TERMODINAMICA

BIOLOGICA
SAU
BIOENERGETICA
CONSERVAREA ENERGIEI
Living things succeed if they reproduce
new generations- Charles Darwin
Pentru a reusi, un organism viu trebuie sa
fie dotat cu :
- Un mecanism de conservare si
transmitere a informatiei genetice
- Abilitatea indivizilor de a trai suficient de
mult pentru a se putea reproduce.
CONSERVAREA ENERGIEI: MECANISME
Bazele moleculare ale transformarii si
conservarii energiei: structura complexelor
proteice care catalizeaza majoritatea
proceselor energetice.
Reactiile fotochimice si procese de
transfer de electroni in lantul respirator.
Mitocondria si rolul ei in supravietuirea
celulara.
Fotosinteza, ecologie si incalzire globala.
Cicluri majore in biosfera.

Cicluri majore in biosfera; All matter cycles...it is neither created
nor destroyed...
CICLUL BIO-GEO- CHIMIC

Sistemul terestru se divide in:

atmosfera
hidrosfera
litosfera
biosfera


Miscarea materiei intre
componentele sistemului
terestru

Macronutrienti : carbon,
hidrogen,oxygen,nitrogen,
fosfor,
sulf, potasiu,
calciu,fier,magneziu.

Micronutrienti: bor (plante
verzi, cupru (enzime),
molibden (bacterii care
fixeaza azotul).

Ciclul Biogeochimic generalizat
Ciclul hidrologic
Rezervoare - km
3
, %

Atmosfera 12 700, 0.001%
Oceane 1 230 000 000 97.2%
Lacuri 123 000 0.009 %
Rauri, fluvii 1 200 0.0001 %
Apa subterana 4 000 000
0.31%

Ghetari 28 600 000 2.15%

Populatia utilizeaza 12%
din apa de suprafata!!!!



Ciclul global al carbonului

Cresterea CO
2
in atmosfera:


Fluxul inspre atmosfera:
Respiratia plantelor + respiratia solului + arderea combustibililor
fosili + despaduriri + degajare din oceane + efecte climatice...

60+60+6+2+103+0.6 = 231.6 mld tone/an

Fluxul dinspre atmosfera:
Fotosinteza plantelor + dizolvat in oceane...

120 + 107 = 227 mld tone/an

Diferenta de 4 mld tone/an este degajata in atmosfera.

Ciclul azotului
Azotul este necesar ca nutrient
pentru plante

Exista un procent foarte mare de azot in atmosfera (N
2
= 80%), dar in
aceasta forma nu poate fi utilizat de catre plante. E nevoie de fixarea
lui.

Fixarea azotului = Conversia chimica a N
2
in forme mai reactive cum
sunt NH
3
(amoniac) or NO
3

(nitrati).
Denitrificare =Converia chimica a nitratilor inapoi la forma N
2
.

Poluarea cu oxizi de azot (SMOG)= N0
2
produs de automobile si alte
surse de combustie ( o culoare maro carcteristica).


NO
2
conduce la producerea de ozon in troposphere.
Ozonul este necesar in stratosfera pentru a proteja suprafata terestra
de radiatia UV, dar in troposfera este poluant.


Ploaia acida
Producerea acidului nitric in atmosfera


NO
2
+ OH ---> HNO
3

Producerea dioxidului de sulf in atmosfera SO
2
( din
arderea carbunilor) care duce la formarea acidului
sulfidric.

Acesti acizi sunt solubili in apa si produc ploaia acida.



Primul principiu al
termodinamicii
Contine principiul general de conservare si
transformare a energiei.
Energia interna a unui sistem contine energiile
cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a
microparticulelor (molecule, atomi, particule
subatomice) care compun sistemul si energiile
potentiale de interactiune reciproca dintre
microparticule.
Energia interna (U) este o functie de stare.
U= Q - L
In decursul proceselor dintr-un sistem, variatia
energiei lui interne este egala cu caldura primita
minus lucrul mecanic efectuat.
Q>0 (caldura primita de sistem) proces
endoterm.
Q<0 (caldura cedata de sistem) proces exoterm.
Transformare infinitezimala dU =dQ- dL
U- marime fizica de stare
Q, L - marimi fizice de proces (de
transformare).
Sisteme inchise simple dU = dQ pdV


functie de stare care caracterizeaza
fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de presiune constanta.
H = U + pV
dH = dU+pdV+Vdp
Izobar dp=0, deci dH = dU+pdV
Sau H = Q
p
adica variatia entalpiei intr-un
proces desfasurat in conditii izobare este
egala cantitativ cu caldura schimbata in
decursul procesului.
H>0 endoterme
H<0 exoterme

Entalpia
Legea lui HESS
Este o consecinta a principiului I al
termodinamicii.
Enunt: Daca din anumite substante initiale se
obtin, pe cai diferite, anumiti produsi finali,
atunci, indiferent de calea urmata, efectul
termic total va fi unul si acelasi.
Efectul termic total
ETT = Q
V
= U in procese izocore
ETT= Q
P
= H in procese izobare
Bilantul energetic al unui organism viu si
determinarea lui
Organismele vii pot fi asimilate unor masini termice care
functioneaza in conditii izoterm izobare.
Bilantul energetic B
E
= A
E
C
E
( aport de energie


cheltuiala de energie).
Bilant echilibrat A
E
= C
E
, B
E
=0 caracteristic starii
stationare.
B
E
>0, A
E
>C
E
, organisme tinere in crestere. Caz
patologic obezitate.
B
E
<0, A
E
<C
E ,
, boli digestive, stari patologice
cancer, tuberculoza, hipertiroidism.


Coeficientii izocalorici
Marimi termo- chimice introduse pentru a
se putea calcula aportul energetic al unui
organism viu prin principii alimentare.
Principii alimentare= principalele trei clase
de substante nutritive furnizoare de
energie: glucide, lipide , proteine.
Reactiile de oxido-reducere sunt
furnizoare de energie primara (reactii
de combustie).
Coeficienti izocalorici
Reprezinta cantitatea
de caldura care se
pune in libertate prin
combustia (oxidarea)
unitatii de masa dintr-
un principiu alimentar,
in conditii determinate.

C
i
= H/m [Kcal/g]
Coeficienti izocalorici
fizici
fiziologici
practici

Coeficienti izocalorici fizici
Reprezinta cantitatea de caldura pusa in
libertate prin combustia unitatii de masa
dintr-un principiu alimentar, in conditii de
laborator. Ei pot fi determinati prin metode
calorimetrice.
Produsi finali de ardere:
CO
2
, H
2
O- pentru glucide si lipide
CO
2
, H
2
O si N
2
pentru proteine
Coeficienti izocalorici fiziologici
Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
In conditii fiziologice, pentru proteine, produsii
finali de metabolism sunt CO
2
,H
2
O si substante
organice complexe:ureea, acidul uric, creatina,
creatinina.Deci combustia proteinelor este
incompleta.
In cazul proteinelor, coeficientul fiziologic este
mai mai mic decat cel fizic.
Coeficienti izocalorici practici
Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism,
tinandu-se cont de gradul de digestibilitate si de
absorbtie al alimentelor.
Grad de digestibilitate
(%) = (m
abs
/ m
ing
)x 100
c
p
=
.
C
fiz
Valoarea lui depinde de factori individuali,
natura alimentelor(animala, vegetala) si gradul
lor de preparare.
Valorile coeficientilor izocalorici
Calculul aportului energetic zilnic (AEZ):
AEZ = H
Z
= m
gluc
c
p,gluc
+m
lipid
c
p,lipid
+ m
p
c
p prot,

Regula septimilor pentru un regim alimentar echilibrat:
4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.
Calculul cheltuielilor energetice
Deoarece oxigenul nu se stocheaza, intensitatea
reactiilor de combustie la un moment dat este
proportionala cu consumul de oxigen in unitatea de
timp.
Echivalentul caloric al litrului de oxigen EQ
O2
reprezinta cantitatea de energie eliberata prin
consumarea in reactiile de combustie a unui volum
de 1 litru de oxigen, masurat in conditii standard.
Valoarea lui este intre 4,7 Kcal/litru si 5,05 Kcal/litru
Reactia generala pentru combustia metabolica a unui amestec de
alimente:
Principii alimentare + n
1
O
2
n
2
CO
2
+ n
3
H
2
O + alti metaboliti,
unde n
1
, n
2
si n
3
sunt numarul de moli respectivi.

Coeficient respirator= raportul dintre volumul de CO
2
expirat si
volumul de oxigen consumat, in acelasi interval de timp.
Q
R
= V
CO2
/ V
O2
= n
2
/ n
1

Valoarea maxima a coeficientului respirator este 1 si corespunde
metabolizarii exclusive a glucidelor. Valoarea minima este 0.7
ceea ce corespunde metabolizarii exclusive a lipidelor.
Cheltuiala energetica a organismului pentru o zi :
CEZ = EQ
O2
x V
O2


Repartitia cheltuielilor energetice


MB= metabolism bazal= minimul de energie necesar intretinerii functiilor
vitale (respiratie, circulatie, activitate nervoasa etc) 60%
ADS= actiune dinamica specifica a alimentelor= efortul biochimic de
prelucrare a alimentelor dupa absorbtie 5%
TR= termoreglare = cheltuiala energetica pentru stabilirea confortului
termic, 10%
EM= efort muscular= activitate cu un necesar energetic variabil
depinzand de munca fizica prestata , 25%


Cheltuieli energetice zilnice
Munca de birou 2800 - 3000 Kcal/zi
Munca fizica grea 4500 - 5000 Kcal/zi

Tema individuala
Calculati aportul energetic pentru un
produs alimentar la alegere ( biscuiti,
paste, ciocolata, etc) utilizand informatiile
nutritionale de pe ambalaje.