CUVNT NAINTE

Disciplina M.D.S. Jocuri de echip, cuprins n planul de

n!"#$% al &acul%"ii de Educa"ie &i'ic (i Spor% (i al &acul%"ii de
)ine%o%erapie, are ca o*iec%i! principal nar#area s%uden"ilor din
anul I, cursul de *a' cu un sis%e# de cuno(%in"e %eore%ice (i
prac%ico+#e%odice din ,ocul de hand*al necesar -or#rii !ii%orilor
pro-esori.
Con"inu%ul lucrrii es%e concepu% con-or# ac%ualului pro.ra#
ce cuprinde n%rea.a pro*le#a%ic a disciplinei, a!$nd ca scop
capaci%area s%uden"ilor cu cuno(%in"e, deprinderi (i priceperi
prac%ico+#e%odice pen%ru procesul de ins%ruire.
Cursul se pre'in% cu o %e#a%ic adec!a%, acoperind o *a' de
in-or#a"ii di!erse cu un *o.a% con"inu% in-or#a%i! (i aplica%i!.
Cursul es%e adresa% s%uden"ilor de la -acul%"ile de educa"ie
-i'ic si /ine%o%erapie, -iind u%il la e0a#enele (i !eri-icrile la ni!el
de an sau n cadrul pro*ei scrise la E0a#enul de licen".
AUT1A2EA
Cuprins
Capitolul I - Bazele generale ale teoriei, metodicii i practicii jocului de
handbal. Domeniul jocului de handbal.
1.1 Handbalul ca disciplin sportiv....................................................5
1.2 Handbalul ca mijloc al educaiei fizice..........................................5
1.3 Handbalul ca disciplin tiinific..................................................6
1.4 omeniul jocului de !andbal........................................................."
1.5 #aracteristicile jocului de !andbal.................................................$
1.6 %endinele de evoluie ale jocului de !andbal................................&
Capitolul II - Istoric. Apariia i dezvoltarea jocului de handbal n
!om"nia. ........................................................................................................11
2.1 'storicul !andbalului (n ara noastr...............................................1"
Capitolul III - #ehnica jocului de handbal.
3.1 )istematizarea elementelor i procedeelor te!nice.........................21
3.1.1 *specte metodice privind pre+tirea ....................................24
te!nic (n jocul de !andbal
3.1.2 %e!nica (n atac......................................................................25
3.1.3 %e!nica (n aprare.................................................................32
Capitolul I$ - #actica jocului de handbal
4.1 *ciuni tactice individuale i colective...........................................35
4.1.1. #omponentele tacticii sportive............................................. 35
4.1.2 *ciuni te!nico,tactice...........................................................3$
4.1.3 *ciuni te!nico,tactice individuale de aprare.......................3$
4.1.4 *ciuni te!nico,tactice colective de aprare...........................3&
4.1.5 *ciuni te!nico,tactice individuale de atac ...........................4-
4.1.6 *ciuni te!nico,tactice colective de atac ...............................41
Capitolul $ - Atacul n jocul de handbal.
5.1 .aze/ forme i sisteme de joc...........................................................45
5.1.1 .aza ',a a atacului , contaatacul.............................................45
5.1.2 .aza a '' , a a atacului 0 #ontraatacul susinut.......................4&
5.1.3 .aza a ''' , a a atacului 0 1r+anizarea....................................51
5.1.4 .aza a '2, a a atacului 03ocul (n sistem..................................51
5.1.5 .orme de joc (n atac.................................................................52
5.1.6 )isteme de joc (n atac.............................................................53
5.1." 4olul i sarcinile juctorilor pe posturi....................................55
Capitolul $I - Ap%rarea n jocul de handbal.
3
6.1 .aze/ forme i sisteme de joc............................................................5$
6.1.1 .aza a ',a a aprrii 0 4eplierea...............................................5$
6.1.2 .aza a '',a a aprrii 0*prarea temporar.............................5&
6.1.3 .aza a ''',a a aprrii 0 1r+anizarea........................................6-
6.1.4 .aza a '2,a aprrii , 3ocul de aprare (n sistem......................61
6.1.5 .orme i sisteme de joc (n aprare ...........................................63
Capitolul $II - &etodica pred%rii handbalului n coal%.
".1 )isteme de acionare pentru (nvarea procedeelor te!nice de atac i
aprare................................................................................................................."-
Capitolul $III - !egulamentul jocului de handbal........................................&1
4
Capitolul I

Bazele generale ale teoriei, metodicii i practicii jocului de
handbal. Domeniul jocului de handbal
Handbalul este un joc sportiv de ec!ip/ inclus (n planul de (nvm5nt ca
disciplin obli+atorie/ (n cadrul 6niversitii 7aionale de 8ducaie .izic i
)port/ pentru studenii anului '.
9in5nd cont de evoluia jocului de !andbal pe plan naional i
internaional/ s,a ajuns la concluzia ca disciplina 0 H*7:*;, s fie studiat
sub mai multe aspecte i anume< ca disciplin spor%i!3 ca #i,loc al educa"iei
-i'ice (i ca disciplin (%iin"i-ic ncadra% n %eoria (i #e%odica educa"iei -i'ice
(i spor%ului.
4.4 5and*alul ca disciplin spor%i!
8ste un joc sportiv de ec!ip/ practicat at5t de biei c5t i de fete/
(mprii pe cate+orii de v5rst i pe +rade de miestrie sportiv. 8c!ipele sunt
formate din c5te " juctori fiecare/ dintre care unul este specializat pe postul de
portar. *cestora li se mai adau+ apte juctori de sc!imb/ dintre care unul este
portarul de rezerv. urata jocului este de dou reprize pentru toate cate+oriile
de sportivi.
=in+ea de !andbal este obiectul cu care se joac i are dimensiuni
diferite pentru cate+oriile de sportivi. 3ucarea min+ii se face cu m5na/ atin+erea
ei cu piciorul fiind interzis i sancionat conform re+ulamentului de joc.
3uctorul se poate deplasa (n teren conduc5nd min+ea (n driblin+/ sau folosind
pasele (ntre juctori/ iar pentru (nscrierea +olurilor se folosesc aruncrile la
poart din afara liniei care marc!eaz suprafaa de poart. 8c!ipa care
marc!eaz mai multe +oluri este declarat c5ti+toarea meciului.
Handbalul este un joc sportiv de (ntrecere/ ec!ipele care se (nfrunt au
ca obiectiv obinerea de performane sportive/ e>primate prin c5ti+area de
titluri de campioni/ de meninere (n cate+oria de (ntrecere sportiv/ de
promovare (ntr,o cate+orie superioar/ de c5ti+are a unor trofee pe plan naional
i internaional.
#a disciplin sportiv de performan/ jocul de !andbal se practic (n
cadrul ec!ipelor (ncadrate (n seciile cluburilor i asociaiilor sportive/ care de
re+ul au mai multe ec!ipe de diferite cate+otii de v5rst i miestrie.
4.6 5and*alul ca #i,loc al educa"iei -i'ice
%eoria i metodica educaiei fizice i sportului cunoate urmtoarele
mijloace ale educaiei fizice i anume< atletismul/ +imnastica/ jocurile sportive i
5
turismul. #ele patru jocuri sportive re+site (n pro+rama colar sunt? basc!et/
fotbal/ !andbal i volei/
Handbalul este un joc cu min+ea/ care se desfoar (n cea mai mare
parte a timpului de joc (n micare i (n aler+are (n cea mai mare vitaz/ ceea ce
pretinde din partea subiecilor s depun eforturi fizice apreciabile i s participe
cu un mare an+ajament psi!ic (n joc.
Handbalul ca mijloc al educaiei fizice contribuie la (nsuirea unor
deprinderi motrice de baz i specifice/ a abilitilor necesare (n via/ a unor
cunotine speciale de te!nic i tactic sportiv. 3ocul de !andbal se +sete (n
lecia de educaie fizic (ncep5nd cu clasa a 2 a . 8l contribuie la realizarea unui
amplu proces/ prin care elevul se formeaz/ se dezvolt/ se maturizeaz din
punct de vedere fizic/ psi!ic/ moral/ esteic/ afectiv/ volitiv.
)ub (ndrumarea profesorului de educaie fizic/ !andbalul dezvolt
caliti de voin/ ca d5rzenia/ combativitatea/ curajul/ iniiativa/ perseverena i
caliti morale/ ca atitudinea corect fa de colectivul (n care este inclus/
capacitatea de acionare (n +rup. 8ste un joc sportiv foarte accesibil/ simplu de
jucat/ uor (neles/ se poate practica de la v5rste fra+ede/ cu indici de ten!icitate
ridicai. 'ntervenia profesorului/ asi+ur practicarea unui joc te!nic/ fr duriti
sau violene. 4especterea re+ulamentului jocului nu permite s se ajun+ la
atitudini brutale/ fa de partenerii de (ntrecere/ ci la o desfurare corect (n
spiritul fair,pla@ului.
Handbalul (n coal contribuie la formarea (nsuirilpr i trsturilor
pozitive/ ale carecterului i personalitii/ la favorizarea convin+erilor i
obinuinelor de comportare civilizat a elevilor.
4.7 5and*alul ca disciplin (%iin"i-ic
%eoria i metodica educaiei fizice i sportului este tiina care studiaz
le+ile educaiei fizice i sportului/ (ncadr5nd teoria i metodica fiecrei ramuri
sportive/ deci i a !andbalului. %eoria i metodica !ndbalului deriv din teoria
+eneral a eduaiei fizice i ca atare se poate vorbi despre !andbal ca despre o
disciplin tiinific de predare (n 6.7.8...)./ sau la diferite cursuri de
specialitate.
#a disciplin tiinific studiaz<
coninutul jocului de !andbal sub aspect te!nic/ tactic/ fizic/
teoretic i psi!olo+ic?
+eneralizeaz (n mod toretic practica (naintat a celor mai bune
ec!ipe i juctori. %ot ce apare nou la marile competiii/
3.1./#.=./#.8/ cu privire la sistemele de joc/ sau noi procedee
te!nice de e>ecuie sunt analizate/ studiate/ e>plicate din punct
de vedere tiinific i opoi +eneralizate i transmise din nou
practicii?
studiaz istoricul i evoluia jocului?
studiaz te!nica i tactica jocului?
6
face le+tura cu celelalte jocuri i discipline sportive/
(mprumut metode i mijloace de pre+tire fizic specifice din
alte ramuri sportive?(mprumut aciuni tactice din alte jocuri
sportive. %oate acestea sunt analizate i (n final se stabilete
modul de aplicare cel mai bun?
face le+tura cu alte discipline tiinifice ca< i+iena sportiv/
fiziolo+ia sportiv/ anatomia i biomecanica/ bioc!imia etc?
studiaz metodica !andbalului/ stabilind principii/ re+uli?
studiaz re+ulamentul jocului i interpretarea corect a
acestuia/ precum i noi posibiliti de modificare a re+ululor de
joc/ sau de introducere a unora noi.
4.8 Do#eniul ,ocului de hand*al
atorit faptului c !andbalul este un joc sportiv (n care min+ea este
aruncat cu m5na de la un juctor la altul (n vederea realizrii paselor/ iar
aruncarea la poart trebuie s se fac puternic cu ajutorul micrilor de zv5rlire/
solicit5nd puternic articulaiile cotului i umrului/ la clasele ','2/ profesorul
pentru a,i deprinde pe elevilor cu situaia de ec!ip (n atac i de ec!ip (n
aprare utilizeaz unele jocuri pre+titoare/ tafete/ precum i jocuri dinamice (n
care elevii sunt iniiai cu pricipalele elemente te!nico,tactice specifice jocului
de !andbal. eprinderile formate cu ajutorul jocurilor pre+titoare vor constitui
o bun baz pentru (nsuirea !andbalului la clasele 2,2'''.
9in5nd cont de efectele practicrii jocului de !andbal asupra
or+anismului elevilor de aceste v5rste/ a fost introdus (n pro+ramele de educaie
fizic i de activiti sportive. Handbalul poate fi practicat inte+ral/ prin jocuri la
dou pori/ sau sub forma unor structuri de e>erciii/ care conin mai multe
procedee te!nice i care odat (nsuite vor putea fi aplicate (n joc.
;a finele ciclului +imnazial elevii trebuie s cunoasc bine modelul
minimal de joc.
Ai (n ciclul liceal/ jocul de !andbal este prevzut (n pro+rama colar
pentru orele de educaie fizic i activiti sportive. ;a acest nivel se urmrete
perfecionarea deprinderilor/ priceperilor i cunotinelor dob5ndite (n clasele
anterioare/ (nsuirea de noi procedede te!nice i aciuni tactice/ (nc5t elevii s
poat practica jocul bilateral cu succes.
8ducaia fizic a studenilor este disciplin de (nvm5nt obli+atorie
pentru anii ' i ''. .oarte muli studeni opteaz pentru ramura sportiv 0
!andbal/ formeaz ec!ipe particip5nd la #ampionatele interuniversitare.
Bentru selecionarea i pre+tirea celor mai dotai elevi pentru
practicarea sportului de performan au luat fiin cluburile sportive colare de
mare performan. Cn aceste secii elevii sunt instruii (n baza unei pro+rame
speciale. 8i particip la diferite competiii de juniori '2/ '''/ '' i '/ ca de
e>emplu< #ampionatul 4epublican de juniori '''/ ''/ '/ #ampionatul judeean/
#ampionatul =unicipal/ etc.
7
4.9 Carac%eris%icile ,ocului de hand*al

Handbalul este un joc sportiv colectiv/ de asociaie / care se desfoar (n
aler+are/ uneori (n cea mai mare vitez/ fapt ce imprim jocului un caracter
dinamic. Boate fi considerat ca o sintez a deprinderilor motrice de baz ale
omului ca aler+area/ sritura/ prinderea i aruncarea.
poate fi (nvat i practicat cu uurinz de c!iar d oameni care nu au
o pre+tire special (ndelun+at?
poate fi or+anizat (n instituii/ uniti militare/ faculti i (n colile
de toate +radele av5nd influene pozitive at5t asupra motricitii ct
i asupra psi!icului/ fiind un joc sportiv atractiv i recreativ?
are o te!nic simpl i uor de (nvat pentru a fi practicat ca sport
de mas/ (n scop recreativ sau ca mijloc al educaiei fizice?
poate fi practicat de copii i tineri de ambele se>e/ brbai i femei
i de oameni (n v5rst ceva mai (naintat?
re+ulamentul de joc cuprinde re+uli puine/ care sunt simple i uor
de (neles/ aplicarea lor (n joc fc5ndu,se cu uurin?
instalaiile necesare sunt simple/ o min+e/ o suprafa neted de
teren/ dou pori i un ec!ipament sportiv format din tricou/ ort i
pantofi de sport.'nstalaiile necesare sunt puin costisitoare/ uor de
amenajat i construit prin mijloace proprii?
este un joc sportiv (n care contactul cu corpul este admis/ pericolul
de accidente este redus/ dac se respect re+ulamentul de joc i
adversarul.
Bentru a obine rezultate mari sportive (n domeniul !andbalului este
necesar practicarea lui (n cadrul unor colective sportive (n care munca de
instruire trebuie s fie judicios planificat i desfurat pe baze tiinifice.
3ocul modern/ jocul avansat/ se desfoar (n plin vitez/ (n ritm susinut
din primul i p5n (n ultimul minut de joc.*cest lucru presupune depunerea unor
eforturi fizice deosebite. 2iteza de deplasare i de reacie/ rezistena fizic (n
re+im de vitez i for specific/ (ndem,narea (n e>ecutarea cu convin+ere a
micrilor (neltoare/ mobilitatea i supleea (n e>ecutarea cu uurin a celor
mai comple>e micri mai sunt necesare a fi cultivate simul min+iei/ fora de
aruncare la poart i putere fizic +eneral. ezvoltarea acestor caliti
contribuie la (mbuntirea pre+tirii fizice +enerale i speciale/ la dezvoltarea
armonioas a trunc!iului/ a membrelor superioare i inferioare.
Brocedeele te!nice numeroase i variate trebuie s fie (nsuite astfel/
(nc5t s poat fi aplicate (n joc (n condiii de lupt cu adversarul/ (n prezena
unor factori de perturbare/ vor avea influene pozitive at5t asupra calitilor
motrice c5t i a celor psi!ice. Handbalul este un joc sporiv cu efecte educative
dintre cele mai favorabile dezvoltrii personalitii juctorilor.
8
#ombinaiile tactice (n atac desfurate (n vitez sub forma unor aciuni
variate/ pline de subtilitate i neprevzut/ ca i contramsurile luate de aprtori
necesit o pre+tire te!nico 0 tactic comple>/ precum i dezvoltarea calitilor
individuale/ de +5ndire i anticipaie.

4.: Tendin"ele de e!olu"ie ale ,ocului de hand*al
2alorificarea observaiilor la marile competiii D 3.1./ #.=./#.8.E/ au
scos (n eviden tendinele pozitive i ne+ative care au aprut (n evoluia te!nico
0 tactic/ fizic i psi!ic a jocului de !andbal.
Tendin"e po'i%i!e

creterea mestriei te!nico 0 tactice a juctorilor/ permite aplicarea
(n practic cu e>actitate a unor sisteme de joc (n atac i aprare?
apariia unor combinaii de mare subtilitate i finee/ precum i
apariia jocului acrobatic (n apropierea i pe deasupra spaiului de
poart/ contribuie la creterea spectaculozitii jocului?
pre+tirea fazei de finalizare cu o circulaie rapid de min+e i
juctori pentru a pune (n dificultate aprtorii?
creterea numrului de contraatacuri pe durata jocului?
combinaiile tactice (ntre doi i trei juctori sunt sunt folosite cu
mare eficien/ iar aciunile tactice individuale sunt subordonate
planului tactic al ec!ipei?
apariia de noi procedee te!nice/ cu mari dificulti (n e>ecuie/
e>ecutate de juctori deosebit de (nzestrai din punct de vedere fizic
i psi!ic?
creterea vitazei de joc (n toate fazele atacului?
perfecionarea jocului (n aprare/ jocul individual (n aprare a
devenit un joc atletic/ brbtesc care cere un an+ajament fizic total
din partea aprtorilor?specializarea juctorilor pe posturi/ at5t (n
atac/ c5t i (n aprare?
creterea ba+ajului de cunotine teotrtice de tactic i strate+ie?
Tendin"e ne.a%i!e
ei tendinele ne+ative care fr5neaz dezvoltarea calitativ a jocului
de !andbal sunt mai puine la numr/ trebuie evideniate i analizate pentru a
+si cile i mijloacele de (nlturare a lor.*cest lucru poate fi realizat prin
(mbuntirea procesului instructiv 0 educativ i sporirea e>i+enei factorilor de
conducere fa de maniera de joc a sportivilor.#5teva din elementele care
fr5neaz dezvoltarea jocului de !andbal i diminueaz din spectaculozitatea lui<
jocul nere+ulamentar practicat de aprtori n mod intenionat i
premeditat?
9
abundena faulturilor intenionate cum ar fi< blocarea nere+ulamentar a
atacanilor/ (mbriri/ (mpin+erile cu m5inile/ inerile/ (mbr5ncirea (n
semicerc etc. diminueaz frumuseea jocului?
atacarea brutal a juctorului cu min+ea de ctre aprtori cu scop de
intimidare?
intre aciunile nere+ulamentare a atacanilor fa de aprtori enumerm<
inerea aprtorului la semicerc de ctre pivotul ec!ipei din atac?
(mbr5ncirea i (mpin+erea aprtorului (n semicerc cu scopul facilitrii
propriului demarcaj?
blocarea nere+ulamentar a aprtorului?
inerile de timp i jocul pasiv?
lipsa de fair 0 pla@ fa de adversari . spectatori i arbitri
10
Capitolul II
Istoric. Apariia i dezvoltarea handbalului pe plan mondial
3ocul de !andbal este un joc construit din +5ndirea unor peda+o+i ai epocii
moderne/ este un joc relativ t5nr/ care a aprut la sf5ritul secolului al F'F 0
lea/ ca o transformare a unor jocuri cu carecter popular i sub influena altor
jocuri sportive/ (n special a fotbalului/ din a crui idee fundamental de joc s,a
inspirat cel mai mult.
Cn anul '()*, (n #e!oslovacia este cunoscut un joc sportiv numit
+A,-.A, cruia 2aclav Garas a publicat (n anul 1&-5 re+ulile de joc.
Cn anul '()(/ Hol+er 7ielsen din anemarca/ a introdus (n coli un joc
denumit +A.DB/0D/ care avea re+ului asemntoare cu !andbalul (n "/
tiprete re+ulamentul de joc (n anul 1&-4/ or+anizeaz competiii i pune bazele
unei federaii.
Cn 6craina/ (nc din anul ')1) au fost folosite (n leciile de educaie fizic
jocuri cu min+ea/ printre care unul jucat (n " juctori care se asemna foarte
mult cu !andbalul actual.
Cn ')'2, (n 4usia s,a or+anizat prima competiie de !andbal pe terenuri
reduse.
*nul ')'3 marc!eaz (nceputurile !andbalului (n Hermania/ c5nd
profesorul de educaie fizic =a> Heiser/ a (mbinat mai multe jocuri populare
(ntr,unul sin+ur/ pe care l,a numit %14:*; i era folosit (n timpul iernii ca
sport complementar pentru +imnati.
Cn anul ')'), antrenorul de atletism #arl )c!ellenz a (mbuntit
substanial re+ulile jocului %orbal/ care s,a inspirat din jocul de fotbal/ astfel a
creat un nou jocsportiv cruia i,a dat denumirea de +A.DBA0.
Handbalul se juca pe terenul mare de fotbal/ iar o ec!ip era format din
11 juctori. Handbalul a (nceput s se rsp5ndeasc (n Hermania/ apoi (n rile
(nvecinate/ iar mai t5rziu (n multe ri europene/ dar i din alte continente.
Brimul joc intenaional a avut loc (n anul ')*3 (ntre Hermania i *ustria/
care s,a (nc!eiat cu victoria *ustriei cu scorul 6,3.
Brimul joc intenaional a !andbalului feminin a avut (n anul ')21,
prota+oniste fiind Hermania i *ustria/ victoria revenind *ustriei cu scorul de 5,
4.
*ctivitatea internaional era dirijat de o comisie de jocuri sportive din
cadrul 4ederaiei Internaionale de Atletism Amator 5IAA46, care a or+anizat
la 7ocurile /limpice de la Amsterdam - ')*(, demonstraii de handbal. %ot
(n acest an a avut loc con+resul de constituire a .ederaiei 'nternaionale de
Handbal *mator/ la care a u luat parte 11 ti i se public primul re+ulament
internaional de !andbal (n 11 juctori.
3ocul de !andbal devine din ce (n ce mai rsp5ndit fapt ce determin
introducerea lui (n programul 7ocurilor /limpice de la Berlin 8 ')29. ;a
11
acest turneu olimpic au participat 6 ri printre care i 4om5nia/ care s,a clasat
pe locul 5.
Cn anul ')2: se a;iliaz% ara noastr% la 4ederaia Internaional% de
+andbal Amator 5I+A46.
Cn rile scandinave datorit condiiilor climaterice nefavorabile practicrii
!andbalului (n 11 juctori/ s,a dezvoltat mai mult jocul de !andbal (n " juctori.
Cn anul ')23 se disput primul joc de !andbal (n " interri (ntre )uedia i
anemarca/ victoria revenindu,i )uediei cu scorul de 1$<12.
Cn anul ')2( are loc primul campionat mondial de !andbal (n sal D!andbal
(n "E/ or+anizat la :erlin particip5nd doar 4 ri/ clasamentul fiind < Hermania/
*ustria/ )uedia i anamarca. Cn acela an se or+anizeaz i primul campionat
mondial de !andbal (n 11 juctori tot (n Hermania/ la care particip 1- ri
printre care i 4om5nia/ ocup5nd locul 5 dup Hermania/ 8lveia/ 6n+aria i
)uedia.
*l doilea rzboi mondial (ntrerupe activitile sportive/ care se reiau uor
dup capitularea Hermaniei !itleriste.
<n '):9 la congresul de la Copenhaga se dizolv% 4ederaia
Internaional% de +andbal Amator 5IAA46 i se n;iieaz% 4ederaia
Internaional% de +andbal 5I+46, cu participarea a ': %ri.
!om"nia devine membr% a I+4 la congresul de la =aris n anul '):(.

=almares internaional
7ocuri /limpice 8 &asculin
+andbal n '' juc%tori
1&36 0 :erlin 0 Hermania/ *ustria/ 8lveia ?
+andbal n > juc%tori
1&"2 0 =unc!en 0 Iu+oslavia/ #e!oslovacia, !om"nia ?
1&"6 0 =ontreal , 64))/ 4om5nia / Bolonia ?
1&$- , =oscova , 4H/ 64))/ !om"nia?
1&$4 0 ;os *n+eles ,Iu+oslavia / Hermania/ !om"nia?
1&&2 0 :arcelona 0 #)'/ )uedia/ .rana?
1&&6 0 *tlanta 0 #roaia/ )uedia/ )pania?
2--- , )idne@ 0 4usia/ )uedia/ )pania?
2--4 0 *tena 0 #roaia/ Hermania/ 4usia ?
2--$ , BeJin , .rana/ 'slanda/ )pania ?
Campionate &ondiale - &asculin - @eniori
+andbal n '' juc%tori
1&3$ 0 Hermania 0 Hermania/ 8lveia/ 6n+aria ?
1&4$ , .rana , )uedia/ anemarca/ 8lveia ?
12
1&52 , 8lveia 0 4.H/ )uedia/ 8lveia ?
1&55 , 4.H , 4.H/ / 8lveia/ #e!oslovacia /
1&5& 0 *ustria , Hermania/ 4om5nia / )uedia?
1&63 , 8lveia 0 4H/ 4.H/ 8lveia ?
1&66 0 *ustria 0 4.H/ 4H/ *ustria?
+andbal n > juc%tori - @eniori
1&54, )uedia 0 )uedia/ Hermania/ #e!oslovacia ?
1&5$ , 4H, )uedia/ #e!oslovacia/ Hermania?
1&61 0 4.H, !om"nia, #e!oslovacia/ Hermania?
1&64 0 #e!oslovacia - !om"nia, )uedia/ #e!oslovacia?
1&6" , )uedia 0 #e!oslovacia/ anemarca/ !om"nia?
1&"- 0 .rana 0 !om"nia/ 4H/ Iu+oslavia?
1&"4 , 4H , !om"nia/ 4H/ Iu+oslavia?
1&"$ 0 anemarca 0 4.H/ 64))/ 4H?
1&$2 , 4.H , 64))/ Iu+oslavia/ Bolonia?
1$&6 , )uedia 0 Iu+oslavia/ 6n+aria/ 4H?
1&&- , #e!oslovacia 8 )uedia/ 64))/ !om"nia?
1&&3 , )uedia 0 anemarca 04usia/ .rana/ )uedia?
1&&5 0 'slanda , .rana/ #roaia/ )uedia?
1&&" , 3aponia 0 4usia/ )uedia/ .rana?
1&&& 0 8+ipt , )uedia/ 4usia/ Iu+oslavia?
2--1 0 .rana 0 .rana/ )uedia/ Iu+oslavia?
2--3 0 Bortu+alia , #roaia/ Hermania/ .rana?
2--5 0 %unisia 0 )pania/ #roaia/ .rana?
2--" 0 Hermania , Hermania/ Bolonia/ anemarca?
2--& 0 =acedonia , .rana/ #roaia/ Bolonia?
Campionate &ondiale - &asculin 8 #ineret
1&"" , )uedia 0 64))/ 6n+aria/ Iu+oslavia?
1&"&, anemarca, )uedia , 64))/ Iu+oslavia/ )uedia?
1&$1 0 Bortu+alia , Iu+oslavia/ 64))/ #e!oslovacia?
1&$3 0 .inlanda , 64))/ 4.H/ anemarca?
1&$5 0 'talia , 64))/ )uedia/ Iu+oslavia?
1&$" , Iu+oslavia 0 Iu+oslavia/ )pania/ 64))?
1&$& 0 64)) 0 64))/ )pania/ Iu+oslavia?
1&&1 0 Hrecia 0 Iu+oslavia/ )uedia/ 64))?
1&&3 , 8+ipt 0 8+ipt/ anemarca/ 'slanda?
1&&5 0 *+entina 0 4usia/ )pania/ Bortu+alia?
1&&" 0 %urcia , anemarca/ 6craina/ .rana?
13
1&&& , Kuatar, anemarca/ anemarca/ 8+ipt?
2--1 , 8lveia , 4usia/ )pania/ )uedia?
2--3 0 :razilia 0 )uedia/ anemarca/ )lovenia?
2--5 , 6n+aria , anemarca/ )erbia/ 6n+aria?
2--" , =acedonia , )uedia/ Hermania/ anemarca?

Campionate &ondiale 7uniori
2--5 , Kuatar, )erbia/ #oreea/ #roaia
2--" 0 :a!rein , anemarca/ #roaia/ )uedia?

Campionate -uropene - &asculin 8 @eniori
1&&4 0 Bortu+alia, )uedia/ 4usia/ #roaia?
1&&6 0 )pania, 4usia/ )pania/ Iu+oslavia?
1&&$ , 'talia , )uedia/ )pania/ Hermania?
2--- , #roaia ,)uedia/ 4usia/ )pania?
2--2 0 )uedia , )uedia/ Hermania/ anemarca?
2--4 0 )lovenia , Hermania/ )lovenia/ anemarca?
2--6 , 8lveia 0.rana/ )pania/ anemarca?
2--$ 0 7orve+ia 0 anemarca/ #roaia/ .rana?

Campionate -uropene - &asculin- #ineret
1&&6 0 4om5nia , anemarca/ )pania/ 4usia?
1&&$ , *ustria , anemarca/ Iu+oslavia/ 6n+aria?
2--- 0 Hrecia , Iu+oslavia/ :ielorusia/ )pania?
2--2 0 Bolonia 0 Bolonia/ )lovenia/ Iu+oslavia?
2--4 0 ;etonia 0 Hermania/ anemarca/ )lovenia?
2--6 0 *ustria , Hermania/ )uedia/ anemarca?
2--$ , 4om5nia , anemarca/ Hermania/ .rana?
Campionate -uropene - &asculin-7uniori
1&&2 , 8lveia 0 Bortu+alia/ 4usia/ )pania?
1&&4 0 'srael , )pania/ Bortu+alia/ anemarca?
1&&" 0 8stonia , )uedia/ #e!ia/ 6n+aria?
1&&& , Bortu+alia, 6n+aria/ )pania/ anemarca?
2--1 0 ;u>embur+ , 4usia/ anemarca/ )uedia?
2--3 0 )lovacia 0 'slanda/ Hermania/ anemarca?
2--5 0 )erbia 0 )erbia/ #roaia/ anemarca?
2--6 , 8stonia , #roaia/ anemarca/ )uedia?
14
2--$ , =acedonia , Hermania/ anemarca/ )uedia?
4eminin
7ocuri /limpice
1&"6 0 =ontreal 0 64))/ 4H/ 6n+aria?
1&$- 0 =oscova 0 64))/ Iu+oslavia/ Hermania?
1&$4 0 ;os *n+eles , Iu+oslavia/ #oreea de )ud/ #!ina?
1&$$ , ,)eul , #oreea de )ud/ 7orve+ia/ 64))?
1&&2 0 :arcelona , #oreea de )ud/ 7orve+ia/ #)'?
1&&6 0 *tlanta 0 anemarca/ #oreea de )ud/ 6n+aria?
2--- 0 )idne@ , anemarca/ 6n+aria/ 7orve+ia?
2--4 0 *tena , anemarca/ #oreea de )ud/ 6craina?
2--$ 0 :eijin+ , 7orve+ia/ 4usia/ #oreea de )ud?
Campionate &ondiale - @enioare
+andbal n '' juc%tori
1&4& 0 6n+aria 0 6n+aria/ *ustria/ #e!oslovacia?
1&56 0 4.H 0 !om"nia, Hermania/ 6n+aria?
1&6- 0 1landa , !om"nia/ *ustria/ Hermania?

Campionate &ondiale - @enioare
+andbal n > juc%tori
1&5" 0 Iu+oslavia 0 #e!oslovacia/ 6n+aria/ Iu+oslavia?
1&62 0 4om5nia , !om"nia/ anemarca/ #e!oslovacia?
1&65 0 4.H , 6n+aria/ Iu+oslavia/ Hermania?
1&"1 0 1landa 0 4H/ Iu+oslavia/ 6n+aria?
1&"3 0 Iu+oslavia 0 Iu+oslavia/ !om"nia/ 64))?
1&"5 0 64)) 0 4H/ 64))/ 6n+aria?
1&"$ 0 #e!oslovacia , 4H/ 64))/ #e!oslovacia?
1&$2 , 6n+aria , 64))/ 6n+aria/ Iu+oslavia?
1&$6 , 1landa 0 64))/ #e!oslovacia/ 7orve+ia?
1&&- 0 #oreea de )ud , 64))/ Iu+oslavia/ 4H?
1&&3 0 7orve+ia 0 Hermania/ anemarca/ 7orve+ia?
1&&5 , *ustria,6n+aria , #oreea de )ud/ 6n+aria/ anemarca?
1&&" 0 Hermania , anemarca/ 7orve+ia/ Hermania?
1&&& 0 7orve+ia, anemarca, 7orve+ia/ .rana/ *ustria?
2--1 0 'talia 0 4usia/ 7orve+ia/ Iu+oslavia?
2--3 0 #roaia , .rana/ 6n+aria/ #oreea de )ud?
2--5 , 4usia 0 4usia/ !om"nia/ 6n+aria?
2--" , .rana , 4usia/ 7orve+ia/ Hermania?
15
2--& 0 #!ina , 4usia/ .rana/ 7orve+ia?


Campionate &ondiale 8 #ineret
1&"" 0 4om5nia , Iu+oslavia/ 64))/ !om"nia?
1&"& 0 Iu+oslavia , 64))/ 4H/ Iu+oslavia?
1&$1 0 #anada , 64))/ Iu+oslavia/ 4.H?
1&$3 , .rana , 64))/ 4H/ #oreea de )ud?
1&$5 , #oreea de )ud , 64))/ #oreea de )ud/ Bolonia?
1&$" 0 anemarca , 64))/ anemarca/ 4H?
1&$& , #oreea de )ud , 64))/ #oreea de )ud/ :ul+aria?
1&&1 , .rana , 64))/ #oreea de )ud/ anemarca?
1&&3 0 :ul+aria 0 4usia/ :ul+aria/ #oreea de )ud?
1&&5 0 :razilia 0 !om"nia/ anemarca/ 7orve+ia?
1&&" 0 #oasta de .ilde 0 anemarca/ 4usia/ !om"nia?
1&&& 0 #!ina , !om"nia/ ;ituania/ anemarca?
2--1 0 6n+aria , 4usia/ 6n+aria/ Hermania?
2--3 0 =acedonia , 4usia/ 6n+aria/ 7orve+ia?
2--5 0 #e!ia , 4usia/ 7orve+ia/ #oreea de )ud?
2--" , =acedonia 0 Hermania/ anemarca/ #oreea de )ud?
2--& 0
Campionate &ondiale 8 7unioare
2--6 0 #anada , anemarca/ #oreea de )ud/ !om"nia?
2--$ 0 )lovacia 0 4usia/ )erbia/ anemarca?
Campionate -uropene 8 @enioare
1&&4 0 Hermania , anemarca/ Hermania/ 7orve+ia?
1&&6 0 anemarca , anemarca/ 7orve+ia/ *ustria?
1&&$ 0 1landa , 7orve+ia/ anemarca/ 6n+aria?
2--- 0 4om5nia 0 6n+aria/ 6craina/ 4usia?
2--2 , anemarca , anemarca/ 7orve+ia/ .rana?
2--4 , 6n+aria , 7orve+ia/ anemarca/ 6n+aria?
2--6 0 )uedia , 7orve+ia/ 4usia/ .rana?
2--$ , =acedonia 0 7orve+ia/ )pania/ 4usia?
Campionate -uropene 8 #ineret
16
1&&6 0 Bolonia , anemarca/ 6craina/ 4usia?
1&&$ 0 )lovacia 0 !om"nia/ ;ituania/ 4usia?
2--- 0 .rana , !om"nia/ 4usia/ #roaia?
2--2 0 .inlanda , 4usia/ 6n+aria/)pania?
2--4 0 #e!ia , 4usia/ 7orve+ia/ )erbia?
2--6 0 7orve+ia , anemarca/ 7orve+ia/ !om"nia?
2--$ 0 %urcia , anemarca/ )pania/ !om"nia?
Campionate -uropene 8 7unioare
1&&2 0 6n+aria 0 7orve+ia/ anemarca/ Hermania?
1&&4 0 ;ituania 0 6craina/ #e!ia/ anemarca?
1&&" 0 *ustria 0 )pania/ 7orve+ia/ 4usia?
1&&& 0 Hermania , !om"nia/ 4usia/ Hermania?
2--1 0 %urcia 0 4usia/ Hermania/ 6n+aria?
2--3 , 4usia 0 4usia/ !om"nia/ .rana?
2--5 , *ustria 0 anemarca/ !om"nia/ .rana
2--" 0 )lovacia 0 .rana/ )pania/ 1landa?
6.4 Is%oricul hand*alului n "ara noas%r
Handbalul a aprut (n ara noastr la puin timp dup apariia sa (n
Hermania. Brima mrturie apare (ntr,un ziar din @ibiu la * mai ')** i atest c
primul joc de !andbal or+anizat (n ara noastr a avut loc la )ibiu (ntre dou
ec!ipe ale liceului din localitate.
#u timpul numrul ec!ipelor colare care practicau !andbalul a crescut i
(n alte localiti din %ransilvania/ fapt ce a permis or+anizarea unor competiii
colare interorae. Handbalul ptrunde i (n interiorul asociaiilor de +imnastic/
iar (n anul 1&2$ se or+anizeaz competiii la care particip pe l5n+ ec!ipele
colare i ec!ipele diferitelor asociaii sportive.
Cn anul 1&2& a fost posibil disputarea unor jocuri de !andbal (ntre
oraele )ibiu/ =edia/ )i+!ioara/ :istria i :raov.
Cn urmtorii ani iau fiin ec!ipe de !andbal (n oraele 4eia/ ;u+oj/
Bloieti/ :ucureti i Halai (n cadrul cluburilor sportive muncitoreti.
B5n (n anul 1&34 activitatea !andbalistic nu a fost dirijat de nici un
for sportiv. Cntre anii 1&34 i 1&36 activitatea de !andbal a fost condus de o
comisie din cadrul .ederaiei 4om5ne de :asc!et i 2olei/ fapt ce conduce la
(nceperea activitii competiionale interne i internaionale.
Cn anul 1&34 o ec!ip din )ibiu intreprinde un turneu de 11 jocuri (n
#e!oslovacia i Hermania.
Cn anul 1&35 se formeaz ec!ipa naional care susine primele jocuri
oficiale interri cu Bolonia.
17
;a " aprilie 1&36 se constituie .ederaia 4om5n de Handbal.
in anul 1&5-/ campionatul naional pentru ec!ipele masculine de
seniori se or+anizeaz sub forma unei divizii.
Cn anii 1-4& i 1&5- s,a or+anizat #upa 4om5niei dup sistemul
competiional de la fotbal.
*ctivitatea internaional a fost reluat (n anul 1&4&/ c5nd la %imioara a
avut loc o dubl (ntlnire (ntre ec!ipele masculine i feminine ale rii noastre i
6n+ariei/ pe care le,am pierdut cu scorul de "<1 la masculin i 4<1 la feminin.
Cn anul 1&5- are loc la Atrandul %ineretului din :ucureti primul curs de
antrenori de !andbal/ la care pe l5n+ instructori sportivi au luat parte muli
profesori de educaie fizic/ care cu timpul au devenit antrenorii ec!ipelor de
!andbal i au introdus totodat !andbalul (n coal.
Cn anul 1&55 se (nfiineaz divizia naional pentru !andbalul feminin.
#ele mai importante evenimente !andbalistice la !andbal (n 11 juctori
au fost<
1&51/ :ucureti/ ec!ipa masculin de !andbal (n 11 (nvin+e
ec!ipa #e!oslovaciei cu scorul de 14<13?
1&53/ :ucureti are loc .estivalul =ondial al %ineretului pentru
pace i prietenie/ ec!ipele 4om5niei masculin i feminin se
claseaz pe locul al doilea?
1&55/ 2arovia/ la .estivalul =ondial al %ineretului i )tudenilor
ec!ipa feminin ocup locul '/ iar cea masculin locul ''?
1&56/ .ranJfurt pe =ain/ 4...H./ ec!ipa feminin a 4om5niei
c5ti+ primul titlu mondial din istoria sportului rom5nesc/ pe
care o ec!ip de jocuri sportive (l cucerete la o competiie
mondial oficial or+anizat de o federaie internaional?
1&5"/ =oscova/ la .estivalul =ondial al %ineretului i
)tudenilor ec!ipele noastre ocup locul ''/
1&5&/ 2iena/ ec!ipa masculin cucerete medalia de ar+int la
#=?
1&6-/ 1landa/ cucerete al diolea titlu de campioan mondial la
!andbal (n 11?
#u aceste relatri se (nc!eie istoria !andbalului (n 11 (n ara noastr.
Brimele jocuri de !andbal (n sal s,au jucat (n anul 1&5- la %imioara/ iar
(n anii urmtori i la :ucureti i alte centre/ ca sport complementar pentru
!ndbalul (n 11.
Cn anul 1&5" (n locul #upei .4H s,a or+anizat prima ediie a
campionatului naional.
Brima (nt5lnire internaional de !andbal de sal a avut loc (n anul 1&56
(ntre ec!ipele oraelor :el+rad i :ucureti/ (n cadrul #upei 8uropei (ntre orae.
1&5"/ 3u+oslavia/ ec!ipa feminin de !andbal (n "/ particip la
#ampionatul =ondial i se claseaz pe locul 'F?
1&5$/ 4H/ec!ipa masculin de !andbal (n " particip la #ampionatul
=ondial i se claseaz pe locurile 13,16/ fiind ultima (n +rupa preliminar.
18
1&61/ ortmund/ 4.H/la #= de !andbal (n sal cucerete titlul mondial
(nvin+5nd (n final ec!ipa #e!oslovaciei cu scorul de &<$ dup dou prelun+iri
dramatice.
1&62/ :ucureti/ are loc #ampionatul =ondial feminin de !andbal (n "/
)tadionul 4epublicii/ ec!ipa 4om5niei cucerte titlul mondial/ invin+5nd (n
final cu scorul de $<5 ec!ipa anemarcei.
1&64/ Bra+a/ #e!oslovacia/ ec!ipa masculin de !andbal (n " cucerete al
doilea titlu mondial.
1&65/4.H/ ec!ipa feminin de !andbal (n "/se claseaz pe locul 2' din
nou ec!ipe participante.
1&65/ ec!ipa masculin inamo :ucureti c5ti+ #upa #ampionilor
8uropeni D##8E.
1&6"/ )uedia/ ec!ipa masculin de !andbal (n "/cucerete medalia de
bronz (n lupt cu ec!ipa 64)).
1&6$/ ec!ipa masculin )teaua :ucureti c5ti+ #upa #ampionilor
8uropeni D##8E.
1&"-/ Baris/ .rana/ ec!ipa masculin de !andbal (n " cucerete al treilea
titlu mondial (nvin+5nd (n final cu dou prelun+iri/ ec!ipa 4H.
1&"1/ 1landa/ / ec!ipa feminin de !andbal (n "/se claseaz pe locul '2/
fiind (ntrecut (n prelun+iri de ec!ipa 6n+ariei.
1&"2/ =unc!en/4.H/ prima participare a !andbalui masculin la 3ocurile
1limpice/ ec!ipa 4om5niei obine madalia de bronz.
1&"3/ :el+rad/ 3u+oslavia/ ec!ipa feminin de !andbal obine medalia
de ar+int/ pierz5nd finala cu 3u+oslavia cu scorul de 16<11D"<"E.
1&"4/ :erlin/ 4H/ ec!ipa masculin de !andbal (n " cucerete al
patrulea titlu mondial (nvin+5nd (n final cu dou prelun+iri/ ec!ipa 4H.
1&"5/ Giev/ 64))/ ec!ipa feminin de !andbal obine locul '2 i
calificarea la 3ocurile 1limpice de la =ontreal.
1&"6/ =ontreal/ #anada/ ec!ipa masculin de !andbal obine medalia de
ar+int/ iar ec!ipa feminin de !andbal obine locul '2.
1&"" ec!ipa masculin )teaua :ucureti c5ti+ pentru a doua oar
#upa #ampionilor 8uropeni D##8E.
1&$-/ =oscova/ 64))/ ec!ipa masculin de !andbal obine medalia de
bronz la 3ocurile 1limpice.
1&$4/ ;os *n+eles/ ec!ipa masculin de !andbal obine medalia de
bronz la 3ocurile 1limpice.
1&&-/ #e!oslovacia/ ec!ipa masculin de !andbal obine medalia de
bronz la #ampionatul =ondial.
2--5/)anJt Betersbur+/ 4usia/ ec!ipa feminin de !andbal obine
medalia de ar+int/ pierz5nd finala cu 4usia.

-C+I=- D- C0AB CBC#IDB#/A!- D-
CA=- -A!/=-.-
19
4-&I.I.
'. ')9' #upa #ampionilor L C#II.EA Bucureti
*. ')9: #upa #ampionilor L !A=ID Bucureti
2. ')(: #upa '.H... L C+I&I@#A0 !m. $"lcea
:. ')() #upa #upelor L C#II.EA Bac%u
3. ')() #upa '.H... L C+I&I@#A0 !m. $"lcea
9. '))2 #upa '.H... L !A=ID Bucureti
>. '))9 #upa 1raelor L @I0C/#AB ,al%u
(. *111 #upa 1raelor L !A=ID Bucureti
). *11* #upa #!allen+e L A. !-&I. Deva
'1. *119 #upa #!allen+e L !A0&-.#A0 Braov
''. *11> #upa #upelor L /0#C+I& !m. $"lcea
!A=ID BucuretiF 2 Cupe -uropene 5')9:, '))2, *1116, C+I&I@#A0
5/ltchim6 !m. $"lcea 2 5')(:, ')(), *11>6, C#II.EA Aniv. Bucureti '
5')9'6, C#II.EA Aniv. Bac%u ' 5')()6, @ilcotub ,al%u ' 5'))96, Aniv.
!emin Deva ' 5*11*6, !ulmentul Braov ' 5*1196.
&A@CA0I.
12.')93 #upa #ampionilor L DI.A&/ Bucureti
13.')9( #upa #ampionilor L @#-AAA Bucureti
14.')>> #upa #ampionilor L @#-AAA Bucureti
15.')(3 #upa '.H... L &I.AA! Baia &are
16.'))( #upa 8.H... L &I.AA! Baia &are
1".*119 #upa #!allen+e L @#-AAA Bucureti
1$.*11> Cupa Challenge L A.C.&. !-CIEA
@#-AAA Bucureti 2 Cupe -uropene 5')9(, ')>>, *1196, &I.AA! Baia
&are * 5')(3, '))(6, DI.A&/ Bucureti ' 5')936, A.C.&. !-CIEA
5*11>6.
20
Capitolul III
Tehnica ,ocului de han*al
7.4 Sis%e#a%i'area ele#en%elor (i procedeelor %ehnice
Tehnica jocului de !andbal reprezint Mun ansamblu de deprinderi
motrice specifice ca form i coninut privind manevrarea min+ii/ deplasarea
juctorului (n vederea acestei manevrri i care se desfoar dup le+ile
activitii nervoase superioare i ale biomecanicii/ (n scopul realizrii
randamentului ma>im (n jocN D'.G. H!ermnescu/ dup ;. %eodorescu/ adaptat
la specificul jocului de !andbal/ 1&"$/ 1&$2E.
*nsamblul acestor deprinderi motrice este alctuit din procedee te!nice.
;rocedeul %ehnic 0 la r5ndul su se cuprinde din micri/ uneori simple/
alteori mai comple>e/ e>ecutate de un juctor (n scopul obinerii unor rezultate
favorabile (n joc/ pentru a obine un randament ma>im/ cu ma>imum de efort i
(n minimum de timp.
3ocului de !andbal (i corespund forme +enerale ale micrilor prin care se
acioneaz (n manevrarea min+ii (n raport cu sarcinile jocului i cu re+ulile lui.
*ceste forme sunt cunoscute sub denumirea de mijloace de baz alte te!nicii/
sau elementele te!nicii.
Ele#en%ele %ehnicii jocului de !andbal sunt<
poziia fundamental?
micarea (n teren?
inerea min+ii?
prinderea min+ii?
pasarea min+ii?
driblin+ul sau conducerea min+ii?
fentele sau micrile (nelatoare?
aruncarea la poart?
21
scoaterea min+ii de la adversar?
blocarea aruncrilor la poart?
te!nica portarului.
.iecare element te!nic cuprinde un numr mai mic sau mai mare de
procedee te!nice.
;rocedeele %ehnice reprezint concretizarea i adaptarea elementelor
te!nice la diferite situaii specifice jocului. 8le sunt procedee de e>ecuie a
elementelor te!nice i au un caracter concret de e>ecuie. e e>emplu<
aruncarea la poart din aler+are/ pasa din sritur/ etc./ sunt procedee te!nice
concrete (n vederea efecturii cu eficien a aciunilor caracteristice jocului
de !andbal.
Brocedeele te!nice sunt de dou feluri< procedee te!nice simple i
procedee te!nice comple>e.
;rocedeele %ehnice si#ple au un caracter invariabil i sunt e>ecutate pe
baza unui stereotip dinamic Dpoziia iniial/ e>ecuia propriu,zis i poziia
finalE/ de e>emplu< aruncarea de la "m/ pasa zv5rlit de pe loc/ aruncarea de
la mar+ine/ etc.
;rocedeele %ehnice co#ple0e se (nt5lnesc (n majoritatea fazelor din
timpul jocului i const (n (nlnuirea fireasc a mai multor micri simple
care sunt (n funcie de jocul adversarilor i al coec!ipierilor.
Cn jocul de !andbal/ te!nica este un factor e>trem de important.
#unoaterea procedeelor te!nice este o necesitate pentru fiecare juctor/
deoarece/ toi coec!ipierii particip (n e+al masur la aciuni de atac i
aprare.
Cn jocul de !andbal deosebim
te!nica jocului de atac/
te!nica jocului de aprare?
te!nica jocului portarului.
Tehnica ,ocului de a%ac cuprinde urmtoarele elemente te!nice<
poziia fundamental (n atac?
micarea (n teren?
inerea min+ii?
prinderea min+ii?
pasarea min+ii?
driblin+ul?
fenta?
aruncarea la poart.
22
Tehnica ,ocului de aprare cuprinde urmtoarele elemente te!nice<
poziia fundamental (n aprare?
micarea (n teren specifc aprrii?
atacarea adversarului cu corpul?
scoaterea min+ii de la adversar?
blocarea aruncrilor la poart.
Tehnica por%arului cuprinde<
poziia fundamental?
deplasarea (n poart?
prinderea min+ii?
respin+erea min+ii cu braele?
respin+erea min+ii cu piciorul?
plonjonul?
micrile (neltoare 0 fentele?
de+ajarea min+ii.
23
24
7.4.4 Aspec%e #e%odice pri!ind pre.%irea %ehnic n ,ocul de hand*al
;re.%irea %ehnic este un proces de instruire prin care se urmrete
(nvarea/ consolidarea i perfecionarea procedeelor simple i comple>e
aplic5nd principiile didactice i cele ale antrenamentului sportiv/ constituie
=8%1'#* specific jocului de !andbal.
Cnvarea te!nicii jocului de !andbal se va realiza treptat/ in5nd cont de
anumite prioriti metodice. *ntrenorul va trebui s sistematizeze materialul de
predare (n aa fel (nc5t s fie accesibil juctorilor pentru fiecare ealon de
instruire 0 (nceptori 0 avansai 0 performani. *r fi o mare +reeal s se predea
prinderea min+ii cu o m5n/ (naintea (nsuirii corecte a prinderii min+ii cu dou
m5ini.
Brocedeele te!nice la (nceput se vor preda (n condiii uurate/ de e>emplu<
pasarea min+ii se va e>ecuta de pe loc/ apoi din deplasare uoar i (n mod
pro+resiv din vitez din ce (n ce mai mare.
up ce procedeele de baz au fost (nsuite/ se pot folosi aparate
ajuttoare ca< jaloane/ siluete/ fanioane care s simbolizeze adversarul i s,l
obinueasc pe juctor s acioneze (n funcie de acesta.
%recerea la o treapt superioar o reprezint e>ersarea procedeelor te!nice
cu adversar semiactiv.
Cn aceast faz a (nvrii/ se va ine cont de prezena i contraaciunea
adversarului/ juctorul adapt5ndu,se noilor condiii.
Brin aceasta te!nica se perfecioneaz/ juctorul (nv5nd sau descoperind
el (nsui re+uli de tactica individual/ pe care le va aplica (n joc/ atunci c5nd va
(ntalni situaii asemntoare.
6rmtoarea faz este e>ersarea (n lupt cu un adversar activ/ juctorul se
lovete de (ntrea+a capacitate de lupt a adversarului. Cn funcie de rezistena
acestuia/ el va avea posibilitatea s acioneze spontan/ improviz5nd i rezolv5nd
(n mod creator situaia data.
Berfecionarea procedeelor te!nice se realizeaz prin folosirea unor
e>erciii cople>e/ (n care poate e>ista sau nu adversarul. 8>erciiile comple>e
dau posibilitatea antrenorului/ ca (n lecia de antrenament s foloseasc diferite
faze de joc i s perfecioneze te!nica necesar juctorului/ pentru rezolvarea
acestora/ ele ofer i avantajele a>ersrii procedeelor te!nice (n condiii de efort
fizic/ solicit5nd i o concentrare psi!ic asemntoare jocului.
Berfecionarea procedeelor te!nice se (nc!eie (n jocuri de antrenament cu
sau fr sarcini speciale. *stfel juctorii au posibilitatea s e>erseze diferite
procedee te!nice (n condiii concrete de joc i s,i formeze o e>perien
proprie.
Cnsuirea te!nicii/ e>ersarea procedeelor te!nice i folosirea lor (n joc/ nu
poate fi i nu trebuie s fie separat de tactic. #oncomitent cu e>plicarea i
demonstrarea procedeelor te!nice se vor da indicaii i asupra folosirii tactice a
procedeului respectiv. *stfel (nvarea procedeelor te!nice mer+e mn (n mn
cu (nvarea re+ulilor i noiunilor privind utilizarea lor tactic. %e!nica i
tactica se influeneaz i se condiioneaz reciproc.
25
7.4.6 Tehnica n a%ac
;o'i"ia -unda#en%al
Bentru atac/ poziia fundamental trebuie s asi+ure o prindere sau o
deplasare corect/ care s asi+ure e>ecutarea cu ritm i coordonare a tuturor
procedeelor de pasare/ micare (n teren sau aruncare.
Brocedeele te!nice sunt<
Boziia fundamental
O O
(nalt medie
;en%ru pi!o"i - se recomand adaptarea unei poziii ec!ilibrate mai joas
i puin contractat/ profesorul sau antrenorul indic5nd juctorilor urmtoarele<
s fie plasat cu umrul opus braului de aruncare spre
poart?
+reutatea corpului repartizat pe piciorul de partea braului
de aruncare?
picioarele sunt deprtate/ cel (nc5rcat pe v5rf?
spatele rotund?
braele fle>ate din articulaia cotului/ pre+tit pentru a primi
min+ea.
*ceast poziie asi+ur o mare stabilitate (n lupta cu adversarii<
si+urana (n prinderea min+ii?
e>ecutarea unei aruncri rapide i eficace la poart.
;en%ru ,uc%orii de =#, poziia fundamental prezint urmtoarele
caracteristici<
juctorul orientat cu faa spre poart pentru a avea o vedere
de ansamblu?
a,i favoriza ptrunderea spre poart?
a putea pasa (n toate direciile?
+reutatea repartizat pe ambele picioare/ cel din parte
braului de aruncare fiind dus ceva mai (napoi/ pe v5rf?
braele uor (ndoite i rela>ate?
trunc!iul (nclinat puin (n fa 0 spatele rotund.
26
Mi(carea n %eren
=icarea (n teren cuprinde totalitatea poziiilor i a formelor de
deplasare/ caracteristice jocului de !andbal/ folosite de juctori (n scopul de a,i
crea situaii favorabile (n atac i (n aprare (n vederea rezolvrii sarcinilor i
cerinelor jocului.
=icarea (n teren cuprinde urmtoarele elemente t!nice<
startul?
aler+area lansat?
aler+area erpuit printre juctori?
s!imbarea de direcii , simpl i dubl?
opriri/ porniri/ (ntoarceri?
aler+are cu spatele?
sritur de pe loc cu btaie pe un picior sau dou picioare?
sritur cu elan cu btaie pe un picior sau pe dou picioare.
>inerea, prinderea, pasarea #in.ii
>inerea #in.ii procedeele te!nice de inere a min+ii/ utilizate (n jocul
de !andbal<
inerea min+ii cu dou m5ini?
inerea min+ii cu o m5n prin apucare?
inerea min+ii (ntre palm i antebra ,procedeu mai rar
folosit/ nu asi+ur suficient stpnire a min+ii i nu ofer
posibilitatea mnuirii?
inerea min+ii (ntre palm/ antebra i old 0 ofer mai
mult si+uran/ cere mai mult timp pentru e>ecutarea altui
procedeu/ se utilizeaz mai mult (n ptrunderile efectuate
printre adversari?
inerea min+ii (ntre palm i piept 0 din ce (n ce mai rar
folosit/ datorit incomoditii e>ecutrii rapide a altor
micri?
inerea min+ii ec!ilibrat 0 cel mai des folosit.
27
;rinderea #in.ii<
Brocedeele te!nice de prindere a min+ii sunt multe i variate/ ele se
e>ecut (n scopul de a intra (n posesia min+ii pasate de coec!ipier/ interceptate
de la adversar/ sau care se rosto+olesc pe sol.
#a o re+ul +eneral pentru toate procedeele de prindere se recomand ca/
privirea s fie aintit asupra min+ii/ pe toat traiectoria ei/ p5n (n momentul
contactului cu de+etele.
;rocedee %ehnice<
prinderea mingii cu dou mini se e>ecut (n mai multe
feluri (n funcie de direcia min+ii?
prinderea mingii n dreptul pieptului trunc!iul este puin
(nclinat (nainte/ cu +reutatea pe piciorul din fa/ braele
mult (ntinse spre direcia de unde vine min+ea/ palmele
privesc (n jos i uor (nainte/ cu de+etele departate i
rela>ate.
Cnainte ca min+ea s loveasc de+etele/ palmele se desc!id pentru a primi
min+ea/ care va lua primul contact cu v5rfurile de+etelor/ ocul provocat
de viteza min+ii i de rezistena palmelor se amortizeaz prin (ndoirea
pro+resiv a braelor/ trunc!iului i picioarelor/ +reutatea corpului trec5nd
pe piciorul din spate.

prinderea min+ilor joase?
prinderea min+ilor care atin+ solul?
prinderea min+ilor (nalte poate fi< prinderea min+ilor de pe
loc/ prinderea min+ilor din sritur?
prinderea min+ilor din lateral?
prinderea min+ii cu o m5n 0 se poate efectua<
(ntre palm/ antebra i old?
(ntre palm i piept?
(ntr,o m5n din lateral sau dinapoi?
(ntr,o m5n deasupra umrului?
(ntr,o m5n din sritur.
*ntrenarea procedeelor te!nice de prindere a min+ii cu o m5n constituie
unul din mijloacele cele mai bune pentru (mbuntirea (ndem5nrii.
;asarea #in.ii<
28
Cn jocul de !andbal se recomand (n mod special cunoaterea tuturor
procedeelor te!nice de pasare a min+ii/ e>ecutarea lor perfect/ deoarece viteza
de desfurare a jocului/ a+lomerarea din faa celor dou semicercuri
(n+reuneaz mult precizia e>ecuiilor
Brocedee te!nice de pasare a min+ii< , cu o m5n?
, cu dou m5ini?
de pe loc?
din aler+are?
din sritur?
precedate de elan de pai (ncruciai?
precedate de elan de pai adu+ai?
precedate de elan de pai sltai.
in punct de vedere al aciunii braului asupra min+ii deosebim<
pasa zv5rlit?
pasa (mpins?
pasa lansat.
Co#*ina"ii (i !aria"iuni a procedeelor de pasare<
pasarea min+ii cu m5n 0 pasa zv5rlit<
pe deasupra umrului?
lateral pe l5n+ umr?
lateral pe l5n+ old?
pasa lansat?

pe l5n+ umr?
pe l5n+ old?
pasa prin (mpin+ere<
din dreptul umrului?
din dreptul pieptului?
29
pasarea min+ii cu dou m5ini<
pe deasupra capului?
pe deasupra umrului?
de la piept?
lateral de la old?
pase pentru an+ajarea pivotului , pase speciale<
pasa din pronaie?
pasa (napoi pe deasupra umrului?
pasa pe la spate?
pasa cu pm5ntul?
pasa pe sub a>il.
Cnainte de a trece la (nvarea analitic i +lobal a jocului de !andbal pe
elemente i procedee te!nice/ se rocomand s se (nceap cu coala mingii.
Brin coala min+ii (nele+em totalitatea jocurilor i e>erciiilor cu caracter
de (ntrecere folosite (n scopul formrii deprinderilor de a manevra min+ea. 7u
reprezint un scop (n sine/ ci o metod +eneral folosit (n jocurile sportive/
oferind posibilitatea or+anizrii unor lecii cu coninut mai atractiv/ educativ cu
efecte multiple asupra (nsuirii deprinderilor te!nice.
.
;rinderea #in.ii cu dou #$ini (i pasa '!$rli% cu o #$n de deasupra
u#rului
2om descrie procedeul de prindere i pasare/ (ntruc5t el st la baza tuturor
celorlalte procedee.
3uctorul iese (n (nt5mpinarea min+ii cu braele (ntinse (n fa Duor
fle>ate din cotE/ palmele orientate (nainte i puin (n jos/ cu de+etele rsfirate. Cn
momentul contactului cu min+ea el caut s amortizeze ocul prin (ndoirea
pro+resiv a braelor din cot i articulaia pumnului Do prindere corect nu
produce z+omot (n momentul contactului min+ii cu palmeleE. up intrarea (n
posesia min+ii se e>ecut o micare pre+titoare pasrii/ prin aducerea braului
(napoi pe deasupra umrului/ min+ea fiind (mpins de braul opus celui de
aruncare/ concomitent cu rsucirea trunc!iului (n direcia braului de aruncare.
6rmeaz pasarea min+ii printr,un impuls transmis de piciorul din spate/ old/
trunc!i i bra/ care printr,o micare de biciuire din articulaie pumnului (nc!eie
aruncarea. Cn momentul final/ piciorul opus braului cu care se paseaz se afl (n
fa sprijinit pe sol.
30
Dri*lin.ul 0 conducerea mingii
Cn desfurarea jocului acest procedeu constituie uneori sin+urul mijloc de
deplasare cu min+ea (n teren. in punct de vedere tactic folosirea lui se
recomand numai atunci c5nd situaiile o impun/ e>cesul determin pierderea
min+ii i (ncetinirea jocului.
)e recomand (n urmtoarele situaii<
juctor sin+ur pe contraatac?
aciune individual de depire?
pentru pstrarea min+ii.
riblin+ul se e>ecut prin (mpin+erea min+ii cu o m5n/ lateral i puin (n
fa/ la nivelul oldului/ (nc5t s nu (mpidice aler+area. up ce revine dinspre
sol/ palma reia contactul printr,o micare de (nsoire elastic a m5inii din
articulaia pumnului/ cu palma rotunjit i de+etele rsfirate urm5nd ca (nainte
de punctul ma>im al (nlrii s se repete micarea de (mpin+ere.
riblin+ul se utilizeaz (n dou forme<
dri*lin. si#plu , o sin+ura (mpin+ere a min+ii pe sol i prinderea
ei?
dri*lin. #ul%iplu 0 (mpin+erea succesiv a min+ii pe sol.
?re(eli -rec!en%e<
driblin+ul se e>ecut (n fa corpului?
contactul ri+id al palmei cu min+ea.
)e recomand ca (n timpul e>ecutrii driblin+ului/ juctorii s nu
priveasc spre sol sau min+e. ) priveasc tot terenul pentru a cunoate (n orice
moment poziia i micarea partenerilor i a adversarilor.
&en%ele sau #i(crile n(el%oare
.entele sau micrile efectuate (n timpul jocului/ cu scopul de a (nela pe
adversari asupra inteniilor pe care le are.
)unt micri efectuate de juctori/ cu corpul sau cu se+mentele lui/ cu i
fr min+e/ de pe loc sau din deplasare/ cu scopul de a,l induce (n eroare pe
adversar asupra adevratelor intenii viitoare.
&en%ele po% -i #pr"i%e n %rei .rupeF
de depire individual a aprtorului direct?
de pasare/
de aruncare la poart.
31
Din .rupa -en%elor de dep(ire -ac par%e<
fenta simpl de pornire?
fenta dubl de pornire?
sc!imbare simpl de direcie?
sc!imbare dubl de direcie?
combinaii de fente de pornire i de sc!imbare de direcie cu fente
de aruncare la poart sau de pasare.
&en%ele de pasare po% -i sis%e#a%i'a%e as%-el<
fent de pasare urmat de e>ecutarea pasei cu un alt procedeu
Dfent de pasare urmat de alt pasE?
fent de pasare urmat de aruncare la poart?
fent de pasare urmat de depire individual.
Sis%e#a%i'area -en%elor de aruncare<
fent de aruncare urmat de pas/
fent de aruncare la poart urmat de o aruncare la poart prin alt
procedeu te!nic?
fent de aruncare la poart urmat de o depire individual.
Aruncarea la poar%
*runcarea la poart este unul din elementele de baz ale atacului prin care
se finalizeaz toate aciunule individuale i colective. *n+ren5nd majoritatea
se+mentelor corpului i componena forelor ce particip la aciune/ presupune
e>ecutarea coordonat a unor micri comple>e/ (n funcie de procedeul folosit.
)ituaiile ieite (n joc (i solicit pe atacani s finalizeze aciunea (n
funcie de ba+ajul de cunotine/ deprinderi i caliti individuale/ precum i de
aciunea adversarului.
8ficacitatea aruncrii este influenat de viteza de deplasare a juctorului/
de lun+imea p5r+!iilor ce acioneaz/ de coordonarea micrii se+mentelor
corpului/ de viteza de deplasare a masei i de folosirea forei musculaturii
picioarelor/ trunc!iului i braului de aruncare.
Aruncarea la poar% din aler.are
Cn aceasta aruncare min+ea este prins (n timp ce piciorul st5n+ se afl pe
sol. =icrile pre+titoare aruncrii se fac (n timpul (n care se e>ecut (nc doi
pai de aler+are Dpiciorul drept i st5n+E. 8ste o aruncare care se e>ecut foarte
32
rapid/ elimin un timp din micrile pre+titoare sau c!iar doi/ (nc5t cu o bun
e>ecuie te!nic/ se poate arunca dup doi pai de aler+are sau c!iar unul.
ucerea braului (napoi i revenirea lui brusc (nainte pentru aruncarea min+ii/
nu trebuie s modifice ritmul aler+rii/ pentru a se arunca la poart cu cea mai
mare vitez. Cn momentul final al e>ecuiei/ piciorul drept se +sete pe sol/ iar
aruncarea se e>ecut cu braul drept i invers de pe piciorul st5n+/ dac este
st5n+aci. )e e>ecut bra 0 picior de aceeai parte.
Avantajele acestui procedeu de aruncare:
timp foarte scurt de e>ecuie?
nu se modific ritmul i succesiunea pailor (n aler+are/
nu se modific poziia a>ului umerilor fa de direcia de aler+are
i fa de poart?
momentul aruncrii i intenia de aruncare la poart sunt mai +reu
sesizabile de ctre portar.
Aruncarea la poar% cu spri,in pe sol preceda% de elan de pas ncruci(a%
=in+ea este prins pe piciorul drept/ care (n acel moment se sprijin bine
pe sol. #orpul e>ecut o micare de rsucire orient5ndu,se cu umrul opus
braului de aruncare spre direcia porii. ucerea piciorului st5n+ (nainte i
(ncruciarea piciorului drept peste st5n+ul/ coincide cu ducerea braului drept Dcu
min+eaE mult (napoi/ cu cotul (ntins/ mimeaz un pas cu piciorul st5n+ (nainte
Dpas ceva mai mareE/ rsucirea trunc!iului din olduri/ (n aa fel (nc5t a>ul
umerilor s devin paralel cu linia porii/ i revenirea puternic a braului/
dinapoi,(nainte prin (ndoirea i (ntinderea articulaiei cotului/ cu aruncarea
min+ii.
4itmul pailor este ine+al i anume? primii doi pai/ (ncruciai Dst5n+ul,
dreptulE se e>ecut mai rapid/ iar ultimul mai lun+ i mai lent/ se fi>eaz bine pe
sol. Brinderea min+ii pe piciorul st5n+ obli+ scurtarea timpului de pre+tire i
aruncarea dup doi pai Ddreptul,st5n+ulE/ care se e>ecut cu o uoar sritur.
*cest procedeu de aruncare prezint avantajul imprimrii unei mari fore/
rezultat dintr,un traiect foarte lun+/ din forele provenite prin (mpin+erea (n
piciorul drept/ apoi st5n+ul/ blocarea abdomenului/ fora braului de aruncare.
7ecesit (ns un timp mai (ndelun+at/ de pre+tire/ care poate fi uor
st5njenit de adversar.
)e utilizeaz (n special (n aruncrile de la distan/ i aruncrile e>ecutate
de la &m e>ecutate indirect.
Aruncarea la poar% preceda% de elan de pa(i adu.a"i
33
Brocedeul te!nic este asemntor aruncrii la poart cu elan de pai
(ncruciai.
=in+ea se prinde c5nd juctorul se +sete (n aler+are pe piciorul drept.
Bas cu piciorul st5n+/ (nainte alturrii dreptul l5n+ st5n+ul/ (n acest moment
braul drept cu min+ea se (ntinde mult (napoi dup fi>area piciorului st5n+ (n
fa ca punct de sprijin braul drept revine puternic (nainte/ e>ecut5nd aruncarea
min+ii. %impul de e>ecutare este ceva mai scurt/ deoarece micrile trebuiesc
e>ecutate mai rapid.
Aruncarea la poar% din sri%ur
*runcarea la poart din sritur este un procedeu te!nic important prin
avantajele care le prezint i anume<
ofer posibiliatea aruncrii la poart din faa aprtorilor bazate
pe a+lomerare/ favoriz5nd eliberarea braului de aruncare?
mrete timpul de observare a poziiei sau micrilor portarului/
ceea ce constituie un avantaj pentru atacani?
mrete posibilitaea de transformare a aruncrilor de la &m.
*runcarea din sritur se poate e>ecuta dup primul pas sau trei pai de
aler+are/ adic 0 st5n+ul 0 sritur sau st5n+ 0 drept 0 st5n+ 0 sritur. :taia se
e>ecut pe piciorul opus braului de aruncare/ prin rulare c5lci 0 talp 0 v5rf/
i (mpin+erea ener+ic a piciorului de rulaj/ piciorul oscilant este uor fle>at i
deprtat de corp. Cn momentul ma>im al (nlrii/ mimeaz micarea de traciune
a braului cu min+ea/ efectuarea aruncrii i aterizarea pe piciorul de btaie.
Aruncare la poar% din plon,on
*cest procedeu de aruncare este utilizat at5t pentru e>ecutarea aruncrilor
de pedeaps de la "m/ c5t i din aciune/ (n cazul (n care un juctor primete
min+ea/ fie (n micare fie (n poziie static/ (n apropierea semicercului de 6m.
%e!nica aruncrilor este destul de pretenioas/ dar prezint avantajul unei mari
eficaciti.
Aruncarea la poar% din sri%ur cu plon,on
Ci +sete aplicarea (n special (n urma aciunilor rapide e>ecutate pe
spaii mici/ (n jurul semicercului.
%e!nica e>ecuiei este pretenioas i solicit mult (ndem5nare i finee.
)ritur nu se e>ecut (n (nlime ci (n lun+ime/ juctorul efectu5nd un plonjon
(nainte/ picioarele prsesc complet solul. Cn timpul acestei srituri plonjate (n
semicerc/ se pre+tete i se e>ecut aruncarea la poart. #5nd min+ea prsete
34
m5n juctorului/ corpul se afl aproape (n poziie orizontal/ atin+erea se face
pe o latur a corpului/ cu amortizare cu sprijin pe braul opus.
7.4.7 Tehnica n aprare
;o'i"ia -unda#en%al
*ceatsa poziie trebuie s asi+ure deplasarea juctorilor (n toate direciile/
e>ecutarea unor micri rapide (n funcie de aciunile ofensive ale adversarului/
precum i acoperirea unui plan c5t mai mare (n faa porii.
Brocedeele de e>ecuie ale poziiei fundamentale specifice jocului de
aprare sunt<
*cest element te!nic const dintr,o poziie ec!ilibrat/ cu tlpile orientate
aproape pe aceeai linie/ +enunc!i uor fle>ai/ picioarele deprtate la nivelul
umerilor/ trunc!iul uor (nclinat/ spatele rotund/ braele (ndoite din articulaia
cotului se mic (nainte/ sus i lateral.
A!an%a,ele pe care le o-er aceas% po'i"ie sun%<
posibiliatea reacionrii i plecrii imediate (n orice direcie/ (n
funcie de micrile adversarului?
posibilitatea blocrii prin micarea braelor a min+ilor
aruncate spre poart sau a interceptrii paselor de la adversari?
posibilitatea e>ecutrii rapide a sriturilor/ pentru
interceptarea min+ilor (nalte.
Boziia fundamental pentru aprare se perfecioneaz (n relaia de atac 0
aprare, (n toate fazele aprrii i (n aprarea la semicerc.
Mi(carea n %eren speci-ic aprrii
Brocedeele de deplasare (n teren/ crora aprtorii trebuie s le fac fa (n
timpul jocului/ (n toate fazele de aprare<aler+are cu faa/ sprint scurt de 2,5m?
opriri brute e>ecutate din aler+are (n cea mai mare vitez?
35
porniri scurte i rapide?
(ntoarceri?
aler+are cu spatele?
srituri (nalte cu elan scurt/ dar i fr elan pentru blocarea
aruncrilor la poart.
A%acarea ad!ersarului cu corpul
4e+ulamentul permite aprtorului s bloc!eze cu corpul drumul
adversarului spre poart/ s,i opreasc (naintarea prin e>ecutarea unei rezistene
corporale.
#ontactul aprtorului cu corpul adversarului trebuie s se fac numai cu
pieptul/ fr a folosi braele/ oldul sau picioarele.
Scoa%erea #in.ii de la ad!ersar
)unt mai multe procedee te!nice de deposedare a adversarului de min+e<
scoaterea min+ii din driblin+ prin atac din lateral?
scoaterea min+ii din driblin+ prin atac din spate?
scoaterea min+ii din driblin+ prin atac din fa?
scoaterea min+ii din inere ec!ilibrat?
scoaterea min+ii prin intercepie.
@locarea aruncrilor la poar%
*prarea porii nu rm5ne e>clusiv (n seama portarului. *prtorii au
sarcina s colaboreze cu el/ acoperind cu corpul i cu braele un col al porii.
blocarea min+ilor (nalte?
blocarea min+ilor laterale?
blocarea min+ilor joase cu dou m5ini.
Brocedeele de blocare a min+ilor spre poart se (nva individual i pe
+rupuri de 2,3 juctori. ;a (nceput vor simula blocarea/ din saritur/ prin fandare
cu ducerea braelor lateral/ oblic/ pe direcia min+ii la semnalul antrenorului.
36
Capitolul I$
Tac%ica ,ocului de hand*al
8.4 Ac"iuni %ac%ice indi!iduale (i colec%i!e
in punct de vedere tactic/ !andbalul prezint/ o comple>itate de situaii
ivite at5t (n atac c5t i (n aprare/ ca urmare a multitudinii mijloacelor de
manevrare a min+ii i a (nsui coninutului jocului.
8>istena unui numr mare de procedee i multiplele posibiliti de a le
le+a prin forme variate de micare/ pe zone mai mari sau mai reduse din teren/
asi+ur jocului un pronunat coninut tactic/ caracterizat prin dinamism/ jocului
ne apare pe c5t de comple>/ pe at5t de diferit.
37
Cn literatura de specialitate / muli autori o definesc ca activitate/ concept/
proces sau sistem de mijloace.
=i!ai 8puran/ D1&6$E definete tactica Pca un proces psi!omotric
comple> care an+ajeaz factori co+nitivi/ volitivi i motriciN.
1 alt definiie a aceluiai autor/ Ptactica este activitatea prin care un
sportiv (i desfoar toate posibilitile sale te!nice/ fizice i psi!ice/ pentru a
dob5ndi rezultatele cele mai bune (n condiiile i (n faa unor adversari diferiiN.
#a o sintez putem spune c/ tactica reprezint or+anizarea i
coordonarea aciunilor individuale i colective (n mod raional i unitar/ (n
scopul realizrii randamentului ma>im/ folosind (n limitele re+ulamentului i
sportivitii/ cele mai corespunztoare procedee/ valorific5nd calitile i
particularitile juctorilor proprii/ precum i lipsurile adversarilor.
Bre+tirea tactic nu trebuie confundat cu (nsuirea mecanic a
instruciunilor/ re+ulilor/ sc!emelor ablon sau cu un comple> standard de
activitate. ezvoltarea spiritului de observaie/ perfecionarea capacitii de
orientare (n condiii sc!imbtoare/ rezolvarea creatoare a situaiilor variate din
timpul jocului/ analiza rapid/ spontan a aciunilor proprii i (n special ale
adversarului sunt c5teva din elementele eseniale/ componente ale tacticii de joc.
8.4.4. Co#ponen%ele %ac%icii spor%i!e
Cn sfera tacticii sunt cuprinse at5t laturi ale pre+tirii teoretice/
concretizate (n principii/ noiuni/ concepte i re+uli/ c5t i (n aciuni practice sub
forma e>eciiilor i combinaiilor tactice.
#omponentele tacticii dup *.ra+nea sunt<
concepia tactic?
planul tactic?
aciunea tactic?
sistemul de joc?
Concep"ia %ac%ic
#oncepia tactic reprezint un sistem de principii/ idei/ re+ili i norme
relativ stabile/ elaborate (n vederea participrii cu succes (n competiie.
#oncepia tactic este stabilit (n +eneral de antrenori i ali specialiti 0
metoditi/ psi!olo+i i medici/ (n urma analizei stadiului de dezvoltare a
!andbalului pe plan mondial. Cn ajutorul acestora vin i comisiile te!nice i
or+anizatorice ale federaiei internaionale/ care (nainteaz federaiilor naionale/
concluziile desprinse din desfurarea celor mai importante competiii. *cestea
sunt adaptate de ctre federaia de specialitate la particularitile pe niveluri ale
sportivilor/ la condiiile or+anizatorice i materiale .
38
#oncepia tactic este o component dinamic/ relativ stabil/ se bazeaz
pe principii ce aparin e>perienei practice i se modific doar atunci c5nd
ec!ipele de sportivi impun acest lucru.
;lanul %ac%ic

Bentru abordarea fiecrei competiii se (ntocmesc planuri tactice
difereniate/ conform concepiei tactice. 8l este diferit de la o competiie la alta.
Blanul tactic este o particularizare temporar a tacticii. Boate fi definit ca
Aansa#*lul #surilor s%a*ili%e n !ederea re'ol!rii pro*le#elor %ac%ice
ridica%e de pre.%irea (i des-(urarea ac"iunilor de a%ac (i aprareA.
Ac"iuni %ac%ice

*ciunile tactice sunt instrumente practice de realizare a planului tactic i
concepiei tactice. )unt componente concrete ale tacticii i se desfoar pe mai
multe faze/ cele mai multe fiind de natur psi!olo+ic i una motric/ practic/
concret/ de rezolvare a situaiei tactice<
Berceperea i analiza situaiei competiionale care favorizeaz o
anumit aciune tactic?
4ezolvarea mental prin elaborarea unei strate+ii adecvate i
decizii?
*naliza efectelor aciunii tactice.
*ciunea se or+anizeaz (n ansambluri structurale cu anumite semnificaii/
av5nd o cauzalitate proprie i care realizeaz o individualitate funcional.
.iecare aciune are o parte vizibil/ care se manifest prin micare i o parte
invizibil care de fapt este +5ndirea.
*ciunea contient/ este (ndreptat spre un anumit scop Dobiectiv interior
rezultat din +5ndireE i care se materializeaz printr,o structur motric Dsarcin
0 obiectiv e>teriorE.
.. )c!ubert 1&$1/ descrie foarte plastic fazele aciunii contiente orientate
spre scop prin< Marta fi>rii unui scop/ arta orientrii/ arta planificrii/ arta
deciziei/ arta e>ecuiei/ arta controluluiN. *ceste aspecte sunt surprinse i de
:.:art! 1&&4/ care face o sintez a punctelor de vedere ale teoriei/ aciunii i
desprinde trei idei eseniale<
aciunea este un (ntre+ comple> de (nt5mplri?
aciunea este or+anizat ierar!ic i secvenial?
aciunile contiente sunt specifice activitii sportive/ fiind orientate
spre scop/ au un anumit sens i sunt raportate valoric.
*ciunea este contient/ (ndreptat spre un anumit scop/ realizat prin
anticipare D(n funcie de obiectivE i decizii contiente. *nticiparea cuprinde
ima+inea proprie privind obiectivul/ precum i identificarea acestuia pe baza
datelor concrete.
39
esfurarea propriu,zis a aciunii pe baza unui anumit pro+ram de
aciune/ va fi realizat i controlat prin procese analitico 0 sintetice.
*ciunile concrete se desfoar (n anumite faze< iniiativa/ pre+tirea
deciziei/ decizia pentru un obiectiv concret i cile de realizare/ desfurarea/
controlul i comparaia.
Brin procesele co+nitive de natur motivaional 0 emoionale ale re+lrii
iniiativei DimpulsuluiE se (ncearc e>plicarea apariiei aciunii de moment/ prin
interaciunea dintre dimensiunile personalitii raportate la timp i condiiile
situaionale.
*ciunile tactice se prezint ca structuri (nlnuite/ denumite combinaii/
sc!eme i iniiative individuale efectuate (n scopuri tactice bine determinate.
*stfel/ aciunea individual reprezint selecionarea i aplicarea contient/
de ctre un juctor (ntr,o faz/ a celui mai indicat comple> de procedee te!nico 0
tactice (n scopul realizrii unei sarcini pariale a jocului.
e re+ul/ aciunea individual se desfoar (n lupt cu unul sau mai
muli adversari.
Co#*ina"ia %ac%ic 0 reprezint Mcoordonarea aciunilor individuale a doi
sau mai muli coec!ipieri/ (ntr,o faz a jocului cu scopul realizrii unei sarcini
pariale de atac sau aprare N D;. %eodorescu/ 1&"5E.
#ombinaiile tactice sunt proprii oricrui sistem de joc.
Sche#a %ac%ic 0 este o form a combinaiei tactice mai evoluat/ aplicat
cu precdere (n atac. 8a este mai comple>/ mai ri+id i stereotip. ;a
efectuarea ei particip de obicei un numr mai mare de juctori i se aplic mai
ales (n momentele fi>e ale jocului. )c!ema tactic se utilizeaz (n vederea
derutrii adversarului i de a pune (n valoare/ (n fazele decisive ale jocului/
calitile unui sportiv. 8ste necesar ca sc!emele tactice s posede una/ dou
variante pentru a preveni sesizarea de ctre adversar a inteniilor i manevrelor
juctorilor/ mai ales (n faza de finalizare.
Circula"ia %ac%ic 0 se folosete (n atac i este forma superioar a sc!emei
tactice. #u ajutorul ei se realizeaz faza de pre+tire a atacului (n cadrul
sistemului de joc adoptat. ;a circulaia tactic particip un numr mai mare de
juctori/ uneori c!iar (ntre+ul colectiv al ec!ipei. )copul circulaiei tactice este
de a crea situaii favorabile realizrii punctelor? const din combinaii tactice i
aciuni individuale/ simultane i succesive i se desfoar dup un anumit plan
de or+anizare.
1 bun circulaie tactic trebuie s se caracterizeze prin<
a+resivitate 0 demarcaje succesive ale juctorilor/ iar circulaia
min+ii s fie orientat spre poarta advers/ s constituie (n
permanen o ameninare pentru aprare i s pun (n situaie de a
(nscrie pe toi juctorii sau majoritatea juctorilor?
reversibilitate 0 s se poat e>ecuta at5t pe partea dreapt/ c5t i pe
partea st5n+ a terenului?
accesibilitate 0 s poat fi (nvat relativ uor i s corespund
pre+tirii te!nice a juctorilor.
40
8.4.6 Ac"iuni %ehnico+%ac%ice

#ele mai multe aciuni te!nico,tactice aparin jocului de atac. 3ocul
aprtorului este mult mai srac dec5t cel al atacantului. Brintr,un numr
restr5ns de aciuni te!nico,tactice/ aprtorul trebuie s se (mpotriveasc
multiplelor i variabilelor situaii de atac create de adversari i s (mpiedice
(nscrierea de +oluri (n poarta proprie.
*plicarea aciunilor te!nico,tactice din jocul de aprare presupune
concentrarea ateniei i voinei juctorilor/ perseveren/ spirit de ec!ip/ putere
de lupt i dorina de a face totul pentru pre(nt5mpinarea (nscrierii +olului.
Cn derularea jocului de !andbal deosebim<
aciuni te!nico,tactice individuale de aprare?
aciuni te!nico,tactice individuale de atac?
aciuni te!nico,tactice colective de aprare?
aciuni te!nico,tactice colective de atac.
8.4.7 Ac"iuni %ehnico+%ac%ice indi!iduale de aprare
1prirea con%raa%acului 0 c5nd ec!ipa advers a intrat (n posesia min+ii/ ca
urmare a unei aruncri la poart/ nereuit/ blocat de aprtori/ prins sau
respins de portar/ juctorul cel mai apropiat de min+e (l atac prompt pe
posesorul acesteia/ uneori c!iar i pe portar/ (ncerc5nd s (nt5rzie c5t mai mult
declanarea contraatacului/ astfel (nc5t coec!ipierii s aib timpul necesar
replierii i or+anizrii aprrii.

2e%ra.erea spre propria poar% 8 prin aler+area de vitez cu faa/ cu
spatele/ urmrind (n permanen aciunile adversarului pentru a putea interveni
prompt (n stoparea acestuia de a continua aciunile i de a (nscrie +ol.
Marca,ul (n fazele ' i a 0 '' 0 a a aprrii se poate realiza<
#arca, s%r$ns 0 Pom la omN aprtorul se va apropia mult de atacant/ va
e>ecuta asupra lui o presiune prin (mpin+ere cu umrul/ (ncerc5nd s,l
scoat din ritm i direcia de aler+are?
#arca, la in%ercep"ie 0 c5nd v5rfurile de contraatac se desprind de pe
poziia lor cu anticipare/ reuind s se lanseze (n vitez/ aprtorul va
folosi marcajul la intercepie. )esiz5nd direcia de aler+are a v5rfului de
contraatac i poziia lansatorului min+ii/ va cuta s aler+e (n viteza cea
mai mare pe linia care,l unete pe posesorul min+ii cu v5rful de
contraatac/ interpun5ndu,se (ntre cei doi adversari.
A%acarea ho%r$% a posesorului #in.ii 8 aprtorul se va apropia mult
de adversar/ determin5ndu,l s se opreasc/ sau s paseze min+ea altui
coec!ipier.
Scoa%erea #in.ii din dri*lin. se poate realiza prin<
41
a%ac din -a" , dac atacantul dribleaz (n faa aprtorului/ acesta are
ansa s,l deposedeze interpun5nd repede braul cu palma desc!is
(ntre min+ea care revine de pe sol i m5inile adversarului?
a%ac din la%eral , aprtorul se apropie marc5nd str5ns adversarul
direct i aler+5nd umr la umr cu acesta va (ncerca interpunerea
palmei (ntre min+e i braele atacantului/ s,l deposedeze de min+e?
a%ac din spa%e , se realizeaz atunci c5nd adversarul cu min+ea este
(ntors cu spatele spre aprtor/ acesta urmrete s loveasc min+ea
care revine de pe sol i s,o orienteze (n direcia unui coec!ipier care s
o poat cule+e/
din "inere echili*ra% , deposedarea adversarului de min+e se
realizeaz cu o m5n/ cu palma desc!is/ c5nd acesta se pre+tete s
arunce la poart?
a%acarea ad!ersarului a-la% n posesia #in.ii , atacantul care
conduce sau m5nuiete min+ea (n zona de trecere din faa porii/ (n
locuri din care se poate (nscrie un punct/ prin aruncare la poart/
acesta trebuie imediat atacat i st5njenit (n micrile sale. *prtorul
va iei prompt din dispozitivul de aprare i va aciona cu o m5n pe
braul de aruncare i cealalt pe oldul opus?
acoperirea *ra"ului de aruncare , aprtorul plasat pe partea braului
de aruncare al adversarului/ va putea bloca mai uor min+ea/
colabor5nd astfel i cu portarul?
nchiderea culoarelor de p%rundere , ptrunderea spre poart a unui
atacant poate fi (nc!is de ctre un aprtor care va face pas lateral
spre direcia (n care atacantul are intenia de a aciona?
*locarea aruncrilor la poar% + (n momentul (n care este declanat
aciunea de aruncare la poart de ctre atacant/ aprtorul se va
interpune (ntre min+e i poart pentru a bloca aruncarea.
8.4.8 Ac"iuni %ehnico+%ac%ice colec%i!e de aprare

*ciunile te!nico,tactice colective de aprare sunt<
#pr"irea ad!ersarilor 8 se face (ncep5nd cu aprtorii laterali/
continu5ndu,se cu cei intermediari i centrali (n funcie de sistem?
micarea de translaie 8 este efectuat de aprtori (n funcie de circulaia
min+ii/ de plasamentul i de deplasarea (n teren a adversarului direct i a
coec!ipierilor si?
preluarea B predarea B schi#*ul de oa#eni + (n momentul c5nd e>trema
ptrunde (n circulaie la semicerc/ aprtorul lateral o marc!eaz str5ns i o
conduce p5n (n dreptul aprtorului intermediar cruia i,o pred/ orient5ndu,se
dup re+ula (mpririi adversarilor? dac constat c/ primul adversar liber este
interul/ (l preia/ marc5ndu,l la suprave+!ere. )c!imbul de oameni este tot o
predare i preluare efectuat de doi aprtori/ care marc!eaz doi atacani aflai
(n acelai timp (n circulaie?
42
alunecarea 8 se realizeaz (n scopul evitrii blocajelor i se aplic mai
ales (n aprarea Pom la omN?
'idul de aprare la aruncrile li*ere de la = #. 0 aruncrile libere care se
e>ecut din apropierea semicercului de la & m. obli+ aprtorii s constituie un
PzidN de aprare a porii/ dup care se orienteaz portarul (n plasamentul su i
este format din 2 sau 3 juctori dintre cei mai (nali?
a(e'area apr%orilor la aruncrile de pedeaps 8 destul de frecvent
aruncarea de la " m. este respins de portar sau de una din barele porii. Bentru a
recupera min+ea revenit (n teren/ patru aprtori stau (n apropierea
semicercului de & m. pentru a putea lupta cu adversarii (n vedera recuperrii
min+ii.
a(e'area apr%orilor la aruncrile de la #ar.ine (i col" - aruncarea de
la col/ din care se poate (nscrie direct un punct (n poarta advers impune msuri
de asi+urare a semicercului de 6 m./ prin retra+erea la semicerc/ marc5nd cu
strictee pivoii i (nc!iz5nd ptrunderile atacanilor care ar sri deasupra
semicercului pentru a primi min+ea aruncat de la col?
a(e'area apr%orilor la #in.ea de ar*i%ru 8 aprtorii trebuie s aplice
principiul asi+urrii ec!ilibrului defensiv i aezarea pe teren pentru
pre(nt5mpinarea contraatacului. %rei dintre cei mai (nali aprtori vor ocupa
locuri (n jurul arbitrului/ ca la momentul oportun s sar i s intre (n posesia
min+ii.

8.4.9 Ac"iuni %ehnico+%ac%ice indi!iduale de a%ac
in punct de vedere tactic/ jocul individual (n atac st la baza aciunilor
colective. Bentru un joc colectiv eficient este nevoie s se acioneze c5t mai
periculos.
*ciunile te!nico,tactice individuale de atac presupun<
prinderea (i pasarea #in.ii n p%rundere 8 prin P!ruireaN necontenit
a aprtorilor/ prin pase rapide (n ptrundere pot crea bree (n dispozitivul de
aprarea advers/ pe unde juctorul ptrunde/ arunc la poart sau an+ajeaz
pivotul?
dri*lin.ul si#plu (i #ul%iplu 8 reprezint pentru juctori modalitatea de a
se deplasa cu min+ea (n teren fr ajutorul unui coec!ipier?
de#arca,ul direc% 8 Deu m demarcE vizeaz aciuni de derutare a
adversarului/ prin porniri/ opriri/ (ntoarceri/ fente simple i duble e>ecutate cu i
fr min+e i indirect Deu sunt demarcatE prin folosirea raional a sc!imburilor
de locuri/ ptrunderi succesive/ blocaje?
aruncarea la poar% 8 aruncri specifice postului ocupat (n ec!ip?
an.a,area pi!o%ului 8 prin pase speciale sau pase de an+ajare a pivotului/
din ce (n ce mai variate? acestea fac parte inte+rant din ba+ajul motric al
fiecrui juctor de performan.
8.4.: Ac"iuni %ehnico+%ac%ice colec%i!e de a%ac
43
ncruci(area si#pl (i du*l se realizeaz (n scopul de a pune (n situaie
favorabil de aruncare la poart un juctor din linia de & m.D fi+.1/ fi+.2E?

.i+. 1. .i+.2.
;ara!anul urmrete favorizarea aruncrilor la poart din sritur/ de la
distan peste aprtori/ pentru protejarea aruncrilor libere de la & m. numit
Pparavan fi>N de pe loc precum i (n unele aciuni din deplasare de ctre e>treme
i pivot aflate (n circulaie D fi+.3/ fi+.4E?

.i+.3 .i+.4
@loca,ele se folosesc (n mai multe scopuri<
pentru favorizarea eliberrii unui coec!ipier/ marcat Pom la omN?
44
pentru formarea unui culoar de ptrundere a unui atacant spre poart 0
blocaj interior/ dublu blocaj D fi+.5/ fi+.6E?

.i+.5 .i+.6
pentru formarea unui culoar de aruncare la poart 0 blocaj e>terior
Dfi+."E?
.i+."
blocaj , plecare din blocaj se realizeaz (ntre cele dou linii de atac Dfi+. $/
&/ 1-/11E?
45

.i+.$ .i+.&


.i+.1- .i+.11
<nv%luirea se realizeaz (ntre interul i e>trema de aceeai parte<
interioar c5nd finalizeaz e>trema Dfi+.12E?
.i+.12
46
e>terioar c5nd finalizeaz interul de pe post de e>trem/ prin pasa
dat de centru.Dfi+.13E?
.i+.13
Capitolul $
A%acul n ,ocul de hand*al
9.4 &a'e, -or#e (i sis%e#e de ,oc
*tacul i aprarea/ ca situaii fundamentale ale jocului/ sunt str5ns le+ate
(ntre posesia min+ii/ se continu cu rapiditate/ sisinut/ poziional sau (n
circulaie i urmrete (nscrierea +olului.
*v5nd (n vedere caracterul i viteza cu care se desfoar fazele jocului/
succesiunes aciunilor individuale i colective intreprinse de atacani i timpul
scurs p5n la finalizare se consider c atacul are patru faze.
.aza ',a , contaatacul?
.aza a '' 0 a , contraatacul susinut?
.aza a ''' 0 a , or+anizarea?
.aza a '20 a , jocul (n sistem?
47
9.4.4 &a'a I+a a a%acului + con%aa%acul
.aza ',a a atacului 0contraatacul are o aplicare temporar 2,4 secunde i
este condiionat de e>istena unor (mprejurri favorabile. )e poate declana
dup ce portarul a prins min+ea aruncat la poart/ dup interceptarea unei pase/
uneori dup scoaterea min+ii de la adversar/ driblin+/ aruncare sau dup
recuperarea min+ii ridicat din blocarea aruncrii la poart.
#ontraatacul (ncepe prin pornirea rapid spre poarta advers a unuia sau
doi juctori/ (n clipa (n care ec!ipa proprie a intrat (n posesia min+ii/ continu cu
aler+are (n vitez ma>im/ prinderea min+ii pasat de portar sau de un
coec!ipier i se termin printr,o aruncare la poart.
&or#ele de #ani-es%are a con%raa%acului<
contraatac direct cu un v5rf?
contraatac cu dou v5rfuri sau mai multe?
contraatac cu intermediar cu un v5rf?
contraatac cu intermediar cu dou v5rfuri?
contraatac cu dou v5rfuri (nc!eiat cu (ncruciare?

Con%raa%acul direc%
;a contraatacul direct se distin+ urmtoarele alternative<
cea mai simpl form de contraatac este aceea c5nd portarul prinde
min+ea aruncat la poarta sa/ o arunc direct (n +ol peste portarul
ec!ipei adverse Dmin+ea afl5ndu,se (n jocE?
(n contraatacul direct sefolosete o sin+ur pas i (n +eneral pasa o
d portarul?
contraatacul direct poate fi lansat i de juctorul care a intrat
susprinztor (n posesia min+ii fie intercepie sau recuperare?
pentru dublarea anselor/ la contraatac particip dou v5rfuri/
portarul fiind cel care decide cui lanseaz min+ea?
tot contraatac direct este i atunci c5nd un aprtor intermediar sau
zburtor efectueaz o intercepie (n afara liniei de &m/ (ndreptndu,
se (n cea mai mare vitez spre poarta advers pentru a finaliza?

Modul de reali'are a con%aa%acului diec% cu un !$r-
#5nd portarul intr (n posesia mn+ii/ aprtorul lateral sprinteaz spre
linia de centru a terenului/ c5t mai paralel cu linia de mar+ine/ apoi se
deplaseaz spre linia median a terenului/ (ntorc5nd privirea spre portar.*cesta
transmite min+ea v5rfului de contraatac printr,o pas cu bolt pe poziie viitoare.
up prinderea min+ii venit din urm/ acesta conduce min+ea (n mare vitez (n
48
driblin+/ iar de la o distan potrivit arunc la poart D fi+. 14E/ din aler+are/ din
sritur/ din plonjon/ cu bolt peste portar.

.i+.14
Con%raa%acul cu dou !$r-uri
Cn timpul jocului apar situaii c5nd ambii aprtori laterali sprinteaz spre
centrul terenului. Bortarul transmite min+ea e>tremei din partea opus locului
su de aciune/ care dup prinderea min+ii o transmite coec!ipierului printr,o
pas oblic (nainte e>ecutat din aler+are. #el de,al doilea v5rf de contraatac/
dup prinderea min+ii pe drumul cel mai scurt se (ndreapt spre poarta advaers
pentru a finaliza D fi+ 15E

.i+.15

Con%raa%acul cu dou !$r-uri ncheia% cu o ncruci(are
49
atorit prezenei (n c5mpul de finalizare a unui aprtor/ care ar putea
interveni/ cele dou v5rfuri de contraatac utilizeaz o (ncruciare simpl pentru
a,l pune (n imposibilitate pe aprtor s acioneze. up ce primete min+ea
printr,o pas oblic/ juctorul : se (ndreapt spre centrul terenului conduc5nd
min+ea (n driblin+ determin5ndu,l astfel pe aprtor s,l atace i s,l marc!eze.
3uctorul * sprinteaz prin spatele coec!ipierului/ primete min+ea printr,o pas
special/ av5nd apoi drum liber spre poart pentru a arunca i (nscrie Dfi+.16E

.i+.16
Con%raa%acul
cu in%er#adiar
cu un !$r-
)unt situaii c5nd portarul nu poate s transmit min+ea direct v5rfului
de contraatac/ fie din cauza un+!iului nefavorabil transmiterii min+ii (n
si+uran/ fie din cauz poziiilor pe care le ocup adversarii (n teren. Bortarul
paseaz unui juctor intermediar/ de re+ul interului de pe partea opus e>tremei
plecate pe contraatac/ care paseaz v5rfului de contraatac/ prinde min+ea venit
din urm i (n funcie de locul unde a primit min+ea fa de poart e>ecut
dribin+ sau nu. .inalizarea este aceeai ca la contraatacul direct cu un v5rf Dfi+.
1"E

50
.i+.1"
Con%raa%acul cu in%er#adiar cu dou !$r-uri
#5nd cele dou v5rfuri de contraatac se desprind de la semicercul propriu
i (n aler+are lor sunt marcate la intercepie de adversari portarul recur+e tot la
contraatacul cu intermediar. 'nterul se demarc lateral/ primete min+ea de la
portar/ care o paseaz v5rfului din partea opus. *cest observ5nd poziia mai
bun a coec!ipierului su (i paseaz pentru a finaliza contraatacul.
#ontraatacul cu intermediar cu dou v5rfuri pote fi finalizat i prin
(ncruciare urmat de pas sau prin (ncruciare i pas dubl (ntre cele dou
v5rfuri Dfi+.1$E.

Con"inu%ul %ehnico B %ac%ic al con%raa%acului direc% cu un !$r-
intrarea (n posesia min+ii sau recuperarea rapid a min+ii de ctre
portar?
startul rapid?
aler+area de vitez?
de+ajarea sau pasarea min+ii de ctre portar?
prinderea min+ii venit din urm?
driblin+ul?
aruncarea la poart?
?re(eli care apar n con%raa%ac
neanticiparea momentului de plecare pe contraatac?
vitez de deplasare necorespunztoare?
deplasarea v5rfirilor pe trasee neutile?
nerealizarea desprinderii de aprtori?
lansarea +reit a contraatacului?
nesincronizarea v5rfului cu pasa?
judcarea limitat a situaiilor tactice e>istente?
51
nafinalizarea (n procentaj total de 1--Q?
nesusinerea v5rfului de contraatac
9.4.6 &a'a a II + a a a%acului B Con%raa%acul sus"inu%
Cn cazurile (n care condiiile i (mprejurrile nu sunt propice declanrii i
mai ales/ aplicrii contraatacului/ ec!ipa are dou alternative< fie c trece
imediat la contraatacul susinut/ fie va transporta mai lent min+ea ctre poarta
advers.
#ontraatacul susinut/ numit i faza a '',a a atacului/ se desfoar atunci
c5nd aprtorii (n repliere marc!eaz v5rfurile de contraatac sau c5nd portarul
nu poate lansa min+ea pentru contraatacul direct. #ontraatacul susinut surprinde
aprarea advers (n curs de aezare i or+anizare/ micoreaz atenia i forele
aprtorilor/ (nlesnind aruncrile la poart.Cn alternativa (n care aprtorul sau
aprtorii (ncearc s intervin pentru a opri desfurarea atacului rapid/
atacanii sunt preocupai s asi+ure circulaia min+ii i prin aceasta s scoat pe
aprtori din ritmul fazei respective/ uur5nd i mai mult aciunile lor.
Cn funcie de modul cum se realizeaz finalizarea/ contraatacul susinut
poate fi sistematizat astfel<
contraatacul susinut finalizat prin aruncri de la distan/ efectuate de
juctorii din linia de &m?
contraatacul susinut efectuat prin aruncri de la semicercul de 6m (n
urma unor an+ajri efectuate de juctorii din linia de &m?
#ontraatacul susinut poate fi desfurat (n dou variante<
Varian%a I
plecarea v5rfurilor de contraatac/ primul val?
recuperarea min+ii i plecarea celui de,al '', lea val/ juctorii de &m?
trecerea min+ii din propria jumtate de teren (n terenul advers de
juctorii din cel de,al doilea val?
finalizare prin aruncare la poart de la distan e>ecutat de un juctor
din cel de,al doilea val/D juctor de &mE?
Varian%a a II+a
plecarea v5rfurilor de contraatac/ primul val?
recuperarea min+ii i plecarea celui de,al '', lea val/ juctorii de &m?
trecerea min+ii din propria jumtate de teren (n terenul advers de
juctorii din cel de,al doilea val?
infiltrarea juctorilor din primul val pe semicerc i demarcarea unuia
dintre ei?
an+ajarea juctorului de semicerc demarcat fa de juctorul cu
min+ea?
aruncarea la poart prin unul din procedeele te!nice specifice situaiei
concrete de joc?
Con"inu%ul %ehnico B %ac%ic al con%raa%aculuisus"inu%
52
startul rapid?
aler+area de vitez?
recuperarea i pasarea rapid a min+ii unui juctor demarcat?
aruncarea la poart de la distan?
pasele de an+ajare a juctorilor de semicerc?
aruncarea la poart din apropierea semicercului de 6m?
Bentru sporirea eficienei acestei faze se apeleaz la aciuni te!nico,
tactice/ ca< demarcajul direct/ paravanul/ pentru favorizarea aruncrilor de
la distan i blocajele pentru a (nlesni ptrunderile juctorilor de la &m.
?re(eli -rec!en%e n %i#pul -a'ei a II+a a a%acului
lipsa de sincronizare (ntre intrarea (n posesia min+ii i plecarea
juctorilor din primul val?
(nt5rzieri (n pasarea min+ii/ la declanare sau pe parcursul
desfurrii contraatacului susinut?
+5ndirea lent scoate juctorii din faz?
deplasri limitate ale juctorilor/ nesi+uran i lips de precizie (n
transmiterea min+ii?
folosirea inoportun a driblin+ului?
nasincronizri (n deplasri i (n +5ndire a cuplurilor de atacani?
nesusinerea juctorului cu min+ea?
eficacitate sczut (n aruncrile la poart?
urmrirea insuficient a min+ii i lipsa preocuprilor de recuperare
a ei?

9.4.7 &a'a a III + a a a%acului B 1r.ani'area
#ontraatacul i contraatacul susinut sunt cele mai eficace faze ale
atacului/ (ns apar situaii c5nd nu pot fi realizate datorit urmtoarelor cauze<
juctorii ec!ipei advarse se repliaz la timp?
plasamentul special al portarului advers?
unul/doi sau c!iar trei aprtori fac presin+ temporar?
posesorul min+ii apreciaz c nu mai este cazul continurii atacului
rapid i (ncetinete ritmul de joc?
Cn timpul fazei a ''', a atacului/ juctorii surprini de faz (n locuri
neprevzute se vor deplasa c5t mai repede spre posturile lor din dispozitivul de
atac/ cut5nd cel mai bun plasament inte+r5ndu,se (n disciplina tactic de joc
stabilit de antrenor.8c!ipa este preocupat de pstrarea min+ii (n posesia sa i
numai atunci c5nd un aprtor a comis o +real/ atacantul cu min+ea (n funcie
53
de situaia concret va an+aja pivotul/ va ptrunde apre poart sau va arunca la
poart.
Cn faza a ''', a atacului/ juctorilor li se ofer posibilitatea de a avea
momente de PrespiroN timp (n care antrenorul poate face sc!imbrile de juctori
necesare. *ceast faz nu poate fi prea mult prelun+it/ deoarece poate fi
sancionat cu aruncare liber pentru joc pasiv. #el care coordoneaz jocul este
centrul Dcoordonatorul de jocE/ care d semnalul pentru (nceperea atacului (n
sistem.

9.4.8 &a'a a IV+ a a a%acului BJocul n sis%e#
.aza a '2,a a atacului este numit i atacul (n sistem/ reprezint forma de
or+anizare i coordonare a aciunilor tuturor juctorilor care particip la atac/
prin folosirea aciunilor tactice individuale dar i colective cu scopul de a
(nvin+e rezistena opus de aprare i s,i creeze o situaie favorabil de
aruncare la poart.
Cn derularea acestei faze distin+em trei momente importante i anume<
-a'a de pre.%ire 0 se realizeaz prin circulaii active de min+e i de
juctori?
-a'a de cons%ruirea a ac"iunii de -inali'are 0 se realizeaz prin aciuni
tactice colective/ folosite pe fondul circulaiilor de min+e i de juctori?
-a'a de -inali'are, reprezint ultima aciune a atacului (n sistem i poate fi
o aciune tactic individual sau colectiv prin care juctorul urmrete s
ajun+ (ntr,o poziie favorabil de aruncare la poart i s (nscrie.
ac nu reuete faza de finalizare/ iar ec!ipa respectiv a rmas (n osesia
min+ii/ jocul se reia prin faza a ''',a/ de or+anizare. in momentul (n care
fiecare atacant i,a ocupat postul (n dispozitivul de atac din cadrul sistemului/
conductorul de joc d semnalul de (ncepere a fazei a '2,a atacului/ jocul (n
sistem.

Ele#en%ele %ehnice (nt5lnite (n faza a '2,a a atacului sunt<
poziia fundamental specific jocului de atac?
inerea/ prinderea i pasarea min+ii?
driblin+ul?
fentele?
aruncarea la poart?
Ac"iuni %ac%ice indi!iduale
demarcajul?
ptrunderea?
an+ajarea pivotului?
Ac"iuni %ac%ice colec%i!e
pasele (n ptrundere succesiv?
(ncruciarea simpl i dubl?
54
paravanul?
(nvluirea?
blocaj/ blocaj 0plecare din blocaj?plasamentul juctorilor la momente
fi>e/ aruncare liber d la &m/ aruncarea de pedeaps de la "m?
9.4.9 &or#e de ,oc n a%ac
Cn cadrul fazei a '2,a a atacului/ sistemele de atac pot fi aplicate (n forma<
poziional cu un pivot?
poziional cu doi pivoi?
(n circulaie cu un pivot?
(n circulaie cu doi pivoi<

A%acul po'i"ional
8c!ipa (ncepe s desfoare atacul or+anizat (n forma poziional/ dup ce
fieare juctor a ajuns pe postul su.
*ezarea optim (n teren este (n concordan cu calitile i particularitile
atacantului i adaptat la principalele caracteristici de funcionare ale sistemului
defensiv advers.
Cn zona sa de teren fiecare juctor trebuie s fie activ i dinamic (n
permanent micare/ pre+tit (n orice moment s prind min+ea/ s acioneze
surprinztor/s se demarce c5nd este marcat str5ns/ s,i pre+teasc
ptrunderile i depirile/ s acioneze pe direcia porii adverse i prin (ntrea+a
sa activitate s (nlesneasc colaborrile cu coec!ipierii.
Brin atacul poziional se urmrete crearea unor faze de +ol pentru fiecare
juctor (n dreptul zonei corespunztoare postului respectiv.3uctorii acioneaz
pe baza unor combinaii bine precizate/ alese (n funcie de sistemul de aprare
advers.
*tacul poziional nu trebuie (neles ca u joc static.Brin aciunile rapide pe
care juctorii le fac (n zonele lor de atac/ prin pasarea rapid a min+ii de la o
e>trem la alta/ prin ptrunderile succesive i pasele laterale/ prin fentele de
aruncare la poart urmate de an+ajri ale pivoilor/ prin (ncruciri/ paravane i
blocaje/ atacul poziional capt un caracter dinamic.
ac dinamismul lipsete/ atacul poziional este ineficace i se apropie de
+rania jocului pasiv/ sancionat de arbitru.
A%acul n circula"ie
*tacul (n circulaie este o form superioar de joc care se bazeaz pe
pasarea rapid a min+ii (n timpul unei circulaii intense a tuturor atacanilor.
Bentru a fi aplicat cu succes/ aceast form de joc pretinde din partea
juctorilor o te!nic avansat/ o bun pre+tire fizic i cunotine de tactic.
55
3uctorii trebuie s fie capabili s acioneze cu eficacitate pe diferite posturi/ pe
care din cauza circulaiei (n teren sunt nevoii (n mod temporar s le ocupe.
Cn cazul c5nd din forma poziional a atacului (n sistem/ nu se realizeaz
o poziie clar de aruncare la poart/ ec!ipa trece la utilizarea atacului (n
circulaie. up c5teva pase de tatonare a aprrii/ juctorii (ncep circulaia (n
form de opt/ (n arje sau fra+mente ale acestor circulaii/ (i sc!imb
permanenet locurile/ circul pe semicercul de la 6m/ se demarc (n ad5ncime sau
ptrund (ntre aprtori/ pas5ndu,i necontenit min+ea/ evit5nd pe c5r posibil
driblin+ul.
2iteza de transmitere a min+ii i deplasarea continu a juctorilor
dezor+anizeaz sistemul de aprare/ (nlesnind finalizarea. e cele mai multe ori/
juctorul care ptrunde cu min+ea pe semicerc poate arunca liber la poart. Cns
(n cadrul atacului (n circulaie apar sc!imbri/ alternri sau modificri (n ceea ce
privete zonele de finalizare/ procedeele de aruncare la poart i juctorii care au
acest rol.ac jocul a fost (ntrerupt (nainte de +sirea unei situaiipropice pentru
aruncare la poart/ juctorii (i reiau poziiile iniiale i se pre+tesc prin c5teva
pase date ca (n atacul poziional pentru o nou asaltare (n circulaie a aprrii
advarse.
9.4.: Sis%e#e de ,oc n a%ac
)istemele de joc (n atac sunt determinate de o anumit aezare a
juctorilor (n teren/ considerat ca fiind aezare de baz/ fiecare juctor av5nd de
(ndeplinit anumite sarcini (n timpul jocului.
)istemele de joc (n atac se difereniaz prin numrul juctorilor care
acioneaz (n apropierea semicercului/ deci (n interiorul aprrii/ i a celor care
joac(n afar/ adic (n faa aprrii. oar (n atacul poziional se poate recunoate
cu uurin sisrtemul de joc adoptat de ec!ip.Cn atacul (n circulaie aezarea de
baz a juctorilor (n cadrul unui sistem dureaz foarte puin i din acest motiv
recunoaterea sistemului de joc este mai dificil.

Sis%e#ul de a%ac cu un pi!o%
Cn sistemul de atac cu un pivot D fi+.1&E/ cinci juctori sunt dispui sub
form de evantai/ la diferite distane fa de poart/ $,14m/ iar unul este plasat (n
apropierea semicercului spaiului de poart. Cn acest sistem/ pe l5n+ pivot mai
acioneaz dou e>treme/ doi interi i un centru Dcoordonator de
jocE.Blasamentul lor urmrete s asi+ure o repartizare ec!ilibrat a c5mpului de
joc. #onvenional apar ase zone din care una este paralel cu poarta/ iar
celelalte cinci sunt radiale fa de ea. Brecizarea postului i a spaiului (n care
acioneaz fiecare atacant urmrete (n principal evitarea a+lomerrii (n faa
porii.
56

.i+.1&
Sis%e#ul de a%ac cu doi pi!o"i
)istemul de atac cu doi pivoi a aprut din considerente de ordin tactic/
pentru a crea raporturi supranumerice pe prile laterale ale atacului/ dar i
pentru a valorifica calitile pivoilor. #entrul din cadrul atacului cu un pivot se
transform (n al doilea pivot/ (ntrind linia de la 6m.
)istemul d randament dac ec!ipa posed doi interi buni arunctori de
la distan. Blasamentul pivoilor pe semicerc/ demarcarea lor sincronizate cu
activitatea interilor i e>tremelor/ ridic mari probleme aprtorilor. 'nterii
urmresc prin deplasarea lor spre mar+inile terenului s desfac aprarea/ pentru
ca s creeze spaii (n dispozitivul defensiv pe unde s arunce la poart de la
distan sau (n care s fie an+ajai pivoii.
)istemul poate fi aplicat at5t sub forma atacului poziional/ c5t i sub
forma atacului (n circulaie. *tacul (n circulaie (l realizeaz interii i e>tremele/
care se deplaseaz prin faa aprrii.Dfi+.2-E

.i+.2-
9.4.C 2olul (i sarcinile ,uc%orilor pe pos%uri
57
Bentru a presta un joc eficace este necesar ca fiecare atacant s,i
cunoasc sarcinile pe care trebuie s le rezolve pe postul respectiv/ s respecte
re+ulile de tactic individual i disciplina de joc/ s foloseasc tactic procedeele
te!nice/ s efectueze aciuni/ an+aj5ndu,se (n lupt cu unul sau doi aprtori/
etal5ndu,i calitile/ pre+tirea i personalitatea sa.
.iecare atacant trebuie s dzvolte un joc complet pe postul pe care joac.
*ezarea (n dispozitivul de atac ca i cerinele de desfurare a jocului au
determinat o specializare a juctirilor pe posturi.

E0%re#a
8>tremele sunt juctori care (i desfoar aciunile (n zonele de la
colurile terenului/ pentru a asi+ura lr+ime frontului de atac. )unt dinamici/ cu
aciuni e>plozive/ cu ptrunderi !otr5te i (n for/ folosesc aciuni te!nico 0
tactice pentru depirea aprtorilor laterali. 8fectueaz aruncri speciale din
sritur i din plonjon srit/ (nscriu +oluri din un+!iuri laterale/ colaboreaz mai
ales cu interii pentru care fac paravane/ blocaje/ circul prin fa sau printre
aprtorii din zon/ arunc surprinztor la poart printre aprtori.
eoarece particip (n fazele ',a i a '',a ca v5rfuri de contraatac/ trebuie s
fie capabili s efectueze starturi rapide/ s posede o foarte bun vitez de
deplasare/ paecum i prinderea si+ur a min+ilor din aler+are / (n vitez ma>im.
8>trema trebuie s fie foarte (ndem5natec i s pot e>ecuta cu si+uran
i (n condiii de vitez/ conducerea min+ii (n driblin+/ cu i fr sc!imbri de
direcie.
*ciunile e>tremelor (n atacul or+anizat mresc mult randamentul ec!ipei/
momentul declanrii pasei.

;i!o%ul

*cion5nd pe un spaiu restr5ns/ a+lomerat de aprtori vi+ileni i duri/ (n
!andbalul actual pivotul are un profil deosebit. %rebuie s fie un juctor (nalt/
robust pentru a,i pstra mai uor controlul asupra corpului i pentru a crea
dificulti advarsarilor care (l marc!eaz.
e re+ul este plasat (ntre aprtorul lateral i intermadiar. *re sarcina de
a dezor+aniza i destrma aprarea/ de a crea bree (n care s acioneze juctorii
de la &m/ de a da ad5ncime atacului prin aruncri din plonjon. %rebuie s fie un
juctor puternic/ cu for/ cu o bun vitez de reacie i de e>ecuie/ cu o trie
fizic/ d5rzenie i tenacitate necesare confruntrii permanebte cu adversarii. )
posede un dezvoltat sim al plasamentului de joc/ s prind min+ea cu si+uran/
s o manevreze cu (ndem5nare i vitez pentru a nu fi deposedat de min+e/ s
arunce la poart din plonjon sau din plonjon srit (n condiii de an+ajament cu
un adversar i de intervenie direct a portarului.
Brincipalele aciuni ale pivotului (n timpul jocului i carepot contribui la
(mbuntirea rezultatului sunt<
58
fi>area aprtorului printr,un plasament corect sau derutarea
acestuia?
s se demarce continuu folosind paii pivotului/ ei trebuie e>ecutai
(n momentul declanrii pasei (nc5t prinderea min+ii de ctre pivot
s se efectueze (n plin elan spre poart?
prin plasamentul lui (ntre aprtor i un coec!ipier/ favorizeaz
paravanele pentru a finaliza interii?
efectuarea blocajelor la semicerc (nlesnesc ptrunderea unui
coec!ipier sau aruncarea la poart?
pivotul ia parte la circulaia juctorilor de semicerc/ particip la
primele faze ale atacului (n mod direct at5t pentru dezvoltarea lor/
c5t i ca finalizator.
In%erul
'nterii sunt juctori care acioneaz la 13014m de poart i sunt
considerai temelia oricrei ec!ipe deoarece ei (nscriu +oluri de la distan/
an+ajeaz (n joc e>tremele i pivotul/ (n jurul lor se structureaz jocul ec!ipei.
)ub aspectul dezvoltrii fizice/ sunt juctori (nali sau foarte (nali/
puternici/ supli i (ndem5natici/ cu o for deosebit de aruncare i o eficacitate
corespunztoare.
Brincipalele lor atribuii sunt<
s posede o bun te!nic (n prinderea i pasarea rapid a min+ii/ (n
vederea colaborrii cu coec!ipierii?
s primeasc i s paseze min+ea (n ptrundere spre poart?
s fie si+uri (n folosirea fentelor de pasare i aruncare la poart?
s cunoasc bine procedeele necesare an+ajrii pivotului?
s tie s arunce la poart din sritur peste unul sau doi aprtori/ cu
sprijin pe sol precedat de elan de pas adu+at/ (ncruciat/ prin evitare/
pe l5n+ aprtor.
Cen%rul
3uctorul centru acioneaz (n zona median a terenului/ mai aproape sau
mai departe de poart/ (n funcie de sistemul de aprare advers. 8l dirijeaz/
iniiaz i particip activ la circulia min+ii/ la aciunile tactice colective de atac/
(ncruciri/ paravane/ blocaje i circulaia juctorilor. *ceste aciuni cer din
partea centrului o +5ndire tactic avansat/ cunotine te!nico,tactice deosebite
implicate (n manevrarea i transmiterea min+ii/ e>perien de joc i fantezie
creatoare.
#entrul atacant va amenina permanent poarta prin plasament/ fente/
ptrunderi/ va folosi tactic procedeele te!nice de pasare/ va e>ecta rapid i
surprinztor aruncrile la poart/ ptrunderile i depirile advarsarilor.
59
*ciunile interprinse contribuie la demarcajul indirect al interilor sau
pivotului/ de asemenea aciunile lui mai contribuie la e>ecutarea unor (mbinri
ala aciunilor specifice juctorilor interi/ e>treme i pivot.
Capitolul $I
Aprarea n ,ocul de hand*al
:.4 &a'e, -or#e (i sis%e#e de ,oc
esfurarea jocului pune/ (n mod alternativ/ fiecare ec!ip (n situaia de
a ataca sau de a se apra. *mbele momente eseniale ale jocului se (ntreptrund.
*prarea porii este o sarcin permanent a tuturor juctorilor/ sarcin
care se manifest pe parcursul (ntre+ului meci.8a solicit or+anizarea
corespunztoare a tuturor aciunilor ec!ipei i eforturi colective deosebite.
Brin analo+ie cu fazele atacului i (n jocul aprrii deosebim patru faze<
faza ',a , replierea?
faza a '',a , aprarea temporar?
faza a ''',a , or+anizarea?
faza a '2,a , jocul de aprare (n sistem?
60
:.4.4 &a'a a I+a a aprrii + 2eplierea

up ce min+ea a fost pierdut (n atac/ juctorii ec!ipei sunt obli+ai s
se replieze (n aprare.
Cn principiu replierea Dfaza ' a aprriiE/ sau retra+erea (n aprare se face
pe drumul cel mai scurt/ aler+5nd (n vitez spre propria poart. 2iteza de
aler+are pentru repliere este (n funcie de modul (n care au intrat advarsarii (n
posesia min+ii. ac min+ea a fost interceptat de un adversar sau prins de
portar/ atunci replierea se va face (n vitez ma>im. 3uctorii vor aler+a cu faa
spre propria poart/ urmrind s ajun+ c5t mai repede pe poziiile lor (n aprare.
Cn timpul replierii (n aprare se va urmri deplasarea adversarilor/ direcia lor de
aler+are/ modul (n care transport min+ea (n atac/ pentru ca aprtorii s fie
orientai din timp asupra locului unde se va (ncerca ptrunderea decisiv spra
poart.
4m5nerea unor juctori (n apropierea semicercului advers (ncerc5nd s
intercepteze min+ea nu se justific/ deoarece ec!ipele bune posed suficiente
mijloace te!nico,tactice pentru a surprinde ec!ipa (n inferioritate numeric.
4etra+erea (n aprare este determinat i condiionat de formele sub care se
desfoar atacul c!ipei adverse. Cn cazul (n care ea are jocul bazat pe contaatac/
iar v5rfurile sunt valoroase/ ec!ipa din aprare (i va lua msuri mai severe i
mai numeroase de prevedere. #aracterul aciunilor aprtorilor sunt determinate
de poziia (n teren i de viteza pe care pot s o dezvolte v5rfurile de atac adverse/
precizia i rapiditatea cu care portarul advers lanseaz contraatacul/ aciunile cu
i fr min+e ale tuturror adversarilor/ evoluia scorului etc.

Con"ini%ul %ehnico+ %ac%ic al -a'ei I a a aprrii B replierea
deplasarea (n teren?
scoaterea min+ii din driblin+?
marcajul?
?re(eli -rec!en%e n -a'a I a a aprrii
juctorii nu anticipeaz momentul replierii?
juctorii nu particip la repliere cu (ntrea+a lor capacitate?
nu,i sincronizeaz deplasarea cu caracterul aciunilor atacului
advers?
re+ulile de tactic pentru desfurarea aciunilor individuale sunt
aplicate parial?
(n timpul replierii/ juctorii nu nsunt preocupai i de obinerea
min+ii?
2eco#andri #e%odice pen%ru repliere
61
trecerea de la jocul (n atac (n aprare se va face (n mod cursiv/ fr
pauze (n aciunile juctorilor?
(n procesul de instruire se va insista asupra (nsuirii i aplicrii
re+ulilor de tactic individual/ specifice retra+erii (n aprare?
v5rful de atac aflat (n posesia min+ii/ trebuie urmrit c!iar dac a
reuit s se desprind de aprtori deoarece viteza lui de deplasare
cu min+ea este mai mic dec5t cea a aprtorului?
presat psi!ic de adversarul din spate i se poate distra+e atenia i
slbi concentrarea/ ceea ce duce la comiterea unor +reeli de tactic
sau de joc?
prezena aprtorului poate s st5njeneasc aruncarea la poart/
scz5ndu,i eficacitatea<
:.4.6 &a'a a II+a a aprrii BAprarea %e#porar
*prarea temporar este aciunea efectuat (mpotriva atacului rapid al
adversarilor/ se face cu efectiv redus i dureaz c5teva secunde.
Cmpotriva unui atac rapid efectuat de un v5rf de contraatac (n driblin+/
primii aprtori repliai fac o a+lomerare pe direcia atacantului cu min+ea.
#5nd juctorii au timp s se retra+ p5n la semicercul de &m/ portarul sau
primul aprtor sosit dirijeaz 0 prin PvorbireN, pe urmtorii aprtori venii (n
zona unde atac advarsarul/ or+anizeaz pentru c5teva clipe o aprare temporar
Pom la omN. *stfel fiecare aprtor marc!eaz i rspunde de un atacant/ (nc5t
acela s nu primeasc min+ea i prin aceasta s determine euarea atacului rapid.
4eplierea fcut spre a>ul median al terenului i apoi ocuparea (n ordine a
zonelor succesive de aciune/ (n dispozitivul de la linia de "m/ (n lateral spre
dreapta i st5n+a/ aduce aprtorii pe alte posturi dec5t cele (n care sunt
specializai i (n care joac (n mod obinuit.*prtorii vor aciona (n
concordan cu scopurile zonei temporare i anume< acoperirea semicercului/
oprirea atacului rapid i (nt5rzierea aruncrii la poart.

Con"inu%ul %ehnico+%ac%ic al aprrii %e#porare
deplasarea (n teren?
poziia fundamental de aprare?
blocarea aruncrilor la poart?
scoaterea min+ii din driblin+?
marcajul?
(nc!iderea culoarelor de ptrundere?
predarea/ preluarea/ sc!imbul de oameni?
2eco#andri #e%odice pen%ru aprarea %e#porar

62
pentru ca aprarea temporar s se poat realiza cu succes este
necesar ca fiecare juctor s (nelea+ toate situaiile tactice de baz?
prezentarea i e>plicarea lor de ctre profesor, antrenor faciliteaz
(nele+erea i implicit la rezolvarea situaiilor create?
profesorul desprinde concluziile practice/ rm5n5nd ca juctorul s
vrea s se mobilizeze pentru a le pune (n practic?
?re(eli -rec!en%e n -a'a II+ a a aprrii
#ele mai mari +reeli se datoresc lipsei de atenie i de concentrare (n joc/
nerespectarea i neaplicarea re+ulilor de tactic individual a fiecruiu juctor.
:.4.7 &a'a a III+a a aprrii B 1r.ani'area
1r+anizarea aprrii presupune ca fiecare juctor/ dup ce s,a repliat/ s,i
ocupe locul prestabilit (n dispozitivul de aprare.
ei este considerat a treia faz a aprrii/ (n mod practic/ or+anizarea
(ncepe (nc din timpul replierii juctorilor/ continu (n timpul aprrii
temporare/ devenind de sine stttoare (n intervalul de timp (n care juctorii
aflai (n alte zone ale terenului se (ncadreaz (n sistemul de aprare.
1r+anizarea aprrii este str5ns le+at de natura atacului advers/ este
posibil i trebuie efectuat numai (n cazul (n care atacul adversarilor se
desfoar (n forma lui poziional. Bentru a,i or+aniza aprarea/ ec!ipa are
nevoie de c5teva secunde/ necesare unor sc!imbri de locuri ale aprtorilor/
care nu se afl pe posturile lor.
3uctorii care datorit unor sarcini de joc nu au reuit s se (ncadreze de
la (nceput (n dispozitivul de aprare vor aciona astfel<
(i coordoneaz temporar propriile aciuni (ntr,o alt zon a aprrii/
cu cele ale coec!ipierilor (nvecinai?
acord ajutor oportun?
acioneaz !otr5t pentru a ataca adversarul care primete min+ea
sau este (n posesia min+ii/ (mpiedic5ndu,l s arunce la poart?
se an+ajeaz fizc i psi!ic (n aciunile pe care le intreprinde?
(i ocup la momentul potrivit postul (n ec!ip i caut s se
inte+reze (n ritmul d joc/ prin efectuarea aciunilor (n timp util?
Con"inu%ul %ehnico+%ac%ic al -a'ei a III+a a aprrii
deplasarea (n teren?
poziia fundamental de aprare?
marcajul?
repartizarea adversarilor?
predarea/ preluarea/ sc!imbul de oameni?
63
2eco#andri #e%odice pen%ru -a'a a III+a a aprrii
'nstruirea fazei de or+anizare a aprrii nu ridic probleme dificile din
punct de vedere metodic.
se va insista asupra pre+tirii teoretice a juctorilor?
sistemele de acionare speciale pentru consolidarea fazelor de
aprare/ vor fi speciale/ (n care replierea (n aprare s se fac pe
posturi diferite i apoi s se (ncerce rezolvarea or+anizrii aprrii
(n timpul fazelor de joc sau al (ntreruperilor jocului de ctre
arbitru.
?re(eli -rec!en%e n -a'a III + a a aprrii
repliere direct spre postul din aprare/ mai ales dac acesta este pe
dia+onal?
+rab i inoportunitate (n ac!imbarea locului/ (n cadrul
dispozitivului de aprare?
nean+ajare ferm a aprtorului/ din punct de vadere tactic/ fizic/
psi!ic/ i te!nic (n aciunile intreprinse pe postul temporar?
nean+renare (n tempoul de joc al coec!ipierilor apropiai postului
pe care s,au specializat?
:.4.8 &a'a a IV+a aprrii + Jocul de aprare n sis%e#3
.aza a '2, a aprrii mai este denumit i aprarea (n sistem/ deoarece
are la baz aezarea juctorilor (ntr,un dispozitiv i se desfoar (n mod
or+anizat.
*prarea (n sistem const din desfurarea (n mod or+anizat a numeroase
aciuni te!nico,tactice/ evideniind (n e+al msur at5t activitatea individual a
aprtorilor c5t i interrelaiile i colaborrile dintre ei/ bazate pe principii i
re+uli de joc i are ca scop principal (mpiedicarea adversarului de a (nscrie +ol i
(n secundar de a folosi orice prilej de a intra (n posesia min+ii.
Con"inu%ul %ehnico+%ac%ic al -a'ei a IV+a a aprrii
poziia fundamental?
deplasarea (n teren?
atacarea advaersarului cu corpul?
scoaterea min+ii de la adversar 0 din driblin+/din inere ec!ilibrat/
prin intercepie?
blocarea aruncrilor la poart?
Tac%ica indi!idual a apr%orului n -a'a a IV+a ,fiecare aprtor este
rspunztor de aciunile ofensive ale adversarului repartizat prin aciunea tactic
Pde imprire a oamenilorN/ dar i de ajutorul pe care trebuie s,l dea
64
coec!ipierilor (nvecinai. %actic individual de aprare cuprinde totalitatea
principiilor i re+ulilor dup care se +!ideaz aprtorul (n lupta sa cu adversarul
dorect i (n relaiile de colaborare cu coec!ipierii (nvecinai.
Ac"iuni %ac%ice indi!iduale
atacarea adversarului cu min+ea?
retra+erea pe semicerc?
micarea de translaie?
(nc!iderea ptrunderii?
marcajul adversarului 0 str5ns/ de suprave+!ere/ la intercepie?
acoperirea braului de aruncare?
colaborarea cu portarul?
Tac%ica colec%i! n aprare/ reprezint principiile i re+ulile dup care
se desfoar aciunile de colaborare (ntre doi sau mai muli aprtori cu scopul
de a opri aciunile individuale i colective ale adversarilor.
Ac"iuni %ac%icecolec%i!e
preluarea i predarea adversarului?
sc!imbul de oameni (n aprare?
alunecarea?
zidul de aprare la aruncrile de la &m?
plasamentul aprtorilor la aruncrile de la "m?
aciuni ale aprtorilor aflai (n raporturi numeric e+ale cu adversarii
D 2 la 2?3 la 3 etcE?
aciuni ale aprtorilor aflai (n inferioritate numeric D 4 cu 5? 3 cu 4?
2 cu 3? 1 cu 2E?
aezarea aprtorilor la aruncrile de la col i de la mar+ine?
aezarea aprtorilor la min+ea de arbitru?
:.4.9 &or#e (i sis%e#e de ,oc n aprare
Cn funcie de mecanismul de funcionare al aprrii/ de aezarea lor (n
teren i de responsabilitile pe care le au/ distin+em mai multe forme de joc (n
aprare i anume<
aprarea pe zon?
aprarea Pom la omN?
aprarea combinat?
Aprarea pe 'on
2iteza/ varietatea i surpriza create de aciunile colective ale atacanilor/
cer juctorilor din aprare s,i uneasc eforturile/ s colaboreze i s,i acorde
ajutor reciproc. Cn aprarea pe zon/ aprtorul urmrete (n special min+ea care
circul i apoi adversarul de care rspunde. Bentru a urmri min+ea/ aprtorii se
deplaseaz lateral spre st5n+a sau spre dreapta. *ceste deplasri poart
65
denumirea de micri de translaie i au ca scop a+lomerarea aprtorilor pe
direcia min+ii.
*prtorul rspunde de atacantul care acioneaz (n zona sa i pentru a ti
care este acesta/ fiecare aprtor (n parte face numrtoarea i (i
autorepartizeaz un adversar. 7umrtoarea (ncepe de la linia de poart/ at5t din
st5n+a c5t i din dreapta porii (nspre linia de "m.
4epartizarea atacanilor este continuat cu suprave+!erea i marcarea
atacantului. Cn cadrul aprrilor pe zon se aplic cele trei forme de marcaj< de
suprave+!ere/ la juctorii fr min+e/ str5ns la juctorul care primete min+ea i
de intercepie la pivot. *prtorul e>ecut marcajul sau atacarea adversarului cu
min+ea at5ta timp c5t acesta se afl (n zona sa de teren. #5nd ptrunde intr,o
zon (nvecinat este Ppredat i preluatN de alt aprtor. Bractic/ se realizeaz un
sc!imb de oameni/ (n care Ppredarea i preluareaN au (n vedere atacantul cel mai
periculos/ juctorul cu min+ea i (n acelai timp/ preluarea/ urmrirea celuilalt
atacant. )c!imbul de atacani se mai efectueaz i ca urmare a unui blocaj i
foarte des la circulaia juctorilor din linia de 6m pe semicerc.
Cn situaia c5nd aprtorul nu a reuit s ias la juctorul cu min+ea/ va
(ncerca s bloc!eze min+ea aruncat spre poart. 'ar c5nd atacantul cu min+ea
ptrunde (n spaiul dintre doi aprtori aflai (n zon P(nc!id culoarulN prin
deplasrile laterale sincronizate ale aprtorilor.
*v5nd (n vedere c/ aprarea pe zon are un pronunat caracter colectiv/
fiecare juctor are sarcini de mare rspundere/ iar pentru rezolvarea lor trebuie
s se in seama de urmtoarele re+uli<
respecterea postului (n aprare?
atenie mrit asupra min+ii i asupra adversarului de care rspunde?
cutarea permanent a celui mai bun plasament?
iniiativ i efectuarea aciunilor (n timp util?
an+ajament fizic (n aciune?
marcaj !otr5t asupra juctorului care primete sau are min+ea?
acordarea ajutorului reciproc?
anticiparea aciunilor de aprare?
demarcaj oportun / c5nd ec!ipa intr (n posesia min+ii?
Cn aprarea pe zon (nt5lnim urmtoarele sisteme< 6<-? 5<1? 4<2? 3<3? 3<2<1?
Sis%e#ul de aprare pe 'on :<D E-i..64,66F
.i+.21 .i+.22
66
Cn cadrul acestui sistem de aprare juctorii sunt aezai pe semicercul de
la 6m/ sau puin (naintea lui. Brin aceast aezare se urmrete acoperirea c5t
mai mare a semicercului. Cn cadrul acestui sistem aprtorii cei mai (nali se vor
plasa (n poriunea central a terenului/ urmtorii ca (nlime/ de o parte i de alta
a acestora/ iar cei mai mici pe prile laterale.
Bosturile (n cadrul acestei aprri este dat de poziia pe care o ocup (n
cadrul sistemului i anume<
doi aprtori laterali , st5n+a D *;)E i dreapta D*;E?
doi aprtori intermediari 0 st5n+a D*')E i dreapta D *'E?
doi aprtori centrali 0st5n+a D*#)E i dreapta D *#E?
atorit deplasrilor laterale pentru realizarea micrii de translaie i a
micrilor de ieire i retra+ere ale aprtorilor/ (ntre+ul joc defensiv capt un
aspect dinamic.
*prarea pe semicerc prezint avantaje/ dac e folosit (n faa unor ec!ipe
care nu posed arunctori periculoi de la distan i care (i a>eaz jocul (n
special pe combinaii cu pivotul. e asemenea d rezultate bune i (n faa
ec!ipelor care acioneaz pe un front lar+ i au e>treme periculoase.
ezavantajele acestei aprri sunt destul de mari/ dac ec!ipa advers
posed 2,3 arunctori buni de la distan i acioneaz rapid i colectiv este
foarte +reu ca aprtorii s atace la timp juctorii din linia de &m/ care pot
e>ecuta aruncri uneori de la distane de 1-,11m deprtare de poart/ cu anse
de reuit.


Sis%e#ul de aprare pe
'on 9<4 E-i..67F

67

.i+.23
Be semicercul de 6m sunt plasai cinci aprtori/ iar (n faa acestora pe
semicercul de la &m se afl plsat cel de,al aselea juctor/ de unde vine i
numele acestui sistem de aprare pe zon 5<1.
*prtorii de la semicercul de 6m acioneaz pe baza principiilor i
re+ululor ca la sistemul 6<-/ cu e>cepia juctorului avansat care este plasat (n
faa zonei i poart denumirea de PzburtorN. 8l are sarcina de a (mpiedica
adversarii s arunce la poart de la distan/ din zona central a terenului. Boziia
lui avansat (i permite s intercepteze unele pase ale adversarului i s iniieze
contraatacuri. Cn principal el urmrete s st5njeneasc conductorul de joc
advers/ pentru ca acesta s nu poat iniia i conduce (n bune condiii atacul
asupra porii.
Bosturile din cadrul acestui sistem sunt<
doi aprtori laterali , st5n+a D *;)E i dreapta D*;E?
doi aprtori intermediari 0 st5n+a D*')E i dreapta D *'E?
un aprtor central D*#E?
zburtor DRE?
Cn cadrul acestui sistem aprtorul central trebuie s fie cel mai bun
aprtor. Cn jurul su +raviteaz (ntre+ sistemul defensiv al ec!ipei. 8l trebuie s
aib o bun e>perien de joc/ s poat dirija activitatea coec!ipierilor si i s
marc!eze bine pivotul advers.
*prtorii intermediari st5n+a 0 dreapta au cea mai +rea sarcin (n cadrul
sistemului. Cn faa lor acioneaz interii i (n acelai timp/ (n zona lor de aprare
se plaseaz pivoii adveri. )arcina lor este de a ataca interii/ c5nd acetia se
pre+tesc s arunce la poart/ pred5nd (n prealabil pivoii altor aprtori. 8i
acioneaz (n aprare ca dou pistoane/ c5nd unul iese (n afar/ cellalt se retra+e
pe semicerc.
*cest sistem devine vulnerabil (n situaia c5nd (n dreptul aprtorilor
intermediari se infiltreaz doi pivoi. Cn aceast situaie/ ieirea la juctorul cu
min+ea trebuie fcut cu mult pruden/ pentru ca pivotul s nu poat fi an+ajat
cu uurin.
Sis%e#ul de aprare pe 'on 8<6 E-i..68F
68

.i+.24
Cn sistemul de aprare pe zon 4<2/ patru juctori sunt plasai la
semicercul de 6m/ iar ceilali doi/ mai avansai/ sunt aezai la semicercul de &m/
(n apropierea cruia acioneaz.
3uctorii avansai/ NzburtoriiN/ trebuie s fie mobili/ cu o bun deplasare
(n teren (n poziie fundamental/ buni cunosctori ai procedeelor te!nice de
blocare a adversarului cu corpul i de blocare a min+ii cu braele.)arcina lor este
de a (mpiedica atacanii s arunce la poart de la distan sau s ptrund (n zona
central aterenului. 8i e>ecut micarea de translaie pe semicercul de la &m/
p5n (n zona interilor.
#ei patru aprtori de pe semicercul de 6m au de suprave+!eat i
acoperit ptrunderile printre ei i pentru a ani!ila jocul pivoilor i e>tremelor/ ei
vor trebui s se deplaseze cu uurin pe semicerc/ s e>ecute rapid micarea de
translaie pentru acoperirea zonei (n care acioneaz adversarii i s,i acorde
ajutor reciproc. *prtorii centrali st5n+a 0 dreapta/ trebuie s fie juctori (nali/
aprtori buni i foarte buni cunosctori ai marcajului pivotului.
)istemul de aprare pe zon 4<2 este vulnarabil pe e>treme/ care au un
spaiu destul de mare de aciune/ i prin jocul inteli+ent al pivoilpr/ care nu
poate fi suficient de bine ani!ilat de aprtori.
*ezarea aprtorilor se prezint astfel<
doi aprtori laterali , st5n+a D *;)E i dreapta D*;E?
doi aprtori centrali 0st5n+a D*#)E i dreapta D *#E?
doi aprtori PzburtoriN, st5n+a DR)E i dreaptaDRE?
Sis%e#ul de aprare pe 'on 7<7 E-i..69F
69
*cest sistem de aprare a fost folosit (n e>clusivitate de ec!ipele
suedeze/ de aici i denumirea de Paprare suedezN. *cest sistem const (n dou
linii de aprare formate fiecare din trei juctori. 6nii sunt plasai pe semicercul
de la 6m/ iar ceilali pe semicercul de la &m. Cn funcie de locul unde se joac
min+ea sau se inieaz o faz mai periculoas de atac se deplaseaz i juctorii
celor dou linii din aprare.
Cn afara micrii de translaie distin+em o foarte accentuat deplasare (n
ad5ncime a aprtorilor din linia de la &m. *prtorii din cele dou linii
colaboreaz (n permanen cu portarul/ cruia (i acoper bine un col al porii. Ai
jocul pivoilor este destul de st5njenit de activitatea aprtorilor din fa care
prin plasamentul lor (n marcaj de intercepie (mpiedic an+ajarea acestora la
semicercul de 6m. Cn sc!imb/ din un+!iurile laterale/ e>ist mari posibiliti
pentru e>treme de a (nscrie +oluri. in acest motiv se cere ec!ipei care aplic
acest sistem s posede un portar foarte bun/ care din aruncrile de pe e>treme s
rein un numr mare de min+i.
*cest sistem de aprare se recomand numai ec!ipelor avansate/ care au
(n componen juctori valoroi/ bine pre+tii fizic i care cunosc i pot aplica
toate celelalte variante ale aprrii pe zon/ posed5nd o bun pre+tire tactic i
mult e>perien de joc.


Sis%e#ul de aprare pe 'on 7<6<4 E-i..6:F
70
.i+.26
Aprarea Go# la o#A
)istemul de aprare Pom la omN/ este sistemul (n care fiecare
aprtor rspunde (n principal de un adversar i (n secundar se
concentreaz asupra min+ii. Be teren apar cupluri de juctori cu obiective
opuse.
Brin aplicarea sistemului de aprare Pom la omN/ adversarii sunt
stin+!erii (n pasarea min+ii i (n aruncrile la port. Cn cadrul acestui
sistem fiecare aprtor rspunde de un anumit atacant.
Cn succesiunea aciunilor sale aprtorul caut s aplice oportun
numeroase re+uli de tactic individual<
efectuarea unui marcaj str5ns asupra adversarului su care
urmeaz s primeasc sau primete min+ea?
se va an+aja fizic (n aciunile sale cu adversarul?
atacarea adversarului aflat (n posesia min+ii pe partea m5inii
(ndem5natice a acestuia?
prin tot ce face va (ncerca oprirea aciunilor adversarului/
comiterea unor +reeli care s duc la pierderea posesiei min+ii?
*prarea Pom la omN are urmtoarele variante<
aprarea Go# la o#A a.resi! sau pe %o% %erenul, cunoscu% (i
su* nu#ele de Gpressin.A3
aprarea Go# la o#A n propria ,u#%a%e de %eren3
aprarea Go# la o#A cu a.lo#erare, sau aprare re%ras n
-a"a se#icercului de =#3
Bentru a aplica cu succes aprarea Pom la omN se cere din partea
aprtorilor o bun cunoatere a mercajului str5ns/ aalunecrilor i sc!imbul de
oameni (n aprare.

Aprarea co#*ina%
*pariia unor juctori cu caliti deosebite de finalizare sau de or+anizare
i conducere a jocului a determinat defensiva s treac la aprarea combinat.
8ste o combinare a aprrii pe zon cu aprarea Pom la omN. Cn practic se
(nt5lnesc urmtoarele forme de aprare combinat<
cinci aprtori (n zon i unul om la om/ 5S1?
patru aprtori (n zon i doi om la om/ 4S2?
71
%recerea la aprarea combinat se face dup ce toi juctorii ec!ipei au
ajuns (n zona temporar. Cn cadrul acestei aprri/ colaborarea (ntre juctori se
realizeaz prin sc!imb de oameni i a+lomerri pe direciile principale de
aciune ale atacanilor.
1 form modern a aprrii combinate este aprarea pe zon cu marcaj
individual.'niial ea pleac de la aprarea pe zon 6<- (n care linia de juctori
este mai avansat/ la &m de poart/ iar dup repartizarea adversarilor (ncepe
aprarea om la om (ntr,o zon care solicit (n mod cu totul special rspunderea
fiecrui aprtor fa de aciunile unui atacant/ pe parcursul unei secvene de joc.
8ste o aprare deosebit de activ i dinamic (n care marcajul/ plasamentul/
atacarea i lansarea cu adversarul precum i alunecrile sau sc!imbarea
atacanilor au tente calitative. 8a dureaz p5n (n momentul c5nd pivoii sau
e>tremele ec!ipei adverse se infiltreaz pe semicerc. 3uctorii din zona cu
marcaj individual activ se retra+ (n apropierea spaiului de poart/ urm5nd a se
reconstitui (n zon un marcajindividual c5nd apar situaiile favorabile.
?re(eli -rec!en%e n cadrul ,ocului de aprare n sis%e#
numrtoarea i repartizarea atacanilor nu se face (n mod repetat?
aprtorul manifest prea puin e>i+en fa de marcarea
adversarului de care rspunde/ pe durata unei secvene sau faze de
joc?
aprtorii nu se an+ajeaz total (n aciuni 0 fizic/ psi!ic/ te!nico,
tactic?
ieirea i atacarea adversarului periculos se face cu (nt5rziere?
se comit prea multe nere+ulariti te!nice sau de comportare fa de
adversar?
aprtorii nu (mbin rspunderea individual fa de un atacant cu
ajutorarea coec!ipierului an+ajat direct (n faza de joc.
Capitolul $II
Me%odica predrii hand*alului n (coal.
C.4 Sis%e#e de ac"ionare pen%ru n!"area procedeelor %ehnice de a%ac (i
aprare
72
Mi(carea n %eren
E0erci"ii n perechi sau n .rup
MleapaN cu toate variantele 0 pe suprafa limitat de teren?
crabii i creveii?
nvodul?
colectivul aezat pe linia de poart/ la semnal sonor/ aler+are p5n
la centrul terenului/ (ntoarcere 1$-T/ aler+are cu spatele p5n (n
semicercul din terenul advers?
pe lun+imea terenului/ deplasri cu efectuarea individual a
sc!imbrii de direcie?
deplasare pe un traseu prestabilit/ la semnal sonor/ sc!imbri de
direcie.
;abirintul 0 colectivul aezat (n coloan de +imnastic in5ndu,se
de mini. oi juctori/ unul cu sarcina de prinztor/ se urmresc pe
culoarele MlabirintuluiN/ care se sc!imb la comanda profesorului/
la st5n+a sau la dreapt.
Hcoala #in.ii
jon+lerii cu min+ea 0 trecerea min+ii (n jurul trunc!iului/ oldurilor/
+enunc!ilor/ +leznelor/ din mers i de pe loc?
trecerea min+ii printre picioare (n form de opt PUN?
aruncarea min+ii (n sus i prinderea ei (n +!emuit?
aruncarea min+ii (n sus i prinderea ei cu dou m5ini la spate?
trecerea min+ii dintr,o m5n (n alta (n vitez mare.
H%a-e%e cu %rans#i%erea (i %ranspor%ul #in.ii
Min.ea cl%oare< colectivul se aeaz pe dou sau mai multe r5nduri
la intervale de o lun+ime de bra. )e transmite prin oferire/ din m5n (n m5n/
una sau mai multe min+i. 6ltimul/ adun5nd min+ile/ alear+ (n capul irului
i re5ncepe e>erciiul. up 1,2 e>ecuii se sc!imb sensul de transmitere a
min+ii.
73
Min.ea prin %unel< colectivul or+anizat pe 2,3 iruri e+ale/ e>ecutanii
stau cu picioarele mult (ndeprtate/ pstr5nd (ntre ei intervale de un bra/ sau
1,2 pai. )e e>ecut cu 1,3 min+i.
;rocedee de %rans#i%ere
cu dou m5ini prin oferire/ (napoi/ printre picioare?
prin rosto+olire (napoi printre picioare?
prin oferire Dcu 1,2 min+iE combinat/ primul printre picioare/ urmtorul pe
deasupra capului etc. Dmin+ea (n valE. 6ltimul e>ecutant primind min+ea
alear+ (n linie dreapt pe l5n+ ir sau erpuit printre ceilali juctori
p5n la capul irului/ de unde jocul se reia.
Min.ea pasa%
Cn funcie de numrul min+ilor colectivul se or+anizeaz (n 2 sau 3 iruri.
;a semnal primii alear+ repede/ purt5nd una sau mai multe min+i p5n la un
anumit punct D1-015 mE (n care le las/ (ntorc5ndu,se i pred5nd tafeta
urmtorului sau ocolind punctul stabilit/ transport5ndu,le pentru a le preda
urmtorului. eplasarea se poate face (n linie dreapt sau (n erpuire printre
obstacole Delevi/ ste+ulee etc.E
;rocedee de %ranspor%are a #in.ii
(ntre palm i antebra?
(ntre palm/ antebra i old?
ec!ilibrate (n palme/ cu braele (ntinse lateral?
purtarea min+ii cu un procedeu de inere/ la ale+ere conduc5nd (n acelai
timp alt min+e cu picioarele.
Se#na%ul
2,4 ec!ipe e+ale ca numr sunt dispuse (n iruri/ (napoia unei linii de
plecare. Cn faa fiecrei ec!ipe se marc!eaz pe teren c5te dou iruri de cercuri
cu diametrul de -/5-m. Cn fiecare din cercurile irului/ din dreapta se pune c5te o
min+e de oin sau de !andbal mic. Brimul din fiecare ec!ip primete c5te o
min+e. ;a semnal primii alear+ cu min+ea (n m5n p5n la cercul 1/ o depune/
apoi trec i o iau din cercul 2/ o pune (n cercul 3/ din cercul 4 o pune (n cercul 5/
iar pe cea din cercul 6 o predau urmtorului/ care vor continua e>erciiul
depun5nd min+ea (n cercul 2.
74
.i+.2"
Jocuri de n%recere pen%ru aruncarea #in.ii (mingi de oina sau de handbal mici)
Cine arunc #in.ea #ai depar%e
#olectivul se aeaz (n spatele unei linii/ pe mai multe iruri. )e arunc
min+ea la distan/ la (nceput de pe loc i apoi cu elan/ cti+5nd cel care
realizeaz cea mai lun+ aruncare. )e pot acorda 2,3 aruncri.
Apr ce%a%ea
3uctorii vor fi dispui pe un cerc cu diametrul de 12,13 m/ (n mijlocul
cruia vor construi o PcetateN din diferite obiecte aezate (n ec!ilibru unul peste
altul (n ordine descresctoare ca mrime. 6nul dintre copii va apra PcetateaN de
aruncrile prin surprindere e>ecutate de cei de pe cerc/ care preced aruncarea de
c5teva pase menite s,l deruteze pe aprtor. 7umrul de pase poate fi dinainte
stabilit/ (n funcie de nivelul de pre+tire al colectivului.
H%a-e%e (i ,ocuri pen%ru n!"area deprinderilor #o%rice speci-ice
H%a-e%e cu ros%o.olirea #in.iilor
GMin.ea ros%o.oli% n su!eic si#plA
#opiii sunt aezai (n dou suveici simple. Brimii au c5te o min+e de
!andbal i la semnal pornesc (n aler+are rosto+olind,o p5n la primul din fa.
up predarea min+ii trec la urma irului respectiv.
GMin.ea ros%o.oli% dup ,alonA
#olectivul este or+anizat pe 2,4 iruri/ e+ale ca numr/ (n spatele unei
linii? primii din fiecare ir primesc c5te 1,2 min+i de !andbal. ;a semnal alear+
rosto+olind min+ea Dmin+iileE i ocolind un jalon plasat (n fa? la (ntoarcere o
pred urmtorului.
75
GMin.ea n s%eaA
#opiii se plaseaz pe dou cercuri concentrice. #ei din afar paseaz
corespondenilor de ec!ip de pe cercul interior.
GH%a-e%a cu dri*lin.A
#opiii vor fi aezai pe 2,4 iruri/ primul din fiecare ir av5nd o min+e.
;a semnal ei alear+ (n driblin+ 1-,15 m/ ocolesc un jalon i revin pentru a
preda min+ea urmtorului.
in aceeai formaie copiii alear+ (n driblin+ printre jaloane. #u timpul
se va pretinde ca driblin+ul sa fie e>ecutat alternativ cu m5na dreapt i st5n+.
in formaie de suveic simpl copiii alear+ (n driblin+/ paseaz oblic
spre dreapta sau spre st5n+a/ reprimesc min+ea i/ continu5nd driblin+ul p5n la
irul din fa o predau urmtorului.
#opiii sunt plasai pe iruri/ primii av5nd min+ea? la semnal alear+/ atin+
cu m5na sau ocolesc un obstacol/ dup care cu elan de 2,3 pai arunc min+ea la
distan cu precizie urmtorului i trec la urma irului propriu.
GIup%a pen%ru "inerea #in.iiN Dprindere/pasare/driblin+/marcaj/demarcajE
)e (mparte clasa (n dou ec!ipe/ care se (mprtie pe tot terenul. 6na
dintre ec!ipe (ncepe s paseze min+ea/ iar cealalt (ncearc s recupereze
min+ea. #ei care paseaz au voie s fac trei pai cu min+ea/ trei driblin+uri sau
paseaz de pe loc. #5ti+ ec!ipa care reuete cele mai multe pase fr a pierde
min+ea.
GV$n%oareaA Dprinderea/ pasarea/ aruncareE
)e ale+ trei v5ntori/ restul colectivului (mprtiindu,se pe tot terenul.
#ei trei trebuie s loveasc cu min+ea c5t mai muli juctori. 8i au voie s
paseze i s fac ma>. trei pai cu min+ea. 3uctorii atini de min+e ies din joc.
)epot folosi i dou min+i.
GIup%a pen%ru c$(%i.area %erenuluiA Dprinderea i aruncarea min+iiE
)e (mparte clasa (n dou ec!ipe. .iecare ec!ip arunc min+ea c5t mai
departe (n terenul advers din locul de unde a prins,o. #5ti+ ec!ipa care arunc
prima min+ea dincolo de poarta advers.
GCei #ai *uni ochi%oriA DaruncareE
#opii sunt plasai (n linie/ 1,1/5m distan (ntre ei/ fiecare av5nd o min+e
de !andbal. Cn faa lor la 1-m se plaseaz un juctor cu o min+e de fotbal pe care
o arunc (n sus/ iar ceilali (ncearc s o loveasc cu min+ea lor. 3ocul se reia de
mai multe ori. #5ti+ juctorul care nimerete de cele mai multe ori min+ea de
fotbal.
)e (mparte clasa (n dou ec!ipe plasate fa (n fa la 15m una de alta.
.iecare ec!ip are 4,5 min+i de !andbal. Cntre cele dou ec!ipe se pune o min+e
de fotbal pe care juctorii (ncearc s o loveasc cu min+ile lor. *stfel min+ile
76
vor ajun+e mereu de la o ec!ip la cealalt. #5ti+ ec!ipa care reuete s
loveasc min+ea de fotbal p5n c5nd aceasta ajun+e (n terenul adversarilor.
)e (mparte clasa (n dou ec!ipe aezate (n coloan cu 3m distan (ntre
ele. ;a semnal primii juctori de la fiecare ec!ip pornesc (n driblin+ i arunc
din aler+are sau sritur (ncerc5nd s loveasc bara porii din dreptul ec!ipei lui.
;a urmtorul semnal pornesc urmtorii juctori. #5ti+ ec!ipa care a lovit de
cele mai multe ori bara din dreptul ec!ipei sale. ac am5ndoi juctorii au lovit
bara/ primete punct cel care a lovit,o primul.
)e poate desfura i sub form de tafet modific5nd re+ulile.
E0erci"ii de pasare a #in.ii de pe loc
3uctorii plasai pe dou iruri/ fa (n fa/ distana 3,4 m/ pase cu
dou m5ini de deasupra capului/ pase cu dou m5ini din dreptul pieptului/
pase lansate din dreptul oldului.
, pase (n triun+!i , pase (n cerc

, pase (n ptrat , pase (n stea

, pase (n romb , pase cu dou min+i
77

, pase (n zi+,za+
E0erci"ii de pasare a #in.ii din deplasare
suveic simpl


suveic dubl

pase (n ptrundere cu retra+ere la urma irului propriu
pase (n triun+!i
78

pase (n ptrat
ptratul mictor< cu una sau dou min+i pasate (n acelai sens/ de la juctor
la juctor. up pasare juctorii sc!imb locurile cu cei din faa lor<


79
pasarea min+ii din aler+are (n suveic (n cruce. =in+ea se poate pasa spre
dreapta/ apoi spre st5n+a?
pase (n trei (n acelai plan?
pase (n formaie de cocor cu v5rful retras?
pase (n formaie de cocor cu v5rful avansat
80
pase (n formaie de scar
Dri*lin.ul B conducerea #in.ii
E0erci"ii indi!iduale<
de pe loc driblin+ cu m5n dreapt/ cu m5n st5n+?
pe lun+imea terenului/ driblin+ din mers/ apoi din aler+are
uoar/ cu m5na dreapt cu m5na st5n+?
tafete cu driblin+ (n linie dreapt?
suveic cu driblin+.
driblin+ printre jaloane/ distana (ntre jaloane 2 m/ (n dreptul fiecrui
jalon se dribleaz cu braul e>terior
81
pe lun+imea terenului driblin+ cu sc!imbare de direcie? juctorii plasai
pe iruri (n colurile terenului/ (n dia+onal unii fa de ceilali/ driblin+
pe lun+imea terenului/ cu aruncare la poarta din aler+are.
driblin+ i pase Ddriblin+/ pas lateral/ reprimire/ driblin+/ pasE
&en%ele sau #i(crile n(el%oare
Sis%e#e de ac"ionare
pe +rupe 4,5 juctori la o min+e/ se deplaseaz (n teren/ fr s se
deprteze prea mult/ paseaz min+ea cu diferite fente de pasare. .iecare
juctor simuleaz pasarea min+ii print,un procedeu spre un coec!ipier/ i
paseaz altuia cu un alt procedeu?
fentele de pasare se perfecionaz (n fa aprtorilor/ pe +rupe de
juctori/ care e>erseaz anumite combinaii te!nice?
82
pe cupluri de juctori (n atac/ cu aprtori pasivi e>erseaz fentele de
aruncare la poart urmate de an+ajarea pivotului la semicerc?
joc la o poart cu efectiv redus D3 la 3 sau 4 la 4E/ juctorii (ncerc5nd s
foloseasc fentele (n funcie de situaia concret (n teren?
jocuri coal pentru aplicarea fentelor (nvate.
Aruncarea la poar% din aler.are
pe lun+imea terenului pase (n doi din aler+are?
formaii pe mai multe iruri/ juctorii alear+ spre poart/ primesc
min+ea i arunc la poart din aler+are?
aceleai formaii/ plecare (n driblin+/ aruncare la poart din aler+are
pas la juctori fici/ reprimire/ aruncare la poart din aler+are?
83
pe lun+imea terenului driblin+ 0 aruncare la poart din aler+are?
pase (n doi pe lun+imea terenului/ aruncare la poart din aler+are?
84
Aruncarea la poar% cu spri,in pe sol preceda% de elan de pas ncruci(a%
pe perec!i 0 distan 1-,15 m/ pase zv5rlite de deasupra umrului
precedate de elan de pas (ncruciat?
la nivelul celor doi interi 0 st5n+a i dreapt 0 pas la coec!ipier 0
reprimire 0 aruncare la poart zv5rlit de deasupra umrului
precedat de elan de pas (ncruciat.
dou coloane la nivelul celor doi interi/ pas la distribuitor/ reprimire/
aruncare la poartzv5rlit de deasupra umrului precedat de elan de
pas (ncruciat?
Aruncarea la poar% preceda% de pa(i adu.a"i
Brocedeul te!nic este asemntor aruncrii la poart cu elan de pai
(ncruciai.
)e pot folosi aceleai e>erciii ca la procedeele prezentate anterior.
Aruncarea la poar% din sri%ur
85
c5te doi la distana de 2,1-m/ pase din sritur la unceput cu elan de
un pas/ de doi pai i elanul complet/ pentru juctori dreptaci , st5n+,
drept,st5n+/ iar pentru juctori st5n+aci 0drept,st5n+, drept?
suveic simpl cu pase din sritur?
pe iruri la nivelul celor doi interi 0 pas 0 reprimire 0 aruncare la
poart din sritur?
pe lun+imea terenului/ driblin+/ aruncare la poart din sritur?
pase (n doi din aler+are cu aruncare la poart din sritur?
pase (n trei cu sc!imb de locuri i aruncare la poart din sritur.

;o'i"ia -unda#en%al speci-ic ,ocului n aprare
din mers/ la semnal/ adoptarea poziiei fundamentale?
deplasare (n poziie fundamental/ dup cpitan De>ecuia (n o+lindE?
e>erciiu pe perec!i/ menin5nd o poziie fundamental joas/ juctorii
(ncearc s se loveasc reciproc cu m5inile pe +amb sau pe +lezn/
folosind micri (neltoare?
din poziie fundamental/ juctorii e>ecut deplasri cu pai adu+ai/
lateral st5n+a 0 dreapt 0 oblic (nainte 0 oblic (napoi/ dirijai de profesor?
(n spaiul de poart/ deplasare (n poziie fundamental de voie/ la semnal,
sprint (nainte 1-,15m/ la urmtorul semnal oprire (n doi timpi/ retra+ere
cu spatele (n poziie fundamental cu pai adu+ai?
deplasri (n poziie fundamental pe semicercul de 6m i (ntoarcerea pe
cel de &m (n uoar aler+are?
86
un juctor la &m/ altul la 6m/ (n poziie fundamental/ cel de la &m se
retra+e la semicercul de 6m prin lateral/ iar cel de la 6m ieire la
semicercul de &m Dsc!imb de locuri (n poziie fundamentalE.
Boziia fundamental pentru aprare se perfecioneaz (n relaia de atac 0
aprare, (n toate fazele aprrii i (n aprarea la semicerc.
Mi(carea n %eren speci-ic aprrii
Brocedeele de deplasare (n teren/ crora aprtorii trebuie s le fac fa (n
timpul jocului/ (n toate fazele de aprare<
pe lun+imea terenului/ aler+are cu faa/ sprint scurt de 2,5m?
opriri brute e>ecutate din aler+are (n cea mai mare vitez?
porniri scurte i rapide?
87
(ntoarceri?
aler+are cu spatele?
srituri (nalte cu elan scurt/ dar i fr elan pentru blocarea aruncrilor la
poart.
A%acarea ad!ersarului cu corpul
#ontactul aprtorului cu corpul adversarului trebuie s se fac numai cu
pieptul/ fr a folosi braele/ oldul sau picioarele.
colectivul (mprit (n 6 aprtori i 6 atacani/ atacanii paseaz min+ea
din om (n om/ (ntr,un ritm care s permit aprtorilor s ajun+ la timp (n
fa. *prtorul din dreptul cruia se +sete atacantul cu min+ea/ iese (n
fa cu pai adu+ai sau aler+are i,l atac cu corpul/ dup ce min+ea a
fost pasat se retra+e din nou.

Scoa%erea #in.ii de la ad!ersar
(n spaiu delimitat/ juctorii e>ecut driblin+ din deplasare/ dar (n
acelai timp (ncearc s deposedeze de min+e un alt atacant?
leapa (n driblin+/ devine prinztor cel cruia i s,a scos min+ea din
driblin+?
1la1 ambii juctori dribleaz i (ncearc s,i scoat min+ea din
driblin+/ pe tot terenul folosind toate variantele?
contraatac cu urmrire/ aprtorul (ncerc5nd s scoate min+ea din
driblin+ cu atac din spate?
88
un aprtor/ un atacant cu min+e/ atacantul e>ecut driblin+/ iar
aprtorul (ncearc s scoat min+ea din driblin+ prin atac din fa i
lateral.
@locarea aruncrilor la poar%
Brocedeele de blocare a min+ilor spre poart se (nva individual i pe
+rupuri de 2,3 juctori. ;a (nceput vor simula blocarea/ din sritur/ prin fandare
cu ducerea braelor lateral/ oblic/ pe direcia min+ii la semnalul antrenorului.
Be perec!i/ juctorii vor bloca min+ile aruncate la diferite (nlimi/
srind cu braele (n sus sau fand5nd i duc5nd braele spre traiectoria
min+ii Dunul arunc iar cellalt bloc!eazE
doi aprtori bloc!eaz min+ile aruncate succesiv de mai muli
atacani?
blocarea min+ii (n condiii mai apropiate de joc/ dispun5nd cinci
aprtori pe semicerc/ iar (n atac/ patru juctori pe patru iruri/ dispuse
pe direcia intervalelor (ntre aprtori. :locarea se va face pe perec!i/
astfel aprtorii acion5nd i spre dreapt i spre st5n+a.
E0erci"ii pen%ru #*un%"irea ,ocului n aprare
driblin+ pe tot terenul sau pe V teren/ fiecare cu min+e/ driblin+ cu
deplasare/ un atacant (ncerc5nd scoaterea min+ii din driblin+ (n mod
re+ulamentar?
89
(n linie/ la semnal sprint spre direcia indicat/ urmtorul semnal
oprire/ (n doi timpi/ aler+are (n sens invers (n vitez ma>im?
suveic dubl cu repliere?
contraatac cu urmrire?
90
colectivul (mprit (n 3 ec!ipe/ repartizate la cele dou semicercuri/
dou +rupe de aprtori/ i una atac. *tacul e>ecut pase (n ptrunderi
succesive/ aprtorii ieire la omul cu min+ea i retra+ere la semicerc/
la semnal/ atacul paseaz portarului i se replieaz p5n la centrul
terenului/ aprtorii devin atacani i transporta min+ea (n vitez
ma>im p5n (n terenul advers/ i e>ecut pase (n ptrundere
succesiv?
o ec!ip (n atac una (n aprare 0 atacul e>ecut pase din om (n om (n
ptrundere/ aprarea iese la omul cu min+ea i retra+e la semicerc?
91
o ec!ip (n atac una (n aprare/ i a trea (n repaus 0 atacul e>ecut pase
din om (n om/ aprarea deplasri st5n+a 0 dreapt. ;a semnal se
sc!imb rolurile.
4 la 4 0 aprarea plasat (n zona central cu zburtor/ atacul e>ecut
pase (n ptrundere.
juctorii dispui la nivelul celor doi interi 0 care e>ecut pase (n
ptrundere cu retra+ere la urma propriului ir/ trei aprtori care
92
e>ecut ieirea la omul cu min+ea 0 centralul va lua locul rmas liber/
(n permanen (i vor sc!imba locurile.
juctorii plasai/ pe cele dou e>treme/ atacani 0 aprtori. *tacanii
e>ecut driblin+ paralel cu semicercul/ iar aprtorii se deplaseaz
lateral (ncerc5nd s scoat min+ea din driblin+.
juctorii dispui pe posturile de inter i e>treme. )e e>ecut atacarea
adversarului cu min+ea de ctre intermediar i deplasri laterale de
ctre e>treme.
93
atacul e>ecut pase (n ptrundere, aprare/ ieire la omul cu min+ea i
marcaj la pivot.
juctorii plasai pe cele dou jumti de teren 0 centru/ inter/ e>trem/
pivot/ trei aprtori. *tacul e>ecut pase (n ptrundere/ aprarea/
atacarea i marcajul povotului.
94
blocarea aruncrilor la poart.

Capitolul $III
2E?UIAMENTUI DE J1C
CUVANT INAINTE
*cest 4e+ulament al 3ocului de Handbal intra in vi+oare la data de 1
*u+ust 2--5. 4e+ulamentul de joc/ #omentariile/ )emnalizarile 'H./
8>plicatiile la re+ulile de joc si 4e+ulamentul spatiului de sc!imb sunt toate
parte inte+ranta ale 4e+ulamentului de joc.
*ceasta nu se aplica si pentru 'ndicatiile privind terenurile de joc si
portile/ care au fost incluse in cartea 4e+ulamentului de joc pentru a veni in
sprijinul celor care folosesc acest te>t.
7ota<
Bentru simplificare/ prezentul re+ulament foloseste forma masculina a
cuvintelor atunci cand face referire la jucatori/ oficiali/ arbitri si alte persoane.
4e+ulile se aplica totusi in mod e+al/ atat barbatilor cat si femeilor care participa
95
la jocul de !andbal/ e>ceptie facand re+ula pentru marimea min+ii de joc (vezi
egula !).
#uprins Ba+ina
4e+ulamentul de joc/ )emnalizarile/
8>plicatiile si 4e+ulamentul
spatiului de sc!imb
#uvant inainte 1
4e+ulile jocului
1 %erenul de joc 3
2 %impul de joc/ )emnalul de sfarsit si %ime,out "
3 =in+ea 1-
4 8c!ipa/ 'nlocuirile/ 8c!ipamentul 11
5 Bortarul 14
6 )patiul de poarta 15
"3ucarea min+ii/ 3ocul pasiv 16
$ .aulturile si comportarea nesportiva 1$
& =arcarea unui +ol 2-
1- *runcarea de incepere 21
11 *runcarea de la mar+ine 22
12 *runcarea de la poarta 23
13 *runcarea libera 24
14 *runcarea de la ",metri 2"
15 'nstructiuni +enerale pentru e>ecutarea
*runcarilor D*runcarea de incepere/
*runcarea de la mar+ine/ *runcarea de la
poarta/ *runcarea libera/ si *runcarea de
la " metriE 2&
16 )anctiunile disciplinare 32
1" *rbitri 36
1$ #ronometrorul si scorerul 3$
#odul semnalizarilor 3&
8>plicatii la re+ulile de joc 4&
4e+ulamentul spatiului de sc!imb 5"
H!id pentru %erenul de joc si Borti 5&
4e+ulamentul de 3oc
4e+ula 1. %erenul de joc
1<1 %erenul de joc (vezi "igura #) este un dreptun+!i cu lun+imea de 4- metri si
latimea de 2- metri/ si se compune din 2 spatii de poarta (vezi egula#:$ si
egula %) si o zona de joc. ;iniile laturilor lun+i sunt numite linii de mar+ine iar
liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta Dintre barele portiiE sau liniile
e>terioare portii Dde ambele parti ale portiiE.
96
'n jurul terenului de joc trebuie sa e>iste o zona de si+uranta/ cu o latime de cel
putin 1 metru de,a lun+ul liniilor de mar+ine si 2 metri in spatele liniilor
e>terioare portii.
#aracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel
incat una dintre ec!ipe sa fie avantajata.
1<2 'n centrul fiecarei linii e>terioare a portii se +aseste o poarta (vezi "igurile
&a si &b). Bortile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele
lor. Bortile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri.
:arele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Bartea posterioara a
barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muc!ia posterioara a liniei de poarta.
:arele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune/ cu laturile
de $ cm. Be cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc/ barele trebuie
vopsite in 2 culori contrastante/ care sa fie diferite si de culorile din jurul portii.
Bortile trebuie sa aiba o plasa/ atasata in asa fel incat o min+e o data intrata in
poarta sa ramana acolo.
1<3 %oate liniile terenului fac parte inte+ranta din spatiile pe care le delimiteaza.
;iniile de poarta vor avea $ cm latime intre barele portilor (vezi "igura &a)/ in
timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime.
;iniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre
suprafete adiacente ale podelei.
1<4 'n fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi egula %). )patiul de
poarta este delimitat de o linie a spatiului de poarta Dlinia de 6 metriE/ care este
trasata astfel<
aE o linie de 3 metri lun+ime direct in fata portii? aceasta linie este paralela cu
linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta Dmasurata de la muc!ia posteriora
a liniei de poarta la muc!ia anterioara a liniei spatiului de poartaE?
bE doua sferturi de cerc/ fiecare cu o raza de 6 metri Dmasurata de la coltul
interior posterior al stalpilor portiiE/ care fac le+atura intre linia de 3 metri
lun+ime si linia e>terioara a portii (vezi "igura # si &a).
1<5 ;inia de aruncare libera Dlinia de & metriE este o linie intrerupta/ trasata la 3
metri in afara liniei spatiului de poarta. *tat se+mentele de linie cat si spatiile
dintre ele masoara 15 cm (vezi "igura #).
1<6 ;inia de " metri este o linie lun+a de 1 metru/ marcata in fata portii. 8ste
paralela cu linia de poarta si aflata la " metri de aceasta DdistantaE masurata de la
muc!ia posterioara a liniei de poarta la muc!ia anterioara a liniei de " metriE?
(vezi "igura #).
1<" ;inia de restrictie DlimitareE a portarului Dlinia de 4 metriE este o linie cu
lun+imea de 15 cm/ marcata in fata portii. 8ste paralela cu linia de poarta si la 4
97
metri distanta de aceasta Dmasurata de la muc!ia posterioara a liniei de poarta la
muc!ia anterioara a liniei de 4 metriE? (vezi "igura #).
1<$ ;inia de centru uneste mijlocul liniilor de mar+ine (vezi "igurile # si !).
1<& ;inia de sc!imb Dun se+ment din linia de mar+ineE pentru fiecare ec!ipa/ se
intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de
aceasta. *cest punct al liniei de sc!imb este marcat de o linie paralela cu linia de
centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de mar+ine si 15
cm in afara liniei de mar+ine (inauntrul si in afara terenului de joc? (vezi
"igurile # si !).
7ota< #erintele te!nice mai detaliate pentru terenul de joc si porti pot fi +asite in
H!idul pentru %erenul de 3oc si Borti
.i+ura 1< %erenul de joc ('imensiunile sunt indicate in cm)? 2ezi de asemenea
.i+ura 5
98
.i+ura 2a< Boarta
99
.i+ura 2b< Boarta 0 vedere lateral
100
.i+ura 3< ;inia si spatiul de sc!imb
=asa pentru cronometror si scorer si bancile pentru rezerve trebuie
amplasate in asa fel incat cronometrorul W scorerul sa poata vedea linia de
sc!imb. =asa trebuie amplasata mai aproape de linia de sc!imb decat sunt
bancile dar la cel putin 5- cm in afara liniei de sc!imb.
4e+ula 2. %impul de joc/ )emnalul de sfarsit al jocului si %ime,1ut
%impul de joc
2<1 %impul normal de joc pentru toate ec!ipele cu jucatori de peste 16 ani este
de 2 reprize a 3- minute. Bauza dintre reprize este in mod normal de 1- minute.
%impul normal de joc pentru ec!ipe de tineret este de 2 > 25 minute pentru
+rupa de varsta 12 0 16 ani si 2 > 2- minute pentru +rupa de varsta $,12 ani. 'n
ambele cazuri pauza este/ in mod normal/ de 1- minute.
2<2 aca rezultatul este e+al la sfarsitul timpului re+ulamentar de joc si daca
trebuie desemnat un casti+ator/ ec!ipele vor juca prelun+iri/ dupa o pauza de 5
minute. %impul prelun+irilor este de 2 reprize a 5 minute cu o pauza de 1 minut
intre cele 2 reprize.
aca rezultatul este din nou e+al la sfarsitul primei prelun+iri se va juca inca
o prelun+ire/ dupa o pauza de 5 minute.
*ceasta prelun+ire este tot de 2 reprize a 5 minute fiecare/ cu o pauza de 1 minut
intre cele 2 reprize.
aca rezultatul este tot nedecis/ casti+atorul trebuie stabilit in conformitate cu
re+ulile stipulate in re+ulamentul competitiei respective. 'n cazul in care decizia
este de a folosi departajarea prin aruncari de la "m/ ca modalitate de tie,breaJ
Dstabilire rapida a invin+atoruluiE/ vor fi respectate procedurile de mai jos.
(omentariu:
)n cazul in care aruncarea de la * metri este +olosita ca modalitate de tie-brea,
(stabilire rapida a unui castigator)- atunci la aceste aruncari pot participa
jucatorii care nu sunt eliminati- descali+icati sau eliminati de+initiv- la s+arsitul
101
timpului de joc. "iecare echipa nominalizeaza . jucatori. Acesti jucatori
e/ecuta cate o aruncare alternativ cu jucatorii echipei adverse. 0chipele nu
sunt obligate sa anunte ordinea in care jucatorii desemnati e/ecuta aruncarile.
1ortarii pot +i nominalizati printre e/ecutanti. 2ucatorii pot participa atat ca
aruncatori- cat si ca portari.
Arbitrii decid poarta la care se vor e/ecuta aruncarile. 1rin tragere la sorti se
va stabili echipa care va arunca prima sau ultima. 3rdinea se inverseaza la
seria a doua de aruncari- daca rezultatul este tot nedecis- dupa prima serie de
cinci aruncari si aruncarile trebuie sa continue.
1entru a doua serie de aruncari- +iecare echipa va nominaliza din nou .
jucatori. 4oti sau doar cativa dintre jucatorii nominalizati pot +i aceiasi cu cei
din prima serie. 5ominalizarea a . jucatori va continua atata timp cat este
necesar. (astigatoare va +i declarata echipa care realizeaza o di+erenta de un
gol- dupa acelasi numar de aruncari cu echipa adversa.
2ucatorii pot +i descali+icati- si nu mai pot e/ecuta alte aruncari de la * metri- in
caz de comportare nesportiva repetata sau comportare nesportiva grosolana
(#%:#!). )n cazul in care aceasta descali+icare priveste un jucator care a +ost
nominalizat dar nu a e/ecutat inca aruncarea- echipa in cauza trebuie sa
nominalizeze un alt jucator pentru a e/ecuta aruncarea.
)emnalul de sfarsit de joc
2<3 %impul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de
incepere. %impul de joc se sfarseste o data cu semnalul automat/ dat de
cronometrul tabelei de marcaj sau de cronometror. aca un astfel de semnal nu
este dat/ arbitrul fluiera pentru a arata ca timpul de joc s,a terminat (#*:6).

(omentariu:
'aca nu e/ista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de +inal-
cronometrorul va +olosi un ceas de masa- sau un cronometru- si va semnaliza
s+arsitul jocului cu un semnal de +inal (#7:&- paragra+ul &).
2<4 *baterile si comportarile nesportive petrecute inainte sau simultan cu
semnalul de sfarsit Dal primei reprize sau al jocului/ deasemenea in prelun+iriE
trebuiesc sanctionate c!iar daca aruncarea libera rezultata Dconform re+ulii 13<1E
sau aruncarea de la " m nu poate fi e>ecutata pana la semnalul de sfarsit de joc.
)imilar/ aruncarea trebuie repetata/ daca semnalul de final Dde repriza sau de joc/
deasemenea in prelun+iriE se aude e>act in momentul in care aruncarea libera
sau de la "m este in curs de e>ecutare sau min+ea este deja in aer.
'n ambele cazuri/ arbitrii vor semnaliza sfarsitul jocului/ numai dupa ce
aruncarea libera sau de la "m a fost e>ecutata Dsau ree>ecutataE si rezultatul a
fost stabilit.
2<5 Bentru aruncarile libere e>ecutate Dsau ree>ecutateE conform 4e+ulii 2<4/ se
vor aplica restrictii speciale/ in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea
102
lor. #a o e>ceptie de la sc!imbarea normala de jucatori din 4e+ula 4<4/ numai
ec!ipa care va e>ecuta aruncarea are dreptul sa inlocuiasca un sin+ur jucator.
7erespectarea acestei prevederi/ va fi penalizata conform 4e+ulii 4<5/ para+raful
1.
'n plus/ toti jucatorii ec!ipei care e>ecuta aruncarea trebuie sa fie pozitionati la
cel putin 3 metri de locul de e>ecutie al aruncarii si in afara liniei de aruncare
libera a adversarilor (#!:*- #.:%8 vezi deasemenea 0/plicatia #).
Bozitionarea jucatorilor din aparare este stabilita de 4e+ula 13<$.
2<6 3ucatorii si oficialii ec!ipelor trebuie sanctionati personal pentru abaterile
sau comportarile nesportive comise in timpul e>ecutarii unei aruncari libere sau
de la " metri/ in circumstantele descrise la 4e+ula 2<4,5. 1 abatere comisa in
timpul unei astfel de e>ecutari nu poate determina totusi o aruncare libera in
directia opusa.
2<" aca arbitrii constata ca/ cronometrorul a semnalizat prea devreme sfarsitul
jocului Dal primei reprize sau al jocului/ si in prelun+iriE/ ei trebuie sa retina
jucatorii pe teren pentru a se juca timpul de joc ramas.
8c!ipa care a fost in posesia min+ii cand s,a auzit semnalul prematur de sfarsit
al jocului va ramane in posesia min+ii/ atunci cand jocul va fi reluat. aca
min+ea nu a fost in joc/ jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei
situatii. aca min+ea a fost in joc/ jocul se reia cu o aruncare libera conform
4e+ulii 13<4a,b. aca prima repriza a jocului Dsau a prelun+irilorE se inc!eie
prea tarziu/ a doua repriza a jocului Dsau a prelun+irilorE trebuie scurtata
corespunzator. aca a doua repriza a jocului Dsau a prelun+irilorE se termina
prea tarziu/ atunci arbitrii nu mai pot sc!imba nimic.
%ime,1ut
2<$ )e acorda obli+atoriu %ime,out cand<
aE se dicteaza o eliminare de 2 minute/ o descalificare sau o eliminare
definitiva?
bE se acorda un time,out de ec!ipa?
cE se aude fluierul cronometrorului sau al ele+atului %e!nic?
dE sunt consultari intre arbitri in conformitate cu 4e+ula 1"<".
%ime,out se acorda in mod normal si in alte situatii/ in functie de circumstante
(vezi 0/plicatia 5r. &).
*baterile comise in timpul unui time,out au aceleasi consecinte ca cele comise
in timpul de joc (#%:#!- paragra+ul #E.
2<& 'n principiu/ arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui/ in
raport cu time,out,ul. 'ntreruperea timpului de joc trebuie indicata
cronometrorului prin trei sunete scurte ale fluierului si prin )emnalizarea 7r. 16.
103
'n cazul unei intreruperi obli+atorii a jocului prin time,out dictat de catre
cronometror sau dele+at (&:7b-c)/ cronometrorul este obli+at sa opreasca imediat
cronometrul/ fara a astepta confirmarea arbitrilor.
upa time,out jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului (#.:.b).
(omentariu:
9n semnal sonor dat de cronometror-delegat opreste e+ectiv jocul. (hiar daca
arbitrii (sau jucatorii) nu realizeaza imediat ca jocul este intrerupt- orice
actiune des+asurata dupa semnalul de intrerupere dat de la masa- este anulata.
Aceasta inseamna ca marcarea unui gol- dupa semnalul de la masa va +i anulat.
:a +el- daca se acorda o aruncare (*m- aruncare libera- aruncare de incepere-
aruncare de repunere sau o aruncare de la poarta)- aceasta va +i anulata. 2ocul
va +i reluat din situatia in care se a+la la momentul intreruperii lui- de catre
decizia cronometrorului sau delegatului. (4rebuie sa se retina ca decizia tipica
pentru o ast+el de interventie este in cazul time-out-ului de echipa sau a
schimbarii gresite).
4otusi- orice sanctiune disciplinara data de catre arbitri- in timpul scurs intre
+luierul de la masa si momentul opririi jocului de catre arbitri- va +i valabila.
Aceasta se va aplica indi+erent de modul de incalcare al regulamentului si de
severitatea sanctiunii.
2<1- .iecare ec!ipa are dreptul sa beneficieze de un time,out de ec!ipa de 1
minut in fiecare repriza a timpului normal de joc/ dar nu in prelun+iri
(0/plicatia 5r. !).

4e+ula 3. =in+ea
3<1 =in+ea este confectionata din piele sau material sintetic. =in+ea trebuie sa
fie sferica. )uprafata min+ii nu trebuie sa fie stralucitoare sau alunecoasa (#*:!).
3<2 imensiunile Dcircumferinta si +reutateaE min+ilor folosite la diferitele
cate+orii de ec!ipe sunt urmatoarele<
, 5$,6- cm si 425,4"5 + D=arimea 'H. 3E pentru ec!ipele masculine si tineret
masculin Dpeste 16 aniE?
, 54,56 cm si 325,3"5 + D=arimea 'H. 2E pentru ec!ipele feminine/ tineret
feminin Dpeste 14 aniE si tineret masculin D12 0 16 aniE?
, 5-,52 cm si 2&-,33- + D=arimea 'H. 1E pentru tineret feminin D$ 0 14 aniE si
tineret masculin D$ 0 12 aniE.
(omentariu:
(erintele tehnice pentru mingile ce trebuie +olosite in toate jocurile
internationale o+iciale sunt cuprinse in );" <all egulations (egulile );"
pentru minge).
=arimea si greutatea mingilor +olosite pentru =ini-;andball nu sunt
reglementate de regulamentul de joc.
104
3<3 ;a fiecare joc/ trebuie sa fie disponibile minimum 2 min+ii. =in+ea de
rezerva trebuie sa fie disponibila la masa cronometrorului in timpul jocului.
=in+ile trebuie sa indeplineasca cerintele mentionate la 4e+ulile 3<1,2.
3<4 *rbitrii decid cand sa foloseasca min+ea de rezerva. 'n astfel de cazuri/
arbitrii trebuie sa puna in joc/ imediat/ min+ea de rezerva pentru a reduce
intreruperile si a evita time,out.

4e+ula 4. 8c!ipa/ )c!imbarile de jucatori/ 8c!ipamentul
8c!ipa
4<1 1 ec!ipa este formata din pana la 14 jucatori.
Be terenul de joc nu este permis sa se +aseasca mai mult de " jucatori dintr,o
ec!ipa in acelasi timp. #eilalti jucatori Djucatorii ramasiE sunt jucatori de
rezerva.
'n orice moment al jocului/ ec!ipa trebuie sa aiba unul dintre jucatorii de pe
teren desemnat ca portar. 6n jucator care este recunoscut ca portar poate deveni
jucator de camp in orice moment. 'n mod similar/ un jucator de camp poate
deveni portar in orice moment (vezi- totusi- egulile $:$ si $:*).
;a inceputul jocului o ec!ipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel putin 5
jucatori. 7umarul jucatorilor unei ec!ipe poate creste pana la 14 oricand in
timpul jocului/ inclusiv al prelun+irilor.
3ocul poate continua/ c!iar daca o ec!ipa isi reduce efectivul la mai putin de 5
jucatori pe teren. *rbitrii trebuie sa !otarasca cand jocul trebuie intrerupt
definitiv (#*:#&).
4<2 'n timpul jocului o ec!ipa poate avea ma>imum 4 oficiali de ec!ipa. *cesti
oficiali de ec!ipa nu pot fi inlocuiti in timpul jocului. 6nul dintre oficiali trebuie
desemnat ca Mresponsabil oficial de ec!ipa.N 7umai acest oficial are permisiunea
sa se adreseze cronometrorului W scorerului si posibil arbitrilor (vezi- totusi-
0/plicatia nr. !: >4ime-out de echipa?).
'n +eneral unui oficial de ec!ipa nu i se permite sa intre pe teren in timpul
jocului. 'ncalcarea acestei re+uli trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva
Dvezi egulile 7:$- #%:#c- #%:!d si#%:%a). 3ocul este reluat cu aruncare libera
pentru adversari (#!:#a-b8 vezi- totusi- 0/plicatia 5r. 6).
4esponsabilul oficial de ec!ipa trebuie sa se asi+ure ca/ odata inceput jocul/ nici
o alta persoana/ in afara oficialilor inre+istrati Dma>imum 4E si a jucatorilor cu
drept de participare la joc (vezi $8!) nu este prezenta in spatiul de sc!imb.
7erespectarea acestei re+uli va duce la sanctionarea pro+resiva a
responasabilului oficial de ec!ipa (#%:#c- #%:!d- si #%:%a).
4 <3 6n jucator sau un oficial de ec!ipa are drept de participare la joc daca este
prezent la inceputul jocului si este inscris in raportul de joc. 3ucatorii si oficialii
105
care ajun+ la teren dupa inceperea jocului trebuie sa obtina dreptul de participare
la joc de la cronometror W scorer si trebuie inscrisi in raportul de joc.
6n jucator cu drept de participare la joc poate/ in principiu/ sa intre pe teren/
peste propria linie de sc!imb/ in orice moment (vezi- totusi- egulile $ :$ si $ :
%).
4esponsabilul oficial de ec!ipa/ trebuie sa se asi+ure ca doar jucatorii cu drept
de participare la joc intra in teren. 7erespectarea acestei re+uli va fi sanctionata
cu comportare nesportiva a 4esponsabilului oficial de ec!ipa (#! :#a-b- #% :#c-
#% :!d si #%:%a8 vezi 0/plicatia nr. 6).
@chimbarile ()nlocuirea) jucatorilor
4<4 3ucatorii de rezerva pot intra in joc/ in orice moment si repetat/ (vezi totusi
egula $:.)/ fara a anunta cronometrorul W scorerul/ imediat ce jucatorii pe care
ii inlocuiesc au parasit terenul ($8.).
3ucatorii vor parasi terenul de joc si vor intra pe terenul de joc peste propria linie
de sc!imb ($:.). *ceste cerinte se aplica si la inlocuirea portarilor (vezi de
asemenea $:* si #$:#A).
4e+ulile de sc!imbare a jucatorilor se aplica si in timpul unui Mtime,outN
De>ceptie in timpul unui Mtime,out de ec!ipaNE.
(omentariu:
@copul conceptului de >linie de schimb? este de a asigura o schimbare de
jucatori corecta si ordonata. (onceptul nu este +olosit ca motiv de sanctionare
in alte situatii- in care jucatorul +ace un pas in a+ara liniei laterale sau de
poarta- +ara intentia de a-si crea un avantaj prin aceasta (e/.: sa ia apa sau un
prosop de pe banca- chiar dincolo de linia de schimb- sau sa paraseasca terenul
intr-o maniera sportiva- cand a primit o eliminare si traverseaza linia de
margine spre propria banca chiar dincolo de linia de #. cm). "olosirea
neregulamentara si tactica a zonei din a+ara terenului este este stipulata
separat in egula *:#A.
4<5 1 sc!imbare +resita trebuie penalizata cu o eliminare de 2 minute pentru
jucatorul vinovat. aca pentru sc!imbarea +resita sunt vinovati mai multi
jucatori ai aceleiasi ec!ipe in aceeasi situatie/ numai primul jucator care a comis
abaterea trebuie penalizat.
3ocul se reia cu o aruncare libera pentru ec!ipa adversa (#!:#a-b8 vezi- totusi-
0/plicatia 5r. 6).
4<6 aca un jucator suplimentar intra pe teren/ fara a face o sc!imbare/ sau daca
un jucator de rezerva intervine nere+ulamentar in joc din spatiul de sc!imb/
acesta trebuie eliminat pe timp de 2 minute. e aceea efectivul ec!ipei trebuie
redus cu un jucator din teren pentru urmatoarele 2 minute Din afara de faptul ca
jucatorul suplimentar trebuie sa paraseasca terenul de jocE.
106
aca un jucator eliminat pe 2 minute intra pe teren/ in timpul celor 2 minute de
eliminare/ trebuie sanctionat cu o noua eliminare de 2 minute. *ceasta eliminare
trebuie sa inceapa imediat/ astfel ca efectivul ec!ipei trebuie redus cu inca un
jucator pentru diferenta de timp/ ramasa neefectuata/ de la prima eliminare.
'n ambele cazuri jocul se reia cu aruncare libera pentru ec!ipa adversa (#!:#a-b8
vezi- totusi- 0/plicatia 5r. 6).
8c!ipamentul
4<" %oti jucatorii de camp ai unei ec!ipe trebuie sa poarte ec!ipament uniform.
#ombinatiile de culori si desi+nul ec!ipamentului celor 2 ec!ipe trebuie sa fie
clar diferit.
%oti jucatorii folositi de o ec!ipa ca portari vor avea obli+atoriu aceiasi culoare a
ec!ipamentului/ dar diferita de a jucatorilor de camp ai ambelor ec!ipe si a
portarilor ec!ipei adverse (#*:!).
4<$ 3ucatorii trebuie sa poarte pe ec!ipament numere de minimum 2- cm
inaltime pe spatele tricoului si de minimum 1- cm pe fata tricoului. 7umerele
folosite trebuie sa fie de la 1 la 2-. 6n jucator care este folosit ca portar si
jucator de camp va avea obli+atoriu acelasi numar in ambele situatii.
#uloarea numerelor trebuie sa contrasteze clar cu culoarea si desi+nul tricoului.
4<& 3ucatorii trebuie sa poarte pantofi de sport.
7u se permite purtarea obiectelor care pot fi periculoase pentru jucatori. *cestea
includ/ de e>emplu/ casti de protectie pentru cap/ masti pentru fata/ bratari/
ceasuri/ inele/ piercin+,uri vizibile/ medalioane sau lantisoare/ cercei/ oc!elari
fara banda de si+uranta sau cu rama solida/ sau orice alte obiecte care pot fi
periculoase (#*:!). 'nelele plate/ cerceii mici si piercien+,uri vizibile/ sunt
permise numai acoperite si numai in conditiile in care nu creaza pericol pentru
ceilalti jucatori. :enzile pentru cap se permit atata timp cat sunt confectionate
din materiale elastice moi.
3ucatorii care nu respecta aceste cerinte nu vor putea lua parte la joc pana cand
nu au corectat nere+ularitatile.
4<1- aca un jucator san+ereaza sau are san+e pe corp sau ec!ipament/ acesta
trebuie sa paraseasca voluntar si imediat terenul Dprintr,o inlocuire normala de
jucatorE/ pentru a i se opri san+erarea/ a i se acoperi rana si a i se curata corpul si
ec!ipamentul. 3ucatorul nu trebuie sa revina pe teren pana nu a rezolvat
problemele de mai sus.
6n jucator care nu urmeaza instructiunile arbitrilor in le+atura cu acest aspect
este considerat vinovat de comportare nesportiva (7:$- #%:#c si #%:!c).
4<11 'n cazul unei accidentari/ arbitrii pot permite (prin @emnalizarile 5r.#% si
#*)/ pentru 2 dintre persoanele care au drept de participare la joc (vezi $:!) sa
107
intre pe teren in timpul Mtime,outN,ului/ cu scopul strict de a ajuta jucatorul
accidentat din propria ec!ipa.
aca dupa intrarea in teren a celor 2 persoane/ mai intra altele/ acestea vor fi
sanctionate ca intrate nere+ulamentar in teren/ in cazul unui jucator conform
4e+ulilor 4<6 si 16<3a/ si in cazul unui oficial/ conform 4e+ulilor 4<2/ 16<1c/
16<3d si 16<6a. 1 persoana careia ' s,a permis sa intre pe teren/ si care in loc sa
ajute jucatorul accidentat/ da indicatii propriilor jucatori/ se apropie de jucatorii
adversi sau arbitri/ etc./ va fi considerata vinovata de comportare nesportiva
(#%:#c- #%:!c-d si #%:%a).
4e+ula 5. Bortarul
Bortarul are dreptul<
5<1 )a atin+a min+ea cu orice parte a corpului/ in timpul actiunii de aparare/ in
interiorul spatiului de poarta?
5<2 )a se deplaseze cu min+ea/ in spatiul de poarta/ fara sa se supuna restrictiilor
aplicate jucatorilor de camp (egulile *:&-$- *:*)? portarul nu are totusi dreptul
sa intarzie e>ecutarea aruncarii de la poarta (egulile %:$-.- #&:& si #.:.b)?
5<3 )a paraseasca spatiul de poarta/ fara min+e si sa participe la joc in campul de
joc? cand procedeaza astfel/ portarul trebuie sa respecte re+ulile care se aplica
jucatorilor de camp/ in campul de joc.
)e considera ca portarul a parasit spatiul de poarta/ imediat ce orice parte a
corpului sau atin+e podeaua/ in afara spatiului de poarta?
5<4 )a paraseasca spatiul de poarta cu min+ea si sa o joace in continuare in
campul de joc/ daca nu a avut min+ea sub control.
Bortarul nu are dreptul<
5<5 )a puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare (7:&- 7:.)?
5<6 )a paraseasca spatiul de poarta avand min+ea sub control? aceasta conduce
la aruncare libera (con+orm %:#-#!:#a si #.:*- paragra+ul !) daca arbitrul a
fluierat e>ecutarea aruncarii de la poarta? in celelalte situatii se acorda simpla
repetare a aruncarii de la poarta (#.:*- paragra+ul &)? vezi totusi/ interpretarea
avantajului la 4e+ula 15<"/ daca portarul a pierdut min+ea in afara suprafetei de
poarta/ dupa ce a depasit linia de poarta cu min+ea sub control.
5<" )a atin+a min+ea care sta sau se rosto+oleste pe sol/ in afara spatiului de
poarta/ atunci cand el se +aseste in spatiul de poarta (%:#- #!:#a)?
108
5<$ )a aduca min+ea in spatiu de poarta/ cand aceasta sta sau se rosto+oleste pe
sol/ in campul de joc (%:#- #!:#a)?
5<& )a revina in spatiul de poarta/ cu min+ea sub control (%:#- #!:#a)?
5<1- )a atin+a/ cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la +enunc!i
in jos/ in spatiul de poarta/ min+ea care sta sau se rosto+oleste pe sol in directia
campului de joc (#!:#a)?
5<11 )a depaseasca linia de limitare a portarului Dlinia de la 4 metriE sau
prelun+irea ei ima+inara/ in ambele parti/ inainte ca min+ea sa paraseasca mana
adversarului care e>ecuta aruncarea de la " metri (#$:6).
(omentariu:
Atata timp cat portarul tine un picior pe sol- pe sau in spatele liniei de limitare
(linia de $ metri)- are voie sa depaseasca- in aer- linia- cu celalalt picior sau cu
orice parte a corpului.

4e+ula 6. )patiul de poarta
6<1 'n spatiul de poarta are dreptul sa intre numai portarul (vezi- totusi- %:!).
)e considera ca un jucator a patruns in spatiul de poarta/ atunci cand atin+e
spatiul de poarta/ inclusiv linia spatiului de poarta/ cu orice parte a corpului.
6<2 aca un jucator de camp patrunde in spatiul de poarta/ deciziile vor fi<
aE aruncare de la poarta/ cand un jucator al ec!ipei aflate in atac/ intra in spatiul
de poarta cu min+ea sub control sau intra fara min+e/ dar isi creaza prin aceasta
un avantaj (#&:#)?
bE aruncare libera/ cand un jucator al ec!ipei aflate in aparare intra in spatiul de
poarta si isi creaza un avantaj prin aceasta/ dar nu impiedica o sansa clara de +ol
(#!:#b8 vezi- totusi- .:#)?
cE aruncare de la " metri/ cand un jucator al ec!ipei aflate in aparare/ intra in
spatiul de poarta si astfel impiedica o sansa clara de +ol (#$:#a).
6<3 Batrunderea in spatiul de poarta nu se sanctioneaza cand<
aE un jucator intra in spatiul de poarta dupa ce a jucat min+ea atata timp cat acest
lucru nu creaza un dezavantaj pentru adversari?
bE un jucator intra in spatiul de poarta fara min+e si nu casti+a un avantaj din
aceasta?
6<4 =in+ea este considerata Mafara din jocN cand portarul o are sub control/ in
spatiul de poarta (#&:#). =in+ea trebuie repusa in joc printr,o aruncare de la
poarta (#&:&).
6<5 aca min+ea sta sau se rosto+oleste pe sol/ in spatiul de poarta/ se considera
a fi in posesia ec!ipei portarului (vezi- totusi- situatiile speciale de la %:*b-d).
109
Bortarul e>ecuta o aruncare de la poarta/ conform 4e+ulilor 6<4 si 12<1. 'nainte
de a fi ridicata de catre portar/ min+ea se considera Min jocN dar nu trebuie sa fie
atinsa de nici un jucator de camp al ambelor ec!ipe. 1 incalcare a acestei re+uli
de catre un coec!ipier al portarului/ determina o aruncare libera pentru adversari
(#!:#a). 'ncalcarea acestei re+uli de catre un jucator al ec!ipei adverse
portarului/ determina o aruncare de la poarta (#&:#). 8ste permisa atin+erea
min+ii aflate in aer in spatiul de poarta.
6<6 3ocul continua Dprin aruncare de la poarta/ conform re+ulii 6<4,5E daca un
jucator al ec!ipei aflate in aparare atin+e min+ea in timpul actiunii de aparare si
min+ea este prinsa de portar sau se opreste in spatiul de poarta.
6<" aca un jucator joaca min+ea spre propriul spatiu de poarta/ deciziile vor fi
dupa cum urmeaza<
aE +ol/ daca min+ea intra in poarta?
bE aruncare libera/ daca min+ea se opreste in spatiul de poarta/ sau daca portarul
atin+e min+ea si aceasta nu intra in poarta (#!:#a-b)?
cE aruncare de la mar+ine/ daca min+ea trece peste linia de poarta/ in afara portii
(##:#)?
dE jocul continua/ daca min+ea traverseaza spatiul de poarta si ajun+e inapoi in
campul de joc/ fara a fi atinsa de portar.
6<$ 1 min+e care revine din spatiul de poarta in campul de joc/ ramane in joc.

4e+ula ". 3ucarea min+ii/ 3ocul pasiv
3ucarea min+ii
@e permite<
"<1 aruncarea/ prinderea/ oprirea/ impin+erea sau lovirea min+ii/ prin folosirea
mainilor Ddesc!ise sau inc!iseE/ bratelor/ capului/ toracelui/ coapselor si
+enunc!ilor?
"<2 tinerea min+ii pentru ma>imum 3 secunde/ c!iar cand jucatorul este intins pe
sol (#!:#a)?
"<3 sa se faca ma>imum 3 pasi cu min+ea (#!:#a)? un pas se considera facut
cand<
aE un jucator care sta cu ambele picioare pe sol/ ridica un picior si,l pune inapoi
pe sol/ sau misca un picior dintr,un loc in altul?
bE un jucator atin+e solul numai cu un picior/ prinde min+ea si atin+e solul cu
celalalt picior?
cE un jucator/ dupa o saritura/ atin+e solul numai cu un picior/ apoi sare pe
acelasi picior sau atin+e solul cu celalalt picior?
dE un jucator/ dupa un salt/ atin+e solul simultan cu ambele picioare/ si apoi
ridica un picior si,l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr,un loc in altul.
110
(omentariu:
@e considera ca s-a +acut un singur pas- daca un picior este mutat dintr-un loc
in altul- iar celalalt picior este tarat langa primul picior.
"<4 in timp ce se sta pe loc sau se alear+a<
aE sa bata min+ea o data si sa se prinda din nou cu o mana sau cu amandoua?
bE sa bata min+ea repetat cu o mana Ddriblin+E/ si apoi sa o prinda sau sa o ridice
cu o mana sau cu amandoua?
cE sa rosto+oleasca min+ea pe podea/ in mod repetat/ cu o mana/ si apoi sa o
prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu ambele.
'mediat ce min+ea a fost jucata astfel si este tinuta intr,o mana sau cu amandoua
aceasta trebuie jucata in timp de ma>imum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3
pasi (#!:#a).
riblin+ul se considera inceput cand jucatorul atin+e min+ea cu orice parte a
corpului si o dirijeaza spre podea.
upa ce min+ea atin+e un alt jucator sau poarta/ jucatorul are voie s,o atin+a sau
s,o dribleze si s,o prinda din nou (vezi totusi #$:%).
"<5 sa se treaca min+ea dintr,o mana in cealalta.
"<6 sa joace min+ea in +enunc!i/ sezand sau intins pe podea? aceasta inseamna
ca se poate e>ecuta o aruncare Dde e>. o aruncare liberaE dintr,o astfel de pozitie/
daca se respecta 4e+ula 15<1/ incluzand cerinta ca jucatorul sa aiba o parte a
unui picior Da labei picioruluiE in contact cu suprafata de joc.
5u se permite sa<
"<" se atin+a min+ea mai mult decat o sin+ura data/ daca aceasta nu a atins intre
timp podeaua/ alt jucator/ sau poarta (#!:#a)/ dupa ce min+ea a fost sub control?
totusi/ atin+erea min+ii de mai multe ori nu se penalizeaza/ daca jucatorul o
MbalbaieN sau o scapa de sub control in incercarea de a o prinde sau a o opri.
"<$ se atin+a min+ea cu orice parte a piciorului de la +enunc!i in jos/ cu e>ceptia
cazului cand min+ea a fost aruncata in jucator de catre un adversar (#!:#a-b)?
"<& 3ocul continua daca min+ea atin+e arbitrul pe terenul de joc.
"<1- aca un jucator aflat in posesia min+ii/ paraseste cu unul sau cu ambele
picioare terenul de joc Dc!iar daca min+ea este in suprafata de jocE/ cu intentia
de a ocoli un adversar/ se va acorda aruncare libera pentru ec!ipa adversa
(#!:#a).
aca un jucator al ec!ipei aflate in posesia min+ii se pozitioneaza in afara
terenului de joc fara min+e/ arbitrii vor indica jucatorului ca trebuie sa intre in
teren. aca jucatorul nu se conformeaza sau actiunea se repeta de aceeasi ec!ipa
se va acorda aruncare libera pentru ec!ipa adversa (#!:#a)/ fara alta avertizare.
111
*ceste actiuni nu vor fi insotite de sanctiuni disciplinare conform 4e+ulilor $ si
16.
3ocul pasiv
"<11 7u este permis sa se tina min+ea in posesia ec!ipei fara a efectua o actiune
evidenta de a ataca sau a arunca la poarta .
)imilar/ nu este permis sa se intarzie repetat e>ecutarea aruncarilor de incepere/
libere/ de la mar+ine/ sau de la poarta/ pentru propria ec!ipa (vezi 0/plicatia $)
*cest lucru este privit ca joc pasiv care trebuie penalizat cu aruncare libera
impotriva ec!ipei care se afla in posesia min+ii/ daca aceasta tendinta nu dispare
(#!:#a).
*runcarea libera se e>ecuta din locul in care se afla min+ea/ cand jocul a fost
intrerupt.
"<12 #and se recunoaste o tendinta de joc pasiv/ trebuie aratat semnalul de
preavertizare (@emnalizarea 5r. #7). *cest lucru da posibilitatea ec!ipei aflata
in posesia min+ii sa sc!imbe modul de atac/ pentru a evita pierderea posesiei
min+ii. aca modul de atac nu se sc!imba dupa semnalul de preavertizare/ sau
nu se arunca la poarta/ atunci se dicteaza aruncare libera impotriva ec!ipei aflate
in posesia min+ii (vezi 0/plicatia 5r. $).
'n anumite situatii arbitrul poate acorda aruncare libera impotriva ec!ipei aflate
in posesia min+ii fara nici o presemnalizare/ de e>emplu cand un jucator
intentionat nu foloseste o sansa clara de +ol.

4e+ula $. .aulturile si #omportarea nesportiva
@e permite<
$<1 aE sa se foloseasca bratele sau mainile pentru a bloca sau a casti+a posesia
min+ii?
bE sa se foloseasca mana DpalmaE desc!isa/ din orice directie/ pentru a indeparta
min+ea de adversar?
cE sa se foloseasca corpul pentru a bloca un adversar/ c!iar daca acesta nu este in
posesia min+ii?
dE sa aiba contact corporal cu un adversar/ cand il intampina/ cu bratele indoite/
si sa mentina acest contact pentru a controla si urmari adversarul.
5u se permite<
$<2 aE sa se smul+a sau sa se loveasca min+ea care se +aseste in mainile unui
adversar?
bE sa se bloc!eze sau se sa impin+a un adversar cu bratele/ mainile sau
picioarele?
cE sa se impiedice sau sa tina Dde corp sau ec!ipamentE/ sa se impin+a/ sa fu+a
sau sa sara intr,un adversar?
dE sa se puna in pericol un adversar Dcu sau fara min+eE.
112
$<3 7erespectarea re+ulii $.2/ poate sa apara in timpul luptei pentru min+e?
totusi/ nerespectarea acestei re+uli/ trebuie sanctionata pro+resiv/ atunci cand
actiunea este in principal sau e>clusiv indreptata impotriva adversarului si nu a
min+ii. *ceasta inseama ca pe lin+a o aruncare libera sau o aruncare de la "
metri este deasemenea nevoie si de o sanctiune disciplinara/ incepand cu
avertisment (#%:#b)/ urmata de cresterea severitatii sanctiunilor/ cum ar fi
eliminarile (#%:!b) si descalificarile (#%:%+).
((omportarile nesportive trebuie deasemenea sanctionate progresiv- con+orm
#%:#c- #%:!c si #%:%+).
#um s,a aratat la re+ula 16<3 #omentariu/ arbitrii au dreptul sa determine ca o
anumita nerespectare a re+ulamentului impune o eliminare directa de 2 minute/
c!iar daca jucatorul nu a fost avertizat in prealabil.
$<4 =anifestarile fizice sau verbale care sunt incompatibile cu spiritul sportiv
sunt considerate ca fiind comportari nesportive. ('e e/emplu- vezi 0/plicatia
5r..). *ceasta se aplica atat jucatorilor cat si oficialilor de ec!ipa/ pe sau in
afara terenului de joc.
)anctionarea pro+resiva se aplica deasemenea in caz de comportare nesportiva
(#%:#c- #%:!c-d si #%:%a).
$<5 6n jucator care pune in pericol sanatatea unui adversar atunci cand il ataca/
va fi descalificat (#%:%b)/ in special daca<
aE loveste sau tra+e inapoi/ din lateral sau din spate/ bratul de aruncare al
jucatorului care este in curs de a arunca sau a pasa min+ea?
bE face orice actiune din care rezulta lovirea adversarului la cap sau la +at?
cE intentionat loveste corpul unui adversar cu piciorul sau +enunc!iul sau in
orice alt mod? aceasta include si piedica?
dE impin+e un adversar care alear+a sau sare/ sau il ataca in asa fel incat
adversarul isi pierde controlul corporal? aceasta se aplica si cand portarul isi
paraseste spatiul de poarta in timpul unui contraatac al adversarilor?
eE loveste un aparator in cap e>ecutand o aruncare libera direct la poarta/ daca
aparatorul nu s,a miscat? sau similar/ loveste portarul in cap la o aruncare de la "
metri/ daca portarul nu s,a miscat.
(omentariu:
(hiar un +ault cu un +oarte mic impact +izic- poate +i +oarte periculos si sa aiba
potential consecinte +oarte grave- daca momentul +aultului este cand adversarul
este lipsit de aparare sau luat pe nepregatite. iscul jucatorului atacat trebuie
sa conduca spre apropierea de o decizie de descali+icare si nu aprecierea
contactului corporal ca minor.
$<6 #omportarea nesportiva +rosolana a unui jucator sau oficial de ec!ipa/ pe
sau in afara terenului de joc/ (vezi 0/plicatia 5r. %)/ va fi sanctionata cu
descalificare (#%:%c).
113
$<" 6n jucator vinovat de violenta in timpul de joc va fi eliminat definitiv (#%:6-
##). 2iolenta in afara timpului de joc (vezi #%:#!) determina descalificarea
(#%:%d8 #%:#$b). 6n oficial vinovat de violenta va fi descalificat (#%:%e).
(omentariu:
Biolenta este- in spiritul acestei reguli- de+inita ca un atac in +orta si deliberat
impotriva corpului unei alte persoane (jucator- arbitru- cronometror C scorer-
o+iciali de echipa- delegat- spectator etc.)
(u alte cuvinte- nu este o actiune simpla- re+le/a sau un rezultat al unor
procedee neglijente si e/cesive. @cuiparea unei alte persoane este in mod
speci+ic considerata ca violenta.
$<$ 'ncalcarea re+ulilor $<2," determina o aruncare de la " metri pentru adversari
(#$:#)/ daca incalcarea a produs/ direct sau indirect/ intreruperea unei sanse clare
de +ol pentru adversari.
'n celelalte cazuri incalcarea determina o aruncare libera pentru adversari (vezi
egulile #!:#a-b- dar vezi si #!:& si #!:!).

4e+ula &. =arcarea unui +ol
&<1 6n +ol este marcat cand intrea+a circumferinta a min+ii a trecut intrea+a
latime a liniei de poarta (vezi "igura $)/ daca nu s,a produs nici o abatere de
catre aruncator sau coec!ipieri inainte sau in timpul aruncarii. *rbitrul de poarta
confirma cu 2 semnale scurte din fluier si cu )emnalizarea 7r. 12 ca +olul a fost
marcat.
6n +ol trebuie acordat c!iar daca s,a produs o abatere de la re+ulament de catre
aparatori/ dar totusi min+ea intra in poarta.
6n +ol nu poate fi acordat/ daca unul dintre arbitri sau cronometrorul a intrerupt
jocul inainte ca min+ea sa intre in poarta.
6n +ol trebuie acordat adversarilor daca un jucator inscrie un +ol in proprie
poarta/ in afara cazului in care un portar e>ecuta aruncarea de la poarta (#&:&-
paragra+ul &).
(omentariu:
9n gol va +i acordat- daca mingea este impiedicata sa intre in poarta de cineva
sau ceva care nu participa la joc (spectatori etc.)- si arbitrii sunt convinsi ca
mingea- +ara interventia respectiva- ar +i intrat in poarta.
&<2 6n +ol acordat nu mai poate fi anulat dupa fluierul pentru e>ecutarea
aruncarii de incepere/ dupa +ol (vezi totusi egula &:6 (omentariu).
*rbitrii trebuie sa arate clar Dfara aruncare de incepereE ca ei au acordat +olul/
daca semnalul de sfarsit al unei reprize suna imediat ce +olul a fost inscris si
inainte ca aruncarea de incepere sa poata fi e>ecutata.
(omentariu:
9n gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a +ost acordat de arbitri.
114
&<3 8c!ipa care a marcat mai multe +oluri decat adversarul este casti+atoare. 6n
joc este e+al daca amandoua ec!ipele au marcat acelasi numar de +oluri sau nu
s,au marcat +oluri deloc (vezi egula &:&).
4igura :F =arcarea unui +ol
4e+ula 1-. *runcarea de incepere
1-<1 ;a inceputul jocului/ aruncarea de incepere a jocului se e>ecuta de catre
ec!ipa care a casti+at la aruncarea monedei si a ales sa aibe min+ea in posesie.
*dversarii au atunci dreptul sa,si alea+a terenul.
*lternativ/ daca ec!ipa care a casti+at la aruncarea monedei ale+e terenul/ atunci
adversarii e>ecuta aruncarea de incepere.
8c!ipele sc!imba terenurile in a doua repriza. *runcarea de incepere in cea de,a
doua repriza va fi e>ecutata de catre ec!ipa care nu a e>ecutat aceasta aruncare
in prima repriza.
Bentru fiecare dintre prelun+iri se procedeaza din nou la ale+eri Daruncarea
monedeiE si toate cele mentionate la 4e+ula 1-<1 se aplica si pentru prelun+iri.
1-<2 upa inscrierea unui +ol/ jocul se reia cu o aruncare de incepere e>ecutata
de catre ec!ipa care a primit +olul (vezi- totusi- egula 6:&- paragra+ul &).
1-<3 *runcarea de incepere se e>ecuta in orice directie/ de la centrul terenului
Dcu o toleranta laterala de apro>imativ 1/5 metriE. *runcarea este precedata de
un semnal sonor dat prin fluier/ si trebuie e>ecutata in timp de 3 secunde (#!:#a-
#.:* paragra+ul !). 3ucatorul care e>ecuta aruncarea de incepere trebuie sa se
pozitioneze cu cel putin un picior pe linia de centru/ iar celalalt picior pe linie
sau inapoia liniei (#.:%)/ si sa ramana in aceasta pozitie pana cand min+ea a
parasit mana sa (#!:#a- #.:* paragra+ul !) (vezi deasemenea 0/plicatia *).
#oec!ipierii sai nu au voie sa treaca linia de centru inaintea semnalului
fluierului (#.:%).
1-<4 Bentru aruncarea de incepere de la inceputul fiecarei reprize Dinclusiv al
prelun+irilorE/ toti jucatorii trebuie sa se +aseasca in propria jumatate de teren.
%otusi/ pentru aruncarea de incepere de dupa marcarea unui +ol/ adversarii celui
care e>ecuta aruncarea de incepere pot fi in ambele jumatati de teren.
'n ambele cazuri/ adversarii trebuie sa fie la cel putin 3 metri de e>ecutantul
aruncarii (#.:$- #.:6- 0/plicatia .:&b).
115
4e+ula 11. *runcarea de la mar+ine
11<1 1 aruncare de la mar+ine se acorda cand min+ea a trecut in totalitate linia
de mar+ine/ sau cand un jucator de camp al ec!ipei in aparare a fost ultimul care
a atins min+ea inainte ca aceasta sa iasa in afara terenului peste linia e>terioara a
propriei porti. )e acorda deasemenea cand min+ea atin+e tavanul sau alt obiect
aflat deasupra terenului de joc.
11<2 *runcarea de la mar+ine se e>ecuta fara semnalul prin fluier dat de arbitri
(vezi- totusi- #.:.b)/ de catre adversarii ec!ipei al carui jucator a atins ultimul
min+ea/ inaintea iesirii acesteia din teren sau inainte ca min+ea sa atin+a tavanul
sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc.
11<3 *runcarea de la mar+ine se e>ecuta din locul de unde min+ea a traversat
linia de mar+ine sau daca min+ea a iesit peste linia e>terioara a portii/ de la
intersectia liniei de mar+ine cu linia e>terioara a portii de aceeasi parte. Bentru
aruncare de la mar+ine dupa ce min+ea a atins tavanul sau alt obiect aflat
deasupra terenului de joc/ aruncarea de la mar+ine se va e>ecuta de la cel mai
apropiat punct al liniei de mar+ine fata de punctul unde min+ea a atins tavanul
sau un alt obiect aflat deasupra terenului de joc.
11<4 8>ecutantul trebuie sa tina piciorul pe linia de mar+ine (#.:%) si sa ramana
in pozitie corecta pana cand min+ea i,a parasit mana (#.:* paragra+ele & si !-
#!:#a). 7u este limitata pozitionarea celuilalt picior.
11<5 'n timpul e>ecutarii aruncarii de la mar+ine adversarii nu se pot apropia la
mai putin de 3 metri de e>ecutant (#.:$- #.:6- 0/plicatia .:&b).
%otusi adversarii au dreptul sa stea imediat in afara liniei propriului spatiu de
poarta/ c!iar daca distanta dintre ei si e>ecutant este mai mica de 3 metri.
4e+ula 12. *runcarea de la poarta
12<1 *runcarea de la poarta se acorda cand<
DiE un jucator al ec!ipei adverse patrunde in suprafata de poarta nerespectand
4e+ula 6<2a?
DiiE portarul are min+ea sub control in suprafata de poarta (%:$-.)?
DiiiE un jucator al ec!ipei adverse atin+e min+ea care sta sau se rosto+oleste pe
podea in suprafata de poarta (%:.)
sau
116
DivE cand min+ea trece peste linia e>terioara a portii/ dupa ce a fost atinsa ultima
data de catre portar sau un jucator advers.
*ceasta inseamna ca in toate situatiile de mai sus min+ea este considerata afara
din joc/ si jocul se va relua cu o aruncare de la poarta (#!:!) daca apare o
nere+ularitate dupa ce aruncarea de la poarta a fost acordata si inainte de
e>ecutia ei.
12<2 *runcarea de la poarta se e>ecuta de catre portar/ fara fluierul arbitrului
(vezi- totusi- #.:.b)/ din spatiul de poarta peste linia spatiului de poarta.
*runcarea de la poarta se considera e>ecutata cand min+ea aruncata de catre
portar traverseaza complet linia spatiului de poarta.
3ucatorii celeilalte ec!ipe pot sta imediat in afara liniei spatiului de poarta/ dar
nu au voie sa atin+a min+ea/ pana ce aceasta nu trece complet de linia spatiului
de poarta (#.:$- #.:6- 0/plicatia .:&b).
4e+ula 13. *runcarea libera
ecizia de aruncare libera
13<1 'n principiu/ arbitrii intrerup jocul si il reiau cu o aruncare libera pentru
adversari cand<
aE ec!ipa in posesia min+ii a comis o abatere de la re+ulament/ care conduce la
pierderea posesiei min+ii (vezi egulile $:&-!- $:.-%- .:%-#A- %:.- %:*b- *:&-$-
*:*-7- *:#A- *:##- 7:7- #A:!- ##:$- #!:*- #$:$-*- #.:* paragra+ul ! si #.:7).
bE ec!ipa adversa comite o abatere care determina pierderea posesiei min+ii de
catre ec!ipa in posesia min+ii (vezi egulile $:&-!- $:.-%- .:.- %:&b- %:*b- *:7-
7:7).
13<2 *rbitrii trebuie sa permita continuarea jocului/ abtinandu,se de a intrerupe
jocul prematur pentru o decizie de aruncare libera.
*ceasta inseamna ca in conformitate cu 4e+ula 13<1a/ arbitrii nu trebuie sa
decida o aruncare libera daca ec!ipa in aparare casti+a posesia min+ii imediat
dupa o abatere comisa de ec!ipa in atac.
)imilar/ conform 4e+ulii 13<1b/ arbitrii nu trebuie sa intervina pana cand nu este
clar ca ec!ipa in atac a pierdut posesia min+ii sau este in imposibilitate de a
continua atacul datorita unei abateri comise de ec!ipa in aparare.
aca trebuie acordata o sanctiune disciplinara personala datorita abaterii comise/
arbitrii pot decide intreruperea imediata a jocului/ daca aceasta nu provoaca un
dezavantaj ec!ipei care nu a comis abaterea. 'n caz contrar sanctiunea
disciplinara trebuie amanata pana cand situatia e>istenta a trecut.
4e+ula 13<2 nu se aplica in caz de abateri de la re+ulile 4<2,3 sau 4<5,6/ cand
jocul va fi intrerupt imediat/ in mod normal prin interventia cronometrorului.
117
13<3 aca o abatere care in mod normal se sanctioneaza cu aruncare libera/
conform 4e+ulii 13<1a,b are loc cand min+ea nu este in joc/ jocul se va relua cu
o aruncare corespunzatoare cauzei care a dus la intreruperea sa.
13<4 )uplimentar fata de situatiile indicate la 4e+ula 13<1a,b/ o aruncare libera
se va acorda si pentru reluarea jocului in anumite situatii cand jocul este
intrerupt De>emplu/ cand min+ea este in jocE/ c!iar daca nu s,a petrecut nici o
abatere de la re+ulamentul de joc<
aE ec!ipa care a fost in posesia min+ii atunci cand s,a produs intreruperea/ va
ramane in posesia min+ii?
bE daca nici o ec!ipa nu a fost in posesia min+ii/ atunci ec!ipa care a fost ultima
in posesia min+ii va fi in posesia min+ii?
;e+ea avantajului conform 13<2 nu se aplica in situatiile mentionate la 4e+ula
13<4.
13<5 aca se acorda o aruncare libera impotriva ec!ipei aflate in posesia min+ii/
jucatorul care are min+ea in momentul in care fluiera arbitrul/ trebuie sa lase
min+ea sa cada sau sa o puna pe sol/ in locul in care se +aseste (#%:!e).
8>ecutarea aruncarilor libere
13<6 *runcarea libera se e>ecuta/ in mod normal/ fara semnalul sonor al
fluierului arbitrului (vezi- totusi- #.:.b) si/ in principiu/ din locul in care s,a
comis abaterea.
6rmatoarele situatii sunt e>ceptii de la re+ula<
, 'n situatia descrisa la re+ulile 13<4 a,b/ aruncarea libera se e>ecuta/ dupa ce
arbitrul a fluierat/ in principiu/ din locul unde s,a +asit min+ea in momentul
intreruperii.
aca un arbitru sau dele+atul te!nic Dde la 'H. sau al federatiei
continentale W nationaleE intrerupe jocul din cauza unei abateri a unui jucator sau
oficial al ec!ipei din aparare/ si aceasta are ca rezultat o atentionare verbala sau
o sanctiune personala/ atunci aruncarea libera trebuie e>ecutata din locul in care
s,a +asit min+ea cand jocul a fost intrerupt/ daca este mai avantajos pentru
ec!ipa care e>ecuta aruncarea decat locul in care s,a produs abaterea.
*ceeasi e>ceptie/ ca in para+raful anterior/ se aplica si daca cronometrorul
intrerupe jocul datorita unei abateri conform re+ulilor 4<2,3 sau 4<5,6.
*sa cum se indica in re+ula "<1-/ aruncarea libera +enerata de jocul pasiv
se e>ecuta din locul in care s,a +asit min+ea in momentul in care jocul a fost
intrerupt.
'n contradictie cu principiile de baza si procedurile mentionate in
para+rafele anterioare/ o aruncare libera nu se poate e>ecuta niciodata din
interiorul propriului spatiului de poarta sau din spatiul delimitat de linia spatiului
de poarta si linia de aruncare libera a adversarului.
'n orice situatie in care trebuie e>ecutata o aruncare libera din locurile
mentionate/ locul e>ecutarii aruncarii trebuie mutat in cel mai apropiat loc aflat
imediat in afara zonei interzise.
118
(omentariu:
'aca locul e/act din care trebuie e/ecutata aruncarea libera- este la linia de
aruncare libera a echipei in aparare- e/ecutarea aruncarii trebuie sa se +aca
e/act din locul comiterii abaterii. 4otusi- cu cat locul abaterilor este mai
departe de linia de aruncare libera a echipei in aparare- cu atat toleranta
pentru locul din care se e/ecuta aruncarea libera este mai mare. Aceasta
toleranta creste pana la ! metri- in cazul aruncarii libere e/ecutate de la limita
propriului spatiu de poarta.
4oleranta e/plicata nu se aplica in cazul incalcarii egulii #!:.- daca aceasta
incalcare este sanctionata in con+ormitate cu 0/plicatia .:!a. )n ast+el de
cazuri- e/ecutia aruncarii trebuie +acuta de la locul abaterii.
13<" 3ucatorii ec!ipei care urmeaza sa e>ecute aruncarea nu trebuie sa atin+a sau
sa depaseasca linia de aruncare libera a ec!ipei adverse/ inainte de e>ecutarea
aruncarii. 2ezi deasemenea restrictiile speciale din 4e+ula 2<5.
*rbitrii trebuie sa corecteze pozitia atacantilor care se +asesc intre linia spatiului
de poarta si linia de aruncare libera inaintea e>ecutarii aruncarii libere/ daca
pozitia incorecta are influenta asupra jocului (#.:!- #.:%).
*runcarea libera/ in acest caz/ trebuie e>ecutata dupa ce arbitrul fluiera
(#.:.b). *ceeasi procedura se aplica (egula #.:* paragra+ul &) daca jucatorii
ec!ipei in atac patrund in suprafata restrictionata in timpul e>ecutiei aruncarii
libere Dinainte ca min+ea sa paraseasca mana aruncatoruluiE/ daca e>ecutia
aruncarii nu a fost precedata de fluierul arbitrului.
'n cazul in care e>ecutia aruncarii a fost autorizata cu fluier/ daca jucatorii
ec!ipei in atac atin+ sau depasesc linia de aruncare libera/ inainte ca min+ea sa
paraseasca mana e>ecutantului/ se va acorda o aruncare libera ec!ipei in aparare
(#!:#a- #.: * paragra+ul !).
13<$ 'n timpul e>ecutarii unei aruncari libere/ adversarii trebuie sa ramana la o
distanta de cel putin 3 metri de e>ecutantul aruncarii. 8i au voie/ totusi/ sa stea la
limita e>terioara a liniei propriului spatiu de poarta daca aruncarea libera se
e>ecuta de la linia de aruncare libera.
'ncercarea de impiedicare a e>ecutiei aruncarii libere se penalizeaza conform
4e+ulii 15<& si 8>plicatiei 5<2b.
4e+ula 14. *runcarea de la " metri
*cordarea aruncarii de la " metri
14<1 1 aruncare de la " metri se acorda cand<
aE se intrerupe nere+ulamentar o sansa clara de +ol/ in orice loc pe terenul de
joc/ de catre un jucator sau oficial al ec!ipei adverse?
bE se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de +ol?
119
cE o sansa clara de +ol a fost intrerupta de catre cineva care nu participa la joc/
de e>. un spectator care intra in teren/ sau oprirea jucatorului printr,un fluier
De>ceptie cand se aplica #omentariul de la 4e+ula & <1E Brin analo+ie aceasta
re+ula se aplica si in caz de forta majora/ cum ar fi intreruperea curentului
electric/ jocul fiind intrerupt e>act intr,o situatie clara de a marca.
Bentru definitia unei Msanse clare de +olN vezi 8>plicatia 7r.$.
14<2 aca jucatorul in atac ramane in deplin control al corpului si al min+ii/
c!iar daca s,a produs o abatere mentionata la 14<1a/ nu e>ista nici un motiv sa se
acorde o aruncare de la " metri/ c!iar daca jucatorul nu fructifica sansa clara de
+ol.
1ridecateori o decizie de aruncare de la " metri apare ca posibila/ arbitrii trebuie
sa se abtina sa intervina pana cand pot aprecia clar/ daca aruncarea de la " metri
este cu adevarat necesara si justificata. aca atacantul reuseste sa marc!eze un
+ol/ cu toata abaterea savarsita de catre aparator/ este clar ca nu mai este necesar
sa se acorde o aruncare de la " metri. aca insa devine evident ca jucatorul a
pierdut cu adevarat controlul min+ii sau al corpului/ din cauza abaterii savarsite
de catre aparator/ si sansa clara de +ol nu mai e>ista/ atunci trebuie acordata
aruncarea de la " metri.
14<3 'n momentul acordarii unei aruncari de la " metri/ arbitrii pot acorda time,
out/ dar numai daca este o intarziere importanta a jocului/ de e>. datorita
inlocuirii portarului sau aruncatorului si decizia de time,out va fi luata in acord
cu principiile si criteriile 8>plicatiei 2.
8>ecutarea aruncarii de la " metri
14<4 *runcarea de la " metri trebuie e>ecutata ca o aruncare spre poarta/ in timp
de 3 secunde dupa semnalul prin fluier al arbitrului (#!:#a- #.:* paragra+ul !).
14<5 3ucatorul care e>ecuta aruncarea de la " metri trebuie sa se pozitioneze in
spatele liniei de " metri dar nu mai departe de un metru de aceasta (#.:#- #.:%).
upa fluierul arbitrului/ aruncatorul trebuie sa nu atin+a sau sa depaseasca linia
de " metri/ inainte ca min+ea sa paraseasca mana sa (#!.#a- #.:* paragra+ul !).
14<6 upa e>ecutarea aruncarii/ min+ea nu poate fi atinsa din nou de catre
e>ecutant sau coec!ipierii acestuia decat daca a atins adversarii sau barele portii
(#!.#a- #.:* paragra+ul !).
14<" 'n timpul e>ecutarii aruncarii de la " metri/ coec!ipierii e>ecutantului
trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera/ pana cand min+ea a parasit
mana e>ecutantului (#.:!- #.:%). aca nu procedeaza in acest fel se va acorda o
aruncare libera impotriva ec!ipei care trebuia sa e>ecute aruncarea de la " metri
(#!.#a- #.:* paragra+ul !).

120
14<$ 'n timpul e>ecutarii aruncarii de la " metri/ adversarii e>ecutantului trebuie
sa ramana in afara liniei de aruncare libera/ si la cel putin 3 metri de linia de "
metri/ pana cand min+ea a parasit mana e>ecutantului. aca nu procedeaza in
acest fel se va repeta aruncarea de la " metri/ daca nu a fost marcat un +ol/ dar
nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara.
14<& *runcarea de la " metri/ va fi repetata/ daca portarul a depasit linia de
limitare de la 4 metri (#:*- .:##)/ inainte ca min+ea sa paraseasca mana
e>ecutantului aruncarii si daca nu s,a marcat un +ol. easemeni/ nu se va acorda
nici un fel de sanctiune disciplinara impotriva portarului.
14<1- 7u este permisa sc!imbarea portarului cand e>ecutantul aruncarii de la "
metri este pre+atit si se afla in pozitie corecta/ cu min+ea in mana. 1rice
incercare de efectuare a sc!imbarii/ in aceasta situatie trebuie sanctionata ca o
comportare nesportiva (7:$- #%:#c si #%:!c).
4e+ula 15. 'nstructiuni +enerale pentru e>ecutarea aruncarilor
D*runcarea de incepere/ *runcarea de la mar+ine/ *runcarea de la poarta/
*runcarea libera/ si *runcarea de la " metriE
8>ecutantul
15<1 'naintea e>ecutarii unei aruncari/ jucatorul trebuie sa se pozitioneze corect
pentru efectuarea acesteia. =in+ea trebuie sa fie in mana jucatorului (#.:%).
'n timpul e>ecutiei/ cu e>ceptia aruncarii de la poarta/ jucatorul trebuie sa aiba o
parte a piciorului in contact cu solul/ pana cand min+ea paraseste mana acestuia.
#elalalt picior poate fi ridicat si asezat pe sol in mod repetat. (Bezi egula *:%).
3ucatorul trebuie sa mentina pozitia corecta pana cand aruncarea a fost e>ecutata
(#.:* paragra+ele & si !).
15<2 1 aruncare este considerata e>ecutata cand min+ea paraseste mana
jucatorului (vezi #&:&).
3ucatorul care a e>ecutat aruncarea nu are voie sa atin+a min+ea/ daca aceasta nu
a fost atinsa de un alt jucator sau de barele portii (#.:*- #.:7). 2ezi deasemenea
restrictiile suplimentare de la re+ula 14<6.
6n +ol poate fi inscris direct din orice fel de aruncare/ e>ceptie facand +olul
marcat dintr,o aruncare de la poarta in propria poarta De>. daca portarul scapa
min+ea aflata sub control in propria poartaE.
#oec!ipierii e>ecutantului
15<3 #oec!ipierii e>ecutantului aruncarii trebuie sa ocupe pozitiile
re+ulamentare pentru respectiva aruncare (#.:%).
3ucatorii trebuie sa ramana in pozitia corecta pana cand min+ea a parasit mana
e>ecutantului/ e>ceptie fiind 4e+ula 1-<3 para+raful 2. =in+ea nu trebuie sa fie
121
atinsa de un coec!ipier sau inmanata unui coec!ipier in timpul e>ecutiei (#.:*
paragra+ul & si !).
3ucatorii ec!ipei in aparare
15<4 3ucatorii ec!ipei din aparare/ trebuie sa ocupe/ pozitiile corecte si sa le
mentina pana cand min+ea paraseste mana e>ecutantului (#.:6).
Bozitia incorecta a aparatorilor/ la e>ecutarea aruncarii de incepere/ de la
mar+ine sau libere/ nu trebuie sa fie neaparat corectata de catre arbitri/ daca
atacantii nu sunt dezavantajati e>ecutand aruncarea imediat. aca e>ista un
dezavantaj/ atunci pozitia trebuie corectata.
)emnalul cu fluier de reluare a jocului
15<5 *rbitrul trebuie sa foloseasca fluierul pentru reluarea jocului<
aE intodeauna in cazul aruncarii de incepere (#A:!) si la aruncarile de la "m
(#$:$)?
bE in cazul aruncarii de la mar+ine/ aruncarii de la poarta sau a aruncarii libere<
, pentru reluarea jocului dupa time,out?
, pentru reluarea jocului cu aruncare libera conform 4e+ulii 13<4?
, cand se intarzie e>ecutarea aruncarii?
, dupa corectarea pozitiei jucatorilor?
, dupa o avertizare verbala sau avertisment.
*rbitrul trebuie sa judece si sa simta jocul/ iar pentru o mai buna clarificare/ sa
foloseasca fluierul/ pentru reluarea jocului/ si in alte situatii.
'n principiu/ arbitrii nu vor da semnalul prin fluier de reluare a jocului/ pana
cand nu sunt respectate cerintele de pozitionare a jucatorilor/ conform 15<1/
15<3/ si 15<4. (Bezi totusi si #!:* paragra+ul & si #.:$ paragra+ul &). 'n situatia
in care un arbitru da semnalul prin fluier de reluare a jocului/ c!iar daca unul sau
mai multi jucatori nu sunt corect pozitionati/ atunci acestia au libertatea de a
interveni in joc.
upa semnalul prin fluier de reluare a jocului/ e>ecutantul aruncarii/ trebuie sa
joace min+ea in ma>imum 3 secunde.
)anctiuni
15<6 *baterile de la re+ulament/ comise de catre e>ecutant sau de catre
coec!ipierii acestuia/ inainte de e>ecutarea aruncarii/ determina corectarea
situatiei (vezi totusi #!:* paragra+ul &) Dde e>. a pozitionarii sau a atin+erii
min+iei de catre coec!ipieriE.
15<" #onsecintele nerespectarii de catre e>ecutant sau coec!ipieri a prevederilor
re+ulamentare (#.:#-!)/ in timpul e>ecutarii unei aruncari/ depind in principal
daca e>ecutarea aruncarii a fost precedata de fluierul arbitrului pentru reluarea
jocului.
122
'n principiu/ orice incalcare a re+ulilor in timpul e>ecutarii aruncarii/ care n,a
fost precedata de fluierul de reluare/ presupune corectarea si e>ecutarea
aruncarii dupa fluier. %otusi/ conceptul de avantaj/ conform 13<2 se va aplica si
in aceste situatii. aca ec!ipa e>ecutantului aruncarii pierde imediat posesia
min+ii/ dupa o e>ecutie in conditii nere+ulamentare/ aruncarea se considera
efectuata si jocul continua.
'n principiu/ orice nerespectare a re+ulamentului in timpul e>ecutarii unei
aruncari dupa fluier/ trebuie sanctionata. *ceasta se aplica/ de e>emplu/ daca
e>ecutantul efectueaza aruncarea din saritura/ tine min+ea mai mult de 3
secunde/ sau isi modifica pozitia inainte ca min+ea sa paraseasca mana sa. )e
aplica si daca coec!ipierii e>ecutantului se deplaseaza in pozitii
nere+ulamentare dupa fluier/ dar inainte ca min+ea sa paraseasca mana
e>ecutantului (#A:! paragra+ul &). 'n asemenea cazuri/ aruncarea initiala se
anuleaza si adversarii vor beneficia de o aruncare libera (#!:#a) din locul in care
a avut loc abaterea (vezi- totusi- egula &:%). *vantajul sub 4e+ula 13<2 trebuie
aplicat/ de e>. si in cazul in care ec!ipa e>ecutantului aruncarii/ pierde imediat
min+ea inainte ca arbitrii sa aiba ocazia de a interveni iar jocul poate continua.
15<$ 'n principiu/ orice incalcare a re+ulamentului/ le+ata de e>ecutarea
aruncarii si urmand imediat acesteia trebuie sanctionata. *cest lucru se refera la
nerespectarea 4e+ulii 15<2 para+raful 2/ de e>. e>ecutantul aruncarii atin+e
min+ea a doua oara/ inainte ca aceasta sa atin+a un alt jucator sau barele portii.
8ste situatia care ia forma driblin+ului/ a reprinderii min+iei aflate in aer/ sau
ridicarea ei de pe sol/ dupa ce a fost pusa sau scapata pe sol. *ceasta situatie se
va sanctiona cu aruncare libera pentru adversari. #a si in cazul 15<" para+raful
3/ se va aplica le+ea avantajului.
15.& #u e>ceptia 4e+ulilor 14<$/ 14<&/ 15<4 para+raful 2 si 15<5 para+raful 3/
aparatorii care intervin la e>ecutarea unei aruncari de catre adversari/ spre
e>emplu nu ocupa pozitii re+ulamentare sau ulterior se muta in pozitii
nere+ulamentare/ vor fi sanctionati. *ceasta se aplica indiferent daca abaterea de
la re+ulament se petrece inainte sau in timpul e>ecutarii aruncarii Dinainte ca
min+ea sa fi parasit mana e>ecutantuluiE. )e aplica fie daca aruncarea a
fost precedata de fluierul de reluare a jocului sau nu. 8>plicatia 5<2b se aplica
impreuna cu 4e+ulile 16<1c si 16<3c. 1 aruncare ce a fost influentata ne+ativ de
catre aparatori/ in principiu va fi repetata.
4e+ula 16. )anctiunile disciplinare
*vertismentul
16<1 6n avertisment poate fi acordat pentru<
aE faulturi si abateri similare impotriva unui adversar (.:. si 7:&)/ care nu intra
sub incidenta Msanctionarii pro+resiveN in 4e+ula $<3?
6n avertisment trebuie acordat pentru<
123
bE faulturi care trebuie sanctionate pro+resiv (7:!)?
cE comportare nesportiva a unui jucator sau oficial de ec!ipa (7:$- 0/plicatia
.:#-&).
(omentariu:
9n jucator nu poate primi decat un avertisment- iar o echipa nu trebuie sa
primeasca mai mult de ! avertismente8 ulterior- sanctiunea trebuie sa +ie cel
putin eliminare de & minute8
9n jucator care a +ost deja sanctionat cu eliminare de & minute nu poate primi
apoi un avertisment.
3+icialii unei echipe nu pot primi mai mult de un avertisment.
16<2 *rbitrul va indica avertismentul jucatorului sau oficialului sanctionat si
cronometrorului W scorerului prin ridicarea cartonasului +alben. (@emnalizarea
5r. #!).
8liminarea
16<3 1 eliminare D2 minuteE trebuie acordata pentru<
aE o sc!imbare +resita/ daca un jucator suplimentar intra in teren sau daca un
jucator intervine nere+ulamentar in joc din spatiul de sc!imb ($:.-%)?
bE faulturi repetate din cate+oria celor care trebuie sanctionate pro+resiv (vezi
7:!8 #%:# (omentariu)?
cE comportari nesportive repetate ale unui jucator pe sau in afara terenului de joc
(vezi 7:$8 #%:# comentariu)?
dE comportare nesportiva a oricarui oficial al unei ec!ipe/ dupa ce oricare oficial
al aceleiasi ec!ipe a primit un avertisment conform 4e+ulii $<4 si 16<1c? vezi
4e+ula 16<1 comentariu?
eE comportare nesportiva de asa maniera incat se acorda eliminare de 2 minute la
fiecare ocazie (7:$- 0/plicatia .:!)? vezi 4e+ula 16<3 comentariu?
fE ca o consecinta a descalificarii unui jucator sau oficial de ec!ipa (#%:7
paragra+ul &8 vezi totusi #%:#$b)?
+E comportare nesportiva a unui jucator/ inainte ca jocul sa fie reluat/ dupa ce
tocmai a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute (#%:#&a).
(omentariu:
0ste indicat in punctele b)- c) si d)- ca eliminarea in aceste cazuri sa +ie
acordata- in general- pentru +aulturi repetate sau comportari nesportive. 4otusi-
arbitrii au dreptul sa stabileasca daca o anumita abatere necesita o eliminare
imediata- chiar daca anterior jucatorul respectiv nu a +ost avertizat- iar echipa
nu primise inca ! avertismente.
)n mod similar- un o+icial de echipa poate primi o eliminare chiar daca nici un
o+icial al echipei respective nu primise un avertisment. 5u este posibil ca
o+icialii unei echipe sa primeasca mai mult de o eliminare de & minute in total .
(and s-a acordat o eliminare de & minute unui o+icial de echipa con+orm regulii
#%:!d- o+icialului ii este permis sa ramana in zona de schimb a echipei sale si
124
sa-si indeplineasca sarcinile in continuare8 totusi- numarul jucatorilor din teren
al echipei sale se va reduce cu unul pentru & minute.
16<4 upa ce a acordat time,out/ arbitrul va indica clar eliminarea jucatorului
sau oficialului vinovat si cronometrorului W scorerului prin semnalizarea cu mana
ridicata si cu doua de+ete intinse (@emnalizarea 5r. #$).
16<5 1 eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc? a treia eliminare
pentru acelasi jucator conduce totdeauna la
descalificare (#%:%+).
3ucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sale iar
ec!ipa nu are dreptul sa,l inlocuiasca pe teren.
%impul de eliminare incepe cu semnalul prin fluier de reluare a jocului.
aca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza/
diferenta de timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. *ceeasi
re+ula se aplica si in cazul timpului re+ulamentar de joc si al prelun+irilor. 1
eliminare ramasa incomplet efectuata la sfarsitul prelun+irilor determina ca
jucatorul in cauza sa nu poata participa la tie,breaJ/ cum ar fi e>ecutarea
aruncarilor de departajare/ de la " metri/ conform #omentariului de la 4e+ula
2<2.
escalificarea
16<6 1 descalificare trebuie acordata pentru<
aE comportare nesportiva a unui oficial de ec!ipa dupa ce in prealabil au fost
sanctionati cu avertisment si o eliminare de 2 minute conform 4e+ulilor $<4/
16<1c si 16<3d?
bE faulturi care pun in pericol sanatatea adversarilor (7:.)?
cE comportari nesportive +rosolane ale unui jucator sau oficial de ec!ipa pe sau
in afara terenului de joc (7:%- e/plicatia nr.%)/ si in cazuri de comportare
nesportiva semnificativa sau repetata/ in timpul aruncarilor de departajare de la "
metri (&:& comentariu si #%:#!)?
dE o violenta a unui jucator inainte de joc sau in timpul procedurii de tie,breaJ
Dal aruncarilor de departajare de la " metriE (&:& comentariu- 7:* si #%:#$b)?
eE o violenta a unui oficial de ec!ipa (7:*)?
fE a treia eliminare a aceluiasi jucator (#%:.).
16<" upa ce a acordat time,out/ arbitrul va indica clar descalificarea jucatorului
sau oficialului vinovat si cronometrorului W scorerului prin ridicarea cartonasului
rosu (@emnalizarea 5r. #!).
16<$ 1 descalificare a unui jucator sau oficial de ec!ipa se face intotdeauna
pentru timpul de joc ramas de jucat. 3ucatorul sau oficialul trebuie sa paraseasca
imediat terenul si spatiul de sc!imb. upa plecare jucatorul sau oficialul nu are
voie sa aibe nici un fel de contact cu ec!ipa.
125
escalificarea unui jucator sau a unui oficial de ec!ipa/ pe sau in afara terenului/
in timpul de joc/ atra+e totdeauna o eliminare de 2 minute pentru ec!ipa sa.
*ceasta inseamna ca numarul jucatorilor de pe teren se va reduce cu unul
(#%:!+). 4educerea numarului de jucatori pe terenul de joc va dura 4 minute/
daca jucatorul a fost descalificat in conditiile mentionate la 4e+ula 16<12b,d.
1 descalificare reduce numarul jucatorilor sau oficialilor/ care sunt disponibili la
ec!ipa (e/ceptie ca la #%:#$b). 8c!ipa are totusi dreptul sa creasca numarul de
jucatori pe teren dupa e>pirarea timpului de eliminare de 2 minute.
1 descalificare se acorda/ in principiu/ numai pentru timpul ramas de jucat in
jocul in care este acordata. 8ste privita ca o decizie a arbitrilor bazata pe
observarea de catre ei a faptelor. 7u va e>ista nici o consecinta ulterioara jocului
a descalificarii/ cu e>ceptia cazului unei descalificari +enerata de o violenta
(#%:%d-e)/ sau a unei comportari nesportive +rosolana a unui jucator sau oficial
de ec!ipa (#%:%c) intrat in cate+oria aE dE sau +E in 8>plicatia 7r. 6. *ceste
descalificari vor fi e>plicate in raportul de joc (#*:#A).
8liminarea definitiva
16<& 1 eliminare definitiva trebuie acordata<
cand un jucator este vinovat de o violenta Dasa cum este definita in 4e+ula $<"E
in timpul jocului (vezi egula #%:#!- paragra+ul # si egula &:%)/ pe/ sau in
afara terenului de joc.
16<1- upa ce a acordat time,out/ arbitrul va indica clar eliminarea definitiva
jucatorului vinovat si cronometrorului W scorerului prin incrucisarea bratelor
deasupra capului D@emnalizarea 5r. #.).
16<11 1 eliminare definitiva se dicteaza intotdeauna pentru tot timpul ramas de
jucat si ec!ipa trebuie sa continue sa joace cu un jucator mai putin pe teren.
aca un jucator care a fost eliminat definitiv/ a fost eliminat pentru 2 minute
Dsau abia a primit eliminareaE sau a produs o reducere cu 2 min. a ec!ipei/
conform 4e+ulii 16<12/ atunci o astfel de eliminare sau reducere se va cumula in
eliminarea definitiva. *ceasta inseamna ca sin+ura reducere numerica a ec!ipei
va fi data doar de eliminarea definitiva.
3ucatorul eliminat definitiv nu trebuie inlocuit si trebuie imediat sa paraseasca
terenul si zona de sc!imb. upa plecare/ jucatorul nu are voie sa aibe nici un
contact cu ec!ipa. 1 eliminare definitiva trebuie e>plicata de catre arbitri in
raportul de joc/ autoritatilor interesate (#*:#A).
=ai multe abateri in aceeasi situatie
16<12 aca un jucator sau un oficial al unei ec!ipe se face vinovat de mai multe
abateri comise simultan sau imediat consecutive/ inainte ca jocul sa fie reluat/ si
aceste abateri necesita sanctiuni diferite/ atunci/ in principiu/ se va dicta numai
126
sanctiunea cea mai severa. *cesta este intotdeauna cazul in care una dintre
abateri este violenta.
)unt/ totusi/ urmatoarele e>ceptii specifice/ cand in toate cazurile/ ec!ipa trebuie
sa,si reduca efectivul de pe teren pentru 4 minute<
8liminare<
aE daca un jucator care a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute se face
vinovat de o comportare nesportiva inainte ca jocul sa fie reluat/ atunci jucatorul
este sanctionat cu o eliminare suplimentara de 2 minute (#%:!g)? Maca
eliminarea aditionala DsuplimentaraE este a treia pentru jucatorul respectiv/
atunci acesta va fi descalificatN?
bE daca un jucator care tocmai a fost descalificat Ddirect sau pentru a treia
eliminare temporaraE se face vinovat de o comportare nesportiva/ inainte de
reluarea jocului/ atunci ec!ipa este sanctionata cu o pedeapsa suplimentara/
astfel ca reducerea efectivului va fi pentru 4 minute (#%:7- paragra+ul &)?
cE daca un jucator care tocmai a fost sanctionat cu eliminare pe timp de 2 minute
se face vinovat de o comportare nesportiva +rosolana/ inainte de reluarea
jocului/ acesta va fi descalificat (#%:%c)? aceste sanctiuni combinate conduc la o
reducere a efectivului pe timp de 4 minute (#%:7- paragra+ul &)?
dE daca un jucator care tocmai a fost descalificat Ddirect sau datorita celei de,a
treia eliminari temporareE se face vinovat de o comportare nesportiva +rosolana/
inainte de reluarea jocului/ ec!ipa sa va primi o noua sanctiune/ astfel incat
reducerea va fi pentru 4 minute (#%:7- paragra+ul &).
16<13 )ituatiile descrise in 4e+ulile 16<1/ 16<3/ 16<6 si 16<& se refera/ in +eneral
la abateri savarsite in timpul de joc. 'n spiritul acestor re+uli Mtimpul de jocN
include si prelun+irile si Mtime,outN/ toate pauzele si intreruperile si/ in cazul
re+ulii 16<6/ deasemenea orice modalitati de Mtie,breaJN Dcum ar fi departajarea
prin aruncari de la "mE.
'n timpul acestor proceduri de Mtie,breaJN/ arbitrii pot decide/ ca sanctiunile
le+ate de timp sunt lipsite de importanta/ iar orice caz de comportare nesportiva
semnificativa sau repetata trebuie sa conduca la descalificarea de la participarea
la astfel de proceduri (&:& (omentariu)
*bateri in afara timpului de joc
16<14 #omportarile nesportive/ comportarile nesportive +rosolane sau violenta
din partea unui jucator sau oficial in locul unde se joaca un meci/ dar in afara
terenului de joc/ se sanctioneaza astfel<
'nainte de joc<
aE avertisment in caz de comportare nesportiva (#%:#c)?
bE descalificarea sportivului sau oficialului vinovat in caz de comportari
nesportive repetate sau +rosolane sau violenta/ dar ec!ipa are dreptul sa inceapa
jocul cu 14 jucatori si 4 oficiali? 4e+ula 16<$ para+raful 2 se aplica numai pentru
abateri de la re+ulament in timpul jocului? respectiv/ descalificarea nu va atra+e
si o eliminare de 2 min.
127
*ceste sanctiuni pentru abateri inainte de joc/ pot fi acordate in orice moment al
jocului/ oricand o persoana vinovata este identificata ca participand la joc iar
acest lucru nu a putut fi stabilit la momentul incidentului.
upa joc<
cE raport scris.
4e+ula 1". *rbitrii
1"<1 oi arbitri/ cu drepturi e+ale/ vor fi responsabili pentru fiecare meci. 8i vor
fi asistati de un cronometror si un scorer.
1"<2 *rbitrii suprave+!eaza comportamentul jucatorilor si a oficialilor de
ec!ipa/ din momentul intrarii acestora in incinta de desfasurare a jocului si pana
la parasirea ei.
1"<3 'naintea jocului/ arbitrii sunt responsabili de inspectia terenului de joc/ a
portilor si a min+ilor de joc? arbitrii decid min+ea de joc (egulile # si !.#).
*rbitrii suprave+!eaza ca cele doua ec!ipe sa fie in ec!ipament de joc
corespunzator. 8i verifica raportul de joc si ec!ipamentul jucatorilor. 8i se
asi+ura ca in spatiul de sc!imb numarul jucatorilor si al oficialilor este in
limitele re+ulamentului si stabilesc prezenta si identitatea Mresponsabilului
oficial al ec!ipeiN/ pentru fiecare ec!ipa. 1rice neconcordante trebuie corectate
($.#-& si $.*-6).
1"<4 8fectuarea ale+erii cu moneda (#A:#) se face de catre unul dintre arbitri/ in
prezenta celuilalt si a responsabilului oficial al ec!ipei/ pentru fiecare ec!ipa/
sau a unui oficial de ec!ipa sau jucator care participa in numele responsabilului
oficial al ec!ipei.
1"<5 'n principiu/ tot jocul va fi arbitrat de aceeasi arbitri. 8ste responsabilitatea
lor sa se asi+ure ca jocul se desfasoara in conformitate cu re+ulamentul de joc si
ei trebuie sa sanctioneze orice abatere de la re+ulament (vezi- totusi- egulile
#!:& si #$:&).
aca unul dintre arbitri nu poate termina jocul/ celalalt arbitru va continua sa
arbitreze sin+ur. DBentru competitiile 'H. si #ontinentale/ aceasta situatie se
trateaza in conformitate cu re+ulamentele competitiilor respectiveE.
1"<6 aca amandoi arbitrii fluiera o abatere si sunt de acord cu ec!ipa care
trebuie sanctionata/ dar au opinii diferite in le+atura cu severitatea sanctiunii/ se
va aplica sanctiunea cea mai severa.
1"<" aca amandoi arbitrii fluiera pentru a sanctiona o abatere/ sau min+ea a
parasit terenul/ si cei doi arbitri au pareri diferite in ceea ce priveste ec!ipa care
trebuie sa se afle in posesia min+ii/ atunci trebuie sa se aplice decizia comuna a
arbitrilor/ la care ajun+ dupa consultari.
128
aca nu pot ajun+e la o decizie comuna/ va prevala opinia arbitrului de centru.
6n time,out este obli+atoriu in acest caz.
upa consultari intre arbitri/ ei semnalizeaza clar ce au !otarat si jocul se reia cu
fluierul arbitrului (&:7d- #.:.).
1"<$ *mandoi arbitrii sunt responsabili pentru notarea scorului. *rbitrii noteaza
deasemenea avertismentele/ eliminarile/ descalificarile si eliminarile definitive.
1"<& *mandoi arbitrii sunt responsabili pentru controlul timpului de joc. aca
e>ista indoieli asupra corectitudinii timpului de joc/ arbitrii vor ajun+e la o
decizie comuna (vezi deasemenea egula &:!).
1"<1- *rbitrii sunt responsabili pentru completarea corecta a raportului de joc/
dupa joc. 8liminarile (#%.##) si descalificarile de felul celor indicate la re+ula
16<$/ para+raful 4/ trebuie e>plicate in raportul de joc.
1"<11 eciziile luate de arbitri pe baza observarii faptelor de catre ei sau a
judecatii lor sunt finale.
)e poate face apel numai impotriva deciziilor care nu sunt in conformitate cu
re+ulamentul.
'n timpul jocului/ numai Mresponsabilul oficial de ec!ipaM are dreptul sa se
adreseze arbitrilor.
1"<12 *rbitrii au dreptul sa suspende temporar sau permanent un joc.
%rebuie facute toate eforturile pentru continuarea jocului/ inainte de a lua decizia
de a suspenda permanent un joc.
1"<13 8c!ipamentul ne+ru este destinat initial arbitrilor.
4e+ula 1$. #ronometrorul si )corerul
1$<1 'n principiu/ cronometrorul are ca responsabilitate principala timpul de joc/
Mtime,outN,urile si timpul de eliminare al jucatorilor eliminati.
)corerul are ca responsabilitate principala listele ec!ipelor/ raportul de joc/
intrarea jucatorilor care ajun+ dupa inceperea jocului si intrarea jucatorilor fara
drept de participare la joc.
*lte sarcini/ cum ar fi controlul numarului de jucatori si oficiali de ec!ipa in
spatiul de sc!imb/ intrarea si iesirea jucatorilor de sc!imb sunt considerate
responsabilitati comune.
'n principiu numai cronometrorul Dsi atunci cand este aplicabil/ un dele+at te!nic
al federatiei responsabileE trebuie sa intrerupa jocul/ atunci cand este necesar.
2ezi deasemenea 8>plicatia 7r. & cu privire la procedurile corecte pentru
interventia cronometrorului W scorerului cand isi indeplinesc responsabilitatile
mentionate.
129
1$<2 aca nu e>ista tabela de marcaj cu cronometru/ atunci cronometrorul
trebuie sa informeze Mresponsabilul oficial de ec!ipaN al fiecarei ec!ipe despre
cat timp s,a jucat sau cat timp a mai ramas de jucat/ in special dupa Mtime,outN,
uri.
aca nu e>ista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de sfarsit de
joc/ cronometrorul isi asuma responsabilitatea pentru a da semnalul de sfarsit la
fiecare repriza (vezi egula &.!).
aca tabela de marcaj nu poate afisa si timpii de eliminare Dcel putin trei pentru
fiecare ec!ipa/ in timpul jocurilor 'H.E/ cronometrorul va afisa la masa
cronometrorului timpul de e>pirare pentru fiecare eliminare/ impreuna cu
numarul jucatorului eliminat.
Brezentul re+ulament a fost tradus/ adaptat si pa+inat dupa versiunea in limba
en+leza
#odul semnalizarilor
*tunci cand se acorda o aruncare libera sau o aruncare de la mar+ine/
atunci arbitrii trebuie sa indice imediat directia in care trebuie sa se e>ecute
aruncarea (semnalizarile * sau 6). 6lterior/ atunci cand este aplicabil/ se vor
indica celelalte semnalizari necesare obli+atorii/ pentru a indica sanctiuni
disciplinare (semnalizarile #!-#.). aca apare necesar sa se e>plice motivul
pentru care a fost acordata o aruncare libera sau de la " metri/ atunci unul dintre
semnalizarile 1,6 si 11 pot fi aratate pentru informare. D)emnalizarea 11 trebuie
totusi intotdeauna aratata in acele situatii in care o aruncare libera acordata
pentru joc pasiv nu a fost precedata de semnalizarea 1$.E )emnalizarile 12/ 16 si
1" sunt obli+atorii in acele situatii in care se aplica. )emnalizarile $/ 1- si 1$
sunt folosite atunci cand se considera necesar de catre arbitri.
)emnalizarea 1
epasirea spatiului de poarta
130
)emnalizarea 2
ublu driblin+
)emnalizarea 3
Basi sau 3 secunde
131
)emnalizarea 4
*+atari/ imbratisari sau impin+eri
132
)emnalizarea 5
;ovire
)emnalizarea 6
.ault in atac
133
)emnalizarea "
*runcare de la mar+ine 0 directia
)emnalizarea $
*runcare de la poarta
134
)emnalizarea &
*runcare libera 0 directia
)emnalizarea 1-
Bastrati distanta de 3 metri
135
)emnalizarea 11
3oc pasiv
136
)emnalizarea 12
Hol
)emnalizarea 13
*vertisment D+albenE? descalificare DrosuE
137
)emnalizarea 14
8liminare D2 minuteE
)emnalizarea 15
8liminare definitiva
138
)emnalizarea 16
%ime,out
)emnalizarea 1"
Bermisiune pentru 2 pesoane Dcu drept de participare la jocE sa intre pe teren in timpul
time,out 0 ului
139
)emnalizarea 1$
)emnal de preavertizare pentru joc pasiv
8>plicatii la 4e+ulile de joc
140
#uprins Ba+ina
1. 8>ecutarea aruncarii libere dupa semnalul de final (&:$-%) 4&
2. %ime,out (&:7) 4& , 5-
3. %ime,out de ec!ipa (&:#A) 5- , 51
4. 3ocul pasiv (*:#A-##) 51 , 53
5. #omportarea nesportiva (7:$- #%:#d) 53
6. #omportarea nesportiva +rosolana DserioasaE (7:%- #%:%d) 54
". *runcarea de incepere (#A:!) 54
$. efinitia Msansei clare de +olN (#$:#) 55
&. 'ntreruperea jocului de catre cronometror (#7:#) 55 , 56
1. 8>ecutarea aruncrilor libere dup semnalul de final al jocului (&:$ %)
Cn multe situatii/ ec!ipa care are posibilitatea de a e>ecuta o aruncare libera
dupa e>pirarea timpului de joc/ nu este cu adevarat interesata sa marc!eze un
+ol/ fie pentru c rezultatul jocului este deja stabilit/ fie c locul aruncrii este
situat prea departe fat de poarta ec!ipei adverse. #u toate c/ te!nic/
re+ulamentul prevede ca aruncarea libera sa fie e>ecutat/ arbitrii trebuie s
judece corect si sa considere aruncarea liber ca e>ecutat/ dac un juctor/
care se afl (n pozitia apro>imativ corect/ las min+ea s cad/ sau o
(nm5neaz arbitrului.
Cn acele cazuri (n care este evident c ec!ipa va (ncerca s marc!eze un +ol/
arbitrii trebuie s (ncerce s stabileasc un ec!ilibru (ntre acordarea acestei
posibilitti Dc!iar dac este foarte redusE si asi+urarea ca aceasta situatie nu
se va transforma (ntr,un MteatruM frustrant si cu pierdere de timp. *ceasta
(nsemn c arbitrii vor aranja juctorii ambelor ec!ipe (n pozitii corecte/ c5t
mai repede si ferm/ pentru ca aruncarea liber s poat fi e>ecutat fr
(nt5rziere. D7oile restrictii la 4e+ula 2<5 privind pozitia jucatorilor si
inlocuirile trebuie aplicateE ($:. si #!:*).
*rbitrii trebuie s fie/ (n plus/ foarte atenti la nere+ularittile sanctionabile
comise de ambele ec!ipe. 7ere+ularittile repetate din partea ec!ipei (n
aprare trebuiesc sanctionate (#.:$- #.:6- #%:#.c- #%:!c). Cn plus/ juctorii
ec!ipei (n atac +resesc deseori (n timpul e>ecutiei/ de e>emplu dac unul sau
mai multi juctori depsesc linia de aruncare liber dup fluierul arbitrului/
dar (nainte ca min+ea s fi prsit m5na atacantului (#!:*- paragra+ul !)/ sau
dac e>ecutantul aruncrii se misc/ sau sare/ (n timp ce e>ecut aruncarea
(#.:#- #.:!). 8ste foarte important ca astfel de +oluri/ marcate (n conditii
nere+ulamentare/ s nu fie acordate.
2. %ime 0 out (&:7)
8>cept5nd situatiile descrise (n re+ula 2<$/ in care acordarea unui time 0 out
este obli+atorie/ este de asteptat ca arbotrii s,si foloseasc capacitatea de
decizie referitoare la necesitatea dictrii time 0 out,ului si (n alte situatii.
#5teva situatii tipice la care nu este obli+atorie acordarea unui time 0 out/ dar
la care/ (n conditii normale/ se acord/ sunt<
141
aE influente e>terioare/ de e>emplu suprafata de joc trebuie stears?
bE un juctor pare a fi accidentat?
cE o ec!ip joac intentionat pentru a trece timpul/ de e>emplu ec!ipa (nt5rzie
e>ecutarea unor aruncri/ sau un juctor indeparteaza min+ea sau nu o
elibereaz la timp?
dE min+ea atin+e tavanul slii sau o instalatie fi> de deasupra suprafetei de
joc (##:#) si ricoseaz departe de locul de unde ar fi trebuit s se e>ecute
aruncarea de la mar+ine/ ceea ce ar duce la (nt5rzieri neobisnuite.
;a stabilirea necesittii acordrii unui time 0 out (n aceste situatii sau in altele/
arbitrii trebuie s aib (n vedere/ (nainte de toate/ dac o (ntrerupere de joc fr
time 0 out ar crea un dezavantaj pentru una dintre ec!ipe. ac/ de e>emplu/ o
ec!ip conduce spre finalul jocului la o diferent clar de +oluri/ nu este
necesar s se acorde un time, out pentru ster+erea podelei. )imilar daca ec!ipa
care ar fi dezavantajat prin neacordarea unui time0out este acea ec!ip care/
dintr,un motiv oarecare/ (nt5rzie jocul sau (ncearc s tra+ de timp/ atunci
este clar ca nu este motiv pentru a se acorda time 0 out.
6n alt factor important este durata probabila a (ntreruperii. urata unei
(ntreruperi cauzate de o accidentare este/ adesea/ +reu de apreciat/ motiv
pentru care este mai si+ur s se acorde time 0out. 'n sc!imb/ arbitrii/ nu
trebuie s acorde prea repede un time 0 out/ numai pentru faptul c min+ea a
prsit suprafata de joc. Cn asemenea cazuri/ de cele mai multe ori/ min+ea va
fi returnat destul de repede/ iar jocul va putea fi reluat. Cn caz contrar/ arbitrii
vor trebui s introduc rapid (n joc min+ea de rezerv (!:$)/ precis pentru a
evita acordarea unui time 0 out.
P%ime,outN,ul obli+atoriu ce se acorda la e>ecutarea unei aruncari de la "
metri a fost indepartat. Boate totusi sa fie necesar sa se acorde Ptime,outN
bazat pe judecarea subiectiva in anumite ocazii/ in concordanta cu principiile
de mai sus. *cestea pot implica situatii cand una dintre ec!ipe intarzie evident
e>ecutarea/ incluzand de e>. o sc!imbare a portarului sau a e>ecutantului.
3. %ime 0 out,ul de ec!ip (&:#A )
.iecare ec!ip are dreptul la un time 0 out de ec!ip de 1 minut pe repriz/ (n
timpul re+ulamentar de joc Dnu si (n timpul prelun+irilorE.
1 ec!ipa care doreste s solicite un time 0 out de ec!ip/ trebuie / printr,un
oficial de ec!ipa/ sa puna pe masa oficiala/ in dreptul cronometrorului/ un
Ncarton verdeM Deste indicat ca acest carton verde s aibe dimensiunea de 15 >
2- cm si s aib pe fiecare parte desenat un M % ME.
1 ec!ip poate s cear time 0 out de ec!ip numai c5nd este (n posesia
min+ii Dmin+ea este (n joc/ sau la o (ntrerupere a joculuiE. Bresupun5nd c o
ec!ip nu pierde posesia min+ii (nainte ca cronometrorul s poat fluiera D(n
acest caz cartonasul verde se (napoiaz ec!ipeiE time 0 out,ul de ec!ip va fi
142
acordat imediat acelei ec!ipe.
#ronometrorul (ntrerupe jocul prin fluier si opreste cronometrul (&:6).
)emnalizeaz cu m(inile time 0 out (@emnalizarea #%) si indic/ cu bratul
(ntins lateral ec!ipa care a cerut time 0 out de ec!ip Ddac este cazul/ datorit
z+omotului sau a a+itatiei/ cronometrorul se poate ridica (n picioareE. #artonul
verde se pune pe mas/ (n partea unde se afl ec!ipa care a solicitat time 0 out,
ul de ec!ip si rm5ne acolo in timpul Ptime 0 outN,ului de ec!ip.
*rbitrii aproba time 0 out de ec!ipa/ iar cronometrorul porneste un
cronometru prin care va controla durata Ptime,outX,ului de ec!ipa. )corerul
(nscrie (n raportul de joc minutul (n care a fost acordat time 0 out,ul de ec!ip
(n dreptul ec!ipei care l,a solicitat.
5-
Cn timpul time 0 out,ului de ec!ip/ jucatorii si oficialii vor sta (n dreptul
propriului spatiu de sc!imb/ fie (n suprafata de joc/ fie (n spatiul de sc!imb.
*rbitrii rm5n la centrul terenului/ dar unul dintre ei poate s mear+/ pentru o
scurta perioada de timp/ p5n la masa cronometrorului W scorerului pentru
consultri.
7ere+ularittile comise (n timpul time 0 out,ului de ec!ip au aceleasi
consecinte ca si nere+ularittile comise pe parcursul timpul jocului. 7u are
important dac juctorul (n cauz se afl pe suprafata de joc/ sau (n afara ei.
Bentru o comportare nesportiv juctorul poate fi eliminat conform re+ulilor
$<4 si 16<3.c.
up 5- de secunde cronometrorul indic/ printr,un semnal acustic/ c jocul
va fi reluat peste 1- secunde.
8c!ipele sunt obli+ate sa reia jocul la e>pirarea time 0 out,ului de ec!ip.
3ocul va fi reluat fie cu o aruncare corespunztoare situatiei e>istente cand
time 0 out,ului de ec!ip a fost acordat/ fie 0 dac min+ea era (n joc 0 cu o
aruncare liber (n favoarea ec!ipei care a solicitat time 0 out,ul de ec!ip din
locul (n care se afla min+ea (n momentul (ntreruperii.
#ronometrorul porneste cronometrul (n momentul (n care arbitrul fluier
reluarea jocului.
4. 3ocul pasiv (*:## *:#&)
'ndicatii +enerale
*plicarea re+ulilor referitoare la jocul pasiv are drept scop prevenirea unui
mod de joc neatractiv si tra+eri de timp intentionate. *ceasta cere ca arbitrii/
in timpul jocului/ s recunoasc si sa judece consecvent jocul pasiv.
)ituatii de joc pasiv pot aprea (n toate fazele de atac ale unei ec!ipe/ de e>.
#and min+ea se joaca in propriul teren/ (n faza de constructie sau finalizare a
atacului.
Bot aprea mai frecvent situatii de joc pasiv/ in urmatoarele cazuri <
, o ec!ipa conduce la un scor str5ns/ spre finalul jocului?
, o ec!ipa are un jucator eliminat?
143
, cand apararea ec!ipei adverse este superioara.
Bresemnalizarea jocului pasiv
Bresemnalizarea jocului pasiv ar trebui s fie fcut mai ales (n urmtoarele
situatii<
1. #and sc!imbarile de juctori se fac prea lent/ sau plecare prea lenta (n atac.
)emnele tipice sunt <
, jucatorii stau la mijlocul terenului asteptand terminarea sc!imbrii
juctorilor?
, un jucator intarzie e>ecutarea unei aruncari libere Djucandu,se cu min+ea sau
pretinzand ca nu stie locul e>act al e>ecutarii aruncariiE/ aruncare de incepere
Dprintr,o recuperare lenta a min+ii de catre portar/ printr,o pasa ne+lijenta spre
mijlocul terenului/ sau o deplasare lenta cu min+ea spre mijlocul terenuluiE/
aruncare de la poarta sau aruncare de la mar+ine/ dupa ce ec!ipa a fost
anterior avertizata pentru astfel de tactici de tra+ere de timp.
, un jucator sta pe loc si e>ecuta driblin+?
, jucarea min+ii spre propria jumtate de teren/ fr a fi presat de adversar?
2. 'n le+atura cu o sc!imbare intarziata/ dupa inceperea fazei de constructie a
atacului.
)emnele tipice sunt <
, toti juctorii si,au ocupat posturile (n atac?
, ec!ipa (ncepe faza de atac cu un joc pre+titor de pase?
, abia acum urmeaz un sc!imb de juctori ai acestei ec!ipe
(omentariu:
9nei echipe care a incercat un contraatac rapid din propria jumtate de
teren- dar care nu poate realiza o situatie de a marca un gol- dupa ajungerea
n jumtatea advers de teren- trebuie sa i se permita s +ac schimbare
rapida de juctori- in aceasta +aza.
3. 'n timpul unei faze prea lun+i de construire a atacului.
Cn principiu/ unei ec!ipe trebuie sa i se permita o faza de constructie a
atacului/ cu un joc pre+titor de pase/ (nainte de a incepe o faza de atac
directa.
)emnele tipice pentru o faza de constructie prea lun+a sunt<
, faza de atac nu conduce la o actiune de atac directa?
(omentariu:
144
3 actiune de atac directa e/ista in special atunci cand echipa in atac
+oloseste mijloace tactice ast+el incat sa castige un avantaj de spatiu- +ata de
aparatori- sau cand creste ritmul de atac +ata de +aza de constructie8
, jucatorii primesc min+ea repetat stand pe loc sau indepartandu,se de poarta?
, driblin+ repetat/ pe loc?
, cand se confrunta cu un adversar/ juctorul (n posesia min+ii se (ntoarce
prematur/ asteapta (ntreruperea jocului de ctre arbitri/ sau nu casti+a un
avantaj in spatiu fata de aparator?
, actiuni active de aparare< aceasta (mpiedic cresterea ritmului deoarece
aparatorii bloc!eaza pasarea min+ii si deplasarea atacantilor.
, ec!ipa in atac nu creste clar ritmul de atac in faza de finalizare fata de faza
de constructie.
4. upa aratarea semnalului de presemnalizare
up presemnalizrea jocului pasiv/ arbitrii trebuie sa permita o faza de
constructie de atac Darbitrii trebuie s cunoasca ca juniorii si ec!ipele de
niveluri inferioare necesita un timp mai mareE.
ac dup aceasta faza de constructie a atacului nu se observ nici o
sc!imbare de ritm vizibil si nu se observ o actiune directa de atac/ atunci
arbitrii trebuie s considere ca ec!ipa in posesia min+ii este vinovata de joc
pasiv.
(omentariu:
Arbitrii trebuie sa +ie atenti sa nu dicteze joc pasiv e/act in timp ce echipa n
posesia mingii incearca sa arunce la poarta sau se ndreapt- spre poarta
advers.
#um trebuie indicat semnalul de presemnalizare
ac unul dintre arbitri Dde centru sau de poartE observ intentia de joc pasiv/
ridic m5na (@emnalizarea #7). #elalalt arbitru trebuie s preia si el aceast
semnalizare. D*rbitrii trebuie sa dea semnalul de presemnalizare de joc pasiv
cu bratul dinspre banca de rezerveE. *ceasta se face pentru a indica faptul ca
ec!ipa in posesia min+ii nu incearca sa obtina o sansa de +ol sau intarzie
repetat reluarea jocului. Bresemnalizarea este mentinuta pana cand< 1. atacul s,
a sfarsit sau 2. presemnalizarea nu mai este valabila (vezi mai jos).
ac ec!ipa (n posesia min+ii nu face nici o (ncercare/ vizibil/ de a arunca la
poart/ unul dintre cei doi arbitri va dicta joc pasiv si va acorda aruncare libera
pentru ec!ipa adversa.
6n atac/ care incepe cand ec!ipa intra in posesia min+ii/ este considerat
inc!eiat atunci cand ec!ipa marc!eaza un +ol sau pierde posesia min+ii.
145
)emnalul de preavertizare se arata/ in mod normal/ pe toata durata de
desfasurare a atacului. %otusi/ in timpul unui atac/ e>ista 2 situatii cand nu se
mai considera ca este joc pasiv si presemnalizarea trebuie oprita imediat< 1.
ec!ipa in posesia min+ii arunca la poarta si min+ea revine la aceasta ec!ipa
respinsa de portar sau de barele portii Ddirect sau sub forma de aruncare de la
mar+ineE sau 2. un jucator sau oficial al ec!ipei in aparare primeste o
sanctiune pro+resiva/ conform 4e+ulii 16 datorita unei abateri de la
4e+ulament sau a unei comportari nesportive. 'n aceste doua situatii ec!ipei in
posesia min+ii trebuie sa i se permita o noua faza de constructie.
5. #omportare nesportiv (7:$- #%:#c- #%8!e)
Bentru sanctionare/ conform re+ulii 16/ comportarile nesportive se impart in 3
cate+orii/ pentru care se dau e>emplele de mai jos<
5.1. )anctiuni pro+resive/ daca actiunea este repetata (#%:#c)?
5.2. )anctiuni pro+resive/ de la prima actiune (#%:#c)?
5.3. *ctiuni specifice/ sanctionate intotdeauna cu o eliminare de 2 minute
(#%8!e).
6rmatoarele situatii specifice sunt e>emple atunci cand cele 3 cate+orii
trebuie sa se aplice<
5.1. #and aparatorii folosesc propriul spatiu de poarta/ ca pozitie de baza in
aparare Dde e>. nu atunci cand este o reactie imediata/ intr,o situatie izolata
cand se confrunta cu un jucator intr,o situatie de +olE?
5.2.
aE !artuirea unui adversar sau coec!ipier prin cuvinte sau +esturi de natura
provocatoare? e>. specific< stri+area la un adversar care e>ecuta o aruncare de
la " metri?
bE intarzierea e>ecutarii unei aruncari pentru ec!ipa adversa/ in mod tipic prin
nerespectarea distantei de 3 metri/ sau de e>. cand portarul nu da min+ea
e>ecutantului aruncarii de la " metri? (vezi totusi regulile #$:7- #$:6- #.8$
paragra+ul & si #.:. paragra+ul !)?
cE prin actiuni false,simulare DMteatruNE incercand sa induca in eroare arbitrii in
ceea ce priveste actiuni ale adversarilor De>. pretinzand ca s,a comis un faultE?
dE cand se bloc!eaza direct o aruncare sau o pasa prin folosirea labei
piciorului sau a partii inferioare a piciorului D+ambeiE? Do miscare refle>a/ cum
ar fi o indoire instinctiva a piciorului/ cand vine min+ea? sau blocarea min+ii
146
printr,o miscare normala a piciorului in timpul miscarii corpului spre adversar/
nu trebuie sanctionateE vezi deasemenea 4e+ula "<$?
5.3.
aE cand s,a acordat o decizie impotriva ec!ipei in posia min+ii si jucatorul cu
min+ea nu o lasa sa cada sau nu o pune imediat pe sol? similar daca min+ea se
afla deja pe sol iar jucatorul o indeparteaza de la locul respectiv?
bE interventia in joc a jucatorilor sau oficialilor aflati in spatiul de sc!imb/ de
e>. prin interventia din spatiul de sc!imb in terenul de joc sau prin retinerea
min+ii in spatiul de sc!imb cand aceasta a ajuns acolo.
6. #omportare nesportiv +rosolan (7:%- #%:%c)
6rmatoarele sunt e>emple de actiuni care trebuie sa conduca la sanctiunea
directa de descalificare/ conform 4e+ulii 16?6c. Brin analo+ie/ alte actiuni pot
fi considerate de arbitri/ ca apartinand acestei cate+orii<
aE comportament insultator Dprin vorbe/ +estic/ mimic si contact corporalE
aduse unor alte persoane Darbitri/ cronometror W scorer/ observator/ oficial/
juctor/ spectator s.a.m.d.E ?
bE aruncarea sau indepartarea min+ii/ intr,o maniera demonstrativa/ dup o
decizie a arbitrilor?
cE daca portarul in mod demonstrativ refuza sa incerce sa apere o aruncare de
la " metri?
dE ripost/ a unui juctor/ dup un fault comis asupra lui Dloveste inapoi/
refle>E?
eE aruncarea intentionat a min+ii (ntr,un juctor advers/ (n timpul unei
(ntreruperi a jocului? Ddaca este facuta cu multa forta si de la o distanta foarte
mica este mai potrivit sa fie considerata violentaE?
fE intreruperea unei sanse clare de +ol prin interventia unui oficial de ec!ipa
sau a unui jucator suplimentar/ care patrunde pe teren ($:&- $8!- $:%)/ sau de
catre un oficial de ec!ipa sau jucator/ care intervine in terenul de joc din
spatiul de sc!imb.
+E daca in ultimele minute ale jocului/ un jucator foloseste astfel de metode
incat intra sub incidenta re+ulii $<5 sau $<6/ numai pentru a impiedica
adversarii sa aibe timp pentru a ajun+e intr,o pozitie din care sa inscrie un +ol
decisiv Dpentru a casti+a sau a e+ala/ sau sa obtina diferenta de +oluri
necesaraE sau de a ajun+e intr,o pozitie din care se poate acorda aruncare de la
147
" metri?
". *runcarea de (ncepere (#A:!)
*ceasta (nseamn c arbitrii nu trebuie s fie pedanti si s nu caute posibilitti
de a interveni sau c!iar de a sanctiona ec!ipa care incearca sa e>ecute
aruncarea rapid.
e e>emplu/ arbitrii trebuie s evite ca notatiile pe care le fac/ sau alte sarcini
pe care le au/ s (i (mpiedice s verifice/ rapid/ pozitiile juctorilor. *rbitrul de
centru trebuie s fie pre+tit s fluiere e>ecutia aruncrii imediat ce juctorul a
ocupat pozitia corect/ presupunand ca pozitia coec!ipierilor nu trebuie
corectata.
Cn plus/ arbitrii trebuie s aib (n vedere c coec!ipierii e>ecutantului aruncrii
au voie s depseasc linia de centru imediat dup fluier. D*ceasta este o
e/ceptie de la regula de baz a e>ecutrii aruncrilorE.
#u toate c re+ula prevede c e>ecutantul aruncrii trebuie s stea cu piciorul
pe linia de centru/ p5na la o distant de ma>imum 1/5 metri de o parte si de
alta a mijlocului terenului/ arbitrii nu trebuie s fie e>a+erat de e>acti si s nu
(si fac +riji pentru c5tiva centimetri. Brincipalul lucru este a se evita
nesportivitatea si nesi+uranta pentru adversari/ in ceea ce priveste c5nd si de
unde s,a e>ecutat aruncarea de (ncepere.
Cn afar de aceasta/ la majoritatea suprafetelor de joc mijlocul terenului nu este
marcat/ iar la alte suprafete de joc linia de mijloc este (ntrerupt datorita
reclamelor din centru. Cn asemenea cazuri at5t e>ecutantii/ c5t si arbitrii
trebuie s aprecieze pozitia corect/ iar a persevera (n e>actitate ar fi nereal si
neindicat.
$. efinitia unei Msanse clare de +olM (#$:#)
'n scopul re+ulei 14<1/ e>ista o Msansa clar de +olM atunci c5nd <
aE un juctor care are deja controlul min+ii si al ec!ilibrului sau corporal Deste
(n plenitudinea fortelorE la linia spatiului de poart al ec!ipei adverse/ are
ocazia de a arunca la poart / fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a
(mpiedica aruncarea prin mijloace re+ulamentare?
bE un juctor care are controlul min+ii si al ec!ilibrului sau corporal Deste (n
plenitudinea fortelorE alear+/ sau dribleaz min+ea/ pe contraatac/ sin+ur spre
portarul advers/ fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a a se interpune (n
fata lui si s opreasc contraatacul?
cE un juctor se afl (n una din situatiile mai sus mentionate aE sau bE cu
e>ceptia faptului c juctorul nu se afl (nc (n posesia min+ii/ dar este
pre+tit s primeasca min+ea. *rbitrii trebuie s fie convinsi c nici un
adversar nu este (n stare s (mpiedice primirea min+iei prin mijloace
148
re+ulamentare?
dE un portar si,a prsit propriul spatiu de poart/ iar un juctor advers/ care
are controlul min+ii si al ec!ilibrului sau corporal Deste (n plenitudinea
fortelorE/ are o sans clar de a arunca nestin+!erit min+ea (n poarta +oal.
D*cest lucru este valabil si atunci c5nd juctori din ec!ipa advers se afl (ntre
juctorul care vrea s arunce si poarta +oal/ dar (n acest caz arbitrii trebuie s
ia (n considerare posibilitatea c acesti juctori s actioneze cu mijloace
re+ulamentareE.
&. Cntreruperi ale timpului de joc de ctre cronometror (#7:#)
ac un cronometror (ntrerupe jocul pentru sc!imbri +resite/ sau intrri
nere+ulamentare/ conform re+ulilor 4<2 0 3/ 5 0 6/ jocul va fi reluat cu o
aruncare liber pentru ec!ipa advers/ care se va e>ecuta/ (n mod normal/ din
locul unde s,a comis abaterea. ac/ totusi/ min+ea se afla/ (n momentul
(ntreruperii/ (ntr,o pozitie mai favorabil pentru ec!ipa care beneficiaz de
aruncarea liber/ atunci aruncarea liber trebuie e>ecutat din acea pozitie
(vezi regula #!:%- paragra+ele ! si $).
Cn cazul unor asemenea nere+ularitti cronometrorul trebuie s (ntrerup
imediat jocul/ fr a lua (n considerare re+ulile +enerale ale M avantajului M/
conform re+ulilor 13<2 si 14<2. ac jocul a fost (ntrerupt datorit unor astfel
de nere+ularitti comise de ec!ipa (n aprare si/ prin aceasta/ a fost
(mpiedicat o sansa clar de +ol/ trebuie s se dicteze aruncare de la " 0 m/
conform 4e+ulii 14<1 a.
Cn cazul altor tipuri de nere+ularitti/ care trebuiesc anuntate arbitrilor/
cronometrorul trebuie s astepte p5n la prima (ntrerupere de joc. ac/ totusi/
cronometrorul intervine si (ntrerupe jocul/ acest lucru nu duce la pierderea
posesiei min+ii. 3ocul va fi reluat cu o aruncare liber e>ecutat de ec!ipa care
s,a aflat (n posesia min+ii (n momentul (ntreruperii.
ac/ (ns/ (ntreruperea a fost cauzat de o nere+ularitate comis de ec!ipa (n
aprare si arbitrii sunt de prere c/ datorit (ntreruperii pripite/ a fost
(mpiedicat o sans clara de +ol pentru ec!ipa (n atac/ trebuie acordat
aruncare de la " 0 m/ conform re+ulei 14<1.b. #a principiu +eneral/
nere+ularittile observate si raportate de ctre cronometror W scorer (cu
e/ceptia regulilor $:& !- . %E nu conduc la sanctiuni personale.
1 decizie de acordare a unei aruncri de la " 0 m/ conform re+ulei 14<1.a/
dup cum s,a e>plicat si (n para+raful 2/ de mai sus/ este valabil si (n cazul (n
care un arbitru sau dele+at te!nic D'.H.../ sau federatiei continentale sau
nationaleE (ntrerupe jocul datorit unei nere+ularitti/ care are ca urmare
avertizarea verbala sau sanctionarea unui juctor/ sau oficial/ al ec!ipei (n
aprare/ comise (n momentul (n care ec!ipa (n atac are o sansa clar de +ol.
4e+ulamentul )patiului de sc!imb
149
1. )patiile de sc!imb se afl/ (n afara liniei de mar+ine/ (n st5n+a si dreapta
prelun+irii liniei de mijloc/ p5n la captul bncii de sc!imb corespunztoare
si dac conditiile de spatiu o permit/ si (n spatele bncilor (egulamentul de
joc: "ig. #).
4e+lementrile pentru evenimentele '.H... si ale federatiilor continentale
stabilesc c bncile de sc!imb (ncep de la 3/5 metri de linia de mijloc. *ceasta
este o recomandare valabil pentru jocuri/ la toate celelalte niveluri.
Cn fata bncilor de sc!imb/ pe linia de mar+ine/ nu este voie s fie amplasate
nici un fel de obiecte Dpentru cel putin $ metri de la linia de mijlocE.
2. Cn spatiul de sc!imb au dreptul s stea numai juctorii si oficialii unei
ec!ipe/ care sunt (nscrisi (n raportul de joc (egula $:# &).
Cn cazul (n care este necesar un translator/ acesta trebuie s ia loc (n spatele
bncii de rezerve.
3. 'n spatiul de sc!imb/ oficialii ec!ipei trebuie s poarte ec!ipament sportiv
complet/ sau (mbrcminte civil.
4. #ronometrorul si scorerul vor ajuta arbitrii la monitorizarea ocupantilor
spatiului de sc!imb (naintea si (n timpul jocului.
ac/ (naintea (nceperii jocului/ e>ista nere+ularitati privitoare la re+ulile
spatiului de sc!imb/ jocul poate (ncepe doar atunci c5nd nere+ularitatile au
fost (nlturate. ac aceste nere+ularitati apar (n timpul jocului/ jocul nu poate
fi continuat/ dup prima (ntrerupere/ decat dup ce nere+ularitatile au fost
(nlturate.
5. 1ficialii unei ec!ipe au dreptul si (ndatorirea de a,si conduce si (ndruma
ec!ipa/ c!iar si (n timpul jocului/ (ntr,o manier corect si (n spirit sportiv/ (n
limitele re+ulamentului. Cn principiu/ ei trebuie s stea pe banca de rezerve a
ec!ipei.
%otusi oficialilor le este permis s se miste (n spatiul de sc!imb/ (n special
pentru <
, a conduce sc!imbarea juctorilor?
, a da indicatii tactice juctorilor din teren si de pe banca de rezerv?
, a acorda (n+rijiri medicale
, a solicita time , out de ec!ip?
, a comunica cu cronometrorul W scorerul. *cest lucru este valabil numai
pentru Mresponsabilul oficial de ec!ipM si numai (n situatii cu totul deosebite
(vezi regula $:&).
Bermisiunea de a se deplasa este valabil/ de re+ul/ numai pentru un sin+ur
oficial pentru fiecare ec!ip. 1ficialul ec!ipei/ care se deplaseaz/ trebuie s
respecte limitele spatiului de sc!imb , dup cum a fost definita la punctul 1 de
mai sus. 1ficialul ec!ipei nu trebuie sa impiedice vizibilitatea cronometroruli W
150
scorerului.
Cn principiu/ juctorii aflati (n spatiul de sc!imb trebuie s stea pe banca de
rezerve.
3uctorilor le este/ totusi/ permis s<
, s se (nclzeasc fr min+e (n spatele bncii de sc!imb/ dac conditiile de
spatiu o permit si nu deranjeaz desfsurarea jocului.
1ficialilor sau juctorilor nu le este permis:
, s intervin sau s aduc ofense la adresa arbitrilor/ dele+atilor/
cronometrorului W scorerului/ juctorilor/ oficialilor unei ec!ipe sau
spectatorilor printr,un comportament
provocator/ protestatar sau prin orice alt fel de comportament nesportiv
Dlimbaj/ mimic sau +esturiE?
, s prseasc spatiul de sc!imb (n scopul influentrii jocului?
, (n timpul (nclzirii s stea/ sau s aler+e/ (n lun+ul liniei de mar+ine.
8ste de asteptat ca in +eneral/ oficialii de ec!ipa si jucatorii sa ramana in
spatiul de sc!imb al ec!ipei lor. aca totusi un oficial de ec!ipa paraseste
spatiul de sc!imb pentru o alta pozitie el isi pierde dreptul de a conduce
ec!ipa si trebuie sa se intoarca in propriul spatiul de sc!imb pentru a,si
recasti+a drepturile. =ai mult decat atat jucatorii si oficialii de ec!ipa raman
sub jurisdictia arbitrilor in timpul jocului/ si re+ulile de sanctionare personala
se aplica deasemenea si jucatorilor sau oficialilor care decid sa paraseasca
terenul de joc si spatiul de sc!imb. e aceea comportarile nesportive/
comportarile nesportive +rosolane si violenta trebuie sanctionate la fel ca si
cand ar fi avut loc pe terenul de joc sau in spatiul de sc!imb.
6. Cn caz de nerespectare a re+ulamentului spatiului de sc!imb/ arbitrii sunt
obli+ati s procedeze conform re+ulilor 16<1c/ 16<3c 0 d sau 16<6a/c
Davertisment/ eliminare/ descalificareE.
". ac arbitrii nu au observat o (nclcare a 4e+ulamentului spatiului de
sc!imb/ acestia trebuie s fie informati de ctre cronometror W scorer la
urmtoarea (ntrerupere a jocului.
ele+atul te!nic '.H.../ ai unor federatii continentale sau nationale/ care au
fost dele+ati la un anumit joc/ au dreptul s atra+ atentia arbitrilor Dla
urmtoarea (ntrerupere de jocE/ asupra unei posibile (nclcri a
4e+ulamentului/ sau a nerespectrii 4e+ulamentului spatiului de sc!imb Dcu
e>ceptia cazurilor (n care deciziile arbitrilor au fost luate (n baza propriilor
observari a faptelorE.
'n aceste cazuri/ jocul va fi reluat cu o aruncare corespunztoare situatiei de
joc.
%otusi/ dac dele+atul te!nic '.H.../ Dcontinental sau nationalE consider c
este necesar o (ntrerupere imediat a jocului/ datorit unor abateri ale unei
ec!ipe/ jocul va fi reluat prin acordarea posesiei min+ii ec!ipei adverse
151
Daruncare liber sau/ in caz de sansa clar de +ol/ aruncare de la " metriE.
3uctorul sau oficialul care a comis abaterea trebuie sanctionat de arbitri?
etaliile trebuie mentionate (n raportul de joc.
$. ac arbitrii nu iau nici o masura in ceea ce priveste incalcarea
re+ulamentului spatiului de sc!imb/ c!iar dupa ce au fost atentionati asupra
acestui fapt/ atunci dele+atul te!nic '.H.../ Dcontinental sau nationalE trebuie s
(nainteze un raport la instanta competent Dde e>emplu< comisia de disciplinE.
*ceast instant va decide asupra evenimentelor petrecute (n spatiul de
sc!imb si asupra atitudinii arbitrilor.
H!id pentru terenul de joc si porti
aE %erenul de joc ("ig.#) este un dreptun+!i de 4- > 2- m. 8l trebuie verificat
prin msurarea lun+imii celor dou dia+onale. ;un+imile dia+onalelor
masurate din muc!ia e>terioar a coltului terenului/ (n muc!ia e>terioar a
coltului opus/ trebuie s fie de 44/"2 metri. ;un+imea dia+onalelor unei
jumtti de teren trebuie s fie de 2$/2$ metri/ din muc!ia e>terioar a fiecarui
colt/ (n muc!ia e>terioar opus a liniei de mijloc.
%erenul de joc este prevazut cu marcaje/ denumite MliniiM.
;atimea liniilor de poart D(ntre barele portiiE este de $ cm/ ca si barele portii/
toate celelalte linii avand ltimea de 5 cm. ;iniile care delimiteaz spatii de
joc alturate pot fi (nlocuite prin culori diferite care delimiteaz suprafete
adiacente.
bE )patiul de poart din fata portilor const dintr,un dreptun+!i de 3 > 6 metri
si dou sferturi de cerc/ de le+atura/ cu o raz de 6 metri. )patiul de poarta se
face prin trasarea 0 paralel cu linia de poart si la o distant de 6 metri de la
muc!ia posterioar a liniei de poart la muc!ia anterioar a liniei spatiului de
poart 0 a unei linii lun+i de 3 metri. *ceast linie se continu/ pe ambele
prti/ cu doua sferturi de arc de cerc la care muc!iile interioare,posterioare ale
barelor respective constituie centrul de unde se msoar raza de 6 metri. ;inia
si sferturile de cerc care delimiteaz spatiul de poarta sunt denumite Mlinia
spatiului de poartaN. istanta dintre muc!iile e>terioare ale punctelor de
intersectie dintre arcurile de cerc si linia e>terioar a portii este/ astfel/ de 15
metri. ("ig. .).
cE ;inia (ntrerupt de aruncare liber Dlinia de & 0 mE este paralel si
concentric cu linia spatiului de poart/ dar la o distant de 3 metri de aceasta.
)e+mentele ca si spatiile intermediare msoar/ fiecare/ 15 cm. )e+mentele
vor fi decupate in un+!i drept/ si vor fi radiale. =surarea marcajelor curbe se
face pe coarda e>terioara a marcajelor ("ig. .).
dE ;inia de " 0 m este lun+ de un metru si va fi trasat direct (n fata portii/
paralel cu poarta/ la o distanta de " metri/ masurata de la muc!ia posterioar a
liniei de poart la muc!ia anterioar a liniei de aruncare de la " 0m ("ig. .).
152
eE ;inia de restrictie a portarului Dde la 4 0 mE din fata portii are lun+imea de
15 cm. 8a se traseaz paralel cu linia de poart/ la o distant de 4 metri/
msurati de la muc!ia posterioar a liniei portii la muc!ia anterioar a liniei de
la 4 0 m/ ceea ce inseamna ca ambele linii se includ in distanta de 4 metri.
fE %erenul de joc ar trebui s fie (nconjurat de un spatiu de si+urant de cel
putin 1 DunE metru de,a lun+ul liniilor de mar+ine si de 2 DdoiE metri (n spatele
liniilor de poart.
+E Boarta ("ig. &) este asezat la mijlocul fiecarei linii e>terioare a portii.
Bortile trebuie s fie bine fi>ate de podea sau de peretele aflat (n spatele lor.
8le msurat (n interiorul barelor 3 metri latime si 2 metri inaltime. :arele
portii trebuie s formeze un dreptun+!i/ la care dia+onalele interioare trebuie
s msoare 36-/5 cm Dma>imum 361 cm , minimum 36- cm/ cu o diferent de
ma>imum -/5 cm la aceeasi poartE. =uc!ia posterioar a barelor portii
trebuie s se alinieze cu muc!ia posterioar a liniei de poart Dsi a liniei de
poart e>terioarE (n asa fel (nc5t barele portii vor fi cu 3 cm iesite (n afara
liniei e>terioare a portii.
)talpii portii si bara transversala/ care ii uneste/ trebuie s fie confectionate
din acelasi material Dde e>mplu lemn/ metale usoare sau material sinteticE si de
form patrat in sectiune de $ cm/ cu muc!iile rotunjite cu o raz de 4 Y1 mm.
)talpii portii si bara transversal trebuie vopsite/ pe cele trei laturi vizibile
dinspre terenul de joc/ (n dou
culori distincte si contrastante atat una cu cealalta cat si cu culorile din jur.
*m5ndou portile/ de pe acelasi teren/ trebuie s fie vopsite (n aceleasi culori.
:enzile colorate masoara la colturi D(mbinarea stalpilor laterali cu bara
transversalaE/ cate 2$ cm (n fiecare directie. %oate celelate benzi trebuie s
aibe lun+imea de 2- cm. .iecare poart va fi prevzut cu o plas/ numita
plasa portii/ care trebuie s fie (n asa fel fi>at (nc5t o min+e aruncat (n
poart s rm5n acolo/ sau s nu treac prin plas si s ias afar. Cn caz c
este necesar/ se mai poate prinde/ (n poart/ (n spatele liniei de poart/ o plas
suplimentar. istanta dintre linia de poart si aceast plas suplimentar
trebuie s fie de cca. "- cm/ dar nu mai putin de 6- cm.
!E *d5ncimea plasei portilor ar trebui s fie/ la partea superioar/ -/& m (n
spatele liniei de poart/ iar la partea inferioar 1/1 m/ cu o tolerant admis de
Y -/1 m. 1c!iurile plasei nu trebuie s fie mai mari dec5t 1- > 1- cm. Blasa
trebuie s fie prins de barele laterale si de bara transversal/ cel putin/ la
fiecare 2- cm.
8ste permis ca plasa suplimentar s fie (n asa fel le+at de plasa portii (nc5t
s nu poat intra nici o min+e (ntre ele.
iE Cn spatele portii/ la mijlocul liniei de poart e>eterioar/ la o distant de cca.
1/5 m de poarta/ trebuie montat o plas de protectie vertical/ de & 0 14 m
lun+ime si cu o (nltime de 5 m de la nivelul podelei.
jE ;a mijlocul spatiului de sc!imb/ pe una dintre laturile terenului se afla masa
cronometrorului. =asa poate fi de ma>imum 4 metri lun+ime si trebuie
amplasat la o (nltime de cca. 3- 0 4- cm deasupra suprafetei de joc/ pentru a
153
asi+ura o vizibilitate buna.
JE %oate msurtorile care nu au indicat nici o tolerant vor trebui s
corespund normelor ')1 D'nternational )tandard 1r+anizationE 2"6$ 0 1 W
1&$&.
lE 7ormele pentru portile de !andbal au fost stabilite de #omitetul 8uropean
pentru )tandardizare/ #87 D#omitZ 8uropZen de 7ormalisationE/ (n cadrul
normelor 87 "4&/ (n le+tur cu 87 2-2.1-,1.
.i+ura 5< )paiul de poart i (mprejurimi
154
@i*lio.ra-ie
4. @adea Dan, 2u.*J, Curs de *a', A.N.E.&.S., @ucure(%i 6DD8
6. @o%a Ioan, Me%odele de ,oc (i pre.%ire, Edi%ura Spor% Turis#,
@ucure(%i 4=K=
7. @o%a Ioan,@o%a Maria, 5and*al, Edi%ura Spor% Turis#, @ucure(%i
4=K=
8. @o%a Ioan, @o%a Maria,5and*al, 9DD de e0erci"ii pen%ru n!"area
,ocului, Edi%ura Spor% Turis#, @ucure(%i 4==
9. @rac/, 2ol/, Teoria prac%ic de ac"ionare a coach+ului n ,ocurile
spor%i!e, An%renora%e (i co#pe%i"ie, Colec"ia S.D.;. Nr.79D, 794, 796,
M.T.S.+C.C.;.S. @ucure(%i 4==8
:. Cercel ;aul, Cali%"ile #o%rice n hand*al, Edi%ura Spor% Turis#,
@ucure(%i 4=C9
C. Cercel ;aul, E0erci"ii pen%ru -a'ele de ,oc, Edi%ura Spor% Turis#,
@ucure(%i 4=KD
K. Cercel ;aul, An%rena#en%ul echipelor #asculine, Edi%ura Spor%
Turis#, @ucure(%i 4=K7
=. Co,ocaru Mihai, Nede- Nicolae, Tendin"ele de de'!ol%are ale
hand*alului #asculin pe plan #ondial, C.C.S.E.&.S., @ucure(%i 4=K=
155
4D.Coli*a*a Du#i%ru E!ule" , @o%a Ioan, Jocuri spor%i!e, Teorie (i
Me%odic, Edi%ura Aldin, @ucure(%i 4==K
44. Csudor ?a!ril, 5and*al+ ins%ruirea echipelor (colare, Edi%ura Spor%
Turis#, @ucure(%i 4= Dra.nea Adrian, An%rena#en%ul Spor%i!, Edi%ura
Didac%ic (i ;eda.o.ic, @ucure(%i 4==:
46. Dra.nea Adrian, Teodorescu Ma%e Sil!ia, Teoria spor%ului, Edi%ura
&es%, @ucure(%i 6DD6
47. ?her#anescu )uns% Ioan, Curs de hand*al, I.E.&.S., @ucure(%i 4=CC
48. ?her#anescu )uns% Ioan, Tehnica (i %ac%ica ,ocului, Edi%ura Spor%
Turis#, 4=CK
49. ?her#anescu )uns% Ioan, ?o.l%an Valeriu, Jianu Elena, Ne.ulescu
Ioan, Teoria (i Me%odica 5and*alului, Edi%ura Didac%ic (i
;eda.o.ic, @ucure(%i 4=K7
4:. I.oro! @osi Marina, 5and*al, @a'ele an%rena#en%ului spor%i!,
Edi%ura Uni!ersi%"ii Na"ionale de Aprare, @ucure(%i 6DD9
4C.I.oro! @osi Marina, 5and*al, Me%odica an%rena#en%ului+ curs
uni!ersi%ar, A.N.E.&.S., @ucure(%i 6DD=
4K. I.oro! @osi Marina, 5and*al, Me%odic, Edi%ura Moro(an, @ucure(%i
6DD=
4=.Ne.ulescu C. Ioan, Manual de hand*al, Edi%ura Car%ea Uni!ersi%ar,
@ucure(%i 6DD9
6D.Ne.ulescu C. Ioan, Iec"ia op"ional de hand*al, Edi%ura Car%ea
Uni!ersi%ar, @ucure(%i 6DD9
64.Teodorescu Ieon, ;ro*le#e de %eorie (i #e%odic n ,ocurile spor%i!e,
Edi%ura Spor% Turis#, @ucure(%i 4=C9
156
66. Tro-in Eu.en, ?ri.oro!ici Sorin, 5and*al, copii (i ,uniori, Edi%ura
C.N.E.&.S. 4=:C
67.&edera"ia 2o#$n de 5and*al B S%a%u% (i re.ula#en%e 6DDC
157