IINIUNEAEL]ROPEANA

w
finanlat prin programul LIFE-Natura
&mfEb6emF* dfrro ffiuffigfF tu$&*$n
Ibxt redactat de Zsolt Tiiriik
Fig. 1. Broasca r[ioas5 brund (Bufo bufo)
..\
,/-,# r q\
/tr-ffi\\
lp,*:*s l
\rr *
g*i
\KTY/
" -./
Proiect
rssN 1454-287A
i
r'irr rL,l:: ..ii , i lici:, ir,"-,:*
Munlii M6cin, proisctul LIFE,
parteneri qi colaboratori
Munlii M6dn sunt situa1i in sud-eshrl Romdniei, injudefirl Tulcea, pe teritoriul adminishtiv al
localitifilor Mdcin, Greci, Cema, Horia gi Luncavila. Acepti mu4i de
joasi
tndlfime au o suprafa,ti
totald de cca 50.000 ha (din carc ll.32l ha sunt incluse in Parcul nalional Muntii Mlcin) qi sutrt
formali din fei unit5li geomorfologice majore: culmea Pricopan-Megin4 culoarul Jijila-Cerna
(inclusiv depresiunea Greci)
9i
cubnea Garvdn-Juguiatul-Negoiu.
Prezenta publicafie a fost reafiz.at} in cadrul proiectului
'?articipatory
Management of the
Micin Mountains
protected area" (LIFEA.{AI03/RO/000064)
,
derulat ln perioada
2003-2006 de
cdreAgenfia de Protecfie a Mediului - Tulcea in parteneriat cu Organiza{ia de Tinetet ECOS gi ln
colaborare cu Dire4ia Silvic6 Tulcea. Informafiile din prezentul material sunt b azate pe rezultatnle
investigafiilor realizate de Institutul Nalional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dundrii" gi
a datelor
din materialele puse la dispozilie de cite Forumul Herpetologic RomAn.
Agcn{ia de Proteetie a Mediulur - Tuleea
A.P.M. Tulcea este autoritatea de nivel
judelean
ca.re
pune in practicd prevederile legislafiei de
protecjia mediului la niveiuljudelului Tulcea.
Or'ganizagia de Tineret EeOS
ECOS este o asociafie neguvemamentald de
drept
privat, care deruleazi aotivit5fi de protecfia
naturii gi de educare ecologicdapublicului.
Direefia Silvie6 Tulsea - Administratria Pareului
ldagional Munlii MFeinului
APNMM este structura din cadrul DS-Tulcea
care are ca obiect de activitate gestionarea
Parcului National Munfii Mdcinului.
lnstitutul l{agional dc ecreetare-Dezvo,ltare
"Delta
Dundrii" - Tuleea
INCDDD realizeazd investigafii in domeniul
biodiversitifli
9i
crearearelelei'T.{atura 2000".
Forumul Heqpetologie Rsm6n
F.H.R. este o structurd asociativd a persoanelor
dedicate conserv[rii herpetofaunei autohtone.
Ar**hi*:ri diu S4*nji M&ain
Diversitatea
d
statutui consewativ al amfibienilor autohtoni
Conform unor date recente flrmizate de programul Global Amphibian Assessment (structurd de
specialitate aUniuniilntemafionale deProtecfiaNaturii - IUCN), pdnd inprezent aufostdescrisepe
Pdm0nt aproape 6.000 specii de amfibieni (oifranuinclude numirul speciilorfosile). Dintre acestea
in Romdnia se afld 1 8 specii
9i
un hibrid rezultat din incrucigarea a doud specii (a
se vedea tabelul I
).
Toate speciile de amfibienii autohtoni sunt ocrofite de lege, ele fiind fie "strict protejate" gi
'lrotejate" in conformitate cu legeal3llgg3.Unele specii suntdeosebitde sensibile
gipot
si dispard
din cauza despiduririlor masive, a
polu5rii apelor, a folosirii de cdtre oameni a cantitifllor prea mari
de substanfe chimice (de exemplu in agriculturd) etc. in cazul acestor amfibieni, legislafia nafionalS
gi europeani prevede desemnarea unor arii speciale de conservare
(speciile
din aceasti categorie
sunt indicate cu rogu in tabelul l). Aceste zone de protecfie ar trebui sd asigure supravieguirea pe
termen lung al unorpopulalii apargin0nd acestorvieluitoare grav afectate de activitSlileumane.
Arnfrbienii din Do'brogea
ln Dobrogea au fost identfficate
pdnd in
prezent
11 din cele 18 specii existente in Romdnia.
Climatul secetos al platoului dobrogean nu
avantajeazd aceste vieluitoare chiar dacd sunt
prezente exemplare pe l6ngd cursuri de apd gi
lacuri de pe platou. Lacurile din estul Dobrogei
(mai ales din Delta Dunirii gi complexul lagunar
Razim-Sinoe gi zonele
limitrofe
acestora), dar gi
unele zone inundabile din lunca Dunirii
inferioare sunt locuri rmde existd
probabil
populaliile
cele mai
mari din
!ar6
ale speciilor:
tritonul comun - Trinrus vulgaris; tritonul
dobrogean - Triturus dobrogicas; broticelul -
Hyla arborea;
broasca sdpdtoaro verde -
Pelobates syriacas; broasca mare de lac - Rana
ridibunda;broasca
micd verde - Rana lessonae .
,Amfibienii
din Munfii M6einului
ln perimetrul
Parcului NaEional Munfii Mdcin au
fost identificate pAnd tn prezett 5 specii de
amfibieni, populatii
mai mari avdnd speciile de
pddure:
broasca rdioasd bnndL (Bufo bufo)
Si
broascaroqie de pddwe (Rana dalmatina).
Specii din
Romdnia
Dobrogea
Munlii
M[cin
I Salamandra salamandra
2 Triturus cristatus
I
Triturus dobrogicus
4
Triturus alpeskis
5
Triturus vulgaris
6 TritLrrus montandoni
7 Bombinabombina
8
tsombina vaiegata
9 Pelobates fuscus
l0Pelobates
syriacus
llBufo bufo
o
l2Bufo viridis
l3Hyla arborea
l4Rana arvalis
l5Rana dalmatina
If
Rana temporaria
l7Rana lessonae
l8Rana ridibunda
itana
"escurenu'-
O
---;J
(hibrid
dintre R. lessonae
9i
R. ridibunda)
Tabel 1- Specii de amfibieni semnalate tn
Dobrogea
9i
in Parcul Nalional Munlii Mdcin.
o
H&'J#?n:#ffffiffi#*Xr"
ale acestora in regiunile respective)
11)
specii care nu au fost observate in zona
w
indicatii, insd a cdror prezent6 in
regiunea respectivi nu poate fi exclusd
Cu rogu sunt indicate speciile a c5ror
ocrotire necesiti dosemnarea ariilor
speciale de conservare
PffiT,-reffi& Sr" tr$
pag.
3
Arnribiezur dir Muntii Miein
Broasca r6ioasd brund
{BuJb
bufa}
Broasca rdioasi brund este o specie adaptati la viafa terestrd
,prezerrti
dtn zsna ds simpie pani
in munli (ajungdnd
Si
la altitudini de 1.800 metri). Este o specie rdspinditipe continenhrl er.nopean,
lipsind numai pe unele insule (cum sunt cele din Marea Mediteraneand sau lrlanda). Adul,Li sunt
preze4l in mediul acvatic (bdl$, lacuri) numai in cursul lunilor martie gi aprilie, perioada
de
reproducere a acestor amfibieni. in perioada de primivard timpurie, in zona lacurilor de acumulare
din apropierea cantonului silvic Cetituia, se sfiang cdteva mii de^adulli de broagte rdioase pentru
depunerea pontei (formati
de reguld din 10.000 - 12.000 de ouI). lh restul anului broagtele rdioase
sunt active ln cursul nop.tii, iar ziua stau ascunse sub pietre, prinfe ridicini, chiar pi
in gdurile
de-a
lungul drumului
judelean
dintre localitiitile Luncavigi
9i
Nifon. Aceastd specie rezisti foarte bine la
frig, chiar
gi la usciciune, tnsi preferd
locurile cu umiditate ridicati (cum srmt habitatele din masiyul
forlstier ainparteanord-Lsticd gi esticd aParcului Nafional Munlii Mdcinului).
.
Spre deosebire
I
"tF
specii de brga{g,
broasca riioasi brund se deplaseazb
greoi. Din
cauzamigcdrii lente, maginile
gi
cIru{ele strivesc
in fiecare primdvard sute de exemplare care
migreazb spre lacurile de la Cetiiiuia.
In Parcul National Muntii Micinului existii
cea mai mare populafie de broaqte rdioase din
Dobrogea. Ocrotirea acestei populalii decimate
anual din cauza faficului rufier este necesard
pentu a fi respectate gi prevederile din legislafia
autohtond de proteclia mediului, broasca rdioasi
bnnd(Bufobufo)filir'dl.
1. SPECIE PROTEJ.&TI/i (face parte din grupul
amfibienilor la care se referd anexa III a Legii
13/1993 pentru aderarea Romdniei la
Conven{ia asupra speciilor silbatice gi
habitatelor naturale din Europa (adoptat5 la
Bemala 19 soptembrie 1979);
2. SPECIE DE INTERES NAIIONAL care
necesiti PROTECTIE STRICTA, in
conformitate cu Ordinul m. 1198/2005 al
Ministerului Mediului
gi
GospodiririiApelor.
pas.4
PETARSA Nr"
"t1
An:liit*i*nii iiix l*{r':r{.ii F,S*i*
Sroasca r$ioash verde
lBufo
viridis)
Broasca rdioas[ verde este o specie adaptatil la viala terestrd, prezenti din zona de cOmpie p6nd
inmunti (ajungdnd gila 1.000 metri altitudine), inclusiv gi hlocalitnf. Speciatrdiegte inmajoritatea
firilor
europene, dar este
rai
frecventE in
jumitatea
sudicd a continentului. Adulfii sunt prezenfi in
ape stagnante (stitiitoare) numai in perioada de reproducere, lungimea acesteia fiind considerabild
(de la sfhrgitul lunii martie pdnd in iunie). Ponta este format5 din mai multe mii de oud, chiar peste
10.000, dispuse in doud
giruri paralele care formeazd un cordon lung pe care broasca o infrqoard in
jurul
ramwilor cdztfie?n ap6, a plantelor etc. Dupi ce pEr6sesc locwile de imperechere, broaptele
adulte sunt active in cursul nopfli, darjuvenilii pot fr intAlnifi gi in timpul zilei at6t in pdduri,
cdt gi pe
stdncErii, in zone cu vegetagie ierboasi. Aceit amfibian
'este
mdfmai rezistent ia uscEciune-gi
temperaturi ridicate decit broasca rdioasi brund. Datoritd capacitifii lor de adaptare, broagtele
rdioase verzi sunt intlilnite tn multe locuri ale secetosului platou continental dobrogean.
Broasca rAioasi bruni migreazi pe distanle
mari, mai ales tinerii. Deoarece se poate
rqnoduce gilnochiuri
de ap6 de mici dimensiuni
gi nu migreazd in numdr mare tnff-un interval de
timp scurtii (aqa cum se intAmpld in cazul broagtei
r6ioase brune), aceasti specie nu este periclitati
de circulatia rutieri, existind doar cazuri
sporadice de mortalitifi cavzata de vehicule.
Dinfre speciile de amfibieni din Parcul Nafional
Munlii Mdcinului, broasca rdioas6 verde este cea
mai bine adafiatn h supravieluirea tn habitatele
cu vegetafie stepicd.
Broasca riioas d v er de (B ufo vmdrs) este :
1. SPECIE
STRICT PROTEJATA
(nominalizatii
in anexa tr a Legii l3/lgg3
penfiu
aderareaRom6niei la Cotrvenfia asupra
speciilor silbatice
9i
habitatelor naturale din
Europa (adoptati
laBerna la I 9 D(. 197 9):
2. SPECTE DE INTERES COMlJNIfARcare
necesiti PROTECTIE STRICTA, in
conformitate cu Ordinul nr. 1198/2005 al
Ministerului Mediului
5i
GospodiririiApelor.
FffiT&ru*A Nn t$
pag.s
A::efibi*nii di* Mxntrii M&eix
tsrotdaeiul#fy I a arbsre a\
-_
-
_--
-_*'\_
_/
--' -
Brotdcelul este singura specie de amfibian din Rom0nia care este adaptat la viaJa arboricoli. Cu
ajutorul ventuzelor de pe
degete se poate c6,tira upor pe ramuri. Pentru a fi cat mai greu de observat
de cltre eventualii
pr6ditori,
broticelul schimbi uneori
gi
ouloarea de
pe partea
dorsald a corpului:
pe frunze gi suprafete fErd asperitili are de obicei culoare verde deschisS, iar
pe suprafe{e rugoase
(cum este scoarfa copacilor) poate avea culoare maronig chiar brun inschisi. Aceasti specie este
prezetrti intoate zonele
lirii
care au altitudini mai mici de 1.000 metri
(degi exceplional poate si
deplgeascd aceastE altitudine). Broticelul trbiegte ln cea mai mare
parte a Europei continentale,
lipsind doar din sudul Franfei
9i
Spaniei. tn Uunlii Uacin este o specie deshrl de rar intAlrriti, mai
degrabl depistati pe baza c6ntecului caracteristic al masculilor, Poate fi tntilniti mai ales ?n zonele
cu tufEriguri, luminigwile pidurilor
9i
vdile cu vegetatie ierboasd bogatii unde coronamenhrl
copacilornu este compact. Ponta, de
dimensiuneauneinuci,
o depunenoapte, incepf,nddinmartie.
Brot[oelul este sensibil la usciciune, din
acest motiv evitil zonele stepice, unde le gisim
doar
pe
weme
ploioas[. Specia esie actiyi
noaptea, iar in timpul zilei se odihnegte cd{aratii
pe tufe, stuf etc. ln timput somnului, aderenla la
frunze o asigurd ventuzele degetolor
gi pielea
umedi a abdomenului. Vocea masculilor poate fi
auziti de la mare distanfS, mai ales inperioada de
rqrroducere gi ln cursul nopfilor, insd zgomote
putemice (tunet, claxon de magind etc.) pot
detemrina exemplarele sd c6nte
gi tn timpul zilei,
Brotdcelul (I{y la arb orea) este:
1. SPECIE STRICT PROTEJATA
(nomnaluatil in anexa tr a Legii 1311993
penfu
aderareaRominioi la Conventia a$rpra
speciilor sllbatice
9i
habitaxelor aatrnale din
Enropa
(adoptafilaBemala
19 D(. lW9);
2. SPECIE DE INTERES COMUNITAR care
necesiti PROTECTIE STRICTA, tu
conformitate cu Ordinul m. 1198/2005 al
Ministerului Mediului
gi
GospodiririiApelor.
t
J
i
L
i
t:
i
lJ
pag"s
PET&ffi,*A &r" X{
Amfibi*aii *in Mx*{ii Mdcitr
Broasca rogie de pXdure (Rarca dalmatina\
Broasca rogie de pddwe este o specie larg rispdnditd in Rom6nia, dar in zonele de semnalare nu
este prezentd
in numdr mare. Arealul european al speciei se intinde
din
veshrl Franlei (lipsind tnsd
din Spania) pann in peninsula Balcanici, iar tn peninsula Scandinaviei a fost identificati doar la
limita sudicd a acesteia. in Dobrogea, broasca rogie de pddure este prezentii numai in extemitatea
sudicd a aceslei regiuni (in zone foresfiere din apropierea granifei cu Bulgaria)
Si
in pidurile din
nordul regiunii (podigul Babadag, podigul Niculi{el
9i
Munlii Mdcin).
Broasca rogie de pidure este unul din cei mai agili amfibieni autohtoni gi poate face saltwi de
peste
2 metri. Activ d athl ziua, cat gi noaptea, ea se poate fotlilni mai ales in partea estici a Parcului
Nafional (de-a lungul ptrdurilor care alimenteazE rOul Taila gi cele care se varsd tn lacurile de la
Cetifuia). De regulE, broa5tele rogii de pddure din Munlii M6cin depun
ponta ln lunamartie, fie ln
b6$i situatede-alungul drumurilor forestiere sau apiraielor, fiefulacurilode laCetdluia.
Datoritii agilitSlii lor, acegti anfibieni rareori
sunt cdlcafi de magini tn timpul migraliei spre
locurile de irnperechere, insd unele exemplare
sunt strivite chiar in balta tn care depun ponta.
Probabil c5, srmt expuqi acestui risc mai ales
masculii. Ei nu pdrisesc balta dupd irnperechere
cu o femeli (care pdrdsegte balta dupd depunerea
pontei),
ci agteapti in acele ape de micd addncime
sosirea altor femele apte de reproducere cu caxe
sd se imperecheze. Astfel, masculii petrec mai
mult timp in aceste ape unde sunt expugi riscului
de a fi striviji de maginile care transporti lemn.
Broasca rogie de pdfixe (Rana dalmatina)
este:
I, SPECIE
STRICT PROTEJATA
(nominalizati
in anexa II a Legii 13/1993
pentru
aderarea Romdniei la Conventia asupra
speciilor silbatice gi
habitatelor naturale din
Europa (adoptati
la Berna la I 9 D(. I 979);
2. SPECIE DE INTERES COMIIIYITAR care
necesiti PROTECTfE STRICT.I, in
conformitate cu Ordinul nr. 119812005 al
Ministerului Mediului
9i
GospodiririiApelor.
Fig. 6. Broasca roqie de p6dure.
A - aspect general (habitus) al unei broa,qte rogii
de pidure (Ran
a dalmatina)
B - zone de semnalareinRomdnia aspecieiRana
&ilmatina (b,roasca
rogie de
pidure) (sursI,:
"Cartea Rogie a vertebratelor din Rom6nia" -
redactori N. Bohariuc qi
V. Tatole. Bucure;ti,
20os)
C - ponte
de broasoi rogie de
pddure
depuse tn
lacul de acumulare
din
vecinitatea cantonului
silvic "Cet?i{uia" (martie 2005)
BmTAffinA Nn
'!t
peg.?
Amiibi*nii *il.l li{*lrtii M**ix
Broasca de lac mare
(Rsna
ridihunclaj
Broasca de lac mare este unul din cei mai comuni amfibieni din Romdnia, gdsindu-se practic in
orice lac sau balti cu adincine mai mare
Gituat
la altitudini de cel mult 600 m), frecvent fiind
prezentgipemalulrdurilormari.Arealul s6u include majoritateacontinentului european (exceptdnd
Spania, Italia gi peninsula Scandinaviei; iar in sudulAngliei a fost introdusd de cdtre om). in Parcul
Nafional Munlii Mdcin este o specie foarte rar int6lnitS, exemplare sporadice
pot fi observate numai
de-a lungul pdrdurilor qi
inbazinele unor izvoare amenajate. Ponta (forrnati uneori chiar din 10.000
oui) este depusd in a doua
jumdtate
a primiverii. Numdrul scdant al locurilor corespunzitoare
pentru reproducerea speciei este una din explicafiile plauzibile ale raritijii broaqteloi de lac in
Muntii Mdcin. Adullii sunt activi
9i
in timpul zilei qi in cursul nopfi. Probabil ci aceste broagte
efectueazd gi migralii, determinate sd facd deplasdri dn catz:dcd o buni
parte a apelor din parcul
nafional seacdin cursul verii (mai ales cele de pe versanfii vestici ai munfilor).
Activitaiea uman6 care poate avsa efecti';.--
negativ asupra speciei Rana ri.d.ibunda broasca
i
,'', A
de lac mare) este tansporhrl de lemn. Acqti
amfibierd sunt constrdnf i sd utilu:eze bdltoacele
de pe drumurile forestiere ca locuri de
reproducere, iar exemplarele deseori nu pirisesc
balta in caf,e au depus ponta pdn6
ce aceasta nu
seacd. Astfel ci, pe o perioadd de cel pugin cdteva
luni pe an, acegti amfibieni sunt expuqi riscului
de a fi shiviti de rolile
ma$inilor
sau ciruplor.
Broasca de lac mare (Rana ridibunda) este:
l. SPECIE PROTEJATA (face parte din grupul
amfibienilor la oare se referi anexa III a Legii
l3ll993 pentru aderarea RomAniei la
Convenlia asupra speciilor sdlbatice gi
habitatelor naturale din Europa
(adoptati la
Bema la 19 septembrie I 979);
2. SPECIE DE INTERES COMI]NITAR a
cirei prelevare din naturd gi
exploatare fac
obiectul MASURILOR DE
MANAGEMENT, in conformitate cuAnexa
4A. a Ordinului nr. 1198/2005 al Ministerului
Mediului
9i
Gospodiririi Apelor.
pag.s
PffiTAffi*A Nr" trt
.{m*bi*nii dil; S{wirii MHs:i*
Alte specii de amfibieni prezente in zonele invecinate Parcului Nafional Munlii N{6cin
O caracteristicd a Munflor Mdcin este reprezenlal| de absenla speciilor dobrogene din ordinul
Caudata ("amfibieni
cu coadi") : tritonul comttn(Triturus wlgaris)
$i
tritonul dobrogean(Trinrus
dobrogicas). Aceste specii lipsesc de pe intreg platoul continental dobrogean, explicafia cea mai
plauzibilI
fiind numlrul exhem de redus al habitatelor acvatice care sd fie corespunz6toare penffu
reproducerea acestor specii. Tritonii adu$i petrec cel pugin cdteva luni tn bdlfi
9i
lacuri, iar tr.itonii
dobrogeni chiar hibemeazd in addncul apelor. Avdnd in vedere ci il perimetrul parcului nafional nu
este nici un lac pennanent, este improbabil si fie identificaf; tritoni in acegti munfi.
Un altamfibian, izvoragul cuburti rcgie(Bombinabornbina),cupopulafii mari inzoneleumede
limifofe platoului
continental a fost doar o singurd dati identificat in apa unui izvor de pe valea
Suluc (Cu.bnea
Pricopan), insd tn cursul investigagiiJor din ultimii ani nu a mai fost regdsiti specia in
acel loc, dar nupoate fi exclusdreaparigia acestei specii de-a lungul cursurilor de apd.
O alti specie care poate fi prezenti in Parcul
Nalional Munfii Mdcin este broasca sdpEtoare
bnmd (Pelobates
fixcus).
Acest amfibian este
frecvent htehit (mai ales primivara) ?n valea
Dunirii qi zonele tnvecinate. Broasca sipdtoare
este activi. numai noaptea, din acest motiv este
mai greu
de constatatprezen{a ei intr-o zond. in
timpul zilei, broagtele sp6toare stau ascunse ln
so1 (unde
se lngroapd cu ajutorul unor tuberculi
comogi de pe picioarele posterioare), de aceea ele
preferd locwi cu pimdnt aftnat qi ocolesc ariile
cu sol pietros
sau st6ncos. Deoarece broasca
sdpitoare ffiieqte
9i
in c6mpiile (majoritatea
transformate tn terenuri agricole) din
jurul
Parcului Nalional, ea
poate totugi pifunde in
zonele de labaza versanEilor vestici gi sudici ai
Mun{ilor Mdcinului. Larva acestui amfibian are
dimensiuni mari (in comparafie eu larvele altor
specii de broa5te) de regutd atingdnd l0 cm
lungime, insd au fost cazuri in care s-au gdsit gi
exemplare de peste 17 cm. Chiar
9i
juvenilii
proaspdt
metqmorfizatt sunt
mai
mari decdt
juvenilii
altor specii de amfibieni, fiind de cca 3 -
4 cm (aproape
cdt un adult).
Fig. 8. Specii dobrogene prezente tn apropiere
de Parcul Nafional Munfii Mdcin
A - larva unui triton comtm(Triturus vulgaris)
B - masculul de izvora.S cu burtii rogie (Bombina
bombina) c6ntE pentru a atrage femele ap0e
penffureproducere
(foto: Cosmin MANCD
C - broasca sdpdtoare brunl
(Pe
I ob at e s.fus cus)
fffiTP{ffi,*A Nn {t
p*s.$
Amfibi*nii ciia Mlrtt*ii ld&drx
Periclitiri la adresa amfibienilor din Parcul National Munlii Micin
Majoritatea activitifilor umane desfi,;urate tn perimetrul qi vecinitatea Parcului Nafional
Munlii Mdcinului au influenli negativi minord asupra speciilor de amfibieni. Insi exploatirile de
masd lemnoasi au (direct gi indirect) efecte negative semnificative asupra populafiilor
de amfibieni
din partea nord-esticd gi
esticd aparcului:
1. tiierea copacilormodificdpe terrnenlung structura gi caracteristicile habitatelorforestiere;
2. mijloacele utilizate la tansporhrl lemnelor strivesc anual mai multe sute de broaste r6ioase
bnme(Bufobufo)
qiprobabilcatevazecidebroagtebrunedepddure (Ranadalmatina).
Dint-un studiurealizatlnperioada20M -2006 deI.N.C.D.D.D. reiese clln fiecare ano incursul
lunii martie, in dreptul cantonului Cetipia maginile
qi
cdrulele strivesc cca 400 de exemplare de
broagte rdioase brune numai pe un sector de cca I hn al drumului de legitur6 dinfre Luncavifa gi
Nifon
(majffi1s1ea exemplarelor suntucise inzonabarierei dinvecinitatea cantonului).
Posibile mflsurl dc
proteefie pe termen seurt
ln martie pot fi organizate acliuni in cadrul
cirora broagtele din zona drumului sunt capturate
gi
eliberate departe de sosea (pe malul lacului).
Fosiblle mEsuri de
protec(fle pe
termen lung
Mdsura cea mai eficientd o pot lua de comun
acordAgentia Nationali a Drumwilor, Direclia
Silvici Tulcea, Agenfia de Proteclie a Mediului -
Tulcea, pentru interzicerea temporard a
circulafiei pe sectonrl dintre Cetiifuia
gi Nifon a
drumului
judefean,
in intervalul dinte orele
19,00 - 0E,00inperioada 15 martie- 15 aprilie.
Din punct de vedere tehnis, 6i5ur'3 sste
posibil de luat, deoarece infrastructura necesar6
existl (bariera de lAng6 cantonul silvic Cetituia).
Limitarca la durata noptii a interzicerii
traficului rutier este o mdsurd optim6, deoarece
oirculalia este posibili in cursul zilei, iar num6rul
maxim de exemplare de broaqte rdioase migreazd
de reguli ln cursul noplii (de obicei intre orele
1 9,00 - 0 1,00, respectiv inte orele 04,00' 7,00).
O asemenea mbsur6 nu perturbeazE activitilile
economice dinrespectiva zonS qi in acela.qi timp
reduce numirul de exemplare strivite de ma.gini.
pas.'1fl
PmT&Rm& Nn tt
Arnfibienii
din Farcul Nalional Munlii Mdcin - resurs pentru educalie
gi
culturd
ParculNafional Munfi M6cinului este un loc excelentpentrudemonstrafiipractice carevizeazd
congtientizarea publicului asupra valorilor, caracteristicilor
gi p6shdrii patrimoniului natural.
Habitatele st6ncoase gi zonele stepice de pe
versan{ii vestici ale Culmii Pricopan qi
Culmii
Mdcin sunt medii de viaJd secetoase
gi
calde la care s-au putut adapta numai broaqtele rdioase verzi
(Bufo bufo) . Alte specii, cum este broticelul (lly la arborea) esteprezenli in aceste habitate numai pe
timq ploios
sau aoaptea, cdnd umiditatea este mai mare, respectiv temperaturile sunt mai scizute.
In masivele impddurite ale Culmii Micin (la est de cumpdna de ape dinfe bazinul rdului Taila -
care se varsd in lacul Topraichioi-
9i
a afluenlilor DunErii) pot fi ?ntiilnite specii adaptate la viala in
habitate forestiere:
broascarogie depddwe(Ranadalmatina)gibroascariioasdbrvnl(Bafobufo).
Broasca de lac m ue (Rana ridibunda)
,
o specie comund tn alte regiuni ale
1irii,
este foarte rari in
MunliiMdcindincauzanumEruluiredus
deape stagnante gi curgdtoarepermanente.
Efectele negative ale unor activitif umane
asupra populatiilor
locale de amfibieni pot fi
reduse prin
realtzarca unor acfluni orgauzate
tradifional tn multe
,tiri
ale Uniunii Europene.
Populafia de broaqte r6ioase brune (Bufo bufo)
este decimati in fiecare prim6vari de vehicule
care transporti
lemne extrase din pddurile
Ocoalelor Silvice MEcin gi Cema. Reducerea
numErului de broa4te strivite de maqini gi
cirule
poate fi rcalizati
9i
prin organizarea in perioada
I 5 martie - 15 aprilie (LUNA PADURII)
in zona
cantonului silvic Cetdfuia a unor tabere.
Participanfii pot
ajuta la montarea unei folii de
plastic care sd
imFiedice
ajrrngerea amfibienilor
migratori pe partea carosabild a drumului
judefean
in sectorul de la cantonul silvic
Cetituia. Broagtele gisite de-a lungul foliei de
plastic pot fi capturate qi tansportate pe malul
lacului, principalul
loc de reproducere a acestor
amfibieni. Rezultatele acliunilor pot fi
cuantificate cifric, deoarece este cunoscut faphrl
ci in prezent
in zona cantonului silvic, mor
anual din cauza traficului rutier cel pufin 400
de broaqte rAioase (Bufo bufo) din populafia
prezenti
in Parcul Nafional Munfii Micin.
La elaborarea materialului au fost utilizate fotografii gi rezultate aie investigaliilor de teren
realizate de Institutul Nafional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dundrii"
qi Organiza{ia de Tineret
ECOS, precum qi datele din materialele puse la dispozilie de cdtre Forumul Herpetologic Romdn.
Echipamentul hard qi softutilizatlaredactarcamaterialului a fost asigurat deA.P.M.-Tulcea.
A
r.N.c"n"n"a"
,':
---\
/#e\
1l:{
{}5
l
\kw'
\!
,./
Prezenta publicafie poate fi citati calPlease refer to the present publication as:
"Amnbienii din Mun{ii Mdcin" ,tTP.l;!f;JlJ:*;?:.T?119, 12 pagini . rulcea, 2005.
Altevolumepublicate in seriaPETARDA / Othervolumes publishedin PETARI)A series:
Nr.,rNo. 1 (1998): Ghid pentru cunoa$terea reptilelor din Dobrogea de nord / Guide to North-
Dobrogean Reptiles
Nr./No. 2 (1999):
Ghid
pentru descrierea ariilor de importan{i herpetofaunistici din Romdnia / Guide
lordescriplion of important herpetofauna areas lrom Romania
Nr.,D{o.3(1999):Zorcleumededinnord-vestulDobrogeilWetlandsfromnorlh-westernDobrogea
Nr.,A{o. 4 (1999): Figa standard pentru caracterizarea zonelorr umede / Standard sheet for
characterization of wetlands
Nr.,Alo. 5 (2000.): Zonele umede din Romdnia - tipuri. importan{d
i
Wetlands of Romania - types.
imponance
Nr.No. 6 (2000): gerpii
veninogi dinRomAnia/Venomous snakes ofRomania
Nr./No. 7 (2000): Conservarea
"in
siru" a viperei de stepd
\Wpera
ursinii) din Romdnia /
"ln
siru"
conservation ofthe Romanian Meadow Viper
\Vipera
ursinii)
Nr.,A{o.8 (2001): Zoneleumede dinsudulRomAniei-Partea 1/SouthernRomanian Wetlands -Part l.
Nr.A{o.9 (2001):Plantele acvatice din DeltaDunarii /Aquatic plants ofthe DanubeDelta.
Nr./No. l0 (2002): Crindul Chiruc / Chituc marine levee.
@ Este interzisS reproducerea publica{iei in scopuri comerciale sau necomerciale fdri permisiunea
Organizafiei deTineretECOS, delindtor legal al drepturilor asupraperiodicului PETARDA.
O Reproduction for commercial or non-commercial purposes is prohibited whitout prior, written
perrnission ofECOS Youth Organization. the copyright holder ofthe publication PETARDA.
Contact prin i Conlact through:
Sediu/ Headquarter: Sff. Isaccei nr. 24, Tulcea 820 I 66, Romania
Adresa de corespondenti/Correspondence address: O.P.4 C.P. 36, Tulcea 820106, Romania
Tel.:
(+04)
072 1 50852 1
;
Fax:
(+04)
024 0 534953
;
e-mail: torok(@indd.tim.ro
Brogura PETARDANT. 11 afostrcalizatd in cadrul proiectului "Participatory Management ofthe
Mdcin Mountains protected area" (LIFE/NAT03/RO/000064), derulat de Agenlia de Protec{ie a
Mediului - Tulcea in parteneriat cu Organizalia de Tineret "ECOS" - Tulcea, cu sprijinul financiar a1
Comisiei Europene prinprogramul LIFE Natura
gi al Ministerului Mediului
qi
GospoddririiApelor.
f,chipa de redac{ie: text, foto, h6|'i - Zsolt Trirok; imaginea din fig. 8 B: Cosmin Manci;
corectori text: Alexandru Doroqencu, Gabriel M. Lupu, Liliana Torok gi Marian Tudor.
Con{inutul acestui material nu reprezintd in mod necesar pozifia oficiali a Uniunii Europene.
The content of the material do not imply the expression of any official opinion whatsoever on the
part ofthe European Union.
T
U
L
c
E
A
FffiTAffiDA Fdr. .t't