Nicolae IORGA (1871-1940)

istoric, memorialist
poet, dramaturg
critic si istoric literar
Fiu de avocat, invata sa citeasca singur; debuteaza la 14 ani, in ziarul Romanul al unchiului sau
Manole Arghiropol (1885). coala pri!ara si gi!naziul sunt ur!ate la "otosani, apoi #$iceul
national# din %asi, unde&si da si bacalaureatul (1888). Facultatea (sectia istorico-literara) o termina
intr-un singur an (1889), la Iasi, "magna cum laude". 'ursuri de specializare la universitatile din Paris,
Berlin si Leipzig absolva #(cole practi)ue des hautes (tudes# (18*+) si isi ia doctoratul la $eipzig
(18*,). 'olaboreaza la Revue historique si Revue de l'Orient latin, aduna docu!ente si initiaza
colectii, precu! Acte si fragmente cu privire la istoria Romanilor sau Notes et extrauts pour servir a
l'histoire des croisades aux XV-eme siecle. -ro.esor la /niversitatea din "ucuresti, din 18*4; mem!ru
corespondent al "cademiei #omane (18*0). Atras de publicistica, scrie (in pri!a tinerete) la cateva
publicatii socialiste, dupa care se orienteaza catre cele cu progra! national1Romania
Juna, L'independence roumaine si, din 1*2,, la amanatorul, din care .ace o adevarata tribuna pentru
un progra! literar distinct; progra! ur!at si de alte reviste inte!eiate de el1 Neamul
romanesc, !loarea darurilor, "rum drept, #uget clar s.a. #ecunoscut pe plan mondial pentru valoarea sa
de istoric, redacteaza pentru colectia #%storia statelor europene# $eschichte des Rumanischen Vol%es
im Rahmen seiner taats&ildungen (1*25), 'he ()*antin +mpire (1*20) si$eschichte des Osmanischen
Reiches (1*28). $crie si pu!lica intr-un ritm e%trem de sustinut& sapte carti in 19'(, )) in 191', *9 in
191*, )'' intre 19*'-19+',
-em!ru al "cademiei #omane (1*12), ".octor /onoris causa" al mai multor universitati, mem!ru al
"cademiei 0ranceze, poloneze, iugoslave etc.; tine con.erinte si participa la congrese internationale (in
(uropa si tatele /nite). 'reeaza #Fundatia %orga#, #/niversitatea populara# de la 3alenii de Munte,
#coala ro!ana# de la Fontena4&au5&6oses, #'asa 6o!ena# de la 3enetia etc. -resedinte al
#'o!isiei Monu!entelor istorice#, decan, rector, senator de drept, pri!&!inistru. %n di!ineata zilei
de +0 nov. 1*42 este asasinat de o "ec/ipa a mortii" legionara, langa co!una tre7nic.
$criitor total, %orga este in egala !asura o!ul intregului, cat si al partilor1 personalitatea sa
e5trovertita nu poate concepe o distribuire a !uncii; el vrea sa 0aca totul, sa gandeasca si sa re-
gandeasca totul, 8! predestinat sa .ondeze, %orga este un ctitor nu e domeniu unde el sa nu 0i intrat,
pe care sa nu-l 0i a!ordat, 9ar, daca in istorie si in istoria literara rolul sau e de netagaduit, in
do!eniul creatiei propriu&zise ra!ane un scriitor !inor1 privita in ansa!blu, poezia lui este in !are
!asura !i!etica, prelungind anacronic .ilonul pasoptist&ro!antic; nici opera dra!atica, scrisa in cea
!ai !are parte in versuri, nu reuseste sa !iste spectatorul conte!poran. Adevarata sa creatie in
beletristica ra!ane literatura de calatorie, in care a lasat pagini de autentica vibratie in .ata
peisa7ului, a oa!enilor si, !ai ales, a operei lor. 'and se intoarce la uneltele istoricului, investigand
epoca veche si !oderna a literaturii ro!ane, rezultatele sunt pe !asura vastului sau orizont
interpretativ, iar contri!utiile sale - covarsitoare1 practicand o critica culturala, in stransa legatura cu
epoca si cu .actorii .or!ativi ai unei personalitati, Iorga este creatorul istoriei culturale romanesti pe
care o do!ina prin largi!ea orizontului si ideatia sa .ulguranta.