1

I RI GATI E SI LEGUMICULTURA SPECIALA

1. Economie de apa si energie: prin aducerea apei fix in locul in care este nevoie de ea, se
poate face o mare economie de apa. Apa nu mai este purtata de vant, nu se mai evapora intr-o
cantitate asa de mare, nu mai uda zone care nu ar trebuii irigate.
2. Usor de instalat: usor de proiectat si instalat, implementarea unui sistem de irigatii prin
picurare este in general mai ieftin decat un sistem traditional de udare prin aspersie.
3. Plante mai frumoase si sananatoase: sistemul de irigare la radacina plantei creaza o
cantitate optima de aer si apa in sol care asigura o dezvoltare perfecta a plantelor dvs. De
asemena, apa astfel distribuita, alimenteaza in mod constant plantele cu subsante nutritive
lucru care asigura un consum minim de energie pentru procurarea apei si a hranei
4. Control aspura cresterii ierburilor si al buruienilor: prin aducerea apei unde este nevoie
se reduce riscul cresterilor de ierburi daunatoare si al buruienilor.
5. Cantitati de apa optime: Timpii de udare cat si debitul apei pot fi usor de setat, printr-un
astfel de sistem orice utilizator putand avea un control precis asupra cantitatilor de apa
folosite pentru plantatie.

Ghid pentru instalarea unui circuit de irigare prin picurare - date tehnice, piesele sistemului de
irigat prin picurare.
Schita de inceput pentru sistemul dvs. de udare prin picurare trebuie sa cuprinda toate zonele
si plantele pe care le doriti irigate, sursa de apa si presiuna de care dispuneti precum si
distantele pe care doriti sa aplicati sistemul. Sistemele de irigare prin picurare functioneaza la
presiuni mai mici decat sistemele prin aspersie, presiunea optima fiind intre 1,5 si 2 bari.
Dupa ce verficati la sursa dvs. de apa ce presiune exista, luati in considerare montarea unui
regulator de presiune care sa reduca presiunea la parametrii ceruti. Alt aspect care trebuie luat
in considerare este faptul ca sistemele de irigatii prin picurare sunt mult mai sensibile la
infundarea cu impuritatile din apa motiv pentru care se poate bloca cu usurinta. Solutia pentru
aceasta problema este achizitionarea unui filtru care sa opreasca astfel de impuritati iar
circuitul apei sa nu fie blocat.
Distributia apei catre vegetatie se va face prin cele 4 categorii de piese-componente ale
sistemului de irigat prin picurare:
1. Picuratoare-duze;
2. Micro-Spray-uri;
3.Tubulatura- tub picurare;
4.Picuratoarele cu fascicule.

Instalarea sistemului de irigat prin picurare, conexiunea la apa, asamblarea partilor
componente, tubulatura.






2





Ansamblul de piese necesar pentru sistemul automatizat de irigare prin picurare. Acest
ansamblu se conecteaza la o sursa de apa si va alimenta in mod corespunzator circuitul dvs. de
irigare prin picurare.





Tubul de picurare: Este linia de distributie a
apei si este folostit in zonele cu o vegetatie
densa unde sursa de udare nu trebuie aliniata
perfect la radacina plantelor.








Picurator: Este punctul de ditributie al apei unde trebuie ca vegetatia sa fie udata la baza
aproape de radacina.








Micro -Spray: Acestea au acelasi sistem de udare ca al aspersoarelor statice obisnuite dar cu
o raza si un debit mult mai mic.


Picurator cu facicule: Acestea redau apa prin facicule pe raze mici insa cu un debit mai mare
3

de apa ca cel al micro-spray-urilor.

Montarea propriu-zisa






Folositi unelte de gaurit pentru pentru a monta picuratoarele
pe teava de polietilena d20 sau pe tubul "orb" d16.







Picuratoarele pot fi montate pe tubulatura foarte usor.








Sistem montare tub capilar.








Circuitului de irigare prin picurare i se poate
monta si un sistem de micro-tuburi "capilare" din polietilena care sunt foarte folositoare
pentru a uda ghivecele sau jardinierele dvs. La fel se pot monta microspary-uri si alte
accesorii foarte folositoare,
aplicatiile unui astfel de
circuit fiind multiple.


4







Sursa: Material furnizat de echipa INTTECH INDUSTRY - www.inttech.ro si
www.irrishop.ro
http://www.hortinform.ro/legumicultura.htm
1. Particularitati - cultura de ardei


Cerintele fata de sol
Cultura de ardei solicita soluri bine drenate, usor nisipoase, cu un pH 6.0 - 7.5, in functie de
hibrid si caracteristicile radiculrae, tolereaza si soluri mai grele.


Cerintele fata de temperatura
Plantele cresc, fructifica si se dezvolta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7 - 32.2 ziua si
18.3 - 21.1 . Florile avorteaza atunci cand temperatura creste si se mentine o perioada mai
lunga de timp peste 35 . Deasemenea temperaturile excesive, reduc dimensiunea fructului.


Infiintarea culturii
Metode de
plantare
Semanat direct - soiuri cu polenizare libera
Transplantare - hibrizi
Perioada optima
Primavara - semanat direct cand temperatura creste peste 15.6 -
18.3 sau transplantare
Toamna (numai in conditii de clima controlata) - semanat direct
cu aproximativ 120 de zile inainte de inghet sau or transplantare
cu aproximativ 90 - 100 inainte de inghet.
Rata de semanat 2.5 - 4.9 Kg / ha (semanatoare de precizie)
Nr.
seminte/gram
158
Adancimea de
semanat
0.6 - 1.3 cm
Spatii de
plantare
1-2 randuri la 76.2 - 101.6 cm pe paturi inaltate si 15.2 - 30.5 cm
intre plante pe rand
70000 plante/ha, 35-40 zile dupa rasarire


Fertilizarea culturii
5

Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita obligatoriu testarea in
prelabil a solului).
Rata generala de aplicare: 175 - 75 - 125 kg/ha
N*
30-35 kg pre-plantare
15-25 kg la rasarire/transplantare
10-15 kg dupa a doua recoltare
Pe soluri usoare se solicita 100-125 kg N
P** 25-40 kg inainte de plantare
K 40-50 kg aplicat impreuna cu N acolo unde analizele de sol indica deficienta
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul
de amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.
** Se aplica solutie starter la transplantare (ex. 2 parti lichid 10-34-0 / 200 litri apa (250
g/planta).


Apa de irigatii/Irigarea culturii
Cerere mare de apa: pe adancimea 60-80 cm. Se aplica o cantitate uniforma de apa pe toata
perioada de vegetatie. Perioadele critice sunt la infiintare si formarea florilor.

Bolile culturilor de ardei si denumirile substantelor active pentru combatere
Afectiunea Fungicid* Fotografia
Alternaria sau
antracnoza

6

Pseudomonas
spp.

Nematozi
1,3-dichloropropene,
metam-potassiu,
chloropicrin, metam-
sodium

7

Phytophthora
infestans
1,3-dichloropropene,
chloropicrin,
fluopicolide, metam-
sodium, metam-
sodium, potassium
phosphite

Virus
imidacloprid, ulei
parafinic

Daunatorii culturilor de ardei si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa* Fotografie
Afide
Acetamiprid, Deltamethrin,
Dimethoate, Dinotefuran,
Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Naled,
Oxydemeton-methyl,
Pyriproxyfen, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate, Spirotetramat,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin
8


Spodoptera
spp
Bifenthrin, Cryolite,
Deltamethrin, Endosulfan,
Flubendiamide, Methomyl,
Spinetoram

Heliothis
Zea
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Cyfluthrin, Deltamethrin,
Esfenvalerate, Permethrin,
Zeta-cypermethrin
9


Feltia
subteranea
Bifenthrin, Carbaryl,
Deltamethrin, Diazinon,
Flubendiamide, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Permethrin, Zeta-
cypermethrin

Epitrix
hirtipennis
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Cryolite,
Cyfluthrin, Deltamethrin,
Dinotefuran Endosulfan,
Esfenvalerate, Gamma-
cyhalothrin, Imidacloprid,
Kaolin,
Lambdacyhalothrin, Naled,
Permethrin,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin
10


Liriomyza
brasicae
Chlorantraniliprole,
Deltamethrin, Bifenthrin,
Naled, Dimethoate,
Lambdacyhalothrin,
Paraffinic oil, Imidacloprid,
Thiamethoxam, Gamma-
cyhalothrin, Cyfluthrin,
Dinotefuran, Cyromazine

Anthonomus
eugenii
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Cryolite, Cyfluthrin,
Deltamethrin,
Diflubenzuron,
Esfenvalerate, Gamma-
cyhalothrin, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Oxamyl, Permethrin,
Spinetoram,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin
11


Tetranichus
urticae
Abamectin, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin, Naled,
Sare de potasiu

Tripsi
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Dinotefuran,
Gamma-cyhalothrin,
Imidacloprid, Kaolin,
Lambdacyhalothrin,
Oxamyl, Thiamethoxam,
Zeta-cypermethrin
12



Factori cheie de productie la cultura de ardei
-30 de zile afecteaza dezvoltarea radacinilor;
In timpul lucrarilor de ingrijire aveti grija la protejarea intregii plante impotriva
afectiunilor mecanice;

irigare
prin picurare, fertirigare.
2. Particularitati - cultura de tomate

Cerintele fata de sol
Tomatele se comporta bine pe solurile bine drenate, cu pH 5.5 - 7.3, evitati solurile grele sau
cu expozitie depresionara, care au o predispunere la saraturare.

Cerintele fata de temperatura si umiditate
Cultura este sensibila la frig, se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7-29.5 ziua
si 15.6-21.1 noaptea, umiditatea recomandandu-se sa fie cat mai scazuta.

Infiintarea culturii
Infiintarea propriu-zisa
Consum in stare proaspata - transplantat
Procesare - semanat direct
Temperatura optima
Semanat direct - temperatura minima a solului 12.8
Transplantare - dupa trecerea pericolului inghetului tarziu
Rata de semanat 2.5-3.8 kg/ha
Nr de seminte/gram 247-424
Adancimea de semanat 1.3-1.9 cm
Spatii de semanat 45-60 cm intre plante pe rand


Fertilizarea
Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita obligatoriu testarea in
prelabil a solului).
Rata generala: 188-100-125 kg/ha
13

N*
63-100 kg/ha inainte de plantare si 32 kg/ha langa planta cand fructul are 1.5 cm
in diametru + 3-4 saptamani dupa aceea.
P 100-125 kg/ha la 5 cm sub samanta sau sub punctul de plantat.
K 100-125 kg/ha aplicat inainte de plantare odata cu azotul
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul
de amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.

Irigarea culturii
50-63 cm/sezon, aplicat uniform de la aparitia primului boboc pana la recoltare. Irigarea
excesiva sau fluctuatiile de udare, determina afectiuni fiziologice si/sau craparea
stemului/pielii.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni
Bolile culturilor de tomate si denumirile substantelor active pentru combatere
Afectiunea Substanta activa* Fotografia
Xanthomonas
campestris
acibenzolar-s-methyl,
copper sulfate,
cymoxanil,
dimethomorph,
fenamidone, fluopicolide,
fosetyl-Al,
mandpropamid, maneb,
mefenoxam, potassium
phosphite, azoxystrobin,
propamocarb
hydrochloride,
pyraclostrobin, sodium
tetraborohydrate
decahydrate

14

Alternaria
solani
DCNA dicloran,
Iprodione

Phytophthora
infestans
1,3-dichloropropene,
metam-potassium,
chloropicrin, sesame oil,
metam-sodium

15

Nematozi
metam-potassium,
metam-sodium

Leveillula
taurica
ulei parafinic

16

Verticillium
dahliae
ulei parafinic


Daunatorii culturilor de tomate si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa Fotografia
Spodoptera
spp
Bifenthrin, Cryolite,
Deltamethrin,
Flubendiamide , Methomyl,
Novaluron, Spinetoram

17

Feltia
subteranea
Bifenthrin, Carbaryl,
Deltamethrin, Diazinon,
Esfenvalerate,
Flubendiamide, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin, Zeta-
cypermethrin

Heliothis zea
Bifenthrin, Cryolite,
Deltamethrin,
Flubendiamide, Methomyl,
Novaluron, Spinetoram

Feltia
subterranea
Chlorantraniliprole,
Chlorfenapyr, Cryolite,
Gamma-cyhalothrin,
Indoxacarb,
Lambdacyhalothrin,
Methamidophos,
Methomyl, Permethrin,
Zeta-cypermethrin
18


Liriomyza
brasicae
Cyfluthrin, Cyromazine,
Deltamethrin, Dimethoate,
Dinotefuran, Gamma-
cyhalothrin, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Methamidophos, Paraffinic
oil, Thiamethoxam

Trichoplusia
ni
Bifenthrin,
Chlorantraniliprole,
Indoxacarb, Methomyl,
Novaluron, Spinetoram
19


Tetranychus
urticae
Paraffinic oil, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate, Soybean Oil

Nezara
viridula
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Endosulfan,
Fenpropathrin, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Methamidophos,
Novaluron, Thiamethoxam
20


Tripsi
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Dinotefuran,
Fenpropathrin, Gamma-
cyhalothrin, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Methamidophos,
Novaluron, Petroleum oil,
Potassium salts of fatty
acids, Soybean Oil,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin

Bemisia
tabaci
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Cyfluthrin, Deltamethrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Esfenvalerate,
Fenpyroximate, Gamma-
cyhalothrin, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Novaluron, Paraffinic oil,
Petroleum oil, Potassium
salts of fatty acids,
Pyridaben, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate, Soybean Oil,
Spiromesifen,
Spirotetramat,
Thiamethoxam, Zeta-
21

cypermethrin


Combaterea burienilor
Perioada de aplicare Substanta activa*
Inainte de
semanat/plantat -
incorporat
DCPA, napropamide, s-metolachlor, pendimethalin,
trifluralin
Preemergenta
DCPA, napropamide, s-metolachlor, rimsulfuron,
pendimethalin, metribuzin
Postemergenta
carfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, rimsulfuron,
halosulfuron, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid,
clethodim, metribuzin



Factori cheie de productie la cultura de tomate
Cultura raspunde bine la mulcire cu materiale plastice si irigare prin picurare;


aza recoltarea;
conduc la avortarea bobocilor, slaba legare a fructelor,
deformarea fructelo, datorita slabei polenizari, mai ales cand aceasta este corelata cu
umiditatea relativa ridicata;
transport pe distante lungi, se recomanda recoltarea tomatelor/rosiilor in stadiul de
fruct verde, iar pentru piata locala in stadiul de fruct roz/rosii;
-3 ori pe saptaman;
xpunand fructele la o temperatura de 20-25,
umiditate 85-95% si o concentratie de etilen de 100-150 ppm, pentru o perioada de 24 ore;
produsului;
3. Particularitati - cultura de castraveti

Cerintele fata de sol
Castravetii se comporta bine pe majoritatea solurilor dar prefera solurile bine drenate, usor
nisipoase, cu pH 6.3 - 7.5, tolereaza solurile acide cu pH 5.5.

22

Cerintele fata de temperatura
Cultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7 - 32.2 ziua si 15.6 - 21.1
noaptea. In special pentru productiile irigate, se recoomnda o umiditate scazuta a atmosferei.

Infiintarea culturii
Infiintarea
propriu-zisa
Semanat direct sau transplantat
Temperatura
optima
Primavara - temperatura solului 18.3 - 21.1
Rata de semanat 2850 g/ha cu semanatoare de precizie; 5700 g/ha
Nr de
seminte/gram
38
Adancimea de
semanat
1.3 - 1.9 cm
Spatii de plantare
Recoltat manual - 10 - 30 cm intre plante pe rand, pe paturi de
100 cm latime (1 rand/pat)
Recoltat mecanizat - 15 cm intre plante pe rand, 3 randuri 30 -
36 cm intre randuri, pe paturi de 200 cm.


Fertilizarea
Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita obligatoriu testarea in
prelabil a solului).
Rata generala: 200-200-200 kg/ha
N*
Recoltat mecanizat - 75-250 kg/ha aplicat inainte de infiintare
Recoltat manual - 50-75 kg/ha aplicat inainte de infiintare
P 50-100 kg/ha la cuib la o distanta de 15-20 cm de planta/samanta
K 75-100 kg/ha aplicat odata cu N inainte de infiintare
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul
de amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.

Irigarea culturii
Cerere mare de apa: pe adancimea 60-80 cm depinzand de numarul de recoltari. Se aplica o
cantitate uniforma de apa pe toata perioada de vegetatie. Perioadele critice sunt la infiintare,
cresterea plantelor si dezvoltarea fructelor.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni
Bolile culturilor de castraveti si denumirile substantelor active pentru combatere
Afectiunea Substanta activa* Fotografia
23

Anthracnoza
Colletotrichum-
orbiculare
azoxystrobin,
chlorothalonil, sulfat
de cupru, mancozeb,
maneb, potassium
phosphite,
pyraclostrobin,
thiophanate-methyl

Pseudoperonospora
cubensis
acibenzolar-s-
methyl,
azoxystrobin,
chlorothalonil, sulfat
de cupru,
cymoxanil,
dimethomorph,
fenamidone,
fluopicolide, fosetyl-
Al, mancozeb,
mandpropamid,
maneb, potassium
phosphite,
propamocarb
hydrochloride,
cyazofamid,
pyraclostrobin,
sodium
tetraborohydrate
decahydrate,
trifloxystrobin

24

Rhizoctonia solani
mancozeb,
potassium
phosphite,

Nematozi
1,3-dichloropropene,
chloropicrin,
ethoprop, metam-
potassium, metam-
sodium

25

Podosphaera
fuliginea
acibenzolar-s-
methyl,
azoxystrobin, sulfat
de cupru, kaolin,
kresoxim-methyl,
myclobutanil, ulei
parafinic, potassium
phosphite, sare de
potasiu a acizilor
grasi, polyoxin D
zinc salt,
pyraclostrobin,
sodium
tetraborohydrate
decahydrate, sulfur,
tebuconazole,
thiophanate-methyl,
trifloxystrobin,

Virusi ulei parafinic


Daunatorii culturilor de castraveti si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa Fotografia
Afide
Acetamiprid, Bifenthrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Fenpropathrin,
Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Oxydemeton-
methyl, Permethrin,
Potassium salts of fatty
acids, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin

26

Feltia
subteranea
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Diazinon,
Esfenvalerate,
Flubendiamide,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Permethrin,
Zeta-cypermethrin

Liriomyza
brasicae
Abamectin, Cyromazine,
Deltamethrin, Dinotefuran,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, paraffinic oil,
Permethrin, petroleum oil,
Soybean Oil, Spinetoram,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin

27

Trichoplusia
ni
Methomyl

Diaphania
hyalinata
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl,
Chlorantraniliprole,
Cryolite, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Endosulfan,
Flubendiamide,
Indoxacarb,
Lambdacyhalothrin,
Methomyl,
Methoxyfenozide,
Permethrin, Spinetoram,
Zeta-cypermethrin

28

Tetranychus
urticae
Oxydemeton-methyl,
paraffinic oil, petroleum
oil, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate, Soybean Oil

Diaphania
nitidalis
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl,
Chlorantraniliprole,
Cryolite, Cyfluthrin,
Deltamethrin, Endosulfan,
Esfenvalerate, Indoxacarb,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Methomyl,
Methoxyfenozide,
Permethrin, Spinetoram,
Zeta-cypermethrin

29

Bemisia
tabaci
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Cyfluthrin, Deltamethrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Fosetyl-Al, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
paraffinic oil, petroleum
oil, Potassium salts of fatty
acids, Spiromesifen,
Thiamethoxam


Combaterea burienilor
Perioada de aplicare Substanta activa*
Inainte de semanat/plantat
- incorporat
clomazone, ethalfluralin, DCPA, bensulide, trifluralin
Preemergenta ethalfluralin, DCPA
Postemergenta
carfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, halosulfuron,
sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim
* Cele de mai sus reprezinta o lista partiala a substantelor active folosite in combatere si
sunt prezentate ca exemlu. Respectati cu strictete eticheta producatorului. Asigurati-va
ca produsul este recomandat pentru cultura tinta. Un esec in ce priveste aplicarea
produsului poate cauza vatamarea culturii, vatamari corporale, decese, sau citatii
pentru incalcarea legilor.

Factori cheie de productie la cultura de castraveti
Majoritatea hibrizilor produc flori femele; Polenizarea cu albine/bondari este
recomandata mai ales in saptii protejate.
Plasati stupii in grupuri in jurul culturii la aparitia primului boboc
Evitati tratamentele intre orele 08 - 11 dimineata (perioada de zbor intens al albinelor);
Vantul si ploile reduc activitatea albinelor, afecteaza cantitatea de fructe pe planta;
Avortarea fructelor sau formarea de fructe noduroase este un indicator al slabei
polenizari;
Excesul de azot sau apa intarzie maturarea fructelor sau o crestere excesiva a acestora;
Controlul buruienilor este esential pentru perioada de recoltare;
30

Temperaturile mai mari de 35-37 , precum si alte conditii de stres, provoca mutatii
de sex a florilor si o reducere ulterioara de randament;
Temperaturile mai mici de 15.6 intarzie maturarea cu pana la 15 zile; Temperaturile
mai mici de 10 reduc dezvoltarea plantelor.

4. Particularitati - cultura de varza

Cerintele fata de sol
Cultura de varza se comporta bine pe solurile bine drenate, cu textura medie, pH 6.0-7.5.
Varza se adapteaza bine si pe solurile grele, dar mai greu pe cele usor nisipoase.

Cerintele fata de temperatura si umiditate
Cultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 16-21 ziua si 4.5-10 noaptea,
suporta bine si temperaturi scazute uundeva pana la -6.5.

Infiintarea culturii
Infiintarea
propriu-zisa
Semanat direct sau transplantat
Temperatura
optima
Cultura de primavara: temperatura minima a solului 10
Cultura de toamna: temperatura in zona punctului de semanat
38.
Rata de semanat
Semanat in randuri: 0.6-1.9 kg/ha la o adancime de 0.6 cmm
Seminte drajate: 7.5-10 kg/ha la o adancime de 1-1.2 cm
Nr de
seminte/gram
320
Spatii de semanat
Consum in stare proaspata: 15-30 cm intre plante pe rand si
60-100 intre randuri, infiintat pe paturi inaltate
Procesare: 23-40 cm intre plante pe rand


Fertilizarea
Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita obligatoriu testarea in
prelabil a solului).
Rata generala: 188-94-100 kg/ha
N*
125-160 kg/ha aplicat inainte de semanat
30-40 kg/ha (aplicat linga planta) in faza de 4 frunze adevarate sau la
transplantare
P 75-100 kg/ha la 5 cm sub samanta sau sub punctul/randul de semanat.
K 100-125 kg/ha
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul de
amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.

31

Irigarea culturii
Cultura prezinta nevoi ridicate fata de apa si anume 50-75 cm/sezon. Se recomanda irigarea
uniforma pe toata perioada de vegetatie.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni
Bolile culturilor de varza si denumirile substantelor active pentru combatere
Afectiunea Substanta activa* Fotografia
Alternaria sp


Erwinia
carotovora
32


Xanthomonas
campestris
acibenzolar-s-methyl,
copper sulfate, PCNB

Peronospora
parasitica
acibenzolar-s-methyl,
Bacillus subtillus,
chlorothalonil, copper
sulfate, dimethomorph,
fenamidone,
fluopicolide, fosetyl-Al,
mandpropamid, maneb,
mefenoxam, potassium
phosphite, azoxystrobin,
pyraclostrobin
33


Nematozi
1,3-dichloropropene,
chloropicrin, ethoprop,
metam-potassium,
metam-sodium


Daunatorii culturilor de varza si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa Fotografia
Afide
Acetamiprid, Bifenthrin,
Cypermethrin, Diazinon,
Dinotefuran, Disulfoton,
Gamma-cyhalothrin,
Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Methyl
parathion, Naled,
Oxydemeton-methyl,
Sodium tetraborohydrate
decahydrate, Spirotetramat,
Thiamethoxam, Zeta-
34

cypermethrin

Spodoptera
spp
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Chlorpyrifos,
Cyfluthrin, Cypermethrin,
Endosulfan,
Flubendiamide, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Methyl parathion,
Novaluron, Permethrin,
Zeta-cypermethrin

Epitrix
hirtepennis
35


Feltia
subterranea
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl, Chlorpyrifos,
Cryolite, Cyfluthrin,
Cypermethrin, Diazinon,
Endosulfan, Esfenvalerate,
Flubendiamide, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Methoxyfenozide,
Permethrin, Zeta-
cypermethrin

Trichoplusia
ni
Bifenthrin, Cypermethrin,
Methomyl, Naled
36


Tripsi
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Dinotefuran, Gamma-
cyhalothrin, imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Novaluron, Oxydemeton-
methyl, Spinotoram,
Thiamethoxam

Bemisia
tabaci
Beta-cyfluthrin, Bifenthrin,
Cyfluthrin, Cypermethrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Gamma-cyhalothrin,
Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Novaluron, ulei parafinic,
Sodium tetraborohydrate
decahydrate, Spiromesifen,
Spirotetramat,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin
37



Combaterea burienilor
Perioada de aplicare Substanta activa*
Inainte de semanat -
incorporat
clomazone, DCPA, napropamide, bensulide, trifluralin
Preemergenta DCPA, napropamide
Postemergenta
carfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, sethoxydim,
glyphosate, pelargonic acid, clethodim
Stadiul optim de
recoltare (unitati
minime)
Consum in stare proaspata: capatana solida in proportie
de 50-60%; 15-20 cm in diametru; greutatea mai mare
de 0.5kg
Procesare: capatana solida in proportie de 50-60%; 15-
20 cm in diametru; greutatea mai mare de 2 kg

Conditii de pastrare si transport 0 si umiditate 98-100% (punct de inghet - -0.9).
Perioada de pastrare: 3 saptamani - 6 luni. .

Factori cheie de productie la cultura de varza
Temperaturile mari asociate cu lungimea zilei, determina inflorirea timpurie a
capatanii;
Un pH mai mare de 7.8 determina inegrirea capatanii;
Solicita nevoi ridicate fata de fertilizarea cu azot;
Infiintarea culturii pe soluri usoare necesita un grad inalt de management al culturii;
Cultura solicita un necesar mare de apa.

5. Particularitati - cultura de ceapa
Cerintele fata de sol
Cultura de ceapa necesita sol fertil, foarte bine drenat, usor nisipos, cu capacitate mare de
retinere a apei si pH cuprins intre 6.0-8.4. Evitati infiintarea culturii pe soluri grele, cu
capacitate slaba de retinere si inclinare spre formare a crustei.

Cerintele fata de temperatura
Culturile de ceapa se comporta foarte bine in conditii pedoclimatice uscate si racoroase
(media temperaturilor 15.6 ). In perioada de maturitate a plantei si bulbului/bulbilor, este
38

ideal ca, clima sa fie calda si uscata (21.1-26.7 ). Bulbii nu se formeaza la temperaturi sub
10-15.6 , in stransa legatura cu lungimea zilei.


Infiintarea culturii
Infiintarea
propriu-zisa
Semanat direct, rar transplantare
Temperatura
optima
Primavara - temperatura solului 10
Rata de semanat
Raw - 2.5-5 kg/ha
Peletizate - 12.5-25 kg/ha
Nr de
seminte/gram
300
Adancimea de
semanat
0.6-1.9 cm
Spatii de semanat
5-10 cm in randuri; 2 randuri pe paturi inaltate cu latime de 90-
100 cm; 5-7 randuri pe paturi inaltate cu latime 200 cm


Fertilizarea culturii Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita
obligatoriu testarea in prelabil a solului).
Generalized rate: 150 - 100 - 100 kg/ha
N*
88-190; 25 kg inainte de semanat + 30-50 kg in apropierea plantelor la intervale
de 3 saptamani pana la cu 40 de zile inainte de maturitatea de recoltare.
P 75-100 kg/ha in benzi de 5 cm inainte de plantare
K 75-100 kg/ha
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul de amoniu se
evapora daca nu sunt ncorporate.


Apa de irigatii/Irigarea culturii High demand (65-75 cm/sezon sau 2.5-7.5 cm/saptamana).
Perioadele critice sunt la crestere si dezvoltarea bulbului pana la maturitate. Irigarea
discontinua are ca prim semn frangerea frunzelor/plantelor. Stresul hidric poate induce si
dublarea bulbilor.


Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni
Afectiunea Substanta activa* Fotografie
39

Botrytis-allii
azoxystrobin,
chlorothalonil,
fluopicolide, iprodione,
pyrimethanil, sodium
tetraborohydrate
decahydrate,

Peronospora
destructor
acibenzolar-s-methyl,
azoxystrobin,
chlorothalonil, sulfat de
cupru, decahydrate,
dimethomorph,
fenamidone, fluopicolide,
fosetyl-Al, mancozeb,
mandpropamid, maneb,
potassium phosphite,
pyraclostrobin, sodium
tetraborohydrate

40

Nematozi
1,3-dichloropropene,
chloropicrin, metam-
potassium, metam-
sodium,

Alternaria
porii
azoxystrobin, boscalid,
chlorothalonil, sulfat de
cupru, fenamidone,
fosetyl-Al, iprodione,
mancozeb, maneb,
potassium phosphite,
propiconazole,
pyraclostrobin,
pyrimethanil,
tebuconazole,


Daunatorii culturilor de ceapa si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa* Fotografie
41

Spodoptera
exigua
Cypermethrin,
Deltamethrin, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Permethrin, Zeta-
cypermethrin

Feltia
subteranea
Cypermethrin,
Deltamethrin, Gamma-
cyhalothrin,
Lambdacyhalothrin,
Permethrin, Zeta-
cypermethrin

42

Thrips
tabaci
Acetamiprid, Deltamethrin,
Imidacloprid, Malathion,
Methomyl, Methyl
parathion, Oxydemeton-
methyl, Petroleum oil,
Potassium salts of fatty
acids, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate, Spinetoram


Combaterea buruienilor
Perioada de aplicare Substanta activa*
Incorporat inainte de
semanat/plantare
flumioxazin, DCPA, bensulide, pendimethalin,
trifluralin
Preemergent DCPA, pendimethalin
Postemergent
carfentrazone, Buctril, flumioxazin, fluazifop,
oxyfluorfen, paraquat, sethoxydim, glyphosate,
pelargonic acid, clethodim

Recoltare
Zile dupa
semanat/plantat
Semanat direct - 120-210 zile
Transplantat - 85-95 zile
Recoltarea se incepe cand 50-80% din frunze incep sa se
franga
Metoda de recoltare
Manual sau mecanizat
In mod normal bulii se lasa la uscat in camp dar se poate
face si uscarea fortata la 30-35 timp de 8-16 ore.
Ambalare Se sorteaza si se ambaleaza la saci de 50 kg


Conditii de pastrare si transport 0-1 la umiditate de 65-70% RH; perioada pastrare 1-8
luni; Bulbii sufera vatamari la temperaturi ma scazute de -0.5
43


Factori cheie de productie la cultura de ceapa
Spre deosebire de alte legume, inflorirea la ceapa depinde de temperatura si nu de durata
zilei.
Daca atunci cand ceapa are dimensiunea unui creion este expusa la temperaturi mai joase
de 4.5 pentru o perioada mai lunga poate creste riscul frangerii frunzelor. Aceasta se
intampla special cand are loc o crestere rapida urmata de o perioada de frig.
Succesul productiei depinde de lungimea zilei si varietatea aleasa in cultura. Cresterea si
dezvoltarea bulbului depinde de lungimea zilei si temperatura, nu de marimea sau varsta
plantei.
Bulbii cresc si se dezvolta mai bine la temperaturi mai ridicate decat la unele mai scazute.
Excesul de ingrasaminte, in special N, poate duce la maturarea cu intarziere a plantelor,
poate reduce calitatea bulbilor si afecta rezistenta la transport si pastrare.
Iuteala bulbului este influentata de genetica, conditiile de crestere si continutul de nutrienti
din sol. Continutul mare de sulf poate creste intensitatea iutelii.
6. Particularitati - cultura de dovlecel

Cerintele fata de sol
Cultura de dovlecel se comporta bine pe majoritatea solurilor dar prefera solurile bine drenate,
fertile, cu pH 6.0 - 7.5, nu tolereaza solurile umede si lipsa de aer.

Cerintele fata de temperatura
Cultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 10 - 21 ziua si 7.2 - 12.8 noaptea.
Nu tolereaza temperaturile ridicate.

Infiintarea culturii
Infiintarea propriu-
zisa
Semanat direct sau transplantat
Temperatura
optima
Temperatura solului - minim 16
Rata de semanat
Hibrizi cu crestere in tufa: 2.5-3.75 kg/ha
Hibrizi cu crestere in vrej: 1.25-2.5 kg/ha
Nr de seminte/gram 4-14
Adancimea de
semanat
1.27 - 2.5 cm
Spatii de plantare
Hibrizi cu crestere in tufa: 30 - 90 cm intre plante pe rand, 86
- 100 cm intre randuri
Hibrizi cu crestere in vrej: 180 - 300 cm


Fertilizarea
Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N
2
, P
2
O
5
, and K
2
O (necesita obligatoriu testarea in
prelabil a solului).
Rata generala: 87-87-100 kg/ha
44

N*
75-87 kg/ha
50-62 kg/ha inainte de plantare
25 kg/ha aplicat in apropierea plantelor, la aparitia bobocului
P 87-150 kg/ha in apropierea randurilor la o distanta de 5 cm de plante
K 100-125 kg/ha inainte de plantare
* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul de amoniu se
evapora daca nu sunt ncorporate.

Irigarea culturii
18-25 cm aplicat uniform pe toata perioada culturii / 3-5 aplicari.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni
Bolile culturilor de dovlecel si denumirile substantelor active pentru combatere
Afectiunea Substanta activa* Fotografia
Choanephora
cucurbitarum
mancozeb, potassium
phosphite,

Podosphaera
fuliginea
acibenzolar-s-methyl,
azoxystrobin,
chlorothalonil, copper
sulfate, cyazofamid,
fenamidone, cymoxanil,
dimethomorph,
fluopicolide, fosetyl-Al,
mancozeb,
mandpropamid, maneb,
potassium phosphite,
propamocarb
45

hydrochloride,
pyraclostrobin, sodium
tetraborohydrate
decahydrate,
trifloxystrobin

Didymella
bryoniae
azoxystrobin,
chlorothalonil, copper
sulfate, kresoxim-methyl,
Ulei parafinic, polyoxin
D zinc salt, potassium
phosphite, pyraclostrobin,
tebuconazole,
thiophanate-methyl

Nematozi
1,3-dichloropropene,
chloropicrin, metam-
potassium, metam-
sodium
46


Podosphaera
xanthii
acibenzolar-s-methyl,
azoxystrobin, kaolin,
kresoxim-methyl,
myclobutanil, potassium
phosphite, pyraclostrobin,
tebuconazole,
thiophanate-methyl,
triflumizole

Virusi ulei parafinic


Daunatorii culturilor de dovlecel si denumirile substantelor active pentru combatere
Daunatorul Substanta activa Fotografia
47

Afide
Acetamiprid, Bifenthrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Fenpropathrin,
Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Naled,
Oxamyl, Oxydemeton-
methyl, Permethrin,
Sodium tetraborohydrate
decahydrate,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin

Liriomiza
trifolii
Abamectin, Cyromazine,
Deltamethrin,
Dinotefuran,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Naled, Ulei
parafinic, Permethrin,
Thiamethoxam, Zeta-
cypermethrin

48

Trichoplusia
ni.
Methomyl, Naled

Diaphania
hyalinata
Acetamiprid, Beta-
cyfluthrin, Bifenthrin,
Carbaryl,
Chlorantraniliprole,
Cryolite, Cyfluthrin,
Deltamethrin,
Endosulfan,
Flubendiamide,
Indoxacarb,
Lambdacyhalothrin,
Methomyl, Permethrin,
Spinetoram, Zeta-
cypermethrin

49

Tetranychus
urticae
Abamectin,
Fenpropathrin,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Naled

Melittia
satyriniformis
Acetamiprid, Bifenthrin,
Endosulfan,
Esfenvalerate,
Flubendiamide,
Lambdacyhalothrin,
Malathion, Permethrin,
Zeta-cypermethrin

50

Bemisia
tabaci
Bifenthrin, Cyfluthrin,
Deltamethrin,
Dinotefuran, Endosulfan,
Fosetyl-Al, Imidacloprid,
Lambdacyhalothrin, Ulei
parafinic, Sodium
tetraborohydrate
decahydrate,
Spiromesifen,
Thiamethoxam


Combaterea burienilor
Perioada de aplicare Substanta activa*
Inainte de semanat/plantat
- incorporat
clomazone, ethalfluralin, bensulide, trifluralin
Preemergenta ethalfluralin
Postemergenta
carfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, halosulfuron,
sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim


Recoltare
Nr zile dupa
semanat/plantat
Semanat direct: 40-45 zile
Transplantat: 30-35 zile
Metoda de recoltare
Manual sau mecanizat, dupa ce fructul a atins dimeniunea
dorita, iar semintele sunt inca moi
Ambalaje
Stare proaspata - ladite
Procesare - remorci
Ambalare Ladite 10-12 kg

Factori cheie de productie la cultura de dovlecel/dovlecei
Cultura raspunde foarte bine la irigare prin picurare si mulcire cu materiale plastice;
Se impune irigare uniforma pe toata perioada culturii;
51

Fructifica pe flori femele, asadar daca avveti stupi in zona, aceasta reprezinta un mare
avantaj; exiista si hibrizi care produc doar flori femele;
Temperaturile ridicate si umiditatea cresc riscul aparitiei bolilor in cultura;
Virusii limiteaza succesul culturii, de aceea este indicat sa infiintati cultura cat mai
devreme, atunci cand afidele purtatoare de virusi au activitate scazuta;
Utilizarea mulciului si a materialelor care protejeaza cultura, s-au dovedit eficace in
preveniirea virusilor;
Fructele sunt destul de fragile, deci aveti grija in momentul recoltarii si transportului;
Fiind o cultura prolifica, este necesar recoltarea zilnica.

52

Altoirea pe Peireskiopsis
De ce altoim ?
O ntrebare a crui rspuns s-ar putea s nu mulumeasc pe toat lumea!.
Un motiv pentru care recurgem la acest metod este satisfacerea dorinei de a obine ct mai
repede plante florifere, n cazul speciilor cu o dezvoltare lent. Un alt motiv l constiuie
greutatea i cantitile mici de semine care pot fi procurate la anumite specii. Altoirea
plantelor din aceste semine ofer o dezvoltare sigur a acestora. Plantele rezultate din altoire,
ntr-un timp foarte scurt, comparat cu stadiul normal de dezvoltare, aduc semine.
nsmnarea din care rezult plantele de altoit o execut n luna aprilie. La dou-trei sptmni
de la germinare pe plante apar primi spini, moment n care acestea devin apte pentru altoire.
Portaltoiul utilizat, Peireskiopsis spatulata sau Peireskiopsis velutina, l pregtesc la sfritul
verii. n acest perioad tai vrful plantelor, butaii obinui i pun la nrdcinat pentru anul
urmtor. Pn la primvar planta mam va dezvolta lstari de 15 - 17 cm. Lstarii, primvara
devreme i pun la nrdcinat n ghivece separate, acestea devenind portaltoii pe care i
utilizez. O condiie esenial n reuita operaiei este ca portaltoiul s aib o rdcin
viguroas, deas. nainte de altoire, portaltoii i cresc ntr-un loc semi ntunecat al serei,
asigurndu-le ap din belug i cldur. Acest cretere forat va determina dezvoltarea unui
vrf de cretere de 1,5 cm, fraged uor de tiat.
Operaia de tiere a plantelor i a portaltoiului o execut cu dou lame de brbierit noi. Una o
utilizez pentru plantule, cealalt pentru portaltoi, avnd grij s nu amestec cele dou lame.
Dup fiecare tiere dezinfectez lamele cu spirt. Plantulele le tai n poriunea mai groas i
dup tiere le acopr cu un pahar mic, pentru a preveni uscarea rapid a tieturii. Poriunea de
pe portaltoi unde voi executa tierea, n prealabil o dezinfectez cu spirt, cu ajutorul unei
pensule, pentru a preveni posibilitatea apariiei unei infecii. Dup executarea tieturilor aez
plantula pe Peireskiopsis, executnd o uoar rsucire a acesteia pentru a elimina eventualele
bule de aer. n cazul altoirii pe Peireskiopsis nu este necesar presare altoiului pe portaltoi.
O alt metod folosesc n cazul altoirii butailor mai mari. n acest caz portaltoiul l ascuesc
iar n altoi fac o scobitur. Aez altoiul pe portaltoi apsnd i rsucind uor n acelai timp
altoiul. Altoiul l fixez de portaltoi cu un spin de la o plant mare. Trebuie inut cont de faptul
c Peireskiopsis are vasele capilare situate n epiderma plantei i nu n mijlocul tulpinei.
Altoiul se aeaz n aa fel pe portaltoi ca vasele capilare a celor dou plante s se suprapun.
Este un factor de care depinde reuita aciunii (i n cazul altor tipuri de portaltoi).
Altoirea pe alte genuri de portaltoi
n afara motivaiilor ce justific altoirea pe Pereskiopsis, pot aprea situaii cnd suntem pui
n faa unei posibile pierderi a unei plante fie ca urmare a unui nceput de putrezire, cnd prin
ndeprtarea poriunii afectate uneori salvm planta, fie datorit unei mai limitate posibiliti
de nmulire pe cale sexuat, determinat de maturarea foarte trzie a plantei (ex. plantele
columnare), sau determinat de calitile biologice a unor genuri, specii sau forme ca: formele
clorofilo-deficitare, formele cristate, sensibilitate la nivelul coletului la umezeal, sau pur i
simplu pentru a realiza o mai rapid nmulire pe cale vegetativ prin realizarea de lstari mai
numeroi - specific plantelor altoite.
53

Ca i n cazul altoirii pe Pereskiopsis, principala problem o constituie obinerea i formatarea
portaltoiului.
Cei mai viguroi portaltoi se obin din plante provenind din genurille: Eriocereus,
Helianthocereus, Pachycereus, Cereus, Trichocereus, Myrtillocactus, Cleistocactus,
Echinopsis, Opuntia Selenicereus, Corryocactus, Hylocereus.
La altoirea pe genuri de plante altele dect Pereskiopsis - care are o via biologic de
portaltoi mai redus, determinat de creterea intens a altoiului i deci o suprasolicitare a
sistemului - se pot distinge dou situaii, care solicit portaltoi diferii :
altoirea intermediar, cnd se vor folosi portaltoi tineri, de 8-10 cm. nlime i cu un
diametru de cca. 1 cm., din speciile: Eriocereus jusbertii, Selenicereus grandiflorus,
Myrtillocactus geometrizans, Trichocereus pachanoi, candicans, schickendantzii,
thelegonoides, spachianus, macrogonus, Cleistocactus baumannii, candelilla,
smaragdiflorus, Corryocactus melanotricus, pachycladus, Cereus dayamii, jamacaru,
Echinopsis eyresii, sau special pentru speciile clorofilo-deficitare ca: Hylocereus
trigonus i Hylocereusundatus , iar n cazul Opuntiilor, specii de Opuntia ficus-indica,
triacantha, robusta;
altoirea definitiv, cnd vom utiliza portaltoi cu caracter de compatibilitate, de genul
Eriocereus jusbertii, Pachycereus pringlei i Echinopsis, pentru genuri i specii ca:
Mammillaria poselgeri, halei, maritima, pondii, setispina, schumannii, tetrancistra,
goldii, haudeana, saboae, theresae, perezdelarosa, solisoides, dodsonii, barbata,
carmenae, dehertiana, herrerae, humboldtii, lasiacantha, lenta, morricalli, olivae,
wilcoxii, stella-de-tacubaya, viescensis, Ariocarpus, Ortegocactus, Pelecyphora,
Encephalocarpus, Aztekium, Turbinicarpus, Pilocanthus, Pediocactus, Sclerocactus,
Discocactus, Buiningia, Uebelmannia, Cintia, Coleocephalocereus,
Austrocephalocereus, Micranthocereus, Copiapoa, Eriosyce, Reicheocactus, Delaetia,
Rodentiophila, Gymnocalycium, Blossfeldia, Frailea, Sulcorebutia, Rebutia,
Chamaecereus, formele clorofilo-deficitare sau cristate.
Pentru a concretiza situaiile de compatibilitate altoi - portaltoi subliniem:
- portaltoii realizai din Echinopsis se vor utiliza pentru toate tipurile de altoi pitice i ncet
cresctoare, sau mai rar pentru specii aparinnd genurilor: Echinocereus, Sclerocactus,
Pediocactus (inclusiv Utahia), ct i pentru speciile ce se ierneaz la temperaturi mai sczute
(5-10C);
- portaltoii realizai pe Eriocereus jusbertii, cruia i corespunde un sol umed i cald, care este
uor de iernat, fiind un portaltoi deosebit de rezistent, se preteaz altoirii de repicaturi;
- portaltoiul de Hylocereus i hibrizi ai acestuia are o cretere rapid i se preteaz altoirii de
epifite ce ierneaz la temperatur ridicat i umezeal precum i pentru altoirea de
repicturi, avnd dezavantajul c nu pstreaz corespunztor i un timp mai ndelungat
altoiul; deasemenea este pretabil pentru altoirea de cactui dependeni ca: Gymnocalycium
mihanovichii var. friedrichii cu cele dou forme ale sale : aurea i rubra i Chamaecereus
silvestris, formele cristatus i aureus;
- portaltoiul de Selenicereus (grandiflorus i macdonaldiae), ce se ierneaz la loc cald, este
potrivit pentru Schlumbergera i repicat;
54

- portaltoiul de Trichocereus (bridgesii, pachanoi, spachianus,etc.), ce se ierneaz la rece i
uscat , asigur o dezvoltare deosebit n volum a altoiului, are dezavantajul de a lstri
puternic, necesitnd o continu supraveghere n vederea nlturrii acestora.
Apartanena, altoiului i a portaltoiului, la aceiai subfamilie i eventual zon geografic
condiioneaz reuita altoirii.
Ca principiu general, altoirea se execut doar n perioada aprilie septembrie, deci n
perioada de vegetaie activ a plantelor. Dei este posibil ca viitorul portaltoi s fie nrdcinat
n anul executrii operaiunii de altoire, este indicat, pentru a asigura un sistem radicular ce
s susin dou plante, obinerea acestuia cu un an nainte.
Portaltoiul poate fi realizat pe seama unei plante mature sau pe seama unui buta.
Pentru obinerea butaului se procedeaz astfel:
Cu ajutorul unei lame, a unui bisturiu, sau a unui cuit bine ascuit, n prealabil dezinfectat cu
alcool (i nu prin flambare pentru a nu reduce duritatea metalului), se procedeaz la separarea
lstarului de pe planta mam, lstar ce trebuie s aibe o lungime de 10-15 cm. Pentru a nu
compromite planta mam tietura trebuie s fie ct mai mic i fr suprafee sfiate i se va
pudra cu un fungicid (nu cu alcool ntruct arde esutul viu) sau cu praf de crbune care
este sicativ.
Lstarul obinut se va ascui n partea proximal, n form de pan, dinspre exterior spre
cilindrul central, cu grij a nu-l leza. Suprafaa tiat se pudreaz cu un fungicid sau cu un
hormon de nrdcinare, iar vrful cu praf de gips
ce s previn o uscare rapid.

Lstarul fasonat, potrivit celor de mai sus, se
poziioneaz vertical timp de cteva zile , pn cnd
pe suprafaa tiat se formeaz o pelicul uscat.
Astfel pregtit, lstarul este aezat deasupra unei
site sub care este ap (deci se creiaz un mediu
umed), sau pe un suport ce s-l in ridicat peste
nivelul mesei sau, se planteaz ntr-un ghiveci de dimensiune corespunztoare, n care dup ce
s-a aezat peste orificiile de eliminare a excesului de ap sprturi ceramice sau pietri, se
introduce amestecul de sol specific genului pn la aproximativ 5-6 cm. de la buza superioar
urmat de 4-5 cm. de nisip.
Lstarul fasonat prin tiere i apoi cicatrizat, devenit buta, indiferent de soluia adoptat v-a
forma rdcini pe conturul tieturii.
n situaia n care dup cteva zile se constat c a nceput un proces de putrezire se v-a
proceda la o nou tiere, pn la esutul sntos, la uscarea sub form de pelicul i la o nou
nrdcinare.

55

Dup aproximativ 2-3 sptmni apar primele rdcini, cnd n situaia n care s-a folosit
procedeul de nrdcinare deasupra apei sau acea de suspendat, butaul se va planta fie n tvi
de butire, fie n ghiveci, unde timp de un sezon i continu formarea sistemului radicular.
Personal optez pentru nrdcinarea direct n nisip, procedeu care-mi asigur o continuitate
n procesul de nrdcinare, noile rdcini nu vor mai fi deranjate putnd trece direct n stratul
inferior, nutritiv.
Consider procedeul de sterilizare prin nclzire pn la punctul de fierbere a amestecului de
sol ca fr fundament tiinific i un exces de zel. Solul este un complex viu, cu o structur
granular specific, care-i dau proprieti de suport pentru via, pentru cultura plantelor. Prin
nclzire solul i pierde granulaia i microflora favorabil dezvoltrii vegetale, devine o
mas amorf!. Deasemenea, adaosul de crbune n sol nu poate fi tratat ca dezinfectant, este
doar un element higroscopic, ce menine un timp mai ndelungat umiditatea amestecului i
fixeaz bule de aer, deci asigur o mai mare porozitate.
Dup formarea sistemului radicular suficient de dezvoltat pentru a susine altoiul i portaltoiul
se procedeaz la altoire, care aa cum am mai spus se execut numai n sezonul de activitate
vegetativ a plantelor i numai pe timp clduros.
Dac urmrim altoirea unei plante delicate, vom opta pentru un portaltoi cu un sistem
radicular robust i alegem tipul de altoire permanent - care se realizeaz mai aproape de baza
plantei. Dac dorim s stimulm vegetaia unei plante, chiar cu riscul de a nu nflori i de a se
desprinde ulterior de portaltoi, atunci vom prefera altoirea temporar - care se face ctre
vrful portaltoiului.
nainte cu 2-3 sptmni de efectuarea altoirii butaii vor trebui pregtii, pregtire ce const
n aezarea lor la un loc mai puin luminat, la un loc cald i la udarea lor moderat, operaiune
ce va determina etiolarea vrfului. De fapt prin acest procedeu form vrful de cretere al
plantei,ceea ce duce la formarea de esut tnr.
Tehnica de altoire depinde de metoda adoptat:
- fie altoirea plat, cnd suprafaa de tiere a portaltoiului i al altoiului sunt plate,
- fie altoirea n V, cnd ambele plante se taie n V.

n cazul aplicrii metodei de altoire plat, indiferent de faptul c este o altoire intermediar
sau definitiv, a cror condiii le-am descris mai sus, portaltoiul va fi secionat cu ajutorul
unuia dintre instrumentele descrise la separarea lstarului de ctre planta mam. Suprafaa
secionat a plantei nrdcinate trebuie protejat pentru a nu se infecta/infesta i a nu pierde
sev, care n general este de consisten cleioas la portaltoii bine pregtii, prin secionare
unei foie ce se v-a lsa pe locul su. Pentru ca dup altoire, la cteva sptmni, portaltoiul s
nu elimine altoiul ca urmare a uscrii suprafeei de altoit, se va proceda la tierea oblic a
marginilor poriunii secionate.
56



Fazele pregtirii portaltoiului


Pasul urmtor este cel al pregtirii altoiului : altoiul, desprins de pe planta mam, sau
poriunea unei plante ce trebuie salvat, se va seciona identic portaltoiului, adic, pentru a nu
crea mediu de dezvoltare a diverilor fungi, pentru a crea condiii de aerisire, se taie oblic pe
margini i perfect plan la baz. Reuita altoirii const n suprapunerea perfect a vaselor
liberiene ale altoiului peste cele ale portaltoiului, creind o continuitate.


Fazele pregtirii altoiului


Pentru a realiza un contact intim ntre cele dou
suprafee create de ctre portaltoi i altoi se va proceda
la efetuarea unei presiuni (care nu trebuie s fie att de
mare nct s deformeze altoiul), fie cu ajutorul unor
benzi cauciucate elastice (elasticul se trece pe sub
ghiveci i peste poriunea apical a altoiului), fie cu
fire de a/sfoar ce au la capete mici greuti
(uruburi, piulie), fie cu lame elastice fixate ntr-un
suport fix dar care pot efectua o presiune continu i
perpendicular pe vrful altoiului. Dup 3-5 zile de la
efectuarea altoirii se vor ndeprta mijloacele de presare, planta se va aeza la un loc cald,
luminos dar nu n btaia direct a razelor solare. Noua plant se va crete identic
componenteloravndu-se ns n vedere ca apa de udare s nu ajung pe suprafaa de contact
altoi-portaltoi.

57

La efectuarea acestui tip de altoire trebuie avut n vedere ca poriunile de portaltoi rezultate n
urma secionrii s se utilizeze n continuare la formarea de noi portaltoi prin nrdcinare i
cretere.
Altoire n V, sau n despictur, se aplic n mod deosebit plantelor cu port pendent :
Zygocactus, Rhipsalidopsis, Schlumbergera, .a., mai mult cu scop estetic, utiliznd portaltoi
nali de 15-20 cm. Aceast metod const n tierea aproximativ a 2-3 cm. din vrful
portaltoiului, dup care se efectuiaz o tiere n V, care elibereaz att o poriune din cilindrul
central ct i din parenchim. Altoiul se taie sub form de pan, pe ambele fee, dup care se
introduce n despictura portaltoiului. Apoi, se leag strns portaltoiul peste altoi. Reuita
operaiunii const n rapiditatea execuiei.
Obinerea ndemnrii n efectuarea acestor manevre poate asigura reuita total, poate da
posibilitatea de a spori numrul indivizilor din colecie, mai ales cnd vorbim de plante rare,
valoroase i nu n ultimul rnd a da un plus de form i culoare deosebit de apreciate n
peisajul ambiental.



Fazele altoirii pe
Pereskiopsis





Dup executarea operaiei de altoire, ghivecele le aez ntr-un acvariu acoperit, pregtit
dinainte. Acesta are o nlime de 45 cm i permite aezarea unui numr de 16 ghivece cu
latura de 8 cm i a unui borcan de un litru. Borcanul l umplu cu ap distilat i l nclzesc cu
58

un nclzitor de acvariu, astfel ca temperatura apei s fie de 30 - 40C. Acest borcan asigur
mediul umed din acvariu. Mediul umed i cald trebuie meninut timp de 48 de ore. Altoirile
executate n acest fel se lipesc n dou- trei zile i dup o sptmn, dou se poate deja
observa dezvoltarea altoilor.


Altoirea se va executa numai pe portaltoi care au frunze, pentru a prelungi ct mai mult viaa
acestora.
n cazul altoirii pe Peireskiopsis, dup o perioad de 3-4 ani se ridic problema mbtrnirii
portaltoiului, care se manifest prin pierderea frunzelor i apariia unei scoare lemnoase pe
corpul acesteia i ncetinirea ritmului de cretere al altoiului. La apariia acestor semne altoiul
trebuie desprit. Acest operaie o fac prin tierea portaltoiului, la 4-5 cm sub altoi i
nrdcinarea acestui ciot ntr-o soluie cu substan nutritiv pn apar primele rdcini.
Acestea apar dup 3-4 sptmni, dup care plantez planta n amestec de pmnt. Se poate
recurge i la tierea altoiului, n poriunea cea mai groas i nrdcinarea butaului astfel
obinut sau realtoirea acestuia pe un alt portaltoi. Poriunea rmas pe portaltoiul vechi va
aduce lstari care la rndul lor pot fi nrdcinai sau altoii