You are on page 1of 64

JURGIS BALTRUSAITIS

Le Moyen Age fantastique


Jurgis Baltrusaitis
evul mediu fantastic
CU!"T !"AI"T#
#vul Mediu fantastic e cea de$a treia carte a lui Jurgis Baltrusaitis %u&licat' (n traducere rom)*neasc' la #ditura
Meridiane+ (n ,-./ a%'reau A&era0iile1 acele uimitoare descifr'ri ale 2ilu3iilor si fic0iunilor care iau na4tere (n 5urul
formelor61 curent su&teran al istoriei culturii euro%ene din Antic7itate %ln' (n a5unul Romantismului1 r'&uf*nind la
su%rafa0' 4i (nc7eg(ndu$se (n structuri &i3are1 %erfect e8%lica&ile1 (ns'1 ra0ional+ Mai de cur(nd1 Anamorfo3ele
e8%licau 5ocurile geometrii$lor1 ale %ers%ectivei care deformea3' lumea vi3i*&ilului1 dar 9 a4a cum demonstra
Baltusaitis 9 nu$i modific' deloc logica statornicit' de legile infle8i&ile ale o%ticii+
Cartea de fa0' e 4i ea o i3&(nd' a unei metode ra0ionaliste a istoriei culturii+ : er' c'reia istoricii nu i$au c'utat1 de
fa%t1 un nume1 acel 2ev de mi5*loc61 e%oc' f'r' relief1 %arc' f'r' %ersonalitate1 singurul ei rost fiind acela de a lega1
asemenea unei %un0i (ntunecate1 vremurile Antic7it'0ii1 de nelini4tita Rena4tere1 ca%'t' un ne&'nuit contur (n cartea
lui Baltrusaitis+ #uro%a medieval' nu mai re%re3int' de mult1 e adev'rat1 o lume a (ntuneri*cului fo4nind de mistere;
cultura lui nu mai e (n0e*leas' ca o de%o3itar' a conven0iilor rigide1 su%ra*veg7eate de autorit'0i ecle3iastice+ <e
mult s$a relevat continuitatea istoric' a ideilor aduse din = cultura antic' 4i c'rora Rena4terea le$a desc7is
ori3onturile m'surate cu dimensiunile omului$crea$tor al Universului+
<ar (n aceste %agini se urm're4te fenomenul continuit'0ii culturale a4a cum (l marc7ea3' nu te8tele erudite1
ins%irate de filosofii >elladei 4i ai Romei antice1 nici eroii mitologiilor str'vec7i1 (n i%osta8e medievale1 troieni 4i
greci (n greoaie armuri medievale+ Ci tocmai acele forme care %'reau a sugera ira0ionalismul vremii1 caracterul ei
(nc7is1 lumea strimta1 nutrindu$se din %ro%riile imagini1 deform'ri ar&itrare n'scocite tocmai (ntr$o atmosfer'
a%'s'toare %e care n$o lim%e3esc curen*0ii de aer veni0i din alte e%oci 4i din alte 3one de cultur'+
: lume monstruoas'1 fiin0e a&erante1 com%use %arc' la (nt(m%lare din mem&re dis%arate ale unor 5ivine ciudate1
urc' %e fa0adele catedralelor1 se (nf'*4oar' asemenea unor vre5i amenin0'tori (n 5urul &alustradelor (nalte1 se fi8ea3'
%e ca%itelurile st(l$%ilor din um&ra ad(nca a %alatelor cu ferestre (nguste1 %unctea3' cu litere &i3are1 (nc7i%uite din
tru%urile lor nemaiv'3ute1 manuscrisele ilustrate cu lini4tite scene ale cotidianului e%ocii medievale+ ?'%turi de
co4mar invadea3' artele vi3uale1 trans$form(ndu$le (ntr$o lume a imaginarului1 a%arent f'r' vreo leg'tur' cu
universul realului+ Arta nu mai e1 (n nici un ca31 un o&iect al contem%l'rii1 nu mai e8%rim' idealuri1 ci s%aime+
Ceea ce demonstrea3'1 (ns'1 studiul erudit al lui Baltrusaitis1 %recis1 cu formul'ri li%site de ec7ivoc1 este originea
ra0ional' a acestei lumi r'sturnate1 eta%ele logice ale unui %roces com%licat care (4i are o&(r4ia (n o&iectele vi3i&ile1
transformate (n legend' 4i (n mit+ Bestiariile antro%omorfe ale #vului Mediu nu vin doar din escatologii e8otice1 din
infernurile %o%ulate de sim&oluri ale r'ului 4i ale teroarei+ #le se constituie %e temeiul unor legi formulate clar1 %e
care Baltrusaitis le urm're4te cu meticulo3itatea eruditului ce se simte dator s' e8%lice totul1 socotind c' totul %oate
fi e8%licat+
Cultura medieval' devine1 (n felul acesta1 locul de (nt(lnire al unor forme aduse din civili3a0ii (nde%'rtate1 foarte
diferite (ntre ele1 r'scolind tra*di0ii ale unor locuri ne4tiute dec(t de oc7ii min0ii de %e atunci+ ?o4nirea acestor
mon4tri care cu%rin*de 3one largi ale artelor #vului Mediu (4i ca%'t' o e8%lica0ie lucid' 4i e1 astfel1 scoas' din
im%eriul ira0ionalului unde fusese %'r'sit' de mul0i cerce*t'tori ai istoriei culturale+ ?antasticul nu se mai e8%lic'
%rin sim%lul 5oc al unor forme decorative1 nici %rin o&scurele sim&olisme @c'rora1 de fa%t1 Rena4terea avea sa le dea
o im%ortan0' (nc' 4i mai mareA+ #le s(nt roadele unei asimil'ri tre%tate a unor sugestii aduse din lumile :rientului 4i
ale "ordului1 din locurile (n care1 s%re sf(r4itul Anti*c7it'0ii1 se (nnodau tradi0iile unor %am(nturi a&ia 4tiute+
:ri3ontul #vului Mediu se l'rge4te 4i Rena4terea nu ne mai a%are ca un fenomen de ru%tur'1 ci ca unul de
continuare a %remiselor sta&ilite clar de e%oca dinaintea ei+ "u o civili3a0ie a ar7eti%urilor care ar fi i3&ucnit1 %e
ne4tiute1 dintr$un su&con*4tient 3&uciumat1 tul&ure1 a4a cum au fost1 c(ndva1 is%iti0i s'$l e8%lice 4i su%rareali4tii1 4i
disci%olii lui Jung+ Ci o lume a deform'rilor e8%resive1 vr(nd s' dea form' concret' unor g(nduri; e dre%t1 (n
concreti3'rile lor finale1 a4a cum se (ncol'cesc 4i viermuiesc (n %iatra %alatelor 4i a catedralelor1 ele (4i %ierd adesea
(n0elesul %rimordial1 transcrise fiind du%' alte co%ii ai c'ror autori1 la r(ndu$le1 le %reluaser' du%' forme
intermediare1 atra4i1 %oate1 doar de ritmurile ce se %otriveau at(t de &ine 4i conce%0iilor lor des%re lumea v'3ut' 4i
ne*v'3ut'1 4i s%a0iilor ar7itecturale ce tre&uiau deco*rate+
: carte care constituie o admira&il' demonstra*0ie a condi0iei istoriei culturii1 aceea de a$4i deduce conclu3iile din
fa%te1 inter%retate cu datele ra0iu*nii1 4i nu de a le su%une unor metode %recon*ce%ute+ #rudi0ia lui Baltrusaitis
e8%lic' o lume com%le8'1 e8%rimat' (n forme stranii1 o lume a um&relor adinei din care se ivesc 9 (n lumina1
%roiectat' de acest volum 9 r'd'cinile ra0ionale ale fantasticului+
Acesta mi se %are a fi sensul cercet'rii (ntre*%rinse de savantul al c'rui nume se a4a3' %rintre cele mai %restigioase
ale e8ege0ilor moderni ai cul*turii euro%ene+
<A" GRIG:R#SCU

BR:L:G

Aceast' lucrare f'cea %arte ini0ial dintr$un studiu mult mai de3voltat1 intitulat 2Rena4teri 4i mira*cole (n arta
gotic'6+ #lementele antice 4i orientale erau tratate aci (n rela0ie cu totalitatea curentelor care au contri&uit la
rena4terea gustului %entru fantastic (n %lin' e%oc' a 2realismului6 medieval1 (m%re5ur'rile 4i condi0iile actuale au
(m%iedicat1 %entru moment1 %u&licarea integral' a acestei lu*cr'ri1 dar ca%itolele %rivitoare la ra%orturile
e8te*rioare ni s$au %'rut c' %ot constitui su&stan0a unei lucr'ri inde%endente+ S(ntem ferici0i s' o vedem figur(nd (n
aceast' colec0ie1 dedicat' unei amintiri dragi+ Concursul %erseverent 4i genero3itatea So*ciet'0ii >enri ?ocillon din
America1 ca 4i %rimirea f'cut' de Li&r'ria Arm)nd Colin1 au dus la reali*3area ei+ #8%rim'm mul0umirile noastre
tuturor celor care ne$au sus0inut 4i (ncura5at+

BR#?ACA
#vul Mediu gotic evoc'1 (n general1 desco%erirea naturii 4i a vie0ii+ <u%' sf(rsitul imagisticii roma*nice1 constituit'
%e un teren com%le81 cu mon4trii 4i cu miracolele sale antice 4i orientale mi4un(nd (ntr$un decor a&stract sau stili3at1
(4i face a%ari0ia o flor' vie 4i iau na4tere frumoase c7i%uri ome*ne4ti care evoluea3' s%re realitate 4i ordine
orga*nica+ :ccidentul triumf' (n occident 4i se eli&e*rea3' de orice influen0'+
Aceste conce%0ii s(nt %erfect e8acte+ #le s(nt de%arte de a defini toate as%ectele unei de3volt'ri sinuoase (n care
intervin (n diferite momente ele*mente 4i factori multi%li+ #vul Mediu nu va re*nun0a niciodat' la fantastic+ #l
revine mereu la acest element (n cursul evolu0iei sale1 uneori (nsu$fle0indu$5 formele %rimitive alteori (m&og'0indu$
le %rin sisteme noi+ Di nu renun0' nici la vastele re%er*torii antice sau e8otice care i$au 7r'nit mult tim% imagina0ia+
Tocmai aceste a%orturi e8terioare formea3' o&iectul studiului nostru+ Ac0iunea lor se face sim*0it' (n cursul
secolului al ElII$lea1 (n tim% ce arta gotic' (nc' (nflore4te (n toat' armonia 4i %ros%e*0imea sa intact'+ Aceast'
ac0iune se accentuea3' totu4i 4i (n %erioadele urm'toare (n care1 %e de o %arte1 sl'&e4te ec7ili&rul natural din cau3a
c'ut'*rilor de rafinament 4i com%lica0ii1 4i1 %e de alt' %arte1 renasc visurile nelini4tite1 convulsiile 4i agi*ta0iile
romanice %rin e8celen0'+ Rena4terea ciclurilor Infernului1 a f'%turilor diforme1 a fiin0elor fa&uloase din ce (n ce mai
numeroase (n Bestiare1 %e marginile manuscriselor sau (n decorul scul%tat 4i restituirea unei (ntregi lumi factice1 (n
interiorul lumii vii1 3druncin' unitatea temelor 4i a %rinci*%iilor care definesc %rima fa3' a acestei gene3e,+ #le
re(nvie (n acela4i tim% i3voarele care au ali*mentat (ntotdeauna fante3iile 4i legendeleF Anti*c7itatea clasic'1
:rientul+
B'r'site %entru o vreme1 %rinci%alele leag'ne ale mon4trilor lumii s(nt din nou cercetate de :cci*dent1 dar
(m%rumuturile nu se fac (n acelea4i con*di0ii+ ?ondul antic este mai $&ine cunoscut+ S(nt desco%erite vaste re%ertorii
noi (n gli%tic' 4i %e monede1 devenite remarca&ile instrumente de co*municare+ Islamul1 la r(ndul lui1 a evoluat din
secolul al El$lea 4i nu mai ofer' e8act acelea4i motive+ (n sf(r4it1 :rientul s$a desc7is &rusc %(n' (n C7ina1 %un(ndu$
4i acum %rofund am%renta %e de3voltarea multor civili3a0ii im%ortante+ #vul Mediu se de3volt' (n mi5locul acestor
contacte 4i (n acest cadru l'rgit+ Buterea de a asimila f'r' a se tr'da %e sine (nsu4i constituie una din tr's'tu*rile sale
s%ecifice+ Brimind 4i asimil(nd o serie de forme eterogene1 el a5%are cu at(t mai misterios 4i mai com%let+ (nflorirea
:ccidentului gotic nu duce la o ru%tur' cu lumile e8terioare+ #a este (nso0it' de o (nnoire a vec7ilor i3voare+
Ca%itolele care vor urma tratea3' aceste a%or*turi1 urm'rite numai (n domeniul su%ranaturalului+ Ac0iunea lor s$a
e8ercitat (n toate sensurile+ Toc*mai (n acest irealism fantastic care1 %rin defini0ie1 este mereu asociat cu
universGurile (nde%'rtate1 fie (n tim%1 fie (n s%a0iu1 ele au g'sit totu4i un fond 4i o as%ira0ie comune+ Influen0ele au
fost conver*gente 4i %re3ent'm %e acela4i %lan elementele an*tice 4i orientale1 tocmai %entru c' #vul Mediu a f'cut
el (nsu4i aceast' confu3ie1 indic(nd adesea %rin aceea4i denumire 2sarra3inois6 Hsara3ineA at(t monumentele greco$
romane cit 4i o&iectele cu for$

, ?a3ele 4i c'ile acestei reintegr'ri a unui fond vec7i (n sistemele noi formea3' o&iectul studiului
nostru 2Rena4teri 4i miracole6 HRevei7 et %rodigesA; ve3i Brologul+

me islamice1 a4e3ate (n aceea4i ru&ric' 2ne$cre4$tine6,+ Acest cuv(nt curent1 care are (ntruc(tva (n0elesul unui
e8otism (n general1 %oate (nglo&a toate categoriile acestor a%orturi1 confirm(ndu$le im%ortan0a+ Am ales elementele
cele mai im%or*tante f'r' a avea %reten0ia de a (nf'0i4a un ta&lou e87austiv+ #le ne s(nt suficiente totu4i %entru a
des%rinde o %ermanent' dualitate a #vului Mediu care1 c7iar (n ca3ul cercet'rii realit'0ii1 evadea3' mereu s%re
regiuni (nde%'rtate 4i 7imerice 4i care$4i %'strea3'1 (n cele din urm'1 universalitatea+

, Bentru termenul 2sarra3in6 Hsara3inA a%licat la monu*mente romane Ho%us saracenum1 turnuri sara3ine din Anti&e1
li se%outtere dGun sarra3in1 di%tic consular re%rodus de il$lard de >onnecourtA1 d+ >a7nloser1 illard de
>onnecourt1 iena1 ,-I=1 %+ /.+ J+ von Sc7losser semnalea3' o co%ie din secolul al E$lea a unei medalii a lui
Bost7umus califi*cat' dre%t sara3in' H<ie Giltesten Medaillen und die AntiJe1 Ja7r&uc7 eter Kunst7istorisc7en
Sammlungen des A>+ Kai$ser7auses1 EIII1 ,L-.1 %+ -MA+

I+ GRNLI G:TICI
I
Antic7itatea greco$roman' are doua fe0eF %e de o %arte lumea 3eilor 4i a unei umanit'0i (n care totul este eroic 4i
no&il (n cadrul (nfloritor al unei vie0i %uternice 4i organice 4i1 i%e de alt' %arte1 o lume de fiin0e fantastice cu origini
comt%le8e1 venite deseori de foarte de%arte1 amestec(nd tru*%uri 4i naturi eterogene+ <ar este vor&a de aceea4i
vi3iune a unei e%o%ei cu elemente 4i as%ecte mul*ti%le constituind un univers com%let 4i unitar+
"u acela4i lucru se (nt(m%l' cu ceea ce a su%ra*vie0uit din ea+ #vul Mediu1 care n$a %ierdut nici*odat' contactul cu
fondul antic,1 se (ndrea%t' c(nd s%re una1 c(nd s%re cealalt' dintre fe0ele ei+ C(nd trece %rintr$o %erioad' 2clasic'6
caut' &a3ele unei armonii 4i o anumit' imagine a omului+
In %erioadele (n care aceast' sta&ilitate este 3druncinat'1 c(nd mi4c'rile de forme 4i de s%irite I de3l'n0uie fante3ia 4i
imagina0ia1 el reg'se4te (n ea monstrul 4i animalul 4i (nse4i divinit'0ile :lim%ului ca%'t' adesea un caracter s'l&atic1
a%roa%e animalic+ Imagistica romanic' s$a ad'%at (n general din acest s%irit/+ ?enomenul se re%et' (n secolul al
ElII$lea 4i se de3volt' odat' cu de*3agregarea clasicismului gotic+ Antic7itatea mon*struoas' se su&stituie
%rogresiv Antic7it'0ii uma$lI ni4te+ Mitologia morali3at' este denaturat'+ !nsu4i (n A%ocali%sul de la Toulouse1
aceast' mutr' este %lin' de diavoli cu nasuri coroiate1 care r(n$5esc+ (n manuscrisul de la <resda1 scui%' fl'c'ri+
"umai acest Infern care urmea3' moartea e8%lic' de ce ca%ul Leviatanului are uneori mem&re ante*rioare1 c7iar (n
Co&or(rea (n lim&O+
Aceste com&ina0ii %ot fi mai com%le8eF adesea un al doilea ca% este fi8at %e %rimul %rintr$un g(t lung Hfig+ PA+ Be un
medalion de la temelia catedralei din Lyon H,I,M9,I/MA,=1 o masc' cu &ar&' 4i %icioare de cal %oart'1 %e ceaf'1 o
e8cres*cen0' terminat' %rintr$un al doilea ca% omenesc mai mic; Bsaltirea de la <ouai H,I//9,I/=A,Q %re3int'
diferite varia0ii ale temei (n cadrul c'*rora1 uneori1 nasul din c7i%ul de 5os se lunge4te 4i se transform' (n coad'+ (n
Bsaltirea Louterell H,IPMA,. 4i (ntr$un manuscris din Cam&rai Hseco*lul al EI$leaA,L cel de$al doilea ca% este de
%as're sau1 alteori1 de c(ine sau felin',-+
Brimele c'r0i im%rimate au folosit din %lin aceste aran5amente la ini0iale 4i viniete/M+ Be o foaie volant' din ,=PL1
animalul e (n'l0at %e o coloan'1 (ncol'cit ca 4ar%ele1 (n mi5locul mul0imii Hfig+ =A+ C7i%ul1 a4e3at (n dre%tul %ie%tului1
scui%' fl'c'ri1 iar deasu%ra s(nt %lasate (nc' trei ca%ete cu g(turile (m%letite1 dintre care unul %oart' trei coroaneF s(nt
7imera Ba&ilonului1 Satana 4i Ba%a1 caricaturi3at de Reform'/,+
Adesea f'%tura e alc'tuit' dintr$o masc' du&l' cu la&e de animal 9 o fa0' %e %ie%t alta %e s%ate// 91 sau un c7i%
(n fa0'1 un cioc (n s%ate/I+ Ca 4i (n seria %recedent'1 se (nt(m%l' ca un al treilea ca% s' se su%ra%un' %este aceste
trunc7iuri = com%use/P+ Trunc7iuri omene4ti (ntregi %ot (nlocui g(turile+ C7i%urile circul' %e tot cor%ul1 se fi8ea3'
%este tot Hfig+ QA+ #le a%ar R%e %'s'ri/Q1 %e %atru%ede1 %e sirene/.1 %e fiin0e fantastice de orice fel/L+ Cartea de
rug'ciuni Les >eures de T7e$rouanne1 de la sf(r4itul secolului al ElII$lea Hfig+ .A1 grin3ile %ictate ale catedralei din
Koln Hcea+ ,I.MA/-1 (nm'nunc7ia3' o mul0ime de asemenea minun'0ii+ Boturi a%ar )n locurile cele mai ciu*date+
Cu toate acestea incrusta0ia este f'cut' cu asemenea (ndam(nare (ne(t %ar firesc (ncor%orate organismului+ Totul (n
ele e %lin de o via0' &ogat' si frem't'toare1 mereu (nnoit'1 c'%'t(nd as%ectele cele mai nea4te%tate+ S(nt fiare
(ns%'im)nt'toare av(nd %retutindeni oc7i la %(nd'1 din0i gata s' mu4te+
Afar' de c(teva e8em%le i3olate ca racla sf(n$tului Al&in din Koln H,,LQA sau (m%re5muirea de stuc a altarului din
>al&erstadt Hcea+ ,/MMAIM1 monstruS a%are frecvent mai ales du%' ,/=M+ #ste cu deose&ire frecvent (nca%(nd din
%rima 5um'tate a secolului al El$lea1 (n cea mai mare %arte a marilor focare gotice1 4i mai ales (n Anglia1 ?ran0a1
?landra 4i Germania+ <ar nu #vul Mediu este cel care i$a inaugurat formele+
II
Gli%tica greco$roman' ofer' toate variantele aces*tor com&ina0iiF ca%ete cu la&eI,1 ca%ete cu la&e av(nd deasu%ra
un g(t cu ca% de %as're sau de %atru%edI/1 trunc7iuri cu fa0a du&l'II1 cu un al treilea ca%IP sau c7iar cu un &ust
su%ra%usI=+ Batru1 cinci1 4ase1 4a%te fe0e sau mutre se (m&in' %e unul 4i acela4i organism+ C7i%uri omene4ti a%ar %e
%ie%*tul sau %e %artea din s%ate a cailorIQ1 %e %ie%tul vulturilorI.1 %e insecteIL+ "u e vor&a de o vag' analogie de
%rocedeu ci de acela4i gru% 3oologic Hfig+ LA+
Aceste figurine gravate au fost numite gryliT du%' un te8t din Bliniu cel B'tr(n1 relativ la cari$
T In latin' gryllus1 france3' grylle1 m+ H"+ trad+A+ ,Q

catura unui anume Gryllos H%urcclu4A datorat' unui contem%oran al lui A%elles1 Antifilos #gi%*teanul+ ?olosind la
(nce%ut la desemnarea1 (n ge*neral1 a genului satiric al %icturii caracteri3at %rin deform'ri %uternice1 numele a sf(r4it
%rin a fi a%licat e8clusiv la gli%tica ce re%re3int' fiin0e al c'ror cor% este com%us din ca%eteI-+ <esigur1 %ietrele
gravate cu aceste efigii aveau %uteri ma*gicePM+ : for0' su%ranatural' 0(4ne4te din de%la*sare1 din re%eti0ie1 dintr$o
cre4tere monstruoas' 4i din amestecul de forme vii+ <u%' Blanc7etP,1 cu$v(ntul 2cre4tere6 (nso0ind un gryl 4i
frecven0a ca%etelor de &er&ec ar indica c' aceste feti4uri erau legate de fertilitate 4i &og'0ie+
Bentru ?urtU'nglerP/1 scara&eii din secolul al I$lea (+e+n+ g'si0i (n necro%ola de la T7arros1 (n Sardinia1 lega0i de
curente cartagine3e sau feni$ciene1 constituie cele mai vec7i e8em%le de acest fel+ <esco%erirea %ece0ilor %ersane de
la Ur1 dat(nd tot din secolul al I$lea (+e+n+PI dar dovedind o art' mai evoluat'1 4i %re3en0a acelora4i imagini %e
%l'cile sciticePP au %ermis Annei Roes s' %re*su%un' o %rovenien0' oriental' 4i iranian'P=+
Totu4i1 forma0ia %are mai com%le8'+ Tre&uie s' deose&im dou' elemente (n com%o3i0ia unui grylF ca%ul cu la&e sau
de%lasat1 4i ca%ul multi%licat+ ?iecare a avut %rovenien0a 4i c7iar de3voltarea sa inde%endent'+
<u%' BicardPQ1 3eii f'r' ca%1 al c'ror leag'n se afl' (n Creta 4i (n #gi%tP.1 ar sta la originea fami*liei de mon4tri cu
c7i%uri r't'citoare+ "ecesitatea de a %'stra %rinci%alele organe 4i atrac0ia anumi*tor 3one anatomice ar fi determinat
aceast' de%la*sare+ :siris deca%itat1 creatorul lumii1 f'r' ca%1 st'%(nul acefal al Tunetului 4i al ?ulgerului1 a c'rui
gur' scui%(nd fl'c'ri se afl' a4e3at' la %icioare1 Molos1 care 4i$a %ierdut ca%ul %entru c' a vrut s' viole3e o nimf'
%reced %ersona5ele mon*struoase ca 3eul Bes1 f'r' ca%1 cu oc7ii %e %ie%t1 a4a cum a%are (n scul%tura 4i gli%tica
sard'PL1 figurinele (nf'0i4(ndu$l %e Bau&o din BrienaP-1 f'r' tors dar al c'ror %(ntec este o fa0' omeneasc'1 f
descrierile f'cute de >erodot a4a$numi0ilor aJe$

com&in' (n cea mai mare li&ertate+ Bi5uteriile din Ku&an H%rima decad' a secolului a $lea (+e+n+AQM li%esc fe0e
omene4ti %e ca%ete de lei 4i de &er&ec1 alc'tuind un &loc com%act+ Brin as%ectul 4i forma lor1 aceste com&ina0ii1
dintre cele mai vec7i cunos*cute1 se leag' direct de tradi0iile asiatice+ Bece0ile g'site la Ur1 cu ca%ete omene4ti
%urtind (n v(rful lor m'4ti cu coarne sau cu ca%ete de lei1 a%ar0in aceleia4i ramuri dar sistemul este mai com%le8F
a%ar aici ciocuri1 4i (ns'4i &ar&a %ersona5ului are %rofilul unei %'s'ri+ "ici una dintre aceste figuri nu are (nc'
%icioare+ Gr'mada de ca%ete este foarte vie dar nu se %oate mi4ca+ #a va c'%'ta mem&re anterioare %e %ece0ile
sarde+ Asist'm1 (ntr$un fel1 la fu3iunea ti%urilor orientale 4i egeene Hfig+ ,MA+ <e%arte de marile focare1 T7arros
re*simte (n aceea4i m'sur' influen0a lor1 4i marc7ea3' o (ncruci4are unde se ciocnesc %rinci%alele curente ale
Mediteranei+ Acel Bes stetocefal1 com&ina0iile de ca%ete omene4ti 4i de animaleT,1 foarte a%ro*%iate de temele
irano5scitice1 se (nt(lnesc %e ace*ea4i gli%tic'+ Tot ace4ti scara&ei reunesc (ntr$un singur cor% %as'rea cretan'1 cu un
&ucraniu %e s%ate cu multicefalul %ersan+ In loc de ca% de taur1 %as'rea %oart' de aci (nainte un ca% cu mai multe
fe0e+ Incor%orat animalului1 m'nunc7iul de m'4ti (4i (nsu4e4te la&ele acestuia 4i devine trunc7iQ/+ <ar %as'rea care
face s' um&le animalul este %lasat' (ntotdeauna ca &ar&'+ #a va cre4te a%oi 4i va domina numero4i mon4tri+
Brimii gryli cunoscu0i re3ult' astfel din conta*minarea celor dou' direc0ii distincteF ca%etele mul*ti%licate1 ca%etele
cu %icioare 4i de%lasate+ ?'r' (ndoial'1 acelea4i fu3iuni au fost %osi&ile 4i (n alte %'r0i1 dar aceasta este seria (n care a
fost sur%rins cel mai &ine acest %roces %(n' (n %re3ent+
Cele dou' familii urmea3' fiecare de3voltarea sa 4i continu' s' se (m&og'0easc'+ Se 4tie cit de numero4i au fost
descenden0ii greco$romani ai divi*nit'0ilor asiatice cu fe0e 4i virtu0i multi%leF Bore1 v(ntul rece 4i uscat1 Cronos1
Tim%ul1 cu o fa0' (ntoars' s%re trecut 4i alta s%re viitor1 Janus1 3eu al %or0ii1 care %'3e4te (n acela4i tim% intrarea 4i
ie4irea din casa
%e %ece0ile sasanide./ dar cu o su%ravie0uire local'+ Sistemul este universal cunoscut+
Coiful1 care com&in' 4i el formele animaliere (n 5urul unui ca%1 a5unge la acelea4i efecte+ Veii 4i solda0ii din
antic7itate aveau adesea %e ca% m'4ti animaliere.I+ >ades %urta un ca% de lu% care r's$%(ndea (ntuneric+ Aceast'
calot'1 mo4tenit' de st'$%(nul Infernului de la ciclo%i1 a fost cea (m%ru*mutat' de Atena %entru a lu%ta
(m%otriva lui Ares+ Iunona are uneori un ca% de ca%r' deasu%ra %ro%riului s'u ca%+ Alo%eJis$ul tracilor era o &lan'
de vul%e1 cu la&ele (ncruci4ate su& &ar&' 4i cu &otul a4e3at %e 0east'+ Atunci c(nd >ercule (m&rac'
%ielea 5u%uit' a leului din "emeea1 falca animalului (i st' deasu%ra frun0ii.P+ Be frontonul din #gina1 ea constituie
un adev'rat coif+ <u%' Bro%ertius1 Romulus %urta o galea lu%ina+
In toate aceste ca3uri1 ca%ul %ersona5ului este du&lat de ca%ul unui animal1 ca %e un gryl %er*san sau scitic+ #l
este com&inat 4i cu fe0e omene4ti1 scul%tate c7iar %e coif+ (m&r'cat cu aceast' armur'1 lu%t'torul se
transform' (ntr$un 3eu cu mai multe fe0e1 dintre care una este adev'rat'1 a sa.=+ Gli%tica arat' un mare num'r de
asemenea ca3uri+ Uneori m'4tile gru%ate (n 5urul unui ca% (i s(nt incor%orate organic1 alteori doar (l (m&rac'1 dar
s(nt at(t de &ine %otrivite (nc(t %ar a face cor% comun cu un monstru.Q1 sau (n orice ca31 a$i mula e8act
tr's'turile..+ Ace4tia s(nt gryli antro*%omorfi Hfig+ ,,A+
ariet'0ile grylului %urt(nd un ca% %e un g(t lung se reg'sesc (n aceast' serie cu introducerea ornamenta0iilor
3oomorfice de coifuri+ <u%' >ero$dot1 2#tio%ienii din Asia6 f'c(nd %arte din tru%ele lui Eer8es %urtau %e ca% ca%ete
de cai ale c'ror coame formau %ana4ul+ : Atena Bolias.L are (n v(rful coifului un g(t de %as're+ ?iru31 fiu al lui
Ardac7ir.-1 a%are %e mone3i1 (ncoronat cu o 5um'*tate de vultur+ Coifurile antice au adeseori (n v(rf
animale 4i c7iar ca%ete omene4tiLM+ A4e3ate deasu%ra calotei1 ele %ar (n'l0ate deasu%ra %ro%riu*lui lor cor%+
Armura sugerea3' forma unei f'%$/, turi normale1 t'iat' la %ie%t sau la umeri+ #a

sardony8 4i cameele %(n' (n SiciliaL.+ <e%arte de a se stinge aceast' %asiune devine 4i mai %uternic' in secolul al
ElII$lea+
Sf(ntul Jaf din ,/MP vars' asu%ra :ccidentului un nou val de asemenea giuvaeruriLL 4i inaugu*rea3' o nou'
er' a %ro%ag'rii lor+ Catedralele 4i &isericile de la Bourges1 Lyon 4i Troyes1 %rintre at(tea altele1 %rimesc (n e8$
voto$uri camee 4i geme aduse ca trofeeL-+ (n urma celei de a Batra Cru*ciade "umisma Caroli a fost dat' de
Rofcert de Clari a&a0iei din Cor&ie-M iar >enri de Ulmen a adus la Trier1 (n ,/M.1 lemnul Sfintei Cruci 4i
mai multe geme-,+ Termenul de 2camee61 servind s' indice o %iatr' gravat' (4i face a%ari0ia (n voca&ularul
occidental tocmai (n aceast' e%oc'-/+ Broduc0iile gli%ticei se (ngr'm'desc (n te3aure+ Inventarul din secolul al
E>I$lea al catedralei din Main3 men0ionea3' un enorm crucifi8 uria4 de lemn cuis venter %lenus erat
reliquiis et gemmus %reciosissimis ++ + disce&atur antem nec Romanum Im%erium meliorcs 7a&ere-I+ Racla din
Mar&urg Hcea+ ,/P-A-P num'ra trei3eci 4i %atru de %ietre antice gravate+ 2Rena4terea carolingian'6 se afirm' 4i
se de3volt' (n %lin' e%oc' gotic'+ #a se recu*noa4te (n folosirea gemelor ca %ece0i-=1 cu mult mai r's%(ndit'
dec(t (n secolul al EII$lea-i=+ Acestea erau folosite mai ales %entru a %une contra$sigiliul1 contra$sigillum secre0i1 4i
am%rentele r'mase s(nt at(t de numeroase (ne(t istoricii de art' antic' le men0ionea3' mereu (n re%ertoriile
lor+ ?olosirea lor era curent'F atunci c(nd Carol al $lea %leca undeva1 ducea cu el dou' cufere 4i o lad' mai
mic' %line cu %ietre %re0ioase1 de camee1 de geme1 montate (n inele cu care (4i sigila scrisorile-.+ Toat' industria
de lu8 ado%t' aceste %ietre1 (ncrus$t(nd geme1 cu o %rofu3iune &ar&ar'1 %e vesel'1 %e arme1 %e coifuri1
%e c'4ti 4i %e leg'turile de carte+ <ac' se %arcurg cataloagele marilor colec*0ionari din secolele al El$lea 4i al
E$lea se %ot g'si (n orice moment %iese ornate cu 2ca$mayeu86 cu 3ei 4i 7imere elenistice+
Lili #roii mitologici au fost confunda0i adesea cu
de %ersona5ele din #vang7elie 4i din Bi&lieF (ctoriile (nari%ate erau (ngeri1 Berseu cu ca%ul Gor$gonei 9
Samson1 un om (ntov'r'4it de un vultur1 %e o agat' din Toul 9 sf(ntul evang7elist Ioan+ Montfaucon-L %oveste4te
c' la Saint$Germain$des$Bres mul0imea era atras' de o camee re%re3ent(nd %e Germanicus 4i Agri%ina lua0i1 %(n' (n
secolul al EI$lea1 dre%t ?ecioara M'ria 4i sf(ntul IosifF 2S'*rutat' mereu tim% de secole1 s$a 4ters %'rul scurt t'iat
du%' moda roman' al &'r&atului 4i o %arte din coafura celeilalte figuri6+ <ar succesul %ietre*lor antice nu era
datorat acestor erori de inter%re*tare+ #le erau c'utate mai ales %entru valoarea lor su%ranatural'F 2Mare %utere se
afl' (n ier&uri1 mare %utere se afl' (n %ietre6--+
Multe credin0e vec7i renasc odat' cu cultul gli%$ticei+ Al&ert cel Mare1 incent de Beauvais1 sf(ntul Toma dGAquino
au %ream'rit gemele gravate 4i %ro%riet'0ile lor+ La%idariile s(nt nenum'rate,MM+ Se evoc' (n ele autoritatea
filosofilor1 a lui Aristotel1 a lui Blutar7 4i Blaton+ Btolomeu trecea dre%t autorul unei Li&er de im%ressioni&us
imaginum in gemtnis+ Aceste te8te erau atri&uite 4i magilor din :rient1 lui Voroastru sau eroilor &i&lici1 Adam1
#no71 <avid sau Salomon1 cel mai mare magician al tuturor tim%urilor+ La%idariile ale8andrine1 transmise de ara&i
4i evrei se refer' (n general la doctrine &a&iloniene+ Astfel1 cartea med(co$magic' / secolului al I$lea1 Ciranydes
%entru care se cunosc mai multe versiuni medievale ar fi conce%ut' du%' un manuscris g'sit (n ca%ela de aur
ridicat' (n v(fful turnului din Ba&ilon+
Una dintre cele mai frumoase legende ale #vu*lui Mediu este cea a %ietrelor1 aceste f'%turi vii1 (m%'r0ite (n masculi
4i femele1 (n s'l&atici 4i do*mestici+ Gemele gravate1 numite adesea du%' ,IMM 2%ietrele lui Israel6,M, nu s(nt o
o%er' omeneasc' ci un miracol al naturii1 o&ras de natura1 du%' La%idariul lui Alfons cel !n0ele%t HAlfonso el
Sa&ioA,M/+ #st a natura non a& arte1 s%une Al&ert cel Mare des%re o camee de %e racla Regilor Magi din K&ln,MI+
La romani doar inelul lui Byrr7us %e care se vedeau Mu3ele 4i A%olo 4i agatele ar&o*rescente erau considerate
ca naturale+ <e acum (ncolo orice %iatr' antic' a%are ca o ca%odo%er' misterioas'+ #a se na4te la fel ca o fiin0' 4i
are %uteri ascunseF
(n orice %iatr' vei afla s'%ate semnul gemenilor 4i al cum%enei Hs' 4tii c'A ele s(nt sacre 4i occidentale; ele vindec'
de melancolie 4i$l fac %e cel ce le %oart' %l'cut 4i fermec'tor +++
<ac' %e o %iatr' este un c7i% 5um'tate femeie1 5um'tate %e4te1 ca sirena 4i 0ine (n m(n' o oglind'1 %iatra aceasta
(ncrustat' (n aur1 cu%rins' (n %alm' are %uterea de a face omul nev'3ut+++ HJo7an de MandevilleA,MP+
Carol Wuintul avea o %iatr' 2qui guerit la goute en laquelle est entaille ung roiy+++6 H%e care era s'%at un rege 4i care
vindeca de %oda$gr'A,M=+ : %utere nem'rginit' %oate fi conferit' de aceste giuvaieruriF
<ac' afli s'%at (ntr$o %iatr' un om %e un &alaur 4i care 0ine (n m(n' o s%ad'1 %une %iatra asta %e un inel de %lum& 4i
de o vei %urta toate du7urile (ntunericului 0i se vor su%une 4i$0i vor de3v'lui comorile +++
<ac' afli s'%at un om cu c7i% de leu 4i %icior de vultur 4i su& %icioarele lui un &alaur cu dou' ca%ete 4i dac' 0ine un
&'0 (n m(na drea%t'+++ acela care aceast' %iatr' %oart'1 toate du7urile (i dau ascultare +++ H>ugues RagotA,MQ+
C(teodat' ac0iunea este negativ'F astfel1 du%' Jo7an de Mandeville1 %ietrele cu rac 4i scor%ion fac %e om mincinos+
(nce%(nd din secolul al ElII$lea1 aceste conce%0ii s(nt str(ns legate de doctrina astro$logic' 4i tolerate c7iar de
&iseric'+ Legat' de %la*net' %rin culoare 4i materie1 gem' 4i1 cu ea1 ima*ginea %e care o %oart' transmit str'lucirea
4i %uterea sa+ <ar figura gravat' sf(r4e4te %rin a deveni inde%endent' de su%ortul s'u 4i devenind singura care are
aceast' influen0'+ C7iar 4i am%ren*tele de cear' %osed'1 du%' CamiMe Leonard,M.1 ase*menea %ro%riet'0i magice+
(ntre&uin0area %ietrelor gravate ca contra$sigilii este f'r' (ndoial' legat'1 (ntr$o anumit' m'sur'1 tot de aceste
su%ersti0ii+

,

Gli%tica folosit' (n #vul Mediu nu era (ntotdeauna antic'+
Au e8istat (ntre ele ca%ii (n %ast' de sticl' 4i c7iar (n %iatr'+ :%ts%re3ece sticlari s(nt men0io*na0i (n registrele din
Baris (n ,/-/,ML+ Ba&elon,M- a contestat autenticitatea mai multor sigilii greco$romaneF numai un sfert din
colec0iile medievale ar fi (ntr$adev'r antice+ <eose&irea dintre o%erele naturale 4i %ietrele lucrate ale c'ror virtu0i1
orice s$ar s%une1 erau reduse1 %reocu%a %e amatori si %e negustori+
Lumea gotic' nu numai c' a cunoscut gemele greco$romane1 ci le$a 4i recreat mitul 4i le$a imitat+ Bentru %ictori 4i
scul%tori ele re%re3entau o surs' ine%ui3a&il' 4i nu (nca%e (ndoial' c' figurile gryli$lor au fost introduse (n #vul
Mediu %e aceast' cale+ Re%roducerile lor %ar a fi deose&it de frecvente (n re%ertoriile %ietrelor folosite (n secolele al
ElII$lea 4i al El$lea+ "umai culegerea lui <emay descrie nou's%re3ece dintre ele,,M+ Un gryl este cel care
sigilea3' scrisorile e%isco%ului de erdun (n ,/II1 cele ale a&atelui de Saint$Martin din Tournai (n ,/-Q1 sau cele
ale lui Bernard 4i "icolas1 a&a0i de la Mont$Saint$#loy (n ,I,= 4i res%ectiv (n ,I/Q+ Contrasigiliul lui <enis1 decan
de Sens H,I,.A1 com&in' un cocor cu trunc7iul cu masc' du&l'1 cel al lui Raoui Au&ry1 5udec'tor din Lille
H,I/MA,,/ 9 o fals' %iatr' din antic7itate 9 re*%re3int' un ca% omenesc cu %icioare+ <in 5osul unei %agini %(n' la
marginea manuscrisului dis*tan0a nu contea3'+ Iar marginile gotice au ins%irat adesea fante3iile e8ecutate (n alte
%'r0i+
<ar arti4tii au re%rodus (n acela4i tim% 4i direct %ietrele greco$romane,,I1 4i1 %rintre ele %e una dintre cele mai
ilustreF Matt7ieu Baris1 c'lug'r 4i istoric1 conduc'tor al scri%torium$ului din Saint Al&ans de unde au luat na4tere o
mare 4coal' (n se*colul al ElII$lea 4i un (ntreg gru% de A%ocali%se+ (n inventarul gemelor 4i al inelelor m(n'stirii
alc'*tuit (n ,/=L1 figurea3' o mare camee cu un (m%'*rat av(nd atri&utele lui #scula%,,P+ #ra o %ies' de mare
valoare1 aureolat' de legend'1 foarte eficace %entru na4teri a4a cum %reci3ea3' %ictor %ero%timus (nsu4i+ <esenul
red' &ine calitatea %lasticei antice+ Di aceea4i e8actitate se reg'se4te (n nume*ro4i gryli gotici care re%roduc vec7i
geme sau am%rentele lor Hfig+ ,/A+
I
A4a cum Bes stetocefalul st'tea al'turi de figuri alc'tuite %rin com&ina0ii de m'4ti1 3eit'0ile cu care erau (nrudi0i
grylii antici (nt(lnesc 4i ele masca (n #vul Mediu+ Ba c(teodat' c7iar o antici*%ea3'+
Un descendent direct al 3eit'0ilor solare 4i al celor f'r' ca% este re%rodus (n La%idariul lui Alfons cel (n0ele%t,,Q+ #l
se afl' (n %icioare cu g(tul rete3at 4i %urt(nd deasu%ra o stea+ Bau&o gastrocefalul rea%are (n scul%tura de la
Maestric7t Hsf(r4itul secolului al EII$leaA,,. (n decorul stra*nelor,,L 4i (n miniaturi,,-+ Blemi3ii ce a%'reau (nce$
%(nd (nc' din Bestiarele romanice 4i din Traites des Merveilles de XG:rientY s(nt din nou frec*ven0i (n secolul al
ElII$lea 4i mai t(r3iu+ Se reg'sesc (n Ma%%emonde de Bierre Hcea ,/,MA1 (n lmage du Monde de Gautier de Met3
Hcea ,/PQA1 (n %oves*tirile lui Marco Bolo 4i ale lui Jo7an de Mandeville1 dar ace4tia dFGn urm' %rovin1 a4a cum vom
vedea1 dmtr$o alt' surs'+ Ale8andru lu%t' cu ei (n India+ Acefalii cu c7i%ul %e %ie%t se g'sesc %rintre des*cenden0ii
monstruo4i ai lui Adam1 ar'ta0i de sf(n$tul Augustin disci%olilor s'i,/,+ Acelea4i figuri %'trund (n via0'F (n anumite
%rocesiuni religioase din secolul al E$lea1 Infernul era re%re3entat %nntr$un c'lug'r negru1 f'r' ca%1 cu g(tul
c'scat1 arune(nd fl'c'ri 4i fum ca un 7orn,//+
Cronicele men0ionea3' adesea na4teri de acefali+ La ZJten&erg (n ,=MI 4i la Leyda (n ,=,P1 la ,I octom&rie1 s$au
n'scut co%ii f'r' ca%1 cu oc7ii1 nasul1 gura %e %ie%t+ Beste o sut' de ani1 (n ,QMP1 :t7ello1 (n S7aJes%eare1 mai
vor&e4te (nc' de 2oameni care au ca%ul su& umeri6 Hactul I1 scena IIIA %e care i$ar fi (nt(lnit str'&'r(nd lumea+
Bersona5ele cu fe0e %e diferite %'r0i ale unui tru% av(nd un ca% normal s(nt (nc' 4i mai numeroase+ #le se r's%(ndesc
mai (nt(i (n Anglia 4i su& forma de diavoli,/I+ Co%ia lui #adUine a Bsaltirei din Utrec7t Ha doua 5um'tate a
secolului al EII$leaA nu le (nf'0i4ea3' (nc'1 dar demonii gastroee$fali se g'sesc (n ultima re%roducere a
manuscrisu*lui carolingian1 e8ecutata %ro&a&il la Canter&ury la (nce%utul secolului al EIII$lea,/P+ #le a%ar 4i (n
Bsaltirea care a%ar0inuse lui Geoffroy Blanta$genetul1 ar7ie%isco% de NorJ H,,-,9,/,/A,/= sau unuia dintre
%rietenii s'i1 a%oi reginei Blanca de Castilia+ Conform tradi0iei1 du%' aceast' carte ar fi (nv'0at s' citeasc'
sf(ntul Ludovic Hal IE$leaA+ Aceia4i demoni s(nt re%rodu4i de Zilliam de Brailes Hcea ,/PMA,/Q 4i (n
A%ocali%sul de la TrinJy College H,/IM9,/=MA,/.+ Bot fi v'3u0i a%oi (n ?ran0a1 scul%ta0i la C7artres Hcea
,/=M1 vut' a %ortalului sudA 4i la Bourges Hoca ,/.M1 Judecata de A%oiA+ #i s(nt numero4i (n Infernu$rile de la
sf)r4itul #vului Mediu+ Bentru M)le,/I a%ari0ia ca%etelor %e %(ntece ar (nsemna de%lasa*rea sediului inteligen0ei
lor1 %us' (n slu5&a celor mai 5osnice %ofteF 2Mod ingenios de a face sa se (n0eleag' c' (ngerul c'3ut a a5uns
la nivelul animalului6+ <ar fe0ele s(nt %lasate 4i %e %artea din s%ate,/-1 sau %e coa%se,IM Hfig+ ,IA+ B+ de
Lancre va mai descrie c7iar (n ,Q,/ aceste mon*struo3it'0i (n al s'u Ta&leau de lGinconstance des mauva(s anges
et demonsF 2#l are HdiavolulA o coad' mare la s%ate 4i o form' de c7i% dedesu&t din care c7i% nu scoate nici un
cuv(nt+++6 M'rie dGAs%ilcuete din >endaye1 (n v(rst' de nou's%re*3ece ani1 m'rturise4te (n %rocesul s'u c'
acest c7i% de la s%ate1 a4e3at su& o coad' mare1 este f'cut asemeni unui &ot de 0a%+ "u %utem s' nu ne g(ndim la
anumi0i gryli cu ca% de &ef&ec a4e*3at (n acela4i loc+
Ace4ti mon4tri continua s' se r's%(ndeasc' %(n' (n secolul al EI$lea,I,+ Ba%stesel1 o f'%tur' 7idoas' aruncat' de
a%ele Ti&rului (n ,P-=1 de*scrisa de Melanc7t7on1 %osed' la s%ate un &ot sim$&oli3(nd sf(r4itul Ba%alit'0ii,I/+
Uneori s(nt (ngeriF la emon1 deasu%ra ag7ia3matarului1 co%ilul (na*ri%at are %e %ie%t un c7i% (n forma de lun'
Hfig+,PA; %e o gravur' de Alto&ello Hsf(r4itul secolului al E$leaA torsul (i este aco%erit de o masc' ome*neasc'
asemeni unei %lato4e+
Geniile multicefale care1 la r(ndul lor1 au de*finit anumite sisteme de gryli greco$romani1 re*a%ar 4i su& as%ecte
diverse; maimu0e1 %ersona5e grote4ti cu dou' fe0e sufl(nd (n acela4i tim% (n dou' trom%ete,IP+ ?resca din GurJ (n
Carintia Hse*colul al ElII$leaA (nf'0i4ea3' trei m'4ti (ntr$un cerc1 &ar&a uneia devenind %'rul celorlalte,I=1 identice
cu sigiliile romane,I,= Hfig+ ,=A+ #le re%re3int' v(n$turile (n ta&lourile cosmografice din Li&er Scivias de la
Zies&aden,I.+ :rnamentele din strane s(nt f'cute cu c7i%uri tri%le sau cuadru%le,IL1 ca %e %ece0ile antice folosite
(n secolele al ElII$lea 4i al El$lea,I-1 dar figura este r's%(ndita mai (nt(i %e calendarele cu Janus$Ianuarie ou dou'
frun0i+
La Aosta,PM1 %e %avimentul de mo3aic1 Ianuarie cu fa0a du&l' se leag' direct de tradi0iile romane+ C7iar la Isidor
din Sevilia e8ist' o descriere a luiF Bifrons idem Janus %ingitur ut introJus anni et e8istus demonstratur+ Aceea4i
com%o3i0ie1 cu 3eul (n %icioare (ntre dou' tru%uri din care ies 4i intr' anii1 se reg'se4te la Saint$<enis1 la
Mimi3an,P, 4i (n numeroase manuscrise,P/+ Janus este (nc' 4i aci %'3itor al %or0ilor+ <ar la Amiens1 Ianuarie se
a4a3' (n fa0a unei mese &ogateF 3eul &ifrons %re*3idea3' os%e0ele de iarn'+ Imaginea este %reluat' de calendarele
gotice,PI+ Unul dintre c7i%urile sale este cel al unui &'tr(n cu &ar&'1 cel'lalt al unui t(n'r im&er&F Trecutul 4i
iitorul+ Veul %or0ilor1 Janus1 devine Cronos+ Trecutului 4i iitorului i se adaug' adesea un al treilea c7i%1
Bre3entul,PP1 (ntr$un manuscris france3 aceast' figur' se afl' %e o Roat' a ie0ii care se (nv(rte (n tim%,P=+
C'i%'t(nd o acce%0ie mai general'1 Ianuarie cu dou' sau trei frun0i %'r'se4te calendarul care i$a vulgari3at din %lin
imaginea 4i intr' (ntr$un ciclu de sc7im&'ri+ Veul cu mai multe fe0e devine ec7ea Alian0' 4i Legea ritual' a lui
Moise,PQ1 du&la efigie 9 a unei curte3ane 4i a unui cadavru 9 re%re3ent(nd unirea sinistr' a olu%t'0ii 4i a /-
Mor0ii,P.1 Re&is1 5um'tate femeie1 5um'tate &'r&at1 misterul din alc7imie al %olarit'0ii materiilo %rimitive+
Aceast' ultim' re%re3entare a5ungt a%roa%e un gryl %ro%riu$3is1 (n'l0(ndu$se %e c %as're cu dou' ca%ete 4i %atru fe0e
omene4ti,PL+ Coiful ?ilosof iei din >ortus <eliciarumu- este format dintr$o masc' tri%l' 9 #tica1 Logica1 K3ica+
La Rouen1 (n decorul f(nt(nei de la >otelul #%isco%ilor de Lisieu8,=M acest coif tri%lu 9 Logica1 ?i3ica1 Metafi3ica
9 devine %ro%riul ei ca% tri%lu+
iciile si irtu0ile se (ncarnea3' 4i ele (n acelea4i 3eit'0i+ In Le erger de Soulas,=G,1 Janus1 cu dou' guri1
sim&oli3ea3' L'comia1 (n tim% ce (n Italia 4i (n monumentele care se leag' de ea1 el este adesea Bruden0a1 f'cut' din
Brevedere 4i #8%erien0' sau din Memoria1 Intelligencia 4i Braevidentia 9 Tre*cut1 Bre3ent 4i iitor,=/1 5usti0ia ia
c(teodat' 4i ea1 &ine(n0eles1 c7i%ul s'u,=I+
Astfel identificate1 (n0ele%ciunea 4i Tim%ul (m*&rac' acela4i as%ect+ Ti0ian va face clin aceasta un gryl 7e8acefal1
com&in(nd ca%ul tri%lu al Bru*den0ei cu Signum trici%ut (n care Trecutul devine1 du%' Macro&1 lu%ul lu(nd cu sine
amintirile1 Bre*3entul 9 leul1 intem%estiv 4i violent1 iitorul1 a c'rui s%eran0' ne (nc'l3e4te sufletul 9 un c(ine
&l(nd,=P+ : adev'rat' tru%' de mutre &'gate unele (n altele+
Trinit'0ile 9 cre4tin' 4i satanic' 9 s(nt (ncar*nate 4i (n genii %'g(ne+ Metamorfo3a este im%or*tanta din dou'
%uncte de vedereF %e de o %arte ea ne revelea3' for0a unei o&sesii1 4i1 %e de alt' %arte1 confu3ia %are a se %roduce
direct (n gli%$rica+ Becetea ar7ie%isco%ului de NorJ1 Roger H,,=PA1 avea un monstru tricefal %urt(nd ca inscri%0ieF
Ca%ut nostrum trinitas est1 cea a lui >enri de Lancaster1 conte de <er&y1 %e actul c'tre T7omas ZaJe1 ca%ul unui
3eu cu trei frun0i HtrifonsA %re*3entat ca Trinitatis imagoG,==+ Tri%la fa0' a Trini*t'0ii se reg'se4te (n ilustra0iile din
secolul al EIII$lea HBi&le moralisee1 cea ,//QA+ Boate fi v'3ut' a%oi (n secolele al E$lea 4i al EI$lea,=Q1 %e
c7eile de &olt' 4i (n c'r0ile ti%'rite1 %e un virraliu din "urn&erg du%' o sc7i0' de <urer+ <umne3eu tatal (nsu4i1
creind lumea are uneori trei fe0e+ Be un relief din Sedgeford co%ilul Isus %urtat (n &ra0e de sf(ntul Gristofor1 a%are tot
ca o divinitate antic'+ Aceste imagini nu vor fi %roscrise de Uri&an ai UI$lea dec(t (n ,Q/L+
<ac' era %osi&il s' se re%re3inte Trinitatea ca un geniu trifrons1 %uterea du4man' era 4i mai %o*trivit' %entru asta+
!n'l0at (n fa0a sim&olurilor trinit'0ii cre4tine1 Satan1 ale c'rui trei fe0e s(nt de5a men0ionate de :rigen1 reflecta cele
trei c7i%uri ca (ntr$o oglind' deformant'+ (ntr$un desen engle3 din secolul al EI$lea,=. ca%ul tri%lat a%are (n
imaginea lui Isaac de "orUic7 care a fost 4eful unei &ande de diavoli+ In acela4i tim% acest semn al %uterii
su%erioare este re3ervat (n general lui Lucifer+ <idron semnalea3' mai multe (nf'0i4'ri dintre care una
se afla %e tim%anul catedralei Saint$Basile din #tam%es,=L+ Infernul de la cimitirul Cam%o Santo din
Bisa este dominat de acest demon a4a cum este 4i Infernul lui <an teF
:7 quanto %arve a me gran maraviglia1 quando vidi tre facce alia sua testa[ L una divan3i1 e quella era vermiglia;
Baltre eran due1 c7e sGaggiugnieno a questa sovressoGl me33o di ciascuna s%alla1 e se giugniano al luogo della cresta;
e la destra %'rea tra &ianca e gialla1 la sinistra a vedere era tal1 quali vegnon di la ondeGl "ilo sGavvalla+
<a ogni &ocea dirom%ea coGdenti un %eceatore1 a guisa di m'ciulia1 si c7e tre ne f'cea cosi dolenti+ @Infernul1 c(ntul
EEEI1 I.9P= 4i ==9=.A,=-
?a0a ro4ie (ntru%ea3' Ura1 cea %alid' 9 "e%u*tin0a1 cea neagr' de etio%ian 9 Ignoran0a+ ?ie*care din cele trei guri
devorea3' un tr'd'tor1 Iuda1 Brutus1 Cassius+ Se %oate recunoa4te masa lui Janus 4i a L'comiei cu %ofta s%orit'1 dar
su& o I, form' dia&olic'+ (n Bi&le moralisee e8ecutat' (n 5urul anuli ,//Q 1si (n re%licile sale
ulterioare,QM1 Satan ci masca tri%l' %urt(nid o singura coroan'1 este iden tificat adesea cu Antic7rist+ Boate fi
reg'sit (r desenul lui GriineUald Hcea ,=/I9,=/PA1 cu cele trei ca%ete cu tr's'turile grosolane 4i str(m&e1 su*date
%e acela4i tru%1 cu un nim& comun Hfig+ ,QA+ #dgar Zind a cre3ut c' recunoa4te aici %e cei trei &'r&a0i ai sfintei
Ana,HS,1 dar Sc7on&erger,Q/1 leg(ndu$Je de figura0iile din %rima 5um'tate a secolului al ElII$lea1 vede (n
aceast' imagine o Antitrinitate %rotestant'+
Infernurile su& forme animale con0in1 la r(ndul lor1 asemenea ca%ete+ Botul Leviatanului sf'r($m(nd mul0imea de
damna0i se du&lea3' 4i se tri*%lea3' ca (n gli%tic'+
(n %rimele A%ocaU%suri anglo$normande,QI %r'*%astia infernului este o imagine du&l' de gorgon'1 aceea4i ca %e
un scara&eu din T7arros,QP cu dou' fe0e unite simetric de o %arte 4i de cealalt' a gurii+ Singurele diferen0eF gura e
uria4' 9 e o &alt' de foc (n care arde %ucioas' 9 4i m'4tile (n fiecare %arte s(nt (nsufle0ite de o via0' 4i mai
%uternic'1 (ntregul formea3' un monstru inedit asem'n'tor \unei molu4te Hfig+ ,.A+ ?a%tul c' aceast' re%re*3entare
a fost sta&ilit' (ntr$o serie de manuscrise legate de Saint Al&ans al c'rui scri%torium a iost administrat de Matt7ieu
Baris care a f'cut1 du%' cum am v'3ut1 un inventar de %ietre antice1 este revelator+
(n A%ocali%sele celei de a doua familii <elisle$Meyer Hgru%ul din Canter&uryA,,== molusc' ca%'t' o a treia masc'+
Infernul devine un triung7i sata*nic cu ca%etele 7idoase fi8ate la v(rfuri 4i legate %rin c'rnuri flasce form(nd %unga
unui a&ces uria4+ Ca%ul1 ad'ugat (n %lus1 gru%ea3' el (nsu4i (n cele dou' %'r0i ale frun0ii mai multe fe0e1 com&i*na0ie
cunoscut' 4i din %ietrele antice,TT= astfel c' din aceast' tumor' iese la iveal' tot un c7i% tri*%lu ca o alt' re(nviere
a Antitrinita0ii+ A%ocali%sul scilografiat,T. care se leag' de %rimul gru% revine la imaginea du&l' de gorgoneion+ Be
medaliile de &ron3 r's%(ndite %rintre %rotestan0i (ntre ,=I. 4i I/

,=P. (n Germania1 ?ran0a1 Anglia1 ca%etele di cardinali s(nt (m&inate (n acela4i fel cu ca%etele de ne&uni 4i de satiri1
dar aceast' com&ina0ie e legat' direct de efigiile du&late1 &'tute %e mone*3ile antice,QL+
Coifurile1 (n ca3ul c'rora c7i%ul %urt'torului devine ]trunc7iul unei creaturi stetocefale1 rea%ar astfel (n #vul Mediu
dar %rovenind direct din ima*ginile %ictate+ Cea mai vec7e creast' de coif 3oo*morfic' cunoscut' se o&serv' %e o
%ecete datat' din ,//P,Q-+ ?i8at deasu%ra cre4tetului %lat al co$fo(ui1 ca%ul de %'un a%are (nc' a%licat+ Animalul
\
sudat de coif ca de %ro%riul s'u tru% se constituie a&ia (n a doua 5um'tate1 c'tre sf(r4itul seco*lului al E>I$lea1 mult
tim% du%' r's%(ndirea acestor com&ina0ii su& forma unei fiin0e fantastice+ C7iar desenele de coifuri %ro%riu$3ise %ar
a fi sc7i0ate mai (nt(i ca re%re3ent'ri de mon4tri+ : creast' de coif (n form' de g(t de %as're %oate fi semnalat' %e
ar7ivolta roman' de la Aulnay1 (n'l0at' dea*su%ra unei creaturi 7i&ride ca %e Atena Bolias1 ins%ir(ndu$se f'r'
(ndoial' dintr$o tem' antic'+ ?ilosofia din >ortus <eliciarum a lui >errade din Lands&erg Hsf(r4itul secolului al Ell$
lea 9 (n 5ur de ,/M=A este 4i ea (ncoronat'1 a4a cum am ar'tat mai (nainte1 de ca%ete alegorice+ (n A%ocali%sul de la
Toulouse1 al'turi de Infernul cu la&e Hfig+ IA se afl' 4i un coif monstruosF Moartea (ns'4i1 %e calul %alid colorat1
%oart' %e ca% o adev'rat' creast' vie1 cu un &ot (n'l0at %e un g(t lung 4i v'rs(nd fl'c'ri+ Armura1 la r(ndul s'u1 (l
atac' 4i ea %e du4man+
Armurierii ce caut' sa transforme oamenii1 d(n$du$le ni4te %ro%or0ii 4i o statur' su%ranaturale1 f'$c(nd din ei ni4te
fiare de o0el 4i ni4te ro&o0i1 reiau acelea4i sisteme teratomorfe1 dar (n via0'+ (ntregul &estiar al #vului Mediu se
%erind' %e crestele coifurilor,.M+ In secolele al El$lea 4i^ al E$lea formelor lor devin din ce (n ce mai com%le8e1
din ce (n ce mai mari+ Sirene1 vulturi &icefali1 dra$goni1 lei1 c(ini1 %atru%ede (nari%ate 4i licorni se ridic'1 se ca&rea3'
%e cre4tetul coifurilor Hfig+ ,LA+ II A%ar acolo m'4ti1 &usturi (ntregi de %ersona5_1

giruri de cai1 ca Ja etio%ienii din Asia+ (n cea mai mare %arte din ca3uri1 tru%urile s(nt %otrivite (n a4a fel (nc(t c7i%ul
cavalerului s' se afle %e %ie%t sau %e a&domenul lor+
Unii r'3&oinici caut' s' (nf'0i4e3e %rin (m&r'*c'minte genii cu fe0e 4i virtu0i multi%le+ Al0ii1 %urt(nd %e ca% animale1
se g(ndesc la vreun cava*ler din A%ocali%s+ La %ar'3i si (n lu%te gryli vii a%ar din toate %'r0ile+ Be o fresc' din
Konigs&erg H(n 5urul lui ,I-MA,., silueta unui cavaler av(nd o creast' de coif gigantic' (n form' de g(t de coco4 este
a%roa%e identic' cu aceea a unor ani*male ornitomorfe din decorul marginal Hfig+ ,-A+ Alegoria german' a omului
%erfect1 der gute Mensc71 cu g(tul monstruos Ha c'rui sinuo3itate (i d' tim%ul sa se g(nideasc' (nainte ca g(ndul s'
ias'A,./1 a4e3at deasu%ra unui ca% de leu ce sim*&oli3ea3' inima1 se leag' de aceste armuri 4i (n acela4i tim% de
&estiarul antici3ant+ <ar nimic nu se %oate com%ara cu ciud'0enia coifurilor (n4irate (ntr$un vestiar a4a cum se v'd
(n Le livre des Tournois a regelui Rene de An`ou H(n 5ur de ,P=M9,PQMA,.I 4i %e un desen din Za%%encode8 de
Griin&erg H,PLIA,.P+ #ste vor&a de o adev'*rat' mena5erie 3&'t(ndu$se 4i agit(ndu$se ca (n cu4ti Hfig+ /MA+
Toate vec7ile com&ina0ii ale antic7it'0ii s(nt restituite r(nd %e r(ndF re(nvie grylul cu acefali1 3eit'0ile cu mai multe
c7i%uri1 coifurile cu forme animale legate de a%ari0ia 4i de3volrarea sa+ CFclul re(nce%e (n noile am&ian0e 4i se
(m&og'0e4te1 reiu(nd acelea4i elemente (n ansam&lul lor1 f'r' ca introducerea acestora s' fie simultan'+
(n acela4i tim% numai Blemy3ii1 lua0i direct din Bliniu sau din vreun alt te8t antic1 4i geniile mitologice cu mai multe
ca%ete se r's%(ndesc (nainte de secolul al ElII$lea+ Grylul %ro%riu$3is vine (n urma lor ins%ir(nd mai t(r3iu
deg7i3area cavalerilor+
<in aceast' evolu0ie se %oate des%rinde o tr's'tur' caracteristic'+ Aceste minun'0ii %'reau %redestinate unei lumi
romanice avid' de tot felul de fante3ii 4i nu artei gotice unde de fa%t %uteau fi (nt(lnite din a&unden0'+ Care este
cau3a %ersisten0ei lor_ "u %oate fi vor&a de ignorarea i3voarelor1 deoarece comorile m(n'stirilor 4i ale regilor erau
mereu %line de geme+ Aflu8ul lor masiv du%' cea de$a %atra Cruciad'1 (nnoirea cultului %ietrelor gravate1 rena4terea
magiei e8%lic' am%loarea ac0iunii lor 4i nu data+ Toate imaginile erau (nc' dinainte la (ndem(na arti4tilor+ <ac' nu
le$au folosit este numai %entru c' formele lor nu erau (nc' %reg'tite s' le %rimeasc'+ ?'r' (ndoial' %entru ca aceste
f'%turi microsco%ice1 gravate delicat1 s' %oat' fi integrate 4i re%roduse (n mas' (n com%o3i0iile din #vul Mediu a
fost necesar' mai (nt(i o sl'&ire a stilului monumental 4i o c'utare a %re0io3it'0ii1 asociate adesea cu o rede4te%tare a
stilului carolingFan+ Cele mai vec7i figura0ii ale grylului nu se afl' oare %e emailurile unei racle sau %e un stuc1
restituind cu str'lucire tradi0iile antici$3ante ale Im%eriului+ Marea lor e%oc' este cea (n care arta se (nvecinea3' cu
orfevreria+


<ou' elemente caracteri3ea3' ultimul stadiu al gryluJui goticF o dislocare1 o via0' 4i mai im%etuoas' 4i mai intens'+
?iin0a com%o3it' se descom%une adesea (n ini0ialele 4i vinietele secolelor al E$lea 4i al EI$lea+ Ca%etele1
c7i%urile 4i crestele de coifuri se des%rind unele de altele+ M'4tile unui c7i% du&lu s(nt se%arate %rintr$o linie sau
%rin cur&a unei litere+ Ca%ul de animal nu mai este sudat (n s%atele ca%ului omenesc ci doar 5u8ta%us+ G(tul %'s'rii
ie4ind din craniu %are uneori smuls+ Toate %'r0ile r'm(n la locul Jar dar f'r' s' forme3e un organism+ ietatea se
desface (n decorul c'r0ilor+ <ar aceast' evolu0ie este secundar'+ Un realism &rutal 4i de&ordant o caracteri3ea3' (n
cursul acestei %erioade+ "iciodat' monstrul n$a fost at(t de e8act (n detalii1 at(t de e8traordinar (n ansam&lu ca la
>ieronymus Bosc7+
Grylii formea3' aci o adev'rat' legiune 4i a%ar su& toate formeleF gryl$%as're1 gryl$insect'1 cu un c7i% omenesc %e
torace asemenea unor mu4te din gemele anticem1 c7i%uri du&le1 %ersona5e cu un nas %e s%ate1 acefali1 ca%ete cu
%icioare 9 aces*tea din urm' deose&it de numeroase Hfig+ /,A+ "u mai e vor&a de no&ilele m'4ti greeo$romane1 nici
de figurile grote4ti din carag7iosl(curile marginale1 ci de %ortrete+
Ca%ete %u7ave1 cu &'r&ia greoaie1 cu oc7ii ine8%resivi1 ca%ete osoase1 cris%ate de groa3a1 ca%ete 3(sm&itoare de
oameni c7eflii 4i %o3na4i1 se mi4c' (n li&ertate1 fi8ate direct de la&e,.-+ Aerul lor firesc este 4i mai deconcertant
dec(t dac' ar fi c7i%uri monstruoase+ (n Reta&lul #remit >oraM1 %e voleul din sringa1 (n %rim %lan1 un ca% de femeie
cu %icioare (nc'l0ate cu ci3me1 ne %rive4te sever 4i a%roa%e %atetic+ Ca%ul (i este1 du%' moda vremii1 aco%erit de un
voal al&1 dar deasu%ra se ridic' o &ufni0' (n cui&ul s'u asemenea unei creste de coif ornitomorfe+
Coifurile devin adesea la Bosc7 fiin0e (nsufle*0ite 4i com%let inde%endente+ In desenele ds la :8ford un coif sare ca
o &roasc'1 un altul 3&oar'1 %urtat de creasta sa (nari%at'+ S(nt asem'n'tori mon4trilor lui Griin&erg1 sc'%a0i din
vestiarul lor+
(n Judecata de a%oi de la iena1 care nu este dec(t o re%lic' dar %e care Lucas Cranac7 a co*%iat$o de asemenea cu
oca3ia 4ederii sale (n C'rile de Jos,L,1 aceste f'%turi a%ar %este totF la sting'1 %e aco%eri4ul unei case un ca% &'r&os
cu la&e %oart' o mitr' &i3antin'1 mai 5os un ca% omenesc cu coif c'l're4te o %as're fantastic'; un alt ca% cu %icioare
uria4e (naintea3'+ (n urma unui gru% de mon4tri; (ntre cei doi un acefal (nv(rte o arm' deasu%ra ca%ului; mai (ncolo
a%are un ca% cu %icioare (ntr$un ou+ Grylul este unul dintre actorii %rinci%ali din ultimul act al istoriei lumii+
(n Is%itirea sf(ntului Anton de la Lisa&ona,L/ grylul ocu%' de asemenea un loc im%ortant+ Be voleul din drea%ta o
figura de Bau&o st' %e 5os cu un %umnal (n %(ntec+ Be %anoul central un gryl se agit' (ntr$o &arc'+ (n st(nga1 ca%ul
unui unicorn circul' %e o cru%' de m'gar+ Scena cea
mai enigmatic' se afl' (ns' (n centrul ta&louluiF un ca% cu %icioare1 %urt(nd un tur&an (nc7is la culoare st' 5os cu
de3involtur' (n fa0a unui %ust*nic+ Sf(ntul Anton (l 3're4te 4i se (ntoarce cu s%a*tele+ Totul e la locul lui (n acest
%rofil cu tr's'*turile grosolane dar regulate+ Bicioarele muscu*loase1 (nc'l0ate cu ci3me %este ni4te ciora%i colan0i
s(nt de un realism e8traordinar+ Tocmai acest firesc (n cadrul im%osi&ilului este singurul lucru care %are s'$l s%erie
%e sf(nt (n mi5locul de3l'n*0uirii diavolilor+ Ca%ul (l %rive4te cu st'ruin0'+ Bare s' se lege un dialog+ (ntreaga vi3iune
se des*f'4oar' (n 5urul acestei conversa0ii mute a grylului cu c'lug'rul+ S$a (ncercat c7iar s' se recunoasc' un
auto%ortret al lui Bosc7 (n aceast' figur',LI+ Brin atitudine1 anatomie1 tr's'turi ea se a%ro%ie de monstrul gravat %e
falsa %ecete antic' a lui Raoul Au&ry1 5udec'tor din Lille1 din 5urul lui ,I/M Hfig+
Toat' %ictura cu diavoli reia 4i multi%lic' aceste fiin0e fantastice+ #le se reg'sesc (n ta&lourile legate mai mult sau
mai %u0in de arta maestrului de la sG>ertogen&osc71 la Jean Mandyn1 >enri met de Bles1 Bieter >uys1 Brueg7el 4i la
numero4i %ictori minori+ Brotagoni4tii unei Is%itiri a sf(ntului Anton de la Berlin s(nt1 odat' mai mult1 un ca% de
ani*mal cu la&e1 un ca% omenesc %e ni4te %icioare mari1 un gryl (ntr$un ou1 av(nd deasu%ra ca%ului un &ra0 (narmat+
(ntr$un Infern de la iena,LP1 Leviatanul nu este un &ot cu la&e ci un stetocefal (ntreg av(nd %e a&domen o gaur'
uria4' %e care o mai (ntinde 4i mai mult cu m(inile+ Brueg7el (i d' dre%t com%lici lui >ermogene1 4arlatanul care l$a
(nfruntat %e sf(ntul Iaco&1 un acro&at cu fa0a %e %ie%t dar r'sturnat' cu oc7ii (n 5os1 un ca% cu %atru la&e1 un ca% cu
dou' frun0i 4i dou' &ra0e %urt(nd o lung' scufie de noa%te 4i un ca% de m'gar cu %icioare+ Grylul figurea3'1 de
aseme*nea1 (n alegoriile R'&d'rii1 M(niei1 Vg(rceniei 4i Lu8urii+ (n L'comia1 creasta coifului este f'cut' dintr$o
cea4c' 4i o lingur',L=+ Geniile greco$romane rea%ar din ce (n ce mai vai1 din ce (n ce mai a&surde1 continu(nd (n
acela4i tim% o serie medieval'+
Aceast' (nflorire a temeior antice (n ultimii ani ai secolelor al E$lea 4i al EI$lea este at(t de %uternic' (nc(t se
%oate %une (ntre&area dac' nu e acum (n leg'tur' direct' cu Rena4terea+ Lucra*rea Comentarios de la Bintura a lui
<on ?eli%e de Guevara Hcea+ ,=QMA,LP1 fiul lui <on <iego1 ins%ector regal al atelierelor de ta%iserie ale
Mar*garetei de Austria1 care l$ar fi %utut cunoa4te %e Bosc7 HRegenta C'rilor de Jos avea de la el o Is%itireA1 arunc'
o lumin' nea4te%tat' asu%ra aces*tei %ro&leme+
2Am g'sit1 s%une el1 cu %utin' vreme (n urm'1 un alt gen de %ictur' numit gryllo+ Acest nume i$a fost dat de
Anti%7ilos1 care a %ictat un om %e care l$a numit (n glum' gryllo+ <e atunci1 acest gen de %ictur' a luat numele de
gryllo+ Anti%7i*los s$a n'scut (n #gi%t 4i a (nv'0at de la Ctesidene acest gen de %ictur' care mi s$a %'rut asem'n'tor
aceleia %e care e%oca noastr' o a%recia3' at(t de mult la Bosc7 sau Bosco1 cum (l numim noi1 care a fost (ntotdeauna
ciudat %entru c' %icta %ersona5e carag7ioase 4i %o3i0ii ciudate +++6+
(n acest fel cuv(ntul 2gryl6 este %ronun0at 4i folosit (n acce%0iunea sa modern' de c'tre un colec0ionar al o%erelor lui
Bosc71 a%roa%e contem*%oran cu el+ Se %oate ca (n aceast' e%oc' terme*nul s' fi avut un sens mai general 4i ca
a%ro%ie*rea cu te8tul lui Bliniu s' nu se datore3e dec(t unui 7a3ard de erudi0ie+ Totu4i1 %rintre creaturile legate de
lumea greco$roman'1 fiin0e com%o3ite cu ca%ete multi%le 4i de%lasate se acumulea3' cu deo*se&ire (n ta&lourile
sale+ Di1 %e de alt' %arte1 (n Tr'ite des gemmes antiques ale canonicului Maca$rius Hm+ ,Q,PAGL. numele de gryl este
re3ervat e8clusiv mon4trilor com&ina0i cu m'4ti1 av(nd la&e 4i o creast' de coif (n form' de ca% de cal+ #le
figurea3'1 ca 4i la %ictorii Infernului1 (ntr$o cate*gorie demoniac'1 2turme (ngro3itoare 4i necurate de diavoli6+ C7iar
dac'1 la (nce%ut1 termenul a %utut %'stra o acce%0ie mai larg' 4i mai conform' cu Bliniu1 el nu (nt(r3ie s' fie limitat
la un anume &estiar+ "imic nu este mai revelator dec(t aceast' introducere a numelui de gryl1 (n secolul ultimei
sale (nfloriri+ R's%(ndi0i la (nce%ut f'r' cunoa4te*rea e8act' a i3voarelor1 ca elemente antice 4l e8o*tice ne%reci3ate1
grylii renasc la un moment dat ca 2o manier' 7elenistic'6 identificat'+ In 4colile din nord1 Rena4terea este foarte
%recoce1 cel %u0in (n ceea ce %rive4te anumite teme+ #a (m&rac' la (nce%ut o form' monstruoas' 4i se de3volt' direct
din #vul Mediu+

II+ CIU<bC#"II AL# SIGILIIL:R Dl M:"#<#L:R A"TIC#
Gli%tica aduce (n #vul Mediu un foarte mare nu*m'r de motive grote4ti+ Brintre acestea 25ivina (n coc7ilie6 ocu%'
un loc s%ecial %e gemele anticeF cai,1 m'gari/1 0a%iI1 cer&iP1 coco4i=1 elefan0iQ1 ie%uri de c(m%.1 4oareciL1 doi
%atru%e3i deodat'- a%a`r dintr$o coc7ilie mare (n form' de s%iral' ca un melc+ :(teodat' un c(ine sare din coc7ilie
arun$c(ndu$se asu%ra unui ie%ure de cas',M1 5ivina atac' un om61 un elefant duce cu trom%a o f'clie sau un trunc7i
de co%ac,/+ Animale gigantice 4i li&ere ies (n mod misterios dintr$un o&iect mic Hfig+ /IA+ Afrodita s$a n'scut (n
acelea4i condi0ii+ Legenda ei a fost com%arata cu mitul unui ou c'3ut (n #ufrat1 clocit de o %orum&i0' 4i din care ar fi
r's'rit o frumoas' divinitate+ Aceasta ar fi devenit 3ei0a greac' a fecundit'0ii,I1 (n tim% ce coa5a oului ar fi fost
%resc7im&at' (n coc7ilie+ Bentru <eonna,P1 ca 4i %entru Ste%7ani,=1 ?enicia este locul acestei gene3e1 dar %rimul o
vede (ntr$o co*c7ilie %lat' de ti%ul tridaona (n care figura ome*neasca a%are (n refle8ele de sidef1 cel de$al doilea
!ntr$G: %ur%ur'+ Be moneda din Tir1 este re%re3en*tat' numai coc7ilia (n tim% ce %e %iesele din >atria1 ca%ul unei
femei cu %'rul (n v(nt1 %oate fi c7iar Afrodita (ns'4i1 iese dintr$o coc7ilie ro*tund',Q+ "umele de %ur%urissa dat de
romani enerei ar confirma aceast' origin'+ Totu4i1 3ei0a =M =

roman' a%are (n general din mari coc7ilii de melci marini de genul scoic'$%ie%tene+ Uneori valvele se de%'rtea3' ca
ni4te %etale l's(nd s' se vad' ca%ul 4i &ustul1 alteori ele se desc7id ca ni4te ari%i,.+ Semnifica0ia lor varia3'; ele s(nt
%lato4a tru%ului1 a%'r'toarea sa1 em&lema castit'0ii 4i (n acela4i tim%1 generatoare de fiin0e vii+ Ca atare ele
sim&oli3ea3' ideea de re(nviere 4i de via0' viitoare 4i %oate tocmai de aceea coc7ilia va decora sarcofagele romane+
#a se reg'se4te (n decorul de ar7itectur'+ Av(nd ca ornament o valv'1 ni4a sta*tuii (i confer' o str'lucire a
imortalita0ii,L+
Vei0a nu este singura cu aceast' origin'F #ros1 fiul 4i (nso0itorul s'u1 este 4i el re%re3entat (n co*c7ilie,-1 %lat'M/ sau
rotund'/,+ Be o gem' el se 5oac' cu un ie%ure de c(m%1 un alt atri&ut ie4ind ca 4i el dintr$o vi3uin' (n s%iral'//+ Tot
ceea ce (ncon5oar' divinitatea %oate s' se fi n'scut (n mod analog 4i nu este e8clus ca (n coc7ilie s' se afle 4i alte
animale1 4i (n %rimul r(nd 0a%ul+ (n acela4i tim% cadrul cultului s'u e de%'4it %rin &og'0ia acestui &estiair+ #ste un
sistem cosmogonic mai vast 4i Afrodita (ns'4i nu este dec(t una dintre aceste forme multi%le+
Bentru %o%oarele riverane1 marea se afl' la ori*gina tuturor fiin0elor1 c7iar a animalelor terestreF calul vine de aci1 (n
cortegiul lui Boseidon/I+ Toat' g(mdirea lui Ana8imandru 4i a lui T7ales este do*minat' de aceste credin0e (n
magia a%ei/P 4i de ele se leag' f'r' (ndoial' 4i miracolele marii co*c7ilii de melc marin+ Se %oate ca %ur%ura s' fi
contri&uit la (nce%ut la %ro%agarea acestei (ntregi faune+ Bur%ura nu este oare s(nge1 adic' via0'1 cor%ul unui animal_
<ar 4i alte coc7ilii dau na4*tere la %atru%ede 4i la %'s'ri+ (n cea mai mare %arte din ca3uri1 ele r'm(n totu4i din
s%ecia ro*tund' a nautililoir sau c7iar (n gli%tica roman' t(r3ie (n care aceste figuri au c(teodat' un carac*ter comic
de melci o&i4nui0i+
#vul Mediu reia multe dintre aceste motive 4i sim&oluri+ Bi3an0ul ada%tea3' coc7iliile %late ale sarcofagelor la
decora0ia arcaturilor HBa%tisteriul :rtodoc4ilor 4i San itale din RavenaA+ Be anu$
mite filde4uri din secolul al iE$lea nim&urile sfin 0ilor %ar a le re%roduce stria0iile/=+ #le %rovin %oatt dm coc7ilia$
ro3as' care str'luce4te (n 5urul fl'*c'rilor %e J'm%ile cartagine3e/Q+ B(n' (n e%oca carolingian' mormintele con0in
adesea coc7ilii de melc 9 alegorie a unui morm(nt (n care omul se va tre3i+ <ar imaginile se (nmul0esc mai ales (n
arta gotic'+ #le reiau aci tradi0ia sim&olismului cre4tin al (nvierii+ (ntr$o Carte de rug'ciuni1 un melc figurea3'
al'turi de La3'r ridicat din mor*m(nt/. ca 4i %e un sarcofag al Mu3eului din Latran1 cu Ionas aruncat din %(ntecele
&alenei/L+ Adesea animalul caricaturi3ea3' cavalerul ascuns (n armura sa/-+ <ar coc7ilia va fi re%re3entat' de aci
(nainte mai ales ca un o&iect magic1 generator de mon4tri+ Cu formele sale regulate de o remar*ca&il' %erfec0iune1
%'str(nd (n ea vuietul valuri*lor1 ea are de la (nce%ut calit'0i su%ranaturale+ <ac' se afl' %e un munte ea s$a format
acolo din constela0ii+ Leonardo da inci mai utili3ea3' (nc' aceast' legend'IM+
Astfel1 %e gemele antice1 coc7ilia con0ine ani*malele cele mai nea4te%tateF un ie%ure de c(m%I,1 o %as'reI/1 un
cer&II1 un c(ineIP ies din ea ca din$tr$o cutie de %restidigitator+ (n Tr7s Ric7es >eures ale ducelui de Berry H,P,M9
,P,QAI= 4i (n >aus$&uc7 a lui Zolfegg H,PQM9,PQ=A1 atri&uit de Bii7ler lui >eiiric7 MangIQ1 Ca%ricornul
Vodia*cului a%are (n acest fel+ Acest semn cores%un3(nd celei mai mari %'r0i din luna ianuarie este deci na4terea
anului (nsu4i+ Melci ciuda0i cu ca% de om &'r&os 4i urec7i de ie%ureI.1 %urt(nd %e ca% o mitr' 4i av(nd la&e de
%atru%edIL1 cu la&e de %atru%ed 4i &ra0e omene4ti s(nt 3'misli0i din volu*tele sale+ Cartea+ de rug'ciuni a Margaretei
de Beau5eu Hcea+ ,IQIA a&und' de asemenea figuri gro*te4ti+ Multe dintre ele 4i$au %'r'sit cara%acea 4i nu mai
%'strea3' din ea dec(t r'sucirile+ Ca%ete de c(ini1 de lu%1 de %as're1 de ie%ure1 ca%ete ome*ne4ti s(nt %otrivite direct
%e molu4te f'r' %rotec*0ie+ Bestiarul greco$roman este re(ncarnat (n cara$g7iosl(curi Hfig+ /PA+ Coc7ilia gotic' d'
na4tere de asemenea la oameni+ Be un relief din Sui%%es
HMarna1 secolul al E$leaAPM un ca%1 %urt(nd o casc' dintr$o coc7ilie1 a%are ca cel al Afroditei %e mone3ile din
>atria+ Totu4i1 (n general1 nu 3ei0e frumoase ies din coc7ilie (n #vul Mediu1 ci figuri monstruoase 4i demoni+ (n cele
mai multe ca3uri1 s(nt1 ca 4i (n antic7itate1 f'%*turi terestre+ <oar sirena$%e4te1 cu coada ei (n teac' de sidef1 a%ar0ine
unei familii marineP,+
La catedrala Saint$Remi din Reiims1 %e un relief din secolul al E$leaP/ %ersona5ul (4i arat' torsul (ntreg+ La
T7orailles Hsecolul al E$leaAPI1 la Tournsur$Marne Hsecolul al E$leaAPP las' s' se vad' %icioarele+ (n Gr'dina
<esf't'rilor deBosc7P= na4terea se %roduce (ntr$o scoic'F %icioare su&0iri se agit' (ntre valvele negre %e care un om
le %oart' %e is%ate+ Be o gravur' de CocJ du%' ace*la4i artistPQ scoica %lute4te %lin' de mu3ican0i &ur*le4ti1 (n tim%
ce Botticelli re%re3int' coc7ilia ma*rin' cu enus (n toat' s%lendoarea ei1 flamandul face din ea : cora&ie a
ne&unilor+
Coc7ilia d' na4tere 4i la diavoliF la Rouen1 %e stranele Balatului de Justi0ieP.1 un %ersona5 cu ari%i 4i urec7i de liliac
a%are %e 5um'tate dintr$un nautil+ (ntr$un manuscris engle3 din secolul al ElII$leaPL demoni 0(4nesc din cele dou'
%or0ela*nuri1 numite 4i coc7iliile enerai+ Clinele care iese din re%erul s'u conic (n Co&or(rea (n Lim& de
Bnueg7elP- este f'r' (ndoial' o fiin0' infernal'+ : alegorie1 conce%ut' %oate %entru o oglind'1 de c'tre Giovanni
Bellini Hcea ,PLLA=M (nf'0i4ea3' doi oameni %urt(nd o coc7ilie fusiform' gigantic' din care alunec' asemeni unei
molu4te o f'%tur' ome*neasc' goal' Hfig+ /=A+ C7i%ul s'u e8%rim' viciul; un 4air%e (i (ncol'ce4te &ra0ele+
Inter%retat' ca Ru4inea sau Clevetirea1 ea se strecoar' ou %er*fidie+ #ste1 (nainte de toate1 o creatur' a diavo*lului
4i1 la vederea ei1 unul dintre cei care %oart' coc7ilia se d' (na%oi (ns%'im(ntat+
Micul 4i re%re3ent'rile coc7iliei generatoare s(nt trans%use+ iet'0ile care ies acum din ea fac %arte dintr$o nou'
familie dar gene3a lor este identic'+
=I Brin valoarea universal' 4i &og'0ia sa1 ea se a%ro%ie de vec7ile doctrine cosmogonice1 reflectate (n
gli%tica greco$roman'+
: alt' tem'1 transmisa %rin geme1 este vasul 3&ur'tor+ ?ara (ndoial'1 glo&ul (nari%at1 %e care st' (nc'lecat un
cinocefal (narmat cu o tor0a1 care1 (n Is%itirea S0(ntului Anton de la Lisa&ona a lui Bosc7=,1 %lanea3' (n norii
lumina0i de incendiu1 %rovine direct din discul solar1 at(t de des re%re*3entat %e cilindrele asiriene=/1 dar navele
care trec %e acela4i cer=I s(nt a%roa%e toate co%iate du%' gemele 7elenistice+
Cele mai vec7i am&arca0iuni erau ornate cu ca%ete sau cu %ie%turi de animale+ (n Grecia 4i (n lumea roman' era
adesea un g(t de le&'d'+ Re%ro*dus' de gli%tica=P 4i de moneda ale8andrin'== care accentuea3' elementele
ornamentale ale figurii1 aceast' %ror' omitomorfa se m're4te 4i (ntreaga nav' se transform' (n %as're cu un catarg 4i
%(n3e+ Uneori le&'da are ari%ile desf'cute=Q+ Cora&ia %are a fi f'cut' mai cur(nd %entru v'3du7 dec(t %en*tru mare+
Totu4i1 ea nu$4i ia o&orul dec(t (n ultima %arte a sf(r4itului secolului al E$lea+ #vul Me*diu a colec0ionat (n s%ecial
geme cu acest fel de re%re3ent'ri+ Autorii de La%idarii le atri&uie dife*rite virtu0iF la Jo7an de Mandev(lle 2o %iatr'
%e care se afla o cora&ie cu toate catargele are vir*tutea de a te a5uta la nevoie6=.+ Di f'r' (ndoiala %rin aceste
talismane Bosc7 a avut imaginea va*%oarelor sale (nari%ate+ Tri%ticul s'u (nf'0i4ea3' dou' dintre eleF o ra0' 4i o
le&'d'+ Unul este legat de mal+ Balmi%edul constituie (ntreaga carcasa 4i doar %rora ascu0it' este de lemn+ Cealalt'
alunec' (n v'3du7+ Are un catarg dar n$are %(n3e+ Basarea antic' (4i (ntinde g(tul 4i se ridic' (n sf(r4it cu ari%ile sale+
Burtat de decorul s'u1 va%orul devine aeronav'+ ?rontierele dintre cer 4i ocean s(nt su%ri*mate+ #8em%lul e dat 4i de
aci (ncolo toate vasele1 c7iar 4i cele i7tiomorfe1 %ot fi ada%tate la navi*ga0ia aerian'+
Be4tele este asociat (ntr$un mod 4i mai firesc unui va%or+ #l (m%odo&e4te &'rcile cretanilor 4i toata carcasa ia adesea
forma sa+ Cu ca%ul ascu0it 4i coada (ndoit'1 el constituie 4i cor'&iile cu v(sle sau cu %(n3e de %e mone3ile %ersane 4i
gre*ce4ti=L+ Cor%ul este at(t de str(ns legat de galer' (nc(t uneori cu greu se %oate distinge dac' e vor&a de un
animal sau de o am&arca0ie+ Be anumite %ece0i=- este (ntr$adev'r o fiin0' vieF o %latforma1 ni4te catarge 4i ni4te
%ar(me s(nt a4e3ate %e ni4te delfiniMQ+
Aceast' &arc'$%e4te este1 la r(ndul s'u1 re%re*3entat' de Bosc7+ #a are oc7ii str'lucitori1 gura desc7is' 4i1 %e s%ate1
un catarg 4i ni4te 7o&ane+ Identitatea cu modelul antic este a&solut' Hfig+ /QA+ C7iar 4i %(n3a care aco%er' cor%ul %e
%ietrele gravate este dra%at' (n acela4i fel+ :dat' mai mult %ictorul de gryli a recurs la geme+
In Is%itirea Sf(ntului Anton de la Lisa&ona1 una dintre aceste cor'&ii se leag'n' l(ng' o &arc' or$nitomorf'1 dar1 %e
de alt' %arte1 identificat' cu un vas conce%ut acum ca o ma4in' 3&ur'toare1 %e4*tele se av(nt' ca o %as're+ :
(ntreag' flotil' a acestui &estiar marin um%le cerul+ # o &'t'lie nar$val'1 cu lu%te cu l'ncii 4i cu tor0e+ i3iunea este
feeric'+ Una dintre cor'&ii nu %'strea3' din ani*mal dec(t oc7iul 4i %intenul cu din0i de fier'str'u+ Celelalte s(nt toni
4i delfini care %lutesc f'r' ari%i 4i f'r' %(n3e+ B'r&a0i 4i femei galo%ea3' %e aceste animale+ "ici aici nu e vor&a de o
desco%e*rireF cavalerul %e un %e4te scul%tat de5a %e teme*lia catedralei din Sens este r's%(ndit (n gli%tic'Q, 4i1 mai
mult1 %e moneda antic'1 (n s%ecial la Cy$sique 4i la TarenteQ/ re%re3ent(ndu$l %ro&a&il %e Taras+ C(teodat'1 t(n'rul
erou 0ine un ton su& &ra0QI+ Gestul este reluat la Bosc7 de un %ersona5 (nc'lecat %e un %e4te+ Totul %are s' indice c'1
(n aceste ca3uri1 artistul se ins%ir' dintr$o %ies' de argint mai cur(nd dec(t dintr$o %ies' gravat'+ a*%oarele
3&ur'toare se reg'sesc la Bieter >uysQP 4i la Brueg7elQ=+ Beste tot asist'm la o intervertire a elementelorF (n
coc7ilia de mare se nasc animale terestre 4i v'3du7ul este locuit ca 4i a%a+ <e%arte de a$l fi8a (n limitele sale e8acte1
rede4te%tarea greco$roman' tul&ur' lumea realit'0ii+
Coucy relatea3' c' ar fi dat un anumit num'r dintre ele ne&unului regelui Lancelot %entru ca s' le %un' %e 2son
c7a%el avec Ies autres qui y sont6 H,P=IALP+ Gustul 4i 4tiin0a numismaticei s(nt (n %lin' vog' 4i tocmai (n leg'tur'
direct' cu aceast' de3voltare ia na4tere o industrie a meda*liei+ "umele medalia1 a c'rui %rim' men0iune
cu*noscut' datea3' din ,/.P1 era la (nce%ut sinonim cu moned' vec7eL=+ Brintre diverse e8em%le de re%roducere a
antic7it'0ilor1 Sc7losserLQ semna*lea3' o medalie 2sara3in'6 a lui Bost7umus Hseco*lul al III$leaA1 co%iat' de un
5eton din secolul al E$lea+ Ca 4i gemele cu ilustra0ii misterioase aceste lucruri aveau %uteri magice 4i ele au
contri&uit la r's%(ndirea multor teme+ (m%re5ur'rile e8acte ale acestei ac0iuni au fost sta&ilite %entru Les Tres Ric7es
>eures din C7antilly Hcea+ ,P,M9,P,QA1 (n care dou' com%o3i0ii 9 carul solar (ntov'r'4ind semnele Vodiacului 4i
regele c'lare (n fa0a Magi*lor 9 inter%retea3' direct medalionul de aur cu >eraclius 4i Constantin1 ac7i3i0ionat de
ducele de Berry (n ,PM/L.+
<ac' un mare num'r de su&iecte Hcor'&ii 4i %e4ti 3&ur'tori1 c7i%uri cu trei fe0e1 Lu%oaica1 e$nus (n coc7ilieA
comune numismaticei 4i gemelor antice s$au %utut r's%(ndi %e dou' c'i1 altele %ar s%ecifice monedei1 a4a cum este
acea 5ivin' cu*rioas' %e care o vom numi 2%atru%edul cu dou' %icioare6+
Anomalia se e8%lic' mai (nt(i %rin u3ura meta*lului+ Anumite %'r0i ale (nf'0i4'rii calului se 4terg cu tim%ulF
%icioarele sale %ar adesea deta4ate+ Acest 5oc se %'strea3' %e anumite %iese modifi*cate (n mod &ar&ar1 dintr$o
e%oc' vec7e1 dar ca o regul' a desenului+ Imaginea este dislocat' %ro*gresivF la&ele dinainte1 ale c'ror leg'turi s(nt
mai fragile1 s(nt %lasate din ce (n ce mai de%arte 4i se %lim&' li&erLL+ S$a n'scut o fiin0' nou'+ #a nu$4i va g'si ti%ul
s'u definitiv dec(t odat' cu (nl'turarea com%let' a mem&relor se%arate+
C(0iva stateri ai %ari3ienilor (nce% s' re%ro*duc' acest ultim stadiuL-1 dar motivul se (nmul*0e4te (n c'minele anglo$
sa8one-M+ Av(nd trunc7iul continuat direct de un g(t lung1 trasat de aceea4i cur&'1 imaginea a fost luat' adesea dre%t
un dra*gon+ Uneori1 dou' %roeminen0e u4oare de$a&ia 3'*rite r'm(n (nc' %e %ie%t (n amintirea mem&relor am%utate1
dar1 (n general1 de la cru%' %(n' la ca%1 cor%ul este neted+ "u s$ar mai s%une c' la (nce*%ut fusese vor&a de un
%atru%ed1 dac' nu s$ar fi %'strat din el %o3i0ia ori3ontal'+ Li%sit de s%ri5in (n %artea din fa0'1 animalul %are
sus%endat+ #ste monstruos %rin anatomie1 dar 4i mai monstruos %rin (nc'lcarea legilor ec7ili&rului+
Tot (n Anglia animalul rena4te (n ultimele de*cade ale secolului al ElII$lea+ Un manuscris din sudul engle3 H,/LM9
,IMMA-, 4i Bsaltirea din Beter$&oroug7 Hsf(r4itul secolului al ElII$leaA-/ (nf'0i*4ea3' re%roduceri fidele+ A%are (n
Infernurile an$glo$normande-I 4i se r's%(nde4te odat' cu minia*turile din estul Angliei-P+ Boate fi reg'sit (n
scul%*tura stranelor-= 4i (n fresce-Q+ : carte de sc7i0e (n care erau adunate o serie de teme %entru arti4ti-. 4i
morm(ntul lui Ric7ard al II$lea din Zestmin$ster-L ofer' asemenea e8em%le foarte a%ro%iate de %iesele celtice1
deform(nd ti%urile romane Hfig+ /-A+
Bi%edul cucere4te 4i el continentul de la nord %(n' (n Italia 4i (n S%ania+ A%are (n vegeta0ia de %e marginea
manuscriselor-- 4i %e strane,MM+ Ta*vanele meridionale %ictate s(nt %line,M, de aceste re%re3ent'ri+ Rea%are (n
culegerile ornamenti4ti$lor,M/ 4i c7iar (n tratatele de 4tiin0e naturale,MI+ Be c(teva ta%iserii din secolul al E$
lea,MP %atru%edul cu dou' %icioare este 0inut de 3gard' de s'l&atici1 (n Gr'dina <esf't'rilor a lui Bosc71 el se
%lim&' (ntre un elefant 4i o giraf'+ Is%itirea Sf(ntului Anton de la Brado (l (nf'0i4ea3' al'turi de sf (ntul ermit1 su&
forma unui animal uimitor de viu1 a%roa%e natu*ral (n diformitatea sa+ Be o sc7i0a de la Luvru c(inele &i%ed r'm(ne
(n %o3i0ie ori3ontal' cu toat' li%sa la&elor din fa0'+ ?'r' (ndoial'1 o mare dis*tan0' se%ar' imaginea degenerat' a
unei vec7i mo*nede de desenul maestrului1 nervos 4i e8act %(n'$n cele mai mici am'nunte1 dar deformarea
anato*mic'1 %o3i0ia contrar' celei mai elementare fi3ici nu s$au mai sc7im&at de un mileniu Hfig+ IMA+
In aceast' r's%(ndire a grotescului antic du%' secolul al Ell$lea tre&uie re0inute dou' lucruriF modul de transmitere
4i alegerea+ # vor&a mai ales de micile o&iecte$talismane1 r's%(ndite (n mas' (n #vul Mediu1 av(nd rolul lor (n
decorul 4i (n legenda acestuia1 care (i asigur' o at(t de larg' difu3iune+ La un moment dat1 arti4tii se orientea3' cu
7ot'r(re c'tre re%ertoriile oferite mai ales de mone3i 4i de geme+ Un nou i3vor r'mas mult' vreme nee8%lorat este
desco%erit (ntr$o e%oca (n care (nce%e s' fie sim0it' calitatea 4i magia uni*versurilor (n dimensiuni reduse+ <ar nici
gra0ia 4i nici %erfec0iunea formelor %ure nu erau c'utate (n aceste comori+ Imagistica gotic' a luat mai ales ceea ce
era mai ciudat 4i mai diform (n toate stra*turile civili3a0iei ar7aice1 clasice 4i de influen0' &ar&ar'+ Lumea greco$
roman' contri&uie la aceasta mai (nt(i %rintr$o (nviere a fantasticului+ Introduse (n com%o3i0iile #vului Mediu1
aceste ciud'0enii r'$m(n %erfect recognosci&ile+ (n tim% ce re%re3ent'*rile 3eilor devin din ce (n ce mai
inde%endente de %rototi% (n mitologiile morali3ate1 grylii 4i &i3a*reriile antice1 care se %ro%ag' mai li&er (n
dome*niul decora0iei 4i fa&ulei1 %'strea3' + (n general intacte elementele originare (n iconografie 4i (n imagina0ie+
III+ :R"AM#"T#
Dl A"CA<RAM#"T# ISLAMIC#
Islamul1 care a dat artei romanice mai multe mo*tive geometrice 4i 7eraldice1 sim0ul morfologiei a&stracte 4i o
familie de mon4tri1 continu'1 ca 4i arta antic'1 s'$4i e8ercite influen0a+
Contactele cu :rientul nu s$au %ierdut nici (n secolul al EIII$lea 4i nicF mai t(r3iu,+ Acel du$te$vino (ntre malurile
Mediteranei1 cruciade1 comer01 %elerina5e/1 men0ine rela0ii directe+ S%ania ara&' este un centru viu de transmisie+
Regatul familiei Lusignan (4i (m%inge unele frontiere de%arte s%re r's'rit+ ene0ia devine una dintre marile %or0i ale
%'trunderii (n (ntregul :ccident+
"u ne %ro%unem s' (nf'0i4'm aci istoria aces*tor ra%orturi+ #le se sta&ilesc %e toate %lanurile+ :rientalii sosesc (n
num'r mare+ <ou'3eci de cle*rici transmarini se instalea3' la Baris (n secolul al EIII$lea1 din gri5a Ba%ei+ : catedr'
de 2sara*3in'6 este (ntemeiat' aci du%' conciliul de la iena H,I,/AI+ Se r's%(ndesc La%idariile 4i tratatele de
astrologie1 medicin' 4i matematic' ara&e+ :%tica lui Al7a3en este tradus' (n latine4te c'tre ,/MM+ Se 4tie c(t a fost de
%uternic' ac0iunea gmdirii islamice asu%ra (ntregii g(ndiri medievaleP+ #a 5oac' (n secolul al EIII$lea un rol
%re%onderent (n %ro%agarea metafi3icii1 a fi3icii 4i a moralei aristotelice1 cunoscute (n aceast' e%oc' mai ales %rin
com%ila0iile ara&e 4i %rin Comentariile lui Averoes+ Averoismul %ari3ian este categoric o form' a ei+ C7iar 4i
miturile1 3eit'0ile 4i ta&lourile ceru*lui antice renasc acum adesea ara&i3ate=+ (m&r'$c(ndu$se (n ara&1 du%' cum
s%une o m'rturie1 atunci c(nd a sosit la Baris1 (n ,/P=1 ca s' 0in' la Universitate un curs des%re Aristotel1 Al&ert cel
Mare aduce un omagiu sim&olic Islamului+
(n domeniul decorului vie0ii1 :rientul se &ucur' de o faim' legendar'+ Tim%ul %etrecut de Ludovic cel St(nt (n
Balestina 4i (n #gi%t a avut re%ercu*siuni %uternice asu%ra istoriei gustului france3+ ?rederic al II$lea 4i Alfons cel
(n0ele%t se (ncon*5oar' de magicieni 4i de savan0i ara&i 4i tr'iesc (ntr$un lu8 oriental+ S(nt trimise am&asade (n Ber$
sia (n ,/-/1 de c'tre #duard I al Angliei1 (n ,IMM de Iaco& al II$lea de Aragon+ #misarii st'%(nirii din Iran1 Arg7oun1
G7)3an1 :ld5eitu1 s(nt %rimi0i de suveranii euro%eni 4i de c'tre %a%i 4i le aduc daruri som%tuoase+ :&iecte de
orfevrerie 4i te8*tile continu' s' curg' (n comorile catedralelor+ Se constituie colec0ii %articulare+ Toate o&iectele
2lu*crate %este m'ri6 H2fait ) lGouvrage dGoutremer6A1 ande industria Islamului ocu%' %rimul loc1 au mare c'utare+
C(nd %arcurgi inventarele lui Carol al $leaQ sau ale lui Jean de ?rance1 duce de Berry.1 e4ti im%resionat de
a&unden0a acestor o&iecte de sticl'1 0es'turi1 metale1 atri&uite musul*manilor+ <enumirile de 2damasc6 4i 2sara3in6
se reg'sesc (n fiecare cli%'+ ?'r' (ndoial' atri&uirea nu este (ntotdeauna e8act'; tot ceea ce are un aer oriental sau
m'car %u0in familiar noului :ccident este a4e3at (n aceast' ru&ric'1 dar aceast' denumire este asemeni unui titlu de
no&le0e+ S(nt cuvinte ma*gice1 ecov(nd fastul 4i s%lendorile califatelor+
<ealtfel1 o%erele autentice nu li%sesc+ #le a%ar*0in unor categorii diverse dar 0es'turile 4i covoa*rele s(nt acelea
care ilustrea3' cel mai &ine varie*tatea 4i constan0a acestor contri&u0ii+ Se cunoa4te %rovenien0a %rinci%alelor stofeF
din Mo4ul1 mu*selina1 stof' de m'tase 4i fir de aur1 citat' (nc' de Marco Bolo; din Bagdad1 a4a$numitul &aldac$
c7ino1 m'tase ornat' cu figurine1 foarte r's%(ndit' (n :ccident %(n' (n Anglia1 cerut' de >ulegu ca tri&ut im%us
du%' ocu%a0ia SirieiL; din <amasc1 damasc7inul cu ornamente 0esute1 fa&ricat tot (n Ber8ia+ Rar men0ionat (n
secolul al Ell$lea1 %os*tavul de Antio7ia este mereu amintit (n secolele al EM$lea 4i al El$lea+ Inventarele
catedralelor din Londra H,/-=A 4i din Canter&ury H,I,=A de*scriu fondul lor negru sau ro4u cu ornamente 4i %'s'ri
aurii sau al&astre+ Iranul se s%eciali3ea3' (n siglaton 4i (n tafta-+ Camocas$ul sau camocato este transmis din C7ina
(n Bersia 4i (n Ci%ru de unde a5unge la curtea ?ran0ei+ <ar Ile$de$?rance avea %ro%ria sa industrieF maramato vine
din ?amagusta 4i "icosia face concuren0' manufacturii siriene+ <amascul de Ci%ru este c'utat (n 0'rile occiden*tale
ca 4i aurul de Ci%ru1 stof' cu fir de aur care se mai fa&ric' aci 4i (n 3ilele noastre+ <in #gi%t %rovine da&iJi$ul cu
flori aurite 4i voaluri ale8an*drine citate adesea (n %oeme+ Ale8andria este an*tre%o3itul (ntregului :rient %entru
toat' #uro%a1 (n ceea ce %rive4te covoarele1 ele s(nt cum%'rate de %este tot1 din Asia Mic'1 din Siria1 din #gi%t+ In
,I-L1 ducele Ludovic de :rleans le aduce din 20ara turcilor6,M+ (n ta&lourile flamande 4i italiene din secolele al
El$lea 4i al E$lea1 s(nt adesea unele din TurJestan 4i din Cauca31 care se v'd su& %icioarele ?ecioarei 4i ale
sfin0ilor,,+ Bictura occidental' a dat dealtfel %rinci%alele informa0ii asu%ra covoarelor orientale anterioare secolului
al EI$lea din care nu au r'mas dec(t c(teva rare s%ecimene+ "u se va insista niciodat' destul asu*%ra acestor
dove3i+
A4a cum se sc7i0ea3' (n aceast' geografie te8*til'1 re0eaua de transmitere a%are (n acela4i tim% str(ns' 4i (ntins'+
Toate marile centre ale Islamu*lui 4i ale ore4tin't'0ilor :rientale a%rovi3ionea3' :ccidentul+ <istan0ele %ar a nu
ridica nici un o&*stacol+
<ar aceste %ie0e nu s(nt suficiente 4i s(nt (nlo*cuite (n mare %arte de o industrie creat' la fa0a locului,/+ S%ania
ara&' continu' o %roduc0ie care a fost foarte (nfloritoare (n secolele al El$lea 4i al Ell$lea+ Un cronicar din Cordo&a
din seco*lul al ElII$lea1 C7aJoundi1 afirm' c' la Almeria se fa&ric' roc7ii de argint 4i c' Murcia 4i Malaga s(nt
renumite %entru m't'surile lor+ Un alt te8t ara& contem%oran,I %reci3ea3' c' toate aceste ora4e 2au fost deose&it de
cele&re %rin m't'surile cu c7i%uri de aur ale c'ror 0es'turi minunate au fost un i3vor de admira0ie %entru oamenii
din est atunci c(nd vedeau o &ucat' din ea6+ "umele de Bagdad 4i de Atta&(1 unul dintre cartierele sale,P1 au fost
asociate unui (ntreg gru% de %roduse 7is%a*nice+ Motivele clasice cu fiin0e fantastice (ncreme*nite (n interiorul
medalioanelor1 care$4i au ori*ginea (n formele sasanide s(nt reluate de aci %(n' (n mi5locul secolului al ElII$lea unde
se vede o (nclinare s%re decorul a&stract1 (ntr$un s%irit mai islamic dar f'r' s' %'r'seasc' cu totul figurile
7eraldice,=+ # un (ntreg fond oriental care se re*g'se4te la %eriferia imediat' la (ndem(na :cciden*tului gotic+
Unele dintre aceste 0es'turi au fost identificate (n comorile catedralelor france3e1 ca giulgiul sf(ntului Leon1 la
catedrala din Sens sau %atrafirul sf(ntului #dmond Hm+ ,/P,A1 la Saint$Wui$riace din Brovins1 atri&uite unor ateliere
andalu3e de la sf(r4itul secolului al Ell$lea 4i al ElII$lea,Q+ 2Covoarele de S%ania6 men0ionate (n mai multe
inventare erau f'r' (ndoial' maure+
Italia a contri&uit mult1 la r(ndul s'u1 la %ro*%agarea acestor stofe+ Mult tim%1 Balermo a%ro*vi3ionea3' %rinci%alele
%ie0e euro%ene; acolo s$au %rodus %iese ilustre ca mantia (n form' de 7ain' %reo0easc'1 datat' din ,,I=1 utili3at'
(nce%(nd cu secolul al ElII$lea %entru (ncoronarea (m%'ra0ilor germani sau tunica de in trimis' lui :tto al I$lea 4i
care a folosit la (nvelirea r'm'4i0elor lui ?rede$ric al II$lea+
Aceste ateliere1 cosmo%olite (nc' de %e vremea lui Rugiero al II$lea1 unde %uteau fi (nt(lni0i greci auto7toni 4i ara&i1
%'straser' (ntotdeauna lucr'tori occidentali+ #le au r'mas totu4i strict credincioase modelelor &i3antino$islamice+ In
secolul al ElII$lea %roduc0ia nu se deose&e4te de acestea dec(t %rin detalii cum ar fi distri&u0ia (n registre sau modul
de reali3are a inscri%0iilor+
<ar Sicilia e %rea de%arte+ Md4te4ugarii s'i nu vor (nt(r3ia dealtfel s$o %'r'seasc'+ <u%' tul&u*r'rile din ,/L/1
arti3anii %alermitani %leac' mai (nt(i la Lucea 4i la Amalfi1 a%oi la Genova1 ?lo*ren0a1 ene0ia+ In istoria
ra%orturilor artistice cu :rientul1 aceste fenomene de migra0ie marc7ea3' o nou' eta%'+ Asistam la o de%lasare s%re
vest 4i la o a%ro%iere de centrele de influen0'+ Bentru un tim% fa&rica0ia %'strea3' caracterul s'u %ur orien*tal 4i
materiile %rime continu' s' n'%'deasc' din r's'rit+ Seta g7ella 4i seta masandroni vin direct din Bersia iar Georgia
furni3ea3' mult celor din Lucea,.1 dar e vor&a de imita0ii+
Aceste avan%osturi ale Asiei %'trund 4i maiad(nc+ La Regens&urg,L1 se (nfiin0ea3' ateliere de m'tase (nc' de la
mi5locul secolului al ElII$lea+ #ste o mic' insul' unde arta mon4trilor cu frun0ile li%ite sau cu s%atele li%it1 a
armur'riilor cu 5ivine 7ieratice1 (nflore4te ca (n Bi3an0 sau la musulmani+ Imaginea lui Ale8andru %urtat de grifoni1
transmis' (n scul%tura romanic' din Italia %(n' (n Alsacia %e calea Rinului1 a fost e8ecutat' aci %e 0es'turi ca du%'
un %rototi% oriental+ Un alt centru im%ortant s$a (nfiin0at la Koln,=,+ Di aici1 secolul al ElII$lea este la nivelul anului
o mie &i3antin+ Cu toate c' se cum%'r' mai ales din Italia1 Barisul %osed' %ro%ria sa industrie ara&i3ant'+ :
2ordonan0' a &reslei lucr'torilor de m'tase6 H2ordonance du mestier des ouvriers de dra% de soie6A %oart' data de
,/QM+ (n ,/.. a%are un %rivilegiu s%ecial %entru covoarele sara3ine; (n ,IM/1 anumite dis%o3i0ii de conformare a
ta%iseriei la regulile sara3ine 4i o cor%ora0ie de lucr'tori s%eciali3a0i (n %ungile %entru c7et' sara3ine &ro4ate
figurea3' %e registrele de la sf(r4itul secolului alEIII$lea+ La Arras1 (n ,IL-1 un anume Jean de Croisetes este
calificat dre%t ta%isier sara3in+ Mai multe o&iecte men0ionate (n inventarele regale ca sara3ine sau din <amasc au
fost f'cute (n ?ran0a1 de france3i+
Un vast ta&lou al acestui aflu8 ne este dat astfel %rintr$o singura te7nic'+ Ceramica 4i orfevreria ar %utea s'$l
com%lete3e+ S$au semnalat (n :ccident// mode ara&e iar un 2ersailles al #vului Mediu61 %arcul din >esdin1
amena5at (ntre ,/-= si ,IM/ de c'tre Ro&ert al IT$lea de Artois1 care a fost regent al Siciliei1 era %o%ulat cu
numeroase auto*mate asemeni celor din al$<5a3ari/I+ Aceste ele*mente s(nt suficiente %entru a sta&ili intensitatea
4i diversitatea rela0iilor dintre cele dou' lumi+
<in aceast' ra%id' trecere (n revist' se %ot des*%rinde dou' tr's'turiF cunoa4terea foarte r's%(n$dit' a lucrurilor din
:rient 4i un efort sistematic de imitare+ <e %e acum varietatea termenilor uti*li3a0i %entru a desemna diferitele
stofe1 (n care r'sun' mereu numele ora4elor asiatice 4i africane1 evoc' %rinci%alele focare ale acestor lucr'ri de lu81
dar na4terea unei industrii care necesit' o cu*noa4tere a%rofundat' a te7nicii 4i ra%orturi con*stante cu 0'rile de
origin' este 4i mai semnifica*tiv'+
#vul Mediu gotic nu renun0' la vec7ile i3voare care au marcat at(t de %uternic #vul Mediu ro*manic+ "ici c7iar
triumful unui stil nou nu$l (n*toarce din orientarea s%re formele orientale+ Isla*mul (4i e8ercit' atrac0ia mai mult ca
(ntotdeauna+ <u%' secolul al El$lea 4i al E>$lea1 contri&u0iile (n decor se (nmul0esc (n a doua 5um'tate a seco*lului
al E>I$lea 4i (n secolul al El$lea+ Acest val r's%)nde4te teme 4i te7nici de5a cunoscute1 dar aceasta nu este singura
sa contri&u0ie+ :ccidentul nu mai caut' e8act acelea4i valori+ :rientul s$a sc7im&at 4i etl+ #l evoluea3' 4i continu'
s' se (m&o*g'0easc' cu noi rafinamente+ Totu4i influen0a sa se e8ercit' mereu (n acela4i sens al a&stracti3'rii1 al
artificiului1 al fantasticului+ (n ornament1 (n imagis*tic'1 (n re%re3ent'rile religioase1 el introduce nota unei fa&ule
e8otice+ Grefat acum %e sisteme mai a%ro%iate de realitate 4i de via0'1 o&sesiile sale geometrice 4i vi3iunile sale
su%ranaturale a%ar 4i mai ciudate dec(t (n lumea romanic'1 care evolua1 ., (n (ntregime1 s%re im%osi&il1


II
S%ecificul ara& se manifest'1 (n %rimul r(nd1 (n decorul gotic1 %rin ornament 4i %rintr$o tem' care este sim&olul s'uF
caracterul cufic+ "e amintim c' motivul s$a r's%(ndit (n Grecia (nce%(nd din %rima 5um'tate a secolului al IE$lea/P+
Arta roma*nic' a folosit$o 4i ca (n scul%tur' 4i (n miniaturi/=+ La &iserica din Moissac1 %seudo$inscri%0ia alearg' %e
a&aca unui ca%itel1 la Saint$Bierre de Reddes %e lintoul cu incrusta0ii decorative1 la &isericile din Buy si la oute$
C7il7ac (n fri3ele u4ii de lemn+ Be unul din aceste &andouri ?iJry/d a %utut c7iar s' descifre3e cuvintele MA
C>ALLA>1 2Iat' ce a &inevoit <omnul61 transcrise cu gre4eli dar %er*fect li3i&ile+ (n sf(r4it1 A%ocali%sul de la
Saint$Sever desf'4oar' o &and' cufic' %e marginile %ri*mului s'u folio+
In secolul al ElII$lea se %roduce o adev'rat' rena4tere a ornamentului 4i1 (n acela4i tim%1 o migra0ie din sudul mereu
desc7is influen0elor :rien*tului c'tre centrele din Ile$de$?rance+ Brima eta%' este la 5um'tate de drumF la Limoges1
c'tre ,//=9 ,/IM1 o serie (ntreag' de %iese de orfevrerie %e un fond sem'nat sau nu cu flori 4i ro3ase1 dar
(n*totdeauna emailate1 este ornamentat' cu aceste motive/. care dis%ar c'tre mi5locul secolului al ElII$lea %entru a
rea%are la Baris+ Italia care1 du%' Soulier1 ar fi %rinci%alul s'u %ro%agator/L nu cunoa4tea e8em%le ale acestei relu'ri
mai in*tense (nainte de ,/.=1 (n tim% ce (n nord ea se constat' (nc' din Bsaltirile lui Ludovic cel Sf(nt Coca ,/=PA 4i
ale Isa&elei de ?ran0a H(nainte de ,/.MA1 urmate de mai multe manuscrise/-1 %e reta$&lul catedralei din Zestminster
Hcea ,/QMA1 f'r' (ndoial' un dar al lui Ludovic cel Sf(nt %entru noua m(n'stire construit' de 2v'rul engle36IM al s'u1
%e %avimentul de la Saint$<enis Hmi5locul secolului al ElII$leaAI,+ #le s(nt frecvente %e o&iec*tele de filde4
france3e de la sf(r4itul secolului al ElII$lea 4i al EI$leaI/ 4i %e cele de metalII+ In$ventariile1 ca cel al lui Carol al
$lea1 men0io*nea3' dealtfel numeroase %iese de orfevrerie1 de sticl' si stofe1 ornate cu 2litere de <amasc6 sau cu
2Sara3ine6IP+ #ra vor&a adesea de inscri%0ii autentice cu numele artistului 4i al %ro%rietarului sau numai cu un
verset din Coran1 %e o&iecte orientale1 dar 4i de imita0ii occidentale ale scrierii ara&e+ Introduse (n decor1 aceste
ornamente (i dau un caracter enigmatic 4i o not' de im%ortan0'+ <esenul deriv' mai ales din lam 4i din alef1
for*mate din linii verticale+ #ste foarte a%roa%e de aceste com&ina0ii (n sudul romanic+ Cu a8ele lor av(nd flori la
ca%'t1 cu ramura median' terminat' (n %almete1 &en3ile cufice din Bsaltirile regale ale secolului al ElII$Iea s(nt
a%roa%e identice cu mar*ginea unei %agini (ntregi din A%ocali%sul de la Saint$Sever care se leag' direct de
sistemele mo3$ara&e Hfig+ I,A+
?ormele islamice nu vor (nt(r3ia dealtfel s' se amestece str(ns cu decora0ia gotic'+ <u%' temele cufice se v'd
ren'sc(nd aci ornamentele (m%letite c7iar (n momentul (n care vegeta0ia %lin' de via0' i3&ucne4te 4i n'%'de4te
marginile manuscriselor+ C'tre sf(r4itul secolului al ElII$lea 4i (nce%utul secolului al El$lea1 ele e8ist' %este tot1 (n
toate marile 4coli de miniatur'+ <ar la (nce%ut cunosc cea mai mare am%loare (n estul Angliai 4i centrele (nvecinate+
"u s(nt sim%le (m%letituri ci ni4te la*&irinturi formate %rintr$o distri&u0ie savant' de ung7iuri 4i de cur&e+ Cutele
c(nd se fr(ng 4i recom*%un (m%letitura %rin 3ig3aguriI= 4i linii fr(nte diversIQ1 c(nd se su%ra(ncarc' de noduri
grefate la e8teriorI.+ C(teodat' nodurile 4i ru%turile alter*nea3'IL+ Adesea ornamentele (m%letite s(nt sec0io*nate la
intervale regulate1 ceea ce %ermite s' se dega5e3e formele ascunseI- 9 ornamentele cu %atru lo&i semicirculari
a4e3a0i (n form' de cruce a Sf(ntului Andrei (nscrise (n %'tratePM1 a4i de cu%' (ntret'ia0iP,1 (nl'n0uiri de LP/ 4i de
rom&uriPI+ Mo$difJ(nd leg'turile interne ale uneia 4i aceleia4i re0ele1 se desco%er' (n ea un num'r incalcula&il de
figuri+ Boligoane1 %olilo&i se (m&uc'1 se (nl'n0uie1 se re(nnoiesc la infinit (n interiorul unui sistem fi8PP+

Mai multe dintre aceste com%o3i0ii amintesc ornamentele (m%letite din secolele al lII$lea 4i al IE$lea cu cur&e
fr(nte1 creneluri1 ornamente cu %atru lo&i semicirculari (ntret'iateP=1 dar ele se trag acum direct din arta geometrilor
musulmani care le$au %'strat tim% de secole+ (n tim% ce :cci*dentul le$a %'r'sit adesea1 Islamul continua
ne%'*s'tor acelea4i varia0ii %e acelea4i teme asemenea unei melo%ei care se re%et' la nesf(r4it 4i (nso0e4te diferite
recit'ri+ Toate motivele %e care le$am notat1 (nl'n0uirile crenelatePQ1 a4ii de cu%a (ntre*t'ia0iP.1 ornamentele cu
%atru lo&i semicirculari (nscri4i (n %'tratePL1 gryii (m%leti0iP- se desf'4oar' aci la aceea4i dat' Hfig+ I/A+ Aceste
(m%letituri1 recom%use du%' %rocedee definite %rin frac0ii de s%eciali4ti orientali (n alge&r' 4i %oligoane s(nt cele
care rea%ar (n decorul manuscriselor gotice+ C7iar 4i fine0ea 4i grafismul %'strea3' aci calitatea unei e%ure islamice
Hfig+ IIA 4i anumite forme com%le8e s(nt restituite a&solut intacte1 ca de e8em%lu ornamentele (m%letite (n
ro3as'+
Tema este s%ecific musulman'+ Boate fi v'3ut' c7iar %e un Coran %urt)nd numele %rin0ului Sdla7id al Nemenului (n
,M/==M+ #ste (nt)lnit' (n mod curent (n ceramica sirian'=, 4i iranian'1 (n S%ania ara&i3ant'1 %e 0es'turile din
secolele al EII$lea 4i al EIII$lea=/1 mai t(r3iu (n decorul far*furiilor lustruite de alencia=I+ (n miniatura %er*san'
el tim&rea3' c)teodat' scuturile=P+ Caramele magre&ine t(r3ii o %re3int' cu un lu8 4i o com*%le8itate neegalate==+
Miniatura occidental' co%ia3' cu fidelitate aceste ornamente+ Ciu&ucul stelat al Breviarului Margaretei de Bar
H(nce%utul secolului al El$leaA=Q 4i al unei c'r0i italiene H,IILA=. %oate fi confundat cu trandafirul (m%letit al unui
&ol din Kac7an Hsecolul al EIII$leaA=L+ (n Bsaltirea de la :rmes&y1 v(rfurile sale se (ncarc' cu g7inde 4i frun3e dar1
%e de alt' %arte1 se v'd ornamente (m%letite cu cercuri (nl'n0uite ca (n cele mai som%*tuoase ro3ase orientale Hfig+
IPA+ C7iar 4i orna*mentarea edificiilor s$a servit de ele c(teodat'+ >arvey a de3v'luit o asem'nare remarca&il' (ntre
ornamentele (m%letite com%le8e1 &a3ate %e $aceea4i tem'1 (n decorul catedralei din Canter&ury Hcea ,I/MA 4i al
unui mi7ra& %ersan contem%oran+
Leonardo da inci a com&inat aceste aran5a*mente (n cele 4ase noduri ale saleQM1 care au r'mas ca sim&ol al
g(ndirii sale1 (n acela4i tim% sinuoase 4i infle8i&ile+ asari vor&e4te de aceasta %reci3(nd c' 24i$a %ierdut c7iar
tim%ul desen(nd ornamente (m%letite de fr(ng7ii diri5ate metodic (n a4a fel (not s' %oat' fi str'&'tute de la un ca%'t
la altul (m%odo&ind un cerc6Q,+ Aceste tondi sau gru%%i di cordi numite 4i la&irinturi s(nt com%use din mai multe
ro0i de L1 din %oligoane1 din cercuri1 a4i de cu%' (ntret'ia0i 4i (nl'n0ui0i+ Toate %'r0ile lor s(nt dega5ate 4i %erfect
li3i&ile1 indescifra&ile 4i unite+ ?iecare cut' se (nscrie clar dar %'strea3' secret mecanismul s'u+ Berfec0iunea face
%arte din miracol+
S$a %resu%us c' aceste desene1 cu inscri%0ia Aca*demia Leonardi inci (n centru1 erau conce%ute ca s' decore3e
legitima0iile de intrare la 4coala milane3' a maestrului sau %entru e8$li&ris$ul s'u+ <u%' #rrera1 ar fi vor&a de
armoarii gr'itoare 5uc(nd %e cuv(ntul (nl'n0uit 9 inci+ G+ dGAdda nu vede (n ele dec(t modele de dantel' sau de
&roderieQ/+
#ste1 mai (nt(i de toate1 un e8erci0iu de (nde$m(nare al formelor %ure1 un 5oc al s%iritului+ Ca 4i (n e%oca gotic'1
motivele au fost folosite 4i (n decorul de ar7itectur'F de Bramante %e cu%ola de la Santa$Maria$delle$Gra3ie din
MilanoQI1 de Leo*nardo (nsu4i %e tavanul din Sala delle Asse din castelul Sfor3a Hcea ,P-LAQP1 dar1 de r(ndul
acesta1 el a construit nodul cu 4ais%re3ece ar&ori+ (n tim%ul celei de$a doua 4ederi a sa (n Italia1 <iirer a regravat %e
lemn cele 4ase com%o3i0ii1 su%rim(nd mai (nt(i semn'tura1 su&stituindu$i a%oi %ro%ria saO monogram'+ (n 5urnalul
s'u de c'l'torie (n C'rile de Jos Jnoten$ele s(nt men0ionate ca un dar f'cut unui sticlar numit <ietric7Q=+
Legate de cele dou' mari nume1 ornamentele (m%letite stelate s(nt acum de dou' ori mai ilustre+ "umite 4i
gru%%i moresc7i1 ara&esc7i sau cordelle alia damasc7ina1 ele se leag' direct de ro3ele (m%letite ara&e1 vi3i&il
acelea4i (n Coranele con*tem%orane din Africa1 dar1 %rin Islam1 ele reg'*sesc tradi0ia gotic'1 aceea care a asimilat
acelea4i motive (nce%(nd din secolul al El$lea+
:rnamentul (m%letit este r's%(ndit de un anumit tim% 4i su& un as%ect nouF format nu din &uc'0ele din ce (n ce mai
fragile 4i fine ci %ur 4i sim%lu din linii caligrafiate gros 4i su&0ire+ Tema este trans%us' (n scrierea gotic'+ Brintr$o
contradic0ie curioas'1 aceste ornamente (n tr's'turi de %eni0'1 numite cadeuu8QQ1 s(nt mai frecvente (n decorul
c'r0ilor ti%'rite dec(t (n manuscriseQ.+ #le formea3' aci litere1 &orduri 4i viniete relu(nd sim%lele (m%leti*turi 4i
toate varia0iile lor+ Ung7iurile ascu0ite 4i alternan0a liniilor groase 4i su&0iri dau figurilor un caracter mai sec 4i mai
%recis+ Totul este li3i&il1 clar (n ciuda %rofu3iunii de elemente+ "iciodat' dou' tr's'turi vecine nu se confund'+ #le
%ar a fi fost f'cute de ni4te degete de o0el+
Motivul va evolua s%re com%lica0ie 4i s%re o sl'&ire a armaturii+ Ung7iurile 4i o%turile devin mai roase+ "odurile
s(nt a4e3ate la v(rfuri 4i %e cur&e1 (m&r'c(nd litera (ntr$o armatur' dantelat'+ Uneori se desf'4oar' (n ondula0ii largi1
alteori se str(ng+ Cur&e noi a%ar su& im%ulsul m(inii care se %lim&' %e 7(rtie+ (m%letiturile se descom%un (n cursul
secolului al E$lea (n caden0a scrisului+ :rna*mente cu flori1 cute du&late1 tri%late1 linii fr(nte ru% formele regulate
4i i3&ucnesc din toate %'r0ile Hfig+ I=A+ <ar ornamentul (m%letit nu se %ierde (n aceste ca%ricii+ #l se (nnoad' mereu
la nesf(r4it (n 5urul acestor com&ina0ii mai li&ere+ C(teodat' el rea%are (n rigoarea 4i usc'ciunea sa original'+ Un
frontis%iciu german mai reface (nc' (n ,=./1 (n litere ca%itale1 toate figurile %oligonateQL+ Si reg'sesc aci formele
crenelate1 ornamentele (m%le tite (nnod(ndu$se (n L1 a4ii de cu%'1 ornamentul cu %atru lo&i semicirculari1 marile
3'&rele (n cute fr(nte+ Temele care s$au r's%(ndit (n #vul Mediu se restituie 4i se re%et' (ntr$un fel (n toat' %uri*tatea
lor %e de$a (ntregul islamic'+ Bersisten0a
scrisului gotic asociat acestor desene face s' reias'1 (nc' o dat'1 unitatea str(ns' a celor dou' sisteme+

III
Jum'tatea de frun3' ascu0it'1 unul dintre moti*vele fundamentale ale :rientului musulman1 inter*vine 4i ea (n acest
decor+ <u%' SaJisianQ-1 originea ei ar fi &i3antin'+ "umele de run(i 9 roman dat ornamentului de Mir3a >aidar1 o
surs' autori3at' din secolul al EI$lea1 ar confirma aceast' i%o*te3' antic7i3ant'+ #l a fost considerat de Konda$
Jov ca s%ecific iranian.M+ (n anumite ca3uri1 acanta sc7emati3at' (4i sc7i0ea3' de %e acum silueta1 dar conturul
ascu0it a%are mai clar (n %almetele stucu$rilor de la Kic7., 4i se de3volt' a%oi foarte re%ede (n re%ertoriile
Islamului+ Brocesul const' (ntr$o su&0iere 4i o (nmuiere a ei+ Jum'tatea de frun3' se dega5ea3' %rogresiv de semi$
%almeta sasanid' al c'rei lo& mare se lunge4te (n tim% ce celelalte dou' cad l's(ndu$4i urma (n t'ietura (n contra$
cur&' de la &a3a sa Hfig+ IQA+ Uneori^ ea ca%'t' la e8tremitatea sa o a doua frun3' rumi sau un fleuron+ Cu forma sa
alungit'1 cu v(rf1 ascu0it' de am&ele %'r0i1 elementul egetal se aseam'n' cu o lam'+
Stucurile de Samarra HLIQ9LI- 4i LP.9L=-A %remerg unora dintre aceste com&ina0ii1 d(ndu$le de %e acum un
contur neted 4i regulat+ Un studiu recent./ a sta&ilit o leg'tur' (ntre aceste ornamente 4i teme 7induse (n care
(nce%(nd din secolul al II$lea desenul este dominat de lotusul cu frun3e egale 4i %late1 dar formula definitiv' se
afirm' mai ales (n secolele al E$lea 4i al El$lea+ Boate fi reg'sit' (n decorul ceramicii %ersane.I1 (n scul%tura
fatimid'.P1 Coranele cufice.= 4i ivoriile din
S%ania.Q+ c
Ruml$cic devine o tem' clasic' (nce%(nd din
secolul al ElII$lea 4i se grefea3' foarte cur(nd %e
vegeta0ia gotic'+ Un manuscris france3 din ,/IM..
(nf'0i4ea3' una dintre cele mai vec7i re%lici ale
.. sale+ #l se r's%(nde4te a%oi (n 4colile engle3e.L a4a
cum este (n %rimul r(nd Bi&lia lui Zilliam din <evon H,/=, 9,/.PA.-1 (n familia #vang7eliaru*lui de la Sainte$
C7a%elleLM 4i (n gru%ul din nord$vest HT7erouanne1 Cam&rai1 AmiensAL, Hfig+ I.A+ 2Tre3irea naturii6 (nce%e adesea
cu aceast' flor' fantastic'+ <e3voltarea este %aralel' %este tot+ Cartea de rug'ciuni H2Les >eures6A a Margaretei de
Beau5eu Hcea ,IQIAI/ d' (nc' o mare im%ortan0' ornamentului1 dar sistemul se r're4te 4i dis%are (n general (n a
doua 5um'tate a secolului al El$lea+
La (nce%ut 5um't'0ile de frun3' s(nt com&inate %e ornamentele cu frun3e 4i flori (ncol'cite cu formele regulate 4i
simetrice+ #le constituie adesea ara&escuri com%le8e1 care modific' acelea4i motive su%ra%use 4i (m&ucate+ ?ine0ea
cur&elor1 caracterul analitic al (nl'n0uirii 4i al detaliilor1 a4a cum este adaosul %e v(rful unei alte 5um't'0i de frun3'
funii sau al unui fleuron1 reflect' str(nsa lor afini*tate cu Islamul+
<ar runi($ul gotic se amestec' 4i cu vegeta0ia mai li&er' care alearg' %e marginile c'r0ilor1 sc'$%(nd de toate
conven0iile+ #l este cel care consti*tuie (ntr$o anumit' %erioad' %lanta care urc' %e un manuscris ca %e un 3id
ag'0(nduOse de as%eri*t'0i 4i de fisuri im%erce%ti&ile+ ?run3a se alun*ge4te la infinit1 cu%rinde (ntreaga
margine1 alu*nec' (n interiorul sf)r4iturilor de linii1 slu5e4te la scrierea literelor marginale1 %'str(ndu$4i
intact' linia su&0ire 4i net'+ Adesea ea se transform' (n tul%in'+ (n Breviarul lui ?ili% cel ?rumos H(nainte de ,/-.A
4i (n Bsaltirea Clare de la Bi&lioteca Morgan Hsf(r4itul secolului al EIII$loaALI frun3e vii cresc %e 5um't'0ile de
frun3e stili3ate+ Re3ult' din ele ramuri 7i&ride cultivate (n dou' climate 4i (n dou' lumi+ "u este vor&a de un a%ort
&rut ci dt o contaminare+ ?lora gotic' este ascu0it' 4i ea ca o0elul+ # vor&a tot de iatagane 4i nu de %lante care se
%rofilea3' (n verdea0a stufoas'+
: alt' tem' s%ecific islamic' %'trunde odat' cu aceste ornamenta0iiF un r(nd de v(rfuri fi8ate de$a lungul marginii
manuscrisului 4i care o de%'4esc la intervale egale+ ?'r' (ndoial'1 la origin'1 ea a fost influen0at' de covoare+
Invadarea marginii c'r0ilor musulmane de c'tre ornamenta0ie se face mai (nt(i %rin aceste e8crescen0e+ #le se
com%un din sim%le dantel'riiLP1 ace fineL= sau %almeteLQ+ (n :ccident tema (4i face a%ari0ia la sf(r4itul secolului al
ElII$lea 4i se r's%(nde4te cu acelea4i varia0iiF v(r$furi caligrafiateL.1 vegeta0ie vieLL+ La BucelleL- frun3ele
marc7ea3' (ntreaga margine1 regulat1 %rin acelea4i %ete ca %e Coranul cu miniaturi din ,,LQ+ Be un Liturg7ier din
Lucon Hsf(r4itul secolului al El$leaA aceste frun3e cresc %e ornamentele (nl'n*0uite+ Baginile manuscriselor s(nt
(ncadrate cu fran5uri ca 4i covoarele din :rient Hfig+ ILA+
I

Medalioanele care 5oac' un rol at(t de im%ortant (n ancadramentale gotice1 %rovin adesea din ace*lea4i re%ertorii+
Cercul1 festonat care1 la illard de >onnecourt-M1 con0ine Roata "orocului1 la Sens-,1 imaginea Vg(rceniei 4i a
M'rinimiei1 care se vede %e vitraliile de la Lyon1 de la Saint$<ie1 de la Munster$Glad&ac71 %e %avimentele unor
&iserici
HTroyes1 ?reauvilleA-/1 %e o&iecte de filde4-I 4i c7iar %e mone3ile lui Ludovic cel Sf(nt se leag' de o tem'
2sara3in'6 %rin e8celen0'+ #l a%are su& form' de cadru (n secolele al E$lea 4i al El$lea %e l'di0ele ara&e din
S%ania-P 4i %e 0es'turile din Mediterana islamic'-=+ ?olosirea lui se generali*3ea3' (n a doua 5um'tate a secolului
al E>$lea 4i al ElII$lea1 (n o&iectele de aram' (ncrustate-Q unde con0ine c(teodat' c7iar su&iecte cre4tine+ Scene din
#vang7elie s(nt re%re3entate aci %e un vas cu numele unui sultan ayu&id H,/PM9,/P-A 4i %e un sfe4nic din Mo4ul1
semnat (n ,/PL-.+ (n :cci*dent1 anumite 0es'turi din secolul al ElII$lea alter*nea3' (n interiorul %olilo&ilor
%ersona5e gotice cu non4tri a4e3a0i fa0' (n fa0' sau s%ate (n s%ate Hfig+ I-A+
Toate felurile de medalioane lo&ate au fost cunoscute (n :rient+ La origine1 aran5amentele lor f'ceau %arte
din fondul geometric al Meditefane( antice 4i unele dintre ele s$au transmis %rin orfe$vreria mosan' care restituia
elemente carolingiene 4i ottoniene$1 dar ele au fost reluate 4i de3voltate de lumea musulman' (n al c'rei a%ana5 au
intrat 4i intr' acum mai ales %e aceast' cale+
Acelea4i cadre cu ornamente (n %atru lo&i semi*circulari se reg'sesc (n arfevreria-L 4i scul%tura oriental' 4i (n
0es'turile 4i reliefurile din #uro%a+ La Ku&aci H<ag7estanA--1 %ersona5ele scul%tate %e un %anou care se leag' de
arta selgiucid' se (nscriu (n acelea4i medalioane ca 4i seria de &asoreliefuri de %e %artea de 5os a catedralei din
Amiens Hfig+ PMA+ B'tratul %olilo&at a4e3at dre%t sau %e unul din v(rfuri1 des (nt(lnit (n aceast' decora0ie1 a fost
folosit 4i el (n am(ndou' gru%urile+ Brima variant' figurea3' %e o 0es'tur' ara&o$&i3antin' din secolele IE9E
conservat' la Maestric7t,MM1 cea de$a doua (n decorul scul%tat al grin3ilor fatimide %rovenind din Micul Balat din
Gairo1 (nce%ut de A3i3 Billa7 H-.=9--QA1 dar terminat (n ,M=L 4i refdosite la Maristan din Kalaun H,/LQ9
,/LLA,M,+ Brin %uritatea formelor 4i %rin data lor aceste %iese %re3int' un interes de %rim ordin+ Lemnul este lucrat
de orfevri; medalioanele s(nt a4e3ate %e 4ar%ante ca %e ni4te l'di0e+ Bersona5ele1 animalele1 mon4trii a4e3a0i fa0' (n
fa0' sau s%ate (n s%ate (n interior amintesc de o&iectele de filde4 Hfig+ P,A+ A%ar0in(nd unui vec7i monument ele au
fost readuse la lumin' (n acela4i moment (n care aceste motive se r's%indeau (n decora0ia catedralelor,M/+
Transmiterea s$a f'cut f'r' (ndoial' %rin intermediul o&iectelor m'runte+ Unele din aceste ancadramente %rovin
direct din te8tile+ Aceasta se o&serv' deose&it de clar (n com%o3i0iile (n care se (nl'n0uie 4i se constituie o 0es'tur'
continu'1 ca (n rom&urile formate din &en3i o&lice la Boarta Ro4ie a catedralei "otre$<ame din Baris 4i la catedrala
din Met3+ Ad7e$mar,MI a a%ro%iat aceste &asoreliefuri de o 0es'*tur' ale8andrin' din mu3eul din Lyon+ Se
reg'*sesc aci %(n' 4i detaliile micilor ro3ase fi8ate la (ncruci4'ri 4i modul de um%lere a lor cu f'%turi grote4ti+ #ste
o 0es'tur' scul%tat'+ Modelul era %oate co%t 4i ar fi %utut fi considerat dre%t 2sara*3in61 dar nu este e8clus s' fi fost
o lucrare tar*div'1 fa&ricat' (n :ccident+ ?a&ricile de m'tase din S%ania 4i Italia mai reiau (nc' (ntocmai ace*ea4i
re0ea (n secolul al EIII$lea,MP+ (ntr$o Bsaltire care se leag' de estul Angliei,M=1 medalioanele cvadrilo&ate
de3v'luie o dis%o3i0ie analog' a c'*rei varietate stelat' figurea3' 4i %e 0es'turile italo$musulmane din aceast'
e%oc',MQ+ ?iecare con0ine un %ersona5 st(nd 5os+ <ar nu este vor&a de sim%le medalioaneF frun3e se de3volt' %e o
armatur' care (4i are r'd'cina (ntr$o figur' culcat'; desenul %olilo&at ara& se transform' (ntr$un ar&ore al lui Ieseu
Hfig+ P/A+
Toat' geometria medalioanelor este identic' (n :ccident 4i (n :rient 4i este firesc ca arta gotic' s' fi (m%rumutat
din re%ertorii mai &ogate 4i mai vec7i care e8celau (n aceste com&ina0ii 4i ale c'ror o%ere le cuno4tea+ Rena4terea
care1 la r(ndul s'u1 %rime4te1 la un moment dat1 elementele lor1 le restituie dealtfel numele 4i le confirm' cu
str'lu*cire i3voarele musulmane+ <u%' ene0ia care a co%iat ornamentele armelor 4i covoarelor din :rient un val
nou al decorului de acest fel se r's$%(nde4te (n ?ran0a 4i (n Germania (n secolul al EI$lea+ (n ,=IM1 ?rancois
Bellegrin1 scul%tor 4i %ictor al castelului ?ontaine&leau1 scrie ?leur de la science de Bomtraiture s%ecifJ(nd 2(n mod
ara&ic 4i italic6,M.+ Culegeri analoage s(nt %u&li*cate a%oi de Jean de Gourmont HBars1 ,=PQA 4i de disci%olul s'u
<ucerceau H,=Q.A1 de Beter ?lett$ner 4i de >ans Rudolf Manuel <eutsc7 H,=PQA,ML+ >ol&ein desenea3' aceste
ornamente %e ini0iale (n cursul celei de$a treia decade a secolului al EI$lea,M-+ :rnamentele (nl'n0uite %oligonate1
frun3ele ascu0ite1 %olilo&ii1 ornamentele cu %atru lo&i semicirculari (ntr$un %'trat1 toate motivele %e care le$am
identificat ca islamice au fost resta&i*lite (n stare %ur'1 (n a&stracti3are1 dar calificate1 ca 4i ro3asele lui Leonardo1
dre%t ara&e sau maure


I+ ARAB#SCURI ?A"TASTIC#
A%ortul :rientului nu se limitea3' la ara&escuri 4i la traiectoriile cadrelor+ #l contri&uie 4i la imagistic'+ Mon4trii
faG&ulo4i din Asia (4i fac a%a*ri0ia c7iar %e medalioanele cvadrilo&ate unde se Scul%tau (n general teme gotice %rin
e8celen0'+ <ac' %e %ortalul Calendei de la catedrala din Rouen scenele religioase 4i didactice se continu' (nc'1
asemenea %aginilor unei c'r0i1 (n ultimele decade ale secolului al ElII$lea1 cvadrilo&ii Bor*talului Li&rarilor1 de %e
%artea o%us'1 cu 3ece ani mai t(r3iu Hcea+ ,/-M9,IMMA,1 s(nt n'%'di0i de figuri grote4ti 4i de fiin0e fantastice+ ?'r'
(ndoial'1 asist'm la o (nviere a fondului romanic 4i a ca%ri*ciilor decorative care se %roduc1 ca 4i %e manu*scrise1
du%' de3agregarea 2clasicismului gotic61 dar se %ot vedea aci 4i %atru%ede (ntret'iate1 fiin0e com%o3ite 4i lu%te
ti%ice re%ertoriilor din Islam+ : siren'$%as're se (nscrie (n interiorul unui ca*dru ca %e grin3ile fatimide+ ?igurile
omene4ti nu se mai %erind' lini4tit; sf(rteeate (n %atru (ntre lo&i ca %e medalioanele ara&e1 ele s(nt %rad' unei agita0ii
violente Hfig+ P,A+ Aceste influen0e se inten*sific' (n anii care urmea3'+ Reliefurile catedralei din Lyon H,I,M9
,I/MA/ 4i stranele catedralei din Koln Hmi5locul secolului al EI$leaAI s(nt %line de aceste elemente orientale+ Ie%uri
ataca0i de %'s'ri1 gru%uri antitetice1 scene de v(n'toare1 de lu%t'1 (n sf(r4it un leu cu %atru tru%uri (n 5urul unui ca%
central1 %e care o miniatur' %ersan' (l va mai re%roduce (nc' (n secolul al EII$leaP1 se a4a3' (n si%etele
cvadrilo&ate+
(n %ictur' aceste teme s(nt introduse adesea de 0es'turi care se %retea3' la aceasta c7iar mai mult dec(t scul%tura+ La
<i5on1 ceea oe se cunoa4te din frescele celor trei lintouri ale catedralei Hsf(r4itul secolului al ElII$leaA (nf'0i4ea3' o
re0ea de %oli*goane1 stele cu o%t col0uri1 ornamente cu %atru lo&i semicirculari1 ro0i um%lute cu %atru%ede1 %'s'ri
a4e3ate simetric1 lei cu tru%uri du&le 4i ca% unic=+ Su&iecte analoage au fost e8ecutate c'tre aceea4i dat' la C7)teau$
Gout7ier (n MayenneQ+ S$a (ncercat s' se e8%lice aceast' art' care resti*tuia forme milenare (ntr$un s%irit at(t de
%u0in gotic1 %rin 2ar7aisme %rovinciale6+ #a cores%unde totu4i unei %ro%ag'ri recente a curentelor islamice 4i
re%re3int' o nou' mod'+ <ecorul imit' 2%osta*vuri sara3ine6 ca 4i reliefurile de la Met3 sau de la Baris1 dar de
r(ndul acesta integralF nu este vor&a numai de armatura geometric'1 este re%ro*dus' (ntreag' stofa str'lucitoare1 cu
mon4trii ei+ In Germania1 unde s$a sta&ilit la K&ln o industrie de imita0ie1 aceste animale1 (ncremenite ca %e
&la*3oane1 s(nt %ictate c'tre ,PMM Hcatedrala de la Sc7lesUigA.+ Acelea4i motive se desf'4oar' %e %avi*mentele
sm'l0uite a c'ror te7nic' este 4i ea orien*tal'+ La Rouen1 la a&a0ia Sainte$Cat7arone$du$Mont Ha doua 5um'tate a
secolului al ElII$leaA %ardoseala este ornamentat' cu leo%ar3i antitetici1 (n interiorul unor ro0i %ecetluite de ro3ase1
carac*teristice %entru te8tile Hfig+ PPA+
Transmiterea %rin 0es'turi care a contri&uit mult la arta roman'L1 se e8ercit' %e acela4i %lan+ #ste o revenire a
acelora4i com%o3i0ii fi8ate de secole (n acelea4i industrii+ Ciclul re(nce%e (ntr$un anu*mit fel1 dar re%ertoriile din
:rient sosesc acum %e c'i multi%le 4i e8trem de (m&og'0ite+
II
:rnamentele (nl'n0uite 4i semi$frun3ele din decorul islamic ins%ir'1 cu forme a&stracte 4i vegetale1 mai multe
sisteme 3oomorfe+ -M

<e la %rima sa a%ari0ie (n civili3a0iile orientale1 (m%letitura (m&rac' as%ectul unei f'%turi (nsufle*0ite-1 (n a4a fel
(nc(t s$a %utut %une (ntre&area dac' ea nu %rovenea1 la origine1 dintr$un nod de er%i+ Islamul1 care n$a %ierdut
niciodat' leg'tura cu fondul asiatic vec7i1 re%roduce tema aceasta cu regularitate+ Boate fi reg'sit' %e un &ol din
RaJJa din \ocolul al El$lea sau al EII$lea,M 4i1 foarte adesea1 (n Meso%otamia 4i (n Siria selgiu$cide+ <u%' an
Berc7em1 motivul devine1 (n secolul al ElII$lea1 em&lema :rtoc7i3ilor+ La Ale% HBoarta Citadelei1 ,/M-A 4i la
Bagdad HBoarta Talismanului1 ,,LM9,//=A1 re%tilele s(nt ni4te dragoni sim&oli3(nd mon4trii %'m(ntului (n lu%t' cu
for0ele cere4ti1 luna 4i soarele,,+ # vor&a tot de ornamente (nl'n0uite cu noduri multi%le 4i me4*te4ugite+
Sistemul rea%are (n arta gotic' cur(nd du%' aceast' larg' r's%(ndire (n Mediterana oriental'1 (ntr$un manuscris
engle3 H,/LI9,IMMA,/1 ani*malele descriu o (m%letitur' cu dou' fireF (n Bsal*tirea est$anglic' din :rmes&y
H(nce%utul secolului ;il EI$leaA,I1 dou' re%tile cu ca%ete enorme con*stituie un ornament (m%letit cu (ndoituri
fr(nte 4i (m%ov'rate de &ucle+ (ntr$un Antifonar renan Hcea ,I=MA,P ele formea3' un L grefat %e un rom&+ Geometria
ornamentului (m%letit define4te aci fiin0e filiforme1 delicate1 dar nete 4i &ru4te (n mi4c'ri Hfig+ P=A+
(n ?ran0a1 aceast' faun' devine mai fin' 4i mai nervoas'+ G(ng'niile de la ca%etele r(ndurilor din Bsaltirea a%ar0in(nd
sorei lui Ludovic cel Sf(nt,= se (nl'n0uie (ntr$un L du&lu1 construind cifre com*%licate av(nd cur&e fr(nte 4i
segmente de cercuri1 (n #vang7eliarul de la Sainte$C7a%elle,Q dragonii1 asemenea unor insecte1 (4i (m&in' g(turile
ca 4er%ii de %e &olul din Meso%otamia+ Construite de un %oligonist1 tru%urile se fr(ng dar desenul ca%'t' o elegan0'
nou'+
Animalul nu dis%are %rin a&stracti3are+ <in contr'1 ung7iurile 4i cur&ele %ar a$l incita la mo&ilitate+ Cur(nd1
animalul va a5unge c7iar s' sca%e din aceste meandre regulate 4i s' desfac' (m%letitura (n care s$a n'scut+

:rnamentele (nl'n0uite a&stracte nu se vor de3*lega dec(t (n cursul secolului al E$lea+ Transfor*mate (n fiin0e
(nsufle0ite1 ele se de3leag'1 de$a&ia (nnodate1 uneori c7iar %e aceea4i margine,.+ Re%tila se (nl'n0uie (n toate
direc0iile lu(nd du%' sine firele+ Uneori le desface (n ondula0ii largi1 alteori le (nc(lce4te ine8trica&il+ "e&unia ei
atinge demen0a celtic'+ #ste o revenire s%re e8cesele caligrafilor carolingieni1 ale scotti$loT1 ale c'lug'rilor din
Irlanda+ isele (ntortoc7eate ale #vului Mediu care se n'4tea s(nt restituite (n aceast' s%ecula0ie a geometrilor
musulmani1 %e un teren occidental+
Astfel1 (m%letitura reg'se4te 7arul metamorfo*3'rii (n animal 4i se de3volt' odat' cu fauna vie 4i a%roa%e li&er'+
Semi$frun3a rumi sufer' acelea4i transform'ri+ Be un o&iect (ncrustat de aram'1 %ersan1 din secolele al E>$lea al
EIII$lea,L 4i (n #vang7eliarul armean al mare4alului Aue7ine He8ecutat la Sis (n ,/.PA,-1 ea constituie un ca%
omenesc aco%erit cu o %'l'rie lung'; %e un ma*nuscris din K7orassan H,P,MA/M ea se transform' (n %e4te+ Bl'cile de
%lacare lustruite 7is%ano$maure (nf'0i4ea3' acela4i ornament cu ca%ete la e8tremi*t'0i 4i cu frun3e (n mi5loc1
constituind f'%turi f'r' la&e1 cu cor%ul ascu0it 4i neted+
(n :ccident aceste aran5amente de forme ani*male cu vegetale %e 5um'tate a&stracte s(nt (nc' 4i mai numeroase+
C(nd un ca% se fi8ea3' %e rumi 4i se leag'n' acolo ca un fleuiron//1 c(nd rumi este coada unei 5ivine/I1 c(nd
constituie1 ca (n :rient1 o &onet' lung'1 ascu0it'/P+ <ar ea devine 4i un monstruF animalele f'r' laG&e1 cu ca%ete
grefate direct %e semi$frun3'1 mi4un' (n vegeta0ia ma*nuscriselor gotice Hfig+ PQA+ Ruml$unle se (ntretaie ca ni4te
s%ade/=+ Bot fi v'3ute descriind ara&escuri unite (n acela4i ca%/Q1 r't'cind (m%reun' cu %lan*tele ag'0'toare de care
este asociat' (n mod con*stant aceast' flor'/.+ Breviarele Margueritei de Bar 4i din Belleville/L s(nt n'%'dite de
aceste g(n$g'nii f'r' la&eF rumi sim%le1 du&le1 tri%le1 ou ca%ete fi8ate %e diferite %'r0i ale cor%ului se des*f'4oar' cu
su%le0e ca ni4te %anglici+ : faun' agil' 4i mali0ioas' mi4un' (n acest decor care1 la %rima (nf'0i4are1 nu %are s'
desf'4oare dec(t ramuri (n*florite 4i linii %ure+ <e%arte de a renun0a la orna*mentele 3oomorfe care constituiau un
a%ana5 romanic+ #vul Mediu gotic le restituie (neor%or(n$du$le (n natur' 4i des'v(r4indu$le+ Animalele devin mai
su%le1 mai fragile1 4i mai riguroase (n a&strac*ti3are1 dar (n virtutea unei aceleia4i s%ecula0ii care1 4i (n :rient1 a
evoluat+
II

: alt' tem'1 frun3e sau %lante (ncol'cite sau doar o creang'1 av(nd un ca% sau c7iar un trunc7i (n*treg de animal sau
de om (n c7i% de floare a%ar*0ine acestei vegeta0ii+
Motivul era cunoscut din Mediterana antic'; se g'se4te (n scul%tur' HMausoleele de la S%alato1 secolul al I$lea 4i
al$Amruni1 (n Tri%olitaniaA/- 4i (n %ictur' Hilla >adriana1 TivoliAMM1 dar sis*temul este de origine asiatic' 4i se
r's%inde4te (n general mai ales %rin forme orientale+ Blanta des*c7is' (n form' de animale a%are c7iar %e %ece0ile de
la Mo7end5o$<aro1 %e Ind1 la (nce%utul celui de$al treilea mileniu (+e+n+5l+ B7+ AcJermannI/ sem*nalea3' o %lac' de
aur din e%oca a7emenid'1 g'*sit' (n regiunea "i%rului1 unde %almeta terminat' %rin ca%ete de leu1 de grifon 4i de
4ar%e face leg'*tura cu aceast' vec7e tradi0ie+ Un vas de aur con*tem%oran1 %rovenind din Si&eria1 ornat cu %lante
(ncol'cite av(nd ca%ete de %'s'riII+ #lementele vegetale cu ca%ete s(nt o&i4nuite %e 0es'turi 4i %e manuscrisele
co%teIP 4i rea%ar (n general (n figu*ra0iile din :rientul medieval care$i (nvie trecutul+ Se %ot vedea %e o 0es'tur' din
IraJ din secolele al IE$lea 4i al E$lea HTe3aurul de la MaestrJ7tAI= com&inate cu un co%ac+ (n scul%tura lom&ard'
Hsarcofagul T7eodotei1 ./M1 din Bavia (n fa0a altarului %atriar7ului Sicuald1 .Q/9.LP1 la Civi$ialeAIQ acelea4i
motive se ins%ir' f'r' (ndoial' Jirect din aceste stofe Hfig+ P.A+ <ar cea mai %uter*nic' r's%(ndire se %roduce (n
secolele al E>$lea 4i al E>I$leaF (n decorul ar'murilor (ncrustateI.1 -I %e 0es'turiIL sau (n ceramic'I-+ Biese
datate din
am*%loarea 4i continuitatea1 iul%inile au ca%ete dintre cele mai diferiteF ca%ete cu &ar&'1 cu coarne1 cu urec7i lungi
de ie%ure1 ca%ete de m'gar1 de vul%e1 de c(ine1 de &ou1 ca%ete de 4ar%e sau de %e4te1 ca%ete de oameni+ ?i8ate %e
ramuri ml'dioase1 ele se leag'n' ca ni4te fructe enorme+ # vor&a (ntr$adev'r de o %lant'1 de3voltat' monstruos 4i nu
de un animal$ornament sau de o semi$frun3'+
Trunc7iuri (ntregi s(nt ag'0ate %e ramuri+ Ber*sona5e t'iate din talie1 %atru%ede f'r' %artea din s%ate sau %'s'ri f'r'
la&e 0(4nesc direct din vo*lut'PM+ Cu toate am%ut'rile lor radicale1 ele %ar a atrage %lantele (ntr$o agita0ie fe&ril'
Hfig+ PLA+ Be un o&iect de airam' din Masul din ,/PLP,1 Gemenii din Vodiac s(nt (ntru%a0i (n dou' figuri umane care
ies din aceea4i tul%in'+ Mugurii %ocnesc %e toate crengile+ Boturile se (nmul0esc1 se (m&ul3esc gr'*mad'+ Be cutia
din colec0ia Marquet de asselot se %ot num'ra vreo dou'3eci (n dou' gru%uri de ornamente (ncol'cite 4i %e vasul
unui sultan ayyu&id H,/P-A o ro3as' cu mai mul0i lo&i cu*%rinde ea singur' dou'3eci 4i 4ase+ <e mult tim% nu s$a
mai v'3ut o asemenea vegeta0ie s'l&atic'+
SaJisian s$a (ntre&at dac' cre4tinii din :rient 4i1 (n s%ecial1 armenii au contri&uit la (nnoirea acestor 7i&ri3iP/+
I3olate1 aceste gru%uri de orna*mente ou ca%ete (ncol'cite figurea3' (n anlumi$nura lor (nc' din secolul al El$lea1
dar sistemul nu %oate fi com%arat cu ornamenta0ia musulman' Hfig+ P-A (nainte de sf(r4itul secolului al EII$lea sau
de secolul al ElII$leaPI+ Se %are deci c' seriile se constituie %e acela4i fond 4i c' difu3iunea lor ar fi %aralel'+
(n Korasan1 odat' cu 4coala din >erat1 aceste ornamente se de3volt' (n %ictura manuscriselorPP+ olutele %urt(nd
m'4ti ce alternea3' cu frun3ele se desf'4oar' %e %anouri (ntregiP= $4i %e marginiPQ+ Bot fi v'3ute de asemenea %e
leg'turiP.+ Minia*turile le (nf'0i4ea3' decor(nd edificiilePL1 cortu*rileP- 4i covoarele=M+ Cel din mu3eul de Arte
<eco*rative din Baris reia acelea4i motive ou ca%ete de cer&i1 de lei 4i de elefan0i=,+ Identitatea cu temele
o&iectelor de aram'1 a celor mai multe dintre aceste com%o3i0ii (n care tul%inele 0(4nesc dintr$o figur'O
uman' central'1 reafirm' o tradi0ie %ro*fund (nr'd'cinat' 4i sta&il'+
(n :ccident1 tema a fost introdus' (nc' din %erioada %rimei sale %ro%ag'ri+ #a %oate fi (nt)l*nit' nu numai (n Italia
(n secolul al lII$lea1 du%' 0es'turile meso%otamiene sau iraniene1 dar 4i (n arta celtic' du%' 0es'turile co%te=/+
Rinsoul cu ca%ete d'inuie4te 4i (n ini0ialele manuscriselor de la Monte$Cassino=I si (n %rima 4coal' din
Zin*c7ester=P+ #l continu' %(n' la (nce%utul secolului al Ell$lea (ntir$dun (ntreg gru% de manuscrise din nord$
vestul ?ran0ei+
: serie nou' se constituie (n a doua 5um'tate a secolului al Ell$lea1 (n centrele de %e Rin 4i de %e Meuse 4i se
r's%(nde4te (n %rima ar7itectur' gotic'+ Raclele sf(ntului >eri&ert din <eut3 4i a sf(ntului Al&in din Koln==
re%re3int' e8em%le ti%ice+ Acelea4i com&ina0ii a%ar %e fa0ada de la Saint$<enis1 la C7artres Hfa0ada occidental'A1 la
"orre$<ame din Baris HBortalul Sfintei AnaA1 la Saint$Leu dG#sserent+ La Mantes1 tul%inele care urc' dintr$o %arte 4i
din alta a %ortalului se ter*min' %rin cai%ete de vulturi1 de feline1 de negri 4i s(nt scui%ate de o 5ivin' de ti% oriental+
<intre aceste motive scul%tate unele se gre*fea3' %e acante 4i iau astfel un caracter antici$3ant1 (n a4a fel (nc(t se
%oate %une (ntre&area dac' mu este vor&a de o su%ravie0uire a elenismului+ ?olosirea lor (n arta romanic' din Italia
meridio*nal' HSan Giovanni din Brindisi1 sf(r4Jul secolului al Ell$lea; amvonul din Bitonto1 ,//-A=Q care se
de3volt' (n leg'tur' cu Bi3an0ul1 %ermite asocierea lor 4i cu unele curente din :rient+
Totu4i1 adev'rata (nflorire a temei (n starea ei %ur'1 (n toate variet'0ile sale1 se %roduce (n :cci*dent (n manuscrisele
din a doua 5um'tate a seco*lului al ElII$lea 4i al El$lea+ (n Bsaltirea lui Ludovic cel Sf(nt1 m'4tile s(nt ag'0ate de
s%irale amorti3(nd umfl'turile marilor ini0iale (ncadrate de &orduri cufice=.+ (n S%ania1 La%idariid lui Alfons al E$
lea cel (n0ele%t1 at(t de %uternic marcat de geniul ara&1 le %re3int' %e un du&lu ornament (ncol'cit=L+ Bi&lia lui
Jo7annes Bonc7=- desf'4oar'

ramurile cu ca% de c(ine ca %e o&iectele de aram' (ncrustate Hfig+ =MA+ "oua difu3iune este fulger'*toare+ Ca%ete
omene4ti aco%erite cu voaluri sau %urt(nd %'l'rii cu %'rul &uclat sau f'r' %'rT=M1 ca%ete de animale1 fiare s'l&atice1
cer&i1 ie%uriQ,1 se leag'n' %e tul%ini lungi1 adesea ornamentate 4i cu frun3eQ/+ Multe dintre ele s(nt identice cu
modelele lor orientale1 islamice (n cele mai multe ca3uri+ Un manuscris atri&uit lui Berardo de Terarno HA&ru33i1
mi5locul secolului al EI$leaAQI ofer' o varianta armean' Hfig+ =,A+
:rnamentul (ncol'cit cu trunc7iuri vii este re*luat 4i el (n decorul manuscriselor 4i c7iar (n scul%tur'QP+ Tot tri&ul
creaturilor li%site de %artea din soa0e rena4te (n aceast' vegeta0ie+ <e la Bi&lia lui Zilliam din <evonQ= %(n' (n
secolul al E$lea1 %ersona5ele f'r' %icioare s(nt mereu re%re3entate1 c(nd leg'n(riidu$se odat' cu %lantaQQ1 c(nd
(nv(r$tind (n aer scuturi 4i s'&ii1 tr'g(nd cu arcul sau atac(nd animale1 ele (nsele de3voltate %e ramuriQ.+ #le v(nea3'1
sar %e volute ca ni4te resorturi+ C(nt' la diferite instrumenteQL+ Be o carte de rug'ciuni din MilanoQ- (ngerul care
%oart' steaua "a4terii iese 4i el dintr$o tul%in'+ (ntr$o Bi&lie olande3' H,P=M9,P=IA.M1 dou' &usturi se unesc %e
aceea4i ramur' ca 4i Gemenii de aram' (ncrustat' de la Masul Hfig+ =IA+
Uneori aceste f'%turi f'r' %icioare se deta4ea3' de %e su%ortul lor 4i se %lim&' li&er+ (n Cartea de rug'ciuni Les
>eures1 numite ale lui Jean Bucelle., ele n'%'desc ca%etele r(ndurilor+ (n alte %'r0i./1 %ersona5ele trunc7iate1 cu
coada1 3&oar' de$a lungul marginilor+ C(teodat' ele s(nt fi8ate %e alte tru%uri; (n Bontificalul de la Met3 H,IM/9
,I,QA.I1 g(tul unui animal este f'cut din*tr$o tul%in' %urt(nd un tors omenesc+
: alt' variant' consist' (n (m&inarea &ustului cu un &'0+ :logi1 cu am&ele %icioare t'iate dirR coa%s'1 astfel coco0a0i
%e catalige1 a%ar (n acela4G moment1 (n a doua 5um'tate1 c'tre sf(r4itul seco*lului al EIII$lea.P 4i se r's%(ndesc (n^
secolul al El$lea+ S(nt numero4i (n estul anglican 4i %e manuscrisele continentale.=+ Jean Buce(le 4i 4coala sa
alinia3' regimente de asemenea uni%ede.Q+ A4e*3ate %e %r'5ini lungi ca ni4te insecte la g'm'lia acelor1 ele s(nt
(n3estrate cu o sur%rin3'toare agi*litate+ Bot fi v'3ute de asemenea (n Italia.. 4i (n S%ania+ (n ?ueros de Aragon
Hsf(r4itul secolului al EIII$leaA.L1 cele dou' serii s(nt com&inate %e un singur tru%+ :mul$ornament (ncol'cit se
su%ra%une %este catalige+ ?iin0a are dou' trunc7iuri 4i %atru &ra0e dar e li%sit' de %icioare+
Aceste trunc7iuri1 fi8ate la ca%'tul unei ramuri dre%te1 s(nt din aceea4i familie cu fauna vegetal'1 dar (n acela4i tim%
se leag' nu de ara&esc ci de acel nasJ&i antro%omorf+
<ecorul e%igrafic al o&iectelor de aram' (ncrus*tate1 relu(nd tema %lantelor1 com&in' adesea cur&ele cu ca%etele de
animale1 l'ncile cu ca%ete omene4ti 4i c7iar torsurile (ntregi.-+ asul semnat (n ,,QI de un artist din >erat1
desf'4oar' un ase*menea lung &andouLM+ Aceste f'%turi am%utate gesticul(nd %e %arii lor s(nt cele care se reg'sesc
(n :ccident Hfig+ =PA+ (n tim% ce decorul cufic r'm(ne a&stract1 inscri%0iile nasJ7i re%roduc o faun' 4i o omenire
monstruoase+
I
Blantele cu fructe 3oomorfe se trag dintr$o du&l' tradi0ieF ornamental' 4i legendar'+ La origine1 este Ar&orele ie0ii1
o via0' at(t de im%etuoas' 4i de s'l&atic' (nc(t sfarm' cadrul vegetal+ Anumite com%o3i0ii %e care le$am notat mai
(nainte HMo$7end5o$<aro1 0es'tura meso%otamian' de la Mae$stric7t1 scul%turile orientali3ate ale Italiei lom$&ardeA1
le dau aceast' form' de 7om+ #le intervin (n iconografia &i3antin'+ Bsaltirea C7loudof1 e8e*cutat' (n secolul al IE$
lea1 (n %erioada iconoclast' (n care imagistica1 ru%(nd cu ins%ira0ia clasic'1 re*(nvie su& im%ulsul :rientului %o%ular
4i violent1 con0ine o asemenea re%re3entareL,+ <u%' TiJJanen1 imaginea Baradisului1 cores%un3)nd Bsalmului
CEII1 /M 2Iat' Boarta lui Ie7ova1 cei <re%0i %ot s' intre %rin ea61 (nf'0i4ea3' un tufi4 (nflorit cu ca%ete omene4ti+
i3iunea tre&uie ra%ortat' la %ove4tile ara&e referitoare la co%aci care ro*desc fiin0e vii1 r's%(ndite (nce%(nd din
secolul al UI$lea+
(nt(m%larea a avut mai multe versiuniL/+ <u%' unele1 acest co%ac minunat dintr$o insul' (nde*%'rtat' %oart' %e
ramurile sale ca%etele fiilor lui Adam+ C(nd se face 3iu' 4i sear' el strig' 2Uac$Uac6 4i c(nt' imnuri lui <umne3eu+
<u%' al0ii1 el %oarta dre%t fructe tru%uri (ntregi de femei 4i a%elurile sale 2Uac$Uac6 s(nt o %revestire rea+ Legenda
este %ovestit' (n C'r0ile de minuni din India1 scrise (n secolul al E$lea1 unde este un co%ac ale c'rui fructe1 asemeni
unor dovleci1 %re*3int' o oarecare asem'nare cu o fa0' omeneasc'+ <ar %rima sa men0iune cunoscut' a%ar0ine unei
relat'ri c7ine3e1 TGong$tien1 de Tu leu1 scris' du%' ca%tivitatea sa1 (n tim%ul &'t'liei de la Tala (n .=,1 4i o vreme
%etrecut' la ara&i+ Te8tul (4i %reci3ea3' e8act i3voareleF
Regele Ta$c7e$ilor Hara&ilorA trimisese oameni care1 (nc'rca0i %e un va%or 4i lu(nd cu ei 7aine 4i 7ran'1 au %lecat %e
mare+ <u%' L ani1 au 3'rit o st(nc' %'trat'+ Be aceast' st(nc' se afla un co%ac ale c'rui ramuri erau ro4ii 4i frun3ele
ver3i+ Be co*%ac crescuser' o mul0ime de co%ila4i; erau de vreo 4ase1 4a%te degete; c(nd vedeau oa*meni1 nu
vor&eau1 dar %uteau to0i s' r(d' 4i s' fac' mi4c'ri+ M(inile1 %icioarele s ca%e*tele erau li%ite de ramurile co%acului+
C(nd oamenii (i des%rindeau 4i (i luau1 de (ndat' ce intrau (n m(inile lor1 se uscau 4i se f'ceau negri+ Trimi4ii s$au
(ntors cu o ramur' din acest co%ac care se afl' acum la re4edin0a regelui Ta$c7e$Oilor+
: alt' variant' figurea3' (n Kita& al$7aiyaUan HL=-A1 (n care sunetul 2Uac$Uac6 d' na4tere la animale 4i la femei1
ag'0ate de %'r+ Acestea din urm' s(nt colorate 4i s%un ne(ncetat 2Uac$Uac6+ #le tac 4i mor c(nd s(nt des%rinse din
co%ac+ <u%' Kita& al$d5ag7rafiya1 al unui geo*graf anonim din Almeria1 secolul al Ell$lea1 aceste %lante
miraculoase cresc (n insula 2Zac$Uac6 care se afl' (n marea C7inei+ ?run3ele lor seam'n' cu cele ale smoc7inului+
?ructele (nce% s' se for*me3e la (nce%utul lunii martie c(nd (nce% s' se vad' %icioare de fete+ Tru%urile a%ar (n
a%rilie1 ca%etele (n luna mai+ ?etele acestea s(nt (nc(nt'$toare1 minunate+ #le (nce% s' cad' la (nce%utul lui iunie 4i la
5um'tatea lunii nu mai r'm(ne nici una+ C'3(nd ele strig' 2UacUac6+
(n secolul al E>I$lea1 fa&ula a fost r's%(ndita de Cosmografia lui Ka3Uini+ #a este reluat' (n nenum'rate relat'ri
ara&eLI1 dar legenda este aso*ciat' de la o anumit' vreme e%o%eii lui Ale8andru cel Mare HIsJanderA inter%retat' de
?irdusi H,M,MA 4i "i3ami H,,-,ALP+ Co%acii Soarelui 4i ai Lunei care (nt)m%in' %e suveran (n %ragul Indiei dintre
care unul %re3ice regelui1 (n grece4te1 cu*cerirea lumii1 iar cel'lalt (n 7indus' moartea sa (n Ba&ilon se confund'
desigur (n mintea musul*manilor cu %lante gr'itoare+ ZaJUaJ$ul figurea3' 4i (n %ovestirea Calului Al&1 (n 0ara
Regelui$<emonL=+
Alte ciud'0enii s(nt r's%(ndite (n legende+ :rien*tul este %lin de vegetale care se confund' cu fauna1 (ntr$o gr'din'
7indus' rodierii (nflorind dau %'s'ri multicoloreLQ+ #8ist' 4i co%aci ale c'ror ramuri c'3ute se (nsufle0esc 4i urc'
asemeni unor 4er%i1 (n alte %'r0i animalele s(nt %lantate ca ni4te legumeF 2<ac' %ui (n %'m(nt &uricul unei oi 4i$l
stro%e4ti cu a%'1 r'sare un miel+ Animalul cre4te c(nd tun'6+ #ste %ovestirea unui t'tar venit din C7ina unde acest
lucru e cunoscut (nc' din Analele TGang+ Talmudul din Ierusalim d' o alt' variant'F du%' comentariul Ra&inului
Simeon de Sens H,/I=A1 f'%tura numit' Jadua cre4te %e mun0i 4i are as%ectul unui monstru %e 5um'tate omenesc1
legat de r'd'cin' %rintr$un om&ilic+ #a devorea3' iar&a (n 5urul ei 4i atac' %e to0i cei care se o%resc+ Bentru a o ucide
tre&uie s' distrugi tul%ina care o leag' de solL.+ La sf(r4itul secolului al E>$lea1 ra&inul Bet7ac7ia din
Regens&urgLL men0ionea3' dudaimi care re%re3int' o figur' de om 4i ale c'ror frun3e s(nt mari+ Gr'dina (n care s(nt
cul*tiva0i (m%reun' cu tot felul de alte fructe1 este situat' (ntre "inive 4i Bagdad1 adic' (n regiu*nea 4i (n
e%oca (n care at(tea o&iecte de aram' (ncrustate com&in' flora cu f'%turile vii+ <iver4i autori semnalea3' %lante care
vor&escF Maimonide H,,IP9,/MPA scrie1 (n leg'tur' cu Cartea de Agri*cultur' a "a&at7eenilorL-1 c' e8ist' (n
India co%aci cu un ca% la &a3a trunc7iului1 ale c'ror r'd'cini s(nt formate din %'rul lor 4i care au voci omene4ti1 ca
4i mandragora antic'1 %ro&a&il tot de %rove*nien0' orental'-M+ I&n al$Baytar H,,-.9,/PLA ci*tea3' de asemenea (n
Botanica sa sarraJ7a1 care scoate un strig't (n 3iua unei ser&'ri+ Cel care$l aude moare (n cursul anului+ Toate
s%eciile de ve*getale (nflorind cu (nf'0i4'ri omene4ti1 de %atru*%ede sau de %as'ri care se r's%(ndesc (n 5urul
acelo*ra4i date 4i (n acelea4i centre cu ornamentele cu ca%ete se reg'sesc (n credin0e 4i (n fa&ule+ #ste aceea4i lume
7i&rid' ca 4i (n decor+
La origine1 temele ornamentale se ra%ortau f'r' (ndoial' la ni4te legende1 dar ele le$au (nmul0it fante3iile %rin
com&ina0ii mai li&ere care1 la r(n$dul lor1 au sugerat a%oi %ove4ti noi+
Re%re3ent'rile UaJUaJ$ului reali3ate de minia$turiJtii %ersani ilustrea3' aceast' fu3iune a tradi*0iilor decorativ' 4i
fa&uloas'+ Cele mai vec7i e8em*%le care ne$au %arvenit s(nt %osterioare cu mai mult de un secol %ro%ag'rii
ramurilor cu ca%ete (n incrusta0ia metalelor sau (n ceramic'1 4i ele le asimilea3' %rogresiv formele+
Un Da7$"ame din 4coala din Ta&ri3 H(nce%u*tul secolului al EI$leaA-, (nf'0i4ea3' co%acul lui IsJander vor&ind ca
UaJUaJ$ul1 cu ca%ete ome*ne4ti1 dar se v'd aci 4i ca%ete de coco4i1 de 0a%i1 de vul%i 4i de ie%uri1 acelea4i ca 4i cele
de %e ornamente Hfig+ ==A+ Re%re3entat' c'tre ,PQM9 ,PLC-/1 %lanta are doar &oturi de animaleF de leu1 de leo%ard
4i de dragon+ (n Minunile naturii 4i ciu*d'0eniile lucrurilor create1 de un autor anonim1 ins*%irate de Ka3Uini1
e8ecutate (n ,ILL %entru &i&lio*teca lui A7med >an1 suveran gelairid din Bag*dad-I1 UaJUaJ$ul cu 2frun3e
asemeni scuturilor 4i fructe sem'n(nd cu ca%etele de oameni6 este re%re3entat (ntr$o com%o3i0ie ce are o sla&'
leg'tur' cu te8tul+ Ramurile sale se desf'4oar' simetric ca ni4te ornamente de %lante (ncol'cite; doar trei ca*%ete de
femei1 cu %arul lung1 cores%und comenta*riului1 celelalte s(nt ca%ete de cai1 de lu%i1 de mai*mu0e1 de ra0e 4i de
&er&eci+ #le nu (nlocuiesc nu*mai fructeleF trunc7iul 4i r'd'cinile co%acului s(nt 4i ele ca%ete (m&inate 4i au
%ro&a&il 4i darul vor*&irii Hfig+ =QA+ Co%acul din insula ZaJUaJ1 din care 2ies voci stranii61 din cartea Minunile
crea0iei a lui Ka3Uini (nsu4i Hmanuscris din secolul al E$lea sau (nce%utul secolului al EI$leaA-P este 4i el
(nc'rcat de ca%etele cele mai sur%rin3'toare %rintre care cele de elefant1 de cer& 4i de taur+ Ima*ginea este com%let
recom%us' 4i (m&og'0it' cu sis*teme decorative+ #ste o sinte3' 4i o com%ila0ie a tuturor miturilor1 a tuturor
ornamentelor 3oologiei %lantelor care s$au de3voltat (nce%(nd cu cele mai vec7i versiuni ara&e dintre care Bsaltirea
C7loudof reflect' f'r' (ndoial' o form' %rimitiv'+
Trans%lantat (n :ccident1 co%acul fa&ulos sufer' acelea4i sc7im&'ri+ <u%' imaginile %reromanice le*gate de 7om$ul
3oomorfic din vec7ea Asie1 el a%are (n varianta sa musulman' cu ca%ete ome*ne4ti 4i se (m&og'0e4te a%oi cu
a%orturi noi+ Bri*mul gru% ]se constituie (n Renania 4i (n centrele ger*manice (n cursul secolului al ElII$lea+ >ortus
<eli$ciarum a lui >errade din Lands&erg Hsf)r4itul seco*lului al Ell$lea 9 cea ,/M=A-=1 (ntrunind elemente ale
manuscriselor &eneventine1 ale iconografiei &i*3antine 4i s%ecula0ii cosmografice ale Islamului re*%re3int'
Baradisul %rintr$o %lant' cu ca%ete ca 4i Bsaltirea C7loudof+ (ntr$unui dintre aceste desene1 A dam doarme l(ng' un
UaJUaJ care ar %utea fi legat direct de una dintre trans%unerile orientale cre4tine+ <ar #va1 (n m(na lui <umne3eu
Tat'l1 ia forma unui ornament vegetal (nl'n0uit cu &us*tul omenesc f'r' %icioare1 asem'n'tor ara&escu*rilor
antro%omorfe+ Ai s%une c' nu e des%rins' din om ci ru%t' dintr$o ramur'+ Creatorul o cu*lege ca %e o creang' cu
fructul s'u+ Imaginea %are a ilustra %ovestea co%acului ce na4te femei 4i fete+ #a urmea3' mai a%ro%iat descrierea
ara&' dec(t ilustra0iile %ersane care (i alterea3' as%ectul (nmul*0ind animalele+
Miracolul este re%re3entat frecvent (n aceste re*giuni+ # reg'sit (n Bsaltirea lui >ermann de Tu$ringia Hm+ ,/,.A-Q1
deasu%ra figurii lui A&ra7am (m%'r0ind fructele vie0ii ve4nice+ In Baradisul dimr$un manuscris de la Zolfen&uttel
Hcea ,/=MA-.1 Batriar7ul se afl' (ntre dou' UaJUaJ$uri1 ni4te co%ii se n'%ustesc s' ia roadele lor+ Be tavanul &isericii
din >ildes7eim Hcea ,/IMA1 %lanta se afl' la drea%ta lui Adam 4i a #vei is%iti0i de 4ar%e6+ Be morm(ntuS
ar7ie%isco%ului de Trier1 >enric de ?estingen1 mort (n ,/LQ61 co%acul ie0ii este 4i co%acul Mor0ii+ <ou' ramuri
(nc'rcate de frun3e dese s(nt fi8ate %e acela4i trunc7i+ Ca 4i (n C7a7 "ame7$ul 4colii din Ta&ri31 totul ar %utea %'rea
natural dac' n$ar fi ca%ete (n loc de fructeF ca*%ete de (ngeri1 3(m&itoare1 cu dou' ari%i 4i ca%ete de mort; unele (n
st(nga %ar s' urce1 altele (n drea%ta se a%leac' s%re %'m(nt+ # o mi4care de %endulF diminea0a1 via0a se ridic' %entru
a co&or( din nou seara+ ?a&ula %lantei %urt(nd ca%etele fiilor lui Adam care c(nt' imnuri Creatorului (n 3ori 4i la
sf(r4itul 3ilei %are sa$4i s%un' (n0ele%ciunea (n aceast' figura0ie+ #a se (nt(lne4te dealtfel e8act cu un alt te8t+
<u%' Sidi Aii Tc7ele&i1 se v'd %(rguindu$se 4i cranii omene4ti+ C(nd fructele s(nt coa%te1 ele se des%rind 4i cad
fr(ng(ndu$se (n &uc'0i 4i strig(nd 2UaJ$UaJ6,MM+
?'r' (ndoial'1 legendele orientale au fost cunos*cute (n #vul Mediu %rin intermediul tratatelor ara&e sau e&raice
HMaimonide din Cordo&a1 ra&i*nul Simeon din Sens1 Bet7ac7ia din Regens&urgA1 dar ele s(nt reluate 4i de %ovestiri
ale c'l'torilor occidentali+ :doric din Bordenone H,II,A,M, de*scrie un co%ac ce %roduce1 (n loc de fructe1 &'r&a0i
4i femei (nal0i doar de un cot+ #i s(nt lega0i de trunc7i %rin e8tremit'0ile lor inferioare+ Tru%urile lor s(nt %roas%ete
c(nd &ate v(ntul 4i se usuc' atunci c(nd nu &ate v(ntul+ C'lug'rul a cules aceast' descriere (n Mala&ar1 din gura unui
mar*tor+ Bentru ara&i UaJUaJ$ul era (ntotdeauna de origine 7indus' sau e8trem oriental'+ ?rancisca*nul
men0ionea3' 4i oaia$%lant' care cre4te (n 0inu*tul Cadili+ Batru%edul se coace (ntr$un %e%ene gal&en (n a4a fel (nc(t
el d' 4i un fruct 4i carne+ 2Mult' lume nu vrea s' cread' 4i totu4i este de cre3ut a4a cum s(nt 4i g(4tele care1 (n
Irlanda1 cresc %e co%aci6,M/+ Acolo1 (n Anglia sau (n ?landra se %lasea3' de la o vreme co%acii cu %'s'ri,MI+ Jo7an
de Mandeville Hcea ,IQMA face 4i el ca3 de dou' s%ecii,MP+ : miniatur' din Livre des Merveilles anta+ (n ,P,I de
Ioan Temerarul ducelui de Berry,M=1 (i (nf'0i4ea3' %e occidentali %urt(nd o ramur' cu fructe ornitomorfe (n fa0a a
doi orientali1 un evreu 4i un ara&H_A care le (ntind un 2mielu4el6 (ntr$un %e%ene gal&en+ Be%enii cresc (ntr$un co%ac
Hfig+ =LA+ (n gravurile din secolul al E$lea,MQ1 aceste ani*male cornute s(nt legate direct de su%ortul lor1 asemeni
&er&ecilor %e 2ZaJUaJ6+ La incent de Beauvais1 %ovestirea este mai fidel' versiunii ra&i*nului Simeon din Sens+
Agnus scyticus este aco%e*rit aci de o &lan' g'l&uie 4i e legat de %'m(nt %rintr$o tul%in' lung',M.+ Animalul este
men0ionat 4i de >er&erstein1 trimis la Moscova din ,=,, %(n' (n ,=/Q,ML1 care s%une (n leg'tur' cu aceasta c' se
aduceau de la Samarcand la ene0ia 2%ieile fine ale unei anumite %lante care cre4te (n acea 0ar' %e care unii
musulmani le foloseau (n loc de &lan' la c'%tu4itul c'ciulilor+ #i s%un c' %lanta aceasta se nume4te Smarcandeos 4i
c' este un Joo$fit sau %lant'$animal6+ In sf(r4it1 Tuc7er %re3int' (n ,PL/ un co%ac ce d' na4tere la diferite
ani*male,M- relu(nd tradi0ia lui Mandeville,,M cu %a*tru%ede a4e3ate nu (n %e%eni ci (n flori+ #ste o deformare sau
o versiune nou' a legendei %e care autorul a %utut$o g'si (n Balestina (n tim%ul c'l'*toriei sale (n ,P.-+
Ca r'd'cini animate1 (n afara mandragorei care 2atunci c(nd este culeas' se vait' 4i 3&iar' 4i 0i%'6 mai e8ist'1 %rintre
%lantele gotice 4i unele cu ca*%ete de oameni sau de animale ca UaJUaJ$ul %ersan+ C'r0ile des%re %lante1 Ier&arele
din seco*lul al El$lea (nf'0i4ea3' adesea m'4ti %rofil(n$du$se (n interiorul ridic'turilor noduroase,,,

Hfig+ -= AA+ : 0es'tur' din Lucea are ca motiv ni4te co%aci care au la %oale ni4te ca%ete omene4ti cu %'rul (nfi%t (n
%'m(nt1 conform te8tului lui Maimonide,,/+ Toate variet'0ile acestei vegeta0ii s(nt %erfect cunoscute (n :ccident+
Blanta vor&itoare rea%are odat' cu Romanul lui Ale8andru1 mai (nt(i (n versiunea sa clasica cu tradi0ia lui Bseudo$
Callist7ene1 unde nu este vor&a de ca%eteF co%acii Soarelui 4i al Lunei %ro*nun0' cuvintele misterios1 f'r' gur'+
Istoria %'*trunde (n S%eculum 7istoriale de incent de Beau$vais HI1 =QA+ Ilustra0ia r'm(ne la (nce%ut con*form'
cu te8tul+ (n Le Roman de toute C7evale$rie al lui #ustac7e de Kent,,I trans%unerea engle3' a e%o%eii1 ramurile nu
au fructe dar ele com%un ornamente (nl'n0uite (n s%iritul celor islamice+ Re*%re3entarea co%acilor %rofetici va fi
com%letata %rogresiv+ (n Livre des merveilles a ducelui de Berry,,P1 unde figurea3' (n %ovestirea lui Jo7an de
Mandeville des%re India1 luna 4i soarele a%ar (n frun3i4urile stufoase 4i au tr's'turi omene4ti+ <u%' cum s%une
autorul1 ace4ti co%aci se afl' (nc' (n %icioare (n %ustiul unei insule %line de animale s'l&atice1 de &alauri 4i 4er%i
uria4i+ Cei care vor m(nca din fructele lor 4i din 2r'4ina %arfumat' care cre4te %e ei6 vor tr'i trei sute sau cinci sute
de ani1 dar nu se %oate a5unge la ei din %ricina distan0ei 4i a %rime5diilor din aceste locuri,,=+ (n ilustra0iile
gravurii,,Q aceste fructe miraculoase (n form' de c7i%uri astrale se multi%lica Hfig+ =-A+ <ar UaJUaJ$ul asociat
legendei antice1 nu va avea niciodat' (n :ccident ca%ete de %'s'ri sau de %atru%ede+
Brimind formele orientale #vul Mediu le (n*noie4te adesea caracterul 4i as%ectul+ (n acela4i tim% le ada%tea3' la
sistemele sale religioase 4i sim&olice+ Co%acul cq rode4te animale devine un co%ac 7eraldic al R'ului+ Blanta cu
ca%ete ome*ne4ti (4i sc7im&' constant semnifica0ia1 (nce%(nd cu alc7imia 4i %(n' la em&lemele morale+
Co%acul 7eraldic al R'ului este desenat mai (n*t(i sc7ematic+ (n <e fructi&us carnis et s%iritus de >ugues de
Saint$ictor1 acest co%ac1 numit al B'tr(nului Adam1 nu este dec(t un e4afoda5 a&*stract1 o diagram' a celor
4a%te %'cate (n care din trufie care constituie trunc7iul1 ies 4a%te ra*muriF Invidia1 Gloria an'1 M(nia1 Triste0ea1
Ava$ri0ia1 "ecum%'tarea 4i <ragostea de lu81 (nscrise %e o re0ea de medalioane+ (n secolul al ElII$lea1 Somme du
Roi1 scris' de c'lug'rul dominican Lorens %en*tru ?ili% Temerarul1 reia aceast' e%ur' vegetal'1 dar1 %e de alt'
%arte1 %'catele ca%itale s(nt re%re*3entate (n ea %rin cele 4a%te ca%ete ale animalului din A%ocali%sY.+ Be fresca din
>o8ne1 (n SuffolJ Hsecolul al EI$leaA,,L e%ura se de3volt' (n 4a%te dragoni+ Un &ot de mon4tri se desc7ide (n
v(rful trunc7iului; ramurile devin animale care (m%roa4c' vicii %ersonificate+ Convulsii furioase str'&at %lanta al
c'rei urlet %arc' se aude+ Bresc7im&area (n animal este mai com%let' dec(t (n flora 3oomor*fic' din :rient1 unde
frun3ele 4i ramurile su&3ista (n general intacte1 dar %rinci%iul este analog
Hef Q,A$
(n :glinda ie0ii 4i a Mor0ii1 scris' (n ,/QQ
de Ro&ert de lG:mme1 care a servit dre%t %roto*ti% unei moralit'0i valone din secolul al E$lea,,-1 nu ramurile s(nt
cele care se metamorfo3ea3' (n animale ci r'd'cinile co%aculuiF
++ + car ly ar&re seur quoy seoit <e II visse3 mortie3 naissoit; Set rac7ine3 de II ser%ens Issoient mont &ien ou en
a%ens+
Alegoria este re%rodus' (ntr$o culegere de te8te 4tiin0ifice 4i %oetice f'cut' (n 5urul anului ,/..1 (n "ordul
?ran0ei,/M 4i (n erger de Soidas H(nce%u*tul secolului al EI$leaA,/,+ Un nou manuscris al Bi&liotecii
aticanului,// (nf'0i4ea3' o sc7i0' neter$minat) a ei1 (nso0ita de note marginale %entru desenatorul de anluminuri+
Cele 4a%te r'd'cini ale co%acului %e care se vede o regin'1 o Antifecioar'1 (ncon5urat' de mu3icieni 4i de un demon1
se %re*lunge4te %rin ni4te &alauri ale c'ror co3i se des*c7id (n torsuri omene4ti (ntruc7i%(nd viciile+ Ca 4i UaJUaJ$
ul1 &uruiana R'ului este cl'tinat' de ,M= o (nv'lm'4eal' de mon4tri+ <ar aceste r'd'cini vii

He vor&a (ntr$adev'r de radi8 lu8uriae1 radi8 ava$ritiae etc+ 4i nu de animale inde%endenteA se des*f'4oar' (n evantai
ca un mare co%ac su&teran+ <ac' miniatura este r'sturnat'1 se desco%er' o alt' %lant'1 ea (ns'4i %resc7im&at' (n
animale av(nd dre%t fructe torsuri omene4ti+ Bersona5ele ce se sf(r4esc (n tul%ini s(nt1 ca 4i figura #vei 2culeas'6 din
>ortus <eliciarum1 asem'n'toare unor orna*mente (ncol'cite %ersane Hfig+ QMA+
?ructele antro%omorfe iau la r(ndul lor alte (n*0elesuri+ Co%acii legendei lui Ale8andru devin em*&leme alc7imice1
%'str(ndu$4i 4i numele lor+ Buc7 von der 7eiligen <reifaltigJeit1 un manuscris re*nan1 e8ecutat (nainte de ,P/M,/I
le (nf'0i4ea3' de o %arte 4i de alta a unei Re&is cu fa0' du&l' anti$c7i3ant'1 (nc'rcate de ca%ete1 de luni 4i sori cu
tr's'turi omene4ti+ Co%acul lunei re%re3int' %e micul magistru1 a c'rui %iatr' filosofal' este al&' 4i nu %resc7im&'
metalele dec(t (n argint1 (n tim% ce co%acul Soarelui este marea o%er'1 care creea3' adev'rata %iatr' filosofal' de
culoare ro4ie ce %ro*duce aurul Hfig+ =-A+ Amintirea unui cuceritor 4i a minun'0iilor Indiei este reflectat' (n aceast'
vi*3iune ce sim&oli3ea3' via0a ascuns' 4i &og'0ia lu*mii+ Aurul a fost (ntotdeauna soarele1 4i argintul luna1 dar
niciodat' %(n' acum o flor' gr'itoare1 (ntr$o Bi&lie olande3' %osterioar' cu c(0iva ani Hcea ,P/=A,/P %lanta iese
dintr$un om (ntins+ <ou'*s%re3ece ca%ete straniu de vii se leag'n' %e tul%ini su&0iri care %ar sus0inute %e un grila5
ascuns+ Toate %oart' coroane regale+ #ste (ntr$adev'r un co%ac al lui Ieseu 4i nimic nu este mai tul&ur'tor dec(t
s%ectacolul regilor lui Iuda cresc(nd %e ra*muri 4i st(nd de vor&' (ntre ei Hfig+ Q/A+
: imagine 4i mai ciudat' care se afl' (n Reme*diile Soartei Bune 4i Rele de Betrarca1 ilustrat' de >+ BurgJmair sau
de un artist din 4coala sa c'tre ,=,=1 dar din care nu avem dec(t %u&lica0ii mai t(r3ii,/= %oate fi a%ro%iat' de aceast'
com%o*3i0ie+ Se vede aci 4i o %lant' cu fructe vii ie4ind dintr$o f'%tur' omeneasc'+ <ar omul nu este cul*cat+ <e
data aceasta el este (n %icioare+ <in %ie%tul s'u r'sare o ramur' cu un ca% asem'n'tor cu al s'u1 o f'%tur' goal'
(ncon5urat' de un nim& 4i o inim'+ # %e cale s$o taie cu un fier's*tr'u+ S(nt conflictele interioare1 conflicte mai
dure*roase dec(t un r'3&oi civil deoarece ele se %etrec (n suflet 4i s(nt traduse (n acest mod+ ?ilosofii au (m%'r0it
acest suflet (n trei %'r0iF %rima a fost a4e3at' (ntr$un loc deose&it1 4i anume ca%ul; ea este cea care moderea3' via0a1
e celest'1 lini4*tit'1 4i mereu a%roa%e de dumne3eu; (nclin'rile &l(nde 4i cinstite (4i au locul aci+ Celelalte dou' %'r0i
s(nt ad'%ostite una (n %ie%t unde furia 4i toate emo0iile s'l&atice HVorn1 Sturm und Ge$sc7UindigJeitA se (ncing 4i
iau na4tere; cealalt' deasu%ra m'runtaielor @das or7er3A unde se for*mea3' de o&icei concu%iscen0a 4i %l'cerile
de3or*donate HBegierlic7Jeit und UnreinigJeitA+ Bentru a ilustra aceste for0e contrare1 autorul evoc' o mare
fr'm(ntat' de dou' furtuni (n tim% ce gravorul1 la r(ndul lui1 le (ntru%ea3' (ntr$o vegeta0ie (nr'd'*cinata (n om+
?igurina (nnim&at' %reci3ea3' sen*sul (ntregului co%ac (n care %artea im%ur' se afl' ascunsa su& talie+ Sufletul este
cel lovit de fier's*tr'u+ Gestul ilustrea3' lu%ta cu tine (nsu0i (n care 2sufletul se %ierde (n &uc'0i61 iar fier'str'ul1
nelini4tile 4i fr'm(nt'rile care o (nso0esc+,/Q

Alte trei teme1 c7i%ul lunar1 lu%ta cu coada 4i fi*gurile cu 5ocuri de inversiuni ilustrea3' a%orturile orientale (n
imagistica gotic'+ Luna1 tratat' ca un c7i%1 figurea3' adesea (n %ictura musulmanilor,/.+ (n Su&tilit'0ile
Adev'rurilor de "asir$ed$<in al SiUasi din ,/./1 ca 4i (n Minunile "aturii din ,ILL ea este %urtat' (ntr$un si%et de
ni4te s%irite (nari%ate,/I+ Un manuscris semnat la Bagdad (n ,I-Q,/- o (nf'0i4ea3' sus%endat' (ntre doi (ngeri+ <ar
nu este doar un cor% ceresc+ (nce%(nd cu ?ir$dusi1 to0i %oe0ii %ersani evoc' luna ca %e o su%rem' (ncarnare a
farmecului feminin+ 2Aceast' ,M. frumoas' cu c7i%ul de lun' se numea Gulnar1 era
ca o %ictur' (nc'rcat' de nestemate1 de culori 4i de %arfumuri++ +6,IM+ 2Lim%ede ca luna +++ Sor' a lunii+++ Asemenea
lunii %line+++6 Tot a4a (n Ar*menia ea este un model de frumuse0e+ Ca atare %oate servi (n decor+ Sim&ol al luminii
nocturne 4i al gra0iei1 c7i%urile lunare s(nt cele mai fru*mos ornamentate+
Miniatura armean' le folose4te mereu (n seco*lele al EIII$lea 4i al El$lea+ C7i%urile s(nt (n*crustate (n liniile
verticale sau a%lecate ale unor litere ca ni4te ca&u4oane amestec(ndu$se cu orna*mentele (m%letite,I,+ Un
frontis%iciu al #vang7e*liarului ornamentat (n ,II, de Sargis Bid3aJ,I/1 %osed' 4a%te dintre acestea1 %e dou'
r(nduri (n interiorul %oligoanelor1 (n Bersia1 discul lunar se reg'se4te adesea1 (n mi5locul ornamentelor (n form' de
%lante (ncol'cite care se sf(r4esc cu ca%ete,II+ Be o leg'tur' din >erat1 de la sf(r4itul secolului al E$lea,IP1 3ece
ca%ete se su%ra%un (ntr$o 0es'tura de frun3e stili3ate+ <e o luminoas' %aloare1 ele te fac s' te g(nde4ti la ni4te %erle
(ncrustate (ntr$un o&iect de orfevrerie+
Intr$un Bontifical gotic du%' ,I-M,I=1 un colier cu m'4ti grote4ti este dis%us (n acela4i fel+ <ar frumuse0ea c7i%ului
rotund a fost c(ntat' de :c*cident ca 4i de %ersaniF
Wui sou&3 Luna %eult estre ne Bon %our servir sera trouve; (l aura la figure &elleF Ronde 5e nGen trouveras telle+
Cine su& lun' se %oate na4te Buna folosin0' (4i va afla a avea c7i%ul frumos; Rotund cum nu se va g'si altul+
HCalendrier des Bergers1 ,P-,A
La illard de >onnecourt1 c7i%ul rotund a%ar*0ine unei serii de varia0ii geometrice asu%ra figu*rii umane1 dar este
tot o fa0' lunar' (n Al&umul (n care se v'd alte com%o3i0ii islamice,IQ+ (n Bon$tifical$vil e%isco%ului de Mende
Guilaume <ur)nd1 manuscris italian din secolul al El$lea,I.1 acest ca% este (ncrustat %e margini cu frun3e si
rumi$uri+ #l se re%et' %e mai multe %agini1 de culoare ro4ie sau al&astr'+ (ntr$un desen1 el se com&in' cu forme
animale si are la&e 4i coad'+ <ar (n generai este introdus (n decor ca o &i5uterie1 o nestemat'+ Com&ina0ia este
analoag' celei a literelor arme*ne4ti+ La%idarul lui Alfonso cel (n0ele%t H#sco$rialA,IL (nf'0i4ea3' discul (ncastrat (n
ornamentul de %lante (ncol'cite care (nc7eie coada monstru*lui Hfig+ QIA; nu este vor&a de o fante3ieF (n tim*%ul
unei ecli%se de lun' sau de soare1 astrele s(nt devorate de un dragon+ Aceast' scen' este adesea re%re3entat' (n
com%o3i0iile din Islam+ La Bag*dad HBoarta Talismanului1 ,,LM9,//=A1 luna nou'1 %ersonificat' %rintr$un co%il1
este amenin0at' (n fiecare %arte de re%tile+ La Ale% HBoarta Citade*lei1 ,/M-A,I- discul solar este %rins de
(nv'lm'*4eala de co3i ca un c7i% lunar al manuscrisului clin #scorial+
Legenda acestui antagonism (ntre lumina ceru*lui 4i dragonul %'m(ntesc1 creea3' (n :rient un or*ganism com%o3it
care1 4i el1 va a%are (n #uro%a+ Rivalii se unesc (n aceea4i fiin0'+ Monstrul %am(n$tului devine coada unei f'%turi ce
sim&oli3ea3' o stea sau o constela0ie+ C(nd (4i %'strea3' trun*c7iul intact1 cu la&e,PM1 c(nd este un 4ar%e cu ca%ul
enorm+ <e cele mai multe ori el intervine asu%ra S'get'torului+ Coada atac' arca4ul care (i trimite o s'geat'+
Imaginea este deose&it de frecvent' (n ar'murile (ncrustate din secolele al E>$lea 4i ai EIII$lea,P, 4i %e mone3ile
ortoc7ide H,,L=9 ,/MIA,P/+ C(teodat' semnul din Vodiac nu este un %atru%ed ci un om (n lu%t' cu un dragon1
sudate (ntr$un singur tru%,PI+
:ccidentul reia aceast' lu%t' (m%otriva lui (n*su4i dar su& forma unei (nt(m%l'ri 7a3lii+ (ncc$%(nd de la sf(r4itul
secolului al EIII$lea %(n' (n secolul al E$lea1 manuscrise france3e1 flamande1 engle3e (nf'0i4ea3' un gru% (ntreg de
asemenea imagini,PP+ Centauri1 %ersona5e lu%t' cu %ro%ria lor coad'1 terminat' (ntr$un ca% de monstru+ (n ,M-
general1 ele nu s(nt (narmate cu un arc ci cu onsa&ie 4i se a%'r' cu un scut dar este tot o lu%t' de unul singur Hfig+
QPA+
Ultima serie %e care o vom e8amina este 4i mai ciudat' %rin te7nica 4i %rin efectul com%o3i0iei+ Mai multe figuri se
gru%ea3' aci (n a4a fel (nc(t %'r0ile lor com%onente %ar a 0ine c(nd de una c(nd de cealalt'+ Un medalion cvadrilo&at
din ca*tedrala din Lyon H%ostament al %or0ii din drea%ta ,I,M9,I/MA,P= (nf'0i4ea3' %atru ie%uri care se (n$v(rtesc
ca (ntr$o roat'1 ridic(ndu$se1 r'sturn(ndu$se 4i c'3(nd din nou+ Urec7ile lor se ating 4i formea3' (n centru un %'trat+
"u s(nt dec(t %atru (n loc de o%t dar1 %rintr$un 5oc o%tic1 fiecare ca% %are a avea de fa%t dou'+
Imaginea a avut un mare succes Hfig+ Q=A+ Boate fi (nt(lnit' scul%tat'1 (n secolul al E$lea1 la Saint$Maurice din
ienne,PQ1 (n ca%ela de la >otel de Cluny din Baris1 la Saint$Beno(t$le$C7)teau HLoaraA+ #ste frecvent' (n estul
?ran0ei HT7ielouse1 EertignyA1 (n #lve0ia HM(n'stirea MuototalA 4i (n Germania HMiinster 9 (n Zestfalia1
Bader&ornA,P.+ Adesea nu s(nt dec(t trei ie%uri ale c'ror urec7i for*mea3' (n acest ca3 un triung7i isoscel+ S$a
recunos*cut uneori (n aceast' imagine un sim&ol al Trinit'*0ii,PL+ #rau mai cur(nd sim%le fante3ii din moment ce
acelea4i com&ina0ii se fac 4i cu dre%tung7iul1 cu$%rin3(nd un num'r diferit 4i se com&in' adesea cu imagini grote4ti+
La (nce%utul secolului al EI$lea1 sistemul va fi (ntre&uin0at de ti%ograful Jacques Arnollet (ntr$o viniet',P- 4i se
(nc7eie %rin titulaturaF LG>ostellerie au8 trois la%insG,=M H>a*nul la trei ie%uriA+
+++ Tourne3 et retrourne3 et nous tournerons aussi1 Afin quG) c7acun de vous nous donnions du %Jsir+ #t lorsque nous
aure3 tournes faites com%te de vos
oreilles1
Cest la que1 sans rien deguiser1 vous trouvere3
une merveille ++ +
H+++ (nv(rti0i$v'1 (nv(rti0i$v' 4i ne vom (nv(rti 4i noi1 Ca fiec'ruia dintre voi s'$i facem %l'cere+ Di c(nd ne ve0i (nv(rti
num'ra0i$ne urec7ile1 Aici1 f'r' s' se ascund'1 ve0i afla minun'0ia + + +A men0ionea3' un te8t care comentea3' aceste
figuri (n mi4care1 frecvente (n gravur' (nc' din secolul al EII$lea+
(n TurJestan$ul c7ine31 (ntr$una din grotele m(n'stirii &udiste din Tuen$7uang1 s'%ate 4i orna*mentate (ntre secolele
al l$lea 4i al El$lea1 se afl' %ro&a&il cel mai vec7i e8em%lu al acestui motiv+ Aceia4i trei ie%uri se (nv(rt (n 5urul
unui triung7i (soscel format din urec7i1 (n interiorul unui cerc din centrul tavanului,=,+ Tre&uie s' fac' %arte dintr$
un re%ertoriu de em&leme ale cosmo*grafiei religioase+ Tema este reluat' de Islam+ Un vas de argint din secolele al
Ell$lea 4i al ElII$lea1
\g'sit (n regiunea Berm,=/ re%roduce e8act acela4i desen1 (ntov'r'4it de o inscri%0ie cufic'+ ?'r' (n*doial'1
imagi4tii gotici l$au co%iat de %e unul dintre aceste o&iecte care s$au r's%(ndit totodat' %(n' (n Urali 4i de$a lungul
#uro%ei+ Com%o3i0ia se &ucura %ro&a&il de o anumit' vog' %rintre arti4*tii musulmani+ : miniatur' mongol'
H4coala din AJ&arA a re%rodus$o (n secolele al EI$lea 4i al EII$lea,=I+
Tema celor trei figuri inter4an5a&ile a avut varianta sa i7tyomorf'F trei %e4ti1 gru%a0i (ntr$un triung7i care
formea3' un ca% comun1 cu un oc7i (n centru+ Brivita se%arat1 fiecare vietate %are nor*mal'1 ca%ul unic %otrivindu$i$
se e8act+ #ste r(nd %e r(nd acela4i %e4te (nv(rtindu$se %e a8ul marcat de oc7i 4i este1 (n acela4i tim%1 un animal tri%lu+
Imaginea %oate fi reg'sit' la cele dou' e8tremi*t'0i ale civili3a0iilor orientaleF (n #gi%tul farao*nic1 %e o&iectele de
lut ale dinastiilor a EIII$a %(n' la a EE$a,=P 4i %e ceramica islami3at' din Italia 4i din S%ania+ Be o farfurie
de Baterna1 l(ng' alencia Hsecolele alEIII$lea 4i al EI $leaA,==1 motivul %'strea3' caracterul s'u geometric; doar
ni4te ornamente ara&i3ante s$au su&stituit lotu4i*lor egi%teni Hfig+ QQA+ : cu%' de :rvieto Hseco*lul al EI$
leaA,=Q este (m%odo&it' cu o stea de toni1 (nscris' (n aceea4i armatur'+ (n ?ran0a1 cei trei %e4ti cu ca% unic s(nt
re%rodu4i de illard de >onnecourt,=.1 %e %avimentul din >erivau8 Hse*colul al ElII$leaA,=L1 la Lu8enil1 %e o
c7eie de ,,, &olt',=-+ (n Anglia1 (n Bsaltirea de la Beter&oroug1

de la sf(r4itul secolului al EIII$lea,QM ei se (nv(rt dinaintea unui mistre0 care (i miroase+ Un gru% de doi cai r's%unde
acestei imaginiF unul dintre ei galo%ea3' (n mod o&i4nuit1 (n %icioare1 cel'lalt de$a$ndoaselea1 r'sturnat1 a4a (nc(t
co%itele lor se atingF cru%a celui de sus se$nt(lne4te cu %ie%tul celui de 5os 4i invers+ (n locul unei alerg'ri %e
ori3ontal' se o&serv' atunci al0i doi cai dintre care unul se d' %este ca% iar cel'lalt ca&rea3'+ #ste o com&ina0ie de
%atru animale (n doi1 sc7im&(n$du$4i %o3i0ia du%' ung7iul nostru de vedere f'r' s' tre&uiasc' c' sc7im&'m nici o
singur' linie+ Imaginea este a4e3at' (ntr$un %'trat %olilo&at asemeni figurilor de %e &(rnele fatimide+ #l %oate fi
reg'sit identic (n Bersia,Q,+ <e4i com*%o3i0iile iraniene care ne$au %arvenit s(nt mult mai recente1 ele %rovin1 du%'
CoomarasUamy1 dintr$o tradi0ie foarte vec7e1 4i identitatea lor cu miniatura engle3' este de net'g'duit+ <ac' %oate
fi afirmat un a%ort direct al formelor islamice (n imagistica #vului Mediu1 aceasta se %oate face %e &a3a acestui
e8em%lu Hfig+ Q.A+
Acela4i sistem turnant se reali3ea3' 4i cu oa*meni+ La Rouen HBortalul Li&rarilor1 ,/-M9,IMCA1 dou' %ersona5e
s(nt li%ite (n interiorul unui cva$drilo&1 asemenea celor doi cai din manuscrisul con*tem%oran de dincolo de marea
M(necii+ #i s(nt culca0i fiecare cu %icioarele str(nse l(ng' ca%ul ce*luilalt1 unul %e &urt'1 cel'lalt %e s%ate1 dar
%'r*0ile de deasu%ra 4i de su& talie %oc fi unite 4i ver*tical1 r'sturn(nd siluetele+ Aceste figuri s(nt re%ro*duse %e
su%ortul unei strane din catedral',,=/ 4i la Balatul de Justi0ie din acela4i ora4,QI+ Se v'd (n &iserica de la Rosny
HAu&e1 secolul al E$leaA1 (n endome,QP 4i la :8ford,Q=+
Mai multe gravuri din secolul al E$lea folo*sesc acelea4i efecte cu maimu0e$mu3ican0iF anima*lele se afl' %e
s%atele unui cal1 (m%odo&it1 de circ,QQ+ Una %are c(nd (n %o3i0ie vertical'1 c(nd culcat' %e s%atele calului1 cealalt' se
aga0' de un &a0 fie ori3ontal1 fie cu ca%ul (n 5os+ : &ucat' de 7(rtie %rins' (n centru %oate s' re(m&ine tru%urile
r'sucindu$se+ Imaginea se com&in' ca o 5uc'rie1 %un(ndu$se (n mi4care %rintr$o sim%l' alunecare de a8' Hfig+
QLA+
?iguri identice1 dar orientale1 de &ron31 se %'strea3' la "ational Gallery din Zas7ington,Q.+ Bro*venien0a lor
e8act' este necunoscut' 4i data incert' dar ele se leag' f'r' (ndoial' de un acela4i fond1 din care au ie4it toate
com%o3i0iile cu elemente inter4an5a&ile1 cu ie%uri1 cu %e4ti1 cu cai r's%(ndite (n #vul Mediu (m%reun' cu formele
musulmane+
Brintre rafinamentele 4i minun'0iile %e care sistemele gotice le$au %rimit %rin intermediul Isla*mului1 aceste
e8erci0ii de (ndem(nare 4i aceste demonstra0ii de art' %entru art'1 (n care te7nica de%'4e4te o&iectul1 reflect' cel mai
%recis s%iritul lor+
I
Gene3a noului :ccident1 resta&ilind imaginea omului 4i a vie0ii1 nu (nde%'rtea3' #vul Mediu de :rientul fantastic
care i$a definit un (ntreg as%ect (n e%ocile %recedente+ Tocmai atunci c(nd arta gotic' este matur'1 (n %osesie
com%let' a mi5loace*lor sale1 ac0iunea lui se intensific'+ Boate su&0ie$rea 4i %re0io3itatea stilului care au (ndre%tat
#vul Mediu s%re gli%tic'1 au favori3at de asemenea aceast' influen0'+ <e%lasarea s%re vest a atelierelor orientale1
de3voltarea unei arte de imita0ie1 se %roduc tocmai (n acel moment al evolu0iei gustu*lui+ #le au contri&uit (n %rimul
r(nd (n sensul vir*tuo3it'0ii 4i minu0iei+ A4e3area figurinelor gotice (n cutiu0e %olilo&ate ara&e nu de3v'luie oare de
%e acum o as%ira0ie secret' 4i un %rogram formal_ <ar1 (n acela4i tim%1 :rientul readuce %e imagi4tii occidentali
c'tre s%ecula0ia ornamental' 4i mon*4trii s'i; el re(nt(lne4te acel #v Mediu al visurilor geometrice1 al fiin0elor ireale
4i al minunilor lumii+ #ste re(nvierea ornamentelor (m%letite 4i a &es$tiarului care au cucerit #uro%a (n mai multe
r(n$duri+ Batru%edele 4i %'s'rile (n lu%t'1 gru%urile ,I antitetice1 animalele 7i&ride1 f'%turile cu tru%uri

multi%le (4i rec(4tig' medalioanele+ ?ondul orna*mental al Mediteranei orientale retr'ie4te (n %lin' %erioad' gotic'1
dar1 odat' cu el1 s(nt introduse acum noi rafinamente+
(m%letitura se recom%une (ntr$o constela0ie de %oligoane 4i (n ro3ase cu nenum'rate noduri+ ?run*3ele se su&0ia3'+
: scriitur' mai delicat'1 mai us*cat'1 d' ara&escurilor o not' de afectare+ Se reg'*se4te adesea (n ea e8actitatea
ci3el'rii+ :rnamen*tele devin 4i ele animale+ Rumi$ul na4te viet'0i f'r' la&e1 ornamentele (m%letite1 f'%turi
filiforme+ Stilistica ornamental' care domina (n arta romanic' se resta&ile4te %rin aceast' faun' gracil' a
manu*scriselor din secolele al E>I$lea 4i al El$lea+ I3&ucne4te o sev' nou'+ ?run3i4ul desenat sau scul%*tat se
(ncarc' de roade amenin0'toare+ Be tul%ini de floare se (nal0' oameni trunc7ia0($nasJ7is+ ?lora vie se (m%odo&e4te cu
flori neo&i4nuite+ Bove4ti ara&e se altoiesc %e vi3iuni 4i alegorii din #vul Mediu+ C7i%urile lunare c(ntate de ?irdusi
4ira*gurile de m'4ti1 mon4trii lu%t(nd (m%otriva %ro*%riei lor co3i1 o serie (ntreag' de forme ce se$n$v(rtesc 4i de
minun'0ii de intervertire se r's%(ndesc (m%reun' cu vegeta0ia gr'itoare+
Aceste teme s(nt adesea re%roduse cu o fideli*tate sur%rin3'toare; ele se (m&og'0esc de multe ori venind (n contact
cu lumea occidental'+ Re(n*sufle0ite de aceste a%orturi1 geniul ornamental al occidentului multi%lic' confu3iile
f'%turilor (nsu*fle0ite cu flora 4i a&strac0ia+ ?auna 7i&rid' gotic' este 4i mai divers' dec(t cea a musulmanilor care a
%refigurat$o 4i1 %e de alt' %arte1 totul se mi4c' cu o nou' frene3ie+ Rumi$ul este amestecat cu %lantele ag'0'toare+
Trunc7iurile omene4ti %(r$guite (n frun3i4urile ornamentale se des%rind de su%ortul lor 4i r't'cesc f'r' %artea din
s%ate+ (m*%letiturile s(nt de3nodate 4i (nnodate de re%tilele care s$au n'scut (n ele 4i de altele 2d'ruite6 din afar'+
<ar toate acestea 0in (nc' de feerie 4i con*tri&uie la sci3iunea care se %roduce (n arta gotic' (ntre imagini 4i decor+
?enomenul %oate fi constatat (n scul%tur'1 unde odat' cu sf(r4itul secolului al EIII$lea1 al'turi de
scene 4i figuri care evoluea3' s%re realitate1 au loc fante3iile cele mai contrare naturii+ Se accen*tuea3' (n %ictura
manuscriselor unde se v'd %re$ci3(ndu$se c'tre aceea4i dat' o divi3iune (ntre sti*lul de ilustra0ie 4i miniatura
%ro%riu$3is' 4i deco*ra0ia marginilor1 anluminura+ <urrieu1 care a notat aceast' distinc0ie1 a sta&ilit cum se traduce
ea (n (n4i4i termenii folosi0i la aceast' e%oc',QL+ Cuv(n$tul 2enlumine61 (m%odo&it cu anluminuri1 (nce%e s' fie
(ntre&uin0at c7iar (n momentul (n care a%ar 4i se de3volt' fante3iile marginale1 (n tim% ce %entru miniaturi se
(ntre&uin0ea3' termenul 27is$torie1 ilustrat+ B(n' la mi5locul secolului al El$lea aceste calificative %ar a cores%unde
mai ales la dou' %rograme inde%endente1 dar ele sf(r$4esc %rin a desemna doi oameni 4i dou' meserii distincteF
2enlumineur61 cel care face ornamentul1 4i 27istorieur61 ilustrator1 care lucrau adesea la aceea4i carte,Q-+ :%o3i0ia
de stiluri 4i de te7nici este consacrat' de istoria cuvintelor 4i de s%ecia*li3area arti4tilor+ Aceast' ru%tur' a fost cea
care a favori3at de3voltarea at(t de am%l' a artificii*lor ornamentale (n vecin'tatea imediat' a ta&lo$ua4elor (n care
totul se (ndrea%t' c'tre universul viu 4i1 (n acela4i tim%1 la altoirea formelor str'ine %e un teren occidental %rin
e8celen0'+ In leg'tur' cu aceasta1 este de remarcat c' terminologia %ersan' 4i armean' fac aceea4iG distinc0ie (ntre
%ictorii de su&iecte 4i cei care reali3au ornamentele+
SaJisian,.M a f'cut acelea4i o&serva0ii (n leg'*tur' cu arta c'r0ii orientale ca 4i Baul <urrieu (n leg'tur' cu
%racticile din :ccident+ (n Arme*nia1 cuv(ntul 2enlumineur6 9 cel care reali3ea3' anluminurile 9 cores%unde
termenului d3ag7gog71 a c'rui r'd'cin' este floare 4i acest caracter flo*ral este cel care domina (n cea mai mare
%arte a vec7ilor ornamente ale manuscriselor+ (n lim&ile musulmane e8%resia cores%un3'toare este aur1 mud$7a77i&1
literar aurar1 evoc(nd astfel direct culo*rile de aur folosite (n %aginile cu anluminuri %er*sane 4i din Islam1 (n
general+ : %agin'1 o mar*gine decorativ' sau o viniet' au 4i ele1 un termen ,= s%ecial1 tad77i&1 (n a4a fel (ne(t te
%o0i (ntre&a dac'1 accemu(nd aceast' (m%'r0ire a genurilor1 #vul Mediu nu a urmat (ntr$o anumit' m'sura %ractici
islamice+ Aurul (nsu4i1 rev'rsat %e at(tea manuscrise ca (n :rient1 este aci asociat adesea artei anluminurii1 c7iar (n
descrierile te7nice+ Ast*fel1 (n inventarul lui Carol al $lea,., 2o mare Bsaltire a sf(ntului Loys6 este %re3entat' ca
2tres ric7ement enlumyne dGor et ystorie dGanciens ymages6 Hfoarte &ogat (m%odo&it' cu anluminuri de aur 4i
ilustrat' cu imagini vec7iA1 2item1 ung autre %lus %etit Breviaire en deu8 volumes et deu8 estui3 &rode31 enlumine3
dGor et ystorie3 de &lanc et de noir++ +6 Hla fel un alt Breviar mai mic (n dou' volume 4i doua co%erte &rodate1
(m%odo&ite cu anluminuri de aur 4i ilustrate (n al& 4i negru+++A Un %ersan ar fi tradus %rin o%era unui aurar1 a unui
mud7a77i&+ :ricum ar fi1 mai multe dintre ornamentele care a%ar %e marginile te8telor gotice1 5um't'0ile de frun3e
ascu0ite1 (m%letiturile cu stele1 fran5urile1 %ot fi calificate dre%t tad77i&+
<ar acest :rient nu e8%lic' totul+ : lume 4i mai vast' 4i mai e8otic' se de3v'luie (n :ccident (n cursul secolului al
ElII$lea 4i intervine (n vi3iu*nile sale+ Studiul ari%ilor de liliac 4i de demoni ne va %ermite s'$i %reci3'm caracterul
4i mi5loacele de transmitere+

+ ARIBI <# LILIAC Dl <#M:"I C>I"#V#DTI
I
Mult' vreme imaginea diavolului este (nsemnat' %rintr$o contradic0ieF masc' de animal r(n5ind1 trunc7i stafidit de
locuitor al (m%'r'0iei Mor0ii1 la&e %'roase (narmate cu g7iare1 dar ari%i de %as're1 adic' asem'n'toare celor de
(ngeri+ Arta romanic' a re%rodus de nenum'rate ori ace4ti demoni+ Be ca%itelurile din Saulieu1 din e3elay1 la
Moissac1 la Souillac1 umerii lor de cadavre %oart' ari%i angelice+ Adeseori s$a (ncercat redarea erorii integrale a
geniului R'ului1 su%rim(nd acest ultim semn al lui <umne3eu1 dar el (4i %ierdea atunci toat' demnitatea de %rin0 al
v'3du7ului1 du%' cum arat' a%ostolul Bavel+ Be tim%anele &isericilor din Autun1 din Conques1 (n numeroase
figura0ii romanice scul%tate 4i %ictate1 diavolii s(nt 5ivine ag'0'toare ina%te de 3&or ce nu mai fac %arte din ordinul
s%iritelor+ <oar c(nd %rimesc ari%i de liliac imaginea lor se conformea3' (n ace*la4i tim% conven0iilor a%aren0ei
fi3ice 4i conce%0iei religioase+ Ari%i de %as're de noa%te1 cu %ielea (ntins' %e osatura de vergele metalice1 ele nu
evoc' Baradisul ci r's%(ndesc um&ra regiunilor sinistre+ C(teva miniaturi din ,/,M9,//= (nf'0i4ea3' %rimele sc7i0e
de acest fel,1 dar mem&ranele s(nt (nc' %rost formate 4i ari%ile de %as're mai su&*3ista1 %arc' uitate1 %e acelea4i
tru%uri+ Se %are c' aceste ca3uri s(nt i3olate Hfig+ Q-A+ "ici %rimele ,/Q

A0ocali%suri anglo$normande nici Infernurile en*gle3e din %rimul sfert al secolului al ElII$lea nu folosesc (nc'
acest ti% care nu se fi8ea3' dec(t (n a doua 5um'tate a secolului al ElII$lea+ #ste (nt(lnit atunci %este tot (n Anglia1 (n
?ran0a1 (n S%ania/+ (ntregul :ccident gotic ado%t' moda ari*%ilor nocturne+ <e atunci diavolii s(nt conce%u0i s'
vie0uiasc' %e st(nci a&ru%te 4i ca s' %lane3e (n caverne+
Aceea4i transformare are loc (n Italia+ La Giotto1 (n &iserica su%erioar' din Assisi1 demonii alunga0i din Are33o de
sf(ntul ?rancisc urc' dea*su%ra cet'0ii ca ni4te tene&re Hfig+ ..A+ Cristul din <uccio H%redela de la MaestaA este
tentat de un demon cu ari%ile de liliac+ La Cam%o Santo din Bisa1 c(rdul lor e8%lodea3' (ntr$o &'taie de ari%i a
acestor %(n3e &lestemate Hfig+ .MA+ Acelea4i mem*&rane s(nt (ntinse de Lucifer Trifrons al lui <ante+
Sotto ciascuna uscivan due grandGali1 quanto si eonvenia a tanto uccel(oF vede di mar non vidGio mai cotali+
"on avean %enne1 ma di vis%istrello era lor modo; e quella svola33ava1 si c7e tre venti si movean da ello+
HInfernul1 C(ntul EEEI1 PQ9=,AI
La sf(r4itul #vului Mediu1 lumea este n'%'dit' de ace4ti demoni+ #i formea3' o legiune (n Infer$nurile din Tres
Ric7es >eures de la C7antilly1 la #nguerrand Wuarton1 Sc7ongauer1 Bouts1 Ste%7an Loc7ner1 >ans ?rie3+ Ari%ile de
liliac 7'r0uie oamenii1 se agit' f'r' 3gomot (n 5urul muri&undu*lui1 r's%(ndesc %retutindeni (ntunericul+
Aceea4i evolu0ie %oate fi o&servat' %e dragon1 una dintre incarna0iile diavolului+ (n arta roma*nic'1 el este un 4ar%e
f'r' ari%i 4i f'r' la&eP sau o %as're cu coada de 4o%(rl'=+ (n arta gotic'1 el are ari%i mem&ranoase+
Una dintre %rimele sale re%re3ent'ri1 su& aceast' nou' (nf'0i4are1 %oate fi semnalat' (n Bsaltirea lui #dmond de
Laci Hmort (n ,/=L1 Belvoir Cast$,/. leAT=+ <ragonul cu ari%i de liliac devine din ce
(n ce mai frecvent %e m'sur' ce se (naintea3' (n a doua 5um'tate a secolului al E>$lea+ #l este ace*la4i (n
ma5oritatea manuscriselor1 de la Jean Bucelle. %(n' la ?ouque0L+ Boate fi reg'sit1 scul%tat (n de*corul ar7itecturii- 4i
%e strane,M Hfig+ .MA+
<ragonul gotic %rime4te (n %lus o creast'1 f'*cut' dintr$o 0es'tur' (ntinsa %e ni4te 0e%i1 care se r's%)nde4te odat' cu
ari%ile,, 4i are forma lor 3im0at',/+
Asemenea 5ivine se 3&at acum su& lancea ar7an*g7elului Mi7ail 4i a sf(ntului G7eorg7e,I1 4i re%re*3int' mon4trii
A%ocali%sului,P1 dragonul sfintei Margareta,= sauO 4er%ii (n'&u4i0i de >ercule co%il,Q+ ?iin0a fa&uloasa1 ucis' (n
secolul al E$lea ling' Bonn,. 4i 4er%ii de %e muntele #tna care se 7r'*nesc cu co%ii,L1 au acelea4i atri&ute+
<e la dragon1 ari%ile de liliac trec la grifoni,-1 la 4ar%ele cu %rivirea ucig'toare/M1 la sirenele %'s'ri/, 4i la
centauri//+ #le se transmit fiin0elor com%o3ite1 5um'tate %atru%ede1 5um'tate %'s'ri1 5um'tate ani*male1 5um'tate
oameni/I1 la animalele cu tru%ul du&lu 4i cu un singur ca%/P 4i c7iar vulturului &icefal/=+ Marginile gotice mi4un'
de f'%turi 7i&ride1 de c(ini1 de cai1 de animale marine cu ari%i 4i din0i1 care %ar toate s' vin' din ad(ncuri su&$
i%'m(ntene+ <e la o vreme liliacul (nsu4i (4i face a%ari0ia/Q+ (n tim% ce (n Bestiarele romanice HB7ili%%e de T7aon1
,,MM9,,I=A/. 4i la Guillaume le Clerc1 %as'rea de noa%te1 "ictaco0race1 este o &ufni0' sau o cucu*vea1 el1 2la
cauve sorris61 este acela care sim&oli*3ea3' acum %o%orul evreu care 27et lumiere del 5or et aime tene&res6 Hur'4te
lumina 3ilei 4i (ndr'*ge4te (ntunecimileA/L+
Creasta1 care s$ar fi cre3ut s%ecific' saurienilor1 este trans%lantat' 4i %e alte animaleF re%tile cu ca% omenesc1 &i%ede
4i %atru%ede/-+ #a (m%odo*&e4te 4ira s%in'rii1 &ra0ele1 %icioarele diavolilorIM Hfig+ L.A+ Boate fi o&servat' alunec(nd
de$a lungul unor sim%le ornamente+ T'i4urile care cresc %e vegeta0ia de %e margini seam'n' adesea mai %u0in cu
s%inii %lantelor dec(t cu o %lato4' dorsal'+ Tul*%inile %rind via0' ca ni4te dragoni+ #nlart semna*lea3' o evolu0ie
analoag' cu c(r5ele e%isco%ale a c'ror volut'1 re%re3ent(nd un monstru do&or(t de ar7ang7elul Mi7ail1 (i %'strea3'
creasta %e su%ra*fa0a e8terioar' a volutei c7iar atunci c(nd anima*lul nu mai este re%re3entatI, 4i c7iar ari%ile de
liliac s(nt uneori fi8ate %e ramuri doar ca orna*mente 4i se 3&at %e volute asemenea unui tru% viuI/+ (n sf(r4it
oamenii se (m%odo&esc 4i ei cu aceste %odoa&e diavole4ti Hfig+ ./A+
In secolele al El$lea 4i al E$lea armurile cavalerilor se um%lu de e8crescen0e dantelate+ B'r*0ile care aco%er'
um'rul devin %l'ci cu vine aco*%erind s%atele1 ari%ioarele (not'toare sau c7iar adev'rate v(rfuri de ari%'II+
C(teodat' casca este transformat' (ntr$un ca% grotesc cu ari%i de liliac (n c7i% de urec7eIP+ A%ar creste %e &otul
cailorI=+ Be un desen de Jaco%%o BelliniIQ animalul este deg7i3at (n (ntregimeF el %oart' o masc' cu oc7ii ie4i0i din
or&ite1 cu gura des%icat'1 &otul terminat (n volut'; g(tul (i este aco%erit de sol3i; creasta a5unge %(n' la coad'; %e
%ie%t s(nt %rinse dou' ari%i mem&ranoaseF soldatul c'l're4te un monstru din Infern (n ornamenta0ia lui lu8oas' 4i
sinistr' Hfig+ .IA+ Atunci c(nd Leonardo da inci va %ro*iecta o ma4in' 3&ur'toare1 aceasta va fi din nou cu ari%i de
c7iro%ter'+ <ealtfel %reci3ea3' el (n*su4iI.F liliacul este acela care 2tre&uie s' fie mo*delul ma4inii 3&ur'toare1
deoarece %rin ari%ile %'*s'rii aerul trece %rintre %ene 4i nervurile s(nt des*%rinse1 (n tim% ce la liliac1 0es'tura este
f'r' fisuri 4i leag' toate %'r0ile6 dar e8ista totdeodat' amin*tirea vi3iunii oamenilor (nari%a0i din imagistica
religioas' 4i fantastic' 4i1 %e unele sc7i0e1 figurile lui Leonardo %ar ni4te s%irite r'3vr'tite1 venind direct din #vul
Mediu+
<e unde vin aceste noi atri&ute ale diavolului_ Islamul le$a folosit1 dar (n acela4i tim% 4i (ntr$o manier' mai %u0in
com%let' dec(t :ccidentul+ <ra*gonul (nfruntat de Damoura41 (ntr$o co%ie %er*sana a fa&ulelor ou animale ale lui
I&n BaJ7ti4u1datat' din ,/-,IL1 una dintre %rimele ilustra0ii cunoscute din domnia mongol'1 nu difer' de mon*strul
0intuit la %'m(nt de un sf(nt G7eorg7e sau de un ar7ang7el Mi7ail din imaginile gotice+ <e asemenea cel %e care (l
atac' fiul lui ?eridun (n*tr$un Da7$"ame de la (nce%utul secolului al EI$leaI-+ A%ar0in(nd unei e%oci (n care
sistemul este de5a universal admis1 aceste figuri nu s(nt suficiente %entru a$i sta&ili originile+ Cu toate acestea1 ele
indic' o direc0ie 4i a5ut' sa i se %oat' sur%rinde caracterulF #8tremul :rient1 t'r(m al dragonilor1 se %oate recunoa4te
(n fiecare cut' ascuns' a acestuiaPM+
<ragonul c7ine3esc1 Long$Zang1 datator al %loii 4i vie0ii1 nu este dec(t un 4ar%e cu dou' sau %atru la&e1 aco%erit de
sol3i+ <in umerii lui 0(4nesc ade*sea fl'c'ri+ <ar dragonii au1 (n (m%'r'0ia Cereasca1 (nsu4irile 4i as%ectele cele mai
diverse+ (nce%(nd din e%oca >an1 ei au o creast' dorsal' cu 0e%i sau c7iar 3im0i de fer'str'uP, 4i s(nt adesea
(nari*%a0i+ Aceasta ultima s%ecie se nume4te Ning$Long+P/+ Be un desen du%' Zu$Tao$tseu Hsecolul al III$leaAPI1
care a aco%erit %ere0i (ntregi ou re*%re3ent'ri ale Cerului 4i Infernului1 ari%ile s(nt mem&ranoase 4i una dintre ele a
fost sf(4iat' (n tim%ul unei lu%te+ Un o&iect de 5ad din e%oca SongPP 4i re%roducerile lui Li Long$mienP=
(nf'0i*4ea3' dragoni asem'n'tori Hfig+ .IA+
:amenii cu ari%i de liliac s$au n'scut tot (n aceste regiuni+ Studiind ornamentele de &ron3 Ciou Hsecolele EI9III
(+e+n+A1 Leroi$Gour7anPQ a des*%rins un gru% de lilieci r's%(ndit mai ales (n al doilea registru+ Se vad aici1 %e de o
%arte1 c7iro%$terul sc7emati3at dar %erfect recognosci&il1 %e de alt' %arte1 com&inat cu elemente omene4ti+ Asis*t'm
la metamorfo3a c7iro%terului (n om 4i a omu*lui (n c7iro%ter+ #ste gene3a unei (ntregi dinastii de 3ei 4i de demoni
3&ur'tori Hfig+ .PA+
Be o %ictur' atri&uita e%ocii Tan HQ,L9-,QA1 adus' de Aurel Stein din Tuen$7uangP.1 unul dintre aceste genii
(ntov'r'4e4te aisravana1 4ef al LoJa%ala4$ilor 4i regele$%a3nic al nordului1 (n tim% ce traversea3' marea+ Are un
cor% omenesc1 un ca% ascu0it de %as're1 ari%i (ntinse dintr$o %ieli0' asem'n'toare cu m'tasea1 care alunec' (n fumul
cerului ca refle8ul unei 8im&re+ Be un ta&lou de Ciu Ki$ciang 4i Lin Ting$Juei Hoca+ ,,QI9 ,,LMA1 ace4ti demoni
av(nd ca% omenesc cu coarne duc cu ei osemintele lui Buda c'tre %rinci%alele col0uri ale lumiiPL Hfig+ .QA+ Be o
%ictur' 5a%one3' considerat' ca fiind din a doua 5um'tate a seco*lului al EII$IeaP- oameni (nari%a0i s(nt do&or(0i cu
s'ge0i ca ni4te %'s'ri+ #i a%ar (ntr$o imagine antro*%omorf' a lui Garuda=M 4i (ntr$un c7i% al Am'*r'ciunii=,+ <ar
colec0ia cea mai com%let' a aces*tora se %oate vedea %e un sul din Mu3eul Guimet din Baris=/+ MaJemono$ul
%oart' mai multe adno*t'ri dintre care una semnat' Nu$Tsi1 un erudit de la sf(r4itul secolului al E>I$lea1 alta de
Ciao$Mong$fu1 cel mai cele&ru %ictor Nuan1 atri&uindu$l lui Li$Long$mien 4i dat(ndu$l ,ML,+ "u este vor&a dec(t de
o ico%ie a o%erei foarte cunoscut' (n C7ina dar a c'rei e8actitate este atestat' de a doua re*%lic' conservat' (n
Anglia=I+ Su&iectul acestor de*sene este %ovestea lui Kuei$tsau$Mu1 so0ia st'%($nului Infernului+ #a avea 3ece mii
de co%ii dar se 7r'nea ou cei ai altora1 du%' ce$i omora1 %(n' c(nd fiul ei cel mai mic1 %referatul1 Bin$Jia$lo1 a fost
(nc7is (ntr$un vas de sticl' 4i eli&erat de Buda cu f'g'duiala s' renun0e la aceste os%e0e+ Scena re%re3int' aceast'
mum' a %'durii c7em(ndu$4i armatele (n a%'rarea co%ilului s'u+ Se %erind' tot infernul+ Brintre fiin0ele fantastice cu
ari%i de c7iro%tere1 (m%odo&ite adesea cu sol3i1 e8ist' o femeie cu g7iare de %as're1 un %ersona5 cu ca% de 7ien'1 un
vam%ir cu coad' de vul%e +4i cu urec7i de ie%ure1 (n sf(r4it cinci oameni cu ca% ornitomorf care se av(nt' (n
v'3du7uri1 0intind cu l'nci sau tr'g(nd cu arcul Hfig+ .QA+ Mas%ero le$a identificat ca fiind n(4te Tr'snete=T+
<ivini*t'0ile ar fi fost de5a cunoscute (n e%oca Dan== 4i ele nu se sc7im&' a%roa%e deloc %(n' (n taoismul modern+
Brin0ul lor1 Lei$Kong1 este re%re3entat de o&icei cu un tors omenesc1 un ca% de maimu0' ou cioc de %as're de %rad'1
%icioare cu g7iare1 ari%i ,I, de liliac+ S(nt 4i 3ei ai %ede%sei1 (narma0i ca s' loveasc' %e cei vinova0i de o mare
crim' %e care legea omeneasc' nu %oate s'$i ating'+ Arta %o%u*lar' (i va conserva su& acest as%ect=Q+
Toate c7i%urile care au re(nnoit Infernul (n #vul Mediu s(nt str(nse (n aceste re%ertorii 4i unele din*tre ele %re3int'
asem'n'ri fra%anteF astfel %atru*%edul cu urec7i de ie%ure din cortegiul lui Kuei$tseu$Mu rea%are (m%reun' cu
diavolii frescei din Assisi Hfig+ ..A 4i demonii lui Ciu$Ki$ciang au re%lica lor fidel' (n imagistica gotic'1 (ntre altele
la a4a$numJul Maestru al B'duricilor HMa(tre au8 Boqueteau8A H,I.LA=. @fig+ .LA+ <emonul 0intuit la %'m(nt de
ar7ang7elul Mi7ail1 (ntr$un ta&lou al Me4terului Sf(ntului Se&astian Hsecolul al EII$leaA=L1 re%roduce e8act
anatomia 3eului$fulger Hfig+ .-A+
#8em%le de o ciud'0enie e8traordinar'1 care s(nt reg'site ici 4i colo1 %ot com%leta a%ro%ierileF demonii cu s(ni de
femeie1 demonii$co%aci1 demonii cu trom%' de elefant1 demonii cu urec7i mari 4i cu corn unic+
<emonii cu s(ni de femeie s(nt frecven0i (n #vul Mediu+ S(nt (nt(lni0i mai ales (n secolul al E$lea (n s%ecial (n
gravur'=-+ La Calendrier des Bergers HCalendarul %astorilor1 ,P-,A (nf'0i4ea3' o serie dintre ace4tia av(nd coarne %e
ca%1 sau ca% de animal 4i c7iar (ntreaga %arte din s%ate de %a*tru%ed+ Costumul de drac din mistere avea adesea un
%ie%t flascQM+ Bell1 Satan1 Lucifer au 4i ei un %ie%t asem'n'tor (n desenele dramaturgului din VUric71 Jacques Ruof
H,=I-A+ Mul0i din demonii lui Kuei$tseu$Mu au torsuri sla&e cu %ielea 3&(r$cit' 4i s(ni c'3u0i+ Bie%turi de femeie mai
a%ar 4i la geniile aco%erite cu scoar0' de co%ac 4i cu ramuri dintre care un gru% (naintea3' ca o %'dure (n mers+
<emonii ar&orescen0i s(nt relua0i de >ieronymus Bosc7+ (n Is%itirea de la Lisa&ona doi dintre ei1 %uT$t(nd %e ca% un
co%ac uscat1 se al'tur' gloatei 3go*motoase de mon4triQ,+ "u e vor&a de descenden0ii nimfelor antice %resc7im&ate
(n %lante1 fi8ate (n %'m(nt %rin r'd'cini ad(nci+ #i fac %arte dintr$o 7oard' de draci (n mi4care ca 4i (n defilarea lui
Ii Long$mien+ Di c7iar (n centrul Infernului se (nal0' (nc' un om f'cut din trunc7iuri noduroase1 %e voleul dre%t al
a4a$numitei Gr'dini a <esf'*t'rilor+ Be ta&loul de la Brado1 (nveli4ul (i este a%roa%e desf'cut1 dar un desen din
mu3eul Al&er$tina HienaA (l (nf'0i4ea3' %lin ca la %ictorul Song Hfig+ LMA+ Un dra%el cu semilun' 2turceasc'6 f(lf(ie
ag'0at de un &'0F se %oate recunoa4te em&lema ere3iei 4i a :rientului+ ?'r' (ndoial'1 ace4ti 2co%aci g'uno4i6 s(nt 4i
sim&oluri ale alc7imieiQ/1 dar %resc7im&area lor (n f'%turi omene4ti de3v'*luie o demonologie e8otic'+
(n reta&lul de la Isen7eim1 al lui GrlineUald H,=,QA1 demonii a%ar0in a%roa%e (n totalitate reg*nului silvestru+ L(na
lor se ru%e ca ni4te frun3e moarte 4i %e ca% le cre4te o vegeta0ie rigid'1 aceea4i ca 4i %e monstrul de %e %odeaua
g'sit' (n ruinele de la Kara$7ogia1 (n Asia Central' Hse*colele al UI$lea 4i al IE$leaA\I+ #i se 3&at^ de*altfel (ntr$
un %eisa5 lunar cu roci str(m&e 4i cu mun0i a&ru%0i1 cu co%aci %e care curg 4iroaie de mu4c7i1 unde totul evoc'
#8tremul :rient+ Mai este de men0ionat fa%tul c' un (nger din acela4i ansam&lu1 f'r' (ndoial' %rotectorul Asiei 4i al
raselor sale1 are c7i%ul %lat1 %ome0ii %roeminen0i1 nasul turtit1 urec7ile (nguste 4i lungi 4i %rotu&e*ranta craniului1
2u4ni4na61 cea a unui BudaQP+
#8crescen0ele din 5urul o&ra5ilor se reg'sesc la un demon al Me4terului L+ C3Q= ca 4i (n Is%itirile lui Sc7ongauer 4i
Cranac7 (n care a%are 4i o f'%*tur' cu &ra0e omene4ti 4i cu trom%' de elefant1 cu fruntea te4it' 4i cu gura des%icat'
ad(ncQQ+ Ace*la4i %rofil a%are (n gr'mada demonilor c7ine3e4ti Hfig+ L,A+ Un geniu cu ca% de elefant1 Ganesa1 fiul
lui Civa 4i lui B)rvat(1 era dealtfel %rintre c7i%u*rile cele mai %o%ulare din India &ra7manic'+
Cu toate acestea ca%ul cu urec7i mari este acela care ofer' asem'n'rile cele mai i3&itoare+ Brintre statuetele de
argil' care %'3esc mormintele Tan e8ist' adesea un monstru st(nd %e vine1 cu c7i% demoniac deasu%ra c'ruia se
(nal0' un cornQ.+ Ure*c7ile sale %este m'sur' de mari s(nt ca ni4te ari%i II sau ca ni4te g7iocuri (n care
r'sun' 3gomotele lumii+ Bentru Laufer1 el re%re3int' %e Nama1 (n stadiul transform'rii sale din animal (n om+
(n :ccident1 aceste urec7i gigantice se (nmul*0esc (n scul%tur'QL 4i (n gravur'+ <emonii care dau t(rcoale (n 5urul
muri&undului1 (n Ars Moriendi Hcea[ ,P==AQG1 %oart' asemenea urec7i cu marginile dantelate1 sus0inute de nervuri+
: analogie a %ro*cedeului1 comun diferitelor sisteme teratomorfe1 7i%ertrofiind anumite %'r0i ale cor%ului ar fi
%u*tut s' e8%lice asem'narea (ntr$o anumit' m'sur'+ <ar figurile gotice au nu numai urec7ile mon4tri*lor Tan1 ci
adesea 4i cornul lor Hfig+ L/A+ In ulti*mele sale cli%e omul medieval este c7inuit de 3eii Mor0ii 4i ai Infernului
c7ine3+
Aceast' identitate a&solut' a formelor 4i diver*sitatea concordan0elor ne %ermit s' facem a%ro*%ieri (n ceea ce
%rive4te demonii cinocefali1 mai %u0in i3&itoare la %rima vedere+ (nce%(nd cu lu*crarea lui Ctesias asu%ra Indiei1
oamenii ou ca% de c(ine s(nt situa0i (n general (n :rient.M+ La (n*ce%utul #vului Mediu1 ei erau (nt(lni0i c(teodat' (n
alte %'r0i., dar1 (nce%(nd din secolul al EIII$lea1 a%roa%e to0i erudi0ii s(nt de acord s'$i %lase3e (n*s%re r's'rit./
relu(nd mai (nt(i tradi0ia indian' clasic'.I1 a%oi legendele t'tare 4i c7ine3e+ : (m*%'r'0ie a clinilor este men0ionat'
(ntr$o Istorie a dinastiei Ciu1 4i Analele celor cinci <inastii H-M.9 -QMA.P dau o descriere com%let' a acestei 0'ri
Keu1 cu locuitorii s'i cinocefali a c'ror lim&' este un l'trat+ Mitiurile %o%oarelor camide s(nt foarte nu*meroase (n
aceste 0inuturi+ C(inii ar fi str'mo4ii c7irc7i3ilor1 ai %o%ula0iei din Java 4i acelor AGinos+ Mongolii se considera fii de
lu%i1 Burte$Cine6+
<e aceste fa&ule din Asia :rientala 4i nu de Ctesias se leag' acum 1Acanofale36gii descri4i de e8%loratori 4i de
savan0i+ Jean du Blan Car%in (i a4a3' dincolo de Tartaria1 Marco Bolo (n insulele Andeman1 :doric de Bordenona 4i
Jo7an de Man$deville (n insula "yc7oneran sau "icumera H"ico&arA+ S(nt re%re3enta0i (n general cu o statuet' de
aur sau argint (nfa0i4(nd un &ou1 a4e3ata deasu%ra ca%ului canin.Q+ Animalul este a4e3at 2%e ca%1 dinaintea frun0ii1
(n semn c' e 3eul lor6+ G'sim aceea4i %odoa&' a ca%ului1 (n form' de %atru%ed1 %e un demon al lui Kuei$tseu$Mu 4i
la %ersonific'rile stelelor (n Tri%itaJdB1 enciclo%edia &udist'+ ?igura0iile astronomice occidentale reiau acest
ornament %e om1 microcosmos.L 4i %laneta Marte.- al c'rei ca% este guvernat de Ber&ecul Vodiacului Hfig+ LIA+
#8tremul :rient avea 4i demoni$c(ini1 %rove*nind1 se 3ice1 din muntele Lin$Lu1 care a5ung (n #uro%a cu rasele de
cinocefali+ La Li Long$mien ei a%ar su& diferite (nf'0i4'ri1 cu un ca% ome*nesc normal1 cu g7iare de %as're1 cu la&e
de %a*tru%ed1 (ntr$o %ictur' din secolul al EIII$leaLM1 3eul$tunet1 Lei$Kong face %arte din aceast' s%ecie+ Se
(nt(lne4te (n :ccident (ntr$o ilustra0ie de Join$ville H5um'tatea secolului al EI$leaAL, 4i (n ta%i*seriile din Angers
Hcea ,I.LA Hfig+ Q-A+ Aceia4i demoni s(nt nenum'ra0i (n Mir ades de "otre$<ame ale lui Gautier de Coincy Hdu%'
,P=QAL/1 (n Ars Moriendi Hcea ,P==A 4i (n Infernul din Ca$lendrier des Bergers H,P-,A (n care am men0ionat mai
(nainte diavolii c7ine3e4ti1 cu s(ni de femeie1 cu urec7i mari1 cu corn unic+ Avi3i de miros greu1 sco0(nd lim&a ei
adulmec' %retutin*deni murd'ria 4i %'catul+
"u e vor&a de infiltr'ri i3olate ci de o inva3ie+ C7iar ni4te genii cu c7i%urile %e %ie%t 4i %e a&do*men1 asociate
ini0ial lumii greco$romane %rin e8ce*len0'1 a5ung acum la aceste adev'rate 7oarde+ ?enomenul este de acela4i ordinF
%este tradi0ia an*tic' se su%ra%un1 la un moment dat1 legendele orientale+ Bo%ula0ii asem'n'toare aJe%7aloi$lor lui
>erodot 4i Blemi3ilor lui Blinius 4i Bom%onius Mela1 s(nt men0ionate 4i (n tratatele c7ine3eLI 4i tot la ele se refer'
Marco Bolo 4i Mandeville de*scriind ace4ti mon4tri1 unul dintre ei %las(ndu$l (n Si&eria1 cel'lalt (n insulele
:ceanului Indian+ Ace*lea4i minuni figurea3' %rintre diavoli+ Un r'3&oi*nic stetocefal lu%t' cu M)ra1 %e o
scul%tur' (n relief din Amar)vati dlin secolul al II$leaLP+ #l este %re3ent (n aceea4i scen' %e un stieag din Tuen$
7uamg Hsecolul al E$lea cu a%ro8ima0ieAL=+ (n sf(r4it1 st'%(nul Infernului1 Nama$Tang1 (m&rac' o armur' grea cu un
ca% %e a&domenLQ+ (n tim% ce (n :cci*dent aceste fiin0e fantastice sufer' o lung' ecli%s' 4i nu renasc demoni3ate
dec(t c'tre sf(r4itul seco*lului al E>$lea1 ramura lor asiatic' este continu' 4i satanic' (nc' de la %rimele ei genera0ii+
Armurile au nu numai c7i%uri %e a&domen ci 4i m'4ti la genunc7i1 la coate 4i %e umeri+ Toate articula0iile s(nt
a%'rate de ni4te ma8ilare fio*roase+ Mem&rele lu%t'torilor %ar (m%ro4cate de ni4te dragoni+ Aceste %lato4e s(nt
%urtate de Nama 4i LoJa%)la din secolele al lII$lea 4i al iE$lea1 de o slug' a lui Kuei$tseu$MuL.+ #le nu se
sc7im&' (n %om%a 3eiasc' de %e %or0ile moderneLL+
?'r' (ndoial'1 antic7itatea greco$roman' a fo*losit 4i aceste elemente+ Gorgoneion$ul %rofilactic %rote5a genunc7ii
siluetelor grece4ti (nc' din seco*lele al l$lea 4i al $lea 4i 3eul Bes avea ca%ete de lei (n acelea4i locuriL- 4i nu
este e8clus ca arta greco$&udist' (ns'4i s' se fi ins%irat din el dar sis*temul (n (ntregime s$a s%eciali3at %e de$a
(ntregul (n aceast' e%oc' (n C7ina 4i (n Asia Central'1 integr(ndu$se unei (ntregi lumi r'3&oinice 4i demo*niace 4i
este r's%(ndit (n :ccident du%' secolul al ElII$lea ca un element asiatic+
La demonii gastrocefali de origin' elenistic' se adaug' fra0ii lor gal&eni1 ce %ot fi recunoscu0i du%' ca%etele mai
numeroase 4i du%' (nc7eieturi-M+ Ca 4i (n #8tremul :rient1 mem&rele lor s(nt mu4*cate1 (m%ro4cate1 articulate de
ni4te m'4ti (ngro*3itoare+ Uneori aceste ca%ete se fi8ea3' ca ni4te genunc7iere sau ni4te umeri e8teriori din e%oca
Tan; cele a %'rtinind unui demon de Ste%7an Loc7ner @Judecata de a%oi de la KolnA-, (i for*mea3' o adev'rat'
%lato4' %e %iele+ (n costumele din "iirn&erg1 se %ot recunoa4te %(n' 4i detaliile fran5urilor care1 (n C7ina1
ornamentea3' adesea aceste &oturi-/+ C(teodat' ca%etele se %rind direct de coa%se ca %e %ro%riul lor g(t-I;
mem&rele infe*rioare ale diavolilor se %resc7im&' atunci (n lu%i1 0in(nd (n din0i g7iare de %'s'ri Hfig+ LPA+ Sistemul
reia e8aca modul 7indus de asam&lare al 5ivine*lor care a fost inter%retat ca o imagine a metem%si7o3ei-P+ :dat'
mai mult identitatea nu %oate fi t'g'duit'+ R'm(ne de v'3ut cum 4i %e ce cale au %utut a5unge aceste forme (n
:ccident+
III
Ridicat' de Berenson-=1 %ro&lema a%orturilor e8$trem$orientale a fost cercetat' mai ales %entru Italia-Q+ (n ceea ce
%rive4te #vul Mediu occidental (n general1 du%' unele (ncerc'ri de a sta&ili a%ro*%ieri-.1 cea mai fra%ant'
demonstra0ie de analo*gie %entru secolele al E$lea 4i al EI$lea1 (n leg'tur' ou %eisa5ul fantastic i se datorea3' lui
Sterling-L+ (nmul0irea acestor ra%orturi (n dome*niile cele mai diverse nu face dec(t s' confirme re3ultatele
cercet'rilor sale+ "e %ermitem s' sc7i*0'm (n c(teva cuvinte cadrul istoric (n care s$a de3voltat aceast' ac0iune--+
Se cunoa4te ce a (nsemnat formida&ila e%o%ee a lui Gingis >an+ Conduc'tor al mongolilor1 el a invadat C7ina
H,/,PA a%oi se (ndrea%t' s%re vest1 &iruie Im%eriul SeleuJid1 %ustie4te Iranul+ Urma4ii s'i continu' acest mar4 %(n'
la frontierele germa*nice1 (n ,/I.1 Cauca3ul 4i &a3inul meridional al olg'i s(nt ocu%ate+ Cetele (naintea3' asu%ra
Ru*siei1 %rad' Rostovul1 Jdimirul1 Iaroslavul H,/ILA1 Kievul H,/PMA1 intr' (n Bolonia+ Cracovia cade1 4i la - a%rilie
,/P, for0ele aliate ale %olone3ilor1 ce7ilor 4i teutonilor s(nt (nfr(nte la Za7lstadt1 l(ng' Leignit3+ (n acela4i tim% trei
armate %'trund (n Ungaria1 %(r5olesc Besta1 (naintea3' s%re iena+ #uro%a tremur' (n fa0a acestor is%r'vi+ Ludovic
cel Sf(nt se nelini4te4te+ ?rederic al Il$lea lansea3' un strig't de alarm'+ (n J/P=1 conciliul ecumenic din Lyon1
informat asu%ra t'tarilor de c'tre e%is*co%ul Betre al Rusiei1 cercetea3' diferite mi5loace de lu%t'F (ndemnarea
%rinci%ilor euro%eni la uni*tate1 crearea unui fond de r'3&oi1 trimiterea de misionari+ Amintirea acestei alarm'ri va
d'inui (n suflete mult' vreme+
Totu4i1 mar4ul s%re vest este o%rit 4i de r(ndul acesta musulmanii 4i im%eriul Song s(nt cei care (i %reocu%' mai
mult %e 7anii t'tari+ >ulegu cucere4te Bagdadul H,/=LA1 amenin0' #gi%tul1 su*fer' mai multe lovituri (n Siria dar
reu4e4te s' su&*5uge Bersia+ <inastia >uleg7i3ilor sau a il7anilor1 reunind Iranul1 IraJul 4i TurJestanul1 va r'm(ne la
%utere %(n' (n ,IIQ+ Cei din dinastia Song s(nt (nfr(n0i de Cu&ilai care (ntemeia3' (n ,/.- dinastia Nuan cu ca%itala
la BeJin H>an&alicA+ Mare >an 4i ?iu al Cerului1 st'%(nilor al Mongoliei 4i al C7inei1 el este cel mai %uternic
monar7 din vremea sa+ <inastia lui va dura %(n' (n ,IQL+ <e la Marea Gal&en' %(n' la frontierele #uro%ei1 Asia este
uni*ficat' de mongoli+ (n fa0a universului Islamului se ridic' o nou' for0' care$i &area3' e8%ansiunea 4i$i ecli%sea3'
str'lucirea+ #8tremul :rient se afl' la %or0ile :ccidentului+
Acesta urm're4te evenimentele cu cea mai mare aten0ie+ Teama se %otole4te+ Se %une (ntre&area cum ar %utea folosi
intereselor euro%ene toat' aceasta regru%are+ Se sta&ilesc ra%orturile (ntre cele doua lumi+ Brintr$o nea4te%tat'
(ntoarcere1 Cre4tin'tatea oriental' care suferise cel mai mult 4ocul este %rima care se str'duie4te s' str(nga
leg'turile+ <u*%' tirania musulmanilor1 5ugul t'tar %are mai u4or %entru %o%oarele din Cauca3+ <atorit' unui
inter*val constituit de un nestorian1 Simeon H,/P,A 4i de >etum I1 regele Armeniei ciliciene care a domnit la Sis
H,/P,9,/==A1 cre4tinii s(nt trata0i cu &un'*voin0' de marii 7aniF 2Ace4ti t'tari nu numai c' nu erau du4manii crucii
4i &isericilor $ dar (i 4i cinsteau foarte 4i le f'ceau daruri1 %entru c' ei nu aveau sim0iri du4m'noase61 scrie (n secolul
al ElII$lea Kiraoos1 un istoric al Armeniei,MM+ Ar*menii 4i georgenii lu%t' acum (n armatele lor+ Ga3an (naintea3'
%(n' la frontiera egi%tean' H,IMMA+ <ar (n4i4i mongolii se g(ndesc la un s%ri*5in cre4tin mai im%ortant 4i trimit
am&asade %e l(ng' suveranii #uro%ei ca s' negocie3e un a5utor (m%otriva mamelucilor+ Se fac taton'ri c7iar %e l(ng'
Ludovic cel Sf(nt1 cu oca3ia 4ederii sale (n Ci%ru H,/PLA 4i la alenc(a la Iaco& I+ Argun (n*credin0ea3' o misiune
asem'n'toare nestorianului Ra&&an Sauma care este %rimit (n ,/L.9,/LL de #duard I1 ?ili% cel ?rumos 4i
%a%a "icolae al I$lea+ Genove3ul Buscarel vi3itea3' (n ,/L- cur0ile Romei1 ale Londrei 4i Barisului,M, cu
scri*sori de la il7an+ In ,IMI1 o misiune a lui Ga3an merge la Roma la Benedict al El$lea care studia3' %lanul
%entru eli&erarea Ierusalim$ului cu un a5u*tor t'tar,M/+ <oi ani mai t(r3iu1 un am&asador al lui :ld5eitu c7eam' %e
Clement al $lea 4i %e regii ?ran0ei 4i Angliei la o nou' cruciad'+ <ict(ndu$4i (n ,IC.1 la Boitiers1 cartea sa Livre de
la ?leur des 7istoires de la terre dG:rient1 >etum1 stare0 d ela m(n'stirea ordinului Bremontre3 din acela4i ora4 4i
ne%ot al regelui Ciliciei1 cel care a contri*&uit la %rima (n0elegere cu 7anii1 %ledea3' (n fa*voarea acestei alian0eF
este momentul (n care 2%our lGayde des Tartares1 la Terre Sainte %ourrait etre recouvree et le royaume dG#gy%te
conquis legierement sans %erii6,MI Hcu a5utorul t'tarilor Cara Sf(nt' ar %utea fi rec(4tigat' 4i regatul #gi%*tului
cucerit cu u4urin0' f'r' %ericolA+
: e%oc' de rea%ro%iere urmea3' celei de temeri+ #uro%a (nce%e s' desco%ere un univers care %(n' atunci nu era
cunoscut dec(t din %ove4ti+ Brimii s'i %ioneri s(nt trimi4i de Inocen0iu al I$leaF Jean du Blan Car%in H,/P=A1 "icola
Ascelin H,/PQA1 Simon de Saint Wuentin1 Andre de Long5umeau1 Guy et Jean de Carcassone H,/P.A 4i de Ludovic
cel Sf(ntF Ru&roucJ H,/=IA,MP+ Acesta din urm' g'se4te la locuitorii din MongJa1 %rintre mai mul0i euro%eni1 o
loren' %e nume B)quette 4i un giu*vaergiu %ari3ian1 Guillaume Bouc7er+
Acest du$te$vino se intensific' (n a doua 5um'*tate a secolului al E>I$lea+ Ricold de Monte Croce Hm+ ,IM-A,M=
vi3itea3' 7oardele t'tare trec(nd %rin Armenia 4i Turcia+ "icolo 4i Maffeo Bolo1 (nso$0in(nd o am&asad' a lui
>ulegu1 fac o c'l'torie (n C7ina din ,/Q= %(n' (n ,/QQ+ Bleac' din nou (m%reun' cu t(n'rul Marco (n ,/.,+ (n ,/.Q1
se r's%(nde4te 3vonul convertirii lui Cu&ilai la cre4*tinism 4i "icolae al IlI$lea H,//.9,/LMA (i tri*mite scrisori
%rin misionari+ Jan de Montecorvino %leac' (n ,/L-+ (nainte de a a5unge la >an&alic unde (l (nt(lne4ce %e Arnold din
Koln1 el %e*trece trei luni (n India (n ,/-,1 (n tov'r'4ia unui negustor italian Betrus de Lucalongo+
Secolul al El$lea este (n #8tremul :rient un se*col franciscan,MQ+ Montecorvino construie4te mai mul*te &iserici
H(n ,/--1 ,IM=1 ,I,LA1 4i %une %ictori c7i*ne3i s' reali3e3e decora0ia lor,M.+ #ste numit (n ,IM. ar7ie%isco% de
BeJin+ Trei e%isco%i sosesc (n ,I,I 4i (l investesc cu mare %om%' HAndrea de Berugia1 Gerard 4i BeregrinoA+ Al0i
?ra0i Minori (i urmea3',ML+ Un e%isco%at este (nfiin0at la Saiton HCiuan$CiuA1 la ?u$Kien1 (ncredin0at mai (nt(i lui
Gerard a%oi lui Beregrino 4i lui Andrea de Beru*gia+ (n Asia Centrala1 o misiune franciscan) s$a fi8at %e teritoriul
Iii1 cu Ric7ard de Burgundia1 numit e%isco% de Ili&aliq+ La moartea lui Monte*corvino (n ,III1 scaunul s'u de la
>an&alic este ocu%at de "icolae1 vec7i %rofesor de teologie la Universitatea din Baris1 a%oi un al %ari3ian1 Guil$
laume de Braito1 care se instalea3' aci (n ,I.M1 om desemnat de Ur&an al $lea+
Astfel rela0iile cu #8tremul :rient se (nmul0esc (n cursul secolelor al ElII$lea 4i al El$lea+ "u e vor&a de c(0iva
c'l'tori care a5ung aci %rintr$o minune a (nt(m%l'rii ci de o e8%lorare sistematica1 a a%roa%e (ntregii Asii :rientale+
#ste cea mai frumoasa1 cea mai vertiginoas' dintre aventuri+ :ccidentul o urm're4te cu %asiune+
La (ntoarcere1 Car%in (4i scrie memoriile+ Ru$&roucJ (ntocme4te un ra%ort c'tre regele s'u+ A%oi a%ar relat'rile lui
Marco Bolo H,/QLA,M-1 ale lui Ricold de Monte Croce Hcea ,IMMA1 ale lui :doric de Bordenone H,IIMA,,M1 ale lui
Mandeville Hcea ,IQMA,,,+ Tartarica se %re3int' ca un roman foi*leton,,/+ Toat' lumea o cite4te+ Brimele %ovestiri
s(nt re%roduse (n S%eculum 7istoriale a lui incent de Beauvais Hcartea EEEIIA+ Matt7ieu Baris1 Guil$laume de
"angis1 Joinville le folosesc (n cronicile lor+ Se fac culegeri com%lete+ Jean le Long din N%res Hm+ ,ILIA traduce
:doric1 Marco Bolo1 Monte Croce1 un memoriu al ar7ie%isco%ului de Sulta$nye71 trans%une (n france3a sa din
Artois La ?leur dG:rient 4i C'l'toriile lui Mandeville1 f'$c(nd din ele o Livre des Merveilles+ : co%ie a acestei
lucr'ri (nso0it' de numeroase miniaturi care s(nt atri&uite lui Jacques Coene1 a fost ofe*rit' (n ,P,I de Ioan ?'r' de
?ric'1 duce de Bur$gundia1 unc7iului s'u1 ducele de Berry,,I+ "u se %oate t'g'dui influen0a acestei literaturi asu%ra
imagina0iei tim%ului+ #a este aceea care l$a inci*tat %e Cristofor Colum& s' %orneasc' (n c'utarea unei c'i mai
scurte 4i mai u4oare s%re India 4i C7ina1 la care visau armatorii 4i negustorii+ Trei sute 4ai3eci 4i 4ase de adnot'ri
f'cute de m(na sa s$au %utut culege de %e o %u&lica0ie din Anvers a e8%loratorului vene0ian,,P+
Bers%ectivele geografice 4i1 odat' cu ele1 scara 4i valorile lucrurilor s$au sc7im&at &rusc+ Un :rient mai as%ru1 mai
s'l&atic 4i1 (n acela4i tim%1 4i mai rafinat dec(t cel care &(ntuise %(n' atunci #vul Mediu1 se de3v'luie (n aceste
%ovestiri (n care realitatea se confund' cu fa&ula+
Brintre diferite informa0ii asu%ra credin0elor1 o&i*ceiurilor 4i is%r'vilor mongolilor se semnalea3' aici %rinci%alele
itinerarii %(n' (n (m%'r'0ia CelestaF %rin 7anatul din Sudul Rusiei 9 Asia Central' HRu &roucJ1 %rima c'l'torie a
fra0ilor BoloA; %rin 7anatul mongol al Bersiei1 regiunile muntoase ale Asiei Centrale Ha doua c'l'torie a fra0ilor
BoloA; %rin Im%eriul Tre&i3ondei1 Armenia1 Ta&ri3iil1 golful Bersic 4i India H:doricA+ Marco Bolo (4i sc7i0ea3' o
(ntreag' 7art' economic' a C7ineiF Ia >an&alic1 centrul m't'sii %entru C'tai1 C7ina de "ord; la Sindufu HCeng$tu1 la
SeciuanA %entru comer0ul cu Asia Central'+ Bostavurile de aur s(nt fa&ricate la Sugiu HSu$ciu din Kiang$suA+ Saiton
HCiuan$ciuA este marele %ort %entru India+ 2Bentru un va%or de %i%er care merge din Indii la Ale*8andria1 sosesc mai
mult de o sut' la Saiton+6 Bia0a de %erle1 3a7'r1 mirodenii 4i nestemate se 0ine la Sugiu+ C7insai H>ang$ciuA1 ene0ie
a m'rii Gal&ene1 2ora4ul este tot din a%' 4i (ncon5urat de a%'61 constituie un centru industrial im%ortant (n h, care
2mae4trii meseriei duceau o e8isten0' at(t de &ogat' 4i de elegant' (nc(t ai fi s%us c' s(nt regi6+ Le livre de
Merveilles este (n acela4i tim% un g7id %entru comer0+ Bie0e noi se desco%er' c7iar (n mo*mentul unei cri3e1 (n care1
#uro%a are nevoie s' (nlocuiasc' &a3ele sale siriene 3druncinate su& ame*nin0area #gi%tului+ Traficul se va
organi3a foarte re%ede,,=+
Im%eriul Mongol1 C7ina1 furni3ea3' :cciden*tului mirodenii 4i sclavi dar mai (nainte de toate m'tase 4i stofe+
Ru&roucJ aduce nassite1 dat de (nsu4i Marele >an MongJa %e care dragomanul s'u (l revinde (n Ci%ru+ Marco Bolo
men0ionea3' locul fa&rica0iei saleF la sud$est de Caraccorum1 l(ng' 3idul c7ine3esc+ ?rancesco Balducci Begolotti1
agent al casei Bardi1 mare c'l'tor 4i di%lomat care %oate fi v'3ut (n C'rile de Jos H,I,=A1 (n Anglia H,I,.9,I/MA1 (n
Ci%ru H,I/=J1 %oveste4te (n Bra$tica della Mercatura H,IP/A1 (n care indic' dealt*fel c'ile de urmat1 c' v(n3'torii
mergeau s'$l caute cu camocato %(n' (n #8tremul :rient+ Can3o1 stof' c7ine3easc'1 este (ntre&uin0at' (n ?ran0a (ng
ce%(nd din secolul al ElII$lea,,Q+ Beste tot se g'sesc acum aceste lucruri de im%ort+ <ac' vec7ile te3aure de la
Sens1 de la KoGln sau de la Aac7en nu %osed' (nc' asemenea lucruri1 ele nu li%*sesc1 du%' ,IMM1 de e8em%lu la
<an3iig1 Berugia sau Regens&urg,,.+ Inventarele lui Caro[ a[ $lea,,L s(nt %line de 2camocas6 4i de 2tartaires61
tartarici 0arini1 aceste stofe frumoase cu dungi 4i c7i%uri de animale ale c'ror origini nu s(nt cunoscute e8act dar %e
care le %urtau 4i c7ine3ii+ #rau folo*site %entru %erdele de altar1 mitre de e%isco%i1 dra%ele 4i ve4minte+ Camere
(ntregi erau aco%e*rite cu aceste 0es'turi str'lucitoare1 a4a ca (n ca3ul 2corturilor de aur61 de 2camoeas6 4i de
2tartaires6 (n care se d'deau 2ser&'rile (m%'ratului C7inei (n afara ora4ului6 HMandevilleA+ Bentru <ante1 doar un
monstru din infern %oate ecli%sa refle8ele 4i str'lucirea lorF
+++ due &ranc7e avea %ilose infin lGascelle;
Io dosso eGl %etto ed amfoedue le coste
di%inti avea di nodi e di sratelle+Con %iu color1 sommesse e so%ra%osce non fer mai dra%%i Tartari ne Turc7i1 ne fur
tai tele %er Aragne im%oste+
@Infernul1 C(ntul EII1 ,I9,LA,,SR
Tru%ul lui Benedict al El$lea Hm+ ,IMPA,/M a fost aco%erit cu o stof' c7ine3easc' din e%oca Nuan1 4i 2fa0a de mas'
de stof' de Salamandra care a fost d'ruit' de un oarecare rege al T'ta*rilor suveranului Bontif6 aco%er'1 du%'
%'rerea lui Marco Bolo Sf(ntul Giulgiu de la Roma,/,+ "imic nu %are s' (ntreac' %restigiul acestor 0es'*turi+ Bentru
:+ von ?alJe,//1 de la ,IMM %(n' (n secolul al EI$lea1 (ntregul stil al m't'sii occi*dentale este definit de un
amestec de c7ine3esc si gotic+
Ceramica urmea3' acela4i drumF ducele de Aniou H,IQMA 4i regina Jeanne dG#vreu8 H,I./A aveau (ntre comorile lor
de 2%ourcelaines6 H%or*0elanuriA1 2%ourcelaines de Sinant6 H%or0elanuri de SinantA au fost trimise (n ,PP. lui Carol
al >$lea de c'tre 2le soudan de Ba&ilone6 Hsultanul Ba&ilonuluiA,/I+ Be vesela de argint re%rodus' de un desen
france3 Hcea ,PMMA 4i %e un 2celadon6 renan Hcea ,PI=A se reg'sesc modele c7ine3e4ti+ In sf(r4it1 <iirer a desenat un
vas din e%oca Song sau Min1 ou toartele formate din doi dragoni %e care se afl' un liliac cu ari%ile desf'cute,/P+
Tre&uie s' ne mai mir'm oare c' unele mode vestimentare au a5uns %(n' (n :ccident_ <e Mely 4i Bratianu,/= au
com%arat %'l'riile (n form' de %iramid' cu &a3a %'trat' 4i %'l'riile (n form' de con care a%ar du%' ,IQM cu
su%rastructurile ne*mai%omenite %urtate conform modei 7ou din re%re3ent'rile Zei 4i Tan,/T+ Asem'narea este
sur%rin3'toare Hfig+ L=A+ Aceste 2conuri minunat de (nalte 4i de mari6 HJouvenel des UrsinsA califi*cate dre%t
dia&olice1 au tre3it indignarea clerului+ Se acordau 3ece 3ile de indulgen0' celor care ar face de ru4ine (n %u&lic
femeile care %urtau astfel de %'l'rii strig(ndu$le 27eurte &elin6+ <ar cam*%aniile acestea n$au f'cut dec(t s' Ie
creasc' suc*cesul+ B'l'ria conic' se %oart' la curtea lui Isa&ela ,PI de Bavaria+ Mai este (nt(lnit' 4i la ducesa de
Lancaster (n ,=/=+ Uneori se (nal0' %e sirene (nari*%ate,/. 4i c7iar %e &usturile cutiilor cu moa4te,/L+ B'l'ria
%iramidal' care (i succede (n secolul al E$lea %rovine din aceea4i surs'+ B'l'riu0e dra*%ate aco%er' adesea ca%ul
statuetelor &udiste,/-+ Conform unui te8t c7ine3esc femeile %urtau o %'l'rie mai (nalt' de o%t %icioare c7iar (n
secolul al I$lea,IM+ Be un Bodisatva din e%oca Kin HC7ina de nord1 secolul al EII$leaA,I,1 acest trunc7i de
%iramid' (m%odo&it (n s%ate de un voal lung este com&inat ca 4i acelea care a%ar mai t(r3iu (n #uro%a+ ?'r' (ndoial'1
de aceast' mod' se leag' minunatele %odoa&e ale doamnelor mongole care du%' %'rerea lui Ricold de Monte Croce
ar fi 2cele mai frumoase 4i cele mai (nalte fa0' de ori*care alte doamne din lume6,I/+ Ru&roucJ,II 4i Blan
Car%in,IP descriu cu at(ta gri5' anumite %'l'rii numite 7ogtaJ1 din r'c7ita sau scoar0' de co%ac aco%erite cu 0es'turi
%re0ioase1 (nc(t ar %utea fi reconstituite f'r' model+ M(necile lungi cr'%ate1 at(rn(nd %(n' la %'m(nt1 (n vog' de %e
vremea lui Carol al I$lea,I=1 se g'sesc de %e atunci 4i la doamnele Tan+
#uro%a a v'3ut ti%uri 4i costume e8trem$orien$tale+ Bictura le re%roduce adesea cu e8actitate de document
etnografic+ A%ari0ia rasei gal&ene (n imagistica occidental' este %rin ea (ns'4i sim%to*matic'+ Soulier a o&servat
aceasta (n %ictura tos*can',IQ dar mi4carea este general'+ Un c7ine3 cu %'rul str(ns tn coad' figurea3' %e %erdeaua
de altar de la "ar&onne H,I.I9,I.LA %rintre oame*nii care se (ng7esuie (n fa0a R'stignitului+ S' fie oare o
(nt(m%lare c' desenul a fost e8ecutat %e m'tase al&' 4i (n tonuri de gri ca un laviu,I._ Re*%re3entan0i ai Im%eriului
Celest se g'sesc 4i (n %rea5ma Calvarului (n Liturg7ierul de la Saint$Ma$gloire1 terminat (n ,P,/,IL1 iar mongoli cu
oc7ii t'ia0i1 %ome0ii %roeminen0i1 must'0ile l'sate (n 5os 4i %'l'ria ascu0it' asist' la Inven0ia Crucii1 de la Luvru1
atri&uit' unui elev al lui Simon Mar$mion Hcea ,PLMA,I-+ (n decorul anluminurii s(nt a4e3ate elemente e8otice+
Astfel (n vegeta0ia ag'*0'toare a unui manuscris a%ar0in(nd lui Jean de ?rance1 duce de Berry,PM a%are ca %rin
minune o c7ine3oaic' cu evantaiul ei1 (n tim% ce (n Livre dG>eures (n olande3' H,PQLA,P, 1se afla o figur' din Asia
Central'1 a4e3at' (ntr$un caliciu de floare1 com%o3i0ie asu%ra c'reia vom reveni Hfig+ -MA+ (ntr$un tratat latin des%re
icii1 ilustrat de un ge$nove3 la sf(r4itul secolului al El$lea,P/1 un 7an t'tar (ntruc7i%ea3' L'comia Hfig+ LQA+
Alegoria se e8%lic' %rin relat'rile c'l'torilor care semnalea3' cu to0ii cu de3gust voracitatea mongol'F se m'n(nc'
totul1 carne de animal ucis sau mort1 cai1 c(ini1 gu*noaie1 re%tile1 c7iar carne de om1 de 4oarece 4i %'*duc7i ++ + ?'r'
(ndoial'1 7anul era cel mai m(nc'$cios dintre to0iF %oate fi v'3ut st(nd (ntre dou' femei care rod oase; 0ine o cu%' (n
m(ini (n tim% ce o orc7estr' de viole1 flaute1 to&e 4i trom%ete c(nt'+ Imaginea imit' miniatura %ersan'1 ilustr(nd un
te8t de Marco Bolo care descrie o ser&are la Cu&ilaiF 2Di c(nd (m%'ratul ridic' cu%a s' &ea1 to0i c(nt're0ii din
instrumente 4i din trom%ete (n*ce% s' fac' s' se aud' o mu3ic' %l'cut' 4i to0i curtenii (ngenunc7ea3'6,PI+ Gula
antic' cu fa0a du&l' este (nlocuit' de suveranul din >an&alic+ C7ine3ii 4i mongolii care %ot fi recunoscu0i du%'
ar*mele lor Hscut de %oli0ie c7ine3'1 de lemn aco%erit cu %iele 4i %ictatA 4i du%' 7aine Hcu4me t't'r'4tiA s(nt
re%re3enta0i (n Alfa&etul Me4terului #+ S+ H,P--A,PP unde ace4tia com%un litera B a c'rei legend' cu*%rinde
cuvintele 2Bel31 Bfeil1 Boline3ian6+ Atunci c(nd Colum& a atins coastele Americii HCu&aA (n ,P-/1 (nt(lnind (nt(i
numeroase insule 9 Boline$3ia 9 el s$a cre3ut la Marele >an; 4a%te ani mai t(r3iu1 Asia :riental' se su%ra%une
(nc' unei figu*ra0ii a Lumii "oi+ (nsu4i <esco%eritorul sus0ine de*altfel %(n' la moarte H,=MQA c' a desco%erit
0inu*turi necunoscute din India+
(n leg'tur' cu aceast' a%ari0ie a c7i%urilor orientale (n gravura unui alfa&et1 s' ne amintim c' originile ti%arului au
fost c'utate (n C7ina1 cu*noscut cu mult (nainte fa0' de #uro%a,P=+ Ti%'*rituri 8ilografiate cu imagini 4i te8te1
dintre care unele din secolul al IE$lea1 c7iar %lan4e1 s$au g'*sit la Tuen$7uang+ : carte editat' (n Ja%onia cu litere
sanscrite 4i c7ine3e4ti datea3' din ..M+ Di nu este vor&a (nc' de cele mai vec7i e8em%le+ Carac*terele mo&ile erau
cunoscute (nc' din e%oca Song+ Caractere de cositor to%it s(nt descrise (ntr$o lu*crare din ,I,P+ Di 7(rt(a moned'1
Ciao$ul sau Bao$Ciao$ul1 7(rtie moneda %re0ioas' Hmarcat' cu si*giliul 7anului1 av(nd o margine format' din dra$
goniA era singura admis' (n Im%eriul Nuan1 un e8%edient folosit (nc' din e%ocile anteriore+ <e*scrierile lui
Ru&roucJ 4i Marco Bolo s(nt %rimele men0iuni occidentale ale unei arte o ti%ografiei1 ale c'rei te7nici au %utut fi
transmise (n :cci*dent odat' cu 7(rtia1 5ocurile de c'r0i,PQ1 imagi*nile %o%ulare1 c'r0ile+ In %ro%agarea formelor 4i
a motivelor1 aceast' industrie (n %lin' de3voltare era c7emat' s' 5oace un rol considera&il+
I
Un univers (nde%'rtat s$a de3v'luit %rogresiv (n #vul Mediu+ <u%' contacte s%oradice 4i %rimele infiltr'ri1 &arierele
s$au ridicat &rusc+ (nl'turarea 3idurilor des%'r0itoare 4i (naintarea frontierelor sale s%re vest %(n' la 7otaTele #uro%ei
inaugu*rea3' o er' nou' de sc7im&uri (ntre #8tremul :rient 4i :ccident+ (ntreaga Asie este desco%erit'1 dar C7ina
este cea care %are s' atrag' mai mult %e c'l'tori+ Curtea 7anilor nu constituie dec(t o 7alt'+ Minun'0iile Indiei nu
a5ung s'$i o%reasc'1 (n figura0iile %o%oarelor din Asia :riental' 4i (n ceea ce %rive4te %rodusele de im%ort1 c7ine3ii
ocu%' %rimul loc+ ?'r' (ndoial' o%erele de art' au %utut a5unge la suveranii occidentali 4i odat' cu m'rfurile sau
darurile 7anilor+ #ste momentul (n care se &ucur' de o faim' universal'+
Atunci c(nd S'di1 (n %refa0a la Gulistan H,/=LA,P. se folose4te %entru a desemna o colec0ie de %ictur' de termenul
nigar$7ane$i$Cin1 galerie de %ictur' din C7ina1 el vrea s'$4i dovedeasc' %er*fec0iunea+ I&n$al$Zardi,PL1 geograful
din %rima 5um'tate a secolului al EI $lea care a %ovestit %rin*tre altele fa&ula UaJUaJ$ului1 %retinde c' %ictu*rile
4i desenele oric'rui c7ine3 sint su%erioare fa0' de tot ceea ce se face la alte %o%oare+ >etum,P- afirm'1 la (nce%utul
lucr'rii sale scris' la Boitiers (n ,IM.1 c' regatul Catai$ului trece dre%t cel mai no&il regat 4i dre%t cel mai &ogat care
ar fi %e lume +++
2#t dient Ies Cat7aiGns que ce sont ceul8 qui voient de deu8 yeul8 et Ies Latins voient dGun oeil+++ #t vraiment lGon
voit venir de celui %ays toutes c7oses estranges et merveilleuses et de sou&$til la&our1 que &ien sem&lent estre Ies
%lus sou&$til3 gens du monde dGart et de la&our des mains+++6
HDi s%un c7ine3ii c' ei s(nt aceia care v'd cu doi oc7i 4i latinii v'd cu un oc7i+++ Di cu adev'*rat se v'd venind din
aceast' 0ar' tot felul de lucruri ciudate 4i minunate1 frumos me4te4ugite1 de %ar a fi oamenii cei mai %rice%u0i din
lumea artei 4i (ndem(n'rii + + +A
2(n ceea ce %rive4te %ictura nici o na0iune fie cre4*tin' sau alta1 nu %oate s' se m'soare cu c7ine3ii6 scrie I&n
Batuta7,=M (ntorc(ndu$se la Tanger1 (n ,IP-1 venind din C7ina+ #ste o na0ie de %ictoriF
2<e c(te ori am intrat (ntr$unui din ora4ele lor 4i du%' aceea mi s$a (nt(m%lat s' m' (ntorc din nou acolo1 am aflat
(ntotdeauna c7i%ul meu 4i cele ale f(rta0ilor mei %ictate %e %ere0i sau %e 7(rtie a4e3ate (n case+6
"imic nu ne face s' g(ndim c' occidentalii s' fi fost mai %u0in sensi&ili la aceast' art'+ <e*scriind %alatul lui
Cu&ilai la >an&alic1 Marco Bolo,=, men0ionea3'1 du%' vasele de %re0 4i &i5u*teriile regale1 %icturile sale frumoaseF
2Vidurile cur0ilor 4i ale (m%re5muirii str'lucesc de aur 4i argint1 ele s(nt %ictate (n diferite feluri1 dar se v'd mai ales
multe scene de istorie a r'3*&oaielor care s(nt re%re3entate (n culori vii 4i str'*lucind (n aur+6
++^ vene0ianul nu le gusta dec(t ca ++Or1 dar un artist ca acest Guillaume Bouc7er1 aurar %ari3ian %e care Ru&roucJ l$a
(nt(lnit (n ,/=P la ordo de MongJa1 tre&uia s' fi fost ad(nc tul&urat de aceste o%ere de arta+ : dovad' ciu*dat' a
activit'0ii sale la Caracorum ne este dat' de trimisul lui Ludovic cel Sf(nt (nsu4i,=/+ ?rance*3ul a construit aci
%entru Marele >an1 (n fa0a %alatului sau 2asemenea unei &iserici6,=I1 un co%ac de Oargint (m%rosc(nd &'uturi de tot
felul+ (n v(rf a%'rea un 2(ngerK c(nt(nd din tr(m&i0'+ "i4te foaie ascunse (ntrgo groa%' su& un co%ac1 tre&uiau s$o
fac' s' sune 4i c7iar s' se \(i4te 2dar nu f'*ceau destul v(nt6 4i a fost nevoie s' se a%ele3e la un om+ Batru lei 2av(nd
fiecare un canal %rin care ie+4ea la%te de ia%'6 formau soclul+ Sus1 %atru 24er%i auri0i61 (nl'n0ui0i (n 5urul trunc7iului
(m$%ro4cau vin1 mied1 caracosmos 4i &'utur' din ore3+ #ste %osi&il ca %iciorul 3oomorfic al automatului ar&orescent
s' fi reluat tema unui sfe4nic sau a unei str'ni occidentale1 dar1 (n #8tremul :rient 4er*%ii s(nt &alauri1 adesea
(nari%a0i+ Der%ii din India1 (ng7i0ind cer&i1 din Nmage du Monde de Gautier de Met3 H,/PQA1 nu s(nt oare
re%re3enta0i (ntr$o ilustra0ie din ,/..,=P su& aceast' (nf'0i4are_ <e*scrierea tre&uie s' fie %us' al'turi de cea %e
care :doric o face unui &a3in care se g'sea (ntr$o sal' a %alatului din >an&alicF 2A c7ascun anglet de cette %igne a
un ser%ent qui 7alete et &at ses ailes moult fort1 %ar certains conduis qui sont en la court du roy administram cil
ser%ent le &uvrage6+ HLa fie*care col0 al acestui con are un 4ar%e care g(f(ie 4i &ate Xdin ari%i de liliac f'r' (ndoial'
"+ A+S foarte tare1 %rin ni4te canale care s(nt (n curtea regelui d(nd &'utur' acestui 4ar%e6,==+
Minun'0ia Balatului din BeJin 4terge incertitudi*nea asu%ra (nf'0i4'rii mon4trilor din instala0ia de la MongJa+ Un
co%ac analog unui nod de %atru dra$goni se afl' dealtfel re%re3entat (ntr$o %ictur' de ia Be3eJliJ Hsecolul al l$lea
9 al ffl$IeaA (n Turc7estanul c7ine3,=Hi+ Av(nd sus un c7i% mare HBadma%)ni (n loc de 2(nger6A ansam&lul
(ntrune4te de %e acum modurile %rinci%ale de dis%o3i0ie din lucrarea lui Bouc7er+ #ste deci a%roa%e sigur c' artistul
aurar %ari3ian a lucrat ins%ir(ndu$se din arca local'+ Broduc(ndu$se (ntr$o e%oc' (n care %ic*tura gotic' se a%ro%ie de
orfevrerie1 fenomenul %oart'+ (n sine o im%ortan0' de %rim %lan+ Di1 %e de alt' %arte1 acest e%isod al automatelor ne
ofer' dove3i diiecte asu%ra dragonilor %e care occiden*talii le$au v'3ut (n secolele al ElII$lea 4i al EI$lea+ :
descriere a %alatelor Nuan din >an&alic1 datorat' lui Siao Siun,=.1 un func0ionar Min1 4i mem&ru al comisiei
(ns'rcinate s' le distrug' du%' instalarea noului suveran1 d' alte %reci3'ri de*s%re ele+ #ste vor&a de mai multe
automate cu tigri1 demoni cere4ti dans(nd %e o teras'1 dragoni (nco*l'ci0i e8al(nd un fum de %arfumuri1 va%oare (n
form' de dragoni1 desc7i3(ndu$4i 4i (nc7i3(ndu$4i ma8ilarele+ <ragonii a%ar %este tot1 su& (nf'0i*4'rile lor multi%le1
%e &asoreliefurile care ornamen*tea3' %un0ile de marmur'1 str'lucind ca lumina 5adului1 %e &alustradele 4i su%or0ii
caselor regale+ Bot fi v'3ute ie4ind deasu%ra a%ei+ (n %alatul Long$?u$Jong1 erau %ere0i aco%eri0i cu m'tase de
culoare (nc7is' luminat' de &alauri 3&ur'tori+ (n aceast' lume 4i (n acest decor (4i %etreceau tim%ul franciscanii,=L+
R's%(ndirea formelor c7ine3e4ti se intensific' (n$ce%(nd cu 5um'tatea secolului al ElII$lea (n Asia 4i (n #uro%a+
C'tre ,/=Q1 >ulegu aduce (n Bersia mai mul0i arti4ti 4i ingineri,=-+ Se 4tie c(t de mult se resimte miniatura %ersan'
de %e urma domniei 7anilor+ (n arta occidental'1 temele e8trem orien*tale (nce% s' %'trund' de asemenea1 a4a cum
am v'3ut1 (n 5urul acelora4i date 4i num'rul lor ie (nmul0e4te odat' cu venirea Nuanilor+ ?ormarea de state mongole
a desc7is (ntruc(tva eclu3a 4i a eli&erat e8%ansiunea lor s%re vest+
Brintr$o contradic0ie ciudat'1 noroadele inculte ,P- s(nt acelea care1 de aci (ncolo1 vor %urta (n lume rafinamente de
erudi0ie1 4i for0a &rutal' este aceen care va %utea fi o&servat' folosind str'lucirii unui %o%or su%erior+
<iversitatea contri&u0iilor sale este una dintre tr's'turile cele mai i3&itoare ale acestei mi4c'ri+ In Iran1 C7ina se
manifest' %rintr$o (m&og'0ire a %icturii (n semitonuri1 %rin a%ari0ia unei atmo*sfere de umiditate 4i de forme fluide
(n caligrafia cu unduiri agitate %rovenind din stilul tc7i$uluGi1 %rin desco%erirea de vaste %eisa5e lunare 4i %ro%agarea
unor teme ca dragonul clasic1 st'%(nul %loii 4i %a*s'rea 2%7oeni86+ (n #uro%a1 acela4i factor mongol transmite mai
(nt(i ari%ile de liliac 4i o familie de diavoli+ (n centrele %e care le atinge1 formele nu las' (ntotdeauna acelea4i
am%rente+ Influen0a lor varia3' du%' loc 4i moment 4i un concurs de (m*%re5ur'ri singulare determin' caracterul
%articular al acestei ac0iuni+
Un mit nou s$a n'scut (n :ccident c'tre mi5*locul secolului al EIII$lea+ A ie4it dintr$o conso*nan0a de nume 4i din
teroarea %e care universul a resim0it$o (n fa0a asaltului mongolF n'v'litorii au fost lua0i dre%t diavoli sau (n orice ca3
dre%t com%lici ai lor1 vestind sf(r4itul lumii 4i co4marele milenariste au revenit+ Legenda s$a r's%(ndit %rin
Cre4tin't'0ile orientale care au v'3ut flagelul gal*&en %rintre %rimele+ (ntreaga Cronic' a lui Kira$cos1 istoric
armean din secolul al EIII$lea,QM1 ace*la4i care afirma c' mongolii res%ect' crucea1 este str'&'tut' de aceast' idee+
Ceasul lui Antecrist se a%ro%ie+ : na0ie se ridic' (m%otriva unei na0ii 4i un regat (m%otriva unui regat HMatei1
EEI1^ .A+ Brevestirea divin'1 du%' care 2(n vremea s'v(r4irii1 se vor (n'l0a Cristo4i 4i %rooroci fal4i f'c(nd semne
4i 4iretlicuri diavole4ti6 se reali3ea3' te8tual+ Iat' un im%ostor cu numele de <avid tul&urat de s%i*ritul diavolesc 4i
de alte fenomene sinistreF a c'*3ut grindina (n 0'rile din >acen 4i %rintre &oa&ele de grindin' erau mul0i %e4ti %e
%'m(nt+ Be malul m'rii Ge7am s$a g'sit un uria4 mort %e 5um'tate (ngro%at1 cu o gaur' (n dre%tul inimii din care
0(4nea s(ngele+ <ealtfel "erses1 omul lui <umne*3eu Hmort (n ILIA n$a s%us oare c' Armenia va fi distrus' de un
%o%or de arca4i_ 2:ri aceasta este cau3a ivirii t'tarilor6+ <escrierea cataclismului evoc' (n fiecare cli%'
A%ocali%sulF
T'tarii se (m%r'4tiau %e fa0a e(m%iilor1 a mun0ilor 4i a v'ilor ca ni4te stoluri de l'custe1 ca %ic'turile unei %loi
toren0iale inund(nd %'$m(ntul++ + "ic'ieri nu se afla refugiu+ ++ S%ada secera f'r' mil' &'r&a0ii 4i femeile1 adolescen0ii
4i co%iii++ + lumea era (nv'luit' (n (ntuneric1 %entru c' m(nia dumne3eiasc' se r's%(ndea asu*%ra lumii+++
?'r' (ndoial' #uro%a este (nc' foarte de%arte1 dar ea a %rimit ecoul acestor relat'ri 4i1 %e de alt' %arte1 o confu3ie de
cuvinte a redat legendei o for0' nou'F numele de T'tar,Q, a devenit Tartar1 Tartaros+ A fost (nt(i o vor&' de du7+
Jocul de cuvinte1 atri&uit lui Ludovic cel Sf(nt de c'tre cro*nicarul 4i 4eful scri%toriumului de la Saint$Alfoans
Matt7ieu Baris1 nu are (nc' un alt sensF 2Di dac' vor veni la noi1 o s'$i trimitem %e ace4ti Tartari c7iar (n Tartar$ul
din care vin6,Q/+ <ar (n a%elul lansat de ?rederic al Jl$lea la I iulie ,/P,,QI1 ter*menii de e8%rimare s(nt gravi 4i
solemniF
2"'d'5duim c' Tartarii1 care au venit din Tartar1 vor fi arunca0i (n Tartar Hadic' (n In*fernA+ #i au fost (m%in4i de
Satana (nsu4i+ Di c(nd toate %o%oarele dins%re Soare A%une vor voi1 de &un' (nvoial'1 s' trimeat' solda0i1 ei 1 nu vor
mai avea de lu%tat cu oameni ci cu diavoli+
C'l'torii din secolul al E>I$lea confirm' aceste ra0ionamente+ Ru&roucJ,QP vede (n T'tari 2na0ia ne&un'6 a
Scri%turilor H<euteronome1 EEEII1 /,A+ In vremea e8%edi0iei sale1 Infernul se ive4te %retu*tindeni+ <iavolii
sf'tuiesc %e 7an+ (ntr$o vale cu st(nci (ngro3itoare caravanele s(nt atacate de dia*voli+ 2:dat' s$a (nt(m%lat s' ia
calul 4i sa lase omul; alt'dat' au scos m'runtaiele din tru%ul oa*menilor 4i au l'sat oasele goale %e cal+ + +6 Sca$%(nd
de un tri& t'tar c'lug'rul m'rturise4te c' se sim0ea i3&'vit din m(inile diavolilor+

Ricold de Monte Croce,Q= vor&e4te de 2cum%lita 4i minunata ginta de t'tari6 H2orri&le et merveil$leuse gent des
Tartars6A ca de ni4te genii ale R'u*luiF
#t ce ressem&le au8 dea&le/ dGenfer qui a leurs amis et qui &ien foni leurs gre41 a%%areil$lent la mort %er%etuelle la
%eine dGenfer qui %our vray est en latin nomme Tartarus6+
HDi se aseam'n' cu diavolii din iad care %rie*tenilor lor 4i Celor care le fac voia le (nso0esc moartea ve4nica cu
c7inul iadului care %e dre%t se nume4te (n latine4te Tartarus+A
: (ntreag' teorie des%re originea 4i menirea %o*%orului gal&en esre e8%us' (n ftinerarium$ul s'u+ # vor&a %oate de
urma4ii celor 3ece semin0ii din Israel1 (nc7ise (nd'r'tul Muntelui Cas%ic %rintr$o minune a lui Ale8andru,QQ a4a
cum e scris (n Sco*lastica 7istoria+
:r1 dient Jose%7us et Met7odius1 que ces di8 lignees vers la fin du monde ystront de l) en tres grant destruccion1 de
gens et de %ays+ #t %our ce cuident %lusieurs que ces di3 lignees ces Tartres qui issirent sou&&ainement des raon$
taignes nagueres et commencierent es %arties dG:rient ) destruire le monde +++
HDi s%un Iosif 4i Metodius c' aceste 3ece se*min0ii c'tre sf(r4itul lumii vor merge de acolo (n mare n'%'stuire1 de
oameni 4i 0'ri+ Di de aceea g(ndesc mul0i c' aceste 3ece semin0ii s' fie ace4ti Tartari care se ivir' din mun0i de
cur(nd 4i (nce%ur' (n %'r0ile r's'ritului s' nimiceasc' lumea ++ +A
Ura lor fa0' de cuceritorul din Asia 4i scrierea asem'n'toare literelor caldeene din care au ie4it lite*rele evreie4ti ar
%utea s' lase s' se %resu%un' aceasta1 dar1 %e de alt' %arte1 ei nu cunosc Bi&lia 4i forma fe0ei lor difer' de cea a
tuturor celor*lalte na0ii+ #ste deci mai %lau3i&il ca cei %e care i$a (ntemni0at regele (m%reun' cu %o%oarele e&raice
s' fie oamenii lui Gog 4i ai lui Magog,Q.+
#t ly Tartre meismes dient que ils sont des$cendus de Gog et Magog et ce scm&le asse3 %ar leur nom+ Car Tartre
issirent de la Terre de Mongal dont Tartre furent 5adis en leur %ays a%%ele3 Mongles %our Magloies de leur
anc7isseur Magog+
HDi Tartarii (n4i4i s%un c' ei co&oar' din Gog 4i Magog 4i aceasta (nseamn' destul du%' numele lor+ C'ci Tartarii se
ivir' de %e B'm(ntul Mon$gal$ului de unde Tartarii fur' numi0i odinioar' (n 0ara lor Mongli (n loc de Magloli de la
str'mo*4ul lor Magog+A
Ca atare ei s(nt meni0i s' devaste3e lumea+ Ast*fel %rofe0ia lui #3ec7iel HEEEIII1 ,QA 4i a A%o*cali%sului HEE1 .
9LA asu%ra venirii lui Gog 4i a Iui Magog odat' cu Satana este %e cale s' se (m%lineasc' (n de3l'n0uirea 7oardelor+
<ar marele %rofet al lui Antecrist din Mongolia este Roger Bacon,QL+ Ca 4i Kiracos1 el reune4te semnele
(naintemerg'toare ale cataclismuluiF dec'*derea moral' a omenirii1 vinderea co%iilor la Sara*3ini (n regatul ?ran0ei
HCruciada Co%iilor1 ,/,/A1 falsul %rofet care este du%' el 2St'%(nitorul Un*gariei6 H,/=,A1 un r'3vr'tit (m%otriva
&isericii 4i a clerului+ Regina Blanc7e n$a fost oare ea (ns'4i sedus' de acest om care 0ine (n m(na sa mereu (n*c7is'1
o scrisoare de la sf(nta fecioar'_ Ca o %re3icere antic' Admira&ilul <octor ia ca %re*te8t Cosmografia lui #ticus
Hca%+ I/1 I-A1 conform c'reia %o%oarele care tr'iau (ntre %or0ile Cas%ice urmau s' %orneasc' asu%ra lumii 4i s'
sl'veasc' Antecristul cu numele lui <umne3eu+ Aceste %o*%oare trecuser' (ns' %or0ile de %e atunci+ ?ra0ii Minori0i
trimi4i de Sf(ntul Ludovic la t'tari afirm' acest lucru 4i configura0ia sideral' anun0' stadiul %ervers al lumii+
Scri%turile1 %rofe0iile Si&i$lei1 ale lui Merlin1 ale lui Joac7im de ?lore,Q-1 filo*sofii concord' dealtfel asu%ra
iminen0ei venirii Im%ostorului+ ?'r' (ndoial'1 el va fi originar din Tartaria+ <ar c7iar dac' nu este mongol 9 go0ii 4i
vandalii veniser' (nc' de %e atunci din aceste regiuni 9 el va avea %uteri magice+ Conform s%uselor lui
Ru&roucJ1 ca 4( t'tarii el va folosi influen0ele astrelor 4i va 4ti s' (ntre&uin0e3e for*0ele naturii+ Toate resursele
4tiin0ei vor fi %use la dis%o3i0ia sa+
Brin s%ri5inul erudi0iei1 groa3a 4i figurile reto*rice au dat na4tere unei teorii 4i a%roa%e unei dogme %rivind
a%ro%iatul sf(r4it al lumii+ Credin0a se r's%(nde4te %este totF istorici ca Joinvillel.M sau Guillaume de "anges re%et'
4i ei c' t'tarii se trag din Gog 4i din Magog 4i c' vor sosi (n cea*sul Bede%sirii+ Geografii consemnea3' fa%tul (n
ma%amonduriF dac' Bor0ile de ?ier r'm(n a4e3ate1 (n general1 (n Cauca3 conform tradi0iei clasice1 inclu4i Judaei 4i
inclu4i Tartari s(nt metodic (m*%insG (n regiunile Asiei Centrale 4i :rientale,.,+ C7iar atunci c(nd temerile imediate
se vor %otoli1 n'scocirea %are s'$4i %'stre3e vec7ea %utere mult tim% Ou%' inva3iile mongole+ Atlasul CatalanO,,
din Bi&lioteca lui Carol al $lea1 e8ecutat (n ,I.=1 mai d' (nc' acelea4i %reci3'ri asu%ra 0'rii din care se vor rev'rsa
tri&urile devastatoare+ Mun*tele Cas%is se afla aci (n nord$estul sistemului >i$malaia$Altai+ Se %ot vedea c(teva
re%re3ent'ri (n*tov'r'4ite de aceast' legend'F
Monts de Cas%is dans lesquels Ale8andre vit des ar&res si 7auts que leur cime touc7ait au8 nues1 l) ii faillit mourir+
Mais Satan le tira de danger %ar son art1 et ) lGaide de ce meme art1 ii renferma l) Ies Tartares Gog et Magog+
HMun0ii Cas%ici (n care Ale8andru a v'3ut co%aci at(t de (nal0i (nc(t v(rful lor atingea norii1 acolo a fost c(t %e ce s'
moar'+ <ar Satana l$a scos din %rime5die %i in %rice%erea lui1 4i tot cu a5utorul acestei %rice%eri1 i$a (nc7is acolo %e
t'tari Gog 4i Magog+A
Di al'turiF
Le grand seigncur %rince de Gog et Magog+ II viendra au tem%s de lGAntec7rist avec une nom&reuse suite+

H(naltul senior %rin0ul de Gog 4i Magog+ #l va veni (n vremea Antecristului (nso0it de un alai mare+A
M tul su%ravie0uie4te e%ocii 4i continu' sa se r's%(ndeasca du%' tul&ur'rile de care este legat,.I+ #venimentul este
am(nat dar datele sale su&sist'+ #le r'm(n incluse (n sonoritatea denumirilor care continu' s' o&sede3e #vul Mediu+
Cuvintele t'tar1 mongol1 evoc' Tartarul 4i convulsia din urm' a lumii+
Astfel %oate fi e8%licat caracterul (m%rumutu*lui %e care :ccidentul l$a f'cut din arta Asiei :rGentale+
<esco%erindu$i vastul re%ertoriu a c'u*tat s' afle (n el1 fire4te1 mai (nt(i des%re %uterile al c'ror nume (l %urtau
%ro%agatorii lor+ Ima*ginea diavolului este corectat' 4i (m&og'0it' %rin intermediul %o%orului lui Satan,.P+ Aceste
a%or*turi se (nmul0esc dealtfel (ntr$un moment (n care vec7ile Infernuri renasc du%' o %erioad' de re$str(ngere a lor
e8%lod(nd (n vi3iunile 4i legendele re(nviate,.=+ <emonii veni0i direct din 2Tartar6 se ras%(ndesc %e un teren
%ro%ice+
Aflu8urile s(nt a&undente 4i iau diferite c'i1 dar anumite (ncruci4'ri %ar a avea o im%ortan0' deo*se&it'F astfel este
curtea mongol'+ Legenda lui Kuei$tseu$Mu este re3umat' de Ciao Mong$fu,.Q %e un rulou de ti%ul celui al lui Li
I+ong$mien1 %e care se vede o ceat' de diavoli asemeni fiin0elor infernale care s$au r's%(ndit (n :ccident+ :r1 Ciao
Mong$fu era %ictorul favorit din antura5ul lui Cu&ilai si al urma4ilor lui care i$au %rimit %e franciscani+ "e %utem
imagina cum %riveau mi*sionarii aceste o%ere1 av(nd %re3ente teoriile unui alt franciscan1 Roger Bacon+
Brintre diferitele s%ecii ale acestor genii1 care rea%ar asem'n'toare lor (n4ile (n arta gotic'1 e8ist' unul1 Lei$Kong1
care introduce un element comun (n %lus (ntre cele dou' lumi+ <escriind c'derea (ngerilor1 un g7id al %icturii din
secolele al E$lea 4X al EI$leai..1 care1 %e de alt' %arte1 %re3int' cu e8actitate scenele din A%ocali%s ,== a4a
cum au fost ele e8ecutate de <lirer 4i de >ol&ein1 (nf'0i4ea3' %e C7rist a4e3at ca un rege %e un tron 4i 0in(nd
#vang7elia desc7isa la aceste cuvinteF 2Am v'3ut %e Satan c'3(nd ca un fulger6+ Jos1 o desc7i3'tur' (n centrul
mun0ilor 4i inscri%*0ia Tartar+ Infernul cre4tin avea1 ca s' 3icem a4a1 un loc %redestinat 3eului furtunii 4i tunetului+
Cu ari%ile sale de liliac1 cu g7iare 4i cioc de %as're1 tocmai el1 Lei$Kong1 %are s' a%ar' deseori (n aceas*t' %r'&u4ire
a (ngerilor Hfig+ L.A+ Legenda 3eu*lui %ede%sirii a %utut s' a5ung' c7iar ea (n :cci*dent+ Atunci c(nd Ru&roucJ a
%'r'sit KaraJorum1 el a fost (ns'rcinat de Guillaume Bouc7er s' duc' un dar regelui s'uF 2Une ceinture ou est une
%ierre %recieuse dont ils se servent ici contre le tonnerre6 H: curea unde se afl' o %iatr' nestemat' de care se
folosesc aici (m%otriva tunetuluiA,.L+ <e Mely a studiat aceasta amulet',.-F du%' o #nciclo%edie c7ine3'1 ea are
forma unei securi du*&le 4i %oate fi g'sit' du%' i3&ucnirea fulgerului+ Astfel talismanul (m%otriva lui Lei$Kong a
luat1 ca 4i divinitatea1 drumul A%usului+ a folosi s' a%ere %e regele ?ran0ei (m%otriva distrugerii sale+ Coinciden0'
sau dovad' a unui interes real1 fa%*tul tre&uie s' fie semnalat+ :rice ar fi1 demonul$fulger avea locul s'u (n ierar7ia
diavolilor 4i a su%ravie0uit #vului Mediu+ <u%' Corneliu Agri%%a H,=^I:A,LM 4i1 elevul s'u Jean Zier H,=QMA,L,1
teo*logii (l a%ro%iau de al 4aselea ordin al s%iritelor releF 2Les %uissances aerees qui se melent %armi Ies tonnerres1
les foudres et les eclairs6+ <e Lan$cre1 cel care a condus (n ,QM- %rocesele de vr'5i*torie (n regiunea Bordeau81 (l
men0ionea3' 4i el,L/ 4i tratatul s'u cu%rinde o informa0ie foarte ciu*dat' asu%ra 2demonilor 4i s%iritelor rele care
au fost alungate din India 4i din Ja%onia6 cu urm'*toarea %reci3areF
Ils se sont 5ene3 ) foule en la C7retiente et ayant trouve ici et les %ersonnes et le lieu &ien dis%oses ils y ont fait leur
%rinci%ale demeure et %eu ) %eu se rendirent ma(tre a&solu du %ays,LI+

H#i s$au aruncat gr'mad' asu%ra Cre4tin'*t'0ii 4i afl(nd aici 4i %ersoanele 4i locul %otri*vite ei 4i$au f'cut (n ele
%rinci%ala lor a4e*3are 4i (ncetul cu (ncetul au devenit st'%(ni atot%uternici ai 0'rii+A
C'l'tori engle3i 4i sco0ieni i$au 3'rit (n trece*rea lor %rin ?ran0a1 (n gru%uri mari1 su& c7i%ul unor oameni
(ngro3itori+ ?'r' (ndoial' nu este vor&a dec(t de o %oveste (nc7i%uit' %rintre at($tea altele cu care se %ot asemui (n
fante3ie1 dar ea mai oglinde4te (nc' amintirea e%o%eii asiatice a diavolului+
Am%renta l'sat' de aceste a%orturi (nde%'rtate (n Infernurile occidentale era %rofund'1 as%r'1 de ne4ters+ B(n) (n
re%re3ent'rile din vremea noas*tr'1 demonii mai %'strea3' (nc' as%ectele %e care le$au (m&r'cat (n fr'm(nt'rile 4i
tul&ur'rile care au str'&'tut #vul Mediu+ A%aren0a lor varia3' 4i se (m&og'0e4te du%' %erioad' 4i mediu dar
reve*nind mereu s%re acelea4i forme+ Ari%ile de liliac au devenit semnul lor inerent+ #le s(nt totu4i sem*nul unei
lumi e8otice care a veg7eat1 (n :ccident1 la constituirea definitiv' a fondului imagisticii demoniace+
I+ Di$un r(nd de ari%i %urta su& fiecare1 ` croite anume
%entru el1 uria4e1 ` cum n$am v'3ut %(n3e mai mari %e
mare+ ` <e %ene smulse1 se$nc7irceau gola4e ` ca de lilieci
si c(nd 3&'tea din vele ` trei v(nturi reci suflau %rin 7'u
vr'5ma4e HIn rom)ne4te de #ta BoeriuA+
,/+ Creasta cu 3im0i (ndoi0i care uneori se ridic' %e
s%atele crocodilului (n Bestiarele engle3e de la sf(r4itul seco*
lului EII HG+ <RUC#1 T7e medieval Bestiaries1 Journal of
t7e Britis7 Arc7aeological Association1 ,-,-1 %i+ II1 fig+ /1
ms+ L, al lui B+ M:RGA"A 4i (n Bestiarul din Leningrad1
a%ar0ine unui ti% foarte diferit+
,

I

MIRAC:L# <I" #ETR#MUL :RI#"T
#8tremul :rient a marcat %uternic Infernul gotic ras%(ndind o atmosfer' nocturn'1 (nmul0ind for*mele sale
fantastice 4i re(nviind amenin0'rile (n legenda unui sf(r4it a%ro%iat al lumii+ <ar ac0iu*nea sa nu se limitea3' aci+
Veii 4i geniile &udiste urmea3' aceea4i cale cu demonii+ Aureolele 4i su*%orturile lor rea%ar (n figura0iile
religioase+ : via0' uman' 4i animal' se retransmite naturii 4i o&iectelor1 Lumea transfigurat' care1 (n amurgul
#vului Mediu (4i desf'4oar' s%lendorile 4i ciud'*0eniile1 reflect' adesea aceste e8otisme+
?igurile cu &ra0e multi%le %urt(nd %e ca% 4er%i a%ar %rintre cele mai ti%ice dintre aceste a%or*turi+ Isidor de
Sevilla descrie1 du%' surse antice1 oameni cu mai multe m(ini; dar nici B7ili%%e de T7aon1 nici
Bestiarele clasice din secolul al ElII$lea HGuillaume le Clerc1 Bierre le Bicard1 Guillaume de Met3A1 nici
Brunet Latin nu vor*&esc des%re ele+ Brima lor men0ionare (n vremea aceasta se datorea3' lui Marco Bolo H,/./A,F
ido*lii din Insula Vi%angri s(nt c(teodat' cu mai multe fe0e 4i cu mai multe m(ini1 2al0ii au %atru1 al0ii au dou'3eci 4i
al0ii %(n' la o sut'+ Cei care au mai multe m(ini s(nt socoti0i mai adev'ra0i6+ :c*cidentul reg'se4te mon4trii nu
%rin intermediul ,i- vec7ilor te8te ci %rin m'rturiile calatorilor+ Cutoate acestea ei (i a4a3' adesea (n
categoria %o*%oarelor anormale+ (n Buc7 der "atur de Megen$&erg HAugs&urg1 ,P.=A/1 (n Besdarul de la G)nd
H,P.-AI1 e8ecutat %entru Ra%7ael de Mercatelles1 fiul natural al lui ?ili% cel Bun ei se aflau %rin*tre oamenii
monstruo4i1 (n Cronica de la "iirn$&erg1 de Sc7edel H,P-IAP1 %rintre fiin0ele antedilu*viene1 (n toate aceste ca3uri ei
au 4ase &ra0e+ Un manuscris din Bruges (nf'0i4ea3' 3ece=+ Cu &ra*0ele lor agitate1 (nv(rtindu$se ca ari%ile unei mori1
aceste figuri %'strea3' as%ectul 4i c7iar ritmul dansului 3eit'0ilor &udiste 4i &ra7mane+
#le intervin 4i (n alegoriile #vului Mediu1 ca fiind originare tot din :rient+ Titlul (nsu4i al ver*siunii france3e
morali3ate a c'r0ii <e naturis re$rurn de T7omas de Cantim%reF La maniere et Ies faitures des monstres des 7ommes
qui sont en :rient et le %lus en (nde H?elul 4i f'%turile mon4trilor 4i ale oamenilor care s(nt (n :rient 4i (n %lus ai
celor din IndiaA H,/-M9,I,=AQ insista asu%ra %rovenien0ei 7induse+ :mul cu 4ase m(ini sim&oli3ea3' (n ea darurile
multi%le care$i r's*cum%'r' gre4elile1 cu 5ocul de cuvinte 2Bardon 9 %ar don6 Hiertare 9 %rin darAF
Wui a I mains %oroit doner <onHerAs le feroit en %ris monter Bar doner aquiert on &on los; <oners met le malvais
en los; <oners %or <iu est vrais %ardons; Car dons estaint %ecie %ar dons+ HCine ar %utea da I m(ini Cele d'ruite l$
ar face s' creasc' (n %re0 Brin darul %rimit (n &une legi; Cele d'ruite %un r'ul (n legi; Cele d'ruite %entru <umne3eu
(nseamn' adev'rat' iertare; C'ci darurile sting %'catul %rin daruri+A
Imaginea este reluat' de Boccacio (n <ecame*ron H,I//A+ 2Soarta care este un monstru 7idos61 (i a%are ca un idol
de Vi%angri1 2cu o sut' de m(ini 4i tot at(tea &ra0e1 %entru a da 4i %entru a lua oamenilor &unurile lume4ti 4i %entru a
do&or( sau a (n'l0a %e oamenii acestei lumi6+ Ma*nuscrisul lui Ioan f'r' de ?ric' H,PM-9,P,-A. o re*%re3int' cu
dou's%re3ece &ra0e 4i 7aina ei este v'rgat' (n culori vii Hfig+ LLA+ (n manuscrisul Boccacio din Miinc7en H,P=LAL 4i
(ntr$un manu*scris Boccacio din Londra H,P.-9,PLPA-1 ea estF; (nf'0i4at' cu 4ase &ra0e+ Acela4i lucru miraculos
este re%rodus (n Leacuri ale uneia sau ale celeilalte soarte de Betrarca ilustrat de un maestru1 din Rouen H,=MI9
,=,LA,M1 oferit lui Ludovic al Ell$lea+ Soarta are 3ece &ra0e (m%'r0ind lumii daruri feri*cite HBucurie1 S%eran0'1
Bros%eritateA 4i nenorocite H<urere1 Team'1 itregieA+ Tre&uie amintit (n leg'*tur' cu aceasta c' divinit'0ile tutelare
din Asia Central' 4i :riental' 0in 4i ele (n nenum'ratele lor m(ini 2comorile care (nde%linesc toate dorin*0ele6+
: alt' figur' s%ecific' a acestui :rient1 ")ga1 3eul 4ar%e1 care tr'ie4te %e fundul a%elor (ntr$un %alat %lin de &og'0ii
fa&uloase se reg'se4te (n imagistica occidental'+ Brostituata din A%ocali%s (ntr$un manuscris de la #scorial din
secolul al E$lea6 %oart' o gluga cu cinci co&re1 %urtata de divinitate atunci c(nd (m&rac' (nf'0i4are ome*neasc'+
?emeia din Ba&ilon1 (m%odo&it' cu %erle1 %ietre %re0ioase 4i aur1 av(nd o cu%' %lin' de nele*giuire 4i de murd'rie1
este (ntru%at' de un geniu asociat cu lu8ul 4i veninul+
:ric(t de remarca&ile ar fi1 aceste e8em%le va*lorea3' mai ales %rin %uritatea lor+ Sisteme mult mai im%ortante
a%ar0in acelora4i re%ertorii (nde*%'rtate a4a cum este ultima form' a co%acului lui Ieseu+ Tema (ns'4i a fost %us' (n
leg'tur' cu un mit asiatic+ ersetul 2Di va ie4i un l'star din tul%ina lui Ieseu 4i se va desc7ide o floare in v(r$lul ei1 4i
%e ea se va odi7ni sufletul <omnului+++ HIsaia1 EI1 ,9IA1 nu con0ine imaginea co%acului 7eraldic al regilor lui Iuda
0(4nind dintr$un %er*sona5 culcatF de asemenea1 o serie (ntreag' a ve*c7ilor sale figura0ii re%re3int' %artriar7ul (n
%i*cioare cu %lanta (n m(n' sau %e ca%1 c(teodat' c7iar al'turi,/+ A4e3area clasic'1 cu Ieseu d(nd na4tere co%acului
din coa%sa lui1 a4a cum se sta$

&ile4te (n secolele al El$lea 9 al EII$lea,I1 %re*3int' o analogie tul&ur'toare cu scena (n care Bra7ma %oate fi
v'3ut a4e3at %e un lotus ie4ind din %(ntecul lui i4nu (ntins %e un 4ar%e con*form te8telor vedice+ Su&iectul este
re%re3entat adesea du%' secolul al l$lea1 nu numai (n India dar 4i (n Birmania 4i (n Cam&odgia+ Uneori %lanta1
fi8at' %e om&ilic1 se ramific' 4i %oart' trei divi*nit'0i+
Identitatea cu anumite com%o3i0ii occidentale1 mai ales scul%tate1 ca cea de %e amvonul de la San Leonardo in
Arcetri H?loren0aA sau la m(n'stirea din Silos este a&solut'+ "u difer' dec(t un singur detaliuF (n arta romanic'1
%ersona5ele se a4a3' direct %e ramuri 4i nu %e calicii de flori+ Aceast' analogie ciudat' a elementelor restituite la
cel'lalt ca%'t al lumii1 %are cel %u0in nea4te%tat' (n aceasta e%oc' 4i s$a e3itat s' se vad' (n ea alt*ceva dec(t o
concordan0a 4i un %aralelism,P+
Afar' de c(teva ca3uri (n care (m&rac' forma UaJUaJ$ului cu ca%ete (n c7i% de fructe1 ar&orele lui Ieseu r'm(ne
nesc7im&at tim% de mai mult de dou' secole c(nd se transform' &rusc 4i1 (n ace*la4i tim%1 (nce%e s' se &ucure de o
nou' faim'+
(n a%roa%e toate re%re3ent'rile sale1 ilustra0ii de manuscrise,=1 gravur',Q1 %ictur' monumental',.1 vitralii,L1
scul%tur'1 ?ecioara 4i Regii nu se mai a4a3' direct %e ramuri ci %e flori+ Co%acul 7eral*dic se desf'4oar' %e
tim%ane1 ar7ivolte 4i %ere0i (ntregi+ Brin cur&ele sale mari 4i &ine construite1 aco%erind su%rafe0e (ntinse de
ar7itectur'1 el re(n*vie sisteme ornamentale vec7i1 de mult %'r'site+ Se reg'se4te la Zorms,-1 la Issudum/M1 la
Rouen/,1 la Saint$Riquier//1 la Sens/I+
Arta elenistic' a folosit c(teodat' socluri cu %etale/P+ itruviu/= semnalea3' 2ramuri care a5ung la flori din care ies
5um't'0i de tru%uri goale1 unele cu c7i%uri de oameni1 altele cu ca%ete de animale61 a4e3(ndu$le (n categoria
ornamentelor de %rost gust+ <ar nu de aceste com&ina0ii antice1 f'r' (ndoial' tot de origin' oriental'1 se leag'
%iedestalele ascenden0ilor lui Crist+ Caliciile flori*lor de dedesu&tul acestor figuri alegorice re%roduc ,

5il0urile 3eit'0ilor &udiste 4i &ra7mane1 sanctuarul (n care se ascunde soarele noa%tea %entru a g(ndi o via0' noua1
lotusul care se na4te dedesu&tul lui L uda+$ C7ina este %lin' de %ersona5e (n'l0ate %e aceste su%orturi %rinse %e
ramurile co%acilor 7eral*dici+
: ni4' din %e4terile de la Kia$Kiang$>ien1 (n Se$ciuan/Q (nf'0i4ea3' unul scul%tat al'turi de un mare Bodisatva+ #l
este (nc'rcat cu 4a%te re%re3ent'ri ale lui Buda st(nd %e ni4te lotu4i1 %ro*&a&il istoricul Buda1 Sac7iamuni1 cu cei
4ase %re*decesori ai s'i+ Relieful este din %erioada Tan+ $Asem'narea cu tema1 a4a cum a fost tratat' ea (n :ccident1
este at(t de mare (ne(t ar %utea fi confundat' Hfig+ L-A+ Co%acul %rofetic1 (n'l0at %e o st(nci1 (n aceste 0inuturi
(nde%'rtate oferea c'l'*torilor euro%eni o a doua revela0ie a visului &i&lic 4i tocmai su& acest as%ect mai tainic1 cu
florile desc7ise su& regi ca su& %a4ii Breafericitului1 corn %o3i0ia a revenit la via0' (n #vul Mediu+
Aceea4i re0ea folose4te altor ta&ele genealogice+ Gerard <avid o sta&ile4te %entru str'mo4ii sfin*tei Ana/.; Simon
Bening %entru regii aragone3i/LF la Beauvais H,=,M9,=I.A/-1 %lanta asem'n'toare celei de la Saint$Riquier sau de
la Rouen1 %oart' %e calicii sim%le &la3oane+ Case %rinciareIM sau c7iar ordine c'lug're4ti (4i re%re3int' (nainta4ii
a4e*3a0i %e acelea4i socluri+ Be o gravur' din "iirn$&erg din ,PLPI, (ntreaga descenden0' a ordinului misionar din
C7ina1 ?ranciscanii1 se leag'n' odat' cu %etalele %e care s(nt a4e3a0i ca 4i acei Buda cufunda0i (ntr$o nemurire
fericit'+
Sistemul este folosit (n orfevrerie; o serie de cutii de moa4te (l utili3ea3' (nc' de la mi5locul secolului al El$lea1
a4e3(nd (ngerii 4i figurile sfin0ilor %e ramuri (nfloriteI/+ Crucea miraculoas' de ia San Giovanni din ene0ia H,IQ-A1
re%rodusa in mai multe o%ere %osterioareII gru%ea3' (n ea+ in 5urul R'stignitului1 ?ecioara 4i A%ostolii+ <ai este
vor&a1 (n cele mai multe ca3uri1 mai %u0in de %lante %ro%riu$3ise c(t de un fel de candela&re %e care %ersona5ele s(nt
a4e3ate %e calicii de flori ./ G.I ca lumin'rile (n sfe4nice+ Arta &udist' a (ntre&uin0at aceea4i a4e3are1 nu numai (n
orfevrerie dar 4i %e reliefurile stelelor votiveIP+
:ccidentul are mai mult' li&ertate (n asemenea com&ina0ii care nu au un caracter sacru+ Bo&ocii se desc7id c7iar %e
%lantele ag'0'toare de %e mar*gini+ ?iguri de sfin0i1 de (ngeri1 de cavaleri se lea*g'n' unduios %e aceste su%orturi
u4oare 4i %arfu*mate+ C(teodata florile se des%rind (n 3&or odat' cu cei ale3a0i %e ele1 ca minate de o vi5elie 4i
%lutesc f'r' tul%in'I=+ #8tremul :rient le transmite cu adev'rat %oe3ia sa+ : Carte de rug'ciuni (n olan*de3'
H,PQLAIQ %oart' semn'tura lui+ Marginile s(nt (m%odo&ite cu %ersona5e a4e3ate %e flori+ Unul din*tre ele are c7i%ul
turtit1 cu cioc mic1 %oart' o %'l'rie cilindric' 4i o 7ain' mongol' cu m(necile str(nse la (nc7eietur' Hfig+ -MA+ #ste
%ortretul unui asiatic %e o corol'1 men0ionat mai (nainte1 asem'n'tor celui dintr$un manuscris mam7eanI.+ Autorul
an$luminurii gotice tre&uie s' fi avut (n m(n' o mi*niatur' sino$indiana sau dintr$o 4coal' a%ro%iat'+
Rena4terea reia adesea aceste scaune florale dar le ada%tea3' fante3iilor elenistice re%ro&ate de i$truviu+
Ado%tate de :ccident soclurile re%re3ent'rilor lui Buda1 aduc rafinamente (n %re3entarea figurii umane+ "im&urile
lor s(nt 4i ele su&iecte de ins%i*ra0ie+ B(n' la sf(r4itul #vului Mediu1 sfin0ii au aureole o%ace de aur sau de lemn
aurit1 %iese de orfevrerie cu ornamente1 inscri%0ii1 %erle+ C(teodata s(nt (nstelate de %ietre %re0ioase ca ni4te &i5uterii
carolingiene+ "u se str'vede nimicIL+ Tot cerul %oate fi (ntunecat de aceste scuturi circulare+
Arta &udist' a folosit aureolele de ne%'truns %en*tru ra3ele soarelui1 dar1 (n acela4i tim%1 se (nt(lne4te un alt ti% de
nim&F (n locul discului masiv1 cercuri aeriene+ Ca%ul este (ncon5urat de o um&ra lumi*noas' care nu ascunde fondul+
In ea a%ar %eisa5e 4i o&iecte1 u4or a&urite dar clare1 (ntregi f'r' (n*treru%ere+ >aloul este desenat c(nd %r;ntr$o re0ea
c(nd %rintr$o linie clar'+ Cu tonurile 4i refle8ele concentrate la %eriferie nim&ul devine asem'n'tor unui glo& de
cristal+
Aceste aureole se g'sesc (nc' de %e acum (n %icturile atri&uite lui u Tao$0eu 4i 4colii lui Li Long$mienI-+ #le
s(nt frecvente (n e%oca Nuan 4i %(n' (n tim%urile moderne+ Bule enorme s(nt a4e*3ate %e umerii sfin0ilor+ St(ncile1
fluviile 4i &am$&u4ii care se %rofilea3' (n s%atele lor %ar s' fie 4i ele incluse (n ele+ Barca o (ntreag' %arte din natur'
e %rins' su& un ca%ac+ Bersona5e (ntregi s(nt (nc7ise (n cristal+ Be un rulou Lu Sin$ciong Hsecolul al EIII$leaAPM este
ferecat (n'untru un ar7at (m%reun' cu monstrul care$l (nl'n0uie+ : %ictura ti&etan'P,1 re%re3ent(nd visul
c'lug'ru*lui &Sod$nams H,PI-9,=M=A1 (nf'0i4ea3' un co%il (nnim&at trec(nd %e o %(n3' lung' 0inut' de dou' tinere
femei celeste1 %'r(nd a se afla (ntr$o sfer' Hfig+ -IA+ (n ciuda trans%aren0ei se %oate g7ici su%rafa0a dur' a %ere0ilor+
Mitologia Asiei :rientale mai cunoa4te un cris*tal minunat (n care Buda1 c'l'rind elefantul al&1 se %rofilea3' (n
ad(ncimile lim%e3iP/+
(n :ccident nim&urile trans%arente a%ar la Ro$gier van der ZeydenPI1 la Betrus C7ristusPP1 la Maestrul
Buneivestiri din Ai8P=+ S(nt (ntre&uin0ate frecvent (nce%(nd de la 5um'tatea secolului al E$lea+ <in ?landra %(n' (n
Italia1 discurile str'lucitoa*re 4i grele1 a4e3ate (n s%atele ca%ului sfin0ilor1 fac loc adesea cercurilor f'r' greutate 4i
f'r' str'lucire+ La (nce%ut s(nt %l'ci de o lim%e3ime a&solut'1 cu marginile marcate de o re0ea sau dou'+ Beisa5ul 4i
o&iectele se v'd (n ele ca %rintr$o fereastr'+ Mon*tate (ntr$un inel1 ele se des%rind din fond 4i con*stituie un
medalion inde%endent+ Uneori ornamen*tele aureolelor o%ace s(nt readuse %e aceste 7alo$uri ca %e vitralii+ (ntr$un
tri%tic al (n'l0'rii Hcea ,PLM1 4coal' %rovensal'APQ co%acii1 casele1 flo*rile 4i c7i%urile ucenicilor lui >ristos a%ar (n
s%a*tele unor 3'&rele aurite+ Boate c' %uritatea atmo*sferei1 calitatea (nc' %re0ioas' a culorii 4i duritatea foarte
scul%tural' a maselor acestei %icturi condi*0ionea3' trans%aren0a com%let' a nim&ului+ Re$>e8e (l vor (nsufle0i
curind 4i (n acela4i tim% %laca se va %resc7im&a (n glo&+
Un asemenea glo& (nce0o4at (ncon5ur' Madona ,.= din Stu%%ac& a lui Mat7ias GruneUald H,=ML
,=,/A+ #l se confund' cu un curcu&eu 4i %are a (nc7ide ?ecioara 4i o &ucat' de lume Hfig+ -/A+ Revela0ia sfintei
Brigitte a Suediei H,IM/9,I.IA (n care vocea Maicii <omnului eman' (ntr$o vi*3iune de cerc luminos 4i (n care
M'ria este com*%arat' 4i cu un 2arc al cerului care atinge %'m(n$tul cu cele dou' ca%ete ale sale6P. se afl'
trans*%us' %rin noua tratare a nim&ului+ Memlinc a4a3' %orum&elul <u7ului Sf(nt (n lim%e3imea lui ca (ntr$o
colivie de sticl'PL+ Sf(ntul Cristofor1 a%ar$0in(nd unui maestru anonim din secolul al EI$lea1 continu(nd tradi0ia lui
Bosc7P- %oart' %e s%ate %e >ristos1 a4e3at (n interiorul unei sfere Hfig+ -QA1 asemeni co%ilului din visul &udist+
Aceast' sfer' nu este doar o aureol'+ #a este 4i un glo& cosmic+ Legenda e cunoscut'F l's(nd co%ilul %e r(u du%'
traversarea fluviului1 sf(ntul afl' c' a %urtat %e umerii lui (ntreaga lume (m%reun' cu Creatorul ei+ Universul eman'
din >ristos asemeni ra3elor din 5urul s'u dar greutatea lui e 3dro&itoare+
(n aceast' sfer' lim%ede >ieronymus Bosc7 a4a3' imaginea Crea0iei=M+ B'm(ntul com%let %lat1 (ncon*5urat de
?luviul :cean din 7'r0ile %tolomeice1 se (ntinde (n interiorul glo&ului cu %ere0i str'lucitori 4i nete3i+ Glo&ul1 suflat
din aceea4i %ast' este gigantic+ La Memlinc1 >ristos %rintre (ngeri mu3i*can0i H,PLMA=, 0ine 4i o lume de sticl'+
Boe3ia 4tiin0ific' revine asu%ra acestei idei+ (n cartea sa de alc7imie1 Jose%7 <u C7esne face (nc' alu3ie la t'ria
cerurilor 4i a &ol0ilor cristaline=/+
+++ Cest crystal ou quinte essence dGeau
ou tel sem&la&le cor%s trans%arent et tres &eau +++
H+++ # cristal sau c7intesen0' a a%ei
sau un asemenea cor% trans%arent 4i
foarte frumos+++A
ersul se %oate a%lica direct acestor figura0ii+ "o0iunea de materie sonor' 4i lim%ede este aso*ciat' (n mod constant
cu re%re3entarea &ol0ii ce*re4ti1 (nt'rit1 redus la forme regulate1 universul de*vine asem'n'tor1 din ce (n ce mai
mult1 unui o&iect+
Acest univers sferic nu este doar emana0ia lui <umne3eu+ #l este %o%asul oamenilor cu servitu0ile 4i mi3eria lor+
(ntr$un ta&lou al lui Batinier H_A Hcea ,=/MA=I (l vedem cu co%aci1 st(nci1 a%'1 c'*su0e 4i o s%(n3ur'toare+ <e o %arte
4i de alta se afl' dou' %ersona5e mai mari dec(t el+ Unul caut' sa intre %rin desc7iderea unui %erete s%art dar
&astonul s'u dre%t (l (m%iedic'; cel'lalt sca%' din acest loc %rin %artea o%us' cu 4ira s%in'rii (n*doit' 4i cu &astonul
r'sucit1 dovedind cum tre*&uie s' te com%or0i ca s' %o0i trece %rin lume+ La Brueg7el1 (n Brover&ele ?lamande
H,==-A=P1 lumea$glo& este 4i mai redus' 4i li%sit' de gr'*din'+ :mul se str'duie4te s' %'trund' (n ea1 a4e$3(ndu$se
de r(ndul acesta (n genunc7i1 dar f'r' succes+ (n Mi3antro%ul H,=QLA==1 glo&ul de sticl' (nc7ide un 7o0 (n cli%a (n
care fura o %unga Hfig+ -,A+ ictima sa um&l' (m&r'cat' (n ve4minte (ntunecate 4i comentariul e8%lic'F
Bort doliu v'3(nd lumea %lin' de at(tea (n4el'torii+
Lumea$cosmos devine lumea$mediu omenesc1 cu viciile 4i degrad'rile sale1 %'str(nd (n acela4i tim% crucea sferei+
Vguduit de aceste tri&ula0ii1 o&iec*tul e (n %ericol s' se sf'r(me (n mii de &uc'0i+ Lumea de sticl' im%lic' ideea
fragilit'0ii lucruri*lor+ Tema l$a ins%irat %e Goet7e (ntr$o scen' din ?aust; maimu0ele care se 5oac' cu mingea (n
&u*c't'ria vr'5itoarelor reafirm' aceast' conce%0ieF
<as ist die Zelt;
Sie steigt und f'lit Und rollt &est'ndig1 Sie Jlingt Uie Glas; Zie &ald &ric7t das++ +=)
(n arta flamand' aceste glo&uri con0in 4i figuri dia&olice+ (n <ulie Griet a lui Brueg7el o mandorla asem'n'toare
unui &alon de s%um' se a4a3' %e un va%or+ Se v'd trei figuri grote4ti str(m&(ndu$s5 dintre care una 0ine un &alon Hfig+
-IA+ Acela4i ta&lou (nf'0i4ea3'1 %e de alt' %arte1 un adev'rat reci%ient sferic um%lut cu f'%turi omene4ti1 a%'$l..
0at1 ca un lam%ion1 de un %icior lung+ (ntr$un desen re%re3ent)nd Lu8ura1 al aceluia4i artist H,==.A=.1 glo&ul de
sticl' se umfl' (n interiorul unei scoici (ntredesc7ise1 ca o %erl' uria4'+ Bosc71 (n Gr'dina <esf't'rilor=Q1 (l a4a3' %e
o %lant' ca o ac7en' de %'%'die; %erec7i de (ndr'gosti0i se 3&enguie (n s%a*tele %ere0ilor de sticl'+ Tolnay e8%lic'
acest lucru %rintr$un vec7i adagioF
GliicJ und Glas1
Zie &ald &ric7t das++ +==R
Brover&ul acesta1 cu rima lui1 este cel ce se reg'*se4te recom%us (n c(ntecul maimu0elor din Goet7e+ Tema
%ersona5elor (n &orcane sferice re3ult' din degenerescenta cosmosului cristalin dar (nt(l$nindu$se 4i ou fa&ula
Infernului+ "e amintim c' Buda (nc7isese %e cel mai mic fiu al lui Kuei$tseu$Mu1 mam' a celor 3ece mii de draci1
(ntr$un vas de %omeni+ Acest vas era de sticl' 4i avea forma unui glo& Hfig+ RPA+ MaJemonoul atri&uit lui Li$Long$
mien (l (nf'0i4ea3' sus%endat %e un e4afoda5 (n mi5locul (nv'lm'4elii sus0in'torilor s'i+ Co%ilul a%are clarQM+ #ste
aceea4i a4e3are ca (n fante3iile flamande unde a%are tot %rintre mon4trii de3l'n*0ui0i+ Legenda diavolilor (nc7i4i (n
mici reci%iente de sticl' a fost 4i ea foarte r's%(ndit' (n #vul MediuQ,1 dar re%re3entarea cea mai vec7e 4i cea mai
a%ro%iat' de aceste vi3iuni1 dintre cele care ne$au %arvenit1 se afl' %e sulul c7ine3esc cu o 7oarda ce %refigurea3'
Tartarul gotic+
II
: via0' s%orit'1 omeneasc' sau animal'1 cu%rinde %rogresiv (ntregul univers+ #ste recunoscut' (ntru$%(ndu$se %(n' 4i
(n mun0i 4i (n st(nci+ Bentru TolnayQ/ unele dealuri ale lui Brueg7el s(nt ca ni4te mon4tri somnoro4iF 2Co%acii 4i
ar&u4tii cresc %e s%inarea lor ca o &lan'1 groas' dac' tru%ul se cur&ea3'1 rar'1 dac' se arcuie4te6+ Unii s(nt gra4i1 al0ii
oso4i+ ?iecare are fi3ionomia lui1 via0a lui %ro%rie+ ?ormulat' de "icola de Cusa 4i de Marsilio ?icino1
ideea naturii 3oomorfe ia o form' %lastic' la artist+ Umani4tii din secolul al E$lea au %rimit elemente ale acestei
idei din #gi%tul antic1 %rin intermediul Greciei dar cugetarea are 4i i3voare e8trem orientale+
SterlingQI a sta&ilit o (ntreag' re0ea de analogii (ntre %eisa5ul fantastic occidental 4i cel c7ine3F acelea4i vi3iuni ale
a%ei 4i mun0ilor1 aceea4i flui*ditate1 acelea4i ciud'0enii1 st(ncile cu ciocuri ascu*0ite 4i g7eiserele de %iatr'1 adesea
cu o identitate (n detalii+ Beisa5ul animal com%letea3' aceste a%ro%ieri+ "ic'ieri altundeva ca (n C7ina nu e8ist'1
dealtfel1 o teorie mai e8%licit' (n aceast' %rivin0'+
Sistemul to%ografic ?ong$DueiQP 9 v(ntul 4i a%a 9 2tot at(t de ne(n0eles ca v(ntul1 tot at(t de insesi3a&il ca a%a61
este &a3at (n (ntregime %e %rinci%iul s'u+ #l a%ar0ine dogmelor astrologice dar %'m(ntul este acela care retransmite
influen0ele cerului+ <esenul as%erit'0ilor sale are deci aceea4i valoare ca 4i constela0iile 4i se cite4te ca 4i ele+
?or0e ne4tiute (nsufle0esc scoar0a %'m(nteasc'+ #le se com%un din dou' curente1 curentul &'r&'*tesc 4i curentul
femeiesc1 %o3itiv 4i negativ1 dra*gonul de a3ur 4i tigrul al&+ "atura res%ir' 4i tr'$ie4ite cu aceste viet'0i al c'ror
%rofil iese (n relief (n conturul solului+ Trunc7iul1 mem&rele drago*nului se desenea3' (n mun0i 4t dealuri+ (i
reg'se4ti (n ele venele 4i arterele+ <ar dragonul nu este niciodat' singur+ Al'turi de el se strecoar' (ntot*deauna
tigrul+ Cor%urile mon4trilor nu s(nt inerte+ #le se mi4c' 4i dega5' o energie s%iritual' ase*m'n'toare unei e8ala0ii+ #
%arc' suflul %'m(ntului care (i um%le de via0' %uterile sale ascunse+ #8ist' un suflu r'uf'c'tor 4i altul &inef'c'tor
care se intensific' (n mi5locul tru%ului 4i sl'&esc la e8tre*mit'0i+ ?iecare loc e dominat de aceast' res%ira0ie &estial'+
Bentru a$i m'sura %uterea tre&uie locali*3at' %o3i0ia e8act' a adev'ratului dragon 4i a adev'ratului tigru+ Alte
elemente au im%ortan0a lorF astfel anumite v(rfuri cores%und unor %lanete a c'ror str'lucire o reflect'1 %iscul ascu0it
lui ,.- Marte1 %iscul foarte (nalt dar rotun5it lui enus1

cri

<intr$un munte (n form' de clo%ot1 av(nd tr's'*turile lui enus (n v(rf1 se r's%(nde4te o lumin' de moarte c'tre
Ursa Mare+ "efaste s(nt dealurile (n form' de oc7i de cal1 (n form' de &roasc' 0estoas' sau de co4+ Totul contea3' (n
to%ografia unei a4e3'ri1 fiecare accident al solului e8ercit' o influen0' asu%ra destinului oamenilor care (4i %etrec
3ilele acolo+
:riginea acestei geoman0ii ela&orat' (n rela0ie cu cultul mor0ilor care$4i dictea3' voin0a din mor*minte (4i are
(nce%uturile (ntr$o %erioad' vec7e+ #a se %ractica (nc' de %e vremea >anilor1 dar 4i$a luat caracterul definitiv 4i
metodic su& dinastia Song a4a cum a su%ravie0uit %(n' (n 3ilele noastre+ Brinci%iul ?ong$Due( a mai servit 4i la
c'utarea unei arii cu suflu r'uf'c'tor %entru concesiile eu*ro%ene+
: (ntreag' serie de %rocedee %entru a detecta organismele vii (n interiorul &locurilor ne(nsufle*0ite se afl' inclus'
astfel (ntr$o doctrin' a lumii+ #ste o g(ndire metafi3ic' dar care im%lic' un stil1 o conce%0ie artistic'+ #a d' c7eia
acestor %eisa5e 7alucinante ale %icturii c7ine3e (n care mun0ii 4i st(ncile se (nal0' (ntr$o lu%t' de animale 4i de gigan0i
sau se (ntind lene4e ou creasta lor fume$g(nd'1 asemeni unei f'%turi %reistorice+ Bot fi recunoscute %rofiluri de
animale 4i de oameni (n fale3ele care se ca&rea3' (ntr$o a4e3are re%re*3entat' %ro&a&il (n e%oca TanQ=+ (ntr$un
%eisa5 atri&uit lui Li Dan H(nce%utul secolului al EIII$leaAQQ1 st(ncile ascu0ite urc' (n m'nunc7iuri 4i (n %latforme %e
care se v'd desen(ndu$se din toate %'r0ile ca%ete omene4ti 4i animale1 a%lecate deasu%ra unei (ntinderi nesf(r4ite+ #le
a%ar ca ni4te mi4c'ri de cea0' 4i condens'ri de %ete1 dar o %rivire mai atent' e fascinat' de vi3iunea unor fiin0e (n
7aosul st(ncos+ "i4te &oturi se ivesc (n recifele de la marginea r(ului care %ar s' (ng7it' mon4trii+ Tratatele de
%ictur' amintesc adesea aceste inter%ret'ri+ Jao Tseu$5an1 teoretician din e%oca Song1 se e8%rim' ca un e8%ert (n
geoman0ieF 2Mun0ii tre&uie s' ai&' un %uls1 (n a4a fel (ne(t 4' fi_ ca ni4te cor%uri vii 4i nu ca ni4te lucruri
moarte6Q.+ <e fiecare dat' e8%resiile te7nice men*0ionea3' aceast' du&l' acce%0iune+ Ciang Nen$yuan Hsecolul al
E$leaAQL com%ar' %iscurile %icturilor Zei cu degetele r'sfirate ale m(inii la ca%'tul unui &ra0 (ntins+ Brintre
tr's'turile inventate (n e%oca Tan %entru a defini structura mun0ilor1 figurea3' tr's'tura (ncre0it' ca fa0a diavolului
sau ca sc7eletul omului1 tr's'tura (ncre0it' ca dintele calului 4i tr's'tura (ncre0it' ca %'rul &ouluiQ-+ >an Cio declar'
c' (ntr$un 4ir de mun0i (n cerc1 tre&uie (ntotdeauna s' e8iste o 2ga3d'61 un v(rf mai ascu*0it dec(t 2oas%e0ii6 s'i.M+
C7iar dac' la un moment dat termenii cu imagini sf)r4esc %rin a deveni o sim%l' nomenclatur'1 ei %'strea3' ecouGl
unei inter*%ret'ri filosofice+
Islamul reia aceste forme animale (n st(ncile sale conven0ionale 4i fantastice1 trans%unere a st(ncilor c7ine3e+ (ntr$un
Da7$"ame din ,I-I.,1 doi tigri s(nt cu%rin4i (n v(rful dealului Hfig+ -= BA1 sm'l0uit de flori ca un covor+ !nt'rirea
conturu*rilor lineare %reci3ea3' siluetele1 (n a4a fel (nc(t felinele %ar a fi gata s' se des%rind' de sol 4i s' se re%ead'
asu%ra %r'3ii lor+ In re%re3entarea din Merveilles du Monde din ,ILL./ din cutele muntelui de am&r' se des%rinde
o figur' ome*neasc'+ ?iin0ele minerale se multi%lic' odat' cu rocile s%ongioase ale %ictorilor timuri3i care dau
na4tere unor transcrieri ale um&relor 4i ale valo*rilor %rin 7a4uri+ Inter%retate (n acest fel1 cea0a 4i fluiditatea se
cristali3ea3' (ntr$un anumit fel (n umfl'turi %oroase 4i fale3ele devin asem'n'toare unor %oli%i (n care se %reci3ea3'
adesea 4i fiin0e vii+ Tr's'turile 4i %unctele.I1 care accentuea3' conturul e8crescen0elor lor1 desenea3' atunci guri 4i
nenum'ra0i oc7i.P+ Ca%ete (ntregi de %ersona5e 4i de animale s(nt decu%ate (n toate (ngr'm'dirile 4i (nfloriturile
lor.=+ Beisa5ul st(ncos dintr$o scen' de v(n'toare H>erat1 cea ,PQMA.Q este o viermuire de m'4ti de animale s'l&atice
4i de c7i%uri mon*struoase+ Cavalerii care galo%ea3' aci su& un cer greu de nori c7ine3e4ti %ar s' lu%te mai %u0in cu
tigrii sau cu un fel de mufloni dec(t cu %ietrele+ <ealurile inter%retate (n tr's'turi mov1 ro4u 4i
7avan1 cu striuri constituind animale1 au fost notate (ntre altele (ntr$un manuscris din 4coala de la Dira3 H,=I-A..+
Cu tru%urile (nl'n0uite1 ace4ti mun0i1 evoc' uneori elefan0ii 4i c'milele 7induse formate %rin (m&inarea diferitelor
fiin0e+ Totul se mi4c' (n aceast' natur' 3oomorfa+ Boturi1 c7i%uri1 ciocuri amenin0' %retutindeni+
(n #uro%a1 Bruneto Latino.L 4i Leonardo da inci.- v'd 4i ei organisme vii (n interiorul ma*selor inerte ale lumii1
dar ra%ort(ndu$le mai ales la om1 la microcosmos1 cu oasele ca su%ort al c'rnii cores%un3(nd st)ncilor su%ort al
solului1 cu lacul de s(nge ramific(ndu$se (ntr$o infinitate de vene asemeni oceanului ramific(ndu$se (ntr$o infi*nitate
de r(uri 4i cu o res%ira0ie terestr' care se v'de4te (n maree+ "icola de Cusa H,PMM9,PQPALM a%ro%ie %'m(ntul de
animal a c'rui &lan' s)nt %'durile+ <ar e vor&a aci mai cur(nd de ra0iona*mente 4i de com%ara0ii dec(t de vi3iuni
directe ca (n to%ografia oriental'+
Sistemul ?ong$Duei se reflect' (n :ccident nu (n aceste scrieri filosofice ci (n imaginea la%is$la3uli$ului1 (ntr$un
>er&ier gotic din secolul al EI$leaL,+ Biatra este aci (ntov'r'4it' de tigru 4i de dragon1 cele dou' animale
c7ine3e4ti care s(nt mereu (m%reun'+ ?elina a%are (n masa (ns'4i a unei st(nci+ Ca%ul ei %'tat1 la&ele cu g7iare se
%rofilea3' clar %e malul a&ru%t Hfig+ -= AA+ (n fa0'1 un om ridic' deasu%ra ca%ului un t(rn'co%+ "u se %oate 4ti dac' o
cio%le4te sau se a%'r' sur*%rins de aceast' a%ari0ie+ :ricum ar fi1 animalul este cu adev'rat viu+ Ra3a unui cor%
ceresc (l luminea3'1 %reci3(nd leg'tura sa cu astrele+ Tigrul are str'lucirea mineralului %e care (l re%re3int'1 un
admira&il al&astru a3uriu+ Re%tila este 4i ea acolo1 dar a4e3at' doar %e v(rf+ (ntreaga doctrina ?ong$Duei este
re3umat' (n aceast' com%o3i0ie (ntr$un mod mai e8%licit dec(t (n %eisa5ele islamice+
Ilustra0ia tre&uie a%ro%iat' de un desen din secolul al EII$lea1 %rivind aceea4i geoman0ie+ 2Un munte (n %rovincia
Kiamsi1 care este (m%'r*0it (n dou' v(rfuri dintre care cel mai (nalt re%re*3int' un <ragon iar cel mai mic un Tigru
care ,,

%ar s' se lu%te6 re%rodus de At7anasius Kirc7erL/1 le (nf'0i4ea3' %e cele doua animale %e su%rafa0a unei st(nci (n
care s(nt teoretic incluse+ #lementele comune ale celor dou' figuri deriv' f'r' (ndoial' dintr$un model analog+
<ar1 (ntre tim%1 dragonul va deveni1 la r(ndul sau1 (nscris (n configura0iile solului+ (n s%atele sf(ntului Cristofor din
Zintert7urLI dou' dea*luri (i sugerea3' relieful formelorF ele au oc7i1 f'lci desc7ise care %ar s' amenin0e sf(ntul
Hfig+ -QA+ (n :rgoliul lui Bruegel H,==.A un munte are &ot 4i %e s%inarea lui cre4te nu numai un co%ac dar 4i o creast'
dantelat'+ ?ormele animale ale lumii au fost %uternic resim0ite de Bose7+ B'm(n$tul (ntreg e (n mi4care+ Bo%ulat de
mon4tri este el (nsu4i un monstru gigantic+ (ntreaga lui su%ra*fa0' e 3guduit' ca de contrac0ii+ Ridic'turile evoc'
5ocul mu4c7ilor1 ad(nciturile ni4te cicatrice+ (n Gr'dina <esf't'rilor vulcanii (m%ro4c(nd focul des*c7id f'lcile
Leviatanului+ Be o sc7i0' de la BerlinLP un c(m% are oc7i ca 4i animalele din A%ocali%s cu forme de oc7i a4e3ate %e
lung (ntre coaste 4i 4ol*duri1 sau ca st)ncile 3oomorfe1 4i1 din %'dure1 a%ar dou' urec7i omene4ti+ <esenul ilustrea3'
un %ro*ver& flamandF 2B'durea are urec7i 4i %a5i4tea oc7i61 relu(nd aceea4i idee dintr$un %eisa5 demo*niac+ Un
suflu %ernicios e8al' din aceste locuri+ <ac' %ictura din #8tremul :rient %rocedea3' (n general %rin sugestie1
:ccidentul m'rturise4te ade*sea aceast' via0' animal' ou sinceritate+ Sistemul T4i reliefea3' formele (n mod diferitF
(n C7ina s(nt st(nci va%oroase1 (n Bersia de o caligrafie as%r'1 emailate1 (n ?landra de o realitate a%roa%e ]naterial'+
Bictura :ccidental' de3v'luie siluete omene4ti %rintre st(ncile ce nu s(nt doar oase ale naturii+ Sa fie o (nt(m%lare_
<ar una dintre %rimele sale figura0ii a%are (ntr$o relatare a lui Marco BoloI=1 (n care 0'rmul a&ru%t al Asiei (m&rac'
tr's'turile unui c7i% &'r&os1 %urt(nd %e ca% un co%ac ase*meni unuia dintre ca%etele de %e st(nca lui Li Dan+ :
Is%itire a Sf(ntului Anton din 4coala ,LI &ruegelian'LQ (nf'0i4ea3' dou' ca%ete scul%tate (n

munte dintre care unul %urt(nd %e ca% o %'l'rie (nalt' du%' moda c7ine3easc' la Maestrul din ?lemalleL.1 dou'
st(nci e8traordinare se a%leac' deasu%ra unui ora41 ca doi uria4i+ #le a%ar la T7ierry Bouts HInfernul de la LuvruA cu
c7i%urile lor (ntunecate decu%(ndu$se %e un cer %alid+ Se %oate distinge clar fruntea1 nasul1 gura 4i &'r&ia+ <in v(rful
lor un diavol arunc' %e damna0i (ntr$o %r'%astie 4i c7i%urile de %iatr' %ar a le urm'ri (n c'derea lor+ #%isodul unui
%ersona5 aruncat de %e (n'l0imea unei st(nci figurea3' 4i %e un steag din Tuen$7uang Hsecolul al E$lea
a%ro8imativALL (n oare omul aruncat de un t(l7ar din (n'l0imea muntelui Kin$Kang este o%rit (n aer %rintr$o
mi*nune a lui AvaloJitesvara+ Sus%endat (n gol1 cu ca%ul (n 5os el se afl' a4e3at (n acela4i %unct al com%o3i0iei Hfig+
-.A+ La Simon Manmion1 cei doi uria4i asist' la crearea sufletului omenescL- (n tim% ce Bosc7 face ca #va s' se
nasc' (n %re3en0a unui colos misterios1 (n'l0at la marginea unei %'duri+ # un munte %r'%'stios1 cu un smoc de %'r 4i
o %'l'rie cu %ene+ :c7iul s'u indiferent %rive4te scena crea0iei+ Blocurile de st(nc' (ntre%'trunse nu se (nal0' doar ca
un decor1 ele %artici%' la dram' ca ni4te actori+
In C7ina1 st(nca umani3at' are a%roa%e acelea4i tr's'turi+ Li Ceng Hsecolul al E$leaA-M o (nf'0i4ea3'1 su& 3'%ad'1
singur'1 a4e3at' lini4tit' (n vale+ Bare c' doarme+ Lini4tea iernii e sugerat' mult mai mult %rin acest c7i% dec(t %rin
covorul al&+ La Kuan Tong1 %ictorul de la (nce%utul secolului al E$lea1 foarte a%reciat (n e%oca Nuan1 omul$st(nc' se
(nal0' m(ndru (n 7aosul %antelor (m%'durite-,+ #l le domin' %rin ca%ul cu %rofil net decu%at1 gura str(ns'1 %rivirea
sum&r'+ # 2ga3da6 care (4i %ri*me4te oas%e0ii ru%estri+ Brin statur'1 %rin locul s'u (n %eisa5 e foarte a%ro%iat de
st(nca a&ru%t' a lui Bosc7 Hfig+ -LA+
#8tremul :rient 4i :ccidentul s(nt terenul ace*lora4i metamorfo3e+ Sur%rinse (n iregularit'0ile 4i accidentele
minerale1 f'%turile organice se consti*tuie aci (n acela4i mod+ (n anumite ca3uri1 aceste concordan0e %ot s' se
e8%lice %rintr$o analogie de inter%retare+ Acelea4i imagini s(nt ins%irate de ace*lea4i forme 4i st(ncile nu ascund
oare %este tot aceste asem'n'ri_ Bentru a le face s' a%ar' tr's'*turile1 ar fi (ndea5uns s' se urme3e metoda descris'
de Leonardo da inci (ntr$un %asa5 vestit %en*tru a o&serva %etele care 5oac' %e su%rafa0a %ere*0ilor ca %e %ietrele
ce se (nal0' (n natur'F
2Brivindu$le atent1 vei desco%eri (n ele (nc7i*%uiri minunate %e care geniul %ictorului le %oate (ntre&uin0a (n folosul
s'u ca s' com%un' lu%te (ntre animale 4i (ntre oameni1 %eisa5e sau mon4tri1 diavoli 4i alte lucruri fantastice care (0i
vor face cinste+ (ntre aceste lucruri confu3e geniul e (ndem*nat c'tre noi (nc7i%uiri dar tre&uie s' 4tie s' fac' &ine
toate &uc'0ile necunoscute a4a cum s(nt %'r*0ile animalelor 4i as%ectele %eisa5ului1 st(ncile sau vegeta0ia-/+
Te7nica 4i c7iar temele acestor com%o3i0ii1 5ocul imagisticii (nd'r'tul ecranului anorganic s(nt re*3umate (n c(teva
cuvinte+ (nt(lnim aci descrierea formal' a %rocedeului utili3at (n :ccident (nce$%(nd din secolul al El$lea+ <ar tot
acest te8t a fost com%arat de Betrucci-I cu re0eta de %ictur' dat' (n secolul al El$lea de Song TiF
2Alege0i un vec7i 3id (n ruine1 (ntinde0i %e el o &ucat' de m'tase al&'+ A%oi1 seara 4i diminea0a %rivi0i$l1 %(n' c(nd
ve0i %utea vedea ruina %rin m'tase1 ridic'turile1 nivelele1 3ig3agurile1 cr'%'tu*rile sale1 (nti%'rindu$vi$le (n suflet 4i$
n %riviri+ ?ace0i$v' din ridic'turi mun0i1 din %'r0ile mai 5oase a%e1 din goluri r(%e1 din cr'%'turi torente1 din %'r0ile
cele mai luminate %unctele voastre cele mai a%ro%iate1 din %'r0ile cele mai (ntunecate1 %unctele cele mai (nde%'rtate+
?i8a0i$v' toate aces*tea ad(nc (n voi 4i cur(nd ve0i vedea oameni1 %'*s'ri1 %lante 4i co%aci 4i c7i%uri 3&ur'toare mi4$
cindu$se %rintre ele+ e0i %utea atunci s' v' 5u*ca0i cu %ensula urm(ndu$v' (nc7i%uirea+ Di re3ul*tatul va fi ceva
ceresc 4i nu omenesc+6
"u s$ar %utea crede c' e o (nt(lnire+ a geniilor+
"u numai ideea ci 4i e8%unerea ei s(nt analoage+
<oar m'tasea (ntins' (n fa0a %ietrelor nu figurea3' la Leonardo1 dar omul occidental este %oate inca%a&il sa
vad' um&rele 4i tr's'turile %rintr$o 0es'tur' c(nd Cel de Sus (nsu4i nu le 3're4te dec(t du%' o lung' contem%lare+ "$a
s%us oare >etum c' 2Ies Cat7ains sont ceul8 qui voient de deu8 yeul86 H2Cei din C'tai s(nt cei care v'd cu am(n$doi
oc7ii6A (n tim% ce latinii s(nt c7iori_
III
Alia5ul de tru%uri vii 4i materii anorganice devine o o&sesie de la care nici o&iectele nu sca%'+ #le s(nt (n3estrate cu
g7iare1 din0i1 neast(m%'rul 4i ferocitatea animalului+ Bot fi o&servate unindu$se cu %atru%edul 4i c7iar cu omul+
?ierul1 argila1 lem*nul se confund' cu carnea+ # o inova0ie a lui Bosc7+ B(n' la sf(r4itul #vului Mediu1 animalele se
(ncruci4au (ntre ele sau1 cel mult1 cu %lanta1 %e c(nd (n Is%itirea sf(ntului Anton de la Brado1 sf(ntul Anton vede
a%'r(nd %rintre mon4trii care$l asaltea3' tru%uri ne(nsufle0ite (n3estrate cu mem*&re 4i oc7i+ : %iatr' (n r(u (l
%rive4te fi8+ : cutie (n form' de don5on se a%ro%ie de el (n'l0(nd un ciocan+ In Judecata de a%oi1 cunoscut' din
gra*vura lui Alart din >ameel-P1 un co4 alearg' %e ni4te %icioare grase+ Is%itirea de la Lisa&ona-= con*0ine un
ulcior cu %icioare de cal+ "asul unui dia*vol din Car cu f(n-Q este o trom%et'+ "iciodat' nu se v'3use %(n' atunci
aceast' faun' de mo&i*lier+ <e aci (ncolo ea se va r's%(ndi (n ta&louri 4i %e marginile c'r0ilor+ La Bieter >uys-.1 o
can' e %resc7im&at' (n om; ea are ca%1 m(ini dar nu %icioare+ Un manuscris de la Ram&rai din secolul al EI$lea-L
(nf'0i4ea3' %'s'ri f'cute din oale1 vase cu &ust de femeie 4i ca% de m'gar1 o trom*%et' lung' (n c7i% de nas ca
demonul lui Bosc7 Hfig+ --A+
Brueg7el6 e8celea3' (n asemenea com&ina0ii; model(nd o can' cu m(ini1 un &utoi cu %atru la&e1 edificii 4i o moar'
cu tr's'turi omene4ti1 case de &ani (n lu%t' cu ni4te %u4culi0e+ Toate grani0ele care mai des%'r0eau (nc' lumile se
%r'&u4esc suc*cesiv+ <u%' cor%urile anorganice din natur'1 lucrurile f'urite cu m(inile devin 4i ele f'%turi vii 4i
intr' (n ta&'ra du4man'+ #le %(ndesc acum1 urm'*resc1 atac' oamenii care le$au f'urit+ Revolta este general'+
Anumite s%ecii ale acestui &estiar amintesc de vasele greco$romane a c'ror tradi0ie a continuat$o Islam$ul (n
secolele al E>I$lea 4i al El$lea+ a*sul lui Bleter >uys este un vas funerar+ <ar cea mai mare %arte a o&iectelor
animate eviden0ia3' un caracter mai virulent1 mai (ndr'3ne01 mai fan*tastic dec(t 7i&ri3ii de ceramic'+ Di tot
#8tremul :rient este cel care a 4tiut s' dea %rimul acestor (m%erec7eri de o&iect util 4i animal1 o via0' 4i o %asiune
atJ de intense+ Aci 4i numai aci se %ot vedea mai dinainte aceste fiin0e com%use re%re*3entate (n %ictur'+ #le a%ar
dealtfel 4i (n cen*trul unei ac0iuni ca ni4te r'3vr'ti0i 4i ca ni4te com%lici ai diavolului+
Cele mai vec7i figura0ii care ni s$au %'strat %rovin nu din C7ina ci din Ja%onia+ Imaginea lui Norimi0u n'%'dit de
demoni1 atri&uit' lui Tosa MitsuaJi H5um'tatea secolului al El$leaA,MM Hfig+ ,MMA (l (nf'0i4ea3' %e erou care a lu%tat
(m%reun' cu cei %atru tovar'4i ai s'i de arme (m%otriva mon4trilor1 st(nd 5os %e o noa%te furtunoas' (ntr$un col0
dintr$o (nc'%ere a unei case unde l$a condus un ca% de mort+ :mul e senin 4i nemi4cat ca un c'lug'r+ <ar1 de 5ur
(m%re5ur (nce%e o agita0ie misterioas'+ S%irite1 um&re se tre3esc1 se a%ro%ie de el+ <emoni1 5ivine se ivesc din
ad(ncimile no%0ii 4i (m%reun' cu ele o %rocesiune de o&iecteF un castrona4 se r'stoarn' 4i alearg' (n m(ini; o vali3'
cu oc7i 4i gura (n c7i% de lac't sose4te (n s%i*narea unei f'%turi omene4ti; un cu0it (n teac' um&l' %e dou' la&e+ #ste
un ta&lou de Is%itire1 dar %revestind marile com%o3i0ii occidentale cu mai mult de un secol+ Su&iectul este r's%(ndit
(n imagistica e8trem oriental' 4i este (nc' frecvent (n secolul al EIII$lea,M,+ Brintre nenum'ratele variet'0i de
o&iecte vii 9 el (nsu4i o&iect transfi*gurat1 o&iect cu mem&rele ad'ugate1 o&iect grefat %e organismul unei alte
fiin0e 9 este o varietate care %are s%ecific' acestui &estiar1 o&iectul %ersonificat+ :&iectul (n sine nu se sc7im&' dar
este %relungit %rin figura unui %ersona5 care (l %une (n mi4care+ Silueta este aceea a unui om %urt(nd %e ca% sau fiind
(m&r'cat cu o lad' sau cu o oal'+ Gu toate acestea nu este vor&a de un om cu adev'rat ci de un o&iect de vesel'1 de o
lad' umani3at' m'rite de o form' 4i de o inteligen0' omeneasc'+ Alaiul celor o sut' de demoni atri*&uit lui Tosa
Mitsuno&u Hmort (n ,=/=A,M/ de3l'n*0uie o tru%'+ Cim&ale1 c'ni1 oale 4i farfurii alearg' %e umerii 4i %e ca%ul
diavolilor+ ?'%turi asem'*n'toare se 3&at la Bosc71 contem%oran al %icto*rului 5a%one3F %e un desen din :8ford o
%'l'rie1 (n Judecata de A%oi de la iena1 un clo%ot1 (n alt' %arte un co4 de r'c7it' se de%lasea3'1 (nfun*date %e
figuri omene4ti Hfig+ ,M,A+ Ar %utea sa se al'ture toate la (m&ul3eala e8trem oriental' f'r' s' %ar' de3r'd'cinate+
<ealtfel un vis &udist str'&ate numeroase Is%itiri occidentale (n care 0(4$nesc to0i ace4ti mon4tri com%u4i+
II+ MARI T#M# BU<IST#
Scena lui Norimi0u (ncon5urat de mon4tri este ase*m'n'toare unei Is%itiri in care f'%turile miracu*loase 4i s%iritele
R'ului a%ar din toate %'r0ile+ (n*v'lm'4eala de tru%e ale lui Kuei$tseu$Mu 4i alaiul celor : sut' de <emoni s(nt (n
aceea4i m'*sur' de3l'n0uiri ale naturii+ #ste aceea4i ridicare (n mas'1 giganticul asalt al tuturor for0elor du4*mane
%e care :ccidentul le desf'4oar' (n 5urul unui sf(nt ermit+ <ar (n #8tremul :rient1 Is%itirile devin mai numeroase de
la legenda lui Bucla1 (nainte de a deveni SaJyamuni1 cel (n0ele%t1 Atot*%uternicul1 Gautama a tre&uit el (nsu4i s'
re3iste diavolului+
S' ne amintim (n c(teva cuvinte1 de fa3ele ilu*min'rii sale+ Bodisatva se a4a3' su& un co%ac al lui Bodi 4i intr' (n
medita0ie+ #l va atinge (n0e*le%ciunea %erfect' 4i va deveni salvatorul lumii+ Aceasta e cli%a %e care a ales$o
B)%iy)n HM)raA %entru a$l ataca+ Mai (nt(i arunc' asu%ra Celui >'r'3it 2Armata sa de %atru cor%uri de tru%e1
nemai%omenit'1 a4a cum 3eii 4i oamenii nu mai v'3user' %(n' atunci 4i nici nu mai au3iser' vor$&indu$se6+ Lalita$
vistaraG, face descrierea acestor solda0i+ Se v'd aci f'%turi 2(n3estrate cu darul de a$4i sc7im&a felurit c7i%urile 4i de
a se transforma (n sute de milioane de feluri+++ av(nd %(ntece1 %icioare 4i m(ini diforme ++ c7i%uri str'lucitoare

de o s%lendoare (ngro3itoare1 c7i%uri 4i din0i str(m7i+++ unii aveau tru%uri (n fl'c'ri+++ unii %urtau mun0i a%rin4i
a%ro%iindu$se m're01 urca0i %e al0i mun0i a%rin4i+++ unii aveau urec7i de ele*fant1 urec7i at(rn(nd+ Unii aveau %(ntece
asemeni unor mor0i+++ al0ii aveau %(ntecele ca o can' + ++ Unii aveau tru%uri 4u&rede alc'tuite dintr$o gr'*mad' de
oase+++6+ To0i mon4tri Iadului s(nt adu*na0i (n aceast' lu%t'1 2f'c(nd s' se iste nori negri1 aduc(nd o noa%te neagr'1
f'c(nd 3gomot6+ #i arunca s'ge0i1 %ietre1 securi dar %roiectilele se sc7im&' (n flori+ M)ra de3l'n0uie atunci %loi ca
s'$l (ng7it' %e Breafericit (ntr$un %oto%1 dar %rin*0ul este a%'rat de 4ar%ele Mucilinda care (l ad'*%oste4te (n cutele
sale 4i diavolului nuP mai r'$m(ne dec(t s' fac' ultima (ncercare1 seduc0ia+ !4i trimite fiicele oare caut' s'$l tul&ure
%rin trei3eci 4i doua de feluri de magie feminina1 de3v'luin$du$se 4i (nv'luindu$se1 arat(ndu$4i s(nii1 f'c(nd s' le
sune inelele de %e %icioare1 desco%erindu$4i coa%*sele asem'n'toare trom%ei de elefant+ <ar toat' etalarea
tr's'turilor lor fi3ice r'm(ne 3adarnic'+ Breafericitul (nvinge 4i de r(ndul acesta v'3(ndu$le (ntinate 4i necurate1 cu
2tru%ul care se to%e4te1 4u&red 4i cu%rins de durere6+ Se mai (nf'0i4ea3' adesea (n aceste re%re3ent'ri1 %rintre
seduc'toare1 o femeie v(rstnJ' 4i deformat'1 sau toate fiicele lui M)ra %resc7im&ate (n &'tr(ne 4i decre%ite/+ #l se
ad(nce4te din nou (n g(ndurile sale1 (n0elege (n sf(r4it conce%0ia ascunsa a lucrurilor1 se ridic' la ultima consacrareF
Bodisatva devine Buda+
Scena este adesea re%re3entat' (n scul%tur' 4i %ictur'+ Be o &anier' din Tuen$7uang Hsecolul al E$lea a%ro8imativ
Hfig+ ,M/A m're0ia ei s'l&atec' este feeric'+ #a %'strea3' un caracter mai ar7aic (n Ti&et dar r'm(ne %retutindeni
fidel' te8tului+ Bictorii de demoni s$au referit adesea la ea+ Astfel diavolii care trans%ort' st(nci 4i urc' %e 0'rmuri
a&ru%te (n cortegiul lui Kuei$tseu$Mu1 %e sulul atri&uit lui Li Long$mien1 cores%unde unui %asa5 %recis+ Toate
Is%itirile e8trem orientale se ins%ira de a%roa%e sau de de%arte din aceast' vi3iune 4i tot desf'4urarea ei este cea
care se reflect' (n ulti*mele re%re3ent'ri ale sf(ntuGlui Anton+
Constituit' (n #gi%tul co%t1 desc7is marilor curente orientale1 (ns'4i legenda %'rintelui c'lu*g'rilor cre4tini1 a4a cum
a%are ea la contem%ora*nul s'u1 sf(ntul Aranasie1 a fost com%arat' cu mi*tologia &udist'+ Bentru mul0i erudi0iI1
ermitul este mai mult de natur' 7industan' dec(t %alesti*nian'+ : versiune a i3voarelor ara&e traduse (n ,IP/ de
c'tre dominicanul Al%7onsus >is%anusP introduce (n ea (nc' o %oveste oriental'1 cu % regin' care atrage ana7oretul
(n %alatul s'u+
Conform tradi0iilor1 c'lug'rul avea de trecut %rin mai multe (ncerc'riF un atac al diavolilor (ntr$un morm(nt1 un asalt
al demonilor su& form' de 5ivine Hlu%1 leo%ard1 urs1 leu1 4ar%e 4i scor%ionA1 o lu%t' (ntre (ngeri 4i diavoli (n 5urul
sf(ntului ridicat (n (n'l0imi %rin %uterea e8ta3ului s'u1 ten*ta0ia discului +de argint 4i a masei de aur1 vi3iunea lumii
ou o %las' mare (ntin3(ndu$4i ca%cana1 (n sf(r4it1 a%ari0ia diavolului su& (nf'0i4area unei femei1 a unui faun1 a unui
centaur1 a unui &'iat negru 4i a unei statui+ (nt)m%larea difer' sensi*&il fa0' de ultimele figura0ii flamande (n care nu
e8ist' fa3e se%arate ci un asalt unic 4i (n care mon4tri demonici s(nt f'r' leg'tur' imediat' cu i3voarele literare+
Miniaturile culegerilor din La alette H,P/QA 4i din ?loren0a H,PI=A=1 %anoul Maestrului Sfintei (nrudiri din
Miinc7en Hcea ,=MMAQ care urmea3' (ndea%roa%e nara0iunea1 au ca su&iect central (nt)lnirea sc7imnicilor+ Is%i*tirile
se r's%(ndesc (ntr$o serie de ta&loua4e+
#8%lo3ia for0elor r'ului se %roduce (n 5urul sf(ntului (n gravura lui Sc7ongauer H(nainte de ,P.IA considerat' (n
general ca figura0ia e%isodu*lui (n care Anton1 (n'l0at %rin e8ta3ul s'u1 se afl' in lu%t' cu diavolii 4i (n care (ngerii (l
a5ut' s' revin' %e %'m(nt+ <e fa%t el este cu%rins mai cur(nd de o ceat' de f'%turi 7idoase dec(t %rin for0ele
sufletului s'u 4i nu e8ist' nici un singur (nger+
Imaginea a fost a%ro%iat' de cea a sf(ntului Gutlac de %e un desen engle31 din %rima 5umatate a secolului al E>$lea
(n care aceasta se con*formea3' te8tului unei relat'ri din secolul al IE$leaF %ustnicul din insula CroUland este
ridicat (n v'3du7 de diavolii care (l atrag a%oi (n Infern.+ (rte5ul s'l&atic1 fiin0ele1 &(tele ridicate s(nt ana$loage+
Bare destul de evident ca Sc7ongauer s' fi resta&ilit leg'tura cu un fond vec7iL1 amestec(nd cele dou' legende+
Re(nflorirea Is%itirilor (n secolul al E$lea (nce%e astfel %rintr$un (m%rumut 4i %rintr$o confu3ie- 4i tocmai %rin
(nmul0irea fan*te3iilor 4i monstruo3it'0ilor de cele mai diferite %rovenien0e vi3iunea va lua un av(nt %rodigios la
Bosc71 Mandyn1 >uys1 >enri met de Bles1 Brueg7el 4i arti4tii din seria lor+
Re%re3entarea sf(ntului ru%e cu tradi0ia 7agio*grafic'+ Bustnicul nu este dec(t un %rete8t1 un centru de atrac0ie (n
care se recreea3' toate fan*tasmagoriile 4i 7alucina0iile lumii+ "iciodat' ana*7oretul nu suferise asemenea atac+ "u
%o0i s' nu te g(nde4ti la legenda $(n care Satana se ridic' (m%otriva unui 3eu+ Brin rev'rsarea1 %itorescul 4i
diformit'0ile lor1 Is%itirile occidentale au mai mult' afinitate cu caracterul te8tului unei Lalita$vistara dec(t cu
nara0iunile 7agiografice cre4tine+ ?iin0ele infernale 4i grote4ti care iau %arte la ele s(nt legate de %rinci%alele
re%ertorii ale #vului Mediu1 dar (m&og'0ite 4i regru%ate (ntr$un s%irit nou+ Sc7iv*nicul se afl' a4e3at1 de cele mai
muGlte ori1 ase*meni lui Gautama1 su& un co%ac,M 4i n'lucile care (l c7inuiesc nu au dec(t o leg'tur' (nde%'rtat' cu
%ro%riile sale (nt)m%l'ri+ <iscul de argint 4i masa de aur1 %lasa cu ca%canele ei1 statuia1 faunul 4i centaurul dis%ar 4i1
(n locul lor1 a%ar tru%ele 2transform(nidu$se (n sute de milioane de c7i%uri6+ "atura (ns'4i %'rea s' se asocie3e
acestei (nt)m*%l'ri ca Boto%ul (n 5urul Breafericitului+ Di aci focul cu%rinde %'m(ntul 4i mun0ii+ # nevoie s' se
desf'4oare un asemenea ciclon (m%otriva unui umil %ustnic_ Brin o&iectele sale diavole4ti1 Is%i*tirea sf(ntului
Anton de Bosc7 de la Mu3eul Brado are mai %u0in leg'tur' cu legenda cre4tin' dec(t cu o vi3iune &udist' a
diavolilor$cani+ Be un %anou din s%atele altarului %rovenind din MarienfeGld

H(nce%utul secolului al EI$leaA,,1 sf(ntul su& un co%ac este atacat de un sc7elet de care nu se vor*&e4te (n
(ncerc'rile sale dar care figurea3' %rintre 7oardele lui M)ra+ In sf(r4it1 scenele ademenirii au un accent ciudat+ Ca 4i
(n asaltul lui Ba%iyan1 fe*meile se afl' (n %rimul r(nd+ Curte3ane regine caut' s' tul&ure ana7oretul %rin toate
farmecele lor+ (n Is%itirea lui Jan de CocJ1 nu mon4tri se (nal0' (n fa0a sf(ntului,/1 ci %atru f'%turi dr'ce4ti de femei
%urt(nd v'luri trans%arente 4i diademe %e ca%+ (ntr$un %seudo met de Bles,I dou' femei tinere cu s(nii %roeminen0i1
cu colane grele 4i scufe ciudate s(nt %re3entate de o codoa4' %urt(nd coarne de cer& oare %are a s%uneF 2Brive4te
femeile aces*tea cu c7i%ul asemeni lunei1 cu gura asemeni unui lotus nou1 cu glasul dulce 4i fermec'tor1 ou din0ii
asemeni 3'%e3ii 4i argintului6 (n tim% ce atitu*dinea sf(ntului r's%undeF 2'd tru%ul %lin de lu*cruri necurate 4i de
o mul0ime de viermi1 cur(nd n'%'dit de destr'mare 4i de &ete4uguri6 HLalita$vistara1 ,/=IA+ La Lisa&ona1 (n %anoul
lui Bosc7 se g'sesc figuri e8otice1 (ntre altele o negres'; la Bieter >uys HLouvreA o femeie %'c'toas' ou coa%*sele 4i
a&domenul vo%site1 o femeie cu v'lul %e fa0' du%' moda oriental'1 o &'tr(n' coco4at' Hfig+ ,MIA+ Aceasta se al'tur'
fire4te gru%ului &urlesc dar fiind (n vecin'tatea tinerei frumuse0i lascive+ Is%itirea atri&uit' lui Batinier sau lui
Matsys HMu*3eul BradoA,P (nf'0i4ea3' 4i ea o vr'5itoare &'tr(n' %rintre femeile care (ntind m'rul sf(ntului Anton+
V&(rcit' 4i f'r' din0i1 l's)nd is' i se vad' %ie%tul uscat1 ea a%are ca un sim&ol al de4ert'ciunii+ B'$tr(na din asaltul lui
M)ra nu are o alt' semnifi*ca0ie+
(n ultima ei desf'4urare vi3iunea revine la i3*voarele care au 7r'nit$o c(nd s$a ivic1 se recom*%une 4i se am%lific'+
"u este vor&a de o tradu*cere sau de o trans%unere Hdirecte ci de suger'ri de (m%rumuturi dis%arate1 de
reminiscen0e vagi1 de concordan0e voite sau s%ontane+ Lucrurile se %etrec (n aceea4i sfer' dramatic' 4i toate
Is%itirile care i$au re%etat temele sf(r4esc %rin a se con$l-- funda+ Toate ar %utea interveni (n aceste figura0ii (ntr$un
asalt dr'cesc dar nu este dec(t una cu seci st' orc7estra0ie grandioasaO ia0i sf(ntului este ecli%sat' de %ovestea unei
misterioase divinit'0i (nde%'rtate+ Re(nsufle0it' mai (n$t(i de tres'ririle vec7ilor Infernuri ale #vului Mediu1 Is%itirea
sf(n$tului Anton resimte ac0iunea curentelor orientale 4i ia dimensiuni cosmice su& influen0a unui mit mai vast dec(t
o sim%l' via0' de sc7imnic+
II

Un alt vis al acestui declin de #v Mediu1 dansul maca&ru1 are afinit'0i cu ciclurile orientale+ Bu0ine su&iecte au
constituit o&iectul at(tor studii,=+ Se cunoa4te c' s%ectacolul a (nce%ut %rin Cuv(nt des%re Trei mor0i 4i Trei viiOQ (n
care trei tineri (nGt(lnesc trei cadavre care le amintesc de4ert'ciu*nea lumii+ Tema este %ictat' mai (nt(i (n Italia 4i
este $de3voltat' acolo (ntr$o serie care %orne4te de la frescele de la Santa M'rg'rita1 l(ng' Melfi1 4i de la Catedrala
din Atri Hcea ,/QMA1 %(n' la com%o3i*0iile din Su&iaco H,II=A1 din Bisa H,I=M9,IQMA1 din Cremona H,P,-A 4i din
Clusona Hsecolul al E$leaA+ Mor0ii s(nt figura0i c(nd (n %icioare1 c(nd culca0i (n co4ciugele lor desc7ise+ Un
sc7imnic se afl' %re3ent (ntotdeauna+
Cu toate aceste (n ?ran0a g'sim cele mai vec7i %oeme cu acest su&iect scrise de Baudoin de Conde Hcea ,/.=A 4i
"icolais de Margivail H(nainte de ,I,MA+ Te8tele engle3esc HGaut7ier Ma%A 4i italian din secolul al Ell$lea1 care erau
citate (n general ca %rim' surs'1 s(nt ast'3i (nde%'rtate ca a%ocrife+ Ilustra0iile e8istau (ntr$o culegere de %oe3ie
e8e*cutat' %entru M'ria de Bra&ant1 cea de$a doua so0ie a lui ?ili% cel !ndr'3ne0 Hsf(r4itul secolului al ElII$leaAt. 4i
(ntr$o fresc' a catedralei din Met3 HSegolene1 sf(r4itul secolului al E>I$lea$(nce%utul secolului al El$leaA+ Se v'd
a%oi (n %ictura mu*ral' la Kermaria1 Jouet HienneA1 La ?erte$Loui%iere1 illiers$Saint$Beno+it HNonneA 4i #nne3at1
(n Ies$ >eures ale ducelui de Berry 4i (n c'r0ile ti%'rite H>eures de Jean du BreA+ In Belgia1 la >al 4i la Bru8elles
H&iserica Da&lonA scena este figu*rat' (n reliefurile de %e &ol0arii adiacen0i de la arcaturi+ Sc7eletul (4i face a%ari0ia
(n 5urul ace*lora4i date (n morm)ntul lui Adam1 dedesu&tul crucii lui >ristos,L dar nu (nce%e s'$i cu%rind' %e cei
vii (n sa&at$ul s'u deo(t (n secolul al E$lea+ Cimitirul Inocen0ilor din Baris %osed' una din %ri*mele figura0ii de
acest fel H,P/PA1 din %'cate dis*trus'+ A%oi vin %icturile de la Londra @cea ,PPMA1 de la Kermaria H,P=M9,PQMA1 de
la Lii&ecJ H,PQLA1 de la C7aise$<ieu H,PQM9,P.MA1 de la Basel H5u*m'tatea secolului al E$leaA+ Aceste ta&louri
devin din ce (n ce mai curente+ (n ,PL= Guyot Marc7ant (4i ti%'re4te %rimul <ans Maca&ru+ A doua edi0ie a%are un
an mai mr3iu1 4i1 (n acela4i tim%1 un <ans Maca&ru al ?emeilor+ erard1 gelos de acest succes %u&lic' o
contrafacere (n ,P-/+ #8em%lul (i este urmat de li&rarii din Lyon 4i Troyes+ (n fiece cli%'1 (n4iruirea de oameni 4i
sc7elete aminte4te egalita*tea (n fa0a mor0ii+ Kiinstle 4i M)le au sta&ilit c' (ntre %rimele imagini statice 4i imaginile
(n ac0iune s$au inter%us adev'rate s%ectacole teatrale+
A%ari0ia celor de %e lumea cealalt' se face ast*fel (n dou' etia%eF (nt)i vor&ind1 mi4e(ndu$se 4i c7iar (n %icioare dar
nu (nc' amesteca0i cu via0a (ns'4i1 a%oi1 mult mai t)r3iu1 n'%'dind lumea 4i lu(nd$o (n v(rte5ul dansului+ Cadavrul se
afl' acum %este tot1 c7iar %e morm(nt+ Tineri 4i fru*mo4i1 cei du4i adormi0i %e %ietrele de morminte (nce% s' se
altere3e (n a doua 5um'tate a secolu*lui al El$lea+ ?rancois de la Sarra3 Hm+ ,IQ/1 La Sarra3A1 C7arles de >angest
Hm+ ,ILL1 <avenescourtA1 Guillaume de >arcigny Hm+ ,I-I1 LaonA1 cardinalul Lagrange H,PM/1 AvignonA s(nt %rimii
care se (nf'0i4ea3' (n toat' oroarea usc'rii+ Aceste mumii se (nmul0esc (n ?ran0a de la (nce*%utul secolului al E$
lea1 (n Germania du%' ,P.M+ >elrn,- a (ntocmit o list' a lor+ La Gisors H,=/=A1 sint morminte false care amintesc
oamenilor de ceea ce$i a4tea%t'+ Sf(r4itul #vului Mediu este %lin de aceste vi3iuni de c'rnuri descom%use 4i
de sc7elete+ R(n5etul cranfilor 4i sunetul oaselor (l um%lu de vacarmul lor+
Unele dintre aceste com%o3i0ii %re3int' o ana*logie incontesta&il' ou ni4te teme antice+ Un &aso*relief din Cumes
(nf'0i4ea3' %e de o %arte sufletele eroilor 4i ale dre%0ilor iar de cealalt' %arte trei sc7elete dans(nd/M+ Imagini
asem'n'toare deco*rea3' l'm%ile se%ulcrale/,+ Be %a7arul f'r' %icior din Boscoreale HMu3eul LuvruA// mor0ii se$
n4iruie (n roat'1 unii re%re3int' Invidia 4i Bl'*cerile1 al0ii %e Sofocle1 Mosc7ion1 Menandru1 #%icur+ Sc7eletele s(nt
constant asociate scenelor de %l'cere carnal' 4i de veselie+ #le (nsele s(nt vesele 4i carag7ioase+ Bot fi (nt(lnite
al'turi de Silene+ Boart' lire 4i amfore/I+ Invita0ia de a %rofita de e8isten0' (nainte de sf)r4itul s'u este f'cut' de
cadavre cu un gest galant+ Satiriconul %oveste4te c' %e masa os%'0ului lui Trimal7ion se aducea o larv' de argint
articulat'1 f'o(nd contorsiuni gro*te4ti %entru a incita %e invita0i la %l'cerea de a tr'i+ <ar1 c7iar astfel conce%ute1 (n
acest s%irit e%icurean1 contrar g(ndirii cre4tine1 aceste figuri de mor0i (n mi4care ac0ion(nd ca ni4te oameni vii au
%utut im%resiona #vul Mediu/P care le$a v'3ut %ro&a&il %e gli%tic'/= Hfig+ ,MPA+ Cu toate acestea temele 4i
figura0iile care au cele mai multe afinit'0i cil ciclurile Mor0ii din arta gotic' %ot fi reg'site (n Asia Central' 4i
:riental'; toate %unerile (n scen' 9 mor0ii culca0i (n descom%unere1 mor0ii st(nd (n %icioare1 mor0ii dans(nd 9 a%ar
aci su& acela4i semn al unei amenin0'ri grave 4i gra&nice+
Klinstle semnalea3' o (nt(lnire (ntre vii 4i defunc0i la %oetul aTa& Adi Hcea =LMA; fiind c'lare (m%reun' cu "oman1
rege al >irei1 (ntr$un cimitir1 el (i face s' vor&easc' %e cei mor0iF 2"oi am fost ceea ce s(nte0i voi 4i voi ve0i fi ceea
ce s(ntem noi6+ <'r su&iectul este esen0ialmente &udist 4i (ns'4i legenda Breafericitului face din ea un e%i*sod
central+ "e amintim c' (nainte de Marea Ble*care1 Bodisatva se afl' succesiv (n %re3en0a unui &'tr(n1 a unui &olnav1
a unui mort 4i a unui %ust*nic %e care 3eii le a4a3' (n drumul s'u+ Aceste %atru (nt(lniri (i de3v'luie de4ert'ciunea
lumii 4i (i %oruncesc 7ot'r)rea de a renun0a la %l'cerile %'m(nte4ti+ #l este urm'rit mai ales de cadavru+ C(nd (ntr$o
noa%te de nesomn1 trece %rin fa0a femeilor sale 4i a slu5nicelor lor adormite1 le vede ne(nsufle0ite 4i se crede (ntr$un
cimitir+ Moartea 4l c'lug'rul1 (n fa0a %rin0ului tul&urat1 iat' %refigu*rarea numitului <it occidental care con0ine
aceea4i (nv'0'rur'+ Bustnicul care intervine (n com%o3i0iile france3e 4i italiene/Q cores%unde celei de$a %atra
(nt(lniri1 aduc(nd o (m%'care 4i o ie4ire1 revela0iei tragice+ Iconografia asiatic' une4te dealtfel ade*seori aceste scene
i3olate+ Brin com%o3i0ia dramei 4i %rin s%iritul doctrinei religioase nu %oate fi vor&a de ceva mai a%ro%iat+
In tim% ce Lalita$vistara/. (l (nf'0i4ea3' %e Bodisatva care se (ndrea%t' s%re 20inutul gr'*dinii %l'cerilor (n mare
%om%'6 3'rind mortul %urtat %e o litier'1 (n %icturi 4i (n reliefuri/L1 defunctul este a4e3at %e 5os 4i &area3' drumul+
Cor%ul s'u este sf(4iat de vulturiF %e de o %arte1 o %rocesiune %lin' de str'lucire cu mul0imea sa %itoreasc'1 %e de
alt' %arte1 cadavrul desc'rnat+ ?resca din Bisa nu re%re3int' altceva+ GriiriUe$del/- a semnalat aceste concordan0e
relev(nd o alt' tem' &udist'F demonul Mor0ii atacat de un v(n'$tor+ Tre&uie amintit (n leg'tur' cu aceasta c'
%ic*tura de la Cam%o$Santo este %lin' de diavoli c7ine*3e4ti+ Toate com%o3i0iile eu mor0i culca0i1 a4a cum se
de3volt' la Su&iaco Hcea ,II=A1 (n ta&lourile lui Bernardo <iaddi Hcea ,IPMA 4i ale lui Jaco%o del Casentino H,I/M9
/IP-A1 (n Breviarul lui Blanc7e de Savoie Hcea ,I=MA sau la Cremona Hcea ,P,-A evoc' aceea4i lnt(lmre3o+
Scena figurea3' dealtfel (ntr$o versiune cre4*tin' a legendei Breafericitului1 Romanul lui ar$laam 4i IoasafI,1
foarte %o%ular (n #vul Mediu+ Cunoscut' mai (nt(i (n %e7levi1 %ovestirea a fost tradus' (n toate lim&ile 4i se
reg'se4te (n cartea a El$a din S%eculum 7istoriale a lui incent de Beauvais+ Ioasaf este1 4i el1 fiul regelui Iudeei
)v(nd o voca0ie de ascet+ A fost 4i el is%itit de s%iritele rele 4i (nt(lne4te un cadavru+ Ca 4i Sidd7)rta1 e tul&urat de
acesta 4i meditea3' asu%ra sensului

vie0ii+ Un manuscris s(r&esc din secolul al EI$leaI/ (l re%re3int' (n %icioare1 (n fa0a tru%ului din morm(ntul desc7is
4i a unui c'lug'r+
In trans%unerile occidentale ale vi3iunii mor0ii se (nmul0esc dar aceast' %roliferare are 4i ea o %aralel' (nde%'rtat'+
?iecare dintre cele trei cadavre nu se afl' (ntr$o stare de descom%unere analoag' ci (nf'0i4ea3' o de3agregare
%rogresiv' ca (ntr$o relatare &udist' care discerne noua st'ri+ :rientul este mai %recis1 mai minu0ios (n defini0ia
formelor+
<escrierea 4i imaginile celor "ou' st'ri ale unui tru% du%' moartea sa au avut mai multe versiuni dintre care una
datorat' unui %oet c7ine3 din secolul al El$lea1 celelalte 5a%one3eII+ Iat' cum s(nt sta&ilite aceste stadiiF
Brima stareF C7i%ul livid+ ?rumuse0ea sa dis*%are ca cea a unei flori+
Starea a douaF Tru%ul umflat+ Tru%ul alt'*dat' at(t de frumos este acum 5alnic+
Starea a treiaF Tru%ul tumefiat+ C(t de trec'*toare e via0a+
Starea a %atraF Tru%ul e (n %utrefac0ie+ Sc7e*letele ca%ului 4i ale %ie%tului devin a%arente+ "u vom suferi cu toate
acestea destinul acestui tru%_
Starea a cinceaF Tru%ul e %rad' animalelor+ A&domenul se desc7ide+ "ic'ieri tru%urile noastre nu vor sc'%a de
distrugere+
Starea a 4aseaF Tru%ul e %utre3it 4i devine verde+ Sc7eletul (nc' %'tat de s(nge nu mai are carne %e el+ Cum s' nu ne
g(ndim c' tru%ul nos*tru va fi marcat de c(ini_
Starea a 4a%teaF Tru%ul nu mai este dec(t un sc7elet ale c'rui mem&re s(nt (nc' str(nse la un loc+ <oar carnea e cea
care deose&e4te %e &'r&at de femeie1 sc7eletele lor s(nt acelea4i+
Starea a o%taF :asele sc7eletului se ru% 4i se (m%r'4tie+ Tot ceea ce ne %lace s' admir'm (ntr$un tru% %utre3e4te 4i se
to%e4te (n %ul&ere+
Starea a nouaF Un vec7i morm(nt (n mi5locul vegeta0iei lu8uriante+ C(nd venim s' vi3it'm un

morm(nt %e muntele Tori&e1 vedem oare altceva dec(t %ic'turi de rou' %e acest morm(nt_
S'rmanul tru% din care nu r'm(ne nimic era cel al unei %ersoane ilustre; uneori e o (m%'r'teas' care a tr'it (n secolul
al IE$lea H<an$rinA1 alteori :no no Komac7i1 model de gra0ie 4i femeie lite*rat'1 ale c'rei %oeme au sc'%at lumea
de foamete aduc(nd furtuna %e vremea unei mari secete (n LQQ+
(n :ccident1 aceast' mi4care %rogresiv' si%re neant str'&ate stadii asem'n'toare+ La Su&iacoIP %rimul dintre cele
trei cadavre este (nc' a%roa%e nesc7im&at+ (n afara (n0e%enirii1 nu e8ist' nici urm' de de3agregare+ #l cores%unde la
ceea ce (n #8tremul :rient este %rima stare+ Cel de$al doilea (nce%e s' se descom%un' 4i al treilea este (n com%let'
%utrefac0ie+ Toate tr's'turile st'rii a %atra se de3v'luie aci cu e8actitateF mem&rele s(nt (nc' aco%erite de carne dar
se %ot vedea 2sc7eletele %ie%tului 4i ale ca%ului6+ ?a3ele de dis*tragere s(nt %re3entate celoT trei oameni vii cu
me*tod' %entru a le fi de (nv'0'tur'+ Be %anoul lui Jaco%o del Casentino 4i la Bisa Hfig+ ,M=A1 evo*lu0ia (nce%e cu
cea de$a doua stareF %rimul tru% este &alonat1 cu o&ra5ii umfla0i1 cu %(ntecul mon*struos de %roeminent; cel de$al
doilea mort se afl' (n starea a %atra1 cel de$al treilea (n a 4asea sau a 4a%tea+ "u se %oate o&serva aci dac' sc7e*letul
este sau nu %'tat de s(nge+ La CremonaI= 4i (n di%ticul atri&uit lui Bernardo <addi Hcea ,IPM1 ?loren0aA cele trei
cadavre se g'sesc (ntr$o groa%' comun'+ In tot acest gru%1 fiecare dintre cei mor0i re%re3int' mai %u0in un %ersona5
distinct Hrege1 %relat1 cavaler etc+A dec(t un nou stadiu al des%rinderii+ La Boggio MirteloIQ1 (n fa0a unui rege
(ncoronat1 ce se afl' c'lare1 stau (ntinse trei cadavre de regi care %ar s' %re3inte succesiunea dec'derilor viitoare+
Cuv(nt des%re trei mor0i de*vine Cuv(nt des%re cele trei st'ri+ <esf'4urarea &udist' este %rescurtat' dar e8%rim'
aceea4i idee in aceia4i termeni+
S(nt tru%uri descom%use (n sicriul lor care se reg'sesc %e monumentele funerare+ Un morm(nt (ntredesc7is ar't(nd
tuturor ceea ce are (n'untru este oare altceva dec(t trans%unerea Cuv(ntului (n realitate_ <rama este continuat' cu
adev'ra0i oa*meni vii 4i adev'ra0i mor0i1 r'sturn(nd o tradi0ie sacr'F nimic nu %iere %entru cre4tini1 nici sufletul nioi
(nveli4ul s'u f'cut du%' c7i%ul lui <umne3eu+ Tru%urile 3'c(nd din arta gotic' se odi7nesc cu oc7ii desc7i4i
a4re%t(nd c7emarea tr(mG&i0elor+ "ici o suferin0' nu Je modific'+ #le a%ar0in de5a ordinii eterne+ Moartea 4terge
im%erfec0iunea 4i (ntine*re4te+ Mult' vreme1 to0i cei mor0i au v(rsta (nvie*rii1 sta&ilit' de teologi ca fiind cea a lui
>ristos1 de trei3eci 4i trei de ani+ (n contractul %entru monm(ntul s'u1 Ludovic al El$lea va mai s%eci*fica 4i fa%tul
c' vrea s' vad' aci 2cel mai frumos c7i% ce (l %ute0i face 4i t(n'r 4i rotun5it+++ 4i n+u$l face0i c7el cu nici un c7i%6I.+
Conferind mor*0ilor %acea 4i o frumuse0e ne%ieritoare1 artistul e8%rim' (ns'4i ra0iunea credin0ei sale+
Ideea de a re%re3enta tru%ul (n %utrefac0ie a%ar*0ine unei religii mai as%re+ #a cores%unde cre4tinis*mului ascetic1
tem(ndu$se de via0'1 ostil frumu*se0ii 4i fericirii1 a c'rui e8traordinar' asem'nare cu conce%0iile &udiste o
semnalea3' >ui3ingaIL (n Amurgul #vului Mediu+ Mormintele scul%tate1 oferind s%re medita0ie s%ectacolul unui
cadavru1 %rovin direct din %ictura re%re3ent(nd de un secol mor0ii descom%u4i+ Cel mai vec7i e8em%lu1 datat din
,IQ/1 se afl' dealtfel la %or0ile Italiei1 la La Sarra31 (n #lve0ia1 unde reia tema frescelor transal%ine+ Unul dintre
%rimii oameni din ?ran0a care s'$4i fi dorit %e morm(nt efigia (n descomi%u$nere1 Guillaume de >arcignv1 din Laon
Hm+ ,I-IAI- ) vi3itat :rientul1 4i1 (ntore(ndu$se %rin Italia1 a %utut vedea el (nsu4i la Bisa grandioasa figura0ie a
Int(lnirii+
6 Inscri%0iile care (ntov'r'4esc adesea aceste &aso*reliefuri re%et' c(teodat' cuvintele vec7ilor s%use1 din care s$au
ins%irat vec7ii imagi4ti goticiF
Tels comme vous ung tem%s nous fumes1 Tels vous sere3 comme nous sommes+++
HCa voi un tim% am fost 4i noi $ A4a ve0i fi eum s(ntem noi+++A
%roclam'1 (ntr$o %ovestire din secolul al E>I$lea1 mor0ii dintre care unul fusese cardinal+ 2ei fi cur(nd ca mine un
cadavru r'u mirositor1 %'4une %entru viermi6 aminte4te filacterul fi8at deasu%ra r'm'4i0elor cardinalului Lagrange1
mort (n ,PM/ la Avignon1 re%re3entat (n aceea4i fa3' ca 4i cel de$al treilea cadavru al frescei %isane Hfig+ ,MQA+ <ar
inscri%0ia concord' 4i cu %oemul orientalF 2Cum s' nu ne g(ndirn c' tru%ul nostru va fi m(ncat de c(ini_6 In acela4i
ora4PM o %ictur' (nf'*0i4a de asemenea tru%ul descom%us al unei femei1 (n interiorul unui sicriu desc7is1 un fel de
:no no Komac7i occidental1 av(nd ca e%itafF
Une fois fus sur toute femme &elle mais %ar la Mort sui4 devenue telle +++ H?ost$am c(ndva frumoas' (ntre frumoase
dar Moartea m$a f'cut ce %oate ea s' laseA
La Moulin1 un morm(nt fals (nf'0i4(nd moartea cu %(ntecul s%intecat Hstadiul al cincileaA1 %oart' inscri%0iaF 2Tru%ul
meu care c(ndva a fost fru*mos nu mai este dec(t %utre3iciune61 evoc(nd un vers din cele "ou' st'riF 2Tru%ul
odinioar' atR(t de frumos este acum vrednic de mil'6+ Umilin0a cre4tin' se (nva0' %rin cuvinte care scot acela4i
sunet+ <ac' se mai scriseser' asemenea fra3e %e %ietrele funerare aceasta se f'cuse (ntr$o form' la%idar'P, 4i f'r'
nici o trans%unere %lastic' (n tim% ce la sf(r4itul #vului Mediu1 aceste te8te mai e8%licite se al'tur' ilustra0iei
(ns%'im(nt'toare care le comentea3'+ Bunerea (n scen' &udist' din (nt(l$nire se g'se4te s%ontan restituit' (n
:ccident1 vi3i*tatorul sau trec'torul lu(nd locul lui Sidd7)rta+
arianta acestei (nt(lniri ou mor0ii (n %icioare1 a4a cum se v'd (ntr$o serie a acestor re%re3ent'ri1 (n4iruindu$se de la
Santa M'rg'rita1 ling' Melfi1 %(n' la catedrala din Arti1 San ?laviano de Monte$fiascone1 %(n' la %oemele 4i
figura0iile france3e cores%unde de asemenea unei versiuni %recise a aceluia4i misterF la Wi3ilP/1 (n Asia Central'1
(ntr$o %ictur' e8ecutat' (nainte de secolul al IE$lea (n %e4tera Marinarului1 sc7eletul nu este culcat ci se (nal0' (n fa0a
unui c'lug'r+ Craniul se (ntoarce c'tre el 4i$i vor&e4te+ Imaginea unui franciscan1 f'r' (ndoial' a sf(ntului ?rancisc
(nsu4i1 (nf'0i4(nd un mort (n &iserica inferioar' din Assisi Hcea ,I/=API este %erfect asem'n'toare Hfig+ ,M.A+ Aceast'
redu*cere a dramei la doi actori nu este o e8ce%0ie+ #8ist' asemenea e8em%le la Badova Hsala ca%itu*lar' de la San$
AntonioA1 la Como Hfresca lui Bro$lettoA1 la "ea%ole H%iatra scul%tat' de la San Bietro Martire1 ,IQ,APP1 (ntr$un
manuscris france3 din secolul al E$leaP=+ S$a %utut %une c7iar (ntre*&area dac' aceast' formul' eli%tic' se afl' la
origi*nea acestei de3volt'ri 4i dac' num'rul de figuri fusese a%oi tri%lat %entru a da mai mult' for0' (nv'0'turii 4i a
se e8%rima (n virtutea sim&olis*mului trinitarPQ+
Tre&uie semnalat un element nou (n aceste vi*3iuniF oamenii culca0i1 redu4i la imo&ilitate 4i t'*cere1 cu tru%ul lor
to%it %rogresiv1 s(nt o afirmare &rutal' a realismului 4i a legilor inevita&ile ale naturii1 (n tim% ce sc7eletele (n
%icioare1 vor&ind 4i ac0ion)nd1 calc' aceste legi 4i intr' (n sfera su*%ranaturalului1 (n ?(nt(na tuturor 4tiin0elorP. Si$
dra7 r's%unde (ntre&'riiF 2Revin oare mor0ii (n acest veac_6 %rinF 2<oar %entru o cli%'1 la veni*rea adev'ratului
%rofet HIisus >ristosA 4i la 5ude*cata de a%oi6+ Mor0ii care se (nal0' (n fa0a oame*nilor nu s(nt cu adev'rat mor0i ci
s%irite (ntru%ate (n cadavre care ating regnul diavolesc+ Infernul se su%ra%une degrad'rii fi3ice 4i (i confer' o for0'
activ'+ Su& semnul s'u vom vedea de3volt(ndu$se dansul maca&ru a c'rui sinistr' desf'4urare ur*mea3' Cuv(ntului
des%re (nt(lniri+
Laufer a (ntre3'rit originile sale asiaticePL+ (n mitologia &udist' (n care cadavrele vii s(nt deo*se&it de numeroase1
ele se asocia3' adesea cu lumea diavolilor+ Unii sus0in'tori ai lui B)%(y)n (m&rac' semnele mor0ii+ Lalita$vistara1
du%' cum am v'*3ut1 enumerea3' c)teva dintre eleF 2unii cu tru%uri firave1 formate dintr$o gr'mad' de oase+++ al0ii
care aveau %ielea1 carnea 4i s(ngele uscate6 dintre care unul cu un craniu (n c7i% de masc' se afl' %e un relief din
Gand7)raP-+ Be o &anier' din /,

Tuen$7uang Hsecolul al E$lea a%ro8imativA1 asaltul lui Mara (nf'0i4ea3' dou' dintre aceste sc7eleteF unul (nal0' un
ca% t'iat1 cel'lalt 0o%'ind %e o tav' (n fl'c'ri 4i tr'g(nd cu arcul1 sc7i0ea3' c7iar un %as de dans Hfig+ ,MLA+ Be %(n3a
%ictorului Song Kong Jai=M1 un gru% de diavoli desc'rna0i (nain*tea3' str(m&(ndu$se 4i de3articul(ndu$se+
Geniile funerare1 ca etala sau Citi%ati1 au ace*lea4i (nf'0i4'ri+ etala s(nt s%irite care &(ntuie mormintele 4i intr' (n
mor0i d(ndu$le %uteri ma*gice+ Cei mor0i se tre3esc 4i reintr' (n via0'+ Se mi4c'1 vor&esc+ Cele dou'3eci4icinci de
%ovestiri ale s%iritelor etala s(nt %ovestite (n et)la%an$cavimcati de c'tre un cadavru+ Unele dintre ele devin
tovar'4ii oamenilor (n multi%lele lor aven*turi+ Cunoscute (n India1 (nt)m%l'rile lor s(nt de3*voltate (n Ti&et1 0ar' a
marilor vr'5itori1 care sta*&ilesc un ritual s%ecial %entru con5ura0ia lor+ Ge*niile s(nt re%re3entate (n %ictur'+ Be
marginea unui medalion=,1 se (nsufle0e4te un cimitir (ntreg+ Cei mor0i se ridic' %rin %uterea s%iritelor etala 4i
e8ecut' un dans maca&ru1 mai %urt(nd (nc' ve4m(ntul lor carnal+ Contrar acestora1 s%iritele Citi%ati1 %rotectori ai
cimitirelor1 nu s(nt dec(0 sc7elete+ <ou' dintre ele iau loc (n antura5ul lui Nama1 3eu al Infernurilor 4i al Mor0ii=/+
Cu%lul dansea3' %e un st(rv+ Asemeni demonului 9 sc7e*let din Tuen$7uang1 el e (ncon5urat de fl'c'ri+ Barc' s$ar
au3i 3orn'itul iute 4i uscat al oaselor1 (n furioasa agita0ie a mon4trilor 4i a divinit'0ilor1 mor0ii s(nt aceia care tro%'ie
cu mai mult' %u*tere+
Ca 4i (n :ccident1 dansurile maca&re s(nt intro*duse (n s%ectacolele teatrale inter%retate (n tim%ul ceremoniilor
&udiste+ Cu c(0iva ani (n urm'1 tem*%lul lamaist din BeJin mai %'stra (nc' m'4tile (n form' de craniu 4i ve4mintele
v%ictate ca ni4te c7elete+ Unul dintre demonii de %e &aniera din fuen$7uang %are s' fie el (nsu4i astfel deg7i3at d(nd
dovad' c' aceste 7aine erau de5a folosite (n aceast' e%oc'+ (n Ti&et1 cei doi Citi%ati Oin*tervin (n 5ocul Tsam=I1
unde se arunc' asu$TM- %ra unui cor& de %rad'+ Un alt 5oc (nf'0i4ea3'

demonii Mor0ii (m&r'ca0i 4i ei (n ve4minte cu oase desenate %e ele (n al& 4i negru1 care caut' s' %rind' un om ca (n
re%re3ent'rile din #vul Mediu+
To0i c'l'torii vor&esc des%re aceste &alete din Asia Centrala cu mor0n re(nvia0i1 care restituie (n imo&ila grandoare a
unui %eisa5 trist1 gesturi 4i mi4c'ri sta&ilite de un mileniu=P+ #ste admis (n general c' ele au fost inaugurate de
Badma$sam&7ava (n secolul al III$lea+ (n cursul cere*moniilor consacr'rii m(n'stirii Samyas1 3idit' de un c'lug'r
vr'5itor1 a%ostolul &udismului (n Ti&et1 venit din misterioasele regiuni Udiana1 s$a 5ucat o %antomima re%re3ent(nd
via0a fondatorului==+ Di toat' via0a aceasta este str'&'tut' de o&sesia dan*surilor 4i a cadavrelor relu(nd totodat'
elementele %ovestirii Breafericitului+ Ca 4i Buda1 el este de vi0' %rinciar' 4i s$a n'scut %e un lotus+ Di el a ales e8ilul
dar (nce%(ndu$l %rin asasinate 4i dans(nd (ntr$un 2ve4m(nt de cimitir (m%odo&it cu ose*minte6+ Ca 4i Buda el a fost
is%itit dar (ntr$un cimitir 4i <aJinii1 vam%iri cu ca%ete de mort1 4i cadavrele s(nt aceia care i$au dat c'r0ile de e8or$
cisme+ Un cult s'l&atic s$a r's%(ndit (n aceste regiuni1 (n o%o3i0ie com%let' cu misticismul &l(nd al (nv'0'turii lui
SaJiamuni+ Temele lugu&re s(nt asociate constant cu s%ectacolele de ceremonie 4i ou riturile de vr'5itorie1 cu toate
conven0iile lor sta&ilite ca (ntr$o liturg7ie+ <u%' rGyal$ra&s1 un dans Tsam ar fi fost de5a e8ecutat %e vremea
%ri*mului rege &udist SrongO&cam$sgam$%o Hcea QIMA+ Analele Ti&etului com%ilate du%' vec7ile i3voare (n ,I/.
c7iar la Sam$yas1 descriu re%re3enta0ii ase*m'n'toare1 (n tumultul locurilor %line de oamenii cu ca%ete negre 4i al
tunetului instrumentelor=Q+ Atunci c(nd Ru&roucJ=. 4i :doric de Bordenono=O evoc' %e ti&etani1 ei (i re%re3int'
(ntr$o lumin' maca&ra1 f'o(nd ce4ti 4i cu%e din craniile %'rin0ilor lor+ Cranii %line de s(nge care se &ea s(nt
men*0ionate (n legendele 0'rii=-+
#8%ansiunea lamaismului are loc tocmai (n se*colele al EIII 4i al El$lea+ Curtea mongol' in*stalat' la >an&alic
(n ,/QP l$a favori3at (n mod s%ecial+ Lama Bags$Ba1 inventatorul unei scrieri &a3ate %e alfa&etul ti&etan1
asigur(nd o mai &un' transcriere a c7ine3ei1 a fost recunoscut de Cu&ilai ca 4ef su%rem al &isericii &udiste+ Marele
vr'5itor r<or5e$d%al H,/LP9,I.QA era (ns'rcinat cu in*s%ectarea riturilor+ B(n' la sf(r4itul domniei dinas*tiei Nuan1
BeJinul devine un centru lamaistQM+ Un centru franciscan se afla 4i el cu e%isco%ia 4i mi*siunile acrediate la aceea4i
curte+ ?ra0ii Minori0i au %utut cunoa4te aceste mistere+ Iar conform %'rerii lui M)leQ,1 franciscanii s(nt cei care au
imaginat dansurile maca&re (n #uro%a+
Acest &alet s$ar fi n'scut dintr$o %redic' mi$+ mat'+ Bentru a$4i ilustra cuvintele des%re moarte1 c'lug'rul cer4etor le$
ar fi (nso0it de scene vii+ ?iguran0ii costuma0i (ti regi1 %reo0i1 solda0i1 mun*citori erau (n4f'ca0i cu l'comie (n fa0a
amvonu*lui de c'tre ni4te actori (nf'4ura0i (n lin0oliu as*tele com%o3i0ii ou %ersona5e multi%le dans(nd cu cei
mor0i reiau direct aceste %antomime dramatice+ Ca dovad' a acestei gene3e nu avem oare fresca din Assisi1 unde
sf(ntul ?rancisc (nsu4i1 (n atitu*dinea unui orator1 arat' un sc7elet_
Acesta este ta&loul care %re3int'1 cea mai %uter*nic' analogie cu o fresc' din TurJestan$ul c7ine3 anterioar' cu
c(teva secole+ Misterele 5ucate (n &iserici %ar s' aifoe acelea4i afinit'0i cu dansurile lamaiste+ Bredicatorul care (i
face %e ceilal0i s' sur%rind' mie3ul lucrurilor cu a5utorul fantomelor este un vr'5itor 4i (ntreaga ac0iune este mai
%u0in o alegorie %ioas' dec(t un e8orcismQ/+
Imagini de mor0i dans(nd au fost transmise de asemenea direct %rin deseneF Li&er C7ronicarum de Sc7edel
H,P-IAQI ilustrat de Zolgemut 4i ate*lierul s'u (nf'0i4ea3' dou' sc7elete 0o%'ind nu cu oameni vii ci cu un cadavru1
4i el (nce%e s' se mi4te+ Cu%lul s%iritelor Citi%ati este a%roa%e nesc7im&at intr$o gravur' din "urn&erg Hfig+ ,M-A+
(nflorirea temelor maca&re la sf(r4itul #vului Mediu a fost %uternic favori3at' de natura evolu0iei sale+ "oul cult al
Batimii1 A%ocali%sul1 In*fernul re(nviate1 gustul %entru melodram' 4i alegorii au stimulat am%loarea acestor vi3iuni+
<ar toate formele lor1 tru%urile culcate cu stadiile descom%unerii lor1 tru%urile (n %icioare1 tru%urile dans(nd1
reflect' s%ectrul mor0ii care a &(ntuit Asia &udist'+ Interven0ia dansurilor e8ecutate de actor aduce un element (n
%lus1 4i nu cel mai %u0in fra%ant (n aceste ra%orturi+

III

Antic7itatea clasic' cu larvele 4i sc7eletele sale gesticul)nd con0ine un em&rion al ciclului Mor0ii a4a cum se
r's%(nde4te el (n #vul Mediu1 dar Asia Central' 4i cea :riental' s(nt cele care (i %reced direct de3voltarea (n toate
fa3ele sale 4i (n acela4i s%irit de (nv'0'tur'1 afirm(ndu$4i (nt(ie$tatea (ntr$o re0ea de convergen0e+
?enomenul este im%ortant 4i define4te un (ntreg as%ect al acestei e%oci (n care at(tea for0e etero*gene intr' &rusc (n
5oc 4i se ciocnesc (ntre ele1 %ro$%ag(nd adesea sisteme analoage+ Am remarcat mai (nainte ca3uri numeroase+
Introduse la (nce%ut de curente greco$rornane1 geniile stetocefale s(nt retransmise a%oi %rin Infer$nurile asiatice1 ou
m'4ti (nmul0ite %e toate articu*la0iile+ :&iectul viu se restituie ca un vas funerar antic dar se r's%(nde4te (n
&estiarele flamande1 demoni3at1 crescut %rin tru%uri (ntregi de animale sau de oameni a4a ca (n Is%itirile e8trem$
orientale+ Caliciul de floare se desface (n :ccident ca un su%ort al 3eilor &udi4ti 4i &ra7mani 4i nu ca un ca%riciu
elenistic c'tre care el nu revine dec(t odat' cu Rena4terea+
G Temele ela&orate %e un fond identic al Medite$ranei 4i Asiei1 temele orientale care au influen0at elenismul1 temele
elenistice trecute (n civili3a0iile :rientului1 au su%ravie0uit continuu (n focarele (nde%'rtate1 ad'%ostite de tul&ur'rile
#vului Mediu 4i (nce% din nou s' circule (ntre cele dou' lumi+ Condi0ionate de com%le8ul grecoO&udist1 aceste
concordan0e 4i aceste identit'0i de elemente favo*ri3ea3' acum o nou' migra0ie a acestora s%re vest+ # un destin
curios acest e8od 4i aceast' (ntoarcere a unui gru% (ntreg de forme fantastice1 du%' o c'l'torie lung' %rintre
culturile mai sta&ile+ Tre$c(nd %rin India1 %odi4urile (nalte ale Asiei1 C7ina ele revin transfigurate1 (nc'rcate de
semnifica0ie 4i de legende1 gata s' se reintegre3e e%o%eii :cci*dentului+
Uimitoarele figura0ii ale cerului cre4tin (n care imaginile #vang7eliei 4i ale Bi&liei1 semnele 4i ale*goriile sacre se
a4a3' (n interiorul ro3ei v(nturilor 4i al %lanetelor 4i coroanele VodiaculuiQT care se sta&ilesc (nca%(nd din %erioada
carolingian'1 do*vedesc 4i ele aceste curente succesive 4i conver*gente+ #le nu s(nt doar o dovad' a elenismului
care re(nvie astrologia &a&ilonian'+ Teme &udJte1 7r'nite din acelea4i i3voare (nnoiesc la un moment dat unele
as%ecte+ Cele mai vec7i com%o3i0ii cu*noscute ale acestor mari re0ele de medalioane sta*&ilind o ordine a
re%re3ent'rilor religioase au fost com&inate dealtfel cu aceste s%ecula0ii orientale+ #le a%ar (ntr$unui din focarele (n
care se (nt)l*nesc civili3a0iile &udist' 4i iranian' 4i c'ile care leag' C7ina 4i India de Asia anterioar'F
Afga*nistanul+
La KaJraJQ= (ntreaga cu%ol' a sanctuarului este (m%odo&it' cu o (ngr'm'dire de ro0iF una (n cen*tru1 %e calot'1 alte
4a%te (ngem'nate %e circumfe*rin0'+ <ar fiecare dintre ele formea3'1 4i ea1 o coroan' de cercuri asem'n'toare Hfig+
,,MA+ An*sam&lul constituie ceva asem'n'tor m'runtaielor unui ceasornic cu nenum'rate discuri (nscrise unele (n
interiorul celorlalte+ Aceste discuri com%un aureolelor celor : sut' de Buda+ In mi5loc1 Bodi$satva Maitreya1 (nrudit
cu Mit7ra iranian1 este (ncon5urat de 4ais%re3ece figuri st(nd 5os+ (n cir*cumferin0ele tangente1 uns%re3ece Buda mai
mici (ncadrea3' un Buda central+ !ntreg ta&loul este ordonat %e ra3ele divine %e care aureolele ovale se des%rind
unele dintr$altele 4i se gru%ea3' con*form numerelor 4i cur&elor sacre+ Sim0i tul&ur'*toarea lor ame0eal'+ La
B)miy)n1 com%o3i0ii ana$loage au fost semnalate (n %e4terile J 4i KQQ+ : diadem' Ju7ano$sasanid' cu semiluna
tri%l' %ur*tata de un rege$v(nator1 indic' (n acela4i t)m% data 9 %rima 5um'tate a secolului al $lea 94i originea
acestor com&ina0ii1 Bersia1 orientat' direct c'tre leag'nul g(ndirii astrologice+ Re0eaua de sfere 4i de lumin' (n 5urul
re%re3ent'rilor reli*gioase 0ine de geometrie +4i de re%re3ent'rile e4a*foda5elor sale cosmice+
(n Ti&et 4i (n Ja%onia1 aceste construc0ii grafice se integrea3' riturilor 4i ceremoniilor de cult+ (n ti&etan' se numesc
mandala sau mandara+ Toata OO ierar7ia 3eilor 4i a sim&olurilor indestructi&ile este a4e3at' aci (n 5urul %uterii
%rimordiale (n dome*niul s'u1 Baradisul+ :%t %ersona5e1 dintre care Buda SaJiamuni1 formea3' ra3ele
din 5urul lui Amoga%asa1 form' a lui Bodisatva AvaloJites$varaQ.+ :%t Bucc7o1 o%t mari Bodisatva 4i
o%t regi ai 4tiin0ei i3vor'sc succesiv din Bucc7o sin*cretic Soisai&ucco1 ca o emana0ie a sa direct'QL+
Dais%re3ece Bodisatva1 trei3eci4idoi de Bodisatva urma0i de mai multe 4iruri rotunde de 3ei 4i de genii descriu
cercuri concentriceQ-+ Uneori %erso*na5ele alternea3' cu Vodiacul.M+ Str'lucirea (n0e*le%ciunii 4i a dragostei
&udiste1 (n0ele%ciunea care luminea3' adev'rul 4i (m&l(n3e4te viciul1 dragostea care (m&r'0i4ea3' toate e8isten0ele
(n (n0elegerea &inef'c'toare a %uterii cosmice este re%re3entat' (n mod egal (n aceste com%o3i0ii.,+ Sferele devin
mai numeroase (nmul0ind semnele 4i for0a %erso*na5ului+ Mi4c'rile lor se generea3' unele %e altele 4i se (nl'n0uie+
"iciodat' diagramele %e 5um'tate a&stracte ale lumii s%irituale n$au fost at(t de %ure 4i de savant construire+
Ini0ierea (n marile mistere 4i c7iar "irvana nu erau oare atinse %rin contem*%larea lor_ #ste o s%ecula0ie de
geometri dar este de asemenea magie 4i un mi5loc de evocare+ "u numai India ci Universul (ntreg1 cu continentele
sale1 cu cerul 4i to0i locuitorii s'i1 cele 4a%te o&iecte %re0ioase 4i comorile s(nt 3ilnic oferite Breaferici*tului1
(ncon5urate de o re0ea de trei3eci 4i dou' de cercuri (ntre%'trunse+
Com%o3i0iile occidentale care1 (ntre tim%1 au resim0it ac0iunea astronomilor ara&i1 restituind un vec7i fond oriental
mai viguros 4i mai s'l&atic dec(t sistemele eleni3ante1 sf)r4esc %rin a ado%ta aceast' a&unden0' a a&strac0iunilor 4i
sim&oluri$
SaJiamuni (nsu4i ar fi %oruncit s' se %icte3e re*%re3entarea deasu%ra anumitor %'r0i ale m(n'sti$rii (n felul urm'torF
Tre&uie s' se fac' un cerc (n form' de roat'1 s' se a4e3e (n mi5loc osia+ A%oi face0i cinci ra3e ca s' des%art'
re%re3ent'rile celor cinci c'iF (n %artea de 5os a osiei 4i (n cele dou' %'r0i1 demonii (nfometa0i 4i animalele; deasu%ra1
tre&uie s' %icta0i oamenii 4i 3eii.P+
Cele cinci c'i de regenerare infernal'1 demo*niac'1 &estial'1 uman'1 divin' conform gre4elilor 4i meritelor fiin0ei1 se
(nv(rtesc (n interiorul a ceea ce se nume4te Sams)ra1 roata ciclului infinit al ie0ii+ :sia con0ine o imagine a lui
Buda1 (nto*v'r'4it de trei forme; un %orum&el sim&oli3(nd Bofta nem'surat'1 un 4ar%e sim&oli3(nd ?uria1 un %orc
sim&oli3)nd Ignoran0a+
Re%re3entarea este re%rodus' la Ad5ant)1 (n se*colul al I$lea.= 4i nu se sc7im&' nici (n Ti&et nici (n tem%lele
c7ine3e4ti moderne+ <oar o a 4asea cale a gene3ei %rintre 2asura6 se adaug' (n general celorlalte (n tim% ce (n osie
se afl'1 (n %lus1 oameni ce urc' s%re divinit'0i 4i co&oar' din nou (n Infern+ Toate com%artimentele s(nt com&inate
mai %u0in ca ni4te registre %late dec(t ca ni4te ferestre desc7ise asu%ra unor %'r0i din univers+
<ou' elemente concord' (n acest ta&lou cu 2mandala6 &avare3'F tema moral' a iciilor 4i irtu0ilor1 su%ra%use
succesiunilor vie0ilor (n re*gistre diferite1 fornua com%artiment'rii delimit(nd c'ile regener'rii conform gre4elilor 4i
meritelor+ In re%re3entarea celor Da%te B'cate a lui Bosc7.Q1 analogia este 4i rnai i3&itoare+ #a este (nscris' (n
aceea4i roat' cu s%i0ele distri&uite (n acela4i fel 4i li%site de medalioane+ "u mai este vor&a aici nici de semne 4i
alegorii a&stracte care se %erind'+ Scenele se desf'4oar' (n cadrul unor %eisa5e1 (n case1 ca ni4te mici lumi
inde%endente+ Di aici roata este ca o ro3' de ferestre+ # acela4i 5oc magic ca 4i la Ad5ant)+

BavacaJra %orunce4te de asemenea :glinda (n0e*le%ciunii1 cu ciclul ie0ii 4i al Mor0ii1 %e o gravur' german'
(nf'0i4(nd diferitele feluri de a trece %rin lume 4i com%ensa0iile lor Hfig+ ,,/A+ :sia este m'rit'1 dar se v'd %e ea1 ca
%e ro0ile &udiste1 un %elerin care urc' o scar' %entru a co&or( a%oi din nou1 urm'rit %e de o %arte de un demon1 %e de
alt' %arte de Moarte+ Cores%on*den0ele (ntre vie0i succed(ndu$se (n transmigra0iile 4i destinele sufletelor conform
dogmei cre4tine s(nt sur%rin3'toare+ Se reg'sesc (n ele cele 4a%te c'i de regenerare+ (n 3ona na4terii1 (n Infern1 5os1 se
a4a3' &otul Leviatanului; (n cea a na4terii %rin*tre 3ei1 sus1 Sf)nta Treime1 cu ?eciora 4i cei ale4i+ La st(nga1 (n
registrele na4terii %rintre animale1 figurea3' via0a (n %'cat1 re%re3entat' %r(ntr$un &anc7et vesel1 (n cel al na4terii
%rintre oameni1 via0a virtuoas'1 (n um&ra unei ca%ele cu un cru*cifi81 (n fa0'1 scenele (nvierii mor0ilor 4i ale
Jude*c'0ii de A%oi1 s(nt distri&uite (n dou' registre+ Cei ale4i se afl' (n cel al na4terii %rintre 2asura61 (n tim% ce
os(ndi0ii la c7inurile iadului s(nt (n cel al na4terii %rintre demonii (nfometa0i+ Imaginile alternea3' cu figuri de (ngeri
4i %anouri cu inscri%*0ii dar dis%unerea lor este (n concordan0' cu legile &udiste ale vie0ilor noi date ca recom%ens'
%entru cele anterioare+ Blan4a a fost e8ecutat' f'r' (n*doial' (n 5urul lui ,PLL.. la "iirn&erg1 unde Zolgemut
grava1 cu c(0iva ani mai t(r3iu1 %e cele dou' 2Citi%ati6 dans(nd+
(n Breviaire dGamour al maestrului #rmengau Hsecolul al EIPeaA.L o roat' cu 4ase des%'r0ituri con0ine nu via0a
unui om ci %e cea a lumiiF v(r$stele &i&lice care cores%und co%il'riei Sale1 ado*lescen0ei1 tinere0ii1 virilit'0ii 4i v(rsta
lui >risto4 care le (nnoie4te se desf'4oar' (n interiorul discului ca o roat' a Transmigra0iei+
Su%ra%use re0elelor circulare %er%etu(nd tradi*0iile antice islami3ate1 aceste forme &udiste le re*com%un (nmul0ind
4i acceler(nd rota0iile+ #le le dau o de3voltare nou'1 4i mai riguroas' 4i mai com%le8a 4i introduc teme %recise de
incanta0ie ,d /,. 4i de revela0ie sacr'+ Ca 4i evoc'rile mor0ilor diagramele (n ro3e 4i (n coroane de cercuri f'c(nd
s' se (nv(rteasc' re%re3ent'rile1 numele 4i sim&o*lurile (ntr$un cosmos geometric1 se a%ro%ie de vr'5itorie 4i
(m&og'0esc #vul Mediu cu un calei*dosco% e8otic+
iv ++F
: %anglic' ondulat' (ncon5oar' adesea1 (n :cci*dent1 ro0ile cosmografice 4i c7iar sim%lele aureole Hfig+ ,,I 4i ,,PA+
#ste norul conven0ional al c7i*ne3ilor1 2tc7i6$ul1 care se r's%(nde4te de la o vreme %e un teritoriu vast+ (n Bersia1
unde devine unul dintre motivele fundamentale ale decora0iei1 7ieroglifa cerului este asociat' uneori cu legenda
micului nor %e care <umne3eu l$a %us s'$l (nso*0easc' %e %rofet cu um&ra sa %rotectoare 4i ami*cal'+ <ar el se
r's%(nde4te mai ales ca o traiecto*rie ornamental' care %lute4te %e 0es'turi 4i co*voare1 (n 5urul florilor1 sc'ld(ndu$le
(n %ros%e0i*mea sa.-+ Arta gotic'1 dim%otriv'1 (i %'strea3' (n general sim&olismul %rimitiv+ <esenul 2tc7i6$ului
dealtfel a%are aci foarte de tim%uriu+ "orii (n maniera c7ine3easc' s(nt semnala0i c7iar (n A%o$cali%surile secolului
al E>I$leaLM+ ?estoanele lor cu 'd(ncituri %rofunde iau la (nce%ut o grosime 4i o rigiditate ar7aice dar (4i reg'sesc
gra0ia 4i nervo3itatea la Jean BucelleL, 4i (ri numeroase ma*nuscrise contem%orane+ ?umul devine o stof' u4oar'
dar deas'1 o%ac'1 r'sucit' (n 5urul man$dorlei sau ag'0at' %e cer ca o %erdea1 (nnod(nd cifre com%licate+
Su& aceast' form' va fi folosit (n mod constant norul conven0ional+ Boate fi o&servat (n 5urul lui <umne3eu Tat'l 4i
Sfintei Treimi1 a lui >ristosL/1 (ntre0esut cu cercurile (ngerilor1 form(nd o dung' (n 5urul ro0ilor universuluiLI+
Men0ion(nd &anda sinuoas' care 5oac' un rol at(t de im%ortant (n (ncadr'rile 4i su%orturile (ngerilor 4i ale vi3iunilor
sfin0ilor1 CloquetLP descrie de fa%t un 2tc7i6+ Une*ori el formea3' adev'rate %anglici1 a4a cum au fost co%iate %e
covoarele %ersane 4i %e m't'surile din #uro%aL=1 &o0ite1 r'sucite1 alerg(nGd (n Sufu( miniaturilor+ Scriitura lor devine
mai accentuat' (n secolul al E$lea+ Cur&ele devin mai regulate 4i riguros simetrice+ "orul nu mai este o
&ande*rol' aerian'+ #ste o 0es'tur' mai grea cu margi*nile r'sucite de o %arte 4i de alta1 re%et(nd mereu aceea4i
linie+ "oua dis%o3i0ie se leag' de asemenea direct de formele 4i sim&olurile e8trem orientale (n care norul devine o
(m&r'c'minte de dragon 4i o (nvelitoare cereasc'1 dra%(nd tru%ul omenesc ca 4i coloana universului1 (n 0es'tura sa+
Unele %elerine 4i coliere %urtate de divinit'0i 4i de oameni au fost e8%licate %rin aceste sisteme cosmiceLQ+
Re%re3entat ini0ial %e o 0es'tur'1 norul a5unge s' se confunde cu ea1 (nt'rimdu$se 4i alerg(nd %e gule$ra4e1 %e glugi1
%e marginile fustelor 4i %e volaneT (n c7i% de ornament cu sinuo3it'0ile uniforme+ Be ruloul atri&uit lui Li Long$
mien1 mai mul0i diavoli ai lui Kuei$tJseu$Mu au ve4mintele cu marO gini du%' aceast' mod'1 al c'rei desen este
identic 2tc7iGr$ului gotic Hfig+ ,,I1 C 4i <A+ Cerul5cre4$tin se (nf'0i4ea3' tivit ca o roc7ie c7ine3easc'+

III+ ARCUL
!" ?:RMb <# AC:LA<b :RI#"TAL
I
Asia &udist'1 care a transmis (n :ccident o serie (ntreag' de cicluri fantastice1 intervine 4i (n ordi*nea ar7itecturii
%un(nd %ecetea aceluia4i s%irit 4i contri&uie la trans%unerea sa (n domeniul efecte*lor vi3ionare+
Cel din urm' stil gotic1 ela&orat (n diferite medii1 (n Anglia 4i %e continent1 cores%unde unei st'ri de evolu0ie (n care
structura edificiului este atacat' de ornament dar se leag' de un mare nu*m'r de factori 4i de sisteme multi%le+
Brintre ace4*tia1 contracur&a este folosit' metodic (nc' dintr$do e%oc' foarte (nde%'rtat' (n centrele din care au ie4it
ari%ile de liliac1 soclurile (n form' de calicii de flori1 s%ectacolele Mor0ii1 2tc7i6$ul+
(n India ea a%are su& forma arcului (n acolad'1 (nc' din cavernele s'%ate (n st)nca (ntre secolul III (+e+n 4i secolul I
HLomas Ric7e1 B7)d5)1 Beds)1 ")siJ1 K)rliA unde se afl' deasu%ra intr'rilor gigantice ale a4a$numitelor 2caityas61
deasu%ra u4ilor1 a &alustradelor 4i ale ferestrelor a%arente+ Se reg'se4te %e fa0adele din secolul 9I dir Ad5an0),+
A fost inter%retat'1 conform te8telo$vedice1 ca o 7ieroglif' a soarelui ridic(ndu$se ,+ ori3ont %e un cer lim%ede/+ <in
%unct de vedere te7nic1 este o trans%unere (n %iatr' a 4ar%antei+ C'su0ele re%re3entate %e reliefurile monumentelor
funerare 2stu%'6 HS)ntc7i1 secolul al III$lea (+e+n+1 //Q

B7)r7ont1 secolul al II$lea (+e+n+1 Amar)vati1 seco*lul al II$leaA sc7i0ea3' adesea acolade %e aco%eri$5Mri 4i %e
lucarneI+ Linia s$a n'scut (n desenul sc(ndurilor 4i %'strea3' elementele (m&in'rii ori*ginale c7iar (n trans%unerile
sale (n st(nc' unde se reg'sesc %(n' 4i marginile coamelor ori3ontale de 4ar%ant' %e5care %iesa era ini0ial montat'+
<ealt*fel niciodat' aceste arcuri nu$4i vor %ierde com%let caracterul de lemn decu%at+
:dat' cu constituirea marilor fa0ade1 motivul devine s%ecific &udist+ Aceste edificii scul%tate care nu res%ect' (n
nici un feil necesit'0ile con*structive1 ca a%areia5ul sau (ncord'rile1 (m%iedi$c(nd introducerea unei contracur&e1 s(nt
cele care (ntrunesc cele mai &une condi0ii %entru introduce*rea sa (n ar7itectura (n %iatr'+ Cu a5utorul lor for*mula
s$a sta&ilit 4i s$a r's%(ndit su%ravie0uind (n 0ara (n care ea se grefea3' mai t(r3iu %e monu*mentele musulmane+
R's%(ndirea se face (n toate direc0iile+ Boate fi reg'sit' (n decorul sanctuarelor ru%estre din B)miy)n Hsecolul al $
leaAP1 la %or0ile Iranului 4i (n m(n'stirile c7ine3e4ti+
"enum'ratele %e4teri s'%ate (n e%ocile Zei1 Suei1 Tan1 din secolul al $lea %(n' (n secolul al UI$lea
HNun$Jang1 Long$men1 Nun$Men$4an1 Tien$Long$4anA= o folosesc din %lin @fig+ ,,=A+ Acolada se afl'
deasu%ra u4ilor1 a ni4elor cu sfin0i1 a la&irinturilor galeriilor cu 3ece mii de Buda1 (n'l0a0i %e 0'rmurile
a&ru%te+ Arcurile su*%ra%use 4i aliniate la nesf(r4it c'%tu4esc %ere0i enormi+ Idolul semnalat de Ru&roucJ (n
C7inaQ1 jat(t de mare 4i de (nalt c' %oate fi v'3ut de la de%'rtare de dou' 3ile6 era f'r' (ndoial' unul dintre ace4ti
colo4i cio%li0i (n st(nc'1 unde arcul se re%et' %e sute de ni4e+ Contracur&a sa este folosit' (n %agode. 4i %e
stele+ Cea a tem%lului Dao$Lin din Tong$?ong$7ien1 dat(nd din =I=1 are c(te una %e fiecare din cele
%atru3eci4i$dou' de ni4e1 dis%use (n 4a%te rinduriL Hfig+ ,,QA+ Linia este ado%tat' c7iar de stele 4i de aureole-+
Acolada este o emana0ie a Breafericitului+

mici H,/IMA ea se com&in' cu arcurile %olilo&ate1 com%o3i0ie folosit' 4i (n mosc7eea din Ad5m(r Hcea ,//=A1
ridicat' ide acela4i suveran+ # vofl&a (ntr$adev'r de o re(nnoire si de o integrare a temei fn ordinea constructiv'+
Motivul este a%oi con*tinuu reluat+ Mosc7eile din Gaur1 Kul&arJa1 A7meda&ad1 Mandu1 ofer'
e8emi%le ale lui din secolele al El$lea 4i al E$lea,-+ #l nu se sc7im&' (n Marea Mosc7ee din <el75 H,QPP9
,Q=,A+ S$a men0ionat c' sistemul mai %'strea3' c7iar (n su*%ravie0uirile (nde%'rtate si com&ina0iile (n care a
fost cu%rins semnul originii &udiste/M+
(n afara Indiei1 acolada este re%rodus' acum (n mod constant (n desenele de ar7itectur' ale mi*niaturilor islamice+
Dcolile mongol' 4i meso%ota$mian' Hfig+ ,,L <A o (nf'0i4ea3' regulat (nc' de la (nce%utul secolului al El$lea1
c(nd (n a4e3a*rea golurilor de u4i 4i ferestre1 o(nd (n v(rful fron$toanelor/,1 dar nu este e8clus ca aceast' nou' serie
s' fie legat' de curentele c7ine3e4ti at(t de %uter*nic resim0ite de %ictura acestei e%oci+ Influen0ele converg (ntr$un
fel+ Tot cam (n aceea4i vreme acolada (4i face a%ari0ia (n Armenia unde (nca*drea3' uneori ferestre H#nlid5a1
secolul al ElII$leaA Hfig+ ,,. BA 4i tim%ane HA(ssas(1 sf(r4itul secolului al ElII$leaA//+ Bietre de morm)nt 9 JaciJar
9 H<5ulfa1 secolele al El$lea1 9 al EI$Iea1 Ganli1 secolul al E$leaA/I re%roduc adesea contracud&e su& un
as%ect a%ro%iat de ar7itectura flam&oaiant' care (n orice ca3 n$a %utut s' intervin'+ Motivul se r's%(nde4te su&
im%ulsul aceluia4i curent care se r's%(nde4te acum (n tot :rientul+
Se cunoa4te care s(nt cele mai vec7i e8em%le ale acestor forme (n #uro%a/P+ (n Anglia1 acolada este de5a re%rodus'
%e monumentul reginei #leonora Ja >ardingston1 l(ng' "ort7am%ton1 e8ecutat (n ,/-, de c'tre Jo7n din
Battle/=1 ca 4i %e morm(n$lu[ lui #dmond Crouc7&acJ1 la Zestminster Hscul%*tat (naintea mor0ii sale (n ,/-QA unde
decorea3' cele dou' %'r0i laterale mai (nalte ale catedralei/G #ste semnalat' a%oi %e %ortalul m(n'stirii din "orUic71
(nce%ut' (n ,/-./.1 la Zells H,IMI1 mor$m(ntul lui Guillaume de La Marc7eA1 la Canter&ury H,IMP1 des%'r0itura
coruluiA1 la #8eter Hamvonul e%isco%al1 instalat (n ,I,/A/L1 la #ly Hca%ela Sfin*tei ?ecioare (nce%ut' (n ,I/,A1 %e
morm(ntul lui Aymer de alencia la Zestminter H,I/=A1 la Beverly H,IIP1 galeria care se%ar' corul de naosA+ ?a3a
cur&ilinie a 2decorated style6$ului1 (n %lin av(nt de la (nce%utul domniei lui >enric al III$lea H,I/.A1 o ado%t'+
Acolada este foarte %recoce (n decorul manuscriselor din Anglia de #st/- 4i (n filde4urile engle3e4ti+
In ?ran0a contracur&a se reg'se4te mai (nt(i (ntr$o serie de morminte gravateF la Breuilly H,/-PA1 la Rouen
Hmormintele lui Baudoin de Courcelles1 ,/-Q1 ale M'riei Latellier1 ,IMM1 ale lui Jean dGAu$teuil1 ,IMIA1 la almont
H,IM,1 morm(ntul lui "icolas MellierA1 la m(n'stirea din Royaumont Hmormintele lui Jean de Laon1 ,IMP 4i ale fiicei
sale1 ,I,MA1 la "otre <ame de la Roc7e H,I,I1 morm(ntul lui Roger de LevisAIM a%oi %e &alda*c7inul &isericii
colegiale din #conis Hmorm(ntul lui #nguerrand de Marigny1 ,I,IA1 %e un relief din Sens H,IIPAI,1 la temeliile 4i
%e tim%anul ca*tedralei din Au8erreI/+ (n sf(r4it1 racla din "ivelles %osed' dou' acolade (n linia ornamentelor
ar7itecturale asemeni 2frontoanelor6 c7ine3e4ti (nc' din ,/-LII+
(n aceste serii tre&uie semnalate dou' fa%teF %e de o %arte %rimele acolade cunoscute ale monu*mentelor gotice a%ar
su& forma decu%a5elor intra*dosurilor H>ardingstoneA 4i a %rofilurilor de orna*mente ar7itecturale 2g)&les6
H"ivellesA ca un de*cor scul%tat sau ca un desen inci3at %e su%rafa0a %ietrelor+ Ca 4i (n Asia1 contracur&a se
accentu*ea3' mai (nt(i (n %lastic' 4l nu (n a4e3area con*struc0iei+ <ealtfel1 rareori1 o acolad' s$a %retat cu adev'rat
unei mont'ri %ro%riu$3iseIP 4i1 %e de alt' %arte1 data acestei inova0ii concord' cu (nmul0irea aflu8urilor orientale+
?avori3at' de o asem'nare de forme 9 o acolad' este1 4i ea1 un arc fr(nt 9integrarea s$a f'cut %este tot cu aceea4i
u4urin0' dar nu (n acela4i tim%+ <e o fulger'toare ra%iditate (n Anglia1 unde rena4terea celtica 4i s%iritul sau
e8u&erantI= s(nt favora&ile cur&ei1 ea necesit' o iGnt(r3iere (n ?ran0a1 unde ordinea constructiv' re*3ist' multa
vreme (n as%rimea sa+ Sistemul nu se ras%(nde4te aci (n mod constant %(na (n secolul al E$lea1 adesea ca un a%ort
engle3+
(n %erioada sa ornamentat'1 2decorated style6$ul de3volta tema cur&ilinie cu ve7emen0a+ #dificiile s(nt (m&r'cate (n
ondula0ii care %ar sa se nasc' dintr$un ca%riciu 4i dintr$o rev'rsare dar care reiau mereu acelea4i linii+ Brintre
acestea1 dou' ti%uri s(nt (ndeose&i frecventeF acolada tri%l' 4i acolada %e culmea %olilo&ului+
Brimele acolade care ne$au %arvenit se com&in' cu arcurile %olilo&ate+ Su& aceast' form' a%ar ele (n intradosurile
arcurilor (n eta5ul al doilea al monumentului comandat (n ,/-, de #duard I la >ardinston1 una dintre
eta%ele cortegiului fu*ne&ru ce duce r'm'4i0ele so0iei sale #leonora la Zestminster+ Di tot asociate festoanelor se
afl' scul%*tate %e morm(ntul lui #dmond Crouc7&acJ (nainte de ,/-Q+ #8eter1 Lincoln1 Saint$Mic7ael din Saint
Al&ans1 Saint <avid1 >oUsteadIQ (nf'0i4ea3' di*verse variet'0i (n care motivul c(nd se locali3ea3' %e intrados
c(nd se ada%tea3' arcului (ntreg+ <e*senul se ras%(nde4te (n galeriile care se%ar' corul de nav' afl(ndu$se (n general
deasu%ra %'r0ii me*diane HBirming7am1 Blundeston1 ScarningAI.+ Aceast' str(ns' asociere a contracur&elor
cu %oli$lo&ii evoc' o geometrie islamic' 4i nu este nici o (ndoial' c' :rientul musulman a luat %arte la aceast'
retransmitere+ >arvey care ia (n conside*rare originea %ersan' a acoladei engle3e semnalea3' (n leg'tur' cu aceasta
o solie condus' de Sir Geof$froy de Langley1 (m%reuna cu un scul%tor1 Ro&ert1 (n suita sa1 %e care regele a trimis$o
(n ,/-/ la 5l7an$ul KeiJ7atonIL+ <ar dis%ari0ia mai %u0in (ngr'm'dit' a elementelor este 4i mai conform'
%rototi%urilor e8trem orientale+ : stel' TanI- Hfig+ ,,LA %re3int' e8act acelaG4i %rofil al unei (,
acolade care se %relunge4te de o %arte 4i de alta %rin doi lo&i1 ca (n numeroase arcuri engle3e+ Un filde4 din al doilea
sfert al secolului al El$lea1 cu stema lui Jo7n Grandisson1 e%isco% de #8e$terPM (n care acela4i ti% a fost
(ntre&uin0at (n com*&ina0iile de ar7itectur' 4i (n amvonul e%isco%al1 este (n mod deose&it a%ro%iat de ea Hfig+ ,,-A
4i1 %e de alt' %arte1 o alt' variant' a arcului %olilo$&at %are a fi s%ecific c7ine3'+
Trei acolade se (nl'n0uie %e acela4i arc la Zells H,IMIA1 la Zestminster H,I/=1 morm(ntul lui Ay$mer de alenciaA1
la #ly Hdu%' ,I/,A1 la Beverley Hmorm(ntul #leonorei Bercy1 moarta (n ,I/LA 4i la LincolnP,1 decu%(nd intradosul
s'u %rin fes$toane (n contracur&' care (l fac mai u4or dar 4i mai su%ra(nc'rcat1 (n acela4i tim%1 ca o dantel' de %iatr'
Hfig+ ,,LA+ Motivul este a%ro%iat de cel care se desf'4oar' %e intradosul ar7ivoltei unei u4i a %e4terilor din Tsi$>ia$
seu1 l(ng' "anJin1 datate din secolele 9IP/1 unde se grefea3' %e un %lin cintru+ (n :ccident1 el a%are %e arcul
fr(nt 4i c7iar %e arcul (n acolad'1 dar acest deta*liu nu face dec(t s' %reci3e3e %'r0ile decu%ate %rintr$un contur mai
energic1 f'r' s' sc7im&e ni*mic (n dis%o3i0ie1 (n num'r sau (n %otrivire+ :glin3i Tan1 ca 4i diferite o&iecte de
ceramic' Song 4i Nuan1 %re3int' dealtfel adesea (nl'n0uiri de asemenea contracur&ePI+
Leitmotivele care se r's%(ndesc1 contamin(nd$o1 (n noua ar7itectur' se afl' astfel constituite (n cele dou' gru%uri1
av(nd (n frunte Crucea #leo*norei H,/-,A 4i &aldac7inul lui Guillaume de la Marc7e H,IMIA+ <intre toate variet'0ile
de acolade %use la indem(na sa1 goticul insular a re0inut1 (n %rimul r(nd1 structurile com%use+ Ar7itec0ii en*gle3i
(nce%1 conform geniului lor1 %rin sisteme com%le8e+
?ran0a reia aceste desene com%licate1 dar gene3a ar7itecturii flam&oaiante r's%unde altor condi0ii1
Acolada %e care o asimilea3' cel mai &ine are o com%o3i0ie mai so&r'+ Se o&serv' (nmul0indu$se ti%uri mai %late+ #a
este fi8at' dealtfel adesea1 nu %e arcul fr(nt ci %e %lin cintru1 ceea ce determin' forma eva3at'+ Be acest arc (4i afla
ea locul (n &iserica colegialaG din #conis H,I,IA1 citat' ca unul dintre %rimele ca3uri ale introducerii sale+ Se
reg'se4te %e %lin cintrul din Amiens Hcon*trafortul turnului se%tentrionalA1 la Saint$:mer1 Montreuil$sur$Mer1
Au8erre H%artea de 5os a cate*draleiA1 <i5on H%iscinaA1 ?oissy Hta&ernaclul altaru*luiA+ Di (n C7ina1 contracur&a
i3&ucne4te adesea din acela4i su%ort1 de multa vreme (n desuetudine (n :ccident1 (n a4a fel (ne(t te %o0i (ntre&a dac'
aceast' (ntoarcere c'tre liniile 2romanice6 nu este1 (ntr$o anumit' m'sur'1 favori3at' de sistemele sale originare+
Arcul (n toart' de co4 care (i urmea3' nu %oate s' confirme aceast' i%ote3'+ Re%re3ent(nd ceva e8*ce%0ional (n
secolul al Ell$lea 4i1 mai mult (nc'1 (n edificiile str'lucitoare1 el se %ro%ag' tocmai odat' cu r's%(ndirea masiv' a
acoladei care1 (n #8tre*mul :rient1 (i este asociat' (n mod constant+ (n tim% ce Anglia l$a (ntre&uin0at mai ales su&
forma arcului Tudor1 fr(ng(ndu$l1 continentul (l ado%t' %entru %ortalurile mi5locii1 %entru u4i1 ni4e 4i %entru micile
goluriPP+ Acolada 4i su%orturile sale s(nt re%roduse (m%reun'+
Toat' mi4carea (n ar7itectur' sufer' consecin*0ele acestor inova0ii+ (n locul ritmului vertical1 sim*&oli3at 4i sus0inut
de arcul fr(nt1 are loc o o%rire 4i o (ntoarcere c'tre ni4te com%o3i0ii mai largi 4i mai ro&uste (n care se traduc
infle8iunile conturu*rilor orientale+ (n ceea ce %rive4te toate grada0iile contracur&elor1 merg(nd de la %rofilul (n'l0at
%(n' la a%lati3area com%let'1 se %ot g'si cores%onden0e &udiste a&solut su%er%o3a&ile+ Identitatea este deo*se&it de
i3&itoare (n ca3ul desenelor cu %roemi*nen0a u4oar'1 a%ro%iindu$se de ori3ontal'1 cu un %unct la mi5loc mai
neo&i4nuit (n :ccident1 ca 4i %entru ni4ele s'%ate (n %erete sau (ntr$o les%ede ca (n st(nc' Hfig+ ,/MA+ Sfin0ii gotici 4i
divinit'0ile din Asia Central' 4i :riental' s(nt instala0i adesea (n col0uri retrase asem'n'toare Hfig+ ,/,A+ Be fa*0adele
care au un co%ac al lui Ieseu cu %ersona5e a4e3ate %e calici de flori1 acoladele reg'sesc o tem' (n 5urul c'reia au
%roliferat (ntotdeauna+ Bere0ii ar7itecturii flam&oaiante1 gofra0i de reliefuri1 evoc' uneori c(te o %agod' NuanF astfel
monu*mentul lui Den$Tong$seu1 cu acoladele sale a4e*3ate %e console1 terminate %rintr$un ornament (n form' de
floare care se decu%ea3' (ntr$o de3ordine de %ersona5e1 de mon4tri1 de ornamente1 dis%are su& aceea4i scli%ire Hfig+
,//A+ <ar e vor&a aci mai %u0in de rela0ii directe dec(t de un %aralelism 4i de o afinitate (ntr$o mare a&unden0'+
Aceast' remarca&il' asimilare a contracur&elor (n #vul Mediu nu a fost condi0ionat' doar de o concordan0' de
elemente+ #a a fost favori3at' de asemenea de o necesitate intern'+ Mult tim% ar7i*tectura gotic' a con0inut (n
re0eaua sa rigid' ger*menii unei destinderi 4i c7iar a disimulat unele %'r0i ale sale+ Um%luturi de la ferestre HSaint
Ur&ain din TroyesA1 triforii HAmiensA1 ro3e H"otre$<ame de BarisA1 cu arcurile 4i giurgiuvelele ascu*0ite1 reluate de
desenele treflelor 4i triung7iurilor cur&ilinii1 2dau vi3iunea6 fortuit' a unei acolade (nc' din secolul al EIII$leaP=1
doar c' aceasta (4i face a%ari0ia (n alte locuri 4i su& o form' diferit'+ "u r'm(ne mai %u0in adev'rat c' odat' cu
sl'&i*rea armaturii1 contracur&a sanctuarelor &udiste se grefea3' %e ea (n mod natural 4i (i diri5ea3' de3a*gregarea1
%'str(nd (n acela4i tim% liniile sale %ro*%riiF acolada tri%l'1 acolada %e festoane1 acolada %e arc (n %lin cintru1
acolada %e toarta de co41 aco*lada %lat' care n$au fost niciodat' incluse (ntr$o structur' gotic'1 se (nscriu (n fiecare
cli%' %e ondu$la0iile sale+ (nsu4i mediul lor este recreat de e8cese1 de masa com&ina0iilor inutile (n care se de%'4e4te
m'sura+ ?ocillonPTT i$a sim0it e8otismeleF 2"icio*dat' ar7itectura :ccidentului n$a fost mai a%ro*%iat' de lu8ul
%rnamental al :rientului61 s%une el1 descriind aceste confu3ii ale formelor constructive 4i ale re(m&r'c'rii lor+
?enomenul &iologic al diso$lu0iei unui stil coincide cu un val de a%orturi (n*de%'rtate1 4i (i conserv' %ecetea 4i
culoarea+ (n imagistic' 4i (n ar7itectur'1 :rientul aduce #vu*lui Mediu acela4i s%ectacol feeric 4i aceea4i lume a
ilu3iei+
Acolada goticului flam&oaiant nu este o form' s%ecific' 4i i3olat'+ #a rea%are su& diferite as*%ecte1 la o dat' foarte
a%ro%iat'1 su& im%ulsul unui acela4i factor1 (n desenele edificiilor datorate miniaturistilor din Islam 4i %e
monumentele cre4$tin't'0ilor :rientale+ #ste (n acela4i tim% e%oca (n care ea se (nmul0e4te (n mod firesc %e
mosc7eele din India+ <ar1 favori3at' de un concurs s%ecial de (m%re5ur'ri1 numai (n :ccident interven0ia sa a avut
ca urmare modific'ri %rofunde+ #a ne con*firm' (n acela4i tim% o unitate a marilor curente care trec %rin diferite
civili3a0ii H4i diversitatea ac0iunilor+ Brintr$un miracol istoric elementele s$au restituit (n modul cel mai com%let la
ultima limit' a %arcursului lor+
II+ #8ecutat' de "icolas de <ouai si JacJemon de "i$velles+ Contractul a fost semnat (n ,/./1 o%era terminat' (n
,/-L+ Contele J+ <# B:RC>GRA# <GALT#"A1 :euvres de nos imagiers romans et got7iques1 Bru8elles1 ,-PP1
%i+ EEEII si EEEIII+
IP+ C+ #"LART1 HManuel1 I1 %+ I,A semnalea3' c' se afl' arcuri cu adev'rat (m&inate (n acolad' (n ?ran0a 4i (n
4colile germanice1 dar ele s(nt e8ce%0ii 4i linia aceasta este li%sit' de soliditate+
I=+ In ceea ce %rive4te afinitatea cur&elor celtice si flam&oaiante %rivind mai ales triung7iurile
cur&ilinii1 a4a numitele 2soufflets6 Hforme triung7iulare (n dantel'ria fe*restrelorA 4i 2mouc7ettes6
Hforme de eli%s' cur&' care se com&in' cu cele triung7iulare (n dantel'ria ferestrelorA ve3i >+ ?:CILL:"1
Bre7istoire e0 moyen )ge (n culegerea Moyen )ge1 survivances et reveils1 "eU NorJ1 ,-PI1 %+ /- 4i IM
unde reia te3a comunic'rii sale la Congresul de la Londra1 (n iulie ,-I-+ 2Asem'narea sur%rin3'toare6 a
orna*mentelor celtice cu fenestra5ul din secolul E a fost sem*nalat de5a de J+ <fiC>#L#TT# HManuel
dGArc7eologie %re&istonque1 celtique et gallo$romaine1 Baris1 ,-ML9,-,P1 %+ ,=/.A1 care a a%ro%iat discurile
cu s%irale tri%le de tema celtic' a celor trei 2mouc7ettes6 (nscrise (n interiorul unui cerc O 4i c7iar s$a
(ntre&at 2dac' ornamenta0ia la Tene1 multa vreme (nfloritoare %e teritoriul engle31 n$ar fi l'sat acolo
c(0iva germeni laten0i1 care s' e8%lice re(nviorarea t(r3ie a c(torva dintre aceste tradi0ii vec7i6+ Ideea a
fost de3voltat' de Z+ <#:""A H<e lGart des ste%%es asiatiques 6u style Louis E1 Af)anges ?+ Martroye1
Baris1 ,-P,1 B+ ,I9I/A1 care a%ro%ie com&ina0iile cur&elor celtice1 &ar*&are1 7induse1 c7ine3e4ti 4i cele
aJ stilului flam&oaiant1 de un fond unic al Asiei Centrale 4i se%tentrionale care s$ar afla la originea
curentelor eurasiene+

!"C>#I#R#

Astfel #vul Mediu gotic nu evoluea3' numai (n direc0ia ordinii vie0ii1 a realismului1 a :ccidentu*lui+ #l are de
asemenea latura sa su%rareal'1 arti*ficiile1 e8otismele sale+ Un #v Mediu mai fr'm(n$tat1 %o%ulat de mon4tri1 de
miracole1 se restituie 4i se de3volt' (n interiorul #vului Mediu evang7e*lic 4i umanist+ <e3l'n0uirile1 nelini4tile sale
(n s%irite 4i (n forme cresc %(n' la declin+
Acest fond su%ranatural se constituie %e un teren com%le8+ Se reg'se4te (n el teratologia seco*lelor anterioare1 dar
trans%us' (ntr$o realitate mai %uternic'1 elementele diferitelor civili3a0ii1 ale o&*sesiilor 4i fantasmogoriilor create
de imagina0ie+ Se l'rge4te continuu cu%rin3(nd domenii noi 4i evoluea3' diversF mai ciudat1 mai miraculos %(n' la
sf(r4itul secolului al El$lea1 mai dramatic (n secolele al E$lea 4i al EI$lea+ "u am tratat aici aceast' de3voltare
(n ansam&lul ei ci doar a%orturile str'ine care 4i$au %us semnul lor 4i l$au condus (n anumite fa3e ale sale+
Trei mari re%ertorii au intervenit r(nd %e r(ndF mai (nt(i Antic7itatea 7elenistic'1 a%oi Islamul urmat de a%roa%e de
#8tremul :rient+ Ac0iunea lor sR$a e8ercitat (n acela4i sens 4i (n acela4i s%i*rit+ Aceast' convergen0' se datorea3' (n
mare %arte aceleia4i atrac0ii %entru fantastic1 dar era de asemenea o confu3ie de %ers%ective geografice 4i istorice+
BanofsJy 4i Sa8l au f'cut aceea4i o&*serva0ie (n ceea ce %rive4te mitologia clasic'1 re*transmis'1 adesea
transfigurat' de ara&i+ B'g(nis$mul antic1 %'g(nismul :rientului contem%oran s$au aflat (ntruc(tva la o distan0' egal'
de :ccidentul nou+ Acest fenomen s$a %rodus (n domeniul deco*ra0iei 4i al fa&ulei+ (n virtutea unei aceleia4i o%tici1
antic7it'0ile 4i toate e8otismele au a%'rut (nc'r*cate de acelea4i enigme 4i de acela4i %restigiu 4i s$au confundat+
Aflu8urile lor s$au %rodus %entru un anumit tim% cu aceea4i intensitate dar1 la sf(r$4itul #vului Mediu1 %ar s'
domine temele greco$romane 4i e8trem orientale+
Istoria acestor a%orturi (nce%e %rintr$o contra*dic0ieF antic7itatea clasic' ce1 %rin defini0ie1 tre*&uia s' contri&uie1 (n
%erioada 2clasicismului go*tic61 la %ro%agarea frumoaselor figuri omene4ti1 devine unul dintre %rimii factori care
re(nvie o (ntreag' familie de f'%turi monstruoase+
Un vast re(%ertoriu %us (n mod &rusc la dis*%o3i0ia #vului Mediu %rin revenirea %re0uirii %e care %erioada
carolingian' o acorda gli%ticei 4i$a e8ercitat influen0a (ntr$un mod nea4te%tat+ : su*medenie de sigilii1 de ciorc7ini
de ca%ete1 de ani*male 4i de oameni cu c7i%uri multi%le1 de ca%ete a4e3ate %e %icioare1 de %atru%ede sau &i%ede
ie*4ind din coc7ilie 4i nu 3ei 4i eroi antici r's%(ndi0i odat' cu gemele+ Aceast' selec0ie at(t de deose&it' (ntr$o serie
care1 %e de alt' %arte1 con0ine diverse figura0ii (n care totul este elegan0' 4i armonie1 ni s$a %'rut indicele unor
as%ira0ii la (nce%ut ascunse1 dar care n$au (nt(r3iat s' se afirme+ #vul Mediu a c'utat (n aceste geme ni4te lucruri
ciudate 4i grote4ti+ Se %etrece acela4i fa%t 4i (n numismatic'F ceea ce %are a atrage cu deose&ire %e imagi4ti nu s(nt
ni4te medalii no&ile ci ni4te mone3i &ar&are cu figuri stranii+
Influen0a crese(nd' 4i decisiv' a acestor dou' gru%uri se e8%lic' %rintr$o evolu0ie a gustului 4i
, ?+ Sa8l 4i #+ BanofsJy1 Classical Myt7ology in me*
dieval art1 Metro%olitan Museum Studies1 I1 "eU NorJ1
,-II1 %+ /QQ+ i
o sc7im&are a stilului (n general1 care d' aten0ie (n mod 7ot'r(t la ceea ce este %re0ios1 delicat1 mic1 ad'ug(ndu$le un
element de ciud'0enie 4i a%roa%e de e8otism 4i se a%ro%ie astfel de %oe3ia formelor musulmane+
Acestea se fac sim0ite (n anumite ornamente ale %rimei arte gotice1 dar introducerea lor masiv' are loc mai ales (ntre
a doua 5um'tate a secolului al E>I$lea 4i (nce%utul secolului al E$lea+ Ca 4i (n e%oca romanic'1 o faun' fantastic'1
gru%uri anti*tetice 4i lu%te de animale se r's%(ndesc %e 0es'*turi+ :rnamente a&stracte1 mon4tri 7eraldici din eterna
Asie rea%ar c7iar (n momentul (nfloririi unei flore 4i a unui &estiar vii+ <ar sistemele revin de asemenea evoluate 4i
(m&og'0ite+ :rna*mentele (m%letite renasc recom%use %rin com&ina*0ii de %oligoane 4i de ro3ase+ ?run3ele
sc7emati*3ate se ascut 4i este de asemenea o (nflorire de ani*male f'r' mem&re1 de ornamente (n form' de frun3e
sau %lante (ncol'cite cu ca%ete1 de %lante gr'itoare+ C7i%uri lunare se (ncrustea3' (n deco*rul anluminurii
asem'n'toare gemelor (n orfevre$rie+ Be4tii1 %atru%edele1 oamenii se (nsufle0esc (ntr$un v(rte51 sc7im&(ndu$4i (ntre
ele mem&rele 4i tru%u*rile ca (ntr$un mecanism de automate+ Introduse (n natur' 4i (ntre ca%riciile gotice1 aceste
5ocuri sa*vante 4i afectate le dau o atrac0ie neo&i4nuita+
Ca 4i (n ca3ul &i3areriilor antice care se ras$%(ndesc odat' cu %ietrele gravate1 formarea unui stil de orfevrerie a
favori3at %uternic (m%rumu*turile 2sara3ine6+ ?'%tura singular' 4i minun'0ia sf(r4esc %rin a se confunda cu
o&iectele rare 4i materiile de %re0+ Asociate (ntr$o anumit' m'sur' cu 2manierismul gotic61 fante3iile islami3ante
devin mai rare c'tre sf(r4it+ <ar lumea musulman' a transmis 4i forme c7ine3e4ti de care era ea (ns'4i saturat' 4i
contri&u0ia sa a continuat (n acest do*meniu+
<in aceste o&serva0ii reies dou' fa%teF o %ermanen*0' 4i o (nnoire a elementelor antice 4i orientale care au avut
(ntotdeauna un rol (nsemnat (n #vul Mediu+ Gene3a :ccidentului gotic nu elimin' vec7ile i3voare1 dar alegerea 4i
sistemele s(nt diferite+ Lucru*rile se %etrec totu4i (n acela4i cadru+ Transform'*rile %rofunde nu au loc dec(t cu
interven0ia e8trem$oriental'+ Ac0iunea sa (nce%e nu %rin atrac0ia talismanelor % a comorilor1 ci %rintr$o
s%aim' 4i %rintr$un mit+ Infernul1 sf(r4itul lumii1 Anti*cristul din Mongolia au fost %romotorii ei+ #a
continu' (ntr$o uimire (nc'rcata de nelini4te+ Mai (nr(i ari%ile de liliac s(nt cele care se transmit diavolilor 4i
mon4trilor+ #le s(nt urmate de de moni cu sini de femeie1 cu urec7ile lungi 4i corn unic1 cu trom%' de elefant1
oameni cu ca% de dine1 3ei cu numeroase &ra0e1 o&iecte (nsufle0ite1 (n sf(r4it1 ciclurile Mor0ii1 Is%itirile 4i
cosmogo$niile &udiste se reflecta (n ultimele vi3iuni ale #vu*lui Mediu1 at(t de metodic 4i at(t de ve7ement (n
acela4i tim%1 (n g(ndire 4i %asiuni+ Un suflu (nvio*r'tor se r's%(nde4re %rin aceste aflu8uri1 o atmo*sfer' lunar'1
s%a0ii 7imerice1 o %ulsa0ie (n mun0i 4i (n st(nci1 o magie a cristalului 4i a caliciilor de flori1 str'lucirea contracur&elor+
"u mai s(nt %o*doa&e 4i curio3it'0i1 ci o dramaturgie 4i ni4te uimiri+
Succed(ndu$se cu continuitate (ntr$o aceea4i sfer'1 valuri venite din Asia Centrala 4i :riental' ating %rogresiv
regiuni diferite+ #le se al'tur' (n :cci*dent unor forme islamice+ Cele dou' :rienturi se (ntov'r'4esc1 ca (n Iran1
unde a%orturile c7ine3e4ti se amesteca (n acela4i moment cu sistemele musul*mane+ <ar cel care %redomin' (n
ultima %erioad' este :rientul cel mai (nde%'rtat+ C7iar ni4te com*&ina0ii antice care1 (nce%(nd din secolul al E$
lea1 s(nt %line de via0'1 s(nt colorate 4i re(nnoite de curentele sale+ Armurile Tan se su&stituie c7i%u*rilor r't'cind
%e tot tru%ul lui Bes+ :&iecte antro*%omorfe se adaug' descenden0ilor vaselor %las*tice+ Sc7eletele e%icureene
s(nt (ncinse (n &alete tantrice+ Mandala (ncarc' %lanisferele greco$romane de enigme 4i com%lica0ii1 ele
fiind de5a (nc(lcite de s%ecula0ia ara&'+ : convergen0' de a%orturi1 o unitate de fond 4i de registru fantas*tic
e8%lic' for0a 4i caracterul acestor aflu8uri1 (n'l0at (n fa0a #vului Mediu (n declinul s'u1 #8tremul :rient
r's%unde irealismului sau 4i$i ali*mentea3' nelini4tile+
<ar aceast' ac0iune este 4i mai com%le8'+ Toate sistemele eterogene care se reg'sesc (n :ccidentul gotic sufer'
contralovitura influen0ei sale 4i se confund' (n rev'rsarea sa de for0e+ Brocesul aces*tor a%orturi este du&luF
integrare1 trans%o3i0ie+
#vul Mediu a avut (ntotdeauna o a%titudine remarca&il' de a (nnoi formele (m%rumutate 4i de a le im%rima
caracterul s'u %ro%riu+ Totul se mi4c' 4i se reface+ Amestecate (n decora0ia margi*nilor1 formele grote4ti greco$
romane s(nt com%let asimilate (n comic'ria gotic'+ Ara&escurile s(nt cu%rinse (n ca%riciile %lantelor ag'0'toare+
?lora vie se desf'4oar' %e ornamentul (m%letit (n forma de %oligon+ Ca%ete 4i calicii de flori cu %ersona5e atiGrn'
greu %e ramurile vegeta0iei de %e e(m%uri 4i din gr'dini+ Su%ra%us unui %eisa5 adev'rat1 %ei*sa5ul fantastic (4i
de3v'luie via0a sa ascunsa 4i contri&uie la e8%lorarea naturii+ Su%ra%us arcului fr(nt1 contracur&a %are a decurge
natural din el 4i transfigurea3' ar7itectura conform unei legi a de3volt'rii interne+ Umanitatea elenistica 4i rasa
gal&en' iau (nf'0i4area oamenilor 4i a demonilor familiari+ Legendele 4i vi3iunile s(nt trans%use (n g(ndirea 4i
imagina0ia medieval'+ C7iar 4i figurile 4i motivele restituite cu e8actitate a%ar adesea ca o e8travagan0' a geniului
lor+ Aceast' %utere de asimilare1 aceast' unitate de evolu0ie s(nt cele care au contri&uit mult tim% la ilu3ia unei
a&solute integrit'0i a imagisticii 4i ale sistemelor morfolo*gice gotice+ ?'r' (ndoial'1 #vul Mediu este unitar 4i
cre4te netul&urat %e &a3e solide1 dar (n desf'*4ur'rile sale de fante3ii1 acumulate (n urma \cla*sicismului6 din
secolul al ElII$lea1 rea%ar adesea %ovestiri antice 4i orientale care (i confer' un lu8 4i o savoare stranie+
Identificarea acestor a%orturi duce la o ultim' o&serva0ieF for0ele care au contri&uit la (nflorirea acestor minun'0ii
su%ravie0uiesc #vului Mediu+ #le se %relungesc %rin farmec1 %rin gustul %entru ara*&esc1 %rin atrac0ia fa0' de
necunoscut1 %rin ciud'*0eniile greco$romane+

Grylii lui Bosc7 4i Bruegel a%ar din vec7ile straturi f'c(nd %arte (n acela4i tim% dintr$o lume noua+ Beisa5ele cu a%'
4i 4unci1 animalele1 lu%tele care a%ar din cr'%aturile unui %erete1 ari%ile de liliac %urtate de oameni 3&ur'tori1
la&irinturile de trandafiri (m%leti0i ale lui Leonardo evoc' eclec$tisme anterioare+ (nse4i unele sisteme ornamentale
ras%(ndite acum de Italia1 cum s(nt 2ornamentele maure6 cu %oligoanele1 cu formele lor %olilo&ate 4i cu rumi$urile
lor ca 4i e4afoda5ele de %lante1 de orfevrerie 4l de animale1 (n'l0ate du%' modelul decora0iei grotelor din Roma1 dar
(m&og'0ite cu c7ine3arii 4i comic'rii1 reg'sesc ni4te forme asimi*late de mult' vreme+ (n %uternica sa (nnoire de
i3voare1 Rena4terea reg'se4te adesea ni4te fonduri de5a e8%loatate+ #8otismele 4i monstruo3it'0ile sale au r'd'cini
%rofunde ce se trag direct din #vul Mediu+

CUBRI"S

Cuv(nt (nainte Brolog + Brefa0' +
Ca%itolul I+ GRNLI G:TICI ++++
I+Mon4tri defini0i %rin com&ina0ii de ca%ete+ Ca%ul
cu %icioare+ Ca%ete 4i fe0e multi%le %e diferite %'r0i
ale cor%ului ,I
II+Gryli antici+ Gli%tica greco$roman'+ :rigineF 3ei
f'r' ca% 4i cu fa0a %e trunc7i1 genii multicefale1 cior*
c7ini de ca%ete %ersane 4i scite1 scara&ei sar3i1 coifuri
cu m'4ti 4i ornamente de scut 3oomorfice + + ,M
III+ Gemele antice in #vul Mediu+ (n orfevreria %re$
romanic'+ Re(nvierea gustului carolingian (n a doua
5um'tate a secolului al E>$lea 4i (n secolul al
ElII$lea+ Becetea antic'+ Legenda %ietrelor+ Geme cu
gryli+ Cameea desenat' de Matt7ieu Baris +++ //
I+ Veii acefali 0i multicefali in #vul Mediu+ (n
legend'+ (n Infern 4i (n alegorii+ Gorgona du&l' (n
A%ocali%sul anglo$normand+ Coifuri gotice +++ /.
+ Grylii la sf(r4itul #vului Mediu+ <islocare+ ia0'
nou'+ >ieronymus Bosc71 %ictor de gryli +++ I=
Ca%itolul II+ CIU<bC#"II AL# SIGILIIL:R DI
M:"#<#L:R A"TIC# =M
I+ Ciud'0enii ale sigiliilor+ Jivina (n coc7ilieF animale
antice ie4ind din coc7ilie 4i Afrodit' %ur%urissa; coc7i*
lia n'sc'toare de 5ivine (n #vul Mediu+ Cora&ia 3&ur'$
jtoare 4i &arca$%e4te =M
II+ Monede antice+ Tric7etrul+ Lu%oaica din Ca%itoliu+
Rolul numismaticii (n retransmiterea temelor+ Medalia
%ictat'+ +Batru%edul cu dou' la&e6 de %e mone3ile
R galice 4i celtice + + =Q

Ca%itolul III+ :R"AM#"T# DI A"CA<RAM#"T#
ISLAMIC#
I+ Lumea musulman' in #vul Mediu gotic+ Dtiin0a
ara&'+ Gustul %entru +sara3in6F colec0ii1 contrafaceri +
II+ <ecor a&stract+ :rnamentul cufic+ :rnamente (m*
%letite %oligonate+ Ciu&ucul stelat1 2Cadourile6 + +
III+ egeta0ia fantastic'+ Rumi$ul gotic+ Semi$%almeta
oriental' 4i flora manuscriselor din secolele al ElII$lea
4i al El$lea+ ?ran5urile + + k + + + +
I+ Ancadramente+ Medalioane orientale+ Bolilo&i1
cvadrilo&i (n %'trat+ Grin3ile fatimidice+ Ces'turi+
Ara&escuri ale Rena4terii
Ca%itolul I+ ARAB#SCURI ?A"TASTIC# + +
I+ Revenirea mon4trilor 7ieratici
II+ Metamorfo3'ri ale ornamentelor ara&e+ :rnamental
(nl'n0uit (n fiin0'+ Rumi$ul 3oomorfic; animale f'r'
mem&re +++++++++
III+ :rnamentul (n form' de frun3e sau %lante (nco*
l'cite cu ca%ete 4i trunc7iuri+ In :rient+ In :ccident+
:ameni f'r' %icioare+ "asJ7i antro%omorf +++
I+ ZaJUaJ$ul+ >om$ul cu ca%ete+ Blantele 3oomorfe
4i %lantele gr'itoare (n legendele si imaginile islamice+
Metamorfo3e occidentaleF co%acul ie0ii cu ca%ete 4i
seria sa renan'; fa&ulele orientale (n &otanica medie*
val'; ar&orele Soarelui 4i al Lunii; ar&orele 7eraldic
al R'ului; ar&orele alc7imic1 ar&orele lui Ieseu 4i
ar&orele lu%tei sufletului
+ Alte teme+ ?e0e lunare+ Lu%ta cu coada+ Com%o3i0ii
(m&inateF ie%urii1 %e4tii1 caii1 oamenii1 maimu0ele cu
diferite %'r0i ale cor%ului inter4an5a&i(e + + +
I+ Mud7a77i& 4i miniatura gotic' + + + +
Ca%itolul + ARIBI <# LILIAC DI <#M:"I
C>I"#V#DTI
I+ Ari%i de liliac 4i coame de dragoni (n #vul Mediu++
<emoni romanici f'r' ari%i sau cu ari%i de (ngeri+
A%ari0ia ari%ilor de c7iro%tere si coamele 3im0ate din
secolul al ElII$leaF oameni1 dragoni1 mon4tri1 c'l're0i+
:mul 3&ur'tor al lui Leonardo da inci + + +
II+ Ari%i de liliac 4i demoni e8trem$orientali+ Nin$
Long+ :ameni (nari%a0i+ Infernul lui Li Long$mien+
Veul$tunet1 Lei$Kong+ Identit'0i occidentaleF demon cu
sini de femeie1 demon ar&orescent1 demon cu trom%'
de elefant1 demon unicorn cu urec7i mari1 demon
cinocefal+ Armurile Tan
III+ #8tremul :rient 4i :ccidentul+ Cuceriri 4i atrac0ii
mongole+ Am&asadori 4i e8%loratori+ Secol franciscan
(n C7ina+ Tartarica+ Comer0F 0es'turi1 %or0elan+ Mod'F
B'l'ria conic' (nalt' cu corn 4i coafur' conica %ira*
midal'+ C7ine3ii 4i mongolii (n imagistica occidental'
I+ Legenda %icturii 4i Infernului e8trem$oriental in
:ccident+ M'rturia lui >etum1 a lui I&7n Batuta71

) Iui Marco Bolo1 Guillaume Bouc7er1 argintar de
dragoni+ Mitul Anticristului din Mongolia1 (n Arme*
nia 9 (n Cronica lui Kiracos; (n :ccident+ Ricold
de Monte Croce1 Roger Bacon+ Contacte directe 4i
concordan0e ,PQ
Ca%itolul I+ MIRAC:L# <I" #ETR#MUL :RI#"T ,Q-
I+ Vei e8trem$orientali1 su%orturile lor1 aureolele lor+
<ivinit'0i cu mai multe &ra0e 4i "aga+ Ar&orele lui
Ieseu cu %ersona5e a4e3ate %e calicii de floare+ Aureole
de cristal+ Cosmosul trans%arent+ :mul (ntr$un &orcan ,Q-
II+ "atura (nsufle0it'+ Mun0i 4i st(nci 3oomorfe+ Geo$
man0ia c7ine3'F ?ong$Duei1 dragonul de a3ur 4i tigrul
al& locuind (n scoar0a %'mintului+ Beisa5e antro%omorfe
4i 3oomoife (n tratatele de %ictur' c7ine3'+ Ga3da 4i
comesenii+ St(ncile 3oomorfe ale Bersiei+ Sistemul
?ong$Duei (ntr$un ier&ar gotic+ "atura vie (n :cci*
dent+ Betele de %e %ere0i inter%retate de Leonardo da
inci 4i de Long Ti ,.L
III+ :&iecte vii+ Revolta o&iectelor la Bosc7 4i Bruegel+
:&iecte umani3ate 4i ustensile animate (n #8tremul
:rient ,LQ
Ca%itolul II+ MARI T#M# BU<IST# + + + ,-=
I+ Is%itiri &udiste si is%itiri occidentale+ Is%itirile din
Asia :riental' 4i Is%itirea lui Buda+ Legendele orien*
tale ale sf(ntului Anton+ Su&stituirea dove3ilor succe*
sive %rintr$un asalt universal al sf(ntului Anton + ,-=
II+ <ansuri maca&re fi cadavre descom%use+ Int(lnirea
cu mor0ii (n #vul Mediu1 mor0ii culca0i1 mor0ii (n
%icioare1 mor0ii dans(nd+ Larvele antice+ A treia 4i a
%atra (nt(lnire a lui BodisatUa+ St'rile mor0ii (n
:ccident+ Scul%tura funerar'+ Mor0ii (n %icioareF dis*
cu0ia unui sc7elet 4i a unui c'lug'r la Wi3il 4i (n
frescele italiene+ Sc7eletele demoni3ate1 etala 4i Citi$
%ati+ <ansurile maca&re lama+ BeJin1 centru Iama 4i
franciscan+ Citi%ati lui Zolgemut ++++ /MM
III+ Mandale+ Mandala &udist+ Mandala gotic+ Roata
transmigra0iei 4i a metamorfo3elor sale occidentale /,/
I+ Tc7i gotic /,L
Ca%itolul III+ ARCUL !" ?:RMA <# AC:LA<A
:RI#"TAL //Q
I+ Contracur&a oriental'+ Arcul (n acolad' 9 arc
scul%tat+ Tem%lele ru%estre din India 4i C7ina+ a*
riet'0i (n contra$cur&e+ Acolada islamic' 4i acolada
armeneasc' //Q
II+ Contracur&a (n :ccident+ Acolada (n AngliaF
acolada %e festoane1 acolada tri%l'+ Acoladele (n ar7i*
tectura flam&oaiant'F acolada %e arcul (n %lin cintru1
acolada %e arcul (n toart' de co41 acolada a%lati3at'+
Concordan0e (n s%a0iu 4i tim% //-
!"C>#I#R# + /I-

You might also like