INTRODUCERE

Circuitele sunt prezente in foarte multe domenii tehnice: in sistemul

electroenergetic, in calculatoare, in sistemele de telecomunicatii, in aparatura audio sau
TV etc. Un circuit fizic este format prin interconectarea mai multor dispozitive electrice:
rezistoare, bobine, condensatoare, diode, tranzistoare, amplificatoare operationale, baterii,
transformatoare, motoare electrice, generatoare electrice si altele.
Teoria circuitelor foloseste relatii matematice care descriu comportarea electrica a acestor
circuite fizice. Unui circuit fizic format din dispozitive electrice i se asociaza un circuit electric
alcatuit din modele idealizate care se numesc elemente (ideale) de circuit. Un element de circuit
modeleaza un singur fenomen fizic descris de o relatie matematica simpla intre tensiunile si
curentii bornelor. Daca elementul are doua borne, este parcurs de curentul i(t) si are tensiunea u(t)
intre borne atunci:
rezistorul ideal caracterizat de relatia u(t)!"i(t) modeleaza efectul rezistiv,
bobina ideala caracterizata de relatia u(t)!#di(t)$dt modeleaza efectul inductiv,
condesatorul ideal caracterizat de relatia i(t)!Cdu(t)$dt modeleaza efectul
capacitiv,
unde u si i sunt functii de timpul t iar ", # si C sunt constante in raport cu u(t) si i(t).
%rice model (circuit electric), este o aproximatie a circuitului fizic. De e&emplu o
bobina realizata pe un tor de ferita (la care efectul inductiv predomina in raport cu cel
rezistiv si cu cel capacitiv) se poate modela printro bobina ideala. Daca rezultatele
teoretice obtinute in urma analizei circuitului electric corespund cu rezultatele practice
obtinute in urma masuratorilor facute asupra circuitului fizic inseamna ca modelul este
corect.


modelare
CIRCUIT MODEL DE
FIZIC CIRCUIT


masurari analiza

REZULTATE REZULTATE
Comportarea unui dispozitiv electric poate fi apro&imata prin mai multe modele (scheme
echivalente) in functie de conditiile de lucru (semnale mari sau semnale mici, gama de
frecvente a semnalelor utilizate, gama temperaturilor de functionare etc.). De e&emplu un
1
tranzistor bipolar are modele diferite pentru semnale mari sau semnale mici si pentru
frecvente de ordinul 'ilohertzilor sau megahertzilor.
(enomenele electromagnetice se propaga cu o viteza apro&imativ egala cu viteza
luminii in vid c!) *+
,
m$s. (ie un semnal sinusoidal s(t,&)!-sin.f(t&$c) de frecventa f
care se propaga cu viteza c dupa directia &. /ropagarea dupa directia celei mai mari
dimensiuni d
ma&
a circuitului fizic introduce o intarziere t!d
ma&
$c. Daca t este negli0abil
fata de cea mai mica perioada T
min
!*$f
ma&
(f
ma&
frecventa ma&ima) a unui semnal de
interes practic, este evident ca efectul de propagare poate fi negli0at. 1n acest caz se poate
considera ca semnalele se propaga instantaneu (cu viteza infinita) si un astfel de model se
numeste circuit electric cu parametri concentrati. Conditia t22*$f
ma&
este echivalenta cu
d
ma&
22
min
unde
min
!c$f
ma&
este lungimea de unda corespunzatoare frecventei ma&ime de
interes practic. Daca efectul de propagare nu se poate negli0a (d
ma&
nu se poate negli0a fata
de
min
) circuitul fizic se modeleaza cu un circuit electric cu parametri distribuiti. 1ntrun
circuit cu parametri distribuiti curentii si tensiunile sunt functii de timp si de variabile
spatiale3 comportarea circuitului este influentata de pozitia relativa a dispozitivelor
electrice. 1ntrun circuit cu parametri concentrati, admitand ca propagarea se face
instantaneu, curentii si tensiunile sunt functii numai de timp nu si de variabile spatiale3 un
astfel de model nu tine seama de pozitia relativa a dispozitivelor electrice. (iind mai
simplu, modelul de circuit cu parametri concentrati este de preferat atunci cand poate fi
utilizat. (ie, de e&emplu, un cablu cu lungimea #!*4m format din doua conductoare.
Daca prin cablu trece un curent i cu f!.5+46z rezulta !*,.4m# si se adopta un
model cu parametri distribuiti. 1n acest caz, daca & este distanta masurata de la un capat al
cablului, i(t,&)!1sin.f(t&$c)!1sin(.ft.&$) si la acelasi moment t i are valori diferite
in functie de & (de e&emplu i(t,+)!1sint.ft si i(t,$.)!1sin(.ft)). Daca prin cablu trece
un curent de frecventa industriala f
*
!5+6z rezulta !7+++4m88# si i(t,&)!1sin.f
*
t nu
depinde de &.
Teoria prezentata in continuare se refera numai la circuitele cu parametri concentrati.
Teoria circuitelor include analiza calitativa si cantitativa a comportarii circuitelor. 1n consecinta,
instrumentele acestei teorii sunt matematice si conceptele si rezultatele utilizate sunt e&primate
prin variabile de circuit si ecuatii de circuit care leaga intre ele aceste variabile. Teoria circuitelor
nu se ocupa de fenomenele fizice care au loc in interiorul unui element de circuit.
Capitolul * trateaza a&iomele teoriei circuitelor (teoremele lui 4irchhoff si teorema
transferului de putere pe la bornele unui multipol), consecinte ale acestora valabile in orice regim
2
de functionare si elemente de topologie a circuitelor. Capitolul . se ocupa de circuitele rezistive
incluzand elementele de circuit, ecuatiile circuitelor, teoreme si metode de analiza ale circuitelor
rezistive.. Capitolul ) contine o prezentare a elementelor dinamice de circuit, proprietatile
acestora, si prezinta regimul sinusoidal al circuitelor liniare pe baza reprezentarii in comple& a
marimilor sinusoidale3 sunt tratate ecuatiile circuitelor, puterile, teoremele circuitelor de curent
alternativ si metodele de analiza. Capitolul 9, dedicat circuitelor trifazate, este dezvoltat avand in
vedere specificul inginerului electroenergetician3 pe langa metodele de analiza specifice unor
circuite simple se abordeaza in detaliu metoda componentelor simetrice cu aplicatii la calculul
regimurilor de avarie. Capitolul 5, care se ocupa de circuitele in regim periodic nesinusoidal,
abordeaza si probleme ale regimului deformant in sistemul electroenergetic. Capitolul : trateaza
calculul operational al circuitelor liniare cu a0utorul transformatei #aplace .
3
CAPITOLUL 1
TEOREMELE LUI KIRCHHOFF
1.1. Elementele de circuit
Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre curentii bornelor
(terminalelor) si tensiunile intre aceste borne. Conditiile in care se pot defini bornele unui
dispozitiv electromagnetic astfel incat comportarea acestuia sa fie descrisa de aceste relatii se
formuleaza in teoria campului electromagnetic. ;lementele de circuit se simbolizeaza astfel:
Daca elementul de circuit are n borne (terminale), el se numeste npol (cu . borne dipol, cu )
borne tripol, cu 9 borne cuadripol). Un curent al unui terminal are un sens de referinta
simbolizat printro sageata3 o tensiune intre doua borne are un sens de referinta simbolizat prin alta
sageata. De e&emplu la elementul dipolar curentul i intra in borna * si iese din borna . iar
tensiunea u intre bornele * si . este u!v
*
v
.
unde v
*
si v
.
sunt potentialele bornelor * si .. #a n
poli tensiunile se considera fata de un punct de referinta arbitrar (de regula borna n). -tunci cand
sagetile curentului si tensiunii <ies din aceeasi borna= u si i sunt asociate dupa regula de la
receptoare. Daca sagetile curentului si tensiunii nu <ies din aceeasi borna=, u si i sunt asociate dupa
regula de la generatoare.

%rice element de circuit este caracterizat de ecuatia de functionare (

'
(i
*
,i
.
,. . .,i
n
*
,u
*
,u
.
, . . . ,u
n*
)!+, '!*, . . . ,n* care reprezinta dependenta dintre marimile la borne (curenti si
tensiuni). ;cuatiile (
'
()!+ pot fi algebrice sau diferentiale in functie de fenomenul fizic modelat.
Elementele rezistive de circuit sunt caracterizate de ecuatii algebrice, iar elementele dinamice de
circuit sunt caracterizate de ecuatii diferentiale. (
'
pot fi functii liniare sau neliniare.
;&ista multipoli la care bornele pot fi grupate in perechi astfel incat o pereche de borne
(care formeaza o poarta) este parcursa de acelasi curent. Daca toate bornele sunt grupate in porti
multipolul este un multiport. ;cuatia de functionare a multiportului este de forma
(
'
(i
*
,i
.
,. . . .,i
n
,u
*
,u
.
, . . . . ,u
n
)!+ , '!* , . . . . ,n.
Daca ecuatiile (
'
()!+ sunt algebrice multiportul este rezistiv, iar daca cel putin o ecuatie este
diferentiala multiportul este dinamic.
1ntrun circuit fizic bornele dispozitivelor sunt conectate intre ele prin conductoare de
legatura. Un circuit electric este format dintr-o multime de elemente de circuit ale caror borne
sunt conectate direct intre ele. Desi de regula acest model nu tine seama de caracteristicile
conductoarelor de legatura, daca este necesar si aceste conductoare pot fi modelate prin elemente
de circuit. #ocul in care sunt conectate cel putin doua borne este un nod3 orice borna izolata este
considerata nod.
Teoria circuitelor se ocupa de analiza circuitelor electrice admitand ca sunt valabile
teoremele lui 4irchhoff, teorema transferului de putere pe la bornele elementelor de circuit si
relatiile intre tensiunile si curentii unui element de circuit. -ceste teoreme si relatii, considerate ca
a&iome in teoria circuitelor electrice, pot fi demonstrate in teoria campului electromagnetic.
1.2.Te!remele lui Kirc""!##
Teorema lui Kirchhoff referitoare la tensiuni (Teorema II)
$
1ntruun circuit cu n noduri se alege in mod arbitrar un nod de referinta al carui potential se
considera nul (v
n
!+). /otentialele v
'
ale nodurilor *,...,n* sunt functii de timp. Circuitul se
conside
ra conex (plecand dintrun nod arbitrar se poate a0unge la oricare alt nod parcurgand o cale care
trece numai prin elemente de circuit).
Conform primei forme a teoremei lui 4irchhoff referitoare la tensiuni, tensiunea u
k
(t) dintre nodul
k si nodul este diferenta potentialelor v
k
(t) si v

(t)
u
k
(t) ! v
k
(t) - v

(t) (*)
"ezulta imediat ca u
k
(t) ! v

(t) - v
k
(t)! - u
k
(t).
(ie o multime de noduri care incepe si se sfarseste cu acelasi nod. >punem ca aceasta
multime defineste o cale inchisa care contine toate nodurile multimii, deoarece plecand din orice
nod ne putem intoarce la el parcurgand multimea prin treceri succesive care nu se repeta de la un
nod la vecinul acestuia. "ceasta multime este o multime de tip #.
De e&emplu in multimea de tip ? @*,.,),..., ', *A calea inchisa care pleaca din nodul . este
@.,),...,',*,.A. Conform Teoremei a 11a a lui 4irchhoff se poate scrie:
u
$%
! v
$
- v
%
, u
%&
! v
%
- v
&
, ..., u
k-$
'
k
! v
k-$
- v
k
, u
k $
! v
k
- v
$

Daca adunam aceste relatii se obtine% u
$ %
( u
% &
( ... ( u
k - $'k
( u
k$


)
Beneralizand se obtine o alta forma a teoremei a 11a a lui 4irchhoff:
*uma al+ebrica a tututror tensiunilor intre nodurile unei multimi de tip # este nula' pentru orice t.
u
'
' ?
t

= ( ) +
(.)
1n aceasta suma se iau cu C tensiunile orientate in sensul de parcurgere a buclei si cu
tensiunile orientate in sens contrar acestuia.
De e&emplu, pentru multimea de tip ? @*,.,),9,*A din figura : u
$%
( u
%&
- u
,&
-u
$,
! )
&
>e poate arata ca si forma (.) implica forma (*). (ie multimea de noduri de tip ? @p,D,r,pA pentru
care u
p-
(u
-r
(u
rp
!). Daca se alege v
r
!) atunci u
-r
!v
-
si u
rp
!-v
p
si rezulta u
p-
!v
p
-v
-
. Deci
formele ($) si (%) ale teoremei a II-a a lui Kirchoff sunt echivalente.
Teorema lui Kirchhoff referitoare la curenti (Teorema I)
*uma al+ebrica a curentilor care intra si ies dintr-o suprafata inchisa * este nula' pentru
orice t.
i
'
' >
t

= ( ) +
1n aceasta suma se iau cu C curentii care ies din > si cu curentii care intra in >.
% suprafata inchisa > poate contine in interior unul sau mai multe noduri. De e&emplu:
Cele doua teoreme ale lui 4irchhoff conduc la ecuatii algebrice liniare si omogene cu
coieficienti de valorile +, *, *.
1.3.Elemente de t!'!l!(ie ) circuitel!r
Topologia circuitelor se refera la modul de conectare a elementelor de circuit. Unui circuit
electric i se ataseaza un graf constituit dintro multime de noduri (*,.,...,E) legate intre ele prin
laturi (l
$
' l
%
'...'l
.
). Daca laturile sunt orientate (au sens de referinta), graful este orientat. Braful
circuitului contine toate informatiile despre interconectarea elementelor de circuit, dar nu contine
informatii asupra dependentelor dintre u
k
(t) si i
k
(t).
%rice element de circuit poate fi reprezentat printrun element al grafului:
un dipol se reprezinta printro latura a grafului conectata intre cele doua noduri,

un tripol si, generalizand, un npol se reprezinta astfel
*
Braful radial cu n noduri si n* laturi care reprezinta un npol contine numai laturi ale caror
tensiuni si curenti sunt marimi liniar independente intre ele. De e&emplu, pentru tripol u
*.
! u
*)

u
.)
si i
)
! i
*
i
.
iar tensiunea u
*.
si curentul i
)
nu sunt asociate nici unei laturi din graf.
Fodul de conectare a unui element multiport cu celelalte elemente de circuit este descris
e&clusiv cu a0utorul variabilelor u
'
(t), i
'
(t), '!*,...,n deci graful multiportului este multiplu cone&
(vezi figura). Un circuit care contine astfel de elemente poate avea un graf multiplu cone&.
-sa cum se va vedea in continuare scrierea sistematica a ecuatiilor date de teoremele lui 4irchhoff
este formulata pentru circuite cu grafuri cone&e. ;ste deci utila transformarea unui graf multiplu
cone& intrun graf cone& pastrand aceleasi e&presii pentru ecuatiile date de teoremele lui
4irchhoff. Fodul in care se face aceasta transformare este ilustrat printrun e&emplu. 1n figura de
mai 0os
graful transformatorului (care este un diport) este desenat cu linie ingrosata. Tensiunile si curentii
raman aceiasi daca in graful circuitului se adauga latura *G.G (desenata cu linie punctata)3 in acest
fel graful circuitului devine cone&. Curentul prin aceasta latura fiind nul, nodurile *G si .G se pot
suprapune.
Braful circuitului se obtine reprezentand toate elementele de circuit prin grafuri
interconectate intre ele la fel ca elementele carora le corespund. -cesta descrie proprietatile de
intercone&iune ale circuitului si, daca este orientat, arata si sensurile curentilor si tensiunilor.
+
Exemplu Circuitului din figura ii corespunde graful alaturat. >agetile de pe laturi indica sensurile
de
referinta ale curentilor si tensiunilor, u
'
si i
'
fiind asociate dupa regula de la receptoare. Braful are
E!5 noduri si # ! : laturi.
1ntrun graf B cu E noduri si # laturi se definesc urmatoarele multimi de laturi:
*. % bucla este o multime de laturi care formeaza o cale inchisa3 fiecare latura intra o singura data
in aceasta cale. 1n e&emplul precedent ?
*
!@*,5,9A si ?
.
!@5,7,:A sunt bucle. Eodurile buclei
formeaza o multimre de tip ?. >crisa pe o bucla, teorema a doua a lui 4irchhoff este
u
'
' bucla
t

= ( ) +
.
.. Un arbore " este o multime de laturi care conecteaza intre ele toate nodurile din B fara sa
formeze bucle. 1n e&emplul precedent " ! @*, ), 5, 7A este un arbore. Un graf poate avea mai
multi arbori. Un arbore are E* laturi (rezulta din definitia arborelui). % latura a arborelui se
numeste ramura.
). Un coarbore / este format din multimea laturilor grafului care nu sunt continute in arborele
corespunzator ". Hn e&emplul precedent coarborele / ! @., 9, :A corespunde arborelui " ! @*,
), 5, 7A. Eumarul coarborilor este acelasi cu al arborilor. Un coarbore contine #EC* laturi ( #
(E*) ). % latura a coarborelui se numeste coarda.
9. *istemul fundamental de bucle este multimea buclelor obtinute atasand la o coarda calea din
arbore care uneste nodurile coardei respective. Deci numarul buclelor fundamentale este #EC*
(acelasi cu numarul coardelor).
5. *ectiunea este o multime de laturi intersectate de o suprafata inchisa care are in interior cel
putin un nod.
*
!@*,),5,:A sau
.
!@:,7Asunt doua sectiuni in e&emplul precedent. Teorema
intai a lui 4irchhoff se scrie:
i
'
t
' tiune
( )
sec
= +
7. *istemul fundamental de sectiuni este multimea sectiunilor pentru care fiecare suprafata
'
intersecteaza cate o singura latura a arborelui . Deci numarul sectiunilor fundamentale dintrun
graf este E* (acelasi cu numarul ramurilor) .
,
1n e&emplul precedent sistemul fundamental de bucle in raport cu arborele @*,),5,7A este format
din #EC*!) bucle (@*,9,)A, @),.,5A, @5,7,:A ) si sistemul fundamental de sectiuni este format din
E*!9 sectiuni (@*,9A, @.,),9A, @.,5,:A, @7,:A).
1.. F!rmul)re) m)trice)l) ) te!remel!r lui Kirc""!##
Teorema a II-a lui Kirchhoff Trebuie gasit un sistem de bucle pentru care ecuatiile
u
'
' bucla
t

= ( ) +
date de teorema a 11a a lui 4irchhoff sa fie liniar independente. Din definitiile
date in paragraful *.) se observa ca sistemul de bucle fundamentale corespunde acestui deziderat:
fiecare bucla contine cate o coarda restul laturilor fiind ramuri, deci tensiunea corzii ce determina
bucla respectiva apare doar in ecuatia scrisa pentru acea bucla. Deci prin scrierea teoremei a 11a a
lui 4irchhoff pentru un circuit cu # laturi si E noduri se obtin #EC* ecuatii liniar independente.
1n e&emplul precedent (#! :, E! 5) am ales arborele -!@*,),5,7A si sistemul de bucle
fundamentale este format din #EC*!) bucle si anume: ?
*
!@*,),9A, ?
.
!@),5,.A, ?
)
!@5,7,:A.
;cuatiile date de teorema a 11a a lui 4irchhoff (alegand drept sens de parcurgere al buclei sensul
corzii din bucla) sunt: u
9
Cu
*
Cu
)
!+ , u
.
Cu
5
Cu
)
!+ si u
5
C u
7
Cu
:
!+
>e poate arata ca orice ecuatie scrisa pe alta bucla rezulta din ecuatiile scrise pe buclele
fundamentale. /entru scrierea sub forma matriceala a ecuatiilor date de teorema a 11a a lui
4irchhoff se defineste matricea /
bl
de conexiune a laturilor la bucle
.
/
bl
este o matrice cu #
coloane si b!#EC* linii. ;lementul c
i0
(de pe linia i si coloana 0) al acestei matrice poate lua
valorile:
+ daca latura 0 nu apartine buclei i
-* daca latura 0 apartine buclei i si orientarea ei coincide cu sensul de parcurgere al buclei
.* daca latura 0 apartine buclei i si orientarea ei nu coincide cu sensul de parcurgere al
buclei
/entru e&emplul precedent%
l l l l l l l
b
C
bl
b
b
* . ) 9 5 7 :
*
* + * * + + +
.
+ * * + * + +
)
+ + + + * * *
+ +
= + + +
+ + +
Deci teorema a 11a a lui 4irchhoff se scrie I/
bl
J IUJ ! + (-)
unde U este vectorul tensiunilor laturilor
U u u u
#
=I , ,..., J
* .
t
.
1/
/resupunem ca sensul de parcurgere al fiecarei bucle se alege astfel incat sa coincida cu
orientarea corzii. "eordonand matricea CG
bl
astfel incat coardele sunt plasate inaintea ramurilor
rezulta:
#
c
#
a
b
C
bl
b
l n
*
*
*
* +
+ *
*
K
K
... K
K
=

+
/entru e&emplul precedent:
9 . : * ) 5 7
*
* * *
.
* * *
)
* * *
b
C
bl
b
b
L =

Deci pentru orice circuit putem scrie CG
bl
!I1 3 J unde: 1 este matricea unitate de
dimensiunea #EC* si este matricea de incidenta a ramurilor la buclele fundamentale. 1n
consecinta teorema a 11a a lui 4irchhoff se scrie
IC
bl
GJ IUJ ! + sau I 1 J
U
c
U
a

! + (?)
unde U
c
este vectorul tensiunilor coardelor si U
a
este vectorul tensiunilor ramurilor.
Teorema I a lui Kirchhoff #a fel ca in cazul teoremei a 11a a lui 4irchhoff se pune
problema determinarii unui sistem de sectiuni astfel incat ecuatiile
i
'
t
' tiune
( )
sec
= +
date de
teorema 1 a lui 4irchhoff sa fie liniar independente intre ele. Din definitiile date in paragraful *.)
se observa ca sistemul de sectiuni fundamentale corespunde acestui deziderat deoarece fiecare
sectiune fundamentala difera de celelalte printro ramura pe care o contine Mn e&clusivitate. Deci
prin scrierea teoremei 1 a lui 4irchhoff pentru un circuit cu # laturi si E noduri se obtin E* ecuatii
liniar independente.
Exemplu: pentru graful din figura (#!:, E!5) si pentru - ! @*,),5,7A sistemul de sectiuni
fundamentale este:
*
! @*,9A,
.
! @9,),.A,
)
! @.,5,:A,
9
! @:,7A. ;cuatiile date de teorema 1
11
a lui 4irchhoff sunt (considerand sens pozitiv pentru latura care iese din suprafata inchisa
'
si
sens negativ pentru latura care intra in
'
): i
*
i
9
!+ , i
.
i
)
Ci
9
!+ , i
.
Ci
5
i
:
!+ , i
:
i
7
!+
/entru scrierea ecuatiilor date de teorema 1 a lui 4irchhoff sub forma matriceala se
defineste matricea de incidenta a laturilor la noduri (sectiuni) /
n l
(/
l
) care este o matrice cu #
coloane si E* linii. Un element din linia i si coloana 0 poate avea valoarea:
+ daca latura 0 nu este conectata la nodul i (nu face parte din sectiunea i)
C* daca latura 0 iese din nodul i (iese din
i
)
.* daca latura 0 intra in nodul i (intra Mn
i
)
si teorema 1 a lui 4irchhoff se scrie matriceal: 0/
nl
10I1 !) (A)
unde 1 este vectorul curentilor laturilor I1J
t
!I1
*
, 1
.
, . . . ,1
l
J
;vident orice ecuatie i
'
! + se poate inmulti cu (*) si deci fiecare linie din C
nl
sau C
l
poate fi inmultita cu (*). /entru e&emplul precedent:
C
nl
0
* . ) 9 5 7 :
* * *
. * * *
) * * * *
5 * *
+
+

+
/resupunem ca sensul de parcurgere al fiecarei sectiuni se alege astfel incat sa coincida cu
orientarea ramurii. Fatricea de incidenta a laturilor la sectiuni poate fi reordonata scriind la
inceput ramurile si apoi coardele. 1n e&emplul considerat rezulta:
C
l
!
. 9 : * ) 5 7
+ * + * + + +
* * + + * + +
* + * + + * +
+ + * + + + *
*
.
)
9

+ +

1n acest caz matricea C

l
se poate partitiona in matricea N de incidenta a coardelor la
sectiunile fundamentale si o matrice unitara: C
l
! INK1
n*
J.
12
"elatia intre N si poate fi determinata daca se considera sistemele buclelor
fundamentale si sectiunilor fundamentale corespunzand aceluiasi arbore. (ie ramura r si coarda c
astfel incat r si c sunt orientate la fel in bucla fundamentala care contine pe c. >uprafata
r
care
intersecteaza laturile
sectiunii fundamentale care contine pe r va intersecta evident si pe c. >e observa ca in situatia
considerata r si c sunt orientate diferit in raport cu sensul de parcurgere al acestei sectiuni. "ezulta
ca daca
cr
!*, atunci N
rc
! * deci N!
t
.
>e poate arata ca aceasta proprietate este valabila in
cazul general. Deci teorema 1 a lui 4irchhoff se scrie matriceal:
[ ]

=
T
1
1
c
1
a
+
(?)
unde 1
c
este vectorul curentilor coardelor si 1
a


este vectorul curentilor ramurilor.
Din scrierea teoremelor lui 4irchhoff in forma (?) rezulta: 0U
c
1 ( 01 0U
a
1 ! )' 0I
a
1-0
T
1
0I
c
1!). Deci pentru scrierea ecuatiilor date de teoremele lui 4irchhoff este suficient sa se cunoasca
01 (matricea de incidenta a ramurilor la buclele fundamentale).
/entru scrierea ecuatiilor date de teoremele lui 4irchoff se foloseste de obicei matricea de
incidenta laturi noduri notata cu - deci teorema 1 a lui 4irchhoff are forma -i!+. >e poate
arata usor ca daca elementele matricei - sunt definite ca in relatia (-) atunci teorema a 11a
a lui 4irchhoff se scrie u!-
t
v unde v este vectorul potentialelor nodurilor.
1.$. Te!rem) lui Telle(en
(ie doua circuite * si . care au acelasi graf orientat B cu E noduri si # laturi (sensurile
tensiunii si curentului se asociaza dupa regula de la receptoare pentru toate laturile). 2aca 0I1
($)
!
0i
$
'i
%
'...'i
l
1
t
este vectorul curentilor din laturile circuitului $ care satisfac teorema I a lui Kirchhoff
si 0U1
(%)
! 0u
$
'u
%
'...'u
l
1
t
este vectorul tensiunilor laturilor circuitului % care satisfac teorema a II-a
a lui Kirchhoff' atunci:
u
'
t i
'
t
'
#
( )
( )
( )
( )
. *
+
*
=
=

13
2emonstratie: Teorema lui Tellegen este o consecinta a teoremelor lui 4irchhoff. Trebuie sa
aratam ca 0 U 1
(%)T
0 I 1
($)
! ). Daca 0I1
($)
si 0U1
(%)
satisfac teoremele lui 4irchhoff, atunci avem:
]
[

=
T
I
I a
I c

( )
( )
*
*
+
si ] [
I
U a
U c

( )
( )
.
.
+

=
sau 1
(*)
a! CI J
T
I1
(*)
c
J si U
(.)
c
! IJ IU
(.)
a
J
"ezulta: IU
(.)
J
T
I1
(*)
J !
U c
U a
T
I c
I a
U
c
T
I
c
U
a
T
I
a
U
a
T T
I
c
U
a
T T
I
c
o
( )
( )
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
.
.
*
*
. * . * . * . *

= + = + =
O.;.D.
-m demonstrat ca e&istenta celor doua teoreme ale lui 4irchhoff implica teorema lui
Tellegen. >e poate demonstra ca oricare dintre teoremele lui 4irchhoff impreuna cu teorema lui
Tellegen implica cealalta teorema a lui 4irchhoff si anume:
daca tensiunile satisfac teorema a 11a a lui 4irchhoff (0/
b l
1 0U1 ! ) ) si este satisfacuta
teorema lui Tellegen (0U1
T
0I1 ! )), atunci curentii I satisfac teorema 1a a lui 4irchhoff3
. daca curentii satisfac teorema 1 a lui 4irchhoff (0/
l
1 0I1 ! )) si este satisfacuta teorema
lui Tellegen (0U1
T
0I1 ! )), atunci tensiunile U satisfac teorema a 11a a lui 4irchhoff.
Demonstratiile acestor doua teoreme sunt similare cu demonstratia teoremei lui Tellegen.
1.&. Tr)n1#erul de 'utere 'e l) 2!rnle unui multi'!l
(ie un npol cu marimile la borne: potentialele v
'
(t) ('!*,.,...,n*), v
n
(t)!+, curentii i
'
(t) si
tensiunile u
'
(t) considerate ca in figura. >e observa ca u
'
(t) si i
'
(t) ('!*,.,...,n*) sunt asociate dupa
regula de la receptoare. 3uterea instantanee absorbita de n-pol la momentul t este
1n cazul unui dipol puterea absorbita este p
a
(t)!u(t)i(t) u si i fiind asociate dupa regula de la
receptoare. ;vident puterea debitata de acelasi dipol va fi p
d
(t)! p
a
(t)!u(t)i(t)!uG(t)i(t), unde
uG(t)! u(t) este tensiunea asociata cu i(t) dupa regula de la generatoare.
p t u
'
t i
'
t
'
n
( ) ( ) ( ) =
=

*
*
1
/uterea absorbita de un nport cu bornele *,*G,.,.G,...,n,nG se poate e&prima numai in
functie de u
'
si i
'
. 1ntradevar daca v
nG
!+, p
a
(t)!v
*
(t)i
*
(t) C v
*G
(t)Ii
*
(t)JC ... Cv
n
(t)i
n
(t)!
u
'
t i
'
t
'
n
( ) ( )
=

*
1ntrun circuit care contine elemente dipolare3 multipolare si multiport produsul u
'
(t) i
'
(t)
reprezinta puterea p(t) absorbita sau debitata de latura ' a grafului la momentul t. >eparand
puterile debitate de laturile grafului care corespund unor surse (cu u
'
si i
'
asociate dupa regula de la
generatoare) de cele absorbite de laturile grafului care corespund unor consumatori (cu u
'
si i
'
asociate dupa regula de la receptoare), teorerma lui Tellegen se poate scrie
p
d
t p
a
t
toti
consumatorii
toate
sursele
( ) ( ) =
-ceasta relatie se numeste bilantul puterilor instantanee si reprezinta principiul conservarii
puterilor (principiul 1 al termodinamicii).
1.*. Te!remele de'l)1)rii 1ur1el!r
Teorema deplasarii surselor de tensiune este ilustrata in figura de mai 0os. 1n figura a sursa
independenta de tensiune e(t) este cuplata intre nodurile o si oG care apartin unor subcircuite
diferite
E si EG. % sectiune > ale carei laturi leaga subcircuitele E si EG contine laturile ooG, **G, ...,''G. 1n
figura b este reprezentat un circuit echivalent cu cel din figura a (in sensul ca toate laturile isi
pastreaza valorile curentilor si tensiunilor) in care latura ooG este scurtcircuit si in celelalte laturi
ale sectiunii > sau introdus surse independente cu tensiuea electromotoare e(t) de orientare inversa
(in raport cu sensul normalei la suprafata care defineste pe >) fata de sursa din figura a.
1$
Demonstratia acestei teoreme rezulta imediat scriind ecuatiile circuitului. Teorema 1 a lui
4irchoff conduce la aceleasi ecuatii in circuitele a si b. Teorema a 11a a lui 4irchoff conduce la
aceleasi ecuatii in circuitele a si b daca laturile ooG, **G, ..G,...,''G apartin numai urmatoarelor
bucle independente: ?
*
(care contine laturile ooG si **G), ?
.
(care contine laturile ooG si ..G), ?
)
(care contine laturile ooG si ))G),..., ?
'
(care contine laturile ooG si ''G). #egaturile intre tensiunile
si curentii elementelor de circuit fiind aceleasi rezulta ca solutia u
'
(t), i
'
(t) este aceeasi pentru
circuitele a si b. O.;.D.
Teorema deplasarii surselor de curent este ilustrata in figura de mai 0os. 1n figura a o sursa
de curent i
s
(t) este conectata intre nodurile o si ' ale unui circuit E. 1n figura b este dat circuitul
echivalent in care latura o' este lasata in gol ("!) si si nodurile o,*,...,' sunt legtate doua cate
doua printro sursa de curent i
s
(t). -ceste surse de curent sunt conectate in sens contrar (in raport
cu sensul de parcurgere a <buclei= formata din toate sursele de curent) fata de sursa din figura a.
Demonstratia acestei teoreme rezulta imediat scriind ecuatiile circuitelor a si b astfel incat
teorema intai a lui 4irchhoff este scrisa in fiecare dintre nodurile o,*,...,'.
1&