Procesorul de Texte Word Procesorul de Tabele Excel Aplicaţii

www.cartiaz.
ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
PROCESORUL DE TEXTE WORD
PROCESORUL DE TABELE EXCEL
APLICAŢII
- SUPORT DE CURS -
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
CUPRINS
Cuprins...................................................................................................................................2
Capitolul I...............................................................................................................................4
PROCESOARE DE TEXte (WORDPROCESSORS)...........................................................4
1.2. Deschiderea/închiderea aplicaţiei Word....................................................................10
1.3. Fereastra aplicaţiei Word...........................................................................................11
1.4. Meniuri şi bare de instrumente..................................................................................12
1.5. Introducerea textului şi deplasarea în document.......................................................14
Capitolul II...........................................................................................................................15
PREZENTAREA MENIURILOR WORD..........................................................................15
2.1. Meniul FILE..............................................................................................................15
2.2. Meniul EDIT.............................................................................................................16
2.3. Meniul VIEW............................................................................................................17
2.4. Meniul INSERT........................................................................................................17
2.5. Meniul FORMAT......................................................................................................18
2.6. Meniul TOOLS.........................................................................................................19
2.7. Meniul TABLE.........................................................................................................20
2.8. Meniul WINDOW.....................................................................................................21
2.9. Meniul HELP............................................................................................................21
Capitolul III..........................................................................................................................22
FORMATĂRI......................................................................................................................22
3.1. Operaţii asupra blocurilor de text..............................................................................22
Pentru a înlocui cuvinte, fraze, fragmente de text se selectează meniul Edit, opţiunea
Replace. În fereastra afişată se precizează şirul de caractere care trebuie înlocuit în
document în caseta Fiind What iar şirul cu care trebuie să înlocuiţi se precizează în
caseta Replace With. Opţiunile precizate mai sus se regăsesc şi la această comandă.....26
3.2. Formatare fonturi.......................................................................................................26
3.3. Formatarea paragrafelor............................................................................................30
3.4. Formatarea paginii.....................................................................................................31
Capitolul IV..........................................................................................................................33
FUNCŢII SPECIALE ALE PROCESORULUI DE TEXTE WORD.................................33
4.1. Creare Note de subsol şi Note de final......................................................................34
4.2. Creare antet şi subsol.................................................................................................34
4.3. Creare tabele..............................................................................................................35
4.4. Inserare obiecte grafice.............................................................................................35
4.5. Inserare grafice..........................................................................................................36
Aplicaţia Word conţine modulul Micosoft Graph. Se va crea mai întâi tabelul cu date
care trebuie reprezentate grafic şi apoi se va proceda astfel:...........................................36
4.6. Numerotare pagini, figuri, imagini, diagrame...........................................................36
4.7. Creare liste marcate/numerotate................................................................................37
4.8. Creare tabelă de materii............................................................................................37
4.9. Editare formule..........................................................................................................38
4.10. Împărţirea textului în coloane..................................................................................38
În anumite documente, paginile conţin mai multe coloane (egale sau diferite ca lăţime),de
exemplu ziare, buletine informative, reviste ş.a...................................................................38
4.11. Transmiterea şi gestionarea corespondenţei............................................................39
APLICAŢII WORD.............................................................................................................41
CAPITOLUL V....................................................................................................................51
PROCESORUL DE TABELE EXCEL...............................................................................51
2
5.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel......................................................................51

5.2. Crearea unui fişier (registru de calcul) nou şi salvarea acestuia...............................51
5.3. Deschiderea unui registru de calcul şi salvarea acestuia ..........................................52
5.4. Închiderea aplicaţiei Excel........................................................................................52
5.5. Personalizarea sesiunii de lucru în Excel..................................................................52
5.6. Gestionarea foilor de calcul dintr-un registru. Descrierea unei foi de calcul............53
5.7. Introducere date în celule. Formatări........................................................................55
5.8. Formule şi funcţii......................................................................................................56
5.9. Grafice (creare, formatare, actualizare).....................................................................56
5.10. Imprimarea foilor de calcul.....................................................................................57
5.11. APLICAŢII EXCEL...............................................................................................58
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................66
TEMATICA PENTRU EXAMEN......................................................................................67
3
CAPITOLUL I
PROCESOARE DE TEXTE (WORDPROCESSORS)
Obiective urmărite:
• Ce este un procesor de texte şi ce rol are

• Terminologia utilizată în procesarea textelor
• Reguli de introducere a textelor
• Modalităţi de deplasare într-un document
Conţinut:
1.1. Prezentare generală

1.2. Deschiderea/închiderea aplicaţiei Word
1.3. Fereastra aplicaţiei Word
1.4. Meniuri şi bare de instrumente
1.5. Introducerea textului şi deplasarea în document
Cuvinte cheie: procesor de texte, document, cuvânt, paragraf, pagină,

secţiune.
1.1. Prezentare generală
Birotica are ca obiect informatizarea muncii de birou, reprezentând un

ansamblu de tehnici şi mijloace utilizate pentru automatizarea activităţii de
birou şi în principal, a prelucrării şi comunicării cuvântului (sunetului),
textului şi imaginii. Aceste tehnici folosesc informatica, tehnologiile de
comunicaţii de date şi asigură, prin mijloace electronice, funcţii de clasare şi
4
ordonare, organizare în pagină a textelor, pregătirea documentelor, a

corespondenţei electronice, analiză şi simulare, interogare şi consultare la 49
distanţă, vizualizare grafică şi alte funcţii de gestiune a datelor pentru
realizarea sarcinilor curente ale activităţilor de birou.
Denumirea acestui domeniu a fost introdusă din limba franceză după
Convenţia Informatică din 1976 pentru a desemna automatizarea activităţilor
de birou (Bureau Automatique).
Informaţia, ca materie primă a prelucrărilor din orice birou, reprezintă
suportul deciziei manageriale în orice sistem economic.
Documentul este suportul pe care sunt înscrise informaţiile şi datele de
prelucrat. Documentele se emit, se prelucrează, se sintetizează, se transmit, se
arhivează. În prezent, în condiţiile în care volumul de informaţii este extrem
de mare, reţelele de calculatoare de tip Internet şi Intranet oferă modalităţi de
acces rapide şi eficiente la informaţii şi implică creşterea importanţei
activităţilor de birou.
Informaţia poate fi clasificată:
a. După formă:
- informaţie analogică (date pentru reprezentarea fenomenelor,
imaginilor, sunetelor aşa cum sunt percepute de dispozitivele de
înregistrare, fără conversie sau codificare înainte de memorare
sau transmitere).
- informaţie digitală (se obţine de la fenomenul real sau de la
informaţia analogică, dar printr-o codificare sau conversie).
b. După natură:
- Numerică,
- Alfabetică,
- Alfanumerică,
- Logică,
- Text,
5
- Imagini grafice,
- Secvenţe audio,
- Secvenţe video.
Procesele de prelucrare electronică a informaţiei sunt:
 Procesarea datelor (datele sunt organizate şi memorate pe suport
sub formă de fişiere, baze de date, bănci de date, folosind soft
special realizat cu limbaje de prelucrare).
 Procesarea textelor (se folosesc operaţii specifice lucrului cu texte
grupate în cuvinte, paragrafe, pagini, secţiuni).
 Procesarea documentelor (se folosesc operaţii de prelucrare a
textelor însoţite de imagini grafice, tabele, schiţe, desene,
fotografii scanate etc.).
 Prelucrarea sunetului (sunt prelucrate sunete naturale sau
muzicale).
 Prelucrarea imaginilor (sunt prelucrate imagini luate prin camera
video, transmise sau realizate pe calculator).
Sistemul informatic de birou (sistemul birotic) este un ansamblu de
metode, tehnici, procedee şi programe prin care se realizează automatizarea şi
informatizarea activităţilor de birou şi administrative.
Sistem informatic de birou (SIB) este un ansamblu de echipamente şi
programe, de mijloace hardware şi software necesare pentru procesarea
informaţiilor în activităţile de birou şi care funcţionează în concordanţă cu
sistemele informatice de gestiune, de management şi cu cele de
telecomunicaţii. Sistemele informatice de birou ajută angajaţii care realizează
activităţi de culegere, stocare, prelucrare şi transmitere a datelor. Aceste
sisteme se bazează în principal pe sisteme de comunicaţii şi procesarea
documentelor.
Documentele sunt procesate cu ajutorul unui procesor de texte,
programe de calcul tabelar, tehnologii de preluare imagini etc.
6
Comunicaţiile se realizează prin e-mail, chat, fax, mesagerie vocală şi

video-conferinţe.
Un procesor de texte este un pachet de programe de prelucrare destinat
introducerii textelor şi tehnoredactării documentelor. Se mai numeşte program
pentru tehnoredactare asistată de calculator, tehnoredactare computerizată sau
tehnoredactare cu calculatorul.
Conform Dicţionarului enciclopedic român, tehnoredactarea este
operaţia de proiectare şi de pregătire tehnică şi grafică a unui manuscris
destinat imprimării şi cuprinde: stabilirea tipului de imprimare, a formatului
publicaţiei, indicarea tipului de caracter adecvat textului, titlurilor,
subtitlurilor, paginaţia, dimensionarea şi amplasarea imaginilor, tabelelor etc.
Un produs software reprezentativ pentru proiectarea şi realizarea unui
sistem informatic de birou este produsul MS OFFICE care are componentele
principale: Word (procesare texte), Excel (calcule tabelare), PowerPoint
(prezentări grafice), Access (gestiune baze de date relaţionale), Outlook
(gestionarea corespondenţei).
Ca variante ale pachetului de programe MS OFFICE amintim: MS
OFFICE 97, MS OFFICE 2000, MS OFFICE XP, MS OFFICE 2003.
Scopul procesoarelor de texte:

- crearea documentelor: introducerea textului (în general de la
tastatură) şi inserarea unor imagini / desene / figuri.
- editarea documentelor: corectarea greşelilor de ortografie şi
modificarea conţinutului documentelor (prin inserare / mutare /
copiere / ştergere / modificare a blocurilor de texte.
- formatarea documentelor: modificarea formatului documentelor,
a modului lor de prezentare (tip caractere, aliniere, spaţiere,
aranjare în pagină, orientarea paginii, antet şi subsol de pagini
etc.).
7
- salvarea documentelor pe disc: pentru utilizări ulterioare.

- tipărirea documentelor.
Tipuri de procesoare de texte

- Editoare de texte care permit numai introducerea, editarea,
salvarea şi tipărirea textelor. Nu au facilităţi de tehnoredactare şi
nici de inserare elemente grafice. Se folosesc pentru scrierea de
scrisori (e-mail), de texte şi programe (de exemplu WordPad,
NotePad, Write, Edit).
- Editoare de documentaţii care au toate facilităţile editoarelor de
texte şi în plus facilităţi de tehnoredactare şi de inserare elemente
grafice. Se folosesc pentru redactarea oricărui tip de document
(de exemplu Word, WordPerfect, WordPro).
- Editoare profesioanale care au toate facilităţile editoarelor de
documentaţii şi în plus facilităţi avansate de pregătire a textului
pentru tipărire la tipografie, editoare grafice încorporate
(programe de desen, pictură, grafică), cu varietate mare de stiluri
de scris şi facilităţi suplimentare de formatare a documentelor. Se
mai numesc ”programe DTP – DeskTop Publishing”. Sunt
utilizate de firme de design şi publicitate sau în tipografii pentru
realizarea revistelor, ziarelor etc. (de exemplu QuarkPress,
Ventura Publishing, Corel ş.a.).
Principalele facilităţi oferite de procesorul de texte
- trecerea automată la rândul următor a unui cuvânt care nu mai încape pe

rândul curent (”word wrap”),
- corectarea uşoară a textului (facilităţi de tip copiere / mutare / ştergere /
căutare / înlocuire a blocurilor de text, modalităţi de tip suprascriere sau
inserare etc.),
8
- parcurgerea rapidă a documentului (”scrolling”),

- formatarea caracterelor, paragrafelor, paginilor,
- numerotarea automată a paginilor, figurilor, graficelor,
- inserarea de obiecte grafice (Clip Art, WordArt, Chart, Picture, desene –
Autoshapes),
- creare, actualizare şi sortare tabele,
- creare automată a tabelelor de index, a cuprinsului,
- editare formule matematice,
- editare scrisori personalizate (”mail-merge”),
- verificarea corectitudinii textului (”spelling check”, ”grammar check”),
- despărţirea în silabe automată sau manuală (”hyphenation”),
- utilizare dicţionare de cuvinte (”thesaurus”),
- creare şi utilizare şabloane (”templates”),
- creare hiperlink-uri,
- tipărire documente în unul sau mai multe exemplare, toate paginile sau
anumite pagini, scalare la imprimare etc.,
- salvare documente în diferite forme: document, text, pagină Web etc.
Terminologia utilizată în procesarea textelor
 Cuvânt – este un şir de caractere cuprinse între două caractere blank

(spaţiu).
 Paragraf – este o porţiune de text care se termină prin apăsarea tastei
Enter (efectul este caracterul neprintabil ¶, care poate fi afişat sau
ascuns cu butonul ”Show/Hide ¶”, situat pe bara Standard). O linie fără
nici un caracter, obţinută prin apăsarea tastei Enter, este un paragraf
vid. Alte denumiri:
- Linie Window – este ultima linie a unui paragraf, care nu mai
încape pe pagina/coloana curentă şi este trecută automat pe
pagina/coloana următoare,
9
- Linie Orphan – este prima linie a unui paragraf care rămâne

singură la sfârşitul paginii/coloanei curente.
 Secţiune - este un grup de paragrafe consecutive delimitate prin
caracterul neprintabil ”Section Break”. Acest caracter se introduce prin
Insert/Break/Section Break şi se şterge ca un caracter obişnuit (tasta
Del sau BS).
 Pagină - este ”zona de editare” realizată automat, în funcţie de setările
făcute de utilizator referitor la: dimensiunile fizice ale hârtiei, marginile
documentului, aşezarea în pagină – orientarea textului
(Portrait/Landscape).
Aplicaţia Word aparţine pachetului Microsoft Office şi reprezintă cel
mai răspândit şi performant software pentru procesare texte pe PC-uri. Cu
ajutorul acestei aplicaţii se pot realiza documente diverse: scrisori, oferte,
documente tipizate, memorii, rapoarte, rapoarte informative, faxuri, diverse
notiţe, reviste, cărţi structurate pe capitole, curriculum vitae, tabele, coperte,
formulare cu câmpuri (”forms”) din care informaţiile por fi preluate de
aplicaţia Access pentru a fi prelucrate ulterior etc.
1.2. Deschiderea/închiderea aplicaţiei Word
Pentru lansarea aplicaţiei Word sunt mai multe posibilităţi:

 Din meniul Start – Programs – Microsoft Word;
 Dublu clic pe shortcut-ul aplicaţiei Word, dacă aceasta există pe
desktop. Dacă nu există această scurtătură, o puteţi crea prin mai
multe metode:
 Clic dreapta într-o zonă liberă a desktop-ului, alegeţi New,
Shortcut şi din fereastra care apare, utilizaţi butonul Browse
pentru a localiza programul ”winword.exe”.
10
 Start – Programs – clic dreapta pe Microsoft Office – Microsoft

Word şi apoi selectaţi comanda Send To – Desktop (create
shortcut).
 Dublu clic pe un document creat anterior are ca efect deschiderea
acelui fişier în aplicaţia Word.

 Acţionarea butonului Word de pe bara de instrumente Office
(dacă este afişată pe ecran).
Închiderea aplicaţiei Word se poate face prin una din metodele:
- Din meniul File se alege opţiunea Exit;
- Clic pe butonul Close situat în partea din dreapta a barei titlu a
aplicaţiei.
- Combinaţia simultană de taste: ALT + F4.
1.3. Fereastra aplicaţiei Word
După lansarea în execuţie a aplicaţiei Word, va apare fereastra

aplicaţiei:
Fereastra Word conţine:
11
a) Bara titlu, în care se găseşte denumirea aplicaţiei, denumirea

prestabilită a documentului (Document1), trei butoane pentru - minimizare,
restaurare, închidere aplicaţie.
b) Bara de meniuri, care oferă meniurile aplicaţiei. Aceste meniuri
conţin comenzi cu ajutorul cărora utilizatorul poate efectua rapid şi comod o
serie de operaţii.
c) Bara de instrumente standard, care conţine butoane pentru
lansarea rapidă a comenzilor utilizate frecvent. Exemple: New (pentru
deschiderea unui document nou), Open (pentru deschiderea unui document
creat anterior) etc.
d) Bara de formatare a textului, conţine butoane pentru efectuarea
rapidă a comenzilor de formatare cele mai folosite.
e) Rigla (Ruler), face vizibile marginile documentului, alinierile etc.
f) Zona de lucru, este fereastra ce conţine documentul care se
redactează.
g) Barele de derulare (defilare) verticală şi respectiv orizontală, care
dispun de două săgeţi şi un buton ce permit deplasarea în document sus↔jos
şi respectiv stânga↔dreapta.
h) Bara de stare, care afişează informaţii despre documentul curent
(numărul paginii pe care se află cursorul mouse-ului, numărul secţiunii
curente, numărul total de pagini din document, poziţia punctului de inserare,
modul de scriere – overtype/inserare ş.a.).
i) Butoane pentru modalităţi de vizualizare a documentelor, se află
în partea stângă a barei de derulare pe orizontală. Acestea sunt pentru
vizualizare:
• normală – nu permite afişarea antetelor, a notelor de subsol şi a
coloanelor,
• cu aspect de pagină web – permite vizualizarea documentului
aşa cum va apare în programul de navigare pe Internet,
12
• pagină tipărită – afişează aspectul documentului aşa cum va fi

tipărit,
• schiţată – în acest mod de vizualizare se pot crea structuri. Se
poate opta pentru vizualizarea doar a antetului documentului,
ascunzându-se provizoriu textul de bază.
Aceste butoane se regăsesc ca opţiuni în meniul View, respectiv:
Normal, Web Layout, Print Layout, Outline.
1.4. Meniuri şi bare de instrumente
În bara de meniuri apar nouă meniuri, fiecare conţinând comenzi şi

submeniuri. Meniurile se deschid efectuând clic cu mouse-ul pe numele
acestora sau folosind combinaţia simultană de taste ALT şi prima literă a
numelui meniului.
Exemplu, ALT+F va deschide meniul Fişier; ALT+E va deschide
meniul Editare.
Componentele unui meniu sunt:

- buton, aflat în stânga numelui comenzii, dacă acea comandă are acel
buton corespondent pe bara de instrumente;
- nume comandă,
- săgeată de submeniu, atunci când comanda conduce la alt
submeniu,
- combinaţie rapidă de taste, aflată în partea dreaptă a numelui
comenzii,
- trei puncte, care permit deschiderea unei casete de dialog în care
utilizatorul poate transmite aplicaţiei Word informaţii suplimentare necesare
pentru executarea unei comenzi.
13
Folosirea barelor de instrumente este o opţiune personală dar utilizarea

butoanelor este o metodă mult mai rapidă şi sunt chiar situaţii când utilizarea
meniurilor este inevitabilă.
Afişarea sau ascunderea barelor de instrumente pe ecran se poate face
prin meniul View, comanda Toolbars. Bara de instrumente activă va avea o
bifă în faţa denumirii acesteia.
Un utilizator are posibilitatea de a-şi crea propria bară, care să conţină
comenzile frecvent folosite de acesta într-o sesiune de lucru în Word. Aceasta
se poate face astfel: meniul View, comanda Toolbars, opţiunea Customize şi
mai departe, se selectează din pagina Toolbars, bara de instrumente dorită.
Altă metodă: din meniul Tools, comanda Customize şi apoi din pagina
Toolbars se alege bara de instrumente.
Se pot adăuga / şterge anumite butoane într-o bară de instrumente, de
exemplu, astfel: din meniul Tools, comanda Customize şi apoi din pagina
Commands, se selectează categoria corespunzătoare se alege butonul necesar.
Se face clic pe acest buton şi se trage în bara de instrumente în locul dorit.
Ştergerea butonului se face prin tragerea acestuia în fereastra Commands.
Se recomandă ca pentru început, să fie afişate doar barele Standard şi
Formatare (Formatting), pentru a nu aglomera ecranul.
Barele de instrumente pot fi mobile, în sensul că pot fi plasate în
interiorul ferestrei de lucru. O bară de instrumente poate fi ancorată şi trasă în
locul dorit pe ecran cu mouse-ul sau efectuând dublu clic într-o zonă liberă a
acesteia.
1.5. Introducerea textului şi deplasarea în document
Textul se poate introduce de la tastatură sau se poate prelua din alt

document aflat pe un disc sau de pe Internet.
Textul se introduce în spaţiul de lucru, din poziţia cursorului spre
sfârşitul rândului, saltul la rândul următor făcându-se automat.
14
Între cuvinte se lasă un spaţiu. Propoziţia se termină cu un punct urmat

de un spaţiu. Tasta Enter are ca efect trecerea la un nou paragraf. De obicei,
după introducerea primului cuvânt dintr-o propoziţie sau paragraf, iniţiala
acestuia se converteşte automat în majusculă.
Deplasarea în document se poate face:
- cu ajutorul mouse-ului;
- cu tastele săgeţi, Home, End, PageUp, Page Down, combinaţii de
taste, ca de exemplu:
• Ctrl+Home pentru poziţionare la început de document;
• Ctrl+End pentru poziţionare la sfârşit de document;
• Ctrl+→ pentru deplasare cuvânt cu cuvânt la dreapta;
• Ctrl+← pentru deplasare cuvânt cu cuvânt la stânga;
- cu butoanele din barele de navigare verticală şi orizontală. Unul din
butoane din bara de navigare verticală, numit Select Browse Object, se permit
deplasări după: tabel, grafic, ilustraţie,
15
CAPITOLUL II
PREZENTAREA MENIURILOR WORD
• Descrierea meniurilor şi a principalelor comenzi

• Cum se lansează o comandă dintr-un meniu sau folosind
combinaţii de taste
Conţinut:
2.1. Prezentare Meniul FILE

2.2. Prezentare Meniul EDIT
2.3. Prezentare Meniul VIEW
2.4. Prezentare Meniul INSERT
2.5. Prezentare Meniul FORMAT
2.6. Prezentare Meniul TOOLS
2.7. Prezentare Meniul TABLE
2.8. Prezentare Meniul WINDOW
2.9. Prezentare Meniul HELP
Cuvinte cheie: creare/deschidere/închidere/salvare fişier, inserare, editare

formulă, previzualizare, formatare
2.1. Meniul FILE
Conţine comenzi pentru prelucrări la nivel de fişier / document:

- NEW (CTRL+N) - permite crearea unui document nou
16
- OPEN (CTRL+O) – lansează o fereastră din care se alege un

fişier creat anterior, având posibilitatea de selectare a discului,
folderului în care se află fişierul.
- CLOSE – închide fişierul curent.
- SAVE (CTRL+S) – salvează fişierul curent cu acelaşi nume, în
folderul şi discul curent.
- SAVE AS – salvează fişierul curent, având posibilitatea de
schimbare nume, extensie, folder şi disc.
- PAGE SETUP – permite setarea marginilor documentului,
orientarea paginii (portrait/landscape), formatul paginii (A4, A5,
Letter etc.).
- PRINT PREVIEW – permite vizualizarea simplă/multiplă a
documentului înainte de printarea acestuia.
- PRINT (CTRL+P) – oferă o fereastră în care se poate selecta
tipul de imprimantă, numărul de pagini care trebuie printate,
numărul de exemplare etc.
- SEND TO – permite directarea destinaţiei documentului curent,
care poate fi trimis ca Mail, fax sau pentru prezentare Power Point.
- EXIT – închide sesiunea de lucru cu aplicaţia Word.
2.2. Meniul EDIT
Conţine opţiuni de editare pentru introducere, copiere, mutare, ştergere,

căutare, înlocuire cuvinte, paragrafe, blocuri selectate ş.a.:
- UNDO – anulează ultima comandă, deci readuce textul la forma
anterioară.
- REPEAT TYPING – repetă ultima comandă.
- CUT (CTRL+X) – şterge blocul selectat şi îl depune în zona de
memorie temporară numită clipboard, de unde se poate prelua
pentru a fi depus în alt loc al documentului curent sau în alt fişier.
17
- COPY (CTRL+C) – copiază blocul selectat în clipboard, de unde

se poate prelua pentru multiplicare.
- PASTE (CTRL+V) – adaugă (lipeşte) conţinutul memoriei
temporare (clipboard) la locul cursorului mouse-ului. Această
comandă încheie comanda de copiere sau mutare.
- CLEAR (Delete) – şterge blocul selectat.
- SELECT ALL (CTRL+A) – selectează întregul document.
- FIND (CTRL+F) – caută un şir de caractere care se specifică în
caseta de dialog.
- REPLACE (CTRL+H) – înlocuieşte un şir de caractere cu alt şir
de caractere, ambele specificate într-o casetă de dialog.
- GO TO (CTRL+G) – realizează un salt la o pagină specificată
sau la anumite marcaje din documentul curent.
2.3. Meniul VIEW
Oferă următoarele principale opţiuni:

- NORMAL – permite vizualizarea documentului în format
standard, fără marginile hârtiei, subsoluri, note de subsol, adnotări,
fără coloane (dacă există se va vedea o singură coloană).
- LAYOUT – afişează documentul aşa cum se va tipări.
- TOOLBARS – oferă o fereastră cu tipuri de meniu de tip toolbar,
ca de exemplu: Standard, Formatting, Drawing etc.
- RULER – permite afişarea riglelor (orizontală / verticală) utile
pentru măsurarea documentului.
- HEADER AND FOOTER – permite inserare antete / subsoluri.
- FULL SCREEN – măreşte fereastra de editare a documentului,
fără afişarea barelor aplicaţiei Word.
- ZOOM – permite setarea mărimii de afişare a documentului.
18
2.4. Meniul INSERT
- BREAK – permite inserarea unui sfârşit de pagină sau secţiune.

- PAGE NUMBERS – se foloseşte pentru numerotarea paginilor.
- DATE AND TIME – permite inserarea în document a datei
calendaristice şi a orei curente oferite de calculator.
- AUTOTEXT – permite inserarea unui text care se găseşte într-o
listă ataşată acestei comenzi.
- FIELD – permite inserarea unor câmpuri speciale.
- SYMBOL – permite inserarea unor caractere speciale.
- COMMENT – permite introducerea unor comentarii.
- REFERENCE – permite inserarea notei de subsol
(FOOTNOTE), figuri preluate dintr-o listă (CAPTION), crearea
unor referiri în document (CROSS REFERENCE) crearea unei liste
(INDEX AND TABLES).
- PICTURE – inserează imagine (de tip ClipArt sau creată de o
altă aplicaţie sau scanată), grafic (CHART).
- DIAGRAM – inserează organigramă.
- TEXT BOX – inserează o casetă în care se poate edita text.
- FILE – inserează conţinutul unui fişier (.doc, .xls, .bmp şi alte
tipuri dar care trebuie convertite cu programe speciale).
- OBJECT – permite inserarea formule matematice (Equation 3.0),
desene (Clip Gallery) scriere artistică (Word Art) ş.a.
- BOOKMARK – permite inserarea unui semn de carte în
documentul curent.
- HYPERLINK – permite crearea unei legături spre o pagină
web.
19
2.5. Meniul FORMAT
- FONT – permite setarea unor parametri pentru caracterele

folosite la editarea textului (tip, stil, dimensiune, culoare, efecte,
scalare, spaţiere, poziţionare în text).
- PARAGRAPH – permite setarea unor parametri pentru
paragrafe: aliniere, indentare, spaţiere.
- BULLETS AND NUMBERING – permite realizarea unor liste
care sunt evidenţiate prin simboluri sau numerotate.
- BORDERS AND SHADING – pentru textul selectat se pot seta
chenare şi fundaluri iar pentru pagini se pot alege diferite tipuri de
margini.
- COLUMNS – realizează împărţirea textului selectat în coloane
(egale sau de diferite lăţimi).
- TABS – setează dimensiunea saltului obţinut prin apăsarea tastei
Tab, care implicit este de 0,5 inch.
- CHANGE CASE – are ca efect conversia literelor astfel:
 UPPERCASE - converteşte literele în majuscule,
 LOWERCASE - converteşte literele în minuscule,
 TITLE CASE - converteşte iniţiala fiecărui cuvânt în
majusculă,
 TOGGLE CASE - converteşte iniţiala fiecărui cuvânt în
minusculă şi restul literelor în majuscule,
 SENTENCE CASE – converteşte iniţiala primului cuvânt
în majusculă iar restul în minuscule.
- BACKGROUND - setează culoare pentru fundal de pagină a
documentului,
- AUTOFORMAT – specifică formatarea standard a unui
document realizată de aplicaţia Word.
20
2.6. Meniul TOOLS
- SPELLING AND GRAMMAR - se foloseşte verificarea textului

introdus în comparaţie cu limba aleasă. Cuvintele eronate sunt
subliniate cu linie roşie.
- LANGUAGE - setează limba pentru verificarea textului.
Observaţie: pentru a vedea cuvintele eronate subliniate trebuie să se
verifice în prealabil ca să nu fie activată opţiunea HIDE SPELLING
ERRORS IN THIS DOCUMENT oferită de fereastra apelată din
meniul TOOLS prin comanda OPTIONS şi pagina SPELLING
AND GRAMMAR.
- WORD COUNT - va afişa o statistică cu numărul de pagini,
cuvinte, caractere, paragrafe, linii din documentul curent.
- AUTO CORRECT – permite înlocuirea automată a unui cuvânt
sau frază, considerate eronate, cu forme corecte, ce vor fi preluate
dintr-o tabelă de corespondenţă.
- PROTECT DOCUMENT - permite introducerea unei parole de
acces la document.
- MAIL MERGE - permite trimiterea de scrisori, etichete,
cataloage, imprimate, mesaje către alte sisteme conectate în reţea.
- ENVELOPES AND LABELS - permite scrierea automată a
adreselor expeditorilor şi destinatarilor pe plicuri.
- LETTER WIZARD - lansează un asistent care ajută la alegerea
unui format predefinit de scrisoare.
- OPTIONS - oferă diverse setări la nivel de întreg document.
2.7. Meniul TABLE
Oferă opţiuni legate e modul de lucru cu tabele: creare,

inserare/ştergere linii/coloane, redimensionare, formatare (margini, fundal),
aliniere, alipire/împărţire celule, sortare date etc.
21
- INSERT TABLE - permite crearea unui tabel, linii/coloane.

- DELETE - şterge linii/coloane.
- MERGE CELLS - uneşte celulele selectate.
- SPLIT CELLS - împarte celula selectată în mai multe celule.
- SELECT – permite selectarea unui tabel, unei
linii/coloană/celulă.
- TABLE AUTOFORMAT - permite selectarea unui tip de tabel
predefinit în Word.
- AUTOFIT - permite modificarea automată a liniilor/coloanelor.
- CONVERT - converteşte un tabel în format text şi invers.
- SORT - realizează sortarea, după maxim 3 chei de sortare, în
ordine crescătoare/descrescătoare.
- FORMULA - precizează formulele de calcul asociate coloanelor
calculabile.
- HIDE GRIDLINES - permite activarea sau ascunderea liniilor
despărţitoare din tabel.
2.8. Meniul WINDOW
- NEW WINDOW - deschide o fereastră pentru utilizări diferite de

fereastra principală.
- ARRANGE ALL - face vizibile toate documentele deschise,
repartizând spaţiu pentru fiecare.
- SPLIT - face posibilă împărţirea (conform opţiunii utilizatorului)
a documentului în două zone, în fiecare putându-se face defilarea pe
orizontală/verticală.
- LISTA - oferă lista documentelor deschise, cel curent având o
bifă.
22
2.9. Meniul HELP
Oferă detalii despre comenzile de editare în Word.
23
CAPITOLUL III
FORMATĂRI
• Care sunt operaţiile elementare de tehnoredactare

• Cum se realizează formatarea fonturilor
• Cum se realizează formatarea paragrafelor
• Cum se realizează formatarea paginii
Conţinut:
3.1. Operaţii asupra blocurilor de text

3.2. Formatare font
3.3. Formatare paragraf
3.4. Fomatare pagină
Cuvinte cheie: copiere, mutare, ştergere, selectare, font, formatare
3.1. Operaţii asupra blocurilor de text
Blocul de text este o zonă de text care poate fi copiată, mutată, ştearsă,
căutată, înlocuită, formatată.
Pentru executarea uneia din operaţiile enumerate trebuie ca blocul de
text să fie selectat în prealabil.
Selectarea se poate face cu mouse-ul sau cu tastatura.
24
1) COPIERE
Metoda 1
- selectare text
- meniul EDIT, comanda COPY
- poziţionare cursor mouse la destinaţie
- meniul EDIT, comanda PASTE
Metoda 2
- selectare text
- combinaţia simultană de taste CTRL + C
- combinaţia simultană de taste CTRL + V
Metoda 3
- selectare text
- buton COPY din bara Standard
- buton PASTE din bara Standard
Metoda 4
- selectare text
- clic dreapta pe selecţie/opţiunea COPY
- clic dreapta /opţiunea PASTE
Metoda 5
- selectare text
- clic dreapta pe selecţie + drag and drop / Copy Here
Metoda 6
- selectare text
- clic pe selecţie + drag and drop + CTRL
25
2) MUTARE
Metoda 1
- selectare text
- meniul EDIT, comanda CUT
- meniul EDIT, comanda PASTE
Metoda 2
- selectare text
- combinaţia simultană de taste CTRL + X
- combinaţia simultană de taste CTRL + V
Metoda 3
- selectare text
- buton CUT din bara Standard
- buton PASTE din bara Standard
Metoda 4
- selectare text
- clic dreapta pe selecţie/opţiunea CUT
- clic dreapta /opţiunea PASTE
Metoda 5
- selectare text
- clic dreapta pe selecţie + drag and drop / Move Here
Metoda 6
- selectare text
- clic pe selecţie + drag and drop
26
3) ŞTERGERE
Metoda 1
- selectare text
- meniul EDIT, comanda CLEAR
Metoda 2
- selectare text
- Tasta DEL
Metoda 3
- selectare text
- orice metodă de la operaţia de mutare.
OBSERVAŢIE:
Copierea sau mutarea se face în două etape:
- transferul textului selectat în clipboard (memoria temporară) prin
comenzile COPY sau CUT,
- lipirea textului din clipboard la destinaţie prin comanda PASTE.
4) Căutare text
Pentru a localiza cuvinte, fraze, fragmente de text se selectează

meniul Edit, opţiunea Find. În fereastra afişată se precizează şirul de caractere
care trebuie găsit în document în caseta Find. În caseta Match Case şi Find
Whole Words Only se precizează dacă se face căutarea conform aspectului
precizat (minuscule, majuscule) şi respectiv dacă se caută cuvinte întregi sau
fragmente de cuvinte. Se foloseşte caseta Sounds Like dacă se doreşte
căutarea sintagmelor care (în engleză) se pronunţă asemănător cu textul
27
introdus în caseta Find What. În caseta Find All Word Forms se poate cere
localizarea cuvintelor care au la bază cuvântul rădăcină introdus în caseta
Find What.
5) Înlocuire text
Pentru a înlocui cuvinte, fraze, fragmente de text se selectează meniul

Edit, opţiunea Replace. În fereastra afişată se precizează şirul de caractere
care trebuie înlocuit în document în caseta Fiind What iar şirul cu care trebuie
să înlocuiţi se precizează în caseta Replace With. Opţiunile precizate mai sus
se regăsesc şi la această comandă.
6) Deplasarea punctului de inserare
Deplasarea se face selectând meniul Edit, opţiunea Go To. În caseta

Go to what se pot selecta diferite componente ale documentului: pagini,
secţiuni, linii de text, semne de carte etc. În caseta alăturată casetei precedente
se va preciza numărul de pagină, respectiv numărul de secţiune etc.
3.2. Formatare fonturi
Formatare se referă la schimbările care se pot face la aspectul

caracterelor (litere, cifre, semne speciale), aspectul marginilor paginii,
aspectul paragrafelor ş.a.
Fonturile sunt caractere tipografice cu o anumită formă.
Clasificare
 după dimensiunile acceptate
− cu dimensiuni fixe (nescalabile – fonturi bit-mapped). Exemplu:
numai dimensiunile 8, 12, 16, 24…
28
− cu dimensiuni variabile (scalabile – true type fonts) . Exemplu:
pot avea dimensiuni intermediare 5, 13, 15, 17….

 după formă
− fără serif - Sans Serif (serif este un element grafic care apare ca
adaos la capătul anumitor tipuri de litere – picioruş sau linie

marcată). Exemplu: Arial, Tahoma, Verdana
− cu serif – Serif. Exemplu: Times New Roman, Courier,
Garamont
− caligrafice – Script (Sans Serif modificat). Exemplu: Lucida
Handwritting, Brush Script
 după lăţime
− cu lăţime fixă – Monospaced (neproporţionale). Exemplu:
Courier, Lucida
− cu lăţime variabilă (proporţionale). Exemplu: Arial,

Haettenschweiler
Caracteristici font
 Formă – reprezintă alura şi indică numele fontului. Se caracterizează

prin:
− Design (typeface). Exemple
A-Lucida Handwriting, A-Tahoma, A- Algerian

− Grosime (weight). Exemple:
A-Times New Roman, A-Impact, A-Verdana, A-Arial Black
− Inclinare
Alfa-Times New Roman, Alfa-Bookman, Alfa-Courir
− Înălţime (proporţia dintre dimensiunea literei minuscule şi cea a
majusculei – height)
29
Aa-Times New Roman, Aa-Impact, Aa-Verdana, Aa-Tahoma

− Proporţia dintre înălţimea şi grosimea unei litere
a-Times New Roman, a-Impact, a-Tahoma

− Distanţa între litere (ligatura)
− Dimensiunea codiţei unei litere
f j -Times New Roman, f j-Impact, f j-Verdana

− Lizibilitatea literelor (legibility)
 Dimensiune (Size). Se mai numeşte corp de literă şi se măsoară în
”puncte tipografice – points”. 1 point = 1/72 inch; 2 pica = 1 pica.

Mărimea caracterelor depinde de font. Exemplu la dimensiunea 14:
INFORMATICA INFORMATICA INFORMATICA
Times New Roman Tahoma Comic Sans Serif
 Stil (Style)
- Normal (Regular) - Informatica
- Bold (aldin, îngroşat) - Informatica
- Italic (cursiv, înclinat – cu 15o)– Informatica
- Bold-Italic – Informatica
- Underline (subliniat) - Informatica

 Efecte (Effects)
- Strikethrough – corectat cu o linie

- Double Strikethrough – corectat cu două linii
- Superscript – exponent
- Subscript – indice
- Shadow – umbrire
- Outline - conturate
Emboss Endgrave – schiţate
- Emboss,
- SMALL CAPS – majuscule mici
- ALL CAPS – toate literele se convertesc în majuscule
30
- Hidden – scriere ascunsă.

 Culoare (Color)
Alte tipuri de formatare

 Spaţiere – se obţine prin opţiunea Format/Font subopţiunea Character
Spacing. Sunt posibile următoarele cazuri:
- Scale – modifică lăţimea caracterelor. Exemple:
 Informatica – scala 100%
 In fo rm atica
– scala 80%
 Informatica – scala 150%
- Spacing – expandează (Expanded) sau comprimă (Condensed)
caracterele pe orizontală. Exemple:
 Informatica – Normal
 I n f o r m a t i c a – Expanded by 10 pt
 Informatica – Expanded by 1,5 pt
- Position – ridică (Raised) sau coboară (Lowered) caracterele faţă
de linia de bază.
 Informatica – Normal
 Informatica – Raised by 5 pt
 Informatica – Lowered by 5 pt
 Animaţie se obţine prin opţiunea Format/Font subopţiunea Text
Effects.
Recomandări
- Contraste grafice agreate sunt Italic şi Bold.
- Trebuie evitat stilul Underline care se va înlocui cu Bold.
- Trebuie evitate fonturile ilizibile (ex. Blackadder ITC).
- Pentru text se vor utiliza fonturi Serif iar pentru titluri fonturi
Sans Serif.
31
- Fonturie Serif sunt preferate în cărţi, ziare, scrisori iar fonturile

Sans Serif în documente oficiale.
- Fonturile trebuie folosite în funcţie de context, destinatar. De
exemplu, pentru SUA, fondul standard este Arial; pentru
România este Time New Roman.
- Nu se recomandă mai mult de două fonturi diferite pe pagină.
Combinarea acestora trebuie să realizeze un contrast agreabil. De
exemplu, font luminos şi rar cu un font întunecos şi des; font de
dimensiuni reduse cu unul de dimensiuni mai mari.
- Nu se combină două fonturi Sans Serif (de exemplu Arial cu
Century Gothic) deorece au un contrast slab între ele.
- Fonturile cu înălţimi mai mari dau senzaţia de robusteţe şi
stabilitate (de exemplu Times New Roma faţă de Garamond).
Formatarea fonturilor se face în două etape;

- selectare
- Meniul Format, opţiunea Font
Pentru o setare rapidă, din bara de formatare (Formatting), se pot folosi
butoanele Font (pentru tip de font), Font Size (dimensiune), Bold, Italic,
Underline, Font Color, Superscript, Subscript.
3.3. Formatarea paragrafelor
Se foloseşte meniul Format, opţiunea Paragraph

 Aliniere:
- Left (aliniază la marginea din stânga a paginii)
- Right (aliniază la marginea din dreapta a paginii)
- Center (centrează textul pe lăţimea paginii)
- Justify (aliniază la ambele margini)
32
 Indentare – îndepărtează textul faţă de marginea din stânga şi/sau
marginea din dreapta, a întregului text sau numai a primului rând (First
Line) sau toate liniile paragrafului in afară de prima (Hanging). Pentru
aceste setări se mai pot folosi instrumentele de pe Rigla orizontală.
 Spaţiere:
- Prin îndepărtarea paragrafului faţă de ce este înainte de prima

linie a lui (Before) şi/sau după ultima sa linie (After)
- Distanţarea liniilor din interiorul paragrafului, care poate fi:
 Single – distanţare la un rând
 1,5 Line – distanţare la un rând şi jumătate
 Double – distanţare la 2 rânduri
 Exactly – distanţa se introduce în caseta At (în puncte)
 Al least – distanţa va avea cel puţin valoarea din caseta At
şi va creşte dacă liniile conţin majuscule
 Multiple – distanţa va fi egală cu înălţimea celui mai mare
caracter de pe un rând înmulţită cu numărul introdus în

caseta At.
 Controlul liniilor unui paragraf – se realizează cu Meniul Format,
opţiunea Paragrapf, subobţiunea Line and Page Breaks, oferind
următoarele setări:
- Window/Orphan Control – activare/dezactivare control pentru
liniile paragrafului.
- Keep Lines Together – tot textul setat cu acest atribut va fi pe
aceeaşi pagină. Se foloseşte la tabele care trebuie să încapă pe
aceeaşi pagină sau paragrafe care nu trebuie să apară pe pagini
diferite.
- Keep With Next – textul setat cu acest atribut se va plasa pe
aceeaşi pagină cu paragraful care urmează. Se foloseşte pentru
33
legarea obligatorie a titlurilor de capitole, subcapitole, paragrafe

de primul paragraf de text.
- Page Break Before - forţează un salt la pagină nouă înaintea
paragrafului curent. Se foloseşte pentru plasarea pe pagină nouă
a începutului de capitol sau a altui text.
- Don’t Hyphenate – inhibă despărţirea automată în silabe pentru
paragraful curent.
3.4. Formatarea paginii
Se foloseşte meniul File, opţiunea Page Setup

 Marginile hârtiei: stânga (Left), dreapta (Right), sus (Top), jos
(Bottom), margine de îndosariere stânga (Gutter), dimensiunea

antetului/subsolului (From edge; Header, Footer)
 Orientare: Portrait, Landscape; tipărire faţă-verso (Mirror margins)
 Dimensiune hârtie (Paper Size) – lăţime (Width), înălţime (Height)
 Aşezarea în pagină a textului (Layout):

- Aliniere pe verticală (Vertical Alignment): Top – la marginea de
sus a paginii; Bottom – la marginea de jos a paginii, Center –
aliniat la marginea de sus şi de jos a paginii;
- Tip de antet/subsol (Headers and Footers): acelaşi pentru toate
paginile; diferit la paginile pare şi la cele impare (Different odd
and even; Different first page)
34
CAPITOLUL IV
FUNCŢII SPECIALE ALE PROCESORULUI DE TEXTE WORD
• Creare Note de subsol şi Note de final

• Creare Note de antet şi subsol
• Creare tabele
• Inserare obiecte grafice
• Inserare grafice
• Numerotare pagini, figuri, imagini, diagrame
• Creare liste marcate/numerotate
• Creare tabelă de materii
• Editare formule
• Împărţirea textului în coloane
• Transmiterea şi gestionarea corespondenţei
Conţinut:
4.1. Creare Note de subsol şi Note de final

4.2. Creare antet şi subsol
4.3. Creare tabele
4.4. Inserare obiecte grafice
4.5. Inserare grafice
4.6. Numerotare pagini, figuri, imagini, diagrame
4.7. Creare liste marcate/numerotate
4.8. Creare tabelă de materii
4.9. Editare formule
35
4.10. Împărţirea textului în coloane

4.11. Transmiterea şi gestionarea corespondenţei
Cuvinte cheie: nota de subsol, antet, subsol, tabel, obiect grafic, tabelă
materii
4.1. Creare Note de subsol şi Note de final
Notele de subsol reprezintă explicaţii sau precizări suplimentare

aferente textelor din pagină. Notele de subsol pot fi numerotate continuu la
nivel de document / secţiune / pagină. Ele pot fi plasate în pagina unde au fost
apelate sau la sfârşitul documentului (Endnote). Notele de subsol apar în
partea de jos paginii, având un font cu două puncte mai mic decât fontul
normal al textului. Formatarea textului explicativ se face ca la orice text.
Ştergerea notelor de subsol se realizează prin ştergerea marcatorului notei de
subsol din cadrul textului.
Crearea notelor de subsol se face cu meniul Insert, opţiunea
Reference, subopţinea Footnote.
4.2. Creare antet şi subsol
Antetul de pagină este un text care va apare automat la începutul

fiecărei pagini, în zona denumită Header. De exemplu, aici se poate preciza
denumirea capitolului / subcapitolului etc.
Subsolul de pagină este un text va apare automat la sfârşitul fiecărei
pagini, în zona denumită Footer. De exemplu, aici se poate scrie numărul de
pagină.
În zonele de antet/subsol se pot insera şi elemente grafice.
36
Definirea antetului şi subsolului de pagină se face cu meniul View,

opţiunea Header and Footer.
4.3. Creare tabele
Creare tabele se realizează cu meniul Table, opţiunea Insert,

subobţiunea Table sau prin butoanele din bara de instrumente Tables and
Borders.
- se pot insera linii/coloane înaintea/după linia/coloana curentă prin
Tabel/Insert/Row, respectiv Column.
- se pot uni/diviza celule prin Merge/Split Cells.
- se poate repeta capul de tabel pe fiecare pagină.
- se pot redimensiona liniile/coloanele.
- se poate stabili dacă ultima linie a tabelului poate fi sau nu divizată
pe două pagini prin Allow row to break across pages.
- se pot selecta/şterge linii/coloane/tot tabelul prin Select.
- se pot sorta datele din tabel după maxim 3 chei de sortare.
Tabelele se pot formata, folosind diverse tipuri de margini, de
diferite culori şi dimensiuni, se pot folosi fundaluri, îşi pot schimba forma
conform unui anumit tip, preluat din meniul Table, opţiunea Table
AutoFormat.
Din meniul Table, opţiunea Formula, se poate selecta o funcţie de
calcul (formulă) dintr-o listă derulantă Paste Function. Acestea operează
analog cu funcţiile dintr-o foaie de calcul din aplicaţia Excel. Exemple: SUM
(însumare), MAX (returnarea celei mai mari valori), MIN (returnarea celei
mai mici valori), AVERAGE (calculează media aritmetică a datelor de
intrare) ş.a.
37
4.4. Inserare obiecte grafice
Se pot insera obiecte grafice:

 din biblioteca standard (Insert/Picture/ClipArt)
 text scris cu WordArt (Insert/Picture/WordArt)
 grafice create cu MS Graph (Insert/Picture/Chart)
 simboluri speciale pentru scheme, diagrame (Insert/Picture/AutoShapes)
 imagini create cu alte programe (ex. Insert/Object/Pantbruch Picture etc.)
 imagini scanate sau captate de pe Internet (Insert/Picture/From File)
4.5. Inserare grafice
Aplicaţia Word conţine modulul Micosoft Graph. Se va crea mai

întâi tabelul cu date care trebuie reprezentate grafic şi apoi se va proceda
astfel:
- se selectează o porţiune din tabel sau întreg tabelul,
- selectaţi meniul Insert, opţiunea Object,
- caseta Create New, opţiunea Microsoft Graph Chart,
- se vor parcurge în continuare paşii în cadrul utilitarului Chart Wizard.
4.6. Numerotare pagini, figuri, imagini, diagrame
Pentru numerotare pagini, din meniul Insert se alege opţiunea Page

Numbers. Din fereastra de dialog care apare se setează poziţia, alinierea,
formatul numerelor de pagină.
Tabela figurilor se plasează, de regulă, după cuprins. Această tabelă
listează titlul figurilor, diagramelor, imaginilor, fotografiilor în ordinea în care
apar ele în document (definite prin meniul Insert, opţiunea Reference,
subopţiunea Caption).
38
4.7. Creare liste marcate/numerotate
Într-o listă marcată, înaintea fiecărui paragraf se plasează un simbol

grafic, numeric sau alfabetic.
Cea mai simplă metodă de creare a unei astfel de liste este de a
selecta paragrafele şi de a executa clic pe unul din butoanele Bullets sau
Numbering din bara de formatare (Formatting). Se poate selecta meniul
Format, opţiunea Bullets and Numbering, iar din fereastra respectivă, prin
subopţiunea Customize se pot selecta alte tipuri şi eventual se pot seta diverse
formatări asupra simbolurilor alese.
Pentru adăugarea de noi rânduri la o listă marcată, se va plasa
punctul de inserare la capătul unui rând existent, se va apăsa Enter şi apoi se
va introduce textul din noul rând, care va fi marcat automat.
Pentru a elimina un rând dintr-o listă marcată, se selectează şi apoi
se apasă tasta Del.
Pentru a anula numai formatarea rândului, se va selecta rândul şi
apoi se va face clic pe butonul Bullet sau Numbering din bara de formatare.
4.8. Creare tabelă de materii
Se vor seta denumirile de capitol cu stilul Heading 1, subcapitole de

exemplu de tip 1.1., 1.2 etc., cu stilul Heading 2 etc. Pentru aceasta se
selectează pe rând denumirile de capitole/subcapitole şi apoi se alege stilul
corespunzător prin butonul Style din bara Formatting.
După finalizarea tuturor setărilor de mai sus, în continuare, din
meniul Insert se va alege opţiunea Reference şi apoi Index and Tables, Tables
of Contents. În fereastra de dialog se setează formatul tabelei de materii, tipul
39
de separatori între denumiri de capitole, subcapitole şi numerele de pagină,

numărul de nivele care se vor edita în tabela de materii.
După eventuale modificări în text, se poate actualiza tabela de
materii cu clic dreapta pe această tabelă selectată şi din fereastra de dialog
se setează tipul de actualizare (numai paginile sau noile subcapitole adăugate,
respectiv anularea celor şterse).
4.9. Editare formule
Editarea formulelor matematice se realizează selectând din meniul

Insert, opţiunea Object şi în continuare, din caseta Create New, se alege
opţiunea Microsoft Equation 3.0.
Va apare o bară de instrumente din care se vor selecta simboluri
folosite în formule şi diverse formate.
Terminarea lucrului cu editorul de formule este efectuată prin clic
pe suprafaţa documentului, oriunde în afara zonei formulei.
Modificarea ulterioară a formulei este efectuată dând dublu clic pe
suprafaţa sa, moment în care se va reactiva bara de instrumente al editorului
de formule.
Formula este considerată un element grafic în care putem modifica
stilul chenarelor, poziţia în pagină, modul de ancorare şi dimensiuni.
4.10. Împărţirea textului în coloane
În anumite documente, paginile conţin mai multe coloane (egale sau

diferite ca lăţime),de exemplu ziare, buletine informative, reviste ş.a.
Se selectează textul respectiv şi clic pe butonul Columns din bara
Standard, urmând apoi setarea numărului de coloane. O a doua metodă este ca
după selectarea textului, din meniul Format se va alege opţiunea Columns.
Din fereastra de dialog se vor face setări la: numărul de coloane, lăţimea
40
coloanelor, lăţimea spaţiului dintre coloane, setarea liniei separatoare între

coloane.
Dacă se doreşte anularea coloanelor, după selecţia acestora, se va
seta o coloană şi astfel textul va apare normal.
4.11. Transmiterea şi gestionarea corespondenţei
În munca de secretariat este necesară transmiterea unui volum mare

de scrisori de afaceri, personalizate, felicitări, oferte, CV-uri etc.
O scrisoare personalizată înseamnă că un format standard va fi
completat cu date specifice fiecărui destinatar, partener de afaceri.
Scrisoarea se consideră document principal iar datele despre
partenerii de afaceri, clienţi, personal, produse etc., sunt preluate dintr-o bază
de date (tabel Excel, Access sau Fox). Corespondenţa se realizează prin
facilităţile modulului Mail Merge Helper. Opţiunea Mail Merge din Word
permite crearea separată a unei astfel de baze de date, dacă aceasta nu există,
Crearea documentului principal Mail Merge se realizează astfel:
- se selectează din meniul Tools, opţiunea Mail Merge
- se face clic pe butonul Create
- se selectează tipul de document (scrisoare, etichetă, plic, catalog)
Crearea unei baze de date Mail Merge în Word:
- se selectează din meniul Tools, opţiunea Mail Merge
- clic pe butonul Get Data
- selectarea opţiunii Create Data Source
- se adaugă sau elimină câmpuri pentru baza de date
- se salvează baza de date cu Ok.
Dacă se foloseşte o bază de date externă, la pasul 3 se va selecta
opţiunea Open Data Source.
41
După crearea documentului principal, după crearea sau deschiderea

bazei de date se parcurg paşii:
- se selectează din meniul Tools, opţiunea Mail Merge, clic pe
butonul Merge,
- se foloseşte lista derulantă de sub caseta Merge To pentru a
preciza dacă se doreşte crearea unui nou document sau dacă
trimiteţi direct la imprimantă,
- se face clic pe Merge pentru lansarea tipăririi documentului.
Tipărirea unui plic se face astfel:
- se selectează meniul Tools, opţiunea Letters and Mailings,
subopţiunea Envelopes and Labels.
- clic pe eticheta Envelopes şi în fereastra de dialog, se scrie
adresa destinatarului şi opţional adresa expeditorului. Prin
butonul Options se afişează fereastra prin care se setează tipul de
plic etc. Se pot formata fonturile utilizate în adrese.
- Tipărirea plicului se face cu clic pe butonul Print, având grijă ca
în prealabil să fie introduse corect plicurile în imprimantă.
42
APLICAŢII WORD
Tema 1
1. Deschideţi aplicaţia de procesare texte Word. Creaţi un fişier de tip .doc în care veţi
introduce textul de mai jos. Pagina să fie de format A4, cu marginile stabilite astfel:
sus 2 cm, jos 2 cm, stânga 3 cm, dreapta 1,5 cm. Folosiţi font Times New Roman,
dimensiune 14, spaţiere Single pentru liniile paragrafelor.
Apelarea pe scară largă la sisteme, metode şi tehnici de management pentru

fundamentarea deciziei, bazate integral pe prelucrarea automată a datelor, devine o
necesitate pentru toate nivelurile şi domeniile conducerii: conducerea strategică şi tactică,
conducerea operativă a producţiei, optimizarea procesului tehnologic, reglarea corelată a
sistemului condus, calculul mărimilor de referinţă prin care se realizează această reglare.
Salvaţi fişierul cu numele format1.doc în folderul dvs. creat anterior (C:\TEME WORD)
2. Copiaţi textul astfel încât să aveţi 2 pagini. Paginaţi începând numerotarea cu 15.
Numărul de pagină să fie centrat şi în partea de jos a paginii.
3. Formataţi toate paragrafele astfel încât prima linie să aibă indent de 1,5 cm şi
aliniate Justify.
4. Folosiţi diverse formatări de fonturi astfel:

- Paragraf 1: font Arial, dimensiune 12, culoare roşu, cursiv
- Paragraf 2: font Comic Sans MS, dimensiune 14, culoare verde, aldin
- Paragraf 3: font Monotype Corsiva, dimensiune 13, culoare negru, normal
- Paragraf 4: font Tahoma, dimensiune 15, culoare negru, normal, Condensed By
1,2 pt
- Paragraf 5: font Times New Roman, dimensiune 18, aldin, efect outline
- Paragraf 6: font Times New Roman, dimensiune 12, normal, efect Small caps
- Paragraf 7: font Times New Roman, dimensiune 12, normal. Cuvântul ”strategică”
ridicat cu 6 pt iar cuvântul ”tactică” coborât cu 6 pt.
- Paragraf 8: font Times New Roman, dimensiune 14, normal, modificarea lăţimii
fonturilor folosind scala 80 %.
5. Folosiţi pentru restul paragrafelor diverse formatări:

- Paragraf 9: aliniere Left, Indent First Line 1,5 cm
- Paragraf 10: aliniere Justified, Left Indent 3 cm, First Line Indent 1,5 cm
- Paragraf 11: aliniere Justified, Left Indent 3 cm, Right Indent 2 cm, First Line
Indent 1,5 cm.
- Folosind FORMAT PAINTER, transmiteţi setările la paragraful 11 la paragraful
12.
- Paragraf 13: aliniere Justified, spaţiere linii de tip 1,3 lines
43
- Paragraf 14: aliniere Justified, spaţiere Before 12 pt şi After 12 pt.

- La paragraful 14 creaţi o letrină (Drop cap).
6. Creaţi un nou fişier de tip .doc în care veţi introduce textul:
Funcţiunile principale ale editorului de texte Word sunt:

a) Crearea de documente;
b) Editarea documentelor;
c) Gestiunea documentelor pe suporturi de stocare (magnetice, optice, magneto-optice);
d) Analiza lexicală a documentelor;
e) Formatarea paginii textului;
f) Scrierea stilizată;
g) Captarea şi prelucrarea imaginilor;
h) Generarea şi prelucrarea tabelelor;
i) Procesarea ecuaţiilor;
j) Tipărirea documentelor.
Cuprindeţi într-un chenar numai funcţiile enumerate şi setaţi un fundal gri pentru
casetă. Salvaţi acest fişier cu numele format2.doc în acelaşi folder cu fişierul
format1.doc.
7. Copiaţi textul din fişierul format2.doc la sfârşitul fişierului format1.doc. Salvaţi

modificările.
8. Ştergeţi întregul conţinut al fişierului format2.doc. Readuceţi textul şters (folosiţi

Undo).
9. Adăugaţi în fişierul format1.doc titlul ”Exerciţii de tehnoredactare”. Salvaţi.
10. Convertiţi în majuscule titlul de la punctul 9. Salvaţi.
11. Cu Print Preview vizualizaţi pagină cu pagină şi apoi grupuri de pagini (câte 2 sau
3 …pagini sau toate).
Tema 2
1. Deschideţi aplicaţia de procesare texte Word.
2. Creaţi un document nou în care veţi scrie textul:

Din păcate, pentru mulţi utilizatori, a cumpăra un PC nu înseamnă decât grija de a
căuta un monitor, o tastatură şi o carcasă care să arate cât mai bine, şi care eventual să
coste cât mai puţin. Şi totuşi, pentru a respecta banii investiţi, trebuie precizat că alegerea
unei configuraţii hardware eficiente este o acţiune complexă, ce necesită timp şi
cunoştinţe temeinice în domeniu pentru a cumpăra un produs de calitate.
Numărul mare de oferte de pe piaţă poate deruta un cumpărător, crescând riscul
luării unei decizii greşite, care costă bani, timp şi nervi irosiţi inutil.
3. Setaţi pentru document format A4 şi dimensiunile paginii: top 2 cm; bottom 2 cm;
right 3 cm; left 2 cm.
44
4. Selectaţi tot textul şi modificaţi fontul în Tahoma, culoare albastru şi dimensiune

12,5.
5. Aliniaţi textul justify.
6. Adăugaţi numai textului din ultimul paragraf un chenar dublu, verde, de

dimensiune 1½ pt.
7. Setaţi spaţierea între rânduri la 1,3 cm pentru toate paragrafele.
8. Introduceţi în antetul paginii (header) numele şi prenumele dvs. aliniat la stânga iar
în subsolul paginii (footer) data şi ora, aliniat la dreapta, pe două rânduri distincte.
9. Ştergeţi cuvântul utilizatori şi apoi refaceţi textul şters.
10. Căutaţi cuvântul PC şi îl veţi înlocui cu expresia configuraţie de calcul de tip PC

(folosiţi comenzile de căutare-înlocuire, oferite de Word).
11. Pentru primul paragraf setaţi indent la stânga de 3 cm şi la dreapta de 2,5.
12. Adăugaţi titlul ”Sfaturi pentru achiziţionarea unui PC” pentru textul din prima
pagină.
13. Convertiţi rapid în majuscule literele din titlul de la pct. 12. (Format/Change Case
sau Format/Font/All Caps).
14. După primul paragraf introduceţi o întrerupere de pagină.
15. Setaţi format landscape pentru ultima pagină.
16. În ultima pagină, inseraţi două imagini din galeria de imagini.
17. Redimensionaţi imaginile astfel încât să fie alăturate şi le copiaţi simultan pe prima
pagină sub titlu. Setaţi spaţiul de 30 pt deasupra (before) şi 18 pt sub cele două
imagini. Centraţi imaginile şi lăsaţi 4 spaţii între ele.
18. Inversaţi ordinea imaginilor din pagina a doua.
19. Pentru fiecare imagine creaţi un text box care conţine denumirea imaginii. Setaţi
redimensionarea automată a fiecărei casete potrivită cu textul conţinut.
20. La sfârşit de document, cu ajutorul editorului de ecuaţii scrieţi formulele:

∞
∑j= 1
aj × Z3j = ± β α X2 + β X+ γ = Ψ
n
 3x i + 2, x i < - 1

 - 1 5 − 3
 
∑
i= 1
xi
y i =  6x i - 7, - 1 ≤ x i ≤ 1 A =  7 12 9  E=
m
 8x + 12, x > 1  0 − 8 15 
 i i   ∑
j= 1
yj
45
21. Ştergeţi conţinutul subsolului de pagină (footer) şi paginaţi documentul începând

cu numărul 5.
22. Vizualizaţi documentul înaintea printării (câte o pagină şi apoi pagini multiple).
23. Presupunând că în C:\ aveţi creat deja folderul cu numele dvs., salvaţi acest
document cu numele TEXT 1, în format .rtf, în C\....nume dvs. Închideţi aplicaţia
de procesare texte.
Tema 3
1. Deschideţi aplicaţia de procesare texte WORD.
2. Creaţi un document nou. Folosind diacritice, font Times New Roman, size 14,
aliniere justify, indent first line 1.5, veţi scrie textul:
Valoarea educativă şi practică a PC-ului este deseori neglijată. Şi totuşi,
calculatoarele au deschis un orizont complet nou în ceea ce priveşte metodele de învăţare.
În lumea modernă, PC-ul este o necesitate, investiţia periodică în tehnică de calcul este o
necesitate, iar de pe urma acestor necesităţi vom trage foloasele unui standard superior de
viaţă, eficientizată cu ajutorul calculatoarelor.
3. Setaţi ca paragraf ultima frază din text.
4. Pentru primul paragraf setaţi font cursiv şi culoare verde. Transmiteţi aceste setări
la al doilea paragraf (Format Painter).
5. Închideţi fişierul salvându-l cu numele TEXT 2, format .doc, în C\....nume dvs.
6. Deschideţi documentul creat mai sus şi adăugaţi textul:

Cu toţii ne-am dori să avem alocat un buget nelimitat pentru cumpărături, cel
puţin pentru marile noastre pasiuni.
7. Îndepărtaţi al doilea paragraf cu 12 pt faţă de primul şi cu 18 pt faţă ultimul

paragraf.
8. Pentru întregul document, setaţi dimensiunea 12 pentru fonturi şi stabiliţi spaţierea

între rânduri la 1,3 cm. Paginaţi documentul.
9. În dreptul fiecărui paragraf adăugaţi marcatori numerici (Bullets and Numbering).
10. Utilizând funcţia Word Help, căutaţi informaţii despre Clip Art. Din aceste
informaţii copiaţi un fragment la sfârşitul textului din documentul dvs.
11. Multiplicaţi textul astfel încât să aveţi 3 pagini. Setaţi format Landscape numai
pentru a doua pagină. Verificaţi prin Print Preview – Multiple Pages.
12. La sfârşit de document folosiţi Page Break pentru a trece la o pagină nouă în care
veţi crea un tabel cu următoarele date:
46
SC Albatros SA 121 210 45 90

SC Pelikan SA 57 98 65 72
SC Agrocom SRL 23 45 36 65
13. Redimensionaţi coloanele şi centraţi tabelul. Setaţi coloanele numerice la aceeaşi

lăţime. Setaţi culoarea albastru pentru liniile tabelului şi gri deschis pentru fundalul
primei coloane. Pentru conturul tabelului folosiţi linie dublă.
14. Centraţi câmpurile numerice pe orizontală şi pe verticală. Denumirile de firme să

fie în format aldin iar valorile numerice în format cursiv.
15. Adăugaţi o linie care va fi cap de tabel şi completaţi cu informaţii explicative

corespunzătoare fiecărei coloane (Denumire firmă; Trim. I; Trim. II; Trim III;
Trim. IV) . Folosiţi font Arial aldin.
16. După prima firmă inseraţi o nouă linie şi completaţi cu date pentru SC Mark SA.
Sortaţi crescător după prima coloană.
17. La sfârşit de tabel, în afara lui, scrieţi textul: * Sursa: Institutul Naţional de
Statistică, 2002. Folosiţi font cursiv şi dimensiune 11. Adăugaţi simbolul * ca
exponent la sfârşitul textului Denumire firmă din capul de tabel.
18. Duplicaţi tabelul. Convertiţi copia tabelului în Text (Table/Convert…).
19. Verificaţi corectitudinea gramaticală în cadrul documentului
20. În prima pagină introduceţi o notă de subsol cu text explicativ pentru cuvântul
standard. Pentru identificator folosiţi ca marcator un simbol la alegere.
21. Cu ajutorul editorului de ecuaţii scrieţi ecuaţiile:
E= ∑k
ak2 ≤ λ a ∗ x2 + β = 1 ⇔ x= ±β
22. Salvaţi documentul şi închideţi aplicaţia de procesare texte.
Tema 4
1. Deschideţi aplicaţia de procesare texte Word. Setaţi Zoom 90%, vizualizare Print
Layout, Ruler şi numai barele de instrumente Standard şi Formatting.

În cazul PC-urilor noi, nu se recomandă achiziţionarea unor componente abia
lansate pe piaţă, acestea având în majoritatea cazurilor un preţ exorbitant şi nejustificat.
De exemplu, ştim cu toţii că valoarea unui anumit procesor scade în timp, însă cea mai
mare devalorizare o suportă în primele 6 luni, cu zeci de procente (putând atinge chiar şi
70%), devalorizarea ulterioară având o curbă lent descendentă. De aceea, pentru a investi
47
banii judicios într-un produs care să ofere în acelaşi timp performanţe bune dar care să
nu se devalorizeze peste noapte, este ideal să cumpărăm acel procesor numai după 4-8
luni de la apariţie, atunci când preţul său va fi împins în jos de modele superioare.
3. Folosiţi în text font Times New Roman, size 13,5 şi diacritice.
4. Formataţi toate paragrafele astfel încât să existe 6 puncte spaţiere înainte de fiecare
paragraf şi spaţierea liniilor paragrafelor să fie tip single. Indent stânga şi dreapta să
fie 0 cm, iar First line să fie 1,5 cm.
5. Folosiţi funcţia de despărţire în silabe pentru cuvântul cumpărăm.
6. Utilizând funcţia Help căutaţi informaţii despre Tipărire (Print). Selectaţi un

paragraf şi îl adăugaţi în document.
7. Setaţi pagina format A4 şi marginile: sus 2 cm, jos 2 cm, stânga 3 cm, dreapta 1,5
cm.
8. Protejaţi documentul cu o parolă.
9. Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind directorul My

Documents.
10. În a doua pagină, inseraţi o imagine (From File sau CipArt). Redimensionaţi
imaginea. Adăugaţi un chenar imaginii, linie dublă, albastră. Sub imagine inseraţi
un text box, cu contur albastru închis, fundal galben, în care veţi scrie o denumire
pentru imagine, folosind scrierea WordArt. Daţi efecte acestui tip de scriere
WordArt.
11. Adăugaţi a treia pagină în care veţi crea un tabel cu 3 coloane şi 4 linii, unde veţi
scrie date la alegere (Table/Insert/Table).
12. Formataţi tabelul (contur linie simplă cu grosimea de 1 punct şi culoare verde,
fundal cu culori la alegere, dimensiuni linii şi coloane corespunzător informaţiilor
pe care le conţine şi respectiv spaţiului disponibil din zona de editare) şi conţinutul
său (text aliniat la stânga, valori numerice aliniate centrat; capul de tabel cu
denumirile aliniate pe verticală şi orizontală).
13. Pentru tabel selectaţi în final un tip de prezentare oferit de Word (Table
AutoFormat).
14. Paginaţi documentul începând cu numărul 11.
15. Creaţi o margine de pagină (Page Border/Art) numai pentru pagina a doua.
16. Setaţi pagina 1 şi pagina 3 în format Portrait, iar pagina 2 în format Landscape.
17. Listaţi la imprimantă prima şi ultima pagină din document în dublu exemplar.
18. După prima pagină inseraţi o nouă pagină, format Portrait, în care trasaţi cu ajutorul
barei de desen (Drawing) o săgeată bidirecţională. O veţi copia de 4 ori şi fiecare
48
desen va avea formatări diferite (grosime, lungime, tip linie, culoare, tip vârf de
săgeată, orientare).
19. Grupaţi aceste patru săgeţi astfel încât să formeze un singur obiect. Redimensionaţi
grupul şi îl veţi copia în aceeaşi pagină.
20. La sfârşit de document adăugaţi o nouă pagină în care veţi crea un tabel cu bara de
instrumente Tables and Borders. Din această bară folosiţi creionul (Draw Table),
guma (Eraser), tehnica de lipire celule (Merge Cells), tehnica de împărţire celule în
linii şi/sau coloane (Split Cells), formatări referitoare la tip linie pentru contur,
culoare, grosime, poziţie, fundal etc. Completaţi apoi cu date la alegere.
21. Creaţi Header diferit pe prima pagină, pagină pară, pagină impară. Pe prima pagină
în header să apară numele si prenumele dvs., cu majuscule, la stânga. Pe pagini
pare (2, 4 etc.) inseraţi în header data calendaristică şi ora oferite de calculator. Pe
pagini impare (3, 5 etc.) să apară în header ”Lucrare la Informatică”, aliniat la
stânga, Arial, size 12, cursiv.
22. Salvaţi documentul şi închideţi sesiunea de lucru cu aplicaţia de procesare texte

Word.
Tema 5

Alegerea procesorului este o opţiune dificilă şi deosebit de subiectivă, majoritatea
utilizatorilor împărţindu-se în „fani Intel” şi „fani AMD”, fiecare grup având
argumentele sale „de necontestat”. Pentru cei preţuiesc fiecare dolar, soluţia AMD
reprezintă o tentaţie deosebit de mare, mai ales pentru că printr-o configurare atentă,
sistemul poate fi cu nimic mai prejos unui Intel ca stabilitate. Este important de ştiut că nu
procesorul este responsabil de (in)stabilitatea sistemului, ci temperatura sa de funcţionare
şi mai ales chipset-ul plăcii de bază.
În funcţie de banii disponibili şi de destinaţia calculatorului se va alege un
procesor din gama high-end (Intel Pentium 4, AMD Athlon XP), sau low-end (Celeron,
respectiv Duron). Deşi numele sunt simplu de reţinut, se pot produce totuşi unele confuzii
de ordin tehnic.
3. Folosiţi în text diacritice şi font Times New Roman, size 12, aliniere justify,
spaţiere linii 1,3.
4. Stabiliţi pentru fişier format A4, orientare Portrait şi margini: sus 2 cm, jos 2 cm,
stânga 3 cm, dreapta 1,5 cm.
5. La primul paragraf creaţi o letrină (Drop Cap).
49
6. La început de document inseraţi titlul Achiziţionarea unui PC. Îndepărtaţi fonturile

din titlu cu 6 pt (Format/Font/Character Spacing/Expanded). Creaţi un spaţiu de 18
pt după titlu.
7. Închideţi documentul, având grijă să îl salvaţi în format .doc, în C:\ nume dvs.
8. Deschideţi documentul creat mai sus şi adăugaţi textul:
Deşi o componentă mică şi relativ ieftină, cooler-ul are un rol deosebit de

important în răcirea activă a procesorului, prevenind supraîncălzirea acestuia, asigurând
astfel stabilitatea întregului sistem. Cooler-ul va trebui să fie bazat pe rulmenţi (indicativ
„ball bearing”), pentru o bună fiabilitate în timp, puterea sa de răcire depinzând de
materialul radiatorului, suprafaţa totală a sa, viteza de rotaţie a ventilatorului şi înălţimea
palelor. Sunt de preferat coolerele de cupru, apoi cele de aluminiu, de mărime suficientă
cât să nu deranjeze celelalte componente, cu pale mari dar număr de turaţii pe minut
redus, pentru silenţiozitate.
9. Folosiţi scala 80% pentru fonturile din ultimul text adăugat (Format/Font/Character
Spacing/Scale).
10. La sfârşitul documentului adăugaţi simbolurile speciale: ©; ®; Θ; ∴; ‰; §; ±; ½;

¼; ¾; ÷ (Insert/Symbol).
11. Pentru acest document setaţi Save AutoRecover info every la 10 minute şi o parolă
de tip Security Password to open.
12. Salvaţi din nou documentul dar în format .rtf (în acelaşi folder).
13. Adăugaţi numere de pagină începând cu numărul 22.
14. Verificaţi corectitudinea gramaticală în cadrul documentului.
15. Cu ajutorul editorului de ecuaţii scrieţi formulele matematice:
E= ∑k
ak2 ≤ λ a ∗ x2 + β = 1 ⇔ x= ±β C kn + 1 = C kn ⋅
n-k
k+ 1
∞
sin ax cos ax π −
∫
a
dx = e
0
x 2
π 
sin  ± ϕ 
 a2 + b2 + a a 2 + b 2 − a 
 B 4 a ± bi = ±  ±
A  1 ±  = A (1 ± tgϕ ) = A 2  
2 2 
 A  cos ϕ  
16. Vizualizaţi un document înaintea imprimării (fiecare pagină sau pagini multiple).
17. Introduceţi marcatori (bullets) de tip a), b) etc. pentru paragrafele din document.
18. Folosind WordArt realizaţi scrierea textului MANAGEMENT ŞI MARKETING.
50
19. Tipăriţi documentul la o imprimantă disponibilă sau într-un fişier.
20. Creaţi o diagramă şi daţi efecte speciale (Insert/Diagram Gallery). Folosiţi diverse
tipul Cycle Diagram şi stilul 3-D Color. În casete veţi scrie denumiri de culturi.
Adăugaţi titlu. Salvaţi fişierul.
Tema 6
2. Creaţi un fişier nou în care veţi realiza imaginea de mai jos:
3. Realizaţi propriul dvs. CV, într-o formă cât mai plăcută, în două variante: format
predefinit oferit de Word (File/New/General Templates/Other Documents/Resume
Wizard) şi după propria concepţie.
4. Scrieţi o cerere, adresată decanului facultăţii dvs., prin care solicitaţi, de exemplu:
- aprobare pentru schimbarea grupei;
- motivarea absenţelor etc.
5. Realizaţi o carte de vizită personală care să vă reprezinte şi apoi multiplicaţi-o pe o

pagină, folosind optim spaţiul paginii. Exemplu:
 TOMESCU ALEXANDRA
T&I
Bucureşti, Str. Florilor, 55
Servicii: • Depanare calculatoare
• Programare Web
Tel 0216357896 / Fax 021645678
6. Realizaţi o scrisoare afaceri, legată de specificul activităţii dvs., cu sigla firmei în

antet. Exemplu:
S.C. INFO S.R.L.
B-dul Decebal Nr. 14
Timişoara
S.C. MARK S.R.L.
B-ul Dacia Nr 33
Bucureşti
Tel/Fax: 01-3344569
Cont 25117507.Rol 01
Robank S.A.
51
DOMNULE DIRECTOR,
Ţin să vă mulţumesc pentru livrarea promptă a materialelor

din factura nr.874563/17.0304. vă anunţ cu această ocazie că am
onorat imediat contravaloarea facturii prin ordinul de plată
nr.7856/17.01.04.
Cu stimă,
Director economic,
Popescu Daniel
7. Inseraţi o imagine grafică şi să se scrie un text explicativ în partea dreaptă a

imaginii. Exemplu:
Acesta este un motostivuitor.

Am scris textul după ce, cu clic dreapta pe figură am activat opţiunea
Format Picture şi apoi opţiunea Layout. Din caseta afişată am ales
modul de scriere a textului în jurul imaginii.
8. Utilizând scrierea pe coloane, realizaţi o invitaţie la un eveniment.
52
CAPITOLUL V
PROCESORUL DE TABELE EXCEL
Produsul Excel, elaborat de firma Microsoft, face parte din sistemul

integrat de programe MS-Office, împreună cu procesorul de texte Word,
sistemul de gestiune al bazelor de date MS-Access şi cu programul de
prezentare grafică Power Point.
Cu ajutorul aplicaţiei Miscrosoft Excel se pot realiza:
- calcule utilizând formule simple seu complexe,
- reprezentări grafice a datelor numerice,
- baze de date având facilităţi de exploatare şi interogare,
- schimb de informaţii în diferite foi de calcul,
- protecţii ale zonelor de lucru din foile de calcul.
5.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel
Se poate face:
- fie activând meniul START, apoi opţiunea Programs şi apoi Microsoft
Excel;
- fie cu clic mouse pe pictograma MS Excel, dacă aceasta există pe
desktop;
- fie cu clic mouse direct pe numele fişierului Excel ce urmează să fie
prelucrat.
5.2. Crearea unui fişier (registru de calcul) nou şi salvarea acestuia
Un fişier (registru de lucru) se poate crea în mai multe moduri:

- din meniul File se lansează opţiunea New,
53
- se face clic pe butonul New din bara Standard,

- în fereastra Explorer, se face clic dreapta în directorul în care se face
salvarea fişierului şi apoi se alege opţiunea New Excel Worksheet.
Salvarea unui fişier se poate face astfel:
- din meniul File se alege opţiunea Save As (care oferă posibilitatea de
schimbare a numelui/tipul de fişier, a folderului, a discului),
- din meniul File se alege opţiunea Save, dacă se face salvarea cu acelaşi
nume, aceeaşi extensie, acelaşi folder şi acelaşi disc pentru fişierul
curent (este similară cu clic pe butonul Save din bara Standard sau cu
combinaţia de taste CTRL+S).
5.3. Deschiderea unui registru de calcul şi salvarea acestuia
Pentru deschiderea unui fişier existent se pot alege una din metodele:
- din meniul File se selectează opţiunea Open,
- se face clic pe butonul Open din bara Standard,
- se face dublu-clic pe numele fişierului,
- din meniul START în documentele recente (My Recent Documents),
- se poate lansa din lista ultimilor fişiere accesate (dacă există), situată în
partea de jos a ferestrei File.
5.4. Închiderea aplicaţiei Excel
Se poate face astfel:

- din meniul File se lansează opţiunea Close,
- se face clic pe butonul Close al ferestre fişierului.
5.5. Personalizarea sesiunii de lucru în Excel
- Din meniul View, se selectează modul Print Layout,

- Din meniul View, se activează opţiunea Ruler,
54
- Din meniul View, se activează opţiunea Toolbars şi apoi (cel puţin)

opţiunile Standard şi Formatting (dacă nu sunt active),
- Prin butonul Zoom din bara Standard, se setează modul de vizualizare
a dimensiunii paginii fişierului pentru editare.
5.6. Gestionarea foilor de calcul dintr-un registru. Descrierea unei foi de

calcul
a) Setare număr foi de calcul într-un fişier
Din meniul TOOLS sa activează comanda Options. Din fereastra de

dialog se selectează pagina General şi la opţiunea Sheets in new workbook
se precizează numărul dorit de foi de calcul (maxim 255) pentru un nou fişier.
b) Redenumire foaie de calcul
Prin clic dreapta pe nume foaie de calcul (de ex. Sheet1) va apare o
fereastră din care se va selecta comanda Rename. Urmează tastarea numelui
nou.
c) Inserare foaie de calcul
Prin clic dreapta pe numele unei foi de calcul (în faţa căreia se va face
inserarea) va apare o fereastră din care se va activa comanda Insert, iar din
următoarea fereastră selectaţi tipul Worksheet, după care confirmaţi cu OK.
d) Copiere foaie de calcul
Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie duplicată, va
apare o fereastră din care se va activa comanda Move or Copy. Din
următoarea fereastră puteţi seta:
- numele fişierului destinaţie pentru foaia de calcul duplicat (opţiunea To
book). Există şi opţiunea newbook dacă nu aveţi creat anterior fişierul
destinaţie.
- poziţia foii de calcul duplicat în fişierul curent (Before sheet).
- confirmarea operaţiei de copiere (Create a copy).
e) Mutare foaie de calcul
55
Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie mutată, va apare
o fereastră din care se va activa comanda Move or Copy. Din următoarea
fereastră puteţi seta:
- numele fişierului destinaţie pentru foaia de calcul care trebuie mutată
(opţiunea To book). Există şi opţiunea newbook dacă nu aveţi creat
anterior fişierul destinaţie.
- poziţia foii de calcul duplicat în fişierul curent (Before sheet).
- nu se confirmă operaţia de copiere (Create a copy).
f) Ştergere foaie de calcul
Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie ştearsă, va apare
o fereastră din care se va activa comanda Delete. Urmează confirmarea
ştergerii. O altă metodă este prin activarea comenzii Delete Sheet din meniul
EDIT. Atenţie: foaia de calcul ştearsă nu poate fi restaurată.
O foaie de calcul reprezintă o suprafaţă grafică împărţită în linii şi
coloane, în care se vor introduce ulterior datele. Practic, o foaie de calcul
tabelar sau, pe scurt un tabel în Excel, reprezintă un mod de organizare şi
structurare a datelor, astfel încât ele să poată fi reprezentate şi apoi gestionate
prin intermediul acestui tabel şi a facilităţilor oferite de Excel.
O foaie de calcul este împărţită în 255 coloane şi 65536 linii.
La intersecţia unei linii cu o coloană se află o celulă.
Pentru identificarea fiecărei celule, Excel foloseşte o adresă
(referinţă), formată din numele coloanei urmat de numărul liniei la
intersecţia cărora se află celula respectivă.
Celula selectată la un moment dat este înconjurată de un chenar
îngroşat. Aceasta este celula în care se află cursorul şi se numeşte celulă
activă. Adresa celulei active este afişată în caseta Name, care se află în partea
din stânga a barei de formule.
Tipuri de referinţe
56
a. Referinţa relativă. În acest caz celula este referită printr-un nume
format din numele coloanei urmat de numărul liniei la intersecţia

cărora se află celula respectivă. Exemplu: A1, C2 etc.
b. Referinţe absolute precizează adresa liniei, respectiv a coloanei care
trebuie să rămână fixă indiferent de operaţiile care au loc asupra

tabelului, prin caracterul $ plasat în faţa ei (a liniei sau coloanei).
Exemplu:
- $A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie şi coloană,
- $A1 referă celula A1, prin referinţă absolută la coloană,
- A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie.
Pentru a uşura folosirea simbolului $, Excel pune la dispoziţia
utilizatorului tasta funcţională F4. Tastarea consecutivă a acesteia va duce la
schimbarea tipului de referinţă a adresei celulei pe care se află cursorul la un
moment dat.
Referinţe de grup de celule
De exemplu, pentru referinţa grupului de celule cuprinse între celula
A2 şi celula C4 se foloseşte notarea A2:C4.
De exemplu, pentru referinţa coloanei B se foloseşte notarea B:B.
De exemplu, pentru referinţa liniei 3 se foloseşte notarea 3:3.
Referinţe multidimensionale
În cazul în care se folosesc valori din alte foi de calcul sau chiar alte
fişiere, se folosesc referinţele multidimensionale. Forma generală a
referinţelor multidimensionale este următoarea:
Nume fişier ‘[nume fişier] nume foaie de calcul’!referinţă celulă
Exemplul 1: referinţa pentru celula A5 din foaia de calcul Foaie 1 va fi:
‘Foaie 1’!A5
Exemplul 2: referinţa pentru grupul de celule B5:D8 din foaia de calcul
Foaie 1 din fişierul C:\Excel\Document\Lucrare.XLS va fi:
‘[C:\Excel\Document\Lucrare.XLS]Foaie 1’!B5:D8
57
5.7. Introducere date în celule. Formatări
Datele sunt introduse în celule cu ajutorul tastaturii, după care se apasă

tasta Enter.
Selectarea unui grup de celule se face ca în Word (cu tastele Shift şi
săgeţi sau prin drag and drop).
Selectarea unei coloane se face cu clic pe numele coloanei respective.
Selectarea unei linii se face cu clic numărul care identifică linia.
Selectarea întregii foi de calcul se face clic pe celula din stânga
coloanei A şi deasupra liniei 1.
Operaţiile de copiere, mutare, ştergere, căutare şi înlocuire se fac ca în
Word.
5.8. Formule şi funcţii
Pentru operaţiile de adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la

putere se folosesc simbolurile de la tastatură respectiv: +, -, *, /, ^. În cadrul
formulelor se vor scrie adresele relative sau absolute ale celulei (celulelor).
Excel are şi funcţii predefinite. Pentru a introduce o funcţie se apelează
din meniul Insert, opţiunea Function (sau se face clic pe butonul fx). Din
fereastra de dialog se selectează categoria şi apoi funcţia corespunzătoare,
după care se confirmă cu OK. De exemplu, SUM() pentru, MIN() pentru
minim, MAX() pentru maxim, AVERAGE() pentru medie aritmetică,
COUNT() pentru numărare. În continuare, în fereastra funcţiei se va preciza
domeniul cu date.
Observaţie: înainte de lansarea funcţiei este obligatorie poziţionarea
cursorului mouse-ului într-o celulă vidă, unde va apărea rezultatul funcţiei.
Formatarea celulelor se face apelând opţiunea Cells din meniul Format.
5.9. Grafice (creare, formatare, actualizare)
a. Crearea graficelor
58
După selectarea domeniului de date, se lansa opţiunea Chart Wizard

(Expert diasgramă) din meniul Insert.
Pentru a crea un grafic trebuie parcurşi 4 paşi.
La pasul 1 se selectează tipul de grafic.
La pasul 2 se selectează adresele seriilor de date care se reprezintă în
grafic. În etapa de actualizare grafic, în această fereastră de dialog, se pot
şterge sau adăuga noi serii de date.
La pasul 3 se introduc diferite opţiuni referitoare la: titlul graficului,
legenda, modul de reprezentare a axelor ş.a.
La pasul 4 se poate alege locul unde se doreşte afişarea graficului creat.
b. Formatarea graficelor
Se pot formata: fonturile din grafic (tip, stil, dimensiune, culoare etc.),
culori de umplere a graficului etc.
Se poate schimba tipul de grafic.
Se poate redimensiona, copia, muta, şterge graficul.
5.10. Imprimarea foilor de calcul
Setarea paginii se face identic ca la Word (meniul File, opţiunea Page

Setup).
Vizualizarea înaintea imprimării se face cu Print Preview.
Imprimarea fişierului se realizează prin opţiunea Print din meniul File.
Pentru a imprima o anumită zonă ce este selectată în prealabil, se alege din
meniul File, opţiunea Print Area – Set Print Area.
59
5.11. APLICAŢII EXCEL
TEMA 1
Realizaţi un fişier Excel cu 3 foi de calcul astfel:

1. Setaţi pagina astfel: FORMAT A4; margini (sus, jos, stânga, dreapta) 1.5, 1.5, 1.4,
1.4; antet şi subsol 0.8; orientare landscape;
2. Creaţi un antet care să conţină: centrat SITUAŢIE ŞCOLARĂ; aliniat la stânga
FACULTATEA MANAGEMENT;
3. Creaţi un subsol care să conţină: la stânga GRUPA NR… ; la dreapta data şi ora;
4. Creaţi următorul tabel în foaia de calcul Sheet1, pe care o veţi numi Rezultate:
Nr.
Nume Prenume Disciplina 1 Disciplina 2 Disciplina 3 Disciplina 4 Media Rezultat
crt.
5. Conturul exterior cu tip linie dublă, grosimea liniei 2 ¼ pct., culoarea albastru;
coloana Rezultat să aibă fundal gri deschis;
6. Introduceţi 15 înregistrări, completând doar câmpurile Nume, Prenume, Disciplina
1, Disciplina 2, Disciplina 3, Disciplina 4;
7. Completaţi coloana Nr. crt. prin generarea automată a unei serii;
8. Calculaţi media în coloana Media pentru prima celulă, iar pentru celelalte folosiţi
procedura de copiere a formulei;
9. Pentru fiecare student, în coloana Rezultat, afişaţi Promovat sau Corigent (se
consideră promovat pentru media ≥ 5); se presupune că toţi studenţii s-au prezentat
la examen (vezi exemple mai jos);
10. În Sheet2 creaţi o copie a acestui tabel. În copie sortaţi crescător după Nume şi
Prenume şi descrescător după medie;
11. Inseraţi o nouă foaie de calcul, pe care să o numiţi Statistică, în care realizaţi
următoarea situaţie statistică (datele vor fi preluate din foaia de calcul iniţială):
TABEL Număr % din total

Nr. total studenţi -
Nr. studenţi promovaţi
Nr. studenţi corigenţi
Nr. studenţi cu media ≥ 9
12. Salvaţi fişierul cu numele autorului lucrării.
Exemple:
=IF(A2>=5,”PROMOVAT”,”CORIGENT”) se poate scrie si cu minuscule
=COUNT(A1:A11)
TEMA 2 - Teorie
UTILIZAREA ADRESELOR RELATIVE ŞI ABSOLUTE ALE CELULELOR
60
Când copiaţi o formulă, Excel adaptează referinţele celulei din formule în funcţie de
nou poziţie din foaia de calcul.
Dacă doriţi ca referinţele celulelor să nu fie modificate atunci când copiaţi formulele,
se vor folosi referinţele absolute ale celulelor.
O referinţă absolută este referinţa la o celulă dintr-o formulă care NU se schimbă
atunci când formula este copiată în altă parte.
O referinţă relativă este o referinţă la o celulă dintr-o formulă care este adaptată
atunci când este copiată.
Pentru a face ca o referinţă la o celulă dintr-o formulă să fie absolută, trebuie să-i
adăugaţi simbolul dolarului ($) înaintea literei şi a numărului din adresa (identificatorul)
celulei.
Exemplu: = B8/$C$12
Unele formule conţin referinţe mixte. De exemplu, litera corespunzătoare coloanei
poate fi o adresă absolută, iar numărul ce identifică linia să fie o referinţă relativă
($A1/100) sau invers (A$1).
În acest caz, după copierea formulei în coloana B şi C (de exemplu), efectul este
păstrarea coloanei A şi schimbarea (adaptarea) liniilor din B, respectiv C. Deci, în celula
C2 va apare rezultatul formulei A2/100, sau în D10 va apare rezultatul formulei A10/100.
ALTE FUNCŢII DES FOLOSITE
1. =COUNT (domeniu) afişează numărul celulelor care conţin valori numerice

2. =COUNTA(domeniu) afişează numărul celulelor care nu sunt goale
3. =IF(condiţie, val1, val2) dacă condiţia este adevărată se va afişa val1 iar în caz contrar
val2
Exemple:
=IF(A2>=1”Supraunitar”,”subunitar”)
=IF(A1=100, SUM(B5:B15,””)
=IF(A1>B1,”CREDIT”,”DEBIT”)
=IF(A2>89,"A",IF(A2>79,"B", IF(A2>69,"C",IF(A2>59,"D","F")))) are ca efect afisarea :
dacă A2>8.9 A
dacă B
80<A2<89
dacă C
70<A2<79
dacă D
60<A2<69
dacă A2<60 F
4. =COUNTIF(domeniu,”condiţie”) afişează numărul celulelor din domeniul precizat

pentru care condiţia este adevărată
Exemple:
=COUNTIF(A2:A5,"Promovat") numără celulele care conţin texul Promovat
=COUNTIF(B2:B5,">5") numără celulele care conţin valori mai mari strict decât
5
61
5. =NOW() returnează data calendaristică curentă

6. TODAY() returnează data calendaristică şi ora curentă
7. POWER(număr,exponent) ridică numărul la puterea specificată prin exponent
Exemple:
=POWER(A8,2)
=POWER(34.9,2)
=POWER(98.6,3.2)
=POWER(4,5/4)
8. PRODUCT(number1,number2,...) înmulţeşte valorile din domeniile precizate (maxim

30)
Exemple:
=PRODUCT(A2:A4)
=PRODUCT(A2:A4,2) aici, produsul valorilor din domeniul precizat se înmulţeşte cu
valoarea 2 precizată
=PRODUCT(A2:A4,B2:C10)
TEMA 2 – Aplicaţie
Realizaţi un fişier Excel cu 5 foi de calcul astfel:

1. Setaţi pagina astfel: FORMAT A4; margini (sus, jos, stânga, dreapta) 1.5, 1.7, 3,
1.5;
2. Creaţi antet care să conţină: aliniat la stânga SITUATIE; centrat VÂNZĂRI; în
dreapta numărul de pagină;
3. Creaţi subsol care să conţină: în stânga numele autorului; în dreapta data şi ora
curentă;
4. Creaţi următorul tabel în foaia de calcul Sheet1, pe care o veţi numi STOCURI:
Nr. Material Stoc Cantitate Stoc Preţ fără

crt. Cod Denumire iniţial Intrată Ieşită final TVA
1 03012 Ulei 1000 3450 2000 31000
2 4034 Zahăr 1200 5444 5000 11000
3 5477 Făină 13400 900 12456 5990
4 9877 Mălai 1240 4500 5000 3450
a) Introduceţi încă 10 înregistrări

b) Font TAHOMA, dimensiune 12, culoare albastru
c) Aliniere centrat orizontal şi vertical
d) Chenar roşu, linie dublă pentru exterior iar în interior linie simplă de
culoare neagră
e) Fundal tabel de culoare galben
f) Să se calculeze stocul final astfel:
Stoc final = stoc iniţial + cantitate intrată – cantitate ieşită
g) Pentru stocul final mai mic decât 10000 aplicaţi font aldin de culoare verde
h) Să se calculeze totalul pentru cantitatea intrată, ieşită şi pentru stocul final
i) Să se calculeze preţul mediu
j) Să se calculeze într-o coloană nouă preşul de vânzare aplicând un TVA de
22%
62
Cantităţile mai mari de 4400 intrate în unitate să se evidenţieze prin culoare

k)
roşu
5. Creaţi un nou fişier în care copiaţi foaia de calcul STOCURI
a. Redenumiţi foaia de calcul cu numele STOC2
b. În altă foaie de calcul a noului fişier, pe care o redenumiţi cu numele SIT2,
determinaţi:
i. Numărul de materiale al căror stoc final este mai mare decât 5000
ii. Numărul de produse al căror preţ fără TVA este mai mic decât 11000
iii. Cel mai mare stoc iniţial
iv. Cel mai mic stoc iniţial
v. Materialul cu cel mai mare preţ obţinut în urma aplicării TVA-ului
vi. Materialul cu cel mai mic preţ obţinut în urma aplicării TVA-ului
6. În altă foaie de calcul, pe care o numiţi CALCULE, creaţi tabelul:
A B C E F G H I J H
1 123 876 653 351
2 456 446 225 531
3 789 987 214 635
4 135 467 631 154
5 354 243 156 245
c. Folosiţi referinţe relative şi absolute pentru calculele:

F = B/A*100;
G = C/A*100;
H = D/A*100;
I = B * valoarea din A1 (ex I1= B1*A1; I2=B2*A1 etc.
J = (B+C)/A
H= (C+E)/A
7. Salvaţi fişierul (agenda de lucru) cu numele SITUATIE STOCURI
TEMA 3
1. Deschideţi aplicaţia Excel

2. Creaţi fişierul calcule.xls cu următorul conţinut
A B C D E F G H
1 Grau 23.00 54.00 78.00
2 Porumb 15.00 65.00 96.00
3 Soia 17.00 35.00 40.00
4 Orz 89.00 64.00 56.00
5 Ovaz 62.00 65.00 87.00
6
7
3. Salvaţi fişierul calcule.xls ca fişier în format template (.xlt)

4. Ştergeţi rândul 4
5. Refaceţi rândul şters
6. Modificaţi dimensiunea rândurilor la 20
7. Utilizaţi instrumentul de căutare pentru a găsi valoarea 23.00
8. Sortaţi alfabetic coloana A
9. Scrieţi cursiv conţinutul celulelor A1:A5
63
10. Selectaţi celulele B1:D5 şi modificaţi fontul acestora în Comic Sans MS iar
dimensiunea fontului la 14
11. În coloana E introduceţi o formulă prin care adunaţi conţinutul celulelor B, C şi D
12. În celulele coloanei F determinaţi elementul minim corespunzător fiecărui rând
13. Formataţi grupul de celule B1:D5 astfel încât valorile numerice să fie precedate de
simbolul euro (€)
14. Selectaţi grupul de celule A1:A5 şi modificaţi culoarea de umplere în galben
15. Creaţi o diagramă PIE cu datele conţinute în celulele A1:B5
16. În celula A6 scrieţi textul Nr. total de valori şi în celula B6 adăugaţi o formulă prin
care să număraţi câte valori sunt introduse în grupul de celule B1:D5
17. În celula A7 scrieţi textul Val. < 50.00 şi în celula B7 adăugaţi o formulă prin care
să număraţi în grupul de celule B1:B5 câte valori sunt mai mari strict decât 50.00
18. Copiaţi formula din celula B7 în celulele C7 şi D7
19. Salvaţi modificările făcute în fişierul calcule.xls
20. Închideţi aplicaţia de calcul tabelar
TEMA 4
1. Creaţi fişierul A.xls. Redenumiţi Sheet1 cu Prima pagină scrieţi tabelul:
A B C D E
1 Ţara 1 100 162 121
2 Ţara 2 251 142 224
3 Ţara 3 562 441 142
4 Ţara 4 221 214 121
5
6
2. Folosind instrumentele de mărire şi micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 75%

3. Selectaţi celulele cu text şi modificaţi fontul caracterelor în Arial
4. Schimbaţi culoarea textului cu verde
5. Introduceţi 300 în celula B2
6. Utilizaţi comanda Undo pentru a reface conţinutul celulei B2
7. In celula E1 introduceţi o formulă prin care scădeţi din B1 conţinutul celulelor C1
şi D1
8. Introduceţi în celula C5 o formulă cu ajutorul căreia calculaţi suma celulelor C1:C4
dacă în celula B1 se află valoarea 100 şi maximul celulelor C1:C4 dacă în celula
B1 nu se află valoarea 100
9. Creaţi un grafic coloană cu datele cuprinse în celulele B1:D4
10. Adăugaţi graficului titlul GRAFIC
11. Mutaţi graficul în foaia de calcul astfel încât acesta să înceapă cu celula A7
12. Modificaţi marginile foii de calcul, stânga şi dreapta, la 3 cm
13. Adăugaţi un antet, aliniat la stânga, în care scrieţi numele dumneavoastră
14. Imprimaţi fişierul la o imprimantă disponibilă
15. Îmbinaţi celulele E1 şi F1 astfel încât conţinutul celulei E1 să apară într-o singură
celulă îmbinată
16. Salvaţi fişierul
TEMA 5
64
1. Creaţi registrul de calcul ABC.xls iar în Sheet1 scrieţi tabelul:
A B C D E
1 Categoria 1 100 153 123
2 Categoria 1 251 142 456
3 Categoria 1 230 214 789
4 Categoria 1 221 441 230
5
6
2. Afişaţi pe ecran bara de instrumente de desen

3. Copiaţi datele în foaia 2 de calcul
4. Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind My Documents
5. Sortaţi descrescător coloana B
6. Introduceţi o nouă foaie de calcul
7. Introduceţi în celula B5 o formulă cui ajutorul căreia realizaţi media valorilor din
celulele B1:B4
8. Copiaţi formula din celula B5 în celulele C5:D5
9. Selectaţi textul din celule A1:A4 şi scrieţi-l aldin
10. Creaţi chenar cu linie dublă verde pe conturul exterior şi linie simplă galbenă în
interiorul tabelului
11. Centraţi datele numerice în celulele corespunzătoare
13. Modificaţi culorile graficului în nuanţe de albastru
14. Copiaţi graficul în a doua foaie de calcul
15. Modificaţi graficul coloană, din a adoua foaie de calcul, în grafic linie (Line)
16. Salvaţi modificările în fişierul ABC.XLS
17. Salvaţi fişierul ABC.XLS în format html
18. Închideţi aplicaţia de calcul
19. Selectaţi celulele cu text şi modificaţi fontul caracterelor în Arial
20. Schimbaţi culoarea textului cu verde
21. Introduceţi 300 în celula B2
22. Utilizaţi comanda Undo pentru a reface conţinutul celulei B2
23. In celula E1 introduceţi o formulă prin care scădeţi din B1 conţinutul celulelor C1
şi D1
24. Introduceţi în celula C5 o formulă cu ajutorul căreia calculaţi suma celulelor C1:C4
dacă în celula B1 se află valoarea 100 şi maximul celulelor C1:C4 dacă în celula
B1 nu se află valoarea 100
26. Adăugaţi graficului titlul GRAFIC
27. Mutaţi graficul în foaia de calcul astfel încât acesta să înceapă cu celula A7
28. Modificaţi marginile foii de calcul, stânga şi dreapta, la 3 cm
29. Adăugaţi un antet, aliniat la stânga, în care scrieţi numele dumneavoastră
30. Imprimaţi fişierul la o imprimantă disponibilă
31. Îmbinaţi celulele E1 şi F1 astfel încât conţinutul celulei E1 să apară într-o singură
celulă îmbinată
32. Salvaţi fişierul
65
TEMA 6
1. Creaţi registrul de calcul A1.xls iar în Sheet1 scrieţi tabelul:
A B C D E
1 Anul I 200 900 375 1200
2 Anul I 800 800 800 800
3 Anul I 350 875 729 750
4 Anul I 675 925 310 689
5
6
2. Introduceţi o stea în interiorul grupului de celule A9:D14

3. Coloraţi steaua în albastru
4. Creaţi un nou fişier numit A2.xls
5. Copiaţi foaia de calcul 1 din primul fişier în fişierul A2.xls
6. Modificaţi formatul paginii din Portrait în Landscape
7. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia realizaţi suma din celulele
B1:B4
8. Adăugaţi un subsol aliniat la stânga în care scrieţi numele dumneavoastră şi numele
foii de calcul
9. Selectaţi celulele B1:E4 şi formataţi-le astfel încât să aibe câte două zecimale şi
semnul $
10. Selectaţi celulele B1:E4 şi modificaţi fontul acestora în Verdana, modificaţi
dimensiunea fontului la 16
11. Creaţi un registru de calcul nou şi copiaţi datele în noul registru de calcul creat
12. Salvaţi fişierul nou cu denumirea C.xls ca fişier în format html
13. Verificaţi corectitudinea gramaticală în cadrul registrului şi corectaţi erorile
14. Creaţi pentru fiecare celulă A1:A4 câte un comentariu, respectiv în ordinea:
Management, Agricultură, Zootehnie, Horticultură
15. Creaţi un grafic linie cu datele cuprinse în celulele B1:D4 şi titlul Informaţii
16. Modificaţi culorile graficului în nuanţe de albastru
17. Modificaţi formatul graficului din grafic linie în grafic coloană
18. Mutaţi graficul în a doua foaie de calcul
19. Salvaţi registrul de calcul
TEMA 7
1. Creaţi registrul de calcul alfa.xls iar în Sheet1 scrieţi tabelul:
A B C D E
1 Tomate 200 900 375 1200
2 Varza 800 500 620 930
3 Cartofi 350 875 729 750
4
5
6
2. Fixaţi pe ecran în prima pagină a fişierului primul rând

66
3. Inseraţi între coloanele C şi D o nouă coloană şi completaţi cu date

4. Formataţi grupul de celule B1:D4 astfel încât valorile numerice ca procent
5. Introduceţi în celula F1 o formulă cu ajutorul căreia calculaţi suma celulelor C1:E1
dacă în celula B1 se află o valoare mai mică strict decât 500 şi media aritmetică a
celulelor C1:E1 în caz contrar
6. Copiaţi formula în celulele F2:F3
7. Creaţi o diagramă disc (PIE) cu datele cuprinse în celulele A1:B3
8. Adăugaţi semnul % pe segmentele diagramei disc
9. Salvaţi registrul de calcul. Modificaţi culorile graficului în nuanţe de roşu, galben,
verde
10. Adăugaţi un antet în care introduceţi o imagine
11. Introduceţi în antetul fişierului data şi ora curentă, aliniate la stânga, pe rânduri
diferite
12. Modificaţi marginile fişierului sus sus şi jos la 3 cm
13. Printaţi foaia de calcul în 2 exemplare
14. Trasaţi contur cu linie dublă roşie în exterior iar în interior cu linie simplă verde
15. Setaţi fundalul celulelor A1:A3 cu galben iar fonturile cu albastru
16. Modificaţi orientarea textului din celulele A1:A3 astfel încât acesta să apară
înclinat cu 30 grade
17. În celula A4 scrieţi textul FLOAREA SOARELUI astfel încât textul să se încadreze
în două linii
18. Salvaţi ultimele modificări din registrul de calcul
19. Copiaţi conţinutul foii de calcul într-un document Word cu numele beta.doc
Închideţi aplicaţia de calcul tabela
67
BIBLIOGRAFIE
1. KinKoph S, Fulton J., Microsoft Office XP în imagini, Ed. Teora, 2002

2. Avram V. ş.a., Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, 2002
3. Nelson S., Ghid de orientare Microsoft Word, editura Teora, 2000
4. Botezatu C. ş.a., Bazele informaticii. Aplicaţii în domeniul economic,
Editura Universitară, 2005
5. Calciu M. ş.a., Birotică şi Internet la cumpăna mileniilor, Editura
Lucman, 2000
6. Ionescu B., ş.a., Birotica 2000, Editura InfoMega, 2000
7. Blatner D., Ghidul complet al tehnoredactorului, Editura All, 1996
8. Preda A., Bazele informaticii, Editura Universul Juridic, 2004
9. Kinkoph S., Fulton J., Office în imagini, Ed. Teora, 2001
10. Moise M. ş.a., Curs rapid de birotică, Ed. Aisteda, 2002, Bucureşti
11. Chichernea V., Birotică şi telematică, Ed. Sylvi, 2002, Bucureşti
12. Karbo M.B., Word 2000, Excel 2000, Internet pentru începători, Ed.
Egmont, 2002, Bucureşti
http/ecdl.com
http/microsoft.com
http://www.microsoft.com
http://www.pcworld.com
http://www.ecdl.com
http://www.webopedia.com
68
TEMATICA PENTRU EXAMEN
Procesare de texte – WORD
• Elementele ferestrei Word

• Creare/deschidere/închidere/salvare document
• Operaţii de editare (căutare, copiere, mutare, refacere, ştergere).
Secţiune. Paragraf.
• Formatare font/paragraf
• Utilizarea listelor
• Aranjarea textului în pagină
• Inserare note de subsol
• Numerotare pagini
• Definire antet/subsol de pagină
• Tabele. Creare, modificare structură (inserare/adăugare linii/coloane;
unire; divizare; ştergere linii/coloane), formatare (margini, fundal).
Metode: meniul Table sau toolbar-ul Tables and Borders. Sortare.
• Inserarea obiectelor grafice în text şi folosirea opţiunilor pentru
scrisori, poştă, CV etc.
• Editare formule matematice
• Crearea unei tabel de cuprins
• Interclasarea documentelor (Mail Merge)
• Listarea unui document la imprimantă
Calcule tabelare EXCEL
• Elementele ferestrei Excel. Setări de bază

• Operaţii cu foi de calcul: setare număr de foi de calcul într-un fişier,
redenumire, inserare, copiere, mutare, ştergere
• Formatarea celulelor
• Editare formule. Funcţii
• Creare/formatare/actualizare grafice şi diagrame.
• Import în documente Word
• Tipărirea foilor de calcul
69

Procesorul de Texte Word Procesorul de Tabele Excel Aplicaţii

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Procesorul de Texte Word Procesorul de Tabele Excel Aplicaţii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

PROCESORUL DE TEXTE WORD

PROCESORUL DE TABELE EXCEL

5.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel......................................................................51

PROCESOARE DE TEXTE (WORDPROCESSORS)

• Ce este un procesor de texte şi ce rol are

1.1. Prezentare generală

Cuvinte cheie: procesor de texte, document, cuvânt, paragraf, pagină,

1.1. Prezentare generală

Birotica are ca obiect informatizarea muncii de birou, reprezentând un

ordonare, organizare în pagină a textelor, pregătirea documentelor, a

Comunicaţiile se realizează prin e-mail, chat, fax, mesagerie vocală şi

Scopul procesoarelor de texte:

- salvarea documentelor pe disc: pentru utilizări ulterioare.

Tipuri de procesoare de texte

Principalele facilităţi oferite de procesorul de texte

- trecerea automată la rândul următor a unui cuvânt care nu mai încape pe

- parcurgerea rapidă a documentului (”scrolling”),

Terminologia utilizată în procesarea textelor

 Cuvânt – este un şir de caractere cuprinse între două caractere blank

- Linie Orphan – este prima linie a unui paragraf care rămâne

1.2. Deschiderea/închiderea aplicaţiei Word

Pentru lansarea aplicaţiei Word sunt mai multe posibilităţi:

 Start – Programs – clic dreapta pe Microsoft Office – Microsoft

acelui fişier în aplicaţia Word.

1.3. Fereastra aplicaţiei Word

După lansarea în execuţie a aplicaţiei Word, va apare fereastra

Fereastra Word conţine:

a) Bara titlu, în care se găseşte denumirea aplicaţiei, denumirea

• pagină tipărită – afişează aspectul documentului aşa cum va fi

1.4. Meniuri şi bare de instrumente

În bara de meniuri apar nouă meniuri, fiecare conţinând comenzi şi

Componentele unui meniu sunt:

Folosirea barelor de instrumente este o opţiune personală dar utilizarea

1.5. Introducerea textului şi deplasarea în document

Textul se poate introduce de la tastatură sau se poate prelua din alt

Între cuvinte se lasă un spaţiu. Propoziţia se termină cu un punct urmat

PREZENTAREA MENIURILOR WORD

• Descrierea meniurilor şi a principalelor comenzi

2.1. Prezentare Meniul FILE

Cuvinte cheie: creare/deschidere/închidere/salvare fişier, inserare, editare

2.1. Meniul FILE

Conţine comenzi pentru prelucrări la nivel de fişier / document:

- OPEN (CTRL+O) – lansează o fereastră din care se alege un

2.2. Meniul EDIT

Conţine opţiuni de editare pentru introducere, copiere, mutare, ştergere,

- COPY (CTRL+C) – copiază blocul selectat în clipboard, de unde

2.3. Meniul VIEW

Oferă următoarele principale opţiuni:

2.4. Meniul INSERT

- BREAK – permite inserarea unui sfârşit de pagină sau secţiune.

2.5. Meniul FORMAT

- FONT – permite setarea unor parametri pentru caracterele

2.6. Meniul TOOLS

- SPELLING AND GRAMMAR - se foloseşte verificarea textului

2.7. Meniul TABLE

Oferă opţiuni legate e modul de lucru cu tabele: creare,

- INSERT TABLE - permite crearea unui tabel, linii/coloane.

2.8. Meniul WINDOW

- NEW WINDOW - deschide o fereastră pentru utilizări diferite de

2.9. Meniul HELP

Oferă detalii despre comenzile de editare în Word.