FACULTATEA DE ARHITECTURA

CATEDRA DE URBANISM SI STIINTE TEHNICE

AN IV 2011/2012, SEM.8

TEMA PROIECT ECOLOGIE URBANA

RESTRUCTURARE URBANA DURABILA
IASI, ZONA SPLAI DREPT BAHLUI, CALEA CHISINAULUI / BD.T.VLADIMIRESCU,
BD.METALURGIEI
O apropiere ecologica in proiectare nu consta doar in stabilirea criteriilor de evaluare
a impactului asupra mediului si trecerea prin ele, punct cu punct, ci presupune si o
vedere mai larga, mai libera, uneori chiar vizionara asupra posibilitatilor de
echilibrare a caracteristicilor mediului natural si construit, de eliminare a unor
disfunctionalitati, de restructurare si reconversie functionala urbana, cautand
permanent dezvoltarea unor modele de gandire si proiectare bazate pe principii unanim
recunoscute si chiar aplicate.
Urbanismul ecologic posibile modele
Inca din antichitate au existat seturi de legi universale legate de asezare si cladiri.
Chinezii, hindusii, au avut un astfel de sistem de legi, ce tin de anumite legi
universale ale naturii, unele principii fizice, biologice ale acestui sistem stau la
baza altora, de astazi, mult mai evoluate.
La originea planificarii
si zonarii unei asezari se afla ideea existentei unui loc
ideal pentru orice activitate, iar daca locul absolut ideal nu poate fi gasit, atunci
exista metode de imbunatatire a acestuia.
Principiile care guverneaza organizarea asezarilor in raport cu mediul natural sunt
foarte apropiate, oriunde pe acest glob.
Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Iasi - varianta
Prin intocmirea pentru municipiul Iasi, a proiectului Agenda 21 Locala, se incearca, ca
de altfel in alte circa 3000 de orase europene, o abordare totala a tuturor problemelor
de ordin economic, social si de protectie a mediului nu in ultimul rand, care sa conduca
la stabilirea obiectivelor, politicilor si actiunilor ce vor permite dezvoltarea
comunitatii locale in spiritul principiilor ce stau la baza conceptului de Dezvoltare
durabila.
Reusita unui astfel de amplu program este conditionata de promovarea
descentralizate, dar mai ales de participarea publica a comunitatii locale.

dezvoltarii

In acest spirit se inscrie si studiul ce vi-l prezint spre rezolvare, care isi propune
in cadrul dezvoltarii municipiului Iasi ca centru economic regional si national, prin
restructurarea functionala la nivel zonal, prin dezvoltarea infrastructurii (trama
stradala, transporturi, etc.), concomitent cu
asigurarea protectiei si conservarii
mediului natural si construit, in concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile.
Iasul, oras intr-o permanenta transformare scurt istoric
Iasul, asa cum era si normal s-a dezvoltat in primele etape ale evolutiei sale pe prima
terasa a raului Bahlui zona centrala traditionala de azi fapt atestat de numeroasele
harti existente in arhive, precum cea a lui Fred Peytavin aparuta la 1879 in Geografia
orasului Iasi, cea a lui Grigore Bejan de la 1896-97, dar si de unele lucrari ale

epocii, precum
gravura in alama a lui Kohl reprezentand harta Iasilor la 1788, cu
figura domnitorului Alexandru Ipsilanti, acuarela lui M.M. Ivanov de la 1793, litografia
de la 1850 Iasii vazuti din Pacurari, fie imagini fotografice din etape ulterioare.
Dezvoltarea pe zona de deal avea la baza si considereante strategice, dar si naturale,
cunoscut fiind faptul ca raul Bahlui inunda zona de ses destul de frecvent.
Amplasarea, la 1871, in zona de ses, la periferia Iasului de atunci, a garii , cea mai
mare de pe teritoriul principatelor dunarene, conform afirmatiilor lui Eugen Herovanu,
totodata capat de linie pe traseul Lemberg Cernauti Iasi, a constituit o alegere
normala.
Necesitatile economice si functionale au facut ca evolutia ulterioara si dezvoltarea
orasului in perioada anilor 1950 1970, in zona de ses, adiacenta caii ferate sa
conduca la regularizarea cursului raului Bahlui, sursa permanenta de inundatii, precum
si la constituirea treptata a unei unitati teritoriale caracterizate prin functiuni
industriale si de depozitare (zona sos. Nationala si zona Tutora), care ulterior au fost
imbracate de ansambluri rezidentiale de locuinte colective: cartier Socola-Tutora.
Ulterior, industrializarea inceputa in anii 70, puternica si fortata peste
posibilitatile orasului de a asigura forta de munca necesara, a atras o populatie
numeroasa din mediul rural, pentru care trebuiau asigurate conditii de locuit minimale,
motiv pentru care orasul a inceput sa se dezvolte extensiv, centrifugal, in special in
zona de ses.
Astfel au aparut succesiv, daca ne referim strict la zona estica a
municipiului, o serie de cartiere noi precum Bularga, adevarata enclava rezidentiala
intr-o
zona
total
industriala,fara
nici
o
zona
de
protectie,
cu
toate
disfunctionalitatile inerente care au aparut si s-au accentuat cu trecerea timpului.
Acelasi fenomen s-a petrecut si in partea sud vestica a municipiului prin construirea
de unitati de locuit in zona Nicolina si Frumoasa sau Alexandru cel Bun si Dacia.
Descrierea amplasamentului ce va fi studiat
Studiul isi propune o analiza, o radiografie a situatiei existente, precum si solutii
definitive, referitoare la evolutia viitoare a urbei, spre declansarea unui program
amplu de restructurare urbana si reconversie functionala a zonei aferente in prezent, in
principal industriei, dar si a unor unitati de depozitare sau de prelucrare a
materialelor de constructie.
Zona este un patrulater delimitat de malul drept al raului Bahlui, bd.Metalurgiei, calea
Chisinaului si bd.Tudor Vladimirescu.
Necesitatea interventiei este rezultatul unei situatii rezultate in urma dezvoltarii
municipiului Iasi dupa 1990, dar si a unor erori urbanistice.
Acest teren are o valoare deosebita in contextul actual, general al orasului trebuind sa
fie valorificat, in spiritul eliminarii disfunctionalitatilor existente, a imbunatatirii
calitatii microclimatului, in paralel cu valorificarea acestui culoar longitudinal (pe
axa vest/est datorat prezentei caii ferate industriale.
Proiectarea ecologica, o necesitate
Propunerile de interventie in aceasta zona defavorizata din punct de vedere a
calitatii mediului natural, dar si construit, pot fi facute printr-o proiectare
ecologica, la nivel de zona, in cazul nostru.
Proiectarea ecologica bazata pe gandirea globala si modul de actiune local este primul
din cele 4 aspecte importante in proiectare ce considera necesitatile omului si
habitatele create de acesta ca fiind incadrate intr-un context natural.
Nivelul de mijloc, cel al comunitatii locale este in prezent cel mai neglijat si cel mai
dificil de abordat deoarece el se afla intre personal, asupra caruia exista un anumit
control si impersonal, unde puterea opiniei se face mai puternic auzita, insa implicarea
este scazuta.

La nivelul comunitatii implicarea este considerata inca un efort, pentru ca implica

aducerea la un numitor comun a mai multor factori locali, proces inca dificil de
realizat datorita unor mentalitati inca tributare unui mod de gandire la scara mica,
numai pentru perspective apropiate si prin prisma posibilitatilor financiare de moment,
desi este un nivel
in care oamenii pot influenta direct si cu rezultate palpabile
conditiile de mediu, fie cel construit, fie cel natural.
Directii de actiune, propuneri de interventie
Studiul si propunerile de interventie avand la baza o proiectare ecologica trebuie sa
se axeze pe una din urmatoarele directii de actiune :
- restructurarea functionala a zonei;
- conversia urbana
a functiunilor existente, cu impact major asupra elementelor de
mediu (apa, aer, sol), generatoare de disfunctionalitati urbane, concomitent cu o
rezolvare functionala;
- interventie mixta, printr-o reconversie a
unor functiuni majore
cu impact maxim
asupra mediului inconjurator, precum si restrangerea la minimum necesar a unor zone
aferente, in cazul nostru, transportului feroviar,
in paralel cu
imbunatatirea
microclimatului prin diverse metode specifice.
Propunerile de valorificare a acestui teren pot fi imbunatatite prin
alegerea unor alte functiuni majore, necesare orasului, cu un impact minim
asupra mediului inconjurator.
Structurarea proiectului
Proiectul se va intocmi urmarindu- se in principiu urmatoarele etape, acestea putand fi
completate functie de caile urmate pentru atingerea obiectivului pe care ni l-am
propus :
- studierea si analizarea sitului si a temei de proiectare,
- corelarea planurilor anexate temei de proiectare, cu realitatea din teren, sesizarea
unor constructii noi sau lipsa altora;
- realizarea unei analize a zonei din toate punctele de vedere :
- analizarea constructiilor existente din punct de vedere :
- al regimului de inaltime,
- al starii fizice
- al materialelor de constructie : structura, finisaje exterioare
- functiunii.
- al amenajarilor exterioare,
- al altor caracteristici specifice constructiilor : arhitectura
- analizarea relatiilor intre zona studiata si zonele invecinate, intre zona
studiata si celelalte zone importante ale orasului (centru, intrari in oras,
zona industriala, zone de agrement, etc.) din punct de vedere al :
- cailor de legatura rutiere si pietonale majore, al deplasarii cu
mijloace proprii si cu cele de transport in comun
- al functionalitatii
- al spatialitatii urbanistice si al continuitatii /
discontinuitatii arhitectural- volumetrice
- al altor posibile relatii identificabile,specifice zonei
- analizarea vizuala a echiparii edilitare, instalatii specifice CF;
- analizarea mediului inconjurator , natural si construit, poluare, etc.
- analizarea disfunctionalitatilor existente in zona.
- concluzii referitoare la situatia zonei :
- care constructii, instalatii se pot mentine si posibilitati de transformare;
- care constructii, instalatii nu se pot mentine si de ce
- ce disfunctionalitati trebuiesc eliminate si cum
- ce interventii trebuiesc facute pentru a reorganiza functional si spatial
traseul caii ferate industriale;
- alte concluzii care rezulta din analizarea zonei si specificitatea ei.

propuneri de restructurare a zonei, care vor fi in concordanta cu necesitatile

orasului, cu potentialul de dezvoltare al zonei si cu concluziile rezultate in urma
analizei facute :
- din punct de vedere functional : functiuni noi, reconversii,dotari, etc.
- al organizarii zonei, relatii functionale, spatiale, circulatii rutiere si
pietonale, de alta natura
- cai de asigurare a resurselor financiare : administratie locala, investitori
privati, parteneriate investitori- administratie CF, alte posibilitati
- etc.
scenarii de functionare.

Acesta este un posibil plan de structurare a proiectului, plan care poate fi modificat
si adaptat fiecarui proiect in parte, functie de capacitatea si personalitatea fiecarui
intocmitor in parte.
Cuprinsul proiectului
Proiectul va cuprinde pentru etapa 1 (analiza situatie existenta) :
- o parte scrisa (text, tabele, grafice, fotografii, etc.) pe format A4
- o parte desenata din planse format A2 sau mai mare (care, obligatoriu se vor plia
la dimensiuni format A2), planse care vor explicita grafic cele descrise in prima
parte: analiza existent, propuneri, etc. Plansele vor fi realizate la o scara care
sa permita reprezentari grafice, specificatii, etc. in asa fel incat sa contribuie la
buna intelegere a solutiei.
Proiectul va cuprinde pentru etapa 2 (propuneri) :
- o parte scrisa in care se va descrie conceptul si se va detalia solutia propusa,
pe format A4
- o parte desenata din planse format A2 sau mai mare (care, obligatoriu se vor plia
la dimensiuni format A2), planse care vor explicita grafic solutia propusa. Plansele
vor fi realizate la
scara
1:2000 care sa permite reprezentari grafice,
specificatii, etc. in asa fel incat sa contribuie la buna intelegere a solutiei.
Termene de predare a proiectului
- etapa 1 : grupa A, luni 02.04.2012 si grupa B, luni 09.04.2012.
- etapa 2: in ziua colocviului.
Criterii de apreciere ale proiectului si conditii de promovare
Principalul criteriu de apreciere va fi modul de intocmire al proiectului respectarea
temei de proiectare, ideile referitoare la restructurarea zonei, promovarea lor si
modalitatea practica de restructurare, prezentarea proiectului, participarea activa
la orele de proiectare.
N = 35% nota colocviu + 30% nota proiect etapa 1 + 35% nota proiect etapa 2
Notele de la proiecte includ activitatea pe parcursul semestrului, documentare, numar
corecturi, prezenta, etc.
Toate notele de la colocviu si proiecte trebuie sa fie obligatoriu de minim 5.

Sef lucrari drd. arhitect George Carapanu