Alex Mihai Stoenescu

DINASTIA BRTIANU
Roman foileton
GENERIC
Pe fondul unei melodii populare descompuse, prelucrate doar pe tema principal, n ton grav,
apare din penumbr dagherotipul unui tran nstrit. Poart cooc si opinci !"inc #rtianu.
$paratul urmreste lent, pe rnd, chipul martial, mna strns ferm pe chimirul lat, piciorul stng
mpins nainte ca un semn al unei mari vointe, opinca. $propiind imaginea pn la te%tura
fotografiei, din mpletitura opincii se desprind si se conturea& n aur elementele componente ale
bla&onului familiei #rtianu.
$ceeasi tem mu&ical, amplificat dramatic.
'eria portretelor in tondi.
Numele personaelor ! numele actorilor.
EPI'(")* PI*(+
Paris, ,-./
*a balul Primriei Parisului, perechile de dansatori animau un salon luminat e%uberant de
candelabre din cristal. 'e interpreta prin mu&ic si oc o polc abia compus de un tnr refugiat
evreu, n mod ciudat, nimic din scena de petrecere tipic pari&ian nu amintea de e%od sau mcar
de tristele pduri polone&e, n care cerbii mureau de urt, cu promoroac pe coarne si noroi verde
pe copite. +otul era vesel. 'au aproape totul, dac nu observai ntr!un colt cu oglin&i si cu o
msut imperial scpat de la revolutie, un grup de tineri mbrcati modest, prin comparatie cu
strlucirea acelui bal, dar totusi decent, curat si cu bun gust. Erau cunoscuti si de aceea aerul lor
de conspiratori nu atrgea atentia nimnui, cci nu se ncheiase nc epoca nasterilor de natiuni.
Europa se tre&ise dintr!o dat mam, dup violul prelungit al Revolutiei 0rance&e, urmat de cel al
+erorii si de cel al Revolutiei din ,-1-. $cum, dup ani ntregi de greturi, o apucau contractiile
cnd nimeni nu se astepta si dintr!o dat slobo&ea la viat o natiune nou. Chiar nimeni nu putea
prevesti e%act ce tar se va naste si cte vor mai iesi n lume dup aceast lung lu&ie a btrnei
vaci continentale. C. $. Rosetti era scund de statur, adus putin de spate, dar vioi, ucndu!si ochii
e%oftal!mici cu aviditate peste salon. 'cosese la intrare de pe brat banderola mare de doliu, dup
moartea celui din urm copil, dar lsase la vest, pe sub hain, o mic panglic cenusie. 0ratii
stefan si Nicolae Golescu erau ceva mai nalti. stefan purta un costum gris!fer, iar Nicolae era n
uniform de ofiter, o uniform care aducea vi&ibil cu cea france&, dar avea si elemente din
echipamentul armatei tariste. $lturi, pe un scaun!fotoliu sttea Ion C. #rtianu. ngndurat si
ntunecat, rom2nul care predase drapelul patriei sale Primriei Parisului la Revolutia din ,-1- se
nftisa ca un brbat frumos, dar nefericit. "iscutia lor era ntrerupt de cte ori trecea cineva prin
apropiere si se purta soptit, pe un ton misterios.
R('E++I3 4car unul dintre noi s aung n tar. $r putea intra deghi&at pe la una din
trectorile Carpatilor.
s+. G(*E'C)3 Politia l va prinde imediat, drag Rosetti. stii c ml se poate tine un secret la
rom2ni. 5a nfunda puscria.
R('E++I3 Nici asta n!ar fi ru. $colo sunt toti lupttorii nostri, i va contacta si i va pregti.
$poi, va gsi un miloc s comunice afar.
NIC. G(*E'C)3 "ar afar nu e nimeni. stefan are dreptate. Nu vom putea organi&a miscarea
pornind din nchisori. E absurd.
R('E++I3 Populatia se va revolta cnd va afla c patriotii sunt schingiuiti n catacombe.
NIC. G(*E'C)3 6ai s fim seriosi7
R('E++I3 5or cere eliberarea detinutilor. Noi vom mpn&i &iarele Europei cu proteste.
s+. G(*E'C)3 ( facem si acum. Nu se uit nimeni pe ele. Europa vrea s vad snge. Ne trebuie
un mort celebru.
NIC. G(*E'C)3 )n atentat. seful politiei sau comandantul Gr&ii.
"ialogul este ntrerupt de ga&d, sotia primarului Parisului.
4!me 4E+83 Cum se face c cei mai frumosi brbati nu dansea&9 "oamnele sunt nerbdtoare,
domnule Golesco.
NIC. G(*E'C)3 Este un bal minunat, doamn. "ar rom2nii asteapt s se ncl&easc inimile
femeilor. $tunci vom ataca.
4!me 4E+83 (h7 Rom2nii nu se de&mint. 'per s nu asteptati pn lum foc.
"IN$'+I$ #R:+I$N)
NIC. G(*E'C) ;galant<3 5om stinge orice prol cu setea noastr de iubire, doamn 4et&.
0emeia rde cochet si se ndeprtea&.
NIC. G(*E'C)3 0rumoasa femeie7
R('E,+,3 )n atentat care nu scoate lumea pe str&i este o stire de subsol. Noi avem nevoie de
redesteptarea Problemei (rientului.
NIC. G(*E'C)3 "ac nu convingem loa masonic, nu se misc nimic.
R('E++I3 ' provocm noi cri&a, s redeschidem problema.
NIC. G(*E'C)3 Pentru asta ne trebuie mase, oameni n miscare, trani.
s+. G(*E'C)3 N!au cap. Cine vrei s!i conduc9
#R=+I$N)3 Eu.
n tot acest timp, Ion C. #rtianu a stat pe fotoliul de lng ei, afisnd o figur trist, mcinat de
gnduri. $cum se ridic.
#R=+I$N)3 0ratilor, m frmnt s v spun de cteva &ile si nu reusesc. 4ai am cteva luni de
trit.
Prietenii rmn stupefiati o clip. 'e privesc si nu nteleg.
#R=+I$N)3 'unt pe moarte. Nu mai e nici o scpare.
R('E++I3 Nu se poate.
#R=+I$N)3 $m consultat pe doctorul Galhau. Plmnii sunt terminati. +rei!patru luni si gata.
s+. G(*E'C) ;i&bucnind ntr!un rs fortat<3 +u glumesti. E o pcleal.
NIC. G(*E'C)3 Eu nu cred n doctori.
#R=+I$N)3 5oi merge s mor n tar. 'ultanul se va bucura si mi va da dreptul s intru.
R('E++I3 Ioane, asta e o lovitur pentru toti. 'pune!mi c nu este adevrat.
#R=+I$N)3 '!a sfrsit si nu vreau s m plngeti. 5oi organi&a eu revolta n tar. N!au ce s!mi
fac. "oar s!mi grbeasc moartea ntr!o puscrie umed.
NIC. G(*E'C)3 Parc e un blestem. 4ai nti #lcescu, acum tu. "oamne7
s+. G(*E'C)3 )ite!, pe Cu&a7
'e apropie $l. I. Cu&a n costum de sear, nvrte n mini niste etoane de casino. 'alut, apoi i
sopteste lui #rtianu la ureche. 'e aude totusi3 >#aronesa ?estner@. r
#R=+I$N)3 Iertati!m o clip. ;Pleac.< CEI*$*tI ;se reped spre Cu&a<3 $i aflat9 #rtianu e pe
moarte
#rtianu trece printr!un culoar elegant ntr!un salon de conversatie. #aroneasa 4athilde ?estner
;AB de ani< i sare n brate de cum intr.
4$+6I*"E3 Cean, e cea mai fericit &i din viata mea. Nu ghicesti de ce9
#R=+I$N)3 'unt obosit. $&i!noapte am lucrat mult.
4$+6I*"E3 Cean... Nu stiu cum s!ti spun... 4 simt fericit, nebun, de&lntuit. +e iubesc att
de mult.
#R=+I$N) ;nc distant<3 si eu te iubesc, 4athilde. 5eselia ta m face si pe mine fericit.
4$+6I*"E3 6ai, ghiceste7
#R=+I$N) ;dup un moment de e&itare<3 +atl tu te las s mergi la Ems.
4$+6I*"E3 Nu. 4ai ncearc.
#R=+I$N)3 =i fost primit n suita mprtesei.
4$+6I*"E3 Nu, nu. +e gndesti prea departe. Ceva, numai ntre noi.
#R=+I$N)3 Rmi singur acas noaptea asta.
4$+6I*"E3 'unt nsrcinat, Cean. Port copilul tu. #R=+I$N) ;lovit de veste<3 $i spus
printilor ti9 4$+6I*"E3 "oar mamei. E foarte ngriorat, dar mie nu mi e team. $cum
putem s ne cstorim.
Granita de la Predeal, ,-./
+rsura n care se ntoarce acas Ion C. #rtianu ;B. de ani< trece pe un drum pustiu de tar. (
usoar ceat se ridic din pmnt, mai mult ca o di&olvare de rou, pe msur ce umbra noptii se
retrage. 5&ut din spate, trsura poart urmele prafului strns pe cile Europei. )n singur cufr,
mic, legat sus ntr!o parte, de&vluie o revenire srac.
#rbatul cltoreste singur. $re un chip obosit, tras si imobil. Priveste nainte n gol. $paritia sa
este n contrapunct cu ce se ntmplase la Paris. $ ales3 si!a prsit iubita nsrcinat pentru
misiunea din tar. n sfrsit, ntoarce capul spre fereastra din stnga a trsurii si observ peisaul
schimbat ! lumina diminetii scald verdele pdurii. Contemplatia sa e rupt brusc de aparitia unui
clret n uniform austriac. 'trig ceva ! poate 6aiti, poateEristdai, poate un chiuit, apoi
dispare. #rtianu si st!pneste emotia. +rsura s!a oprit si el si face linistit o cruce. 5i&itiul urc
pe copertin si desface cufrul. 5i&itiul este Euge!niu Carada ;AD de ani<, un tnr oltean de
origine france&. "at os, cufrul este rscolit de grniceri. Cmsi, ciorapi, gulere de schimb, o
#iblie. ( strpung cu baionetele n cutarea unor spatii ascunse. #rtianu coboar ncet, fr nici
o reactie. Pred pasaportul, privindu!, de sus pe grnicer. $cum, este rndul trsurii s fie sfsiate,
strpunse cu baionetele.
(chii rom2nului ignor totul pentru c sunt dea atintiti n deprtare. 0ace ctiva pasi, n timp ce
n spatele su se aude agitatia pichetului. *a marginea pdurii, un tran ar pe ambele prti ale
granitei si cnt. Psrile trec n &bor dintr!o parte n alta. "oi cini se oac, se alearg liberi.
Cntecul tranului se amplific si devine asur&itor n mintea lui #rtianu.
;4aica 4a%imila #rtianu scap din mini o oal mare de lut. 8gomotul este vrful de strident al
cntului acelui tran.<
Remember. 4osia +igveni, ,-1B ;alb!negru sau sepia<
'trnsi n urul patului de muribund al lui "inc #rtianu, copiii si3 4a%imila ;AE de ani<, $nica
;B1 de ani<, +eodor ;BD de ani<, "umitru ;A. de ani<, Ion ;AA de ani< si preotul. 8gomotul oalei
sparte ,!a tre&it n sudori pe btrin.
"INC=3 $colo, n pdure, este averea noastr.
4$FI4I*$ ;agitat, gata s i&bucneasc n plns<3 Noi n!avem avere, tat.
"INC=3 ' cutati, s umblati pe urmele mele. $m uitat locul.
$NIC$3 +at, nu te obosi.
"INC=3 Cnd ddeau turcii, ngropam tot.
$NIC$3 +at, odihneste!te.
"INC=3 N!am mai g2sit!o. Gsiti!o, e acolo, n pdurile noastre. +oat averea.
'e ridic si arat cu degetul spre fereastra ntunecat. Imaginile fug din ochii tnrului Ion
#r2tianu spre acea fereastr, apoi alearg printre copaci, se loveste. +orul este ntortocheat si
ntunecos, pn ce, dintr!o dat, este lovit de o ra& de soare, si acoper ochii, fulgerat. Este
destinul su.
*umina este a soarelui din &iua n care a revenit acas. 'e aude iar, ndeprtat, cntecul tranului,
n fafa lui #rtianu este din nou grnicerul de la Predeal, i nmnea& pasaportul. 'e urc n
trsura sa sfsiat si rupt, care si flutur &drentele spre batocura grnicerilor. Rd, trag focuri n
aer. +rsura se pune n miscare. #rtianu rmne aparent calm, nghetat, dar dup un timp si
musc pumnul si geme. Cade n genunchi.
#R=+I$N)3 "oamne, d!mi puterea s re&ist. "oamne, f!m cuminte si bun.
Rosteste +atl Nostru scrsnind din dinti.
Noaptea aceleiasi &ile, 4osia 0lorica
+rsura intr pe sub o poart de lemn prginit n ograda larg a unei gospodrii boieresti
scptate. " ocol, ca un dric ce a rtcit drumul, si se opreste n sting, n dreptul unei case
lungi, alturi de casa printeasc, aflat ntr!o be&n total. Carada armea& un pistol. #rtianu
inspectea& ferestrele oase si bate usor ntr!o us. "up un timp, observ miscarea aerian a unui
opait cu luminare. ( mn alb, fantomatic, d la o parte perdeaua de pn& usoar. )sa se
ntredeschide si se vede un ochi care l cercetea& pe brbat.
$NIC$3 Cine esti9
#R=+I$N)3 Ion, dad $nica.
$NIC$3 Esti strigoi9
#R=+I$N)3 4ai ru. 'unt dracul n carne si oase.
0emeia nu pare speriat. )sa se deschide mai mult. 4na subtire si sidefie se ridic ncet ca s
pipie, s se conving. "ar atingnd fruntea, ca si cnd ar cuta locul coarnelor, dintr!o dat
ncepe s mngie, recunoscnd chipul drag.
$NIC$3 Ce cauti9
#R=+I$N)3 $m venit s repar casa.
,-./, Paris
( strad ngust si usor curbat urc ntr!o pant destul de pronuntat, ceea ce permite apei din
santul de canali&are s curg asemeni unui pru murdar. *umina soarelui nu reuseste s inunde
stradela n ntregime, astfel c sunt nc fatade de cas si colturi ntunecate. )n trgovet coboar,
proptind s nu se duc la vale un crucior!tarab cu fructe si legume. 0emeia lui l aut. (
spltoreas bate ntr!o poart, purtnd rufele sub brat. Cosul ei e larg, din nuiele crude. Pn s i
se deschid, priveste cu invidie sau poate cu ngriorare raidurile de frnghii ntinse pe deasupra si
ncrcate de lenerie ud. )n preot srac pseste ngndurat.
Paul #ataillard ;1D de ani< urc, umblnd atent pe pavaul nu tocmai ngriit al str&ii, n cutarea
unei adrese anume. Poart hainele unui functionar, si profesor n acelasi timp ;de altfel, este
paleograf, arhivist si publicist<, precum si c geant de piele, un fel de tasc postal atrnat de
umr. 'e opreste o clip n dreptul unui gang boltit si priveste nainte si n urm, n lungul str&ii.
Ptrunde prin gang si urc apoi pe o scar melcat, veche, cu balustrad prfuit si abia luminat
de o fereastr &brelit, cu geamul spart. Pe pereti sunt nc urme vopsite ale revolutiei si guri de
gloante, muscnd din nete&imea tencuielii. $cum nimereste la primul palier, n spatiul interior al
unui palat destul de mare, n stil venetian, si naintea& printr!un deambulatoriu laic si baroc, pe
eta. Este un patrulater arhitectonic struit de coloane si balustrade sculptate. )n &gomot rece, de
marmur veche sau piatr lustruit, pe care pasii brbatului sun ca ntr!o catedral pustie. 'e aud
ns soapte de copil, deformate de ecou, nentelese, dar reverberate amplu de acel loc straniu.
Paul se apleac peste o balustrad si priveste os, n curtea interioar. "oi copii se oac cu ppusi
de crp. *e asa& ntr!un rnd ordonat, le reasa&2 n alte po&itii geometrice, ca pe o hart a lumii
n care fiecare figurin repre&int un popor. #ietii, amndoi, colaborea& pn la un moment dat,
cnd, din senin, unul dintre ei rupe bratul unei ppusi. Cellalt sare la btaie, simbol al r&boiului
ce tocmai mis!tuise Europa. tipetele lor, din nou deformate de ecou, l nsotesc pe Paul #ataillard
n mersul su mai departe. 'e opreste n dreptul unei usi monumentale si bate cu inelul de fier.
"up un timp, se deschide o usit n lemnul masiv, raionat dup vechile modele medievale. "esi
asteapt un ochi sau o gur s ocupe acel mic spatiu, Paul nu vede dect o pat neagr, bucat
dintr!o noapte intrat demult n palat si rmas pri&onier dincolo de acea us.
+r&iu, n acel ptrat se nftisea& din ntuneric o ureche de om. Paul rosteste o formul
cabalistic, apropiindu!si bu&ele de acea ureche. I se deschide, apoi urmea& o siluet incert pe
cteva culoare abia luminate cu luminri ascunse. 'e opresc n dreptul altei usi masive, de data
asta &vorff clu&a GH!H 9Ii un bt de gong ntr!o &on a usii care produce un &gomot grav,
adnc. I se rspunde la fel. n fata lui Paul, individul de&vorste si i face semn s intre, fr a!si
de&vlui vreo clip nftisarea.
( sal care!si descoper cu greu formele. (ricum, un salon spatios, dar cufundat n ntuneric. si
cu toat aceast prim impresie de atemporal si aspatial, e%ist totusi o estetica a be&nei, nainte
este un vitraliu viu colorat, compus din semne masonice, n dreapta, mai aproape, un sfesnic abia
arunc o lumin glbuie asupra altor simboluri ale loei. Pe centru, o mas rotund cu intarsii
cabalistice ce se compun, pe msur ce Paul naintea&, n alte embleme ale Confreriei. "easupra
! un candelabru medieval de lemn, rotund ca o roat cu spite de la carul fostelor pelerinae spre
tara 'fnt. In lumina circular pe care o arunc asupra mesei, Paul #ataillard, membru al loei
masonice Rose duParfait 'ilence, observ trei perechi de mini btrne, cu biuterii mari si
pretioase. Palmele stau lipite de lemnul motivat, ntr!o asteptare disciplinat. Paul rosteste o nou
formul si una dintre mini l invit s se ase&e. Pune geanta de piele alturi, asteapt o clip apoi
vorbeste.
#$+$I**$R"3 Problemele pe care am venit s le trate& aici sunt, fr ndoial, dintre cele mai
importante n mpreurrile actuale. Eu le consider prost cunoscute n trile noastre din (ccident.
Posibilitatea de a gresi din nou si de a lsa r&boiul fr un re&ultat m!a hotrt s vin acum, si nu
mai tr&iu. Cri&a care tine Europa n alarm de o umtate de veac si cutrile n a preveni
complicatiile de&astruoase care s ne ndolie&e viitorul au artat c (ccidentul are un interes si o
dubl datorie. Interesul este aprarea civili&atiei. "atoriile sunt3 s e%prime adevruri generale
despre soarta popoarelor si s adapte&e realittile conflic!tuale la conditii de pace.
'e opreste, asteptnd o reactie. +cerea l determin s continue.
#$+$I**$R"3 $vem n fat patru imperii3 0ranta, Rusia, $ustria si 4area #ritanic. $lturi,
Imperiul otoman. "ac ne gndim doar la imaginea pe care ne!a dat!o istoria geografic despre
mrirea imperiilor, veti observa c Europa este un loc prea ngust, este prea strimt pentru a le
cuprinde pe toate fr a se ncleca undeva n interesele lor. nainte, (ccidentul cunostea
problemele $ngliei cu 'pania, ale 0rantei cu Italia, ale $ustriei cu +urcia. $st&i, situatia s!a
mutat n (rient3 ne punem ntrebarea Rusiei. Ea naintea& spre sud n calea slavilor balcanici, a
grecilor si a altor crestini ce populea& mai os (rientul. Pentru asta a lansat propaganda
panslavist, Eteria si a provocat r&boiul 4rii Negre. $ ridicat problema locurilor 'finte. Rusia e
dusmanul de ast&i.
'e opreste din nou. Nemiscarea acelor mini de pe mas l conving c nu e%ist contradictie n tot
ce a spus.
#$+$I**$R"3 +ocmai am semnat un nou tratat, mpreurrile sau tratatele leag &adarnic si
doar n aparent puterile interesate si de&interesate, puteri limitrofe si puteri ndeprtate. Partida
nu este egal. Pofta nemsurat si vecintatea furni&ea& unora miloace pe care niciodat nu le
vor avea ceilalti. Cum s mpiedici micile nclcri de fiecare &i9 Cel mai adesea ele sunt
ignorate. si chiar dac ar fi cunoscute, nu poti pentru fiecare bagatel s pui Europa pe foc.
*umea are rbdare, nchide ochii, dar vine si &iua n care, din toti norii ngrmditi, care nu erau
dect aburi trectori, se isc o furtun care amenint s nghit lumea.
#=+RJN I3 stim care a fost obiectul r&boiului. Care cre&i c este obiectul pcii9
#$+$I**$R"3 Eu afirm n fata dumneavoastr c, dincolo de ceea ce s!a nscris n noul tratat
asupra "ardanelelor, obiectul pcii nu a fost atins. Nu vom opri Rusia din proiectele sale seculare
de a cotropi (rientul. Eu afirm c semnarea acestui tratat, cu nimic diferit de toate celelalte, si
ncheierea printr!o hrtie a r&boiului Crimeii nu vor opri Rusia s caute prin cuceriri drumul su
spre 4editerana. Ea a pierdut mai putin prin armele noastre si mai mult pentru c anul trecut a
murit tarul Ni!colae si i!a succedat un $le%andru II nee%perimentat. $poi, tabra rus a fost lovit
n Crimeea de tifos si holer. "omnilor, curnd va veni un nou r&boi si un nou tratat. "up el,
altul.
#=+RJN II3 si cum vedeti voi o alt solutie, definitiv de aceast dat9 ti dai seama c vorbiti
despre un ideal niciodat atins, de cnd am pornit chiar noi lupta pentru eliberarea +emplului9
#$+$I**$R"3 +rebuie s crem o barier natural si decisiv ntre Rusia si +urcia, pe care tarii
au ales!o de mult ca prad a lor. Pergamente cu semnturi nalte si tratate ale prieteniei nu vor
putea tine loc de munte sau prpastie ntre armate. +rebuie s ridicm o barier solid si de
netrecut, iar cele mai bune bariere nu pot fi dect niste popoare puternice si omogene. "iplomatia
guvernelor a dat dovad de neputint, chiar atunci cnd soldatii acestor guverne fceau fapte de
viteie. 4ultimea notelor si protocoalelor schimbate de un an ncoace n!a oprit nici o singur
lovitur de tun. $ sosit timpul ca Europa s ncredinte&e garantiile linistii unor brate noi, pe care
s le narmm.
'e opreste din nou pentru a primi un rspuns. Nici un gest.
#$+$I**$R"3 $ceste brate noi sunt nationalittile.
#=+RJN III3 ntre&resc un pericol de dou ori mai mare n ceea ce propui. El atinge chiar esenta
imperiilor, linistea lor. Propunerea ta este parado%ul, este nefirescul. +ocmai ea ar arunca n aer
Europa, pentru totdeauna. +u ceri s rupem din ceea ce ast&i este ntreg si unit n (ccident.
#$+$I**$R"3 Nu si dac rupem dintr!un muribund care abia ne mai foloseste3 Imperiul
otoman.
#=+RJN I3 $dic s!i dm Rusiei #osforul9 Ceea ce tocmai am obtinut cu r&boi n Crimeea9
#$+$I**$R"3 Nu, eu m refer la recunoasterea nationalittii Principatelor Rom2ne.
)n nou pasa de liniste. +oate minile se retrag de pe mas. $l doilea btrn si mpreunea&
degetele si iese cu fruntea n lumin.
#=+RJN II3 Poporul moldo!vlah este un popor corupt si degenerat. "e la el nu se poate astepta
nimic. Nu va asculta nici un ordin, nici o clu&ire. Chiar dac s!ar angaa la o aliant n schimbul
recunoasterii nationalittii, a doua &i dup asta nu se va tine de promisiune, n ,-1- ati v&ut ce a
fcut. *!am autat si ne!am fcut de rs. n 4oldova, revolutionarii tre&iti din somn au trecut din
pat direct n nchisoare, n 5alahia au luat!o la fug cnd a venit doar &vonul c un plc de turci a
trecut "unrea.
#=+RJN III ;iesind si el n lumin, dar glasul su e mai subtil<3 $cest popor nu e%ist. Este o
populatie de greci si slavi peste care turcii au pus un picior greu de cinci secole. Cum credeti voi
c puteti aduce la nationalitate asa ceva9
#$+$I**$R"3 $m spus la nceput... $m ndr&nit s spun la nceput c lucrurile sunt prost
cunoscute aici, n (ccident. "omniile voastre priviti obiectul din e%terior. "ar ceea ce numiti
moldo!vlahi este n realitate un popor, un singur popor, cel rom2n. ;'coate din geant o hart, o
desptureste si o ntinde pe masK arat n timp ce vorbeste.< Poporul rom2n dinuie nu numai n
5alahia si 4oldova ! fr a uita #asarabia si #ucovina, care sunt n fapt tot prti ale 4oldovei !,
dar si n +ransilvania si #anat. 4ulti triesc n #ulgaria si 'erbia. $devrul este c el ocup n
mas compact toat aceast &on, care e, de fapt, vechea "acie traian2. "umneavoastr nu
vedeti aceste &ece milioane de rom2ni fiindc aparent le!a nghitit istoria. "ar ele e%ist si noi le!
am descoperit.
#=+RJNI3 N!am au&it niciodat ca rom2nii s stie mcar unii de altii n toate aceste locuri. Cred
c e o himer.
#$+$I**$R"3 0ranta care m!a trimis cunoaste bine adevrul. (amenii nostri au cltorit prin
toate aceste provincii imperiale, curnd peisae frumoase si aventuri orientale. "ar n realitate ei
au cercetat adnc istoria si tria acestui popor. $ltfel nu ndr&neam s vin aici pentru a pune pe
mas o ucrie. E normal s v ndoiti, fiindc rom2nii au fost de secole risipiti tocmai datorit
acelor virtuti. 5 par slabi, divi&ati si de nenteles. "ar uniti, cum vor reactiona9 "ar avnd pe
mn tot acest teritoriu dintre "unre si Nistru9 +oti muntii stia, "unrea si drumurile spre
Constantinopol9...
#=+RJN II3 +oti le sunt mpotriv. 5 pot informa, onorabili frati, c #ourLueneM, ambasadorul
0rantei la 5iena, a fost primit n audient de 0ran& Cosef. mpratul a transmis un mesa clar3 va
sustine independenta si integritatea Imperiului otoman, i va cere acelasi lucru ntr!o ntrevedere
direct si lui Napoleon. Cum s punem problema Principatelor ntre acesti doi oameni9
#$+$I**$R"3 'ustinnd partida national din 5alahia si 4oldova.
#=+RJN III3 "ar sunt ctiva, o mn de tineri &natici. Cnd venerabilul nostru, Ion 6eliade
Rdulescu, a ncercat s pun ordine n neamul acesta, i!au rs n nas. 'unt demagogi, promit
avnd minile goale si bu&unarele abia crpite. Cu ei vreti s construiti acolo un stat9
#=+RJN I3 5 pot informa c acum dou &ile ministrul afacerilor e%terne austriac a primit o
telegram secret de la Constantinopol. n ea, 0uad!Pasa declar c sub nici un motiv Poarta nu
va fi de acord cu )nirea Principatelor, orict de mari ar fi dificulttile pe care i le vor crea $nglia
si 0ranta mpreun.
#$+$I**$R"3 Nu faceti dect s confirmati c ne ndreptm spre un nou r&boi. Nu faceti dect
s dati dreptate 0rantei, cnd v spune c pacea nu e sigur. Nu faceti dect s!mi dati mie
dreptate, acum.
( miscare de disconfort n rndul btrnilor ntrerupe discursul publicistului. E o usoar foiala, un
clmpnit de falc, un mrit de nemultumire. (ricum, flcrile luminrilor din sfesnic au fluturat
discret.
# $+$+**$R"3 "ac plede& pentru Principate este pentru c am argumente puternice, nu doar
fiindc se caut o solutie oarecare si noi am venit cu una. "e e%emplu, poporul rom2n este n
ntregime latin. Este frate cu natiunile (ccidentului continental prin originea sa, prin traditiile
sale mereu vii, prin limba admirabil conservat. Ce limb vorbesc acesti rom2ni, v!ati ntrebat9
#=+RIN I3 "up cum nteleg, voi vreti s nfiintati un nou Piemont la granita $ustriei. $ustria
nu va ngdui asta niciodat. n fata $ustriei, Rusiei si +urciei, n fata oscilatiilor britanice, adic
n fata a patru imperii voi puneti trecutul ndeprtat, limba si voinfa de&ordonat a unui grup de
carbonari rom2ni9
#$+$I**$R"3 Nu si dac n spatele lor veti fi voi.
nc o dat se frnge ceva n dialog. #ataillard se las pentru prima oar pe spetea&a nalt a
fotoliului!tron, parc sugernd c are asii n mn sau c a aruncat pe mas o mi& socant.
#=+RJNII3 Rom2nii au idealuri, dau nu au substant. Pre!supunnd c se vor uni, cum vor re&ista
primele lor institutii9
#$+$I**$R"3 $ici este iarsi un loc unde informatiile noastre sunt mult mai precise. Eu
pornesc invers argumentatia 0rantei. Ce i!ar face pe rom2ni s lupte, ca popor, pentru unitate,
pentru independent chiar9 )ra fat de Rusia, domnilor. $colo se ntmpl ceva n interiorul
religiei ortodo%e pe care (ccidentul nc nu I!a simtit. Rom2nii resping panslavismul cu
nversunare si caut latinitatea. (rtodo%ia lor e greac, nu slav. si cel mai aprig dusman pentru
#iseric este un imperiu care s le nghit sluba. $ici, rom2nii se vor bale cumplit. Politiceste,
Rusia a cutat tot timpul s de&organi&e&e si s opere&e prin toti factorii ruintori. Ceea ce i
trebuie tarului n Principate este o natiune nu numai fr de armate, dar si fr de arme, fr
fortrete, fr finante, fr industrie, fr e%istent politic, fr de&voltare intelectual si moral,
ntr!un cuvnt, fr nimic din ceea ce!i d unui popor forta si viata. +urcia a v&ut acolo o colonie
economic, locul de unde se aduce griul, mierea si sarea. $ustria vede acolo pe fratii acelora care
se afl nluntrul imperiului. (dat afirmat unitatea rom2nilor, totul se va schimba n
+ransilvania si #anat. Ei bine, din toate aceste piedici, privind acum din interior, 0ranta vede un
mare avanta care ar pune n miscare cu dr&enie si spirit de sacrificiu poporul rom2n.
#=+RJNI3 *a ce te referi cnd spui 0ranta9 *a imperiu9
#$+$I**$R"3 0ranta lucrea& de mult la acest plan. '!au schimbat guverne si planul a rmas n
picioare. $cum e momentul s actionm, cnd toti oamenii pe care!i vom folosi n Principate sunt
dea ai 0rantei. 0ranta nu vrea doar unitatea si independenta acestui popor. Ea vrea ca el s fie
bariera noastr n (rient, solutia cri&ei noastre.
#=+RJN II3 si, binenteles, 0ranta va dori s stpneasc aceast natiune.
#$+$I**$R"3 0iresc.
#=+RJN II3 si ce ofer n schimb9 ;Ironic.< n afar, binenteles, de perspectiva pcii pe care o
promite deocamdat, pu!nnd degetul pe aceast hart si artndu!ne ceva ce nu se vede.
#$+$I**$R"3 'ustineti 0ranta si avantaul va fi mult mai practic. Primo3 oprim Rusia. Rom2nii
au v&ut!o si n ,-1- ca pe cel mai mare dusman. 'ecundo3 mpiedicm $ustria s transforme
"unrea ntr!un fluviu german si s fac din Principate ce au fcut din #oemia. +er&o3 dm
lovitura de gratie bolnavului3 Imperiul otoman.
0eele se retrag din nou n ntuneric. Paul #ataillard simte c cei trei btrni se sftuiesc ntr!un fel
neau&it. Poate chiar discut n spate cu un asculttor si mai nalt. +ensiunea acestui moment,
nervo&itatea pe care nu si!o poate stpni, l fac s strng precipitat harta si s o bage mototolit
n geanta de piele. Caut n ntuneric un rspuns colosal. Reapar pe mas minile primului btrn.
#=+RJN I3 #ine, vom ncerca acest e%periment. Principatele vor fi unite. +ransmite fratilor ti c
vom spriini aparitia unui stat moldo!valah. Noi credem c nu este nc posibil, de aceea veti
primi foarte putini bani. "ac rom2nii sunt asa cum afirm 0ranta, vor plti ei pretul pentru
e%istenta statului lor.
#$+$I**$R"3 $ti luat o nalt deci&ie. 5 multumesc. ;" s se ridice.<
#=+RJN III3 tineti minte un lucru7 Cu ct se vor uni mai repede niste oameni att de indolenti si
imprevi&ibili, cu att vor fi mai de&binati. Cereti 0rantei s impun acolo un principe strin. Pe el
l vom auta noi altfel.
$gia !Politia generala, #ucuresti
)n interior n care domin pielea. Piele subtire, tbcit bine, vopsit demult si acum pstrat n
diferite condifii, fie mai nou pn la umtatea peretilor, fie mai veche pe scaune si canapele.
(ricum, pe scaunele cu spetea& sculptat n motive imperiale rusesti se st mult, iar mapa de pe
biroul 4arelui $g al 5alahiei e chiar roas, cci diferiti sefi ai Politiei nu ncetaser &i si noapte
a!si freca bratele si coaiele de ea, preocupati de secretele statului. +otusi, fat de mobila
european care domin ncperea, poti observa usor c peretii sunt acoperiti cu mtase adus din
(rient, iar ntr!o parte, un colt oriental aproape c nu putea lipsi. 4sut si scaune octagonale cu
intarsii de fildes, ciubuc, cesti de cafea, ceainic si cutii de tutun. Nu mai mult de dou tablouri n
ulei, dar si cteva broderii la cerc sunt atrnate pe pereti. ( oglind venetian nu foarte mare, cu
msut, pe care &ac cteva obiecte brbtesti3 un brici, o foarfec de potrivit mustata si barba,
pensule de cnit, pudr. $lturi, un lighean de lavoar. $coperind dou laturi ale altui colt de
cmar, o bibliotec!dulap cu usi de geam las s se vad dosare, registre si mape aliniate. Este
cas si oficiu pentru un slubas al statului.
$ga intr nervos, urmat de un aghiotant care duce un dosar mare, cartonat n mn. Continu o
discutie nceput nainte.
$G6I(+$N+3 .. .si dup ce a strnit toat 4oldova, printul a auns la Galati, unde a fcut o
adevrat manifestatiune. 4i s!a raportat c au fost dou&eci de mii de oameni.
$G$3 Nu mai nteleg nimic. +elegrama 'ublimei Porti trecut ieri spre 4oldova l aprob, l
laud, i d favoruri. si el... strnge semnturi pentru )nire, ;si descheie nasturii tunicii turcesti.<
'!a ntors lumea pe dos. ( s ne ducem dracului.
$G6I(+$N+3 Printului Grigore Ghica al 4oldovei i e%pir mandatul. 0ace tot ce!, taie capul
pn iese din domnie. #ine c printul nostru e cuminte.
$G$3 Costache, noi nu avem voie s pierdem firul acestei afaceri. ' stim tot, s aflm tot
dinainte, altfel aungem la balamuc.
$G6I(+$N+3 (amenii nostri au cumprat la #rasov o telegram din Constantinopol, de la
*egatia #elgiei. 5!o citesc acum9
$G$3 "a, citeste, dar ce!i mai important. Nu stiu ce am a&i, m!a suprat inima. $m chemat
doctorul.
$G6I(+$N+ ;dup ce deschide copertele dosarului, parcurge o fil scris mrunt si se opreste
asupra unui pasa<3 5an CoelebroecN informea&...
$G$3 'e citeste van Culebruc... *!am cunoscut la #ucuresti. 8i!i mai departe.
$G6I(+$N+3.. .informea& c >0ranta doreste unirea celor dou Provincii cu un print ereditar,
iar Rusia accept acest proiect@.
$G$3 Niciodat. *!a prostit careva din 'tambul si i!a luat banii. ;'e freac cu parfum pe gl, pe
ceaf, fclnd fal unei dureri.<
$G6I(+$N+3 4ai spune c >$ustria, sustinut de Poart, doreste s mentin divi&area, cu
principi pe viat@.
$G$3 $lt prostie. 4ai e ceva9
$G6I(+$N+3 "a3 >$nglia pare a nu se ralia puternic la nici una din prti. Ea asteapt ca n
5alahia s fie trimis un caimacam provi&oriu n locul printului stirbei@.
$G$3 E, aici e treaba7 ;+ranspira, vi&ibil deranat de suferinta.< "esear m urc la palat s vd ce
gnduri are. ' stai pe aproape.
$G6I(+$N+3 'e ntelege. ;Pliveste n dosar si apuc s spun, cu ochii cutnd n hrtii.< $r mai
fi o problem ... ;"ar cnd ridic privirea observ indispo&itia agi.< ' merg s ntreb de doctor.
'e vede c nu v e bine. ;" s ias, dare oprit.<
$G$3 Ce9 *as. 4ai bine stai cu mine, nu m lsa singur. $m trimis alturi la >4ihai 5od@
dup doctorul "avila. +rebuie s vie. Ce!ai &is c mai era9
$G6I(+$N+ ;ridicnd o alt fil din dosarK nu stie ! s!o ntind sefului sau s!o citeasc el9<3
"omnia voastr, v raporte& c eri a intrat n tar Ion #rtianu.
$ga face ochii mari, se ridic n pragul unei noi cderi. $ghiotantul se repede s!, aute si!,
reasa& pe scaun. )sa se deschide si intr n grab doctorul "avila mpreun cu asistentul sau. 'e
reped si ei la bolnav, si!si desfac n grab gentile medicale. )sa se deschide din nou si apare un
valet n livrea.
5$*E+3 serbet si cafea9 $G6I(+$N+3 Iesi, Htu!fi anafura m!tii7
"octorul "avila practic repede o inci&ie n brat si pune bolnavului doua degete la gt, palpndu!i
carotida. Pare&a reumatic a minii sale drepte nu!, mpiedic de Carol "avila s se miste cu
de%teritate.
"$5I*$3 Nu e nimic grav, linistiti!v.
$sistentul su i ntinde o cutie cu prafuri. "avila opreste sngerarea si!i aplic o cataplasm2.
'coate o lingurit si!i d praful medicinal. $ga nu si!a pierdut nici o clip cunostinta si s!a lsat
ngriit cu iritare. +rage nervos mneca de la cmas peste brat.
$G6I(+$N+ ;care a ncercat s fac ceva, s aute, ia acum din nou dosarul n min<3 N!a intrat
pe la Giurgiu. $ intrat pe la Predeal si cu firman de liber trecere de la 'ublima Poart.
$ga bate cu pumnul n mas si d s se ridice, dar este oprit de medic.
"$5I*$3 "ac nu m lsati s v trate&, puteti cdea acum n colaps.
$G$3 Nu mai nteleg nimic. Cum a putut primi vagabondul sta permis de trecere de la $ustria9
$G6I(+$N+3 $ venit s moar. $ cerut ambasadorului otoman la Paris permisiunea si a artat
un certificat medical. E atacat. Plmnii ciuruiti.
$G$3 +rebuia s moar ca #lcescu. ' moar ca un cine ntr!un hotel de rende&!vous.
"$5I*$3 Ridicati bratul asa. 'imtiti aici o glc9
$G$3 Nu. ;spre aghiotant3< )nde e acum9
$G6I(+$N+3 Probabil a auns la mosie.
$G$3 Ce mosie7 $ adus manifeste socialiste, mai mult ca sigur. $ adus mesae si...
'e opreste brusc si!, priveste pe "avila cu surpri&. $rat cu degetul, mut, spre asistentul
acestuia.
"$5I*$3 Este german.
$ga face totusi un semn de nemultumire.
"$5I*$ ;ctre asistent<3 6errRiegler, Oarten 'ie bitte an die 5orhalle.
$'I'+EN+3 CaOobl, mein "oNtor7 ;si strnge geanta si iese.<
"$5I*$3 Nu v faceti grii, nu ntelege rom2neste.
$G$ ;ptivindu!, atent, cu suspiciune<3 "octore, stii c problemele statului nu au odihn. si nici
pret. "esear trebuie s fiu la print.
"$5I*$3 ( s fiti.
$G$3 Ca militar, e%ist un urmnt... E adevrat c mai faceti disectii pe cadavrele soldatilor9
"$5I*$3 $veti ncredere, ag. 'unt surd la politic. (ricare om cuminte nu ur nici pe om, nici
pe un partid, ci pe un principiu.
$G$ ;amant<3 Ne ducem de rp. $cum ne mai trebuie o &aver si r&boiul ne va face praf toat
tara. Nu stiti cu ce lupt eu aici7 $genti strini, spioni, revolutionari. $cum se dedau la atentate, la
omoruri. 5or s rstoarne lumea. ;Ctre aghiotant3< Ia spune!i domnului doctor, #rtianu sta nu e
la care a vrut s iste o nou revolutie n Europa n timpul r&boiului Crimeii9
$G6I(+$N+3 Nu, la e frati!su, "umitru.
$G$ ;spre "avila<3 5edeti9
$G6I(+$N+3 $ complotat la *ondra cu... ;'e uit n dosar dup alte acte.<... cu *edru ! Rollin,
cu *ouis #lanc, cu ?arl 4ar% ;pronunt numele stlcit<.
$G$ ;vi&ibil enat de incultura subalternului, dar ceva mai moale n glas, sub efectul
calmantului<3 =stia vor s dea foc lumii. 5in aici s rstoarne ornduiala, s rstoarne lumea, s
produc piedici... ;ca beat<3 Eu am spus s!i lase pe rusi s!i duc n 'iberia. Ce e aia9 Revolutie9
"$5I*$ ;ctre aghiotant<3 $ut!m s!, punem pe sofa.
l ridic cu greu de pe scaun si!, duc pe canapeaua din piele, l ntind, i pun o pern brodat sub
cap. $ghiotantul l acoper cu vestonul. "avila si priveste ceasornicul.
"$5I*$3 '!, lasi s doarm dou ceasuri. Cnd se scoal, o frectie cu alcool pe ceaf si s!i dai
srurile astea s le aspire.
si strnge ustensilele medicale si iese. Pe culoar este asteptat de asistentul su. Cuminte, ca un
scolar cu geanta n fat, st pe o banchet de lemn. Prul lins pe spate si ochelarii de srm i
maturi&ea& tineretea. Carol "avila l ia deoparte.
"$5I*$3 "imitrie, n clipa asta te urci n trsur si alergi la Golesti. 4ine dimineat s fii
napoi.
"I4I+RIE 'ERGI) ;falsul Rigler<3 Prea bine, domnule profesor.
4osia 0lorica, &iua
Pe casa printeasc a familiei #rtianu se ridic acum schele de lemn. Pietrari si &idari, trani de
prin pream si mesteri rustici lucrea& la cldirea unui conac boieresc. Pare a fi o dorint e%pres
a proprietarului, de lrgire, de mrire, de nltare a rangului. 0ebrilitatea lucrrilor arat c
#rtianu prefigurea& intim ! deci, secret ! un viitor pe care nu ,!ar putea ntelege cineva care stie
c a venit srac de la Paris, singur si bolnav, n ograd, printre gini si rate, a tras de dimineat o
crut plin cu piatr de ru. Este descrcat acum. 4ai ncolo, Eugeniu Carada tesal caii.
+rsura a fost reparata si revopsit. n milocul curtii, Ion C. #rtianu a ase&at o mas mare pe
care a ntins planurile viitorului conac. Este foarte cald, de aceea umbl n cmas deschis larg la
gt si cu mnecile suflecate. )n sort i acoper partea din fat a pantalonilor. Este o postur care
simboli&ea&, tot secret, apartenenta sa la 4arele (rient, loa francmasonic france&. Pe lng el
forfotesc slugile mosiei, tiganii Rochit si #u&atu. +oti, sub conducerea energic a $nici
#rtianu. *a un moment dat, ntre #rtianu si Rochit are loc un schimb mut de priviri. Rochif
tine n mn un felinar, ceea ce pentru stpn este un semn.
#R=+I$N)3 $ venit clipa9 ti tremur mna.
R(C6It=3 "umne&eu s m pedepseasc, upne. E blestem.
#R=+I$N)3 Eu sunt stpnul, Rochit. $m dreptul de la "umne&eu.
Ion C. #rtianu face un semn de ntelegere cu Carada, apoi pleac mpreun cu Rochit. 'e duc
n spatele gospodriei, unde, ntr!un loc mai ferit, se afl ruina unei maga&ii de lemn. +otul este
distrus, acoperisul c&ut, peretii guriti, interiorul rsturnat. )n animal si!a fcut culcusul acolo si
fuge acum speriat spre pdure. )n cine slbticit9 ( vulpe9 #rtianu si Rochit se apuc s dea
la o parte resturile acelui loc. Gsesc un chepeng acoperit de crengi uscate, l deschid cu greu. (
scar coboar n ntuneric. Rochit aprinde felinarul. 'ub ruina acelei maga&ii se gseste o pivnit
neasteptat de lung si adnc. E ca o galerie de min inundat de intemperii. Cteva sprturi n
plafon aduc ici!colo o ra& de lumin. Rochit ridic felinarul si i arat lui #rtianu un lung sir
de butoaie enorme, prfuite, murdare, legate cu atele pianenilor.
Este comoara #rtienilor. Cei doi naintea& precaut printre butoaiele vechi pe care se distinge cu
greu vulturul imperial bi&antin. #rtianu se opreste si curt o emblem, n lumina felinarului,
aceasta se iveste nespus de vie, din aur strlucitor.
#R:+I$N)3 $cum vd dac ai dat cu ula.
R(C6It=3 'e poate, upne9 )n strop din sta te pune pe nslie.
#R=+I$N) ;pipind emblema aurit<3 5inul lui #r2nco!veanu. E rosu, tin minte.
R(C6It=3 'ngele lui.
+rec mai departe, la alt butoi. $celasi gest, dar de data asta de&vluie un an inscriptionat dup
grafia veche3 ,/.B.
#R=+I$N)3 =sta e de pe timpul lui 4atei #asarab. R(C6It=3 "ac ar fi dat turcii de el, ,!ar fi
vndut pe aur curat. si austriecii ,!au cutat.
Cei doi trec mai departe, studiind alte nume de domnitori si mosii, parcurgnd o istorie a
rom2nilor pstrat sub acest chip.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P AE
$far, slugile se ocup cu treburile curente ale gospodriei. "e cum iese din vechea pivnit de
vinuri, Rochit intr repede n rol3 se chinuie s prind o gin. #u&atu repar un gard. #rtianu a
iesit la lumin si acum se apropie de masa din milocul curtii. Carada vine ncet ung el si i arat
un anume mester.
#R=+I$N) ;ca o veste<3 'untem bogati.
C$R$"$3 =la a fost dimineat pe deal. 'e uita de sus ncoace. "e c2nd s!a angaat, ncearc s
se apropie de planuri, de h2rtii.
#R=+I$N)3 ( s fiu atent.
C$R$"$3 $m primit vesti de la Paris. #aroneasa ?estner a ncercat s se sinucid.
#R=+I$N)3 'raca. 4 va urmri sufletul ei chinuit.
C$R$"$3 #aronii ?estner sunt foarte influenti. 'e vor r&buna.
#R=+I$N)3 stiu. i astept.
$NIC$3 Ioane, s vii s!ti ornduiesti odile7
#R=+I$N) ;ctre Carada<3 ' ai gri s lase peretele sta de la eta neterminat. ( s lucrm la
el noaptea cu oameni de ncredere. *e spui c acolo o s fie biblioteca. $duc mobila de la 5iena,
ntelegi. Nu stiu dimensiunile ei si m mai gndesc. Ii duci cu vorba, le spui c astept o scrisoare
de la furni&or. "a9
Carada aprob mut si i ia locul la mas. #rtianu mai priveste o dat culmile dealurilor. (bserv
pe creasta de unde coboar drumul n sat o trsur oprit. 'ingur si fr nsotitori, si scoate
sortul, si spal fata si minile la fintn, autat de Rochit, care bag gina n sn, apoi se sterge cu
un stergar alb.
R(C6It=3 'tpne, s!ti aduc niste haine de boier de la +igveni. Nu poti tri cu trentele astea de
apucat. '!a terminat cu revolutia.
#R=+I$N)3 '!mi aduci o tichie de noapte, n rest, vreau s umblu gol pusc.
R(C6It=3 E voie si la slugi9 C eu... ;dansea& din buric, apoi serios, scotind gina3< 'tpne,
gina asta e destul de gras9 #R=+I$N)3 CumuleQte!o7
#rtianu intr n casa $nici. Camerele sunt nsirate dup stilul vechi al cldirilor cu holul lung la
curte, din care se deschid usile n peretele opus. $nica pregteste odile pentru el. 'e aduc perne
si plpumi din casa veche, macaturi si lenerie, se aeriseste. 'e face patul ntr!un loc, se d cu
mtura n alt camer, se ud dusumelele. +rei fete n picioarele goale se misc mute, agile, pline
de respect. *as ochii n piept cnd trec pe lng brbat. 'iluetele lor subtiri, sveltetea trncutei
frumoase, sunt puse si mai mult n valoare de costumul argesean, unic n peisaul lumii. )na
dintre ele, pieptoas, e ceva mai rsrit ! Ileana.
Intrnd n camera mare a surorii sale, #rtianu descoper uimit un perete acoperit complet de
tablouri, broderii si desene nffisnd membri ai familiei #rtianu, strmosi necunoscuti si figuri
insolite. )n lung pasa contemplativ cercetea& fi&ionomiile unor mode si epoci trecute. Este
acolo si dagherotipul lui "inc #rtianu ;acelasi de pe generic<, si portretul mamei, ceva mai
ntunecat, mai aspru. 0otografii cu copii ! Ion, "umitru, +eodor. Icoane mpodobite cu marame.
$NIC$ ;din spate<3 $m vrut s triesc cu voi sub ochii mei. 5 stiu toate bolile, v stiu
apucturile, v stiu si triile. )neori m uit la cei btrni si gsesc n privirile lor cte ceva din ce
sunteti voi acum.
#R:+I$N)3 Cre&i c se va termina aici, pe acest perete9
$NIC$3 $r fi cel mai mare pcat. $s prsi lumea asta cu durere n suflet c ne stingem neamul
cu cei mai frumosi brbati. 0r urmasi.
#R=+I$N) ;privind mai de aproape, atent, imaginile<3 Nu!mi dau seama, dar ntotdeauna am
fost asa blon&i9
$NIC$3 +ata era nalt si blond.
#R=+I$N)3 4i!, amintesc. Ne prigonea, ne pedepsea si, pe furis, ne mpca pe fiecare n parte.
' nu stim unii de altii.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R B,
$NIC$3 $ pstrat prul blond pn aproape de moarte. Nu albea. +u ns aveai &ulufi de fetit.
Cnd btea soarele, toamna, preau albastri.
#R=+I$N)3 stii c dacii erau blon&i9 "up felul cum arat poporul nostru acum n!ai crede. si
totusi, erau blon&i, cu ochi albastri si!si vopseau p2rul cu cicoare.
$NIC$3 Poate c noi avem osul lor. Poate nu este o legend. Poate c "umitru n!a inventat
credinta asta n daci.
#R=+I$N)3 +i!, nchipui e%plicndu!i lordului Palmer!stone cine au fost dacii9 4ie mi venea
s rid, dar ministrul de e%terne britanic l asculta fascinat. "acii7 Credea c suntem un fel de
hotentoti mai albi. $ici e mama, da9
$NIC$3 4ama a fost rea, &grcit, singuratic. N!a vrut copii. Pn s se nasc "umitru, m!a
oropsit ca pe!o slug. Pe "umitru l plcea, desi si dorise s fie fat. l purta cu plrioar de
satin. Nu i!am nteles suceal asta, dar poate c de asta a iesit "umitru mai nebun dec2t tine.
#R=+I$N)3 "umitru e bine si va veni curnd n tar. 4ai are niste treburi de ncheiat la *ondra.
"ar vine, o s!, ve&i. +u spuneai povestile cele mai frumoase. *e mai stii9
$NIC$3 Cui s le spun9 5!ati risipit cu totii. 0rate!tu, +eodor, nu ne mai cunoaste de cnd ati
fcut revolutia. +u si "umitru ati fost goniti ca niste leprosi printre strini. 5!ati mncat tineretea
cu idei, Ioane.
#R=+I$N)3 $nico, ti!am spus c ridic casa asta, nu!ti aunge9
$NIC$3 "in ce bani9 (amenii vor munci fiindc te cunosc. +e stiu de mic si c esti fiul marelui
clucer "inc din #rtieni. "ar tu trebuie s!ti tii rangul. "in ce bani9
#R=+I$N)3 5indem vinul cel vechi.
$NIC$ ;indignat<3 $sa ceva nu se poate. $sta e averea noastr cea mai de pret. +otul s!a risipit
dup voi, pe toate le!ati cheltuit ca s tipriti ga&ete si manifeste, ca s pltiti agenti si agitatori.
5inul, nu se poate. E o blasfemie.
#R=+I$N)3 *a cte blasfemii a rostit gura mea n toti acesti ani si cu care am rsturnat guverne,
pot s o rostesc si pe asta3 vindem vinul. 0acem altul si pn punem tara pe picioare se nvecheste
din nou.
$NIC$3 Ioane, tu ai apucat pe drumul drepttii. +e!am nteles. "ar nu poti pune toat familia asta
la ug pentru o idee. +u vrei s faci domni din nefericitii stia9 ;fi arat pe fereastr muncitorii de
pe schele.< Cine ti d acest drept, s stergi din cartea trii o familie ca a noastr pentru un cre& pe
care tara nu!, cunoaste9 Poporul sta habar n!are c plteste tribut la sultan. Nici nu mai stie cine
l ocup si!, stpneste3 turci, rusi, austrieci, france&i. 'e rsuceste taic!tu n morm2nt c ai auns
la B. de ani fr copii.
#R=+I$N)3 ( s!i fac. "ac vrei, o s!i fac cu o fat de!asta de aici. ;( prinde din fug pe
Ileana, o mbrtisea& brutal si o srut pe gur.< Nu se mai rsuceste tata9 ;" drumul fetei, care
fuge pCngnd.<
$NIC$3 "eci, nu te!ai potolit9
#R=+I$N)3 4am, ce!mi plac. $cum vremurile sunt altele. Rom2nii trebuie aprati altfel.
$NIC$ ;insistent<3 "eci, nu te!ai potolit.
#R=+I$N)3 #inenteles c nu.
$NIC$ ;i&bucnind In ris, ca o desctusare, apoi mbrtisn!du!, si, n sfrsit, vorbindu!i blnd n
timp ce!si trece degetele prin prul lui<3 Ct te!am asteptat. "oamne, ct v!am asteptat7 si pe tine
si pe "umitru. 4 tre&eam uneori n crucea noptii cu gndul c te!a lovit un glont, undeva, pe
vreo baricad, pe vreo strad din Paris pndit de politie, c ti!ai dat rsuflarea n vreo puscrie,
c pe "umitru ,!au spintecat uhlanii cu baionetele n cine stie ce colt al Europei. si!mi &iceam3
"oamne, ne!ai dat smnt bun, ne!ai dat smnt sntoas. "ac n!ar fi nebunia asta din
brbatii #rtienilor, am muri toti n patul nostru ca niste sfinti.
#R=+I$N) ;comic<3 Parc!, vd pe "umitru ntr!o fresc pe cal si cu dou pistoale n mn.
$NIC$ ;n continuare<3 "oamne, tu ne!ai ales s fim desclectori de tar. si!mi mai &iceam c
"umne&eu cel #un v apr, v ocroteste de gloante, fiindc vrea ca tara asta a lui s se nasc si
ea odat.
#R=+I$N)3 4ultumesc, dad, c n!ai uitat. $sa te tin minte, ;ntr!un ton vesel3< +e mbrcai la
'fntul Crciun n mas!calton si veneai cu colindul. 6, h, ce voce groas aveai7
$NIC$ ;respingndu!,ucat<3 +e aud fetele astea si mai cred cine stie ce. $i cunoscut c dintre
frati tu ai fost alesul meu. ;"nd s plece, din drum spre cealalt camer3< "aH vinul nu!, vin&i.
#R=+I$N) ;re veni t la tablourile acelui perete, strignd s ffe au&it de dincolo<3 Cam multe
femei n familia noastr. ' fi fost ele mai cochete si s se fi dedat la po&at mai des sau bunicii
nostri au fost mai ntngi9 Cine e asta9
$NIC$ ;revenit, fi arat<3 $sta e 'afta, fiica comisului 5l!descu, sotia lui lene #rtianu. $sta e
alt 'aft, fiica clucerului lordache #alot, bunica noastr dinspre tat. $ici e mama $nastasia.
Cnd a fcut portretul era cu +eodor n pntece. ( lovea si o durea. $ici sunt mtusile3 +ifa, )fa si
'ultana. 'ultana st la Puntea (ii din $rges, pe mosia noastr cea mai veche. N!o s moar
niciodat. $ici e maica 4a%imila.
#R=+I$N)3 *a ce mnstire este9
$NIC$3 Pe (strov, la Climnesti. $m vrut s o vd odat, dar m!am oprit la mal, c era (ltul
umflat. ' te duci tu s o ve&i. ( mai tri9
#R=+I$N) ;luminat de o idee<3 ' le lasi aici. 4 inspir.
n curte se strneste o oarecare agitatie. ( trsur bogat a oprit si slugile s!au repe&it s tin caii.
$NIC$ ;privindpe fereastr<3 $ venit frate!tu +eodor. #R=+I$N)3 $h, deci el era7 ;Iese s!si
ntmpine fratele mai mare.< Carada7
Carada face semn din cap c a ntelesK recunoaste trsura de pe deal.
"esi poart haine >nemtesti@, +eodor #rtianu ;11 de ani< are alura unui mare boier, de mod
veche. 'e simte n tinuta sa teapn si fostul militar, dar mai ales aerul superior, nu lipsit de
dispret pentru cei din ur. "e altfel, tiganii cad imediat n genunchi. *a fel si cei ce muncesc la
conacul nou. tiganii i!au srutat minile si apoi poalele hainei. Pseste cu scrb prin ograda plin
de ginat, molo& si bolovani. Ion ntinde bratele fr entu&iasm, dar totusi cu sinceritate, si!,
mbrtisea&S+eodor ridic doar un brat, cel n care tine bastonul cu mciulie de argint. Rspunsul
lui e rece. Priveste sever ctre schelele casei si face un semn oamenilor s continue.
+E("(R3 Repari casa. Puteai s m anunti si pe mine c ai venit, nu s aflu de la strini. ;+rece
pe ling Ion, l ocoleste ca un inspector pretentiosK tiganii nu!si misc fruntea din pamnt.< )nde
putem sta de vorb9
Ion C. #rtianu nu stie pe moment dac s!, invite n casa $nic2i su s!i cear s spun pe loc,
acolo, ce are de spus. $nica nu s!a artat.
I(N3 Pe deal.
Ion #rtianu si arunc sortul. 'e duc.
+E("(R3 4 interesa s stiu ce faci cu mosia, dar vd c nu stai degeaba.
I(N3 +e surprinde9
+E("(R3 nteleg c ti s!a permis s vii n tar ca s lichide&i. C te ntorci la Paris s te trate&i.
'unt interesat s cumpr.
I(N3 Nu vnd.
+E("(R3 n sfrsit, nu doresc s te indispun. $m au&it c esti foarte grav bolnav.
I(N3 $m fost arestat acum trei ani de politia france&. 4!au tinut un timp la 'ainte Pelagie.
$colo am luat boala. 4!a salvat doctorul #lanche, mutndu!m la PassM, n clinica lui. Repun
mosia pe picioare, s!i pot plti datoria.
+E("(R3 si acum cum ti e9
I(N3 'per s re&ist pn termin si s nu v las cu datorii pe cap.
+E("(R ;oprit o clip din mers<3 (ricum, mi pare ru. $sta cred ns c trebuie s grbeasc
regularea treburilor noastre de familie. Cumpr 0lorica asa cum e acum si din bani o s!ti poti
plti datoriile.
I(N3 +udorache, tu nu poti s cumperi mosia asta. 0aptul c ai rmas n tar pe lng domn...
'au, cum le spune3 domni, caimacami, mputerniciti, consilieri imperiali, guvernatori9... *e stii
baremi numele la toti, anii ntre care au stpnit tara, de cte ori au revenit pe tron, de cte ori s!au
ma&ilit9 'au, nici n!apu!cai bine s pleci din Pitesti sub #ibescu, c aungeai la #ucuresti sub
stirbeM9
+E("(R3 +u si "umitru ati fost niste de&ertori. +ata ne!a lsat un nume si o po&itie. *e!ati
prsit pentru o aventur. "ac ati fi fugit cu cte o femeie de lupanar n lume, n!ar fi fost att de
grav. tara este aici, r2mne aici, asa cum e, si trebuie gospodrit.
I(N3 $m v&ut cum ai lsat 0lorica n paragin. Probabil, ca s o cumperi mai ieftin de la mine.
Iar dac eu crap, de la "umitru, pe care!, doare n cur de domnitorii ti. Implicit, si de hrtiile cu
care ti!au recunoscut tie, niste strini, pmnturile noastre strmosesti. Cum poti s tii n cas un
act prin care niste venetici confirm c ce este al nostru ne apartine9
+E("(R3 ' stii c nu m impresione&i, derbedeule. Chiar dac anii s!au adunat peste cocoasa
ta de revolutionar, tu rmi tot un r&vrtit pari&ian pltit de acas. Poate vrei s afli ct ne cost
e%ilul sta al vostru, ct a trebuit s m umilesc pentru a nu fi deposedati de toat averea.
I(N ;distratK dea au intrat n pdure si ochii lui s!au luminat de culorile frun&elor<3 Nu vnd
0lorica. $poi, dac!mi aduc bine aminte, tata mi!a lsat mie mosia +igveni. Iar eu, fiind prea
ocupat cu revolutiile, m!am nvoit s o primesti n indivi&iune. 4ai tii minte9 C ai copii, c ai
familie, om ase&at, de, boier serios. Nu9 Parc asa scrie n acte. +u triesti acum pe mosia mea.
+E("(R3 la!ti gndul7 $i abandonat tot, ai prsit tot. +u nu mai ai aici nici un drept.
I(N3 ti propun s ne udecm. "ar repede, pn nu dau ortul popii.
+E("(R3 5ei pierde imediat.
I(N ;pe un ton glumet, dar tios<3 "ar ve&i c nu stiu cum dracuH s!a fcut c toti avocatii din tara
Rom2neasc sunt nationalisti, sunt unionisti. Nu stiu ce i!a apucat, dar sunt toti cam liberali. +e
spulber.
+E("(R ;i&bind bastonul de pmnt, vdit enervatK devine ceva mai conciliant<3 ti!am scris la
Paris. +e!am rugat s fii mai moderat cu e%altrile. "estul ati luptat. $cum este vremea s v mai
vedeti si de voi, c omul fr avere trieste necit n lume. si vine btrnetea. ti!am scris ! da9 te!
am rugat.
I(N3 Nu vnd 0lorica, n!o va vinde nici "umitru, iar +ig!venii o s!ti rmn2 cft vrem noi. si stii
de ce9 0iindc ai scuipat p2mntul sta atunci cnd nu s!a fcut recolta si nu ti!au venit banii n
bu&unare. Credeai c nu aflu9
+E("(R3 +e!ai schimbat. 4ai ru, te!ai mai nrit. $runci tara n haos, te aduni cu scursura
foburgurilor, cu pleava care visea& domnia anarhiei pe pmnt si vii s!mi dai lectii de
patriotism. Ce e aia patriotism9 ( slub greceasc9 ( functie pltit bine de la Petersburg9
I(N3 'a stii c nu m lovesc cutitele tale. ;"au amndoi s se miste din loc, dar Ion se opreste si
i arat bastonul3< Ce faci, nu!, ridici9 'au astepti s treac o slug pe aici s ti!, aduc9
+eodor si ridic bastonul si i sterge mciulia cu mnusa.
I(N ;revenind<3 Nu m lovesc cutitele tale, asadar, n schimb, eu stiu c te pot lovi nct s doar
ca s nu poti dormi noaptea. $m hotrt s vnd vinul cel vechi.
+E("(R ;disperat<3 Ioane, s nu faci asta7 Este... este... o crim7
I(N ;cinic<3 $m nevoie de bani.
+eodor si modific brusc dispo&itia. Cnd a au&it de bani, chipul su s!a schimbat. 0ratele mai
mare redevine teapn, aproape nepstor.
+E("(R3 +e pot mprumuta, dar cu dobnd. 'unt banii mei si nu dau la nimeni fr interes.
Este un principiu, mi lasi +igvenii si!ti dau banii s faci 0lorica.
I(N3 4 nvoiesc. "ar s stii c o s!ti cer cam multi.
+E("(R3 (m vedea.
'e ntorc si coboar ctiva pasi, dar +eodor se opreste n dreptul primilor copaci ai pdurii.
+E("(R ;suspicios<3 'au poate tu te!ai ntors s sapi aici, s cauti comorile ngropate de tata9
Ion C. #rtianu i&bucneste ntr!un rs reverberat n ecoul pdurii.
#ucuresti. Resedinta lui #arbu Catargiu
'alonul este animat de membri ai grupului conservator. #oierii I. 0ilipescu ;.. de ani< si col. *
0lorescu ;BT de ani< sunt ntretinuti cu buturi de la bar de ga&d, #arbu Catargiu ;1E de ani<, si
de bei&adea 4itic, adic "imitrie Ghica ;1D de ani<. 'carlat #rcnescu, un boier n vrst, nc
purttor de haine turcesti, si las caftanul valetului, deschide usile si intr n milocul unei
discutii politice. Este ntmpinat cordial, chiar cu o not de ovialitate.
0I*IPE'C)3 Nene #rcnescule, ai venit la moment. +urcii vor s treac peste tractatul de la
Paris si s!, numeasc pe $le%andru Ghica domnitor la #ucuresti.
#=RC=NE'C) ;ramolit<3 Pi sta n!a murit9
0*(RE'C)3 Nu drag, l confun&i cu 4oru&i. =sta a mai fost domn acuH vreo ,. ani.
#=RC=NE'C)3 Eu nu mai nteleg nimic. ;'e trnteste ntr!un fotoliu.<
C$+$RGI) ;revenind la subiect<3 5a trebui s manevrm abil ntre aceste dou deci&ii.
(ccidentul va protesta. +urcii se vor prevala de conventie. Ei se vor certa din nou, n timp ce noi
va trebui s facem fat aici unui domnitor incert.
0I*IPE'C)3 *iberalii, #arbule, vor face iarsi trboi. )r&itorii stia atta asteapt, s
prbuseasc tara ntr!o prpastie ta care se afl doar de&astrul.
C$+$RGI) 5iitorul lor3 de&ordinea si mi&eria.
". G6IC$3 Eu cred c ne putem ntelege cu ei. ' nu!i mai confundm cu descreieratii de
#rlieni si Golesti, care vor s curg snge ct mai mult.
C$+$RGI)3 #ei&adea 4itic, eu ti!am atras atentia n H1- c miscrile de acest gen nu pot s
provoace dect interventie strin. 5remurile mi!au dat dreptate. +u nc nu ntelegi c pre&enta ta
n strad a fost o sminteal de tinerete, nu un act de bravur.
". G6IC$3 "omnilor, a venit o lume nou peste noi. Ne va mtura ca pe niste corbii nelegate,
dac nu ntelegem resorturile acestei furtuni. 5ou chiar v place sub turci9
0I*IPE'C)3 Protipendada are obligatia s pstre&e monopolul asupra statului... Nu fii att de
aspru, #arbule... 5a fi nevoie s!, facem pe noul domn s nteleag rostul nostru. 'e spriin pe
noi, nu va avea neca&uri de nici un fel.
C$+$RGI)3 Nu numai att, coane 0ilipescule. +rebuie s lum friele statului. (rice deci&ie s!ar
lua n cancelariile europene, s fie udecat de noi. Noi s tinem puterea ta mta3 $gia, "ivanul,
trupele. 4iscarea nationalist ar putea produce iar de&mt, i strivim. 4arile Puteri vor constata
de data asta c e%ist o fort intern responsabil, care poate s tin ordinea. $stfel evitm o alt
interventie strin si cstig2m timp pentru un plan de emancipare a acestui popor urgisit.
0*(RE'C)3 #ine gndit. n armat stabilim un model perfect. Nu se mai iase din ca&rmi dup
politica la care ader comandantul. ' fie n stare s trag n &urbagii la nevoie.
C$+$RGI) ;insinuant, ctre ". Ghica<3 n afar c sunt demenfi, liberalii ti, se blcesc ca
porcii n mocirla mahalalelor si adun toate gunoaiele societtii. +u, 0lorescule, ar trebui s fii
mai energic.
". G6IC$ ;nfruntndu!l<3 Eu cred, domnule Catargiu, c sunteti nu numai arogant si nepoliticos
fat de oameni care si!au pus viata n oc, dar si cam absolutist.
C$+$RGI)3 "u!te la ei. ' te nvete ei puterea. Puterea str&ii.
". G6IC$3 Nu vreau ca rom2nii s omoare rom2ni. $tt7
C$+$RGI)3 Impertinent7
". G6IC$3 +rufie7
Proteste ale celor doi ! 0ilipescu si 0lorescu. 'e postea& ntre ei, dar disputa este urmrit mai
departe cu atentie, n fotoliul su, 'carlat #rcnescu se arat foarte preocupat de o scrisoareK o
desface, o citeste, rsuceste plicul pe toate prtile. 4imica lui este a unui om complet derutat.
C$+$RGI) ;rutcios, dup ce a sorbit din pahar<3 Golani, vagabon&i, salvaragii ! asta au fost,
asta sunt si acum prin canalele Parisului. )mbl ca sobolanii s te muste de picior. *iberalii sunt
n contradictie cu civili&atia.
". G6IC$3 Nu le iau aprarea. "ar un regim despotic nu!i va potoli, n timpul sta, oameni care
cred ntr!un ideal de propsire sunt fcuti derbedei, amestecati cu revolutionarii rosii, nurati fr
temei. E prea mult.
C$+$RGI)3 '!si fac partid si s combat n "ivan, nu s umble cu steaguri pe strad si s
incite la nesupunere.
0*(RE'C)3 4ie mi!e prea clar, #arbule. $rmata s aib menirea s ia armele, la nevoie,
mpotriva aducerii gloatelor la #ucuresti. 0iindc liberalii asta vor face. N!au alt ba&. $sta au
fcut acum opt ani, asta fac si asta vor face cu oca&ia "ivanului cel nou.
#=RC=NE'C)3 Eu nu mai nteleg nimic. Pe crucea mea de pricep ceva7
C$+$RGI) ;insinuant<3 Rul este aici, printre noi. #oieri care tolerea& libertatea unor criminali.
( mn de criminali, asta sunt, o fntn2 de aberatii socialiste inepui&abile, un receptacul al
tuturor e%travagantelor, al tuturor nebuniilor si, n acelasi timp, al tuturor ndr&nelilor nepermise
care au germinat n creierul unor nebuni.
0I*IPE'C) ;lui 0lorescu<3 E prea dur Catargul.
C$+$RGI)3 'unt prea dur9 Ei vor republic aici, la portile (rientului, 0ilipescule. =sta e
program de om sntos9 Cu cti morti trebuie s pltim o astfel de aventur9 'unt nebuni.
". G6IC$3 Nebuni, dar cu 0ranta de partea lor. Consulii france&i sunt oamenii lor. $u
corespondente si pregtesc un asalt unionist.
0I*IPE'C)3 +e contra&ic, bei&adea 4itic. E doar o aparenta. Nici ei nu s!ar pune la mas cu
niste scelerati.
C$+$RGI)3 tinuti sub observatie strict, domnilor7 Cum misc ceva acum, la alegerile astea, s
nu mai fie umtti de msur. $sta va arta tria noastr n fata 4arilor Puteri. si asta va legitima
puterea si vointa noastr de a mbuntti conditiile poporului, alturi de credinta n "umne&eu.
0*(RE'C)3 #arbule, ti dau dreptate. "ar e%tremistii sunt n e%il. N!au obtinut nimic prin
tractatul de la Paris. $u profitat doar de R&belul Crimeii c s agite masonii prin cancelarii.
Poate c 4itic are un dram de dreptate, s!i atragem pe moderati, nc stau pe la mosii. Cu
#lceanu m!am v&ut luna trecut la mosie, la #alta $lb. 'e preocup de strnsul cmpului.
5inde n +urcia. 4ai bine s!i controlm nainte s se adune iar la #ucuresti.
C$+$RGI)3 Nu e%ist moderati n tara Rom2neasc. $ici nu e%ist dect care pe care. si eu
vreau s fiu deasupra.
0I*IPE'C)3 Nimeni nu te contest, #arbule.
C$+$RGI)3 #a, da ;arat spre Chica<, El7 tara are nevoie de brbati responsabili, nu de
negociatori.
". G6IC$3 $ici nu e vorba de negocierea ntre partide, domnule Catargiu. "ac negocie& ceva
este numrul de morti. (morti de turci, numrul rom2nilor nu contea&. I!a omort strinul,
dusmanul, a fost o lupt pierdut, cum am mai dat. "ar ucisi tot de rom2ni, va fi un blestem
pentru totdeauna.
C$+$RGI)3 Nu voi e&ita. $ici e vorba de trdtori, de indivi&i care caut rul trii. Ei sunt cei
care se legitimea& prin snge, nu eu.
0*(RE'C)3 '!i i&olm cumva. Europa va vedea &elul nostru.
C$+$RGI)3 Eu am un cre& care se spriin pe ntelegerea politicii. 'emnalul pe care l d acum
+urcia, cu acest domnitor nou, arat c nu recunoaste tratatul. $sta nseamn r&boi. $dic un
nou r&boi aici, pe pmntul nostru. $u intrat rusii, s!au retras. $u intrat austriecii, se retrag. 5or
intra din nou turcii, n fata acestei fatalitti, noi trebuie s ne asociem pentru o putere rom2neasc,
responsabil. "omnii se pot schimba. $poi discutm serios unirea Principatelor sau desprtirea
lor definitiv.
0I*IPE'C)3 "a, ai dreptate, dar cum9
C$+$RGI)3 5a trebui s!, mpiedicm pe noul domn s!si aduc oamenii si. 4!am sturat de
greci. Nu vom accepta slubele propuse de el. Noi i propunem o list complet si va fi obligat s
o accepte. Pe urm, din functiile detinute vom ase&a oamenii nostri mai mrunti n toate treburile
statului.
#=RC=NE'C)3 Eu &u c nu mai nteleg nimic.
$bia acum i se d atentie. $tmosfera se destinde subit.
0*(RE'C)3 Ce e, nene 'carlat9
#=RC=NE'C)3 4i!a sosit o depes si nu nteleg nimic. 4i!a adus!o feciorul. ( iau, o desfac si
nuntru gsesc o foaie
1A P
alb pe care scrie doar att3 $m venit. 'emnat3 #. 4ai verific o dat adresa... $ mea7
0*(RE'C)3 $oleo, nene 'carlat, ai nceput s!ti uiti amantele. 0emeia s!a ntors de la bi si!ti
d mesa c te cheam, si tu... +e!ai ramolit de tot.
#=RC=NE'C)3 4 tot frmnt de a&i!dimineat. Care #, c n!am pe nimeni #l ;ntinde
scrisoarea celorlalti. $cestia o trec de la unul la altul.< $m socotit c poate a fcut vreunul din voi
o pcleal.
0I*IPE'C)3 'lov de femeie.
C$+$RGI) ;distrat<3 $s7 Cine stie ce nepot a sosit n tar si nu!, mai stie el.
#=RC=NE'C)3 Iar pe tiitoarea mea o cheam 8oica7
0I*IPE'C)3 Nene, 8oica e oale si ulcele de mult. $cum &ece ani se urca pe pereti la 4rcufa cu
rnile!n gt. $i mbtrinit ru de tot.
#=RC=NE'C)3 Cine, eu9 )ite!asa mi se face, ca un sarpe.
C$+$RGI)3 Coane 'carlat, e%ist trei fa&e ale mbtrnirii. Prima3 ncepi s uifi. $ doua3 uiti s!
ti mai legi prohabul dup ce te usure&i. Iar a treia3 uiti s te mai de&legi. 4ata esti acum la prima
fa&.
6ohot de ris. Pe atmosfera asta, "imitrie Ghica ia scrisoarea si se trage ntr!o parte. ( citeste cu
atentie, caut stampila postei si din mutenia lui grav se naste o ncruntare ngriorata. El singur
ntelege c tocmai au primit un mesa de la cel mai cumplit adversar3 Ion. C. #rtianu.
+recerea la secventa urmtoare se face pe chipul lui #rtianu, aflat n ;rsur, noaptea.
Conacul de la Golesti, noaptea
In salonul mic de la eta fotoliile sunt ase&ate n cerc, pregtite pentru o ntlnire de tain. 4sute
cu cesti de cafea si pahare de cristal, precum si cu butelci de coniac sau vin au fost puse
"IN$'+I$ #R:+I$N) P 1B
ntre fotolii. 8inca Golescu ;/1 de ani< motie ntre pernele unui fotei crapaud. *u%ita 0lorescu
;BD de ani< si Elena Ghica ;AT de ani< stau si discut n soapt la lumina mai multor lmpi cu ga&.
$na Racovif ;AA de ani<, fiica 8inci, intr cu o tav mare de argint pe care abureste un nou rnd
de cafele. $sa& cestile si le stringe pe cele terminate.
Conacul Golestilor a scptat. #anii cheltuiti de fratii Golesti n revolutii si n e%il au restrns
puterile marelui centru nationalist care este aceast mosie. 8inca a fost nevoit s concedie&e
arnutii care p&eau cu numai ctiva ani n urm metere&ele de la intrare si &idurile curtiiK a mai
mputinat si slugile. $poi, nu si!a mai putut permite lucruri noi, astfel c interioarele pstrea&
aranamentul si obiectele secolului trecut.
"in curte se aude &gomotul rotilor unei trsuri pe pietrisul aleii. Elena Ghica sare la fereastr.
E*EN$3 $ dat "omnul s soseasc. ;Ctre *u%ita3< "u!te, *u%ito7
+rsura condus de Eugeniu Carada a tras la peron. Ion C. #rtianu coboar n grab si apoi urc
scrile centrale. I se deschide imediat.
*)FIt$3 Ce!ai ntr&iat atta9 Ne!ai tinut mbrcate toat noaptea.
#R=+I$N)3 Pai de ce nu v!ati de&brcat97 4i!era mai usor.
*)FIt$ ;mbrtisndu!, cu dragoste<3 )mbl moartea dup tine si tu te fii de &goande. la!n s te
vd7
l priveste cteva momente, pentru a savura bucuria regsirii, apoi l ia de mn si!, conduce prin
holuri ctre camera de tain. Cum intr, #rtianu srut mna btrnei cu respect. 8inca l
cuprinde cu bratele si!, srut pe frunte. "ar i d si o palm usoar peste frunte.
8INC$3 Ptiu, am pus gura pe cuptorul care coace revolutii7
II
11 R
#R=+I$N)3 Iar eu am srutat ca&maua care sap la rdcina tronului.
8INC$3 E &dravn, fetelor7
'rutul Elenei Ghica este pasional, rspuns al unei mari iubiri din trecut.
8INC$3 l suge tot pe dinuntru.
*)FIt$3 6ai, f, c n noaptea asta avem alte treburi, ;fi
desparte.<
mbrtisarea $nei Racovit este cast. 'e asa& toti.
8INC$3 Eleno, d!i cafeaua mea, c m!am ndopat. 4ai devreme mi!a flfil inima ca drapelul de
la asediul 5ienei.
*)FIt$3 #onifaciu a stat trea& pn acu dou ceasuri. '!a &git pe fereastr ca o copil.
E*EN$3 I!a spus *u%ita povesti, cum c esti cavalerul drepttii pe cal alb. )ite, acum vine si
mntuie poporul.
#R=+I$N)3 $m spioni la rnosie. +ocmai am auns s lucre& ncperea bibliotecii. 5reau s dea
printr!o us secret n tunelul vechi spre pdure.
8INC$3 si la noi ar putea veni iscoade. '!i poruncesc vechilului s fac instructie cu slugile. Eri
se perinda unul pe la poart. C vinde prune. Cui, b, nou9
$N$3 Ne!a trimis doctorul "avila vorb c au pus politia pe urmele tale. $ venit un asistent al
lui.
*)FIt$3 )nul timid, rusinos, cu ochelari de srm pe nas. I!a bgat Elena ttele n fat si!a uitat
mesagiul.
E*EN$3 "imitrie 'ergiu. "ar stii, a venit agitat, plin de praf... "omnit, &ice, m!a tremis... dar s
m pre&int... m cheam, ... Era terminat de tot.
*)FIt$3 Numai o dat s!a uitat si i s!au scurs ochii. Elena nu iart. $sta si la /D de ani o s bage
brbati n groap.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P 1.
E*EN$3 Era dup drum, drag. (mul nu se astepta s nimereasc ntre femei.
8INC$ ;ctre *u%ita<3 0at, tu scoal acum biatul, c pe urm avem de vorbit. ;*u%ita. 0lorescu
se duce.< Copilul sta a lui #lcescu te divini&ea&.
$N$3 $ mai spus c esti pe moarte.
#R=+I$N)3 'unt complet vindecat. "ar am lsat asa vestea ca s pot obtine firmanul de
repatriere.
$N$ ;prin&lndu!, de umeri si srutndu!,<3 (h, "oamne7
#R=+I$N)3 +eodor credea c am venit s lichide& mosia I!am spus c am oftic.
E*EN$3 $, dar oci prost dragule7 +rebuie s tusesti si tu din cnd n cnd. "ar, stii, ntr!o parte,
cu fereal, nu ostentativ.
8INC$3 ' va& lumea c te ene&i, c te!a dobort boala...
E*EN$3 'racul, e compromis, dar o duce cu demnitate...
8INC$3 tii mina la piept o clip, te ndrepti... Gata, a trecut cri&a. "ar mult nu mai e.
#R=+I$N)3 Nu prea m pricep s m prefac. N!am timp de legende.
E*EN$3 'coti batista, asa ;i arat<. ( duci la gur cnd te feresti. $poi o mpturesti repede s
nu se va& sngele. E clar, e pe moarte #rtianu, s!a terminat, ntelegi9
#R=+I$N)3 ( stiam pe *u%ita cu actoria. ( s v urme& sfatul.
8INC$3 nvat, c n!om tri ct lumea. 4ine!poimine rmne tara fr noi si se duce ntr!o rp.
(f, n!am v&ut crut mai paradit ca tar ast. 0 ceva, Ioane, c ne stingem neamul.
Intr *u%ita 0lorescu, aducnd cu gri pe dup umeri pe #oni!fciu, copilul ei si l lui Nicolae
#lcescu, copil nscut la #udapesta n ,-1-. #iatul e somnoros, cu ochii lipiti. Pseste n
piciorusele goale, n cmasa lung de noapte. E c un nger de &i cobort din odihna nocturn
pentru a repara o po&n fcuta la oac.
1/ P
*)FIt$ ;fmpingndu!, n fata brbatului<3 )ite, #onifaciu, el este #rtianu7
Copilul deschide ochii mari, ca n fata unei minuni. 'e apropie cu pasi sovitori, total fascinat, n
timp ce brbatul l priveste adnc, cu ochii aproape scldati de lacrimi. 5ede n silueta aceea
ngereasc chipul marelui lupttor mort n e%il si pentru care, n aceeasi nftisare ce nu!si pierde
asprimea, se va r&buna cum nimeni nu bnuieste nc. #rtianu l ridic pe genunchi si!, mn!
gie. ( nou tristete nu poate fi ascuns. II srut.
#R=+I$N)3 +atl tu mi!a fost bun prieten. 5rei s!mi fii si tu9
Copilul abia dac a au&it. (chii lui mari parc luminea& trsturile brbatului. " din cap ntr!un
tr&iu. *u%ita l ia si abia acum copilul i&bucneste ntr!un plns infantil, n timp ce este dus la
culcare.
#R=+I$N) ;schimbat<3 4i!o vor plti. E*EN$3 *u%ita vrea s!, dea la scoal, Ia #ucuresti.
"ar n!are bani.
#R=+I$N)3 ( s strngem.
8inca Golescu a plns. si sterge lacrimile cu totul altfel dect si nvtase prietenul mai devreme.
"ar si revine si!si reia atitudinea de femeie tare, mam a unei ntregi familii de revolutionari.
*u%ita revine.
*)FIt$3 $ adormit imediat.
0emeile se asa&, sorb din cafele. $semeni si #rtianu. Elena Ghica i pune vin, si pune si ei.
0emeile se privesc, semn c pot ncepe.
"IN$'+I$ #R$+I$N) R 1T
8INC$3 $cuma spune ce fac bietii mei Golesti9
I(N3 4am 8inca, sunt bine toti. stefan ,!a urmrit pe deputatul engle& *aMard la
Constantinopol. Primisem informatia c va duce 'ultanului po&itia oficial a $ngliei n
chestiunea Principatelor. stefan a ncercat s afle ce contine. I!a scris lui $le%andru c e%ist un
mesa asupra Principatelor n care se promite c $nglia va veghea s dote&e tara cu institutii
liberale.
E*EN$3 $r fi semn bun. $ folosit cuvntul liberale sau e o vorb a ta9
#R$+I$N)3 Nu. E a lui. ns seninul e ru. Nicolae a aflat de la *ondra c guvernul britanic s!a
raliat ntru totul celui otoman3 tri desprtite cu domni diferiti.
*)FIt$3 +ipic pentru perfidul $lbion. ' nu ne asteptm la un gest de la ei. =stia ti &mbesc n
fat si te nunghie pe la spate.
#R$+I$N)3 "umitru a fcut mult propagand n urnalele londone&e. "ea ca&ul Principatelor
e cunoscut, doar guvernul oac n continuare la fel.
8INC$3 si $le%andra9
#R$+I$N)3 $le%andru se ocup de revenirea e%ilatilor n patrie. +rebuie s fie aici la $dunrile
ad!hoc. +urcii se vor opune din rsputeri, ns 0ranta presea&. $u nteles c fr revolutionarii
ntorsi n tar re&ultatul va fi nul. $le%andru i bate la cap cu +ratatul de la Paris, scrie, cere
audiente.
$N$3 Ce facem9 +oti brbatii nationalisti sunt n e%il. +urcii tin trupe la Nicopol si la Isaccea.
Pot intra oricnd. #oierii vor face o adunare de form, numai cu ei.
8INC$3 ' te feresti de Catargiu. i tine n mn pe toti.
*)FIt$3 ' sculm trgovetii. N!are cine. "e trani, nici att. si apoi, cine s!i conduc9 E greu
cu brbatii n strintate. Prin corespondent nu merge. )ite, $na rde7
8INC$3 Ne!ar trebui un grup de patrioti, ridicati de undeva, fr bani, fr interese, dar devotati.
Ei s tin n mn politica.
#R$+I$N)3 Pentru asta am venit.
E*EN$3 si cine s fie oamenii stia9
#R$+I$N)3 5oi.
1- P $le% 4inai 'toenescu
0emeile se privesc surprinse. Elena chiar d repede pe gt paharul cu vin si se uit la #rtianu cu
un ochi viu. n mintea ei dea a dat scnteie aventura. $na Racovit si *u%ita 0lorescu se foiesc pe
loc de nerbdare.
E*EN$ ;nc nesigur<3 *a urma urmei, am putea convinge niste oameni...
#R=+I$N)3 Nu. Rolul vostru nu este s agitati poporul. 4ai important acum este stpnirea
informatiei, controlul asupra dusmanilor nostri. Nu trebuie s mergeti prin mahalale. 5reau s stiu
ce complotea& boierii antiunionisti, pn reusesc "umitru si $le%andru s aduc e%ilatii n tar.
"up cteva momente de ndoial si gndire femeile se anim.
*)FIt$ ;ctre Elena<3 'aloanele, drag7 E locul de brfe, de susoteli, de secrete. Nimic nu se
poate tine aici n tain.
$N$3 i tragem de limb la serate, la plimbri cu trsura...
E*EN$3 *a pat, na, c n!o s facem pe sfintele acum.
#R=+I$N)3 $poi sunt liberalii moderati care s!au tras pe la mosii. 5i&itati!i, vedeti n ce ape se
scald. *a cei de ncredere le spuneti c suntem pregtiti. '!si anunte oamenii.
8INC$3 4ine pun caii la trsur si bat mosiile. 'unt rud cu toti.
$N$3 Poimine, mam. 4ine te odihnesti, s ai capul limpede.
8INC$3 4ine7 Eu sunt btrn, fat. "up trei ceasuri de somn m scol ca un sergent, cu goarna
la gur.
#R=+I$N)3 4 interesea& foarte mult boierii btrni. +ineretul antiunionist este mai dinamic,
planific, duce tratative cu +urcia, dar pentru bani se ntoarce la btrni. E locul unde putem afla
ce se finantea& si pentru ce. Gsiti!mi cteva femei n stare s se culce cu ei, s se dedea la
curvie cu ei, s!i stoarc.
E*EN$ ;cu nteles<3 Eh, s!ar gsi...
#R=+I$N)3 "e Catargiu s nu v apropiati. E inteligent si prea periculos.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R 1E
*)FIt$3 $ctorii, s nu uitm actorii7 n spectacole, s spun dou vorbe despre unire.
E*EN$3 E una, 0rosa 'arandM, de ,/ ani, n trupa lui 4ilo. 0ace ravagii.
#R=+I$N)3 0oarte bine7 4esaul principal este3 unirea, singura temelie statornic pentru
edificiul viitorului. Nici un nume, nici o alu&ie. Poporul va ntelege si se va gndi el la ce trebuie
fcut.
E*EN$ ;usor ametit dea de butura<3 0ifi atente aici7 '!a ntors n tar Canina "espot. 4i!a
scris. E pe mosia ei din Giurgiu, i trage clopotele un france& din comisia de alegeri. ;$nei3< Cum
l cheam, f, c ti!am dat s citesti9
$N$3 Georges 'errurie.
#R=+I$N)3 $m au&it de el.
E*EN$3 ' i!o dea si s ne spun tot ce e n urne.
8INC$3 Eleno, mai las paharul la, c te faci cui aicea.
E*EN$3 "e ce, coan 8inco, c doar am gustat9
8INC$3 E vinul lui. =sta te ia numai uitndu!te la el.
#R=+I$N) ;dup ce aprins mna Elenei, mpcnd!dM. $m nevoie de mintile voastre limpe&i.
5oi trebuie s nvtati bine politica noastr. Numai asa puteti ntelege ce spune dusmanul si unde
e pontul care ne interesea&. $poi acelasi lucru trebuie s!, cunoasc si oamenii nostri. Eu am
ctiva de ncredere la mosie si mai stiu ctiva n #ucuresti.
8INC$3 si eu am la Pitesti. 'unt patru crciumari care stiu tot ce se ntmpl n oras.
#R=+I$N)3 +oate stirile s aung la Carada. "ar nu direct, la 0lorica, ci aici, la Golesti, de
unde vine el s le ia.
8INC$3 5orbesc cu vechilul.
#R=+I$N)3 $sa7 $cum vreau ca voi s ntelegeti ce urmea& s facem. ;'coate din bu&unarul
interior al hainei dou coli de hrtie mpturite cu gri. *e desface si le vorbeste femeilor
arundnd un ochi pe foi.< Noi am fcut la Paris o greseal. Ne!am repe&it s cerem independenta.
*ucrul a prut e%agerat si ne!am ales cu opo&itie, cu dri napoi, cu sovieli. Comitetul
revolutionar a decis n sfrsit s adoptm alt tactic. *oa a
.D P
acceptat. 5reau s stiti bine c scopul nostru nu este doar unirea, ci si independenta trii, n al
treilea pas vom rscula rom2nii din +ransilvania si #anat.
$N$ ;f2cndu!si cruce<3 "oamne aut7
8INC$3 #ietii mei ce!au spus9
#R:+I$N)3 $u votat toti pentru. 6eliade nu s!a nvoit, &icnd c e o nebunie, iar $lecsandri s!a
speriat. >'labi fiind, trebuie s ne facem viermi@, asa ne!a spus.
8INC$3 (vreiul sta a fost tot timpul un cccios. Neam de slugi.
#R=+I$N)3 Numai c Rosetti i!a rspuns3 >"a, ai dreptate, domnule, noi nu suntem dect
viermii Rom2niei, ns ne vom face fluturi ntr!o &i@. $ nchis gura moldoveanului. $sadar, unire
si apoi independenta.
E*EN$3 Nu ne!ai spus ce face Costache Rosetti9
#R=+I$N)3 *as!, acum, i!a murit un copil.
*)FIt$3 "umne&eu s!, ierte7
#R=+I$N) ;inspirindu!se din foi<3 +ratatul de la Paris nu a acceptat unirea. "ar a lsat acele
portite prin care se poate face unirea. "e e%emplu, dusmanii nostri si aliatii Portii vor cita din
tratat3 >Principatele si vor pstra privilegiile si imunit2tile sub su&eranitatea Portii@. "ar voi
amintiti c su&eranitatea Portii se reduce la tribut, cci privilegiile si imunittile le avem din
actele capitulatiilor.
*)FIt$3 $dic, dac nteleg bine, turcii ar vrea s dea noi ordine ca si cum ar fi putere suveran,
iar noi le artm c actele vechi e%ist si nimic nu le mpiedic.
#R=+I$N)3 E%act7
E*EN$3 *u%ita asta are cap de general. '!o puneti n fata trupei. ( s dea bu&na soldatii la atac
ca la Clugreni.
*)FIt$3 $m citit n hrtiile lui Nicu #lcescu. Eu stiu ce spun.
E*EN$ ;ametit<3 si eu am citit n hrtiile ambasadorului Rusiei. 'crie nclinat.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P .,
#R=+I$N)3 $poi 0ranta a introdus un te%t care ne aut enorm. $scultati aici3 >Nici una din
Puterile garante nu va putea e%ercita asupra lor protectia e%clusiv@.
8INC$3 $dic am rmas fr stpn. ;si plesneste pulpa.< $sta e bun7
$N$3 n urnale scria si ca "ivanul ad!hoc se va face dup dorinta popular.
#R=+I$N)3 tranul nu stie nimic, sta e adevrul. "easupra lui este boierul care porunceste. $
iesit o dat s!si cear drepturile cu +udor 5ladimirescu si a fost nfrnt. $ iesit a doua oar la
,-1- si nu s!a ales cu nimic. E clar c boierii pot manevra votul.
E*EN$3 "e aceea e nevoie de noi. $m priceput.
#R=+I$N)3 +actica noastr s!a schimbat, cum v!am &is. Nimic despre independent, s nu
suprm guvernele protectoare. Nimic despre +ransilvania, s nu ntrtm puterile dusmane.
)nirea si numai unirea este telul. Ne concentrm pe acest prim pas.
8INC$ ;se scoal si i face semn Elenei<3 6ai, toarn din vinul acela.
Elena Ghica d pahare tuturor si toarn un vin rosu din celebrele vii ale familiei #rtianu.
Ciocnesc solemn.
8INC$3 Copiii mei, viitorul e trist doar pentru cei care!, privesc de aproape. ' fim tari si s
sperm peste ani, ca si cum am avea privirea aruncat nainte, n Rom2nia liber.
4osia Plodea, noaptea tr&iu
"in curte se vede silueta casei n constructie. *a lumina ctorva felinare, trei &idari lucrea& la usa
secret a bibliotecii. "e os, se strecoar mai aproape spionul $giei. $tent si precaut urmreste
miscrile &idarilor. 'imte ns n spatele lui un &gomot abia perceptibil. 'e ntoarce brusc si ochii
lui se mresc de groa&. ( mn ferm i astup gura. Cealalt i nfige cutitul n
.A R
inim. 'pionul horcie si sngele tsneste printre degetele cutitarului. Este Rochit sau #u&atu, nu
se stie.
8idarii n!au au&it nimic. ;'cena poate fi intercalat n dialogul femeilor dinainte.<
4osia 0lorica, spre &ori
$bia ntors de Ia Golesti, Ion C. #rtianu nc nu intr n casa $nici. i d instructiuni lui
Eugeniu Carada.
#R=+I$N)3 +e duci la fratii Cemtescu. *e spui c am venit si s fie pregtiti, l caufi pe
Grigore Popa, redactorul ga&etei bisericesti, s anunte preotii. Ceapra&arii lui Nacu si ci&marii lui
Iliad s astepte un semn de la "umitru. Pn atunci, nimic.
C$R$"$3 $m nteles.
(mul de ncredere d bice cailor si trsura se urneste din loc. Privind pe urma ei, #rtianu
observ dincolo de poarta conacului dunga rosie a rsritului. Intr n cas cu bgare de seam.
$uns n camera sa aprinde o lamp si d s se de&brace. $bia si!a dat haina os si si!a desfcut
vesta. Ia cele dou foi de hrtie cu planurile pentru folosirea +ratatului de la Paris n scopul )nirii
si le d foc. "ar, dintr!o dat, simte c nu e singur, ntr!un colt al ntunericului, la o scurt sclipire
a flcrii iscate de hrtii, ntelege c n camer mai este o pre&ent. 'e apropie si, la lumina
lmpii, o descoper pe Ileana, tnra tranc pe care o srutase n oac de cu &iu. 0rumoas,
mbuorat toat de spaime, Ileana ,!a asteptat despletit si n cmasa de in a fecioarelor de la
tar. #rtianu o priveste fascinat, nentelegnd la nceput ce se ntmpl. $poi, chipul ei strbtut
de pasiuni, abia ascun&nd o lupt chinuitoare ce se dusese n sufletul fetei toat &iua si toat
noaptea, rosteste acum o chemare cunoscut. #rtianu las lampa pe mas, dar tot nu are curaul
s se apropie de acea fiint care i se druieste.
#R=+I$N)3 Nu!ti fie team, n!o s mor. 'unt sntos.
"IN$'+I$ #R=+I$N) I .B
0ata las capul n piept, rusinat. Ea d acum o nou lupt. $r fugi, dar dincolo de sacrificiul pe
care doreste s!, fac pentru stpnul su, mai este ceva3 e frumos, eroic, e brbat, si ridic fata
umbrit si numai ochii mari, splati de lacrimile iubirii, lucesc n acel ntuneric, si desface
sireturile cmsii de noapte si o Ias s cad Ia picioarele ei. )n trup splendid, mar!morean,
luminea& acum ncperea.
I*E$N$3 5reau copil.
#rbatul se apropie, i cuprinde milocul si o srut, mbrtisarea devine dintr!o dat o ncolcire
disperat. ( ia si o duce la pat, o desmiard si trupurile lor se contopesc curnd. )n tipt sfsie
tcerea casei.
$nica, stnd cu ochii deschisi n noapte, priveste icoana sub care plpie firav o candel, si face
cruce. 5ointa ei s!a mplinit.
EPI'(")* l
*ondra, ,-.T
$ctiunea public a lui "umitru #rtianu n $nglia a dat re&ultate. Pe str&ile metropolei,
vn&torii de &iare strig ultimele titluri de scandal3 >0oreign (ffice minte n Problema
(rientului7@, >*ord Palmerstone la strmtoare7@ "e la fereastra Cabinetului, secretarul primului!
ministru urmreste strada.
'+E5EN' ;amu&at<3 $m un sentiment de confort, mMlord. $u intrat bani n Imperiu.
*(R" P$*4ER'+(NE ;de la biroul su<3 4runtis pentru &iare.
'+E5EN'3 Nu mi!as permite s v contra&ic dac n!as vedea n aceste monede mrunte un
interes mult mai mare.
P$*4ER'+(NE3 Gurile "unrii9
'+E5EN' ;revenind<3 Grne, mMlord. Principatele Rom2ne au cele mai bune grne din Imperiul
otoman.
P$*4ER'+(NE3 'tevens, Imperiul #ritanic a re&olvat de mult aceast problem. $m inventat
economia. Nu rentea& s urci grne pe "unre, n Europa va fi r&boi cel putin o sut de ani de
acum ncolo.
'+E5EN'3 5eti avea un oponent apropiat. 4 gndeam la sir $lee.
P$*4ER'+(NE3 Ce mai pune la cale9
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ..
'+E5EN'3 $&i!dimineat la breaNfast, secretarul lui a afirmat c sir $lee va vota pentru.
P$*4ER'+(NE3 Prostii7 #trnul nu a nteles niciodat politica noastr n (rient. El crede c
Principatele sunt n Indii. Pe banc se ia dup ce votea& cel din dreapta lui.
'+E5EN'3 Cineva a introdus n Parlament o stire insidioas, mMlord. Principatele )nite si
autonome nseamn profit.
P$*4ER'+(NE3 nseamn btaie de cap.
'+E5EN'3 (bligatia mea este s v previn, mMlord. si unii ministri cred c e un ca& de interes.
Puteti avea surpri&e n Parlament.
P$*4ER'+(NE ;se ridic<3 $m impresia c vrei cu tot dinadinsul s!mi spui.
'+E5EN' ;usor e&itant<3 sir $lee a au&it c Principatele autonome vor obtine dreptul de
proprietate asupra recoltei. $cum nu pot vinde dect +urciei. Companiile noastre pot prelua acest
negot n schimbul unui mic efort... diplomatic.
P$*4ER'+(NE3 Nu ne putem permite s stricm relatiile cu 'ultanul pentru o afacere cu grne.
)neori am impresia c fante&ia functionarilor o ia naintea politicii.
'+E5EN'3 Iertafi!m, mMlord. Pot s iau mapa9
P$*4ER'+(NE3 +e rog. si invit!, pe rom2n.
$lfred 'tevens ridic mapa de piele de pe biroul primului!mi!nistru, salut ceremonios si iese. n
antecamer asteapt "umitru #rtianu, emisarul Comitetului National Rom2n. 'tevens i ntinde
mna Qi l priveste insistent n ochi.
'+E5EN' ;i face semnul masonic<3 "omnule #rtianu, se pare c nava >#engal@ a rmas n
port. i va fi greu s plece.
". #R=+I$N) ;aceeasi privire semnificativ<3 5a trebui s!i mai punem un rnd de pn&e.
Cpitanul este hotrt s ias n larg cu orice pret.
./ P
'+E5EN'3 *ord Palmerstone v asteapt. 'ucces7
si dau mna. )sierul Cabinetului deschide usile nalte si l anunta, stlcindu!i numele.
P$*4ER'+(NE ;ntmpinndu!I cu un &mbet binevoitor<3 Ce mai faceti, domnule #rtianu9
". #R=+I$N)3 Conspir, mM lord. Conspir.
P$*4ER'+(NE ;surprins<3 $h7 Nu v alegeti cuvintele.
". #R=+I$N)3 Nu mai este timp, mMlord.
P$*4ER'+(NE3 'unteti chiar asa de disperati9
". #R=+I$N)3 +rim un secol periculos. #rbatii l conduc prin r&boaie.
Primul!ministru l invit pe rom2n s ia loc pe o canapea. El se asa& pe un fotoliu din fata
canapelei, n dreptul unei msute. 'ervitorii au intrat cu ceaiul. Ies n tcere.
P$*4ER'+(NE3 Nu sunteti un diplomat prea abil, domnule #rtianu. $devratii brbatii de stat
se ocup cu mpiedicarea r&boaielor. Iar conspiratorii sfrsesc n hoteluri sordide sau n ridicol.
". #R=+I$N)3 4rturisesc c sunt un idealist. Cred c tara mea are un viitor. si pentru c multi
l privesc cu nencredere, eu am hotrt s!, fac, acest viitor, dup imaginatia mea.
P$*4ER'+(NE ;ascultnd strigtele vin&torilor de &iare<3 Cam &gomotoas imaginatie. 5isele
n care se strig se numesc cosmar, nu!i asa9 Chiar credeti c Imperiul se va lsa impresionat de
campania pe care ati lansat!o n pres9
". #R=+I$N)3 sapte trmbite au drmat o cetate.
P$*4ER'+(NE3 #rbatii i!au spus lui losua3 >Nu osteni tot poporul, cci oamenii aceia sunt
putini la numr@.
". #R=+I$N)3 Putini, dar hotrfi s dea peste cap Problema (rientului. 4M lord, am auns prea
departe cu aceast lupt pentru a mai da napoi. Cerem spriinul Imperiului pentru )nirea
Principatelor. $utafi o natiune s2!si gseasc linistea.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P .T
P$*4ER'+(NE3 4i!e team c n!o veti gsi stmind scandaluri n pres. "e altfel, am acceptat
aceast ntrevedere numai pentru a v atrage atentia c ati mers prea departe. Nota guvernului
france& aprut n *e 4oniteur )niversel prin care se cere unirea Principatelor Rom2ne este o
provocare european. Imperiul #ritanic nu poate accepta atitudini de fort contra +urciei.
". #R=+I$N)3 "ar noi nu dorim r&boi cu orice pret. Pre&enta mea aici este legat de politica
general a Imperiului #ritanic. Ceea ce v cer, mMlord, este s fiti consecvent cu propria politic a
E%celentei 5oastre. Nimic mai mult.
P$*4ER'+(NE3 Nu nteleg.
". #R=+I$N)3 'implu. Imperiul #ritanic s!a pronuntat dea favorabil unor alegeri libere n
Principate. Noi dorim s ne supunem pe deplin deci&iilor 5oastre luate prin Conventia de la Paris.
"ar alegeri libere, mMlord, conform politicii generoase a Imperiului #ritanic, nseamn o
confruntare democratic ntre dou tabere. Pro si contra.
P$*4ER'+(NE3 )nde vreti s aungeti, domnule #r!tianu9 *a un vot britanic mpotriva
+urciei9 $bsurd7
". #R=+I$N)3 5reau s aung la marea politic britanic. 5reau ca alegerile din Principate s
fie libere.
P$*4ER'+(NE3 "ar am convenit acest lucru. Nu v nteleg insistenta. $legerile din Principate
se vor desfsura liber.
". #R=+I$N)3 "ar votea& numai cei contra, mMlord. +oti patriotii rom2ni sunt n e%il. +oti cei
care ar vota pentru nu au permisiunea s participe la alegeri. Nu vi se pare la fel de absurd9
P$*4ER'+(NE3 $ti fcut prea mult agitatie n ,-1-. Nu e%ist Cancelarie care s nu se team
de tulburri n Principate dac rebelii ! nici o ofens personal ! revin n tar. "umneavoastr,
domnule #rtianu, vreti s luati libertatea cu asalt. ' o cucerifi, s o siluiti si apoi s o dati
poporului.
". #R=+I$N)3 E%celenta 5oastr vorbeste din interiorul liberttii. $veti impresia c patriotii
rom2ni atac aceast libertate, n care triti n 4area #ritanic, n Principate, aceast libertate nu
e%ist. Ea trebuie adus acolo de noi.
l
.- P
P$*4ER'+(NE3 0elul n care o faceti nu produce dect iritare.
". #R=+I$N)3 E%celent, primiti scu&ele noastre pentru unele e%ageratiuni ale presei. Nu
putem controla entu&iasmul. "ar suntem capabili s ne ucm sansele corect n alegeri. Nu v
cerem, E%celent, dect s spriiniti revenirea e%ilatilor n patrie.
P$*4ER'+(NE3 4 voi consulta cu ministrii mei asupra acestei chestiuni. E tot ce pot s v
promit. ;'e ridic, obligndu!U si pe rom2n s o fac.<
". #R=+I$N)3 Pentru mine este suficient. +oti patriotii rom2ni ns vor astepta cu ncredere
deci&ia 4arii #ritanii. ;Insidios3< 'igur, ne va fi greu s oprim peste noapte toate &iarele din
*ondra, Paris, Roma, 5iena s mai publice articole n spriinul )nirii. "ar un vot favorabil al
4arii #ritanii nu va face dect s confirme asteptrile opiniei publice.
P$*4ER'+(NE3 "omnule #rtianu, abandonati conspiratiile si cluburile socialiste. $veti timp
s nvtati diplomatia.
". "R$+J$N). Nu aii Curesc dect s pot repre&enta Rom2nia n capitala 4aiesttii 'ale.
P$*4ER'+(NE3 5 ure& succes.
'e despart, dar, n momentul cnd #rtianu aunge la us, *ord Palmerstone l opreste.
P$*4ER'+(NE3 $7 $m primit patru sticle de vin si studiul promis despre daci. 4i!a fost
imposibil s!, nfeleg. Poate autorul si mbuntteste engle&a.
". #R=+I$N) ;usor enat<3 5oi rescrie chiar eu te%tul.
P$*4ER'+(NE3 5inul de +oNaM a fost ns foarte bun.
8gomot de usi trntite.
4osia 0lorica
(amenii $giei nvlesc n conacul lui #rtianu. +oate ncperile sunt ns goale. Peretii proaspt
vruiti nu sunt acoperiti de
"IN$'+I$ #R=+I$N) R .E
mobile. Casa e ca o coa de ou prsit de pui. Intact, dar nensufletit. $rnutii caut febril,
dnd toate usile de perete. Nimeni. Enervat la culme, sergentul coboar n curte, unde alti arnuti
alearg, scotocesc maga&iile, gradul, n spatele casei, un arnut l descoper pe tiganul Rochit.
't pe vine si si face nevoile.
R(C6It= ;din aceeasi po&itie, vesel, i face cu mna<3 'ruH mna, conasule.
$RN=)+3 Htu!ti pastele m2!tii de tigan bort7 ;l ia de guler si!I trste asa spre curte.<
R(C6It= ;comic, face pe prostul<3 $oleo, mi se vede bu!leandra. $oleo, mi!am uitat plria n
tufis. ;'ervil, din mers3< Conasule, ai un ginat pe umr. ;'e agat de arnut, ,, mpiedic, cad
amndoi3< $oleo, e gradele, nu e ginat. '2niH mna. ;"up ce se ridic, arnutul i d doi pumni n
capK si culege sapca de pe os.<
Este adus n milocul curtii, n fata sergentului. 'ERGEN+3 )nde e stpnul tu9
"up o scurt pau&, tiganul l priveste n ochi, sovie, vrea s!i spun un secret si ntinde bu&ele.
'ergentul apleac urechea.
R(C6It= ;serios<3 4!am scpat pe mine.
tiganul e btut slbatic cu cravasa. Icneste, geme, nu spune nimic. "e sus, de pe deal, din pdure,
Ion C. #rtionu priveste mut toat scena. $lturi este #u&atu, narmat. )ra din ochii stpnului nu
are nevoie de cuvinte.
8gomot de Parlament. Celebrul Veah7 britanic, cor gros, de brbati.
Parlamentul britanic
sedinta Parlamentului este agitat. *a tribun este deputatul $. (tOaM.
/D P
(+W$V ;vehement<3 'unt ntrebat de ce am simpatie pentru soarta unor Principate din +urcia.
5 rspund3 pentru c acolo trieste o natiune, domnilor. (ameni cu aspiratii si nevoi sociale, ca
si noi. "ar rom2nii au o problem n plus. )nirea7 ;5ociferri de pe banca conservatorilor.< "a,
unirea, domnilor7 Niciodat n politica sa, Imperiul nu a smuls copilul de la pieptul mamei sale.
Este inuman, este degradant. Noi trebuie s dm un e%emplu asupra politicii noastre n lume.
$vem obligatia civili&atoare de a ocroti familia natiunilor. Iar rom2nii sunt o familie si sunt
nevoiti ast&i s triasc n dou tri separate. Este o rusine pentru civili&atie. ;Veahl< "ar si mai
rusinos este c intelectuali rom2ni de nalt conditie liberal, patrioti ai rom2nilor, sunt
mpiedicati s!si e%ercite libertatea de vot. ;Proteste ale bncii liberale.< 5orbim de libertatea
popoarelor, de civili&atie si de democratie9 (amenii acestia sunt tinuti la granite, ca niste leprosi.
Problema (rientului nu se va re&olva niciodat cu niste alegeri la care votea& un singur partid.
Chem pe distinsul prim!ministru al 4aiesttii 'ale s ne e%plice de ce 4area #ritanie se opune
revenirii patriotilor rom2ni n tara lor. ;$plau&e, tropituri, fluieraturi.<
*ord Palmerstone se ridic si se apropie de mas.
P$*4ER'+(NE ;taNing the floor<3 "omnilor, nu e%ist ndoial c guvernul 4aiesttii 'ale este
sensibil la opinia public, ;ncercnd s acopere glgia Camerei3< "ar nu &iarele fac politica
acestui Imperiu. ;5ociferri, proteste.< Realismul a fcut Imperiul nostru ntins si respectat. si nu
voi ceda pasiunii pentru a stirbi nici cu o &grietur mretia politicii sale e%terne. ;'e face liniste<.
"a, natiunea rom2n are dreptul la e%istent. "ar un stat nou!nscut are nevoie de institutii, de
economie, de guvernare responsabil. Pentru asta am hotrt s semnm Conventia de la Paris.
Rom2nii trebuie doar s respecte aceast solutie nteleapt si s nu!si forte&e norocul. ;5oci
insistente de pe banca liberal3 ,CB%ilatii7 E%ilatii7@< Guvernul 4aiesttii 'ale va lua n
considerare accesul patriotilor e%ilati n tara lor si dreptul de a par!
"IN$'+I$ #R=+I$N) R /,
ticipa n alegeri dac... ;5ocea lui este acoperit de un Veah7 aproape general, urmat imediat de
aplau&e, tropituri, strigte.<
*ord Palmerstone renunt s!si mai continue discursul. Ridic ncet privirea spre galerie, unde
ntlneste silueta nalt a lui "umitru #rtianu si privirea de nvingtor a acestuia.
"in vacarmul acela, sunet de clopot al unei biserici rom2nesti.
4nstirea Cldarusani, ,-.T
'oarele se las peste lacul Cldarusani. *ocul are un fel de calm prin care sunetele naturii par
doar fragmente ale linistii. Clipocitul usor al apei, tritul discret al greierilor de pe maluri, un
mcit de rate slbatice care se retrag n crd spre cuiburi, plesnitura unui peste ntr&iat, fosnetul
stufului se completea& armonios pentru a descrie linistea. )n clopot mic bate dinspre clopotnita,
rar, enigmatic, ca un far sonor care tocmai conduce spre trm o lotc veche. Eugeniu Carada o
mpinge cu o prin lung. (preste la mal, coboar si se ndreapt pe potec spre mnstire.
Poart pe umeri o geant de pn&. Cteva maici usoare, fr chip, l conduc n sala de ospete.
C$R$"$ ;dup ce srut mina 4itropolitului<3 'fintia 'a, slvite mitropolit, e foarte palid.
;$runc o privire semnificativ ctre una dintre maicile care asa& stergare noi pe mas.< Este
postul sta prea lung9
4I+R(P(*I+)* PI*(+EI ;dup ce i d binecuvntarea<3 4are bandit ai rmas, m, Eugene.
;Ctre maic, aspru3< $du ce!am poruncit si dispari. ;*ui Carada3< +u n!ai nici un "umne&eu. +e
gndesti numai la carne. $&i o s!ti dau doar stevie.
C$R$"$3 +ot verde ai rmas pe dinuntru, Pilotei. +e tii cu ierburi9
PI*(+EI3 $s mnca ceva inim de dusman. "ata viitoare s!mi aduci niste austrieci.
/A X
'e mbrtisea& ca buni prieteni.
C$R$"$3 Eu credeam c preotii ardeleni sunt rnai molcomi, asa, mai cu frica de "umne&eu.
"ar vd c ti sfrie mintea la cele militare de parc ai fi neam de cmpie. Citi ani ai acum9
PI*(+EI3 sai&eci si doi, dar de!adevrat merg pe patru&eci si sapte. 4!au pus n cronici mai
btrn, ca s nu se sfiasc poporul.
C$R$"$3 Cum ai trecut muntii9
PI*(+EI3 #ine. $vem destule poteci pe care putem trimite oamenii nostri n +ransilvania. Eu la
ultimul drum am trecut pe la granit. Nu m!au cunoscut.
C$R$"$3 #ine, pe tine te pot lua grnicerii si de om cumsecade. ;'chimbat3< +e rog s nu mai
risti.
PI*(+EI ;cu o coborre usoar a pleoapelor<3 'unt bine p&it.
C$R$"$3 #rtianu e n tar.
PI*(+EI3 "oamne aut7 Cnd l vd9
C$R$"$3 4ai tr&iu. $cum ti trimite patru care cu vin. *e treci dincolo si banii cptati prin
vn&are i dai lui saguna. Carele s rmn la 'ibiu n curtea lui Gligor 4atei din Piata mic. Cnd
v dau seinii, ic umpleti *) anne si le treceti dincoace.
PI*(+EI3 $m o ntelegere cu saguna3 s aduc n 4untenia cinci tribuni de!ai lui $vram lancu
urmriti de Politie.
C$R$"$3 ' mai stea ascunsi o vreme. Imediat ce primesti semnul, fi pui pe capra ranitei si s
aduc ei armele ncoace. Cum stm cu tipografia9
Intr micutele cu bucate si discutia se ntrerupe. $steapt amndoi s termine de ase&at masa.
+oate miscrile maicilor sunt grbite, sfioase si nsotite de soapte care pot fi rugi speriate. 'e
retrag cu spatele, cocosate de umilint.
C$R$"$3 $stea stiu s trag cu pusca9
"IN$'+I$ #R$+I$N) P /B
PI*(+EI3 $lea mai btrne. Pe astea le nvt deocamdat s transporte manifeste.
C$R$"$3 N!o s mai aung. Pentru alegerile din "ivan va fi nevoie de mii de manifeste. Caut
alt miloc.
PI*(+EI ;dup ce a binecuvntat bucatele<3 $m putea folosi ciobanii. *egm pachetele sub
burtile oilor. 'unt cinci mii o dat.
C$R$"$3 4i, Pilotei, tu ai fcut armata la husari9 "e!aia fi se &ice Popa +un9
PI*(+EI3 Nu, la e printele 'nagoveanu. El provine din $rtilerie. 4ie mi!a plcut cavaleria.
C$R$"$ ;ridic, lingura din blid si o opreste mirat n fata ochilorK o bucat de came<3 Ce!i
asta97 $ naibii stevie a ncoltit cu carne pe ea. 5it9
PI*(+EI3 E miel. 6ai, mnnc si &i!i mai departe. *a noapte am de lucru.
C$R$"$3 Nu dormi, de!aia esti palid. $vem nevoie de tine sntos.
PI*(+EI3 'criu o #iblie n cinci volume. ( s!o rspndim n toat tara pe post de abecedar. $sia
o sa se stie despre mine. Restul o s rmn n sufletul poporului loiuaa. fYu riu!e team.
C$R$"$3 E greu s faci o fr, Pilotei. #rtianu vrea s nu ierte nimic. $m ndurat destul.
(amenii nostri sunt decisi s fac )nirea.
PI*(+EI3 N!avem armat, Eugene. tranul n!a mai fcut o rscoal de o sut de ani.
C$R$"$3 Iesim cu preotii. $propo, s le dai dea de veste c trebuie s numere brbatii din
fiecare sat. *istele s le trimiti la mnstirea (strov, din Climnesti. 5oi trimite oameni s!i
nvete cum s se adune si s ia orasele cu asalt.
PI*(+EI3 $m nevoie mai mult de clreti care s duc poruncile mele ntre biserici. E greu.
C$R$"$3 5orbesc cu #rtianu, s vedem ce putem face. Pentru udetele noastre nu cred s fie
problem, n 4oldova vorbim cu ?oglniceanu.
/1 P
PI*(+EI3 =sta tot muieratic a rmas9 "up ce c e pocit, am au&it c!si mai d si cu parfumuri.
C$R$"$3 +u vorbesti9 4ai scrii poe&ele9
PI*(+EI ;ars<3 'sst, s nu te prind7... ;ngriorat, nipnddin pine3< +otusi, n!avem armat,
Eugene.
C$R$"$3 $vem bani.
'coate din geant dou pungi de galbeni. *e pune pe mas si revine la bucate.
C$R$"$3 '!ti pltesti iscoadele.
PI*(+EI ;dintr!o dat re&ervat<3 "ac sunt bani de la masoni, eu nu pun mna.
C$R$"$ ;distrat<3 Ce contea& de unde sunt9 N!au miros.
PI*(+EI ;serios<3 Nu m ating de acesti bani, frate. E urm de evreu pe ei. Nu ating argintii
vn&rii.
C$R$"$ ;surprins si derutat<3 #anii stia servesc fr glas cau&a noastr. E un mprumut cu
dobnd pn ne punem tara pe picioare. Nu ne mai putem permite scrupule, ntelege sacrificiul
sta.
PI*(+EI3 Nu masoneria, Eugene7 Nu dati mna cu ei, pentru orice cau& din lume. 5om plti
secole dobnd la banii stia. 4ai bine murim cu arma n mn sub caii turcilor, dect acest
compromis. 'unt strini de neam, strini de gndul nostru vitea&. 5!au prins la strmtoare.
C$R$"$3 i folosim. Nimeni din noi nu crede. 4asoneria este doar un miloc. 'copul scu&
miloacele. $m intrat n loi, ne maimutrim cu ei n temple. $sta e7 *umea e a lor ast&i.
PI*(+EI3 Eu lumea asta nu vreau s!o primesc n casa mea. 4ai bine o cruce srac si o moarte
cu minile goale. $tt avem3 credinta. Nu v stergeti pe picioare naintea ei, c v blestem.
C$R$"$3 Pilotei, noi suntem lupttori. Ne batem. 4ine vom nvinge. "ac nu mine, poimine.
"up aia facem slub si ridicm o biseric. "e ce nu ntelegi9
"IN$'+I$ #R=+I$N) P /.
PI*(+EI3 ncep s cred c viata n Republica france& v!a ndeprtat de adevr. ;'e ridic
martial.< #iserica noastr nu st ntr!o btlie dus ntr!un an din calendar. #tlia ei se numr n
milenii. +u uiti c eu nu repre&int n capul #isericii o functie oarecare ntre dou slube. Eu
conduc ast&i tara. $ia de os, fr stat, fr granite si fr arme. n tara asta pe care o conduc eu
poporul rom2n e unit de mult. ;'e aplec spre el si spuse rspicat3< N!are nevoie de alegeri libere.
C $R$" $ ;impresionat, ia banii de pe mas si li bag la loc n geant<3 Nu vreau s te supr.
#rtianu va veni si vei discuta cu el. $tta vreau s stii3 nici unul dintre noi nu si!a pierdut
credinta. Ne prefacem, sta e adevrul. Nu putem rmne un popor fr stat, clcat n picioare de
vecini. $vem nevoie de granite, si granitele sunt ast&i n minile masonilor. $sta e lumea, la
urma!urmelor.
PI*(+EI ;trist<3 )rt lume.
Carada se ridic ncet, se apropie si se las n genunchi lng mitropolit, si apleac fruntea n
poala naltului prelat.
C$R$"$3 Iart, printe.
PI*(+EI3 Cur c nu dai mna israelitului.
C$R$"$ ;ridic ochii si!, priveste drept<3 Nu pot s ur asta.
(lteanul asteapt nc un cuvnt, dar el nu vine. 4itropolitul priveste spre icoan cu mare tristete.
C$R$"$3 Iart, printe, acest pcat de la care nu ne vom da n lturi.
( lung asteptare ca mna cu inelul mitropolitan s se miste. Intr!un tr&iu, Pilotei o ridic ncet si
o asa& pe crestetul olteanului.
PI*(+EI3 "umne&eu s v ocroteasc.
// P $le% 4inai 'toenescu
"in ochii preotului coboar primele lacrimi. 4u&ic de cadril.
#ucuresti. #al la palat
n saloanele palatului Ghica este bal. Printre invitati recunoastem femeile agente ale lui Ion C.
#rtianu. Elena Ghica !mortal, sni si nuri ! ,!a luat la dans pe I. 0ilipescu. *u%ita 0lo!rescu este
cu "imitrie Ghica. $na Racovit ! re&ervat si inteligent ! conversea& cu doctorul "avila.
$pare Catrina "espot la brat cu Georges 'errurie, comisar al 0rantei pentru alegeri, ntr!un colt
cu oglin&i, #arbu Catargiu ! sobru, chiar dispretuitor pentru astfel de oca&ii mondene ! discut cu
$le%andru Ghica, noul caimacam. Este si generalul 0lorescu.
0*(RE'C)3 Rebelii au auns la RusciuN, $ltet. 4i!a venit depes de la 'tambul. $u primit
acordul 'ultanului.
G6IC$3 "unrea e lat. )neori este att de umflat, c poti veni n lung de la 5iena ntr!o singur
&i si s n!o poti trece de!a latul n sapte &ile.
0*(RE'C)3 Cu rebelii n tar vom avea sigur agitatii trnesti. 5 sftuiesc, $ltet, s amnati
luarea birului. Rebelii au legturi pn n 4oldova.
G6IC$3 "ac vor trece "unrea, i voi tine &i si noapte sub observatie. "ar eu nu cred c trec.
Cti sunt9
0*(RE'C)3 "eocamdat, patru3 Rosetti, doi frati Golesti si "umitru #rtianu.
G6IC$3 Cei mai ri. +u ce &ici, #arbule9
C$+$RGI)3 Ceea ce m ngriorea& pe mine, $ltet, este c Ion, cellalt #rtianu, a intrat n
tar, s!a plimbat pe unde a vrut, iar acum nu mai e de gsit.
*)FIt$ ;apare din bal<3 $aa, dar 4ria 'a n!are picioare dect pentru stat9 I!an s vd cum
dntuiti7
l ia. #rbatii pleac usor fruntile la ndeprtarea caimacamului.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P /T
0*(RE'C) ;usor nemultumit<3 si tu, #arbule, l musti prea tare.
C$+$RGI)3 )n dobitoc.
*a bal.
E*EN$3 "ar, domnule 0ilipescu, m nnebunesc dup trsuri. (dat am si lesinat ntr!o trsur si
nu mai stiu ce s!a ntmplat.
0I*IPE'C) ;prins<3 $m patru de la 5iena si una de la Petersburg.
E*EN$3 $h, mor s le vd. 4erg toate cu telegari, c am au&it acum c vor s le bage aburi n
fund9
0I*IPE'C)3 $rmsari pur snge.
E*EN$3 Nu mai spune, c mor. Negrii9
0I*IPE'C)3 4aron.
E*EN$3 Cum e ciocolata. $h, cum stiti voi brbatii s seduceti femeile sensibile.
0I*IPE'C)3 $m si un cupeu *eon Comnino.
E*EN$3 +ot maron9
0I*IPE'C)3 $lb.
Iasi, noaptea
Ion #rtianu si Eugen Carada psesc cu fereal pe o ulit a lasiului. Carada poart un felinar
nvelit, care arunc lumina doar n os, spre picioare. 'e opresc la rscruci, se orientea&, pornesc
mai departe. In sfrsit, se apropie de casa pe care o caut. "e la distant observ o luminit. Este
arul unei tigarete aprinse. $le%andru loan Cu&a, n uniform si cu sabie, fumea& folosind un
porttigaret. Conspiratorii schimb parole.
C$R$"$3 >Nicolae #lcescu@. C)8$3 >Rosenthal@.
Cu&a arunc tigara si se mbrtisea& cu cei doi. Este o mbrtisare brbteasc, fr cuvinte. Cei
doi munteni intr n cas.
/- P
Cu&a ramne afar. #rtianu este travestit n negustor, si scoate grbit cciula si mantaua.
?oglniceanu le iese n ntmpinare n cmas alb deschis la gt si cu suman bucovinean. "au
mna.
?(G=*NICE$N)3 $vem din nou trupe rusesti la Prut. $u spioni peste tot. n ultima lun n!au
ncetat s msoare vadul. #R=+I$N)3 Nu vor intra. 5or s ne tin n spaime.
'e asa& la mas. ?oglniceanu aduce vin si o strachin cu poale!n bru. 'e asa& si el.
?(G:*NICE$N)3 '!ti spun sincer, nu!mi vine s cred c vom reusi la Iasi, cu rusii mereu tt
de aproape. Grigore 'turd&a cumpr voturi n $dunare si terori&ea& orasul cu vesti de inva&ie.
C$R$"$ ;ctre #rtianu<3 $s putea ramne la Iasi. l termin repede.
#R=+I$N)3 $tunci chiar ar avea motiv s intre. 4ai degrab l convingem pe 'turd&a c are
succesul asigurat. 5a slbi teroarea.
"e afar se aude tusea lui Cu&a. ?(G=*NICE$N)3 $ venit Negri.
Intr Costche Negri. Este un brbat nalt, brunet, nervos. 0ata si minile i sunt acoperite de
bube. Este bolnav de furunculo&.
NEGRI3 Nu v mbrtise&, c v dau bube. +e!ai ngrsat, Ioane.
#R=+I$N)3 $m pus mosia pe picioare. $cum dou &ile mi s!a nscut primul vitel.
"IN$'+I$ #R=+I$N) I /E
NEGRI ;ctre ?oglniceanu<3 4ihalache, mie d!mi can nou. ;*ui #rtianu3< "ea a&i!
dimineat te cuta $gia prin oras. 4!au ntrebat. I!am bgat n m!sa.
?(G=*NICE$N)3 Panu n!o s vin la ntlnirea asta. *!am lsat la teatru, ca s dea liniste
agentilor Politiei. *!am sftuit s!si ia o femeie dup aia si s!i plimbe prin Copou. Nu vor crede
c ne ntlnim fr el.
#R=+I$N)3 ' ncepem. "umitru, Nicolae, stefan si Ro!set au auns la RusciuN. $u obtinut
firmanul Portii, dar caimacamul $le%andru Ghica tot vrea s amne. 5or intra. Eu ns va trebui
s m ntorc la Paris, s scriu de acolo cteva scrisori spre tar, apoi s revin cu acte n regul.
Care e situatia n 4oldova9
?(G=*NICE$N)3 $vem maoritate, dar asta nc nu se stie. 'turd&a lucrea& tare. $ cumprat
si oameni de!ai nostri. $u venit si mi!au spus.
#R=+I$N)3 *uati!i banii. +ot ce d animalul sta puneti ntr!un fond al loei si folositi contra
lui.
NEGRI3 $tunci s!i cer si eu.
#R=+I$N)3 $r fi prea bttor la ochi. i vei tre&i suspiciunea. Nu.
?(G=*NICE$N)3 "ou lucruri vreau s stabilim acum. #a nu, trei. Primul3 mergem pe solutia
a doi domnitori n 4untenia si 4oldova care cedea& tronul unui print strin9 'au alegem direct
printul strin la Iasi si voi l confirmati la #ucuresti9 $l doilea3 n ca& de interventie ruseasc, ne
batem9 si trei3 s decidem acum unde punem capitala.
#R=+I$N)3 Primul3 eu sunt pentru un print strin ales direct. "in pcate, el nu poate fi france&.
$nglia n!a vrut s accepte repatrierea e%ilatilor dect dac urm c nu punem france& pe tron.
$sta ne!a dat peste cap. l aveam pregtit pe Canino #onaparte.
NEGRI3 Printul Eugenio Carignano, c e latin ca noi.
#R=+I$N)3 Nu stiu.
?(G=*NICE$N)3 Poate un print rus din cas german.
TD P
#R=+I$N)3 E%clus. Nu pun rus pe tronul lui stefan cel 4are.
"e afar se aude tusea lui Cu&a. #rbatii se privesc speriati o secunda. Carada sare la us cu
pistolul n mn. )rmreste curtea prin geamlc, apoi revine ceva mai potolit.
C$R$"$3 Cu&a aprinde tigar de la tigar.
#R:+I$N)3 Ce dracuH fumea& si Cu&a sta att de mult7
NEGRI3 E vitiul lui.
#R=+I$N)3 E clar3 suntem nepregtiti acum pentru domn strin. $legem doi rom2ni din ai
nostri si cstigm timp s gsim printul strin. Pe cine puneti n 4oldov9
?oglniceanu si Negri se privesc vi&ibil stingheriti, n sfrsit, ?oglniceanu arat spre Negri.
?(G=*NICE$N)3 Pe el.
#R:+I$N)3 Cu furunculii stia pe fat9 Nu te uiti la el cum se scarpin ca un riat.
NEGRI3 "ar m trate&. 4 vindec pn la alegeri.
#R=+I$N)3 +e vindeci pe dracuH7 ( s dai la toat lumea. )nde s!a mai au&it domn care s nu
poat atinge o slug, un obiect, o femeie... na7
?(G=*NICE$N)3 l punem pe $nastase Panu.
#R=+I$N)3 4ai merge.
#ucuresti. #al la palat
*u%ita 0lorescu frece pe rnd pe la prietenele sale si le face semn. 0iecare gseste o scu& pentru
a!si prsi partenerii. *a Elena Ghica trebuie s intervin direct. E nlntuit de 0ilipescu, care i
tot sopteste la ureche.
*)FIt$3 Eleno, drag, eu plec.
"IN$'+I$ #R$+I$N) P T,
E*EN$3 $sa devreme9
*)FIt$3 Copilul7 ;n timp ce o mbrtisea&, la urecheG 'alonul mic.
Elena Ghica intr ultima n salonul mic al palatului, unde dea asteapt *u%ita 0lorescu, $na
Racovif si Catrina "espot.
*)FIt$3 I!ai bgat limba n ureche IuH nenorocitul la c te!a v&ut tot balul.
E*EN$3 $m vesti.
C$+RIN$3 si eu.
E*EN$3 E%ilatii au primit drept s intre n tar, dar caimacamul a fcut ordinul pierdut.
C$+RIN$3 *a Giurgiu au aprut manifeste care cer intrarea e%ilatilor. Polifia nu le adun. #a
chiar trec pe lng afise fr s le rup. ( ntrunire a comitetului de primire nu a fost spart. $far
a stat un politist care i!a p&it.
*)FIt$3 =stia pregtesc ceva. Caimacamul a susotit toat seara cu 0lorescu si #arbu Catargiu.
*!am luat la dans pe Ghica. Prea sigur pe el.
E*EN$3 $l meu &icea...
*)FIt$3 Care din ei9
E*EN$3 Nu fii cutr, c te iau de peruc acuH.
*)FIt$3 6ai, f, c!am glumit. 8i!i.
E*EN$3 0ilipescu &icea c nu le pas de e%ilati. C "unrea e lat... chestii de!astea.
$N$3 "avila spunea c se ntlnesc prea des. "e dou!trei ori pe &i. $gentii intr si ies ntr!una
de la domnitor.
*)FIt$3 E clar c pun ceva la cale. ntind capcane.
C$+RIN$3 'errurie nu stie nimic. E un france& cu capul n nori. i asteapt mine pe e%ilati la
Consulatul france& ca s!i felicite.
E*EN$3 'pune!i c ceva nu e n regul si s fie cu ochii n patru. =stia trag pe sfoar 0ranta,
chestii de!astea...
TA 1
$N$3 4ie mi!e team ca vrea s!i omoare la RusciuN.
*)FIt$3 Eh, brbatii nostri sunt obisnuifi cu pericolul sta. $u fcut puscrii. stiu s tin arma.
Nu se las ei tiati ca puii.
E*EN$3 0ilipescu sta e un porc. "ar am hotrt s rmn cu el n noaptea asta.
*)FIt$3 $i gri s nu!, termini nainte s!ti spun ce avem nevoie. Pe #utulescu ,!au luat cu
cearsaful.
E*EN$3 Cine, eu9 +u esti nebun9 Pe #utulescu nu ,!am mai v&ut de...
*)FIt$3 "egeaba, oricum n!o s!, mai vad nimeni. 0etelor, s nu plecm din bal pn nu
prindem firul. Catrina, pune!, pe 'errurie al tu n gard. ' vorbeasc la Consulat. ' stea
frantuii trei. $na, tu nu te de&lipesti de "avila. I se face unuia ru, i se casc ochii de fric,
atunci l ntrebi. #iguie, delirea&... "avila l consult, iar tu pui urechea. +u, Elena. E*EN$3
'ugativ. Pn dimineat e gol ca o fntn seaca. *)FIt$3 #ine, iesiti pe rnd.
Iasi, noaptea
?(G=*NICE$N)3 $nastase Panu are o idee. ' alegem domnul la Iasi, dup care s strngem
armata si s coborm cu ea la 0ocsani, n &iua alegerilor de la #ucuresti, rupem granita si coborm
n 4untenia.
NEGRI3 )nim armatele undeva pe cmpie si intrm mpreun n #ucuresti, n felul sta punem
acelasi domn.
#R=+I$N)3 E prea riscant. (rice folosire a armatei poate provoca interventie. Ce facem dac
intr rusii9 $rmata 4oldovei e os, la #ucuresti.
?(G=*NICE$N)3 Ne!am putea ntelege cu ei. *e promitem c nu opunem re&istent dac vor
s treac spre +urcia. n doi ani proclamm independenta.
#R=+I$N)3 Cre&i ca n!as vrea7 "ar mi!e team c 0ranta nu va fi de acord. Pierdem tot.
(ricum, discut si variant asta la Paris.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P TB
#R=+I$N)3 $ltceva9
NEGRI3 $r mai fi problema capitalei. lasiul cred c este mai bine.
#R=+I$N)3 Prea aproape de rusi.
?(G=*NICE$N)3 $ici gresesti, Ioane. +u ve&i Rom2nia pe granita asta, la Prut. Nu te gndesti
c tara unit va duce frontiera la Nistru. lasiul ar cdea cam la miloc.
#R=+I$N)3 $m cel putin trei argumente mpotriv. )nu3 snteti departe de un ru navigabil.
"oi3 n!aveti po&itie favorabil pentru comert. +rei3 orasul e plin de evrei. Cred c acum sunt mai
mult de umtate.
?(G=*NICE$N)3 $tunci s fie Roman capitala. Chiar numele se potriveste.
#R=+I$N)3 Nu e rea ideea. Eu sunt pentru.
NEGRI3 Eu totusi voi candida, s stii. *a #ucuresti cine va fi9
#R=+I$N)3 Nicu Golescu. 5om avea nevoie de un militar.
$far, Cu&a continu s stea de pa&, ascultnd &gomotele orasului. *a picioarele dealului se vd
plpind luminile n ferestrele caselor. 'e aud clinii. "inspre Copou chiar vine un &um&et de
petrecere. "e la teatru sau de la casa vreunui boier. 0umea& linistit.
RusciuN. 0oarte n &oii, apoi &iua
$se&ati pe culmea unui deal ;prima imagine este opusul ultimei de la Iasi<, "umitru #rtianu ;1D
de ani<, Nicolae ;1T de ani< si stefan Golescu ;1- de ani< si C. $. Rosetti ;1/ de ani< privesc cu
nesat dunga rsritului dinspre tara lor. Este o lung secvent tcut, n care personaul este
chipul, portretul fiecrui e%ilat. E%plo&ia primei ra&e de soare rosiatic taie unda fluviului si
proiectea& pe fata brbatilor o culoare sngerie.
n dreptul figurii lui "umitru #r2tianu imaginea se alterea&, ncep s apar imaginile alb!negru
;sau sepia< ale secventei i&gonirii lor din tar n ,-1-, dup revolutie. Revenirea se face n cadrul
casei din RusciuN, cu fereastr la "unre, n care locuiesc cei patru.
T1 R
NIC(*$E3 Nu mai am rbdare. 5oi vedeti c am albit9
s+E0$N ;de la fereastra<3 Nu misc nimic pe malul nostru.
R('E++I3 Eh, s!au tre&it tr&iu. Nu!i stii pe grnicerii rom2ni9
")4I+R) ;din pat, citeste<3 Eu &ic s dormiti si voi, c dup ce aungem acas n!o s mai aveti
timp.
NIC(*$E3 stiti ce mi!a lipsit toti acesti nou ani9 ( ciorb de burt dreas cu smntn si ardei.
R('E++I3 4ie pur si simplu mi!a fost dor de #ucuresti.
")4I+R)3 "rag Rosetti, e vai de capul tu. 5a trebui s!, radem de pe fata pmntului. Parc e
un trg de caravane.
s+E0$N3 ( salup a cpitniei7
Nicolae Golescu si C. $. Rosetti se reped la fereastr, ntr!adevr, matelotul unei salupe cu pn&e
ce se apropie face semne de acostare.
NIC(*$E ;repe&it<3 ' coborm7
Cei trei nvlesc spre us, dar sunt opriti de "umitru #rtianu.
")4I+R)3 'tati locului7 ;'e ridic pe marginea patului si si pune meticulos semn la carte.< 4
duc eu. ;si mbrac haina si le vorbeste din us<3 Nici o slbiciune.
Imaginea trece n port, unde salupa trage la mal. )n ofiter rom2n coboar, si pre&int
documentele, apoi urc spre casa n care sunt ca&ati e%ilatii. Cnd intr n holul larg, si scoate
chipiul. Este foarte tnr, dar destul de sigur pe el. (arecum rigid n miscri, el se ndreapt
hotrt ctre "umitru #rtianu, care l asteapt n picioare.
"I4$3 "omnul "umitru #rtianu9 ;*a confirmarea lui #rtianu, salut scurt<3 'unt
sublocotenent "ima, din artilerie.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P T.
;"eschide port!hartul si scoate patru pasapoarte mari, sigilate.< $vefi aici permisele de intrare n
5alahia.
#R:+I$N)3 4ultumesc, domnule sublocotenent. Cine v!a trimis9
"I4$3 Comandantul meu.
#R=+I$N)3 Cum l cheam9
"I4$3 Este secret militar, domnule.
#R=+I$N)3 $h, da, iart!m27 Ne vom mbarca imediat.
"I4$3 'unt si purttorul unui mesa verbal, domnule.
#R=+I$N)3 5 ascult.
"I4$3 n mrinimia lui, caimacamul 5alahiei va trimite la ora &ece o salup special pentru a v
trece "unrea. Prin acest gest doreste s arate c nu poart ranchiun fostilor revolutionari.
#R=+I$N) ;privind mai atent pasapoartele<3 ' nteleg c nu putem trece altfel9
"I4$3 Permisele sunt valabile ncepnd cu aceast or. 5i s!a dat timp s puteti anunta rudele, pe
eventualii camara&i. 5eti putea srbtori n Giurgiu.
#R=+I$N)3 ntr!adevr, neasteptat de generos, caimacamul nostru. $ltceva9
"I4$3 $tt, domnule. ;'alut si pleac.<
Rs de femeie.
#ucuresti, noaptea spre dimineata
n pat cu 0ilipescu, Elena Ghica i d s bea. Ea nssi pare beat. Rde, turnndu!i paharul pe gt.
0I*IPE'C)3 4!ai nnebunit, soro. Ce!mi tot dai9
E*EN$3 ' ai trie, s!i prpdesti pe dusmani.
0I*IPE'C)3 Ehe, dusmanii mei... Ce!am avut si ce!am pierdut. $ fost unuH, negustor...
E*EN$3 Eh, negustor7 Eu &iceam de &urbagii ia, de revolutionari.
T/ P
0I*IPE'C)3 6e, he, heee... Revolutionari9 Niste golani. ( s!i ia... ;I se mpleticeste limbaK
caut ceva prin pat.<
E*EN$3 Ce cauti9 Na batista mea. "aH cine s!i ia pe vagabon&ii ia9 '!i ia dracuH7
0I*IPE'C)3 Pi chiar o s!i ia.
E*EN$3 $sa7 "oamne, de!am scpa tara de ei. Poate faci tu ceva, c te!am v&ut3 esti n putere.
0I*IPE'C)3 6e, he, heee... ( s!i ia. Pi ce credea ei... 6ran la pesti...
E*EN$3 Nu mai spune7 i necati9
0I*IPE'C) ;ametit, si mieste ochii ncercnd s vad pendul<3 Cte ore sunt9
E*EN$3 Cumtate dup opt.
0I*IPE'C)3 6e, he, heee... 4ai e putin si gata.
E*EN$3 si gata ce9
0I*IPE'C) ;o priveste dintr!o dat cu ur, dar prin aburii betiei<3 Gata cu revolutionarii ti,
putoarea dracului7
E*EN$ ;surprins<3 Ce9
0I*IPE'C) ;aproape scuipind<3 "a, conspiratorii ti si criminalii ti, curva dracului. Credeai c
nu stiu9 Pe fundul "unrii o s sfrseasc.
Elena, speriat, d s se ridice, dar brbatul s!a agtat de cmasa ei. 'e lupt, l plesneste, n!o
las. #rbatul nur. Redevenit lucid, Elena si transform rapid miscrile n gesturi ale unei
femei versate, i pune un genunchi peste piept, i blochea& cu cotul minii drepte brbia,
descoperindu!i gtul, iar cu mna cealalt i strnge profesional carotida. 0ilipescu deschide larg
gura fr aer, scotnd din gt un horcit liniar. Pe umtate goal, Elena culege din fug rochia si
cu ea la piept iese n strad, asa, de&brcat. +re&este un birar care motie. >Cucoan777@ ! url
omul cu ochii iesiti din orbite. >4n7 ! i strig femeia, n *ipscani@. +rsura tsneste cu caii
speriati.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R TT
n acelasi timp, salupa trimis de caimacam pluteste pe "unre, aducndu!i spre malul rom2nesc
pe e%ilati. "e ea este legat o lotc. Cpitanul vasului este un agent al $giei travestit. 'chimb
priviri semnificative cu matelotul care l nsoteste. Cei patru e%ilati nu pot fi atenti. Privesc cu
nesat trmul. $rat, pe msur ce le recunosc, locuri de pe mal.
+rsura cu Elena Ghica aunge acas la Eugen Carada. E tot de&brcat, cu snii pe afar, n
picioarele goale, n fata casei, trectorii se opresc socati. ( mam acoper ochii unui copil de
scoal. )n brbat si scoate plria. Elena urc disperat scara spre eta. #ate cu pumnii, cu
palmele, cu picioarele n usa apartamentului.
E*EN$3 "eschide7 "eschide7
C$R$"$ ;dup ce a ntredeschis prudent, deschide usa larg<3 Ce!i9
E*EN$ ;i cade n brate<3 i omoar.
C$R$"$3 )nde9
E*EN$ ;abia mai sufl, slab, la captul puterilor<3 *a Giurgiu. 5rea s!i nece.
Carada tsneste pe lng ea. 0emeia se las ncet pe us pn atinge podeaua. I&bucneste ntr!un
plns cinat, ca de n!frngere. $bia mai are putere s ridice un colt de ruf pentru a!si acoperi un
sn.
'ecventele urmtoare vor fi ntrerupte de scurte flashuri cu Eugen Carada n picioare pe capra
trsurii, alergnd spre Giurgiu.
*a umtatea fluviului, profitnd de neatentia e%ilatilor, cpitanul face semn din cap matelotului.
$cesta se apleac si scoate un cep din bordul navei, lsnd apa s tsneasc nuntru. 'ar amndoi
n barca legat de salup. 5asul ncepe s se aplece pe partea opus puntii unde se afl cei patru.
"umitru simte peri!
T- P
colul. #agae si nvoade, colaci de frnghie si alte obiecte marinresti ncep s alunece ntr!o
parte. #rbatii strig3 >tine!te, Nicule7@ 0rafii Golesti se mbrtisea&. salupa se scufund brusc.
$uns la granit, Carada sare din trsur si las caii s goneasc mai departe. 'e repede la ponton,
dar este oprit de soldafi. 'e lupt cu ei, scap, fuge spre balustrada pontonului. *umea e strns si
comentea& naufragiul, i d violent la o parte. Priveste disperat undele "unrii. Pustiu. 0luviul
curge molcom. Carada bate cu pumnul n balustrad.
)N (4 CI)"$+3 0iti linistit, domnule Carada. I!a cules un pescar.
)si trntite.
#ucuresti. 8iua
)sile duble ale palatului Ghica sunt trntite de pereti. 8inca Golescu, nvesmntat ca mare
boieroaic atac n fort fiecare rind de usi. Nu!i st nimic n cale. 'ervitori, functionari, soldati.
$larmat, un grup de militari i iese n ntmpinare de pe un culoar. (fiterul din frunte se
blochea& cnd o vede3 >$h7 'ru!mna, mtus7@ +rece pe lng ei ca o furtun. I&beste si ultima
us, dnd direct n cabinetul de lucru al caimacamului $le%andru Ghica. $cesta, de la birou,
poart o conversatie cu #arbu Catargiu, aflat n picioare.
8INC$ ;fiar<3 4, nenorocitule, te tre&esti pe mosia IuH tacHtu9 4, renegatule, te belesc cu mna
mea.
G6IC$3 "o.. .do.. .doamn7
8INC$3 Pi ce, m, eu s doamn cu tine, m, criminalule9 $i vrut s!mi omori copiii. +e
strivesc, aschimodie.
n timp ce vorbeste, aproape la fiecare replic arunc ceva de pe biroul domnitorului. $cesta d s
se duc dup
"IN$'+I$ #R=+I$N) P TE
ele, s le culeag de pe os. 'unt acte, climri ! Ghica este stropit !, press!papier!uri, statuete, n
spatele ei apare $ga, speriat si rvsit.
C$+$RGI) ;ncercnd sa nteleag<3 "oamna Golescu7
8INC$3 +u s taci, c!ti trag una de!ti &boar ochii pe perete. ;5ine mare si decis spre Ghica3< Ia
&i!i, m, otreap3 ai vrut s!i omori9 Pe copiii mei, m9 ;$runcarea de obiecte devine sistematic,
pe msur ce se apropie ameninttor.<
G6IC$3 Eu... nu... eu...do...do...
8INC$3 Pi ai tu vn s ntin&i mna spre brbatii trii, m, strpitur. 8ici c esti rom2n9 Pastele
m!ti de trdtor7
C$+$RGI) ;ncercnd cumva s!, scape si pe domnitor<3 "oamna Golescu, v rog s v opriti.
;Ghica este aproape c&ut n genunchi.< ;'pre $g3< nchide, dracuH, usile7 ;Revenind si ncercnd
s o calme&e pe femeieK aceasta s!a oprit cu pumnii strinsi, gata s!, striveasc pe Ghica<. Coan
8inco, vreau s nteleg si eu.
8INC$3 5rei s ntelegi9 ntreab!, ce!a fcut la Giurgiu. $ vrut s!mi nece copiii.
C$+$RGI) ;surprins<3 Este adevrat, $ltet9
Ghica d din cap vinovat, apoi si acoper fata pentru a nu fi lovit de 8inca.
C$+$RGI) ;sever si superior, ctre $g<3 "u!te imediat si adu!i pe e%ilati la #ucuresti. $cum s
misti7
8INC$ ;privindu!lpe caimacam cu ochii subtiati, suiernd<3 ' piei din tara asta7 ' fugi, s nu
mai aud de tine, s dispari7
'e ntoarce pe clcie si pleac asa cum a venit, gonind totul ncalc.
-D P
C$+$RGI) ;asteapt ca domnitorul s se ridiceK nu!, aut<3 $ti ncercat asasinarea liberalilor9
Cum ati putut face o astfel de nebunie9
G6IC$3 #arbule... 4i!au cerut!o austriecii... rusii... +oat lumea i vrea morti.
C$+$RGI) ;revoltat<3 "ar nu v dati seama la ce v!ati e%pus9 "umneata, un print pmntean,
s!ti pte&i domnia cu snge de rom2n9
G6IC$ ;epui&atK c&ut cu coatele pe birou si cu fruntea n pumni<3 'unt niste lupi feroce,
#arbule. =stia vor vrsa snge rom2nesc ct n!a curs sub turci.
C$+$RGI)3 #ine, dar un asasinat deschide orice cale de r&bunare. Cnd stiati c au umtate de
Europa de partea lor, cum ati putut crede c!i potoliti astfel9 "ar presa9 "ar Consulatul france&9
4ine ne vor sfisia.
G6IC$3 $sta fiindc n!a i&butit.
C$+$RGI) ;cu dispret<3 stiam c esti lepr, cnd te!au pus turcii. "ar si ageamiu9...
si ia bastonul si plria si iese.
Pahare ciocnite. Y
4osia 0lorica
Prietenii ciocnesc n cinstea revenirii n tar. Conacul este gata, astfel c srbtoarea e dubl. Ion
C. #rtianu este alturi de fratele su, "umitru. $nica este fericit, n sfrsit, dar bucuria ei nu se
manifest prin e%uberant. Pune bucate pe mas, repede fetele din sat aduse s serveasc la mas,
i mustruluieste drgstos pe brbati.
N. G(*E'C)3 4 necam si n!apucam s!ti mnnc puiul cu smntn, dad $nica.
$NIC$3 5e&i s nu te neci cu vreun cioc. ;4c. Golescu poart cioc.<
"IN$'+I$ #R=+I$N) I -,
R('E++I ;cu ochii dup o fat<3 "ar o pulp mai &dravn cnd ne dai9
$NIC$ ;i d peste mn<3 $m un sut mai &dravn, nu!, vrei9
s+. G(*E'C)3 $nici ar trebui s!i dm sabie. Ca sergentul de la 'aint!Germain.
$NIC$3 4ai bine mi!ati da un tun. ' dau dup voi cnd o luati ra&na.
")4I+R) ;ridic paharul<3 0ratilor7 4ai avem putin de trit. "umne&eu a vrut ca tineretile
noastre s curg mai repede. $cum avem n fat doar ctiva ani, dar mai lungi. 5 provoc s
trageti de fiecare &i cu ambele brate. +riasc Rom2nia7
Rspuns la unison3 >+riasc7 +riasc7@ $nica ciocneste si ea cu ei. #eau toti stnd n picioare n
urul mesei. Pare un ceremonial de conurati.
$far, n noaptea satului se aude un plnset de copil mic. ntr!o colib, lng o vatr cu foc, Ileana
si tine biatul la piept. *uminat de candoarea maternittii timpurii, desface cmasa si i d snul
s sug. 'uptul pofticios al acestui copil este ultimul sunet al episodului.
EPI'(")* A
Iasi, ,-.-
Pe scena +eatrului National din Iasi se oac o pies la mod. $sist si caimacamul 5ogoride,
boieri conservatori si unionisti moldoveni. #inenteles, unii stau n loe, ceilalti la galerie. $rtista
din rolul principal, 0rosa 'arandM, o tnr brunet de ,/ ani, se abate de la te%t, vine spre public
si lansea& mesae unioniste. Rsete, rumoare, replici din sal.
$G$ 4(*"(5EI ;n lo, la urechea domnitorului<3 ' pun s!o areste&e, 4ria +a9
5(G(RI"E ;rbdtor<3 Nu, las!o n pace.
$lt replic a artistei si alt reactie a slii.
$G$3 E o bagaboand. ' pun s!i rup picioarele.
5(G(RI"E ;superior si mascul, dar ferindu!se de sofia lui, Cocuta, care agit evantaiul alturi<3
Picioarele alea frumoase9 Esti prost. Cu alea trebuie fcut altceva.
$G$ ;timp<3 6i, hi, hi, c bine le mai faceti, ale naibii de putori.
Pe culoarul etaului I se strecoar ca o umbr Eugen Carada. " prudent la o parte draperiile loei
n care este *u%ita 0lorescu. Intr si rmne ascuns. *u%ifa l simte, dar nu ntoarce capul.
C$R$"$3 *es mOs ont des oreilles.
*)FIt$3 *Hoccasion faitle larron.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P -B
C$R$"$ ;dup o pau&<3 5ogoride a primit scrisori importante de la Constantinopole. *e!a pus
n scrinul din dormitor. *)FIt$3 4 ocup.
Ropote de aplau&e. 5ogoride se ridic n picioare, afisnd un &mbet rece. 0rosa i face semn de pe
scen, e%agerat, usor batocoritor, iar 5ogoride i rspunde cu o acolad elegant. *u%ita iese pe
culoar si si face loc printre spectatori. $unge la cabina 0rosei tocmai cnd artista primeste n us
felicitri. ( mpinge nuntru.
*)FIt$3 +rebuie s!, regule&i.
0R('$3 4i!a fcut semn.
*)FIt$3 $m v&ut.
0R('$3 i trimet un bilet.
*)FIt$3 Nu!i trimeti nimic. Rmi n cabin, te schimbi. *a noapte e bal la Catargii. l lasi s
astepte. 5a crede c esti cu alt brbat.
0R('$3 $sta roade mintea armsarului. N!am s cede& imediat.
*)FIt$3 Nu prea avem timp.
)sa cabinei se deschide si un curier intr cu un cos mare de flori. 0emeile se privesc semnificativ.
*u%ita caut n buchet si gseste cartea de vi&it.
*)FIt$3 El e. '!a prins, hiena.
0R('$ ;n timp ce se demachia&<3 'unt cam obosit n seara asta. N!o s fiu n form.
*)FIt$3 Eu de seara asta am nevoie.
0R('$3 #ine, l duc la mine.
*)FIt$3 Nu, ne trebuie un loc ciudat, e%citant. Ceva ferit si sinistru.
0R('$3 n cimitir9
-1 R
*)FIt$3 Eh, n cimitir7 Nu. Ne trebuie un loc sigur si straniu. ;Caut.< 5reau ceva care s!i ia
mintile, s!, fac stpn pe el, s nu mai vrea s plece.
0R('$3 *a #aia turceasc.
*)FIt$ ;opriveste surprins<3 "aH vd c nu pier&i timpul prin Iasi7 Cum e9
ER('$3 $re sli multe si ntortocheate. E abur, te caut, nu te gseste. Cnd te prinde e ca un
taur ntrtat.
*)FIt$ ;interesat<3 : bon vini ( s ncerc si eu. "ar nu merge. =sta e domnitorul, ce mama
dracului7 Nu poti s!, aduci n i&mene la baia turceasc. ;Caut si gseste3< Cabinetul de stiinte
naturale al lui "imitrie Rallet7
0R('$K $colo79 Printre animale mpiate9
*)FIt$3 $colo. E si un elefant.
0R('$3 4ie mi!e fric de fiarele alea. $u un urs cu coltii rniti.
Prim!plan pe urs cu coltii rniti. 'lile cabinetului de stiinte naturale al lui "imitrie Rallet sunt
strbtute de umbre. Pasi de brbat, fosnet de fuste largi. E o pnd, un oc de!a v!afi!ascun!selea.
Carada, cu ochii lucind n ntuneric, urmreste ocul. *a un moment dat 5ogoride o prinde pe
0rosa. >$h7 'tai7@ !opune re&istent femeia. 5ogoride ntrtat o bruschea&. >Ce faci, mi rupi
mna7@ se apr 0rosa. 5ogoride devine violent. ( smuceste, i sfsie hainele apoi o trnteste pe
masa lung de lemn masiv din milocul slii. 'ecvente scurte cu capetele hidoase ale animalelor
;rt de porc mistret, de e%emplu< ntrerup n flash rapid si grotesc scena violului. Carada priveste,
dar nu intervine.
In timpul sta, *u%ita ptrunde n dormitorul lui 5ogoride. "in camera alturata se aud soapte de
dragoste. Este Cu&a cu Cocuta 5ogoride. 0emeia se druieste cu pasiune, l de&miard,
"IN$'+I$ #R=+I$N) P -.
l cheam. *u%ita 0lorescu deschide scrinul si caut scrisorile. *e gseste si le ascunde ntr!un
bu&unar secret.
"in gfiala ndrgostitilor se aude un sunet de ru.
Climnesti, mnstirea Co&ia
Pe malul drept al (ltului, mnstirea Co&ia pare o cetate medieval construit de cruciati. Castrul
roman de pe cellalt mal iese din aburii diminetii ca o stafie a trecutului, n curtea mnstirii e
ceva agitatie de preoti, n trape& s!au ntlmt mitropolitul Pilotei si Ion C. #rtianu.
#R=+I$N)3 Esti sigur c ungurii stia sunt hot2rti s actione&e n +ransilvania9 ' nu fie o
provocare.
PI*(+EI3 'unt toti ofiteri fugiti din imperiu si care au luptat n armata piemonte&. #udapesta i!a
proscris. Nu mai pot da napoi.
#R=+I$N)3 *e voi cere semne si parole. "ac nu rspund, eu nchei discutia.
PI*(+EI3 Cnd o s te de&bari de masoneria asta9 'e poate face conspiratie si fr ei.
#R=+I$N)3 'e poate, dar mereu i gsesti n locurile cele mai prielnice. "e la ungurii stia eu
vreau angaamente ferme.
"inspre cheile (ltului se apropie patru clreti. 'unt cercetati de pa&nicii mnstirii la o sican
organi&at naintea sfntu!lui lcas. "e la biserica #olnita se vd oameni narmati. )n clugr pe
marginea drumului sparge lemne, n spatele stivei este proptit o pusc. (fiterii unguri descleca
si intr n curtea mnstirii. Iau ap pe degete din fntna chiostrei ca dintr!un aghiasmatar. 'unt
condusi la #rtianu.
?*$P?$3 'unt generalul ?lapNa. "omnii care m nsotesc sunt ofiteri ai Comitetului National
)ngar. Csongrad7 8ala7 'omogM7
-/ P
Pe msur ce sunt pre&entati, ofiterii iau po&itia de drepti si salut scurt din cap. "ar #rtianu nu
reactionea&. Rmne n continuare n picioare, mut si imobil. ?lapNa ntelege, ntinde mina,
smulge un nasture de argint de la tunica lui 8ala si l arunc pe mas. #rtianu l ia, scoate un
cutitas si i desface capacul, nuntru este un trandafir rosu stili&at. #rtianu napoia& nasturele
lui 8ala si pronunta parola3 >Calandrion@. "au mna. 'unt invitati de mitropolit s ia loc. (
singur porunc pentru clugri3 >5in7@
#R=+I$N)3 $m primit instructiuni s pornim mpreun o alianta strns. 5oi porni cu total
ncredere n patriotii unguri. Nu am preudecti.
?*$P?$3 n viitoarea Europ a natiunilor acest spirit va guverna relatiile dintre rom2ni si
unguri. $veti n fat un om international.
#R:+I$N)3 5 ascult.
?*$P?$3 n foarte scurt timp r&boiul din (rient se va muta n (ccident. 0ranta si Piemontul
vot ataca $ustria, mpratul Napoleon doreste ca n acelasi timp, simultan, s i&bucneasc o
revolutie n )ngaria. Rom2nii sunt ntrebati daca intr n acest conflict.
#R=+I$N)3 Rom2nii sunt gata s participe pentru eliberarea Europei. "ar trebuie s e%iste
ntotdeauna un beneficiu si pentru ei. Cum l vedefi9
?*$P?$3 'unt purttorul unor informatii pretioase si proaspete3 unirea Principatelor si
autonomia fat de +urcia, n doi ani primiti independenta.
#R=+I$N)3 +urcia ne supr cel mai putin. Independenta este prematura pentru o natiune fr
institutii. Ce altceva ofer 4area *o9 ;Reactie la Pilotei si n continuare, la alte replici.<
?*$P?$3 Protectia 0rantei, accesul la 4rea Neagr, neinterventia Rusiei n 4oldova dac iese
domnitor omul vostru.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R -T
#R=+I$N)3 Interesante si foarte importante lucruri. *e apreciem ca fiind de mare valoare. Ce ar
trebui s facem pentru acest autor9
?*$P?$3 Rom2nii din +ransilvania si #anat s fie favorabili miscrii revolutionare ungare. '
nu ne sabote&e. *e vom acorda toate liberttile democratice.
#R=+I$N)3 si mai interesant7 +otusi, nu vd reali&area practic a acestei contributii.
?*$P?$ ;dup un moment de derut, si priveste colegii<3 *a +orino a avut loc o ntrevedere
secret ntre contele Cavour si domnul "umitru #rtianu. 0ratele dv. mi!a transmis c rom2nii
din #anat, +ransilvania si #ucovina sunt pregtiti pentru o ridicare n mas. "ac aceast
insurectie a rom2nilor va i&bucni, ea va da o fort imens insurectiei ungare.
#R=+I$N)3 $m primit o nstiintare de la fratele meu asupra acestei chestiuni.
?*$P?$3 In acest ca&, nu nteleg reticentele domniei voastre.
#R=+I$N)3 "omnule general, eu conduc aici un popor mpreun cu 'fintia 'a. "e la +orino,
natiunea rom2n se vede ca o pat mic pe harta Europei. "e aici, natiunea rom2n se vede ca un
urias trntit pe o parte, odihnindu!se asa de un secol. "umneavoastr si contele Cavour faceti o
greseal. si eu, ca rom2n, sunt cel mai prudent n afacerea asta.
?*$P?$3 5 dati seama c sunt interesat de opinia dumneavoastr. $r fi prea riscant s
declansm o actiune fr a fi siguri pe aliatii nostri.
#R=+I$N)3 5a rog s ntelegeti ct de dureros este pentru mine ceea ce am s v spun. 0ratele
meu a primit cu entu&iasm ideea unei spriiniri a insurectiei ungare. 0oarte bine7 mpratul
Napoleon este binefctorul nostru si noi i suntem datori. 'untem gata s ne ridicm la lupt.
"ar dumneavoastr, domnule general, stiti ce nseamn ridicarea la lupt a rom2nilor din
+ransilvania, #anat si #ucovina9 n trei &ile revolta se va transforma
-- P
n revolutie de eliberare national si primii dusmani veti fi voi, ungurii.
?*$P?$3 5 nteleg si v multumesc pentru sinceritate. 4!am convins c sunteti un om lucid,
domnule #rtianu.
"ialogul este ntrerupt de aparitia unui clugr care i sopteste lui Pilotei ceva la ureche.
4itropolitul se apleac spre #rtianu si i spune un singur cuvnt3 >Carada@. #rtianu se scu&
fat de unguri si iese.
#R=+I$N)3 Ce!i9
C$R$"$3 *a Iasi a i&bucnit scandalul. Caimacamul avea corespondent secret cu turcii, ;i d
scrisorile capturate de la 5ogoride.<
#R=+I$N) ;dup ce citeste una dintre ele<3 "a, e clar7 *e publici n toate &iarele.
C$R$"$3 $m nteles.
#rtianu revine n trape&a mnstiri, si cere iertare din nou si, dup o scurt replic pentru
mitropolit3 >0ii linistit7@, reia interventia. 8ala si coase nasturele la loc.
#R=+I$N)3 $sadar, domnule general, desi unirea tuturor rom2nilor este dorinta mea cea mai
fierbinte, a declansa acum o miscare a lor ar nsemna un act prematur. Eu nu pot risca o
nfrngere. Cnd vom i&bucni, trebuie s si nvingem.
?*$P?$3 $tunci, s stabilim conditiile aliantei.
#R=+I$N)3 Eu pot asigura spriinul rom2nilor din +ransilvania pentru miscarea national
ungar. Pentru a!i tine n fru si a nu transforma ridicarea lor n lupt cu arma n mn am nevoie
de o garantie scris. *e!o art si ei m ascult.
?*$P?$3 Care ar fi aceast garantie9
#R=+I$N)3 n momentul n care se naste statul national ungar, rom2nii din +ransilvania
primesc libertatea de a alege
"IN$'+I$ #R=+I$N) R -E
destinul lor. "ac ei hotrsc unirea, nu va avea loc o interventie militar.
?*$P?$3 5 dati seama c asta depseste capul meu.
#R=+I$N)3 Pledati pentru cau&a asta si veti fi ascultat. 5enind de la un ungur, pledoaria va fi cu
att mai atent cntrit.
?*$P?$3 Este o conditie9
#R=+I$N)3 (bligatorie7
?*$P?$3 Insurectia ungar va avea nevoie de arme. 5 repet3 0ranta si Piemontul vor ataca
$ustria. Pentru a asigura flancul estic, brig&ile nationale ungare vor trebui narmate si conduse
n lupt. $cceptati tran&itul armelor pe teritoriul Principatelor9
#R=+I$N)3 "espre ce cantitate este vorba9
?*$P?$3 +rei&eci de mii de pusti.
#R=+I$N)3 "e acord, dar &ece mii rmn n tara Rom2neasc.
?*$P?$3 Pot obiecta9
#R=+I$N)3 Nu.
?*$P?$3 5oi duce aceste conditii contelui Cavour n Italia. $m ns dubii c vor fi acceptate
conditiile dumneavostr2 de ctre 4area *o a (rientului.
Glas de mue&in.
Constantinopol, ,-.-
Peste marea metropol a (rientului pluteste glasul ondulat al mue&inului. *a Palatul +opNap
misun pretendenti ai diferitelor tri clientelare. Este o lume cosmopolit, printi si cersetori
amestecati. )n negru abisinian aduce din piat un cos cu mirodenii ntr!un palat aflat pe malul
#osforului. )mbl prin sli, d ierburile unor femei din harem, iar acestea ncep s le ard prin
ncperile largi. )na dintre ele ptrunde ntr!o &on traforat si desprtit de voaluri. $ici are loc
o ntrevedere ntre contele 5er!bit&NM ;4urad beM< si bancherul evreu smul Rabinovici.
i
ED P
s4)*3 $cest Grigore 'furd&a fi se pare un om de ncredere, 4urad beM9
4)R$"3 "rag smul, am luptat cu el mpreun n oastea turc. E ambitios. 5rea cu orice pref
tronul 4oldovei.
s4)*3 Eu mai mult vorbeam de mprumut. E n stare s se tin de cuvnt, s dea banii napoi9
4)R$"3 4oldova este o ;ar foarte bogat. Numai mierea sau sarea dac o vinde si ne plteste
pe toti n aur.
s4)*3 Ce veste bun aud9 Nu c ar fi vorba de mine, c sunt vai de mine, dar am mprumutat
banii de la bancherul 4arelui 'ultan.
4)R$"3 #ancherul $lleon stie de planul nostru9
s4)*3 5aaai de mine, s nu fi fcut o prostie, dar n!am bani. $ trebuit s cer, a trebuit s m
umilesc, a fost nevoie de mult insistent.
4)R$"3 #ine, dar ti iese un profit frumos din afacerea asta.
s4)*3 Nimic, nimiiic. $sa un profit s fie la dumneata. Eu aut la politic. si dac iese ceva si
pentru familia meaaa...
Intr Grigore 'turd&a ;4uhlis pasa<, un brbat nalt si masiv, poreclit #ei&adea 5itel pentru c
iesea n trguri si, de&brcat pna la bru, ridica un vitel si!, punea pe umeri, i salut dup
obiceiul oriental si se asa&.
4)R$"3 +ocmai l felicitam pe bancherul Rabinovici pentru &elul cu care a srit n autorul
nostru.
'+)R"8$ ;pe fondul vicrelilor lui smul<3 5a fi rspltit n&ecit. 5oi fi bogat.
4)R$"3 4ai mult dect att. El ne aduce vestea c si 'ultanul este de acord cu actiunea noastr.
s4)* ;agitatie<3 Nu, nu... eu... vai, vai, vai7
'+)R"8$3 $tunci s nu mai pierdem vremea. Pornim complotul. Cum stm cu oamenii9
"IN$'+I$ #R=+I$N) P E,
4)R$"3 $m adunat cinci sute de ofiteri si subofiteri polone&i cliti n lupt. +u, 'turd&a, va
trebui s obtii de la domnitorul 4oldovei permisul de trecere a lor ctre Polonia. 5om folosi
motivul c au fost iertati de 4arele 6atman.
'+)R"8$3 4i!ar trebui un nscris.
4)R$"3 )ite!, aici. sleahticii se vor opri la 0ocsani si vor astepta acolo semnul tu.
'+)R"8$3 "omnul nu va accepta ca ei s treac narmati. Iar eu arme nu am.
4)R$"3 $m prev&ut si ca&ul sta. 5ei cere marf de la 'tambul. Postav. *&ile cu arme vor
sosi la Galati. "e acolo le aduci pe care la mosia ta de la 4icluseni.
'+)R"8$3 #ine gndit, 4urad beM. $m aici lista cu boierii moldoveni cumprati.
s4)* ;dup ce s!a ridicat si a privit pe dup umrul lui 4urad lista<3 5ai, vai, vai, ce multi sunt.
Ce de bani7
4)R$"3 #ine. *a semnul tu, polone&ii vor veni n Iasi si vor ataca $dunarea. $tunci, boierii
ti s vote&e. 'ultanul va nchide ochii la miscarea asta.
'+)R"8$3 'unt pregtit.
s4)* ;alunecos<3 "ac nltimile voastre ar ngduiii... Nu s!a spus nimic de oastea 4oldovei.
Ce va face9 5a sta cu minile nsh.
'+)R"8$3 5oi cumpra ofiterii.
s4)*3 $s ndr&ni, dac nu supr... Este un comandant al oastei acolo... +are srac. 4i s!a &is
c!, cheam Cu&a. N!ar fi mai bine s!, pltim pe el. $m face iconomie.
'+)R"8$3 Eu nu m uit la bani n complotul sta. "ac vrea, i dau si lui.
s4)*3 5ai, vai, mai bine s!ti asiguri capul, dect s risipesti pe trup.
4)R$"3 Cu&a sta e un cartofor si un muieratic, l vom ndeprta de trup cu o momeal. '
pui, 'turd&a, pe cineva la oc lng el, s cstige mult.
EA P
'+)R"8$3 Preabine. (ricum, mare brn& nu va face.
'unet de toac.
Climnesti. 4nstirea (strov
Ion C. #rtianu si mitropolitul Pilotei psesc pe o potec ce duce la malul (ltului, n dreptul unui
debarcader improvi&at. Pe aici este singurul loc de trecere cu bacul spre insula (strov, n timp ce
psesc, un tran cade n genunchi la marginea potecii si asteapt s treac mitropolitul. Cnd
aunge n dreptul lui, se repede si i srut poalele rasei, apoi face multe cruci. Pilotei l bi!
necuvntea& din mers.
PI*(+EI3 Nu ti!e fric, Ioane, c am pierdut o oca&ie mare9 Cine stie cnd ni se mai poate pune
n brate o astfel de sans. "e ar afla, rom2nii nu ne!ar ierta!o niciodat. ' fi se dea pe mn
rscoala, si tu s spui nu.
#R=+I$N)3 (ca&ii vor mai fi. si atunci abia vom fi tari. 5e&i tu, Pilotei, ne certi pentru
legturile cu loile masonice. Ca ierarh ortodo%, te nteleg. "ar cnd eu resping o pleasc a lor...
C asta e o pleasc, s stii7... tu m certi c am refu&at!o. Gndul meu, nc de la Paris, a fost s
las masoneria s se de&volte n tar, s ne nvete toate secretele ei de organi&are, toate cile de
atingere a unei mari victorii. Ei ne nvat cum s folosim Puterea.
PI*(+EI3 "ar datoriile fat de ei...
#R=+I$N)3 'tai c n!am terminat. Eu vreau s construiesc o structur de oameni fideli
rspndit n toat tara, inclusiv n $rdeal. Cnd va veni momentul, voi iesi cu ea la lumin.
PI*(+EI3 Esti nebun9 ti vei ridica toat #iserica n cap.
#R=+I$N) ;r&nd si lundu!, prieteneste pe dup umr<3 Nu, Pilotei, nu m!ai nteles. E vorba
de ceva ce tu nc nu stii cum arat. Eu voi face aici un partid politic. )n partid national al
liberalilor.
PI*(+EI3 )n apostolat.
#R=+I$N)3 )n instrument al Puterii.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P EB
'e opresc amndoi pe un dmb, deasupra apelor (ltului. $lturi e bacul plutitor. #rtianu priveste
spre insul. 'e vede turla unei bisericute.
#R=+I$N) ;arat<3 Pe insula asta s!a pustnicit sora mea, maica 4a%imila. ( mai tri9
PI*(+EI3 Nu cunosc. Eu sunt venit abia de ieri.
#R=+I$N)3 '!ti pui la punct serviciul secret, Pilotei. +u n!ai voie s fii ntr!un loc si s nu stii
ce se petrece acolo.
PI*(+EI3 5oi fi numai ochi si urechi.
'e mbrtisea&, apoi #rtianu se urc pe bac. n timp ce pluta este mpins de plutas spre malul
cellalt, #rtianu si Pilotei si fac semne de la distant. Chipurile lor sunt luminoase.
Pe msur ce se apropie de biserica (strov, #rtianu devine ngriorat. "e ur mpreur este
pustiu. )n corb tip. )sile bisericii sunt ns deschise si se vd luminri plpind. Pseste cu gri
si ncepe s aud cntecul maicilor. Este o slub la capul mortului, n centrul micului naos este
depus un cosciug pe nslie. #rbatul are o strngere de inim3 s nu fi auns prea tr&iu. E cumva
sora lui9 Intr si naintea& nspi!mntat. *ng strane si prin colturi sunt maici care nu se vd,
pierdute n &idurile nnegrite. Ele doar se aud prin soapte. Peste cosciug este aplecat o maic.
Plnge acolo, afundat n hainele ei cernite. #rtianu se apropie pn trece de captul cosciugului
si priveste ngro&it n el. Este capul livid al unui brbat.
#R=+I$N)3 Cine a murit9
4aica ridic ncet capul, surprins c n!a au&it apropierea unui strin. Este aproape o copil, l
priveste n ochi pe brbat, ca si cum ar vedea un autor, un nger trimis pentru a o consola.
$pleac privirea spre mort si ntinde o mn alb, tnr2, mng!indu!i fata. Rosteste printre
lacrimi3 >E tata@, ntoarce brusc privirea ctre strin, cutnd n privirile lui un semn.
E1 R
#R=TT $ NIC ;impresionat<3 Nu esti singur, copil. 5ei avea o tar.
'e aude un tocit de toiag. #rtianu ntoarce capul si vede n lumina mudiii silueta maicii starete,
oprite n naos. Nu!i distinge chipul. Pseste spre ea pn i descoper fata. E 4a%imila. 'tareta l
priveste oarecum de sus.
4$FI4I*$3 Nu te!ai nchinat.
#R=+I$N)3 Esti nedreapt.
4$FI4I*$3 $i venit s te ciesti9
#R=+I$N)3 $m venit s pun ordine n tar.
4$FI4I*$3 tara e n ordine. ;$rtnd biserica3< Nu ve&i ce liniste este9
#R=+I$N)3 $i mbtrnit, 4a%imila. +e!ai ascuns pe insula ta si nu mai ve&i lumea. tara se
pregteste de desclicat.
4$FI4I*$3 '!au umplut mnstirile de orfani. ;$rat spre maica de la catafalc3< Ce se va alege
de fata asta9 Poate tara s!i tin loc de tat9
#rtianu priveste din nou chipul ndurerat al tinerei orfane. "esi palid si desfigurat de plns, ea
iradia& totusi o noblete nativ. "elicat si fragil, ea spune totul prin ochii mari si e%presivi,
udati de lacrimi.
*iniste. 'frit de lumnri.
Iasi, ianuarie ,-.E
)rmtoarea scen ar trebui s contin foarte putin dialog, n cabinetul de stiinte naturale al lui
"imitrie Rallet. In prim!plan este masa pe care a fost violat 0rosa 'arandM. Camera naintea& n
lungul ei n tcere spre usa dubl din captul clii. Cnd este aproape s aung la ea, aceasta se
deschide violent si n sal ptrund vocifernd deputatii $dunrii 4oldovei3 ?oglniceanu, Panu,
Negri, ". Rallet, Costache Rosetti, Pisoschi, 4avrogheni, *ascrRo!
"IN$'+I$ #R=+I$N) R E.
setti, *asc2r Catargiu. 'e asa& la mas nc certndu!se, vorbind n acelasi timp. ?oglniceanu
sustine candidatura lui Negri. Ceilalti protestea&. Pentru unii dintre ei, subiectul scandalului este
lovitura lui Grigore 'turd&a. '!au descoperit armele la mosia sa. (fiterii polone&i umbl grupati
prin oras. 'paima de un atac domin adunarea. ?oglniceanu cedea& nervos si vrea s plece.
Este ntors de la us. *a un moment dat, n hrmlaia asta se aude strigtul lui Pisoschi3 >'tati
asa7@ 'coate arma si trage un foc n tavan. 'e opresc, n linistea care s!a lsat, dup un moment de
asteptare ncordat, Pisoschi rosteste numele unui nou candidat la domnie3 >$le%andru loan
Cu&a7@ 'tupefactie. ?oglniceanu3 >"a7@ Panu3 >Ca militar, poate apra si $dunarea de 'turd&a@.
>"a, da, Cu&a7@
*a +eatrul National spectacolul este n toi. Rsete, aplau&e. Cu&a particip entu&iast la reactia
slii, n lo ptrunde agitat Costache Rosetti. ncearc s!i spun ceva la ureche, Cu&a nu
reactionea&, aplaud, rde mai departe. Rosetti trage de el s!, scoat din lo, dar colonelul se
desprinde greu de atmosfera spectacolului, si uit chipiul, Rosetti se ntoarce si l ia. Pe holul
+eatrului, vorbesc n fug3 >+e!au ales domn7@ >Pe cine9 Pe mine97@ >Cu unanimitate@., fugi, m,
de aici7@ ! nu!, ia n serios Cu&a. 'e rsuceste pe clcie si d s se ntoarc n lo. Rosetti se
agat de el, l ntoarce, iar i culege chipiul de pe os. 'e duc.
n acelasi timp, n curtea interioar a unui conac, ofiterii polone&i se narmea&. Contele
5erbit&NM i alinia& si le d ordine. $lturi, bancherul Rabinovici si frnge minile de fric.
+remur, se vait. Portile mari ale conacului sunt dintr!o dat lovite cu mare fort, n timp ce
balamalele ncep s clntne si lemnul portii s prie, 5erbit&NM d ordin mercenarilor s ia
po&itii de lupt n curte si la ferestre. Portile sar din ttni si soldatii $rmatei 4oldovei nvlesc
nuntru, condusi de cpitanul *ecca si locotenentul $drian. *upta este angaat imediat.
In aceast scen de lupt este important diferenta de atitudine dintre cele dou tabere. "e&ordine
la mercenari, ordine la rom2ni.
E/ P
"e aceea este important ca miscrile trupei rom2ne s aibe un caracter mecanic. (rdin3 >n
genunchi, ochiti, foc7@, naintea& ctiva pasi3 >n genunchi, ochiti, foc7@ 4ercenarii cad secerati,
dar si ripostea&. Cad si din rndul rom2nilor, dar locul se ocup imediat de alt militar. Cpitanul
*ecca angaea& imediat un duel cu contele 5erbit&NM. 'e bat n curte, pe msur ce mercenarii
fug n cldire, sar ferestre, alearg pe culoare. *ocotenentul $drian si conduce acum grupele n
urmrirea lor. Pe culoare, prin camere se dau aceleasi ordine seci si implacabile. Este o vntoare
de oameni. smul Rabinovici este gsit sub un pat, luat de guler si arestat.
n curte, duelul celor doi ofiteri continu. *a un moment dat ns, Carada apare lng 5erbit&NM si
l mpusc n cap, fr scrupule. *ecca rmne derutat, socat ! el angaase o lupt cavalereasc ! si
priveste la Carada cu stupoare. Carada si bag revolverul la bru grbit si tot n grab i spune3
>Gata7 N!avem timp de onoare acum.@
Conacul Plodea, ianuarie ,-.E.
0ratii, +eodor, Ion si "umitru #rtianu sunt n curte, clcnd prin &pada afinat. Ion si "umitru
au rsturnat n picioare un butoi cu tuic. Rochit i desface cepul si miroase. Cade os, mimnd
tria tuicii. $nica le aduce nframe curate si, crate de Rochit si #u&atu, carafe cu ap fierbinte.
*ui +eodor nu!i d. 'e spal, se sterg. +eodor, teapn si ofensat, si!a dus minile la spate, de parc
ar refu&a si dac ar fi rugat. $nica se duce ;oc mut, gestic selectat, spre +eodor ntoarce doar
un ochi alb, cu cataract.< Cei doi brbati se sterg pe fat.
I(N ;i ntinde stergarul lui<3 Ia m si tu. Nu te uita la ea. E muiere.
+E("(R3 4 tratea& ca pe!un strin.
")4I+R)3 Cu strinii e ospitalier. ' ve&i ce mese ntinde.
+E("(R3 $vem si neamuri proaste n familie.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ET
I(N3 4, ia ve&i7
")4I+R)3 E chestie politic, +udorache. +u, ca trdtor, ar trebui s stii c familia nu te prea
iubeste.
I(N ;d stergarul lui Rochita<3 Na, d!i!, tu, c dac l ia din mna mea ne certm.
+eodor l primeste cu o anume stneneal. 4iscrile lui sunt stngace. Poart un costum
impecabil ;ceilalti sunt cu cooace rom2nesti pe ei<, poart mnusi si bastonul cu mciulie.
")4I+R)3 Esti pe moarte, +udorache. +e!ai uns pe fat cu sudoare de revolutionar.
+E("(R ;&vrlind stergarul n &pad<3 5oi v bateti oc de mine.
$nica revine cu o tav pe care sunt trei cnufe de lut. *e pune pe butoi.
")4I+R) ;artndspre cnute<3 $i v&ut, ti!a adus si tie.
+E("(R ;dup ce priveste lung dup $nica<3 si!a adus ei. Poate vrea s bea cu voi. ;Cei doi rid<.
I(N3 4 gndesc c tu esti o oaie rtcit, +udorache. Cauti s fii mare boier. #ine7 4ine
declansm revolutia, lum puterea si te facem noi mare boier. Primesti9
+E("(R3 5oi n!o s conduceti niciodat tara asta. 'unteti nesntosi la cap. $m luat toti trei de
la tata acelasi snge, dar voi ,!ati spurcat prin strintate. Eu nu pot primi de la voi dect o
infectie.
I(N ;se ndreapt spre butoi, unde Rochit e dea pilit<3 $tunci ia niste tuic s te de&infecte&i.
Rochit scoate tuica din butoi cu un toi. 4iscrile lui comice pentru a nimeri cnutele i fac rolul.
*a un moment dat vars un
E- R
toi n cciul. >6aoleu, n!am nimerit7@ Ia cciula si o duce la gur, bnd ca dintr!o can mare.
#rbatii ciocnesc si beau.
I(N ;scurgnd un strop n &pad<3 ' fie de pomenirea vechiului regim. ;+eodor se neac, l
arde, tuseste.<
")4I+R)3 Poimine ti dm sampanie.
+E("(R3 mi dati pe dracu. Poimine v aduc eu ap chioar la puscrie.
n curte intr, ntr!o goan de cal, Eugen Carada. 'are din sa si vine ntins spre Ion #rtianu. Nu
salut, doar scoate din tasc o scrisoare si i!o ntinde.
C$R$"$3 *!au ales pe Cu&a. +E("(R3 Cine dracuH mai e si sta9
"umitru se apropie de Ion si citeste o dat cu acesta.
I(N ;citind<H. ?oglniceanu e un geniu. $ gsit solutia cea mai bun.
")4I+R)3 Nu mai e timp de pierdut, n noaptea asta miscm gloatele.
+E("(R3 'unteti nebuni7 Ce gloate9 5reti s ptiti la fel ca n ,-1-9 ' ni se risipeasc iar
mosiile9
")4I+R) ;dnddea porunci<3 'ania7
(amenii aduc o sanie cu doi cai. Ion #rtianu si Carada ncalec pe caii lor. "umitru urc n
sanie.
$NIC$ ;iesit n curte<3 Ioane, unde pleci9
I(N3 *a #ucuresti, ncepem.
$NIC$ ;pnn&nd calul de drogi<3 Nu te duce. $unge "umitru. ;"in nou spre Ion3< +u trebuie s
te nsori, s mostenesti familia.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R EE
+E("(R3 ( s fiti spulberati ntre copitele cavaleriei otomane. $ti nnebunit de tot.
I(N3 +u, frate!meu, dac scoti vreun cuvnt la boieri, te tai cu mna mea. "ad $nica... "oamne
aut7
Pornesc. Pe msur ce se ndeprtea&, se ridic tumultul unei multimi.
#ucuresti. 'eara si noaptea de AB ianuarie, apoi dimineata de A1 ianuarie ,-.E
Pe str&i umbl grupuri de agitatori. Este important ca n secventele de multime s e%iste
contrapunctul3 oameni care circul linistiti pe strad, curiosii, copii mahalalelor, negustorii care
si feresc marfa sau trag obloanele. "in cnd n cnd apare o femeie de lume care rde si si arat
snul flescit. Cldirea $dunrii 4unteniei de pe "ealul 4itropoliei este luat cu asalt, n redactia
&iarului Rom2nul Ion C. #rtianu, "umitru #rtianu si C. $. Rosetti conduc miscrile grupurilor
de presiune. +ineri agenti primesc ordineK altii vin cu mesae. Ion si "umitru #r2tianu lucrea&
asupra unei hrti. Rosetti lucrea& cu tipografii.
I.C. #R=+I$N)3 +bcarii s se adune pe *ipscani. 0ac adunare, adun oamenii si apoi vin spre
"ealul 4itropoliei. 4!lierii s stea pe loc la Putul cu lant. ' nu agite centrul orasului.
". #R=+I$N)3 *a #2neasa au auns primele grupuri de trani.
I. C. #R=+I$N)3 5in de departe9
". #R=+I$N)3 Nu, sunt din satele apropiate.
I. C. #R=+I$N)3 $tunci sunt odihniti. ' intre pn la bariera 4ogosoaiei.
R('E++I3 4anifestele cu slov mare le mprtiti tranilor. 8iarul l rspnditi n oras.
I. C. #R=+I$N)3 Nimeni s nu ptrund n &ona consulatelor. *iniste absolut n cartierele lor.
,DD P
". #R=+I$N)3 Consulii vor iesi cu trsurile sau si vor trimite spionii. N!o s!i putem mpiedica
s vad multimea. *a 4itropolie nici att.
* C. #R=+I$N)3 ' nu ridice vreunul o piatr, s nu sparg vreo fereastr.
R('E++I3 Nu!i putem tine n min. +bcarii sunt ntrtati.
I. C. #R=+I$N)3 ' se opreasc dracului la poalele dealului. ' nu vd nici unul sus.
+ot acest dialog este nsotit de venirea si plecarea agentilor liberali. 'ugere& intercalarea lui cu
secvente din strad care s ilustre&e e%ecutarea ordinelor. 'e poate adopta varianta unor diferente
frapante ntre ordine si e%ecutare sau varianta agitatorilor care ncearc s pun n aplicare, foarte
vi&ibili, ordinele primite. ( alt solutie ;desi se poate apela combinat, la toate trei< ar fi secvente
cu miscri ordonate n care ctiva nu respect indicatiile si sunt opriti, mpiedicati, i&olati de
agentii liberali. ( scen aparte este btaia cu o grup de andarmi si de&armarea acesteia. tr2nii,
filmati separat, au furci si coase, n sfirsit, multimea a auns la poalele "ealului 4itropoliei.
Politia ncearc s!i tin pe loc. 'e isc un incident si multimea nvleste pe deal pn n curtea
$dunrii.
$GEN+3 $u rupt cordonul Politiei si sunt sub ferestrele $dunrii.
I.C. #R=+I$N) ;btnd cu pumnul n mas de neca&<3 'e drm totul. $m pierdut. Consulii
strini vor anula alegerile.
". #R=+I$N)3 4 duc acolo.
$paratul insist pe chipul lui Ion C. #rtianu. Rvsit, lovit de durerea esecului. 'trnge din dinti.
Imaginea lui se suprapune pe cea a lui #arbu Catargiu. *iderul conservator este n sala $dunrii,
la fereastr, mpreun cu toti deputatii care privesc speriati multimea de afar. 'e discut aprins,
se protestea&. 'ecventa ncepe cu replica lui #arbu Catargiu, rostit doar pentru el.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,D,
C$+$RGI)3 Idiotul7 5a duce totul de rp.
5(CI3 $sta este stare de asediu7 Proteste&7 Eu anunt pe consulul austriac7 ' mearg cineva la
RusciuN s cheme trupele otomane7
n fata multimii au r&btut cu greu Nicolae Golescu, stefan Golescu si "umitru #rtianu. +oti
trei ncearc s potoleasc agitatia maselor. 'e scandea&3 >)nireaH.)nirea7@ 4aiorul #arbu
5ldoianu si trupa sa din garda cldirii $dunrii fac fat cu greu presiunii. 4aiorul ordon
ncrcarea armelor. Nicolae Golescu l ceart pentru ordinul sta. n sfirsit, "umitru #rtianu a
reusit s se urce pe o coloan ;stlp de iluminat< si vorbeste multimii care se potoleste, n sfrsit.
". #R=+I$N)3 0ratilor, ast&i poporul rom2n si strig vointa de unire. $m rbdat destul. $cum
a sosit ceasul. "eputatii vostri vor vota acum pentru unire.
)rale. 4ultimea se tl&uie ceva mai putin agresiv. 'e scandea& din nou. Pe fondul discursului
au&it de afar, deputatii gesticulea&. Cei unionisti ncearc s!i conving pe conservatori s
vote&e unirea. Intr pe us maiorul 5ldoianu.
5*="(I$N)3 "omnilor deputati, luati o hotrre, c eu nu!i mai pot tine. 4i!au de&armat dou
gr&i pn acum.
EP)RE$N)3 'unt narmati9 "oamne p&este7
5$'I*E #(ERE'C)3 "omnilor, v rog s ascultati. Este clar c n aceste conditii nu se poate
lua o deci&ie de vot. Propun s negociem.
EP)RE$N)3 Ce s negocie&i cu rsculatii9
5*="(I$N)3 Iesiti cu mine, domnule #oerescu. si liberalii de afar au cerut multimii s se
potoleasc.
EP)RE$N)3 Nu, s se duc acas. $ltfel eu nu vote&.
,DA P
C$+$RGI) ;foarte stpn pe el, este ascultat cu atentie<3 4ultimea nu se poate duce acas. E
absurd. Nimeni nu mai poate s!i opreasc acum. Este clar c domnii #rtianu i!au scpat din
mn ;proteste din partea deputatilor liberali<. E purul adevr, domnilor, nu mai protestati. $cum
e nevoie de ntelepciune. Propun ca deputatii liberali s invite distinsii cetteni ai #ucurestiului s
astepte la poalele dealului peste noapte. ' li se dea pine. ' fie lsati s fac focuri.
#(ERE'C)3 #ine gndit, #arbule. Ce &iceti, domnule Epureanu9
EP)RE$N)3 Eu &ic ce &ice #arbu Catargiu.
C$+$RGI)3 +rupele tale, domnule maior, s nconoare cldirea asta si s stea de pa&. Nici un
foc de arm. +otul n ordine si disciplin. 4car acum s artm strinilor c suntem un stat
civili&at. ;$probri.< ' nu mai e%iste nici un contact ntre multime si trup.
5*="(I$N)3 $m nteles, domnule Catargiu.
C$+$RGI)3 Noi vom rmne aici peste noapte si vom delibera n liniste. Candidatul 5alahiei va
fi proclamat mine dimineat. 4ultimea va avea de ales3 l accept si atunci toat aceast agitatie
se transform n triumf ;$probri<. 'au nu!, accept, va nvli aici peste noi si vom fi ucisi.
;Proteste<. *a datorie, domnilor7 5eti muri la datorie. $m au&it de prea multe ori acest
angaament ca s nu v cred n stare.
EP)RE$N)3 Coane Catargi, mai bine s!i mpuste armata.
5ociferri, gesticulatie spre maiorul 5ldoianu3 >Ce stai9 $r trebui s ne p&esti7 Pune tunul pe
ei7@ $ceast tendint pare s domine. 4aiorul 5ldoianu si pstrea& cumptul si i priveste
destul de rece.
C$+$RGI) ;peste glasuri<3 "omnilor, domnilor, nu dati acest ordin.
EP)RE$N) ;pe valul de proteste<3 "omnule maior, mine dimineat tragi. Nu stiu, f!ti datoria.
$cum s se duc toti
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,DB
la poalele dealului, cum a spus conu Catargi, dar mine dimineat tragi.
n tipografia &iarului Rom2nul este n continuare agitatie. "umitru #rtianu tocmai a sosit de la
4itropolie.
I(N ;ngndurat<3 $ spus Catargiu asta9
")4I+R)3 "a, i!a dominat pn la un punct.
I(N3 ti dai seama c astfel ne de&armea&. E mai inteligent dect credeam.
")4I+R)3 +otusi, suntem stpni pe situatie. (amenii nostri sunt nc acolo.
I(N3 $ gndit bine Catargiu. si ne!a lucrat, "umitre. "ac se alege omul lor si noi nvlim,
trupele turcesti vor intra n tar si ne vor &drobi. Ele vor confirma e%act alegerea conservatorilor.
")4I+R)3 N!am avut pe nimeni tare n sal. +rebuia s fiu acolo.
I(N3 Nu!i nimic, i vom de&arma noi pe ei. ;Ctre Rosetti< (amenii s nu miste. ' stea acolo si
s astepte.
'ecvente de noapte cu grupul de presiune de la poalele "ealului 4itropoliei. $u ridicat focuri.
)nii dorm, altii discut n soapt, ntr!un boschet, un student are o femeie. Chicoteste. ( lung
trecere printre manifestanti de&vluie chipuri, atitudini, infiltrati ai $giei.
'us pe deal, trupele se adun n formatie de lupt. 'e mping tunuri, se ncarc armele. 'e aduc
saci si se fac puncte de tragere. )n sac se sparge si din el se rostogolesc mai multe cepe. )n
soldat ia dou si le ascunde n bu&unar, n secvent nu apare maiorul 5ldoianu.
n sala $dunrii, deputatii discut aprins. 'e pronunt nume, se contest. $paratul umbl acum pe
culoarele ntunecate ale cldirii. Pe sub o us se distinge plpirea unei lumini. Carada, cu un
sfesnic n mn, l conduce pe Ion #rtianu prin ncperi.
,D1 P
ntr!un salon cu oglin&i se opresc. #rtianu asteapt n picioare aparitia unui persona misterios.
)mbra lui se apropie. Este maiorul #arbu 5ldoianu.
#R=+I$N)3 >Credint si iubire@7
5*="(I$N)3 >nceputul si sfrsitul7@
#R=+I$N)3 "omnule maior, suntem ntr!o cumpn.
5*="(I$N)3 stiu. $ti mers prea departe.
#R=+I$N)3 +ocmai pentru c am mers prea departe, nu voi da napoi.
5*="(I$N)3 5a trebui s stiti c eu nu voi sta s vd cum se vars snge de rom2n. 4ine
dimineat, dac atacati, voi da ordinul de foc, apoi mi voi &bura creierii n fata trupei.
#R=+I$N)3 'unt aici pentru a mpiedica o baie de snge rom2nesc. 'olutia este una singur3 s
fie ales candidatul unionist.
5*="(I$N)3 Este Nicolae Golescu9
#R=+I$N)3 $sta stiai dumneata, c vrem s!, punem pe Golescu9
5*="(I$N)3 "a. $cest nume este propus acum n $dunare.
#R=+I$N)3 'unt aici pentru a!ti de&vlui c adevratul nostru candidat este altul si c am
aruncat nainte cu dinadinsul pe Golescu.
5*="(I$N)3 Cine este9
#R=+I$N)3 "omnul 4oldovei, colonelul Cu&a.
5*="(I$N) ;usor surprins la nceput<3 Prea bine. si eu cred c numai un militar putea face
)nirea acum. n noaptea asta retrag toate trupele. $veti mn liber.
#R:+I=N) ;care i dduse nuna ntre timp<3 "impotriv, o am nlntuit pe vecie de a ta.
Prim!plan pe minile strnse.
"imineat, curtea 4itropoliei este pustie. 5ntul plimb pe caldarm frun&e de ceap. )n sobolan
se urc pe un sac din ba!
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,D.
ricad. Cersetorii de la intrarea n biseric dorm strnsi unii n altii. Cos, la poalele dealului,
agentii liberali intr n actiune. 4ultimea scandea& dea3 >Cu&a7 Cu&a7@ Printre oameni umbl
agentii liberali care i nvat numele candidatului. )nii ntreab3 >Cum l cheam9 #u&a9
#u&ea9@.
n adunare este o agitatie si mai mare. 'paima descoperirii faptului c $rmata s!a retras i
parali&ea& pe conservatori3 >+rdare7 +rdare7@
#(ERE'C)3 "omnilor, s!a vorbit de unire. $tunci s fie $le%andru loan Cu&a.
5ii proteste din partea conservatorilor. #arbu Catargiu se ridic drept, dup ce a urmrit totul, si
vorbeste. +oti amutesc.
C$+$RGI)3 "omnilor, acum nu se mai pune problema unui partid, n aceast dimineat este
pus n oc tara. Iar devi&a mea este3 +otul pentru tar, nimic pentru noi7 $m vrut )nirea9 Eu,
#arbu Catargiu, vote& pentru Cu&a.
EP)RE$N) ;pe fondul entu&iasmului, de aproape<3 Coane Catargi, ce faci9 *e dai victoria9
C$+$RGI)3 $ nvins #rtianu, nene Epurene. "eocamdat7
'unet de ape si de clopot mic.
4nstirea (strov
Pe poteca acum cunoscut Ion #rtianu, singur, mbrcat cu haine noi de oras se ndreapt spre
debarcaderul bacului. *ocul e pustiu. "oar cinele plutasului l latr. (mul iese si l potoleste,
apoi si scoate cciula si face ploconelile slugii.
P*)+$s)*3 'ru!mna, boierule. ' iertati. 5oiam s plec la 5lcea si i!am dat drumul s
p&easc.
,D/ P
#R=+I$N)3 4 treci dincolo si poti pleca.
P*)+$s)*3 'ru!mna, v trec. ;Insinuant si interesat3< 5oiam s fac o alba ctre 4ria 'a,
vod #ibescu, s mai scad din bir, ca nu m mai aung.
#R=+I$N) ;privindu!, cu suspiciune<H. #ibescu nu mai e de mult domn.
P*)+$s)*3 $oleo7 ( fi din nou vod stirbei9
#R=+I$N)3 Nu e nici sta. trile s!au unit.
P*)+$s)*3 $oleu7 Cu cine s!au unit9 N!or fi austriecii9 Ni se desface granita d!aci.
#R=+I$N)3 Nu, mosule. tara s!a unit cu 4oldova.
P*)+$s)*3 $oleo7 Cu 4oldova9 Pi ce le veni9
#R=+I$N) ;iritat<3 6ai, las gura si trece!m dincolo.
n trape&a mnstirii Ion C. #rtianu se confesea& maicii 4a%imila, sora sa. Este o spovedanie
fr cint, aspr, din picioare.
I(N3 $&i dimineat stteam n trsur si m gndeam c au trecut &ece ani de cnd credeam c va
dura dou luni si voi nvinge. $ fost cumplit de greu. si abia a&i dimineat m!am ntrebat dac
"umne&eu mi va da timp s termin treaba pe care am nceput!o acum &ece ani.
4$FI4I*$3 Nu putem sti ct timp ne d "umne&eu. "ar stim c ne d putere. (amenii ca tine
triesc dintr!o datorie. ' te astepti s nu fie pltit.
I(N3 stiu c voi avea parte de nerecunostinta. Cnd trece istoria prin oameni, se obisnuiesc cu ea,
la fel cum au nvtat c vor rci n fiecare iarn. 5or scuipa pe urmele mele.
4$FI4I*$3 $i fcut si mult ru. "oar niste fapte mari de acum nainte vor putea sterge pcatele
tale n fata lui "umne&eu.
I(N3 In ,-1-, cnd am luat cu asalt palatul lui #ibescu, stiam c are sotia bolnav si c st n
fiecare noapte la cptiul ei. stiam c dusmanul sta are un suflet bun, c este ngriorat si
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,DT
obosit. 4i!am &is c n!am voie s scap momentul. $m pus s se trag asupra lui. ;4a%imila si
face cruce.< $poi, cnd politia austriac ,!a arestat pe pictorul Rosenthal la #udapesta si ,!a
supus la tortur stiam c are asupra lui manifestele mele. 4i!a fost team pentru ele, nu pentru el.
4$FI4I*$3 '!a spn&urat ca s nu te denunte.
I(N3 *ui nu pot s!i ofer dect r&bunarea mea. N!a fost crestin. $ltii, bote&ati si dusi la biseric,
nu vor avea parte nici de att. $m ncercat tot a&i dimineat s fac o socoteal citi oameni au
murit din cau&a mea3 revolutionarii nchisi dup ,-1-, oamenii $giei trimisi pe urmele mele,
trani si mahalagii trimisi n fata trupelor. 4ai mult de o sut. E%ist iertare pentru asta9
4$FI4I*$3 "oar dac n cer popoarele sunt ase&ate n tri, la fel ca pe pmnt. nvingnd pe
pmnt, acolo vei putea fi primit ca ntemeietor. "e remuscri nu vei scpa niciodat.
I(N3 $sta mi!e limpede. 4ai ales c vd nainte si mai mult suferint. Poporul nu este pregtit
pentru unirea asta. "usmanii s!au nmultit acum. 5a trebui s fac si mai mult ru, ca s nu!mi stea
nimic n cale.
4$FI4I*$3 Esti un brbat puternic, Ioane. 4ai bine opreste!te aici. $i dat rom2nilor o tar.
'trnge mna la ctiva prieteni si retrage!te la 0lorica.
I(N3 E prea tr&iu. I!am provocat, i!am condus, i!am scos n strad. Rom2nii au nvtat din nou
s!si cear drepturile cu parul n mn. Peste o lun sau dou, Cu&a le va r7a arme si va nfiinta
armata. Peste alte cteva luni vor cere autonomie. Peste doi ani vor rupe legturile cu Poarta si vor
fi independenti. 4ie de momentul sta mi!e fric. tara s!a fcut de o mn de oameni3 eu,
"umitru, Golestii, ?oglniceanu, Pnu, Negri. Restul este gloat.
4$FI4I*$3 si de ce ti!e team9
I(N3 4i!e team c nu le pot da libertatea acum, cnd ei cred c au dobndit!o. Imediat ce vor
ntelege c mai au de tras la nevoile trii, se vor ntoarce mpotriv mea. Este n firea oamenilor.
*a primul semn de slbiciune m vor sfsia si o dat cu asta tot ce!am ridicat din uitare n sufletul
poporului.
l
,D- P
4$FI4I*$3 $tunci, lupt mai departe. Nu te mai uita n urm. +u oricum nu mai poti fi iertat.
;Ion se scoal.<
I(N ;schimbat<3 5oi avea nevoie de tine.
4$FI4I*$3 4 voi ruga pentru tine.
I(N3 Nu de autorul sta am nevoie. 5reau s treci mesaele mele cifrate la rom2nii din $rdeal.
5reau s!, primesti pe saguna aici cnd ti trimit eu semn.
4$FI4I*I$3 4 folosesti ca spioana ta9
I(N3 Nu am ncredere n altcineva. +e stiu rom2nc. )nirea n!ar fi mplinit fr fratii nostri din
$rdeal. 5reau s merg nainte.
4$FI4I*$3 #ine, voi face asta pentru tine. "ar vreau s!mi faci un serviciu n schimb.
I(N3 +e ascult.
4$FI4I*$3 ' iei fata asta orfan si s!o duci la oras. 5reau s o nscrii la un pension si s te
ngriesti de &estrea ei. Cnd i vei gsi un brbat cumsecade, datoria ta s!a mplinit.
I(N3 $du!o aici.
4a%imila se ridic si d o porunc. Cnd se ntoarce, Ion #rtianu o asteapt n milocul ncperii,
drept, aproape solemn. 4a%imila l priveste cu blndete, fratern. Parc acum l descoper.
4$FI4I*$3 +u, Ioane, ori vei muri curnd, ori vei tri mult. 4i!e team ns c o s te uite
"umne&eu pe pmnt fcnd bine rom2nilor. "intre noi, fratii, tu ai s cunosti cea mai ndelungat
de&amgire.
Intr pe us Pia. Este tot n doliu, dar chipul ei caut cu aceeasi ochi mari, ntrebtori, speranta n
brbatul care o priveste adnc.
I(N3 Cum te cheam, domnisoar9
PI$3 Caliopia Plesoianu.
I(N3 ( s!ti spun Pia.
PI$3 Cum este voia domniei voastre.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,DE
I(N3 Ei bine, Pia, te rog s!mi spui dac vrei s te cstoresti cu mine.
Reactie de soc la 4a%imila. Pia cade n genunchi si!si face repede o cruce. 'pune ceva, dar nu se
audeK pare o rug. 4a%imila se uit cnd la fat, cnd la fratele ei. Ion este ncruntat, sigur pe el,
grav.
I(N ;4a%imiliei, trecnd pe )ng Pia n drum spre iesire<3 '!i pregtesti o rochie.
"up plecarea lui Ion #rtianu po&itia celor dou femei nu s!a schimbat. 4a%imila o priveste din
iltul de staret. Pia st ngenuncheat n milocul ncperii asteptnd o sentint.
4$FI4I*$3 $i spus da9
Pia d din cap ca un copil, strngnd ochii, i e rusine fat de binefctoarea sa, dar nu renunt la
deci&ia ei. l vrea pe #rtianu. 4a%imila oftea& si priveste spre tavan, spre icoane, din nou spre
fata c&ut la picioarele ei.
4$FI4I*$3 0at, drag... Nu te grbi. $cest brbat nu!ti va apartine niciodat. 5a fi un sot
blnd, dar marea lui dragoste se va numi ntotdeauna Rom2nia. Esti tu pregtit la o viat de
ertf, s fi tinut la tar, fr saloane si fr intrare la lumea bun9 Esti tu gata s renunti la lume
de la vrsta asta fraged9
Pia confirm din cap n acelasi fel.
4$FI4I*$3 ' te astepti s!ti ve&i brbatul la nchisoare, legat si dus ca un bandit. ' te astepti
s ti!, aduc mort acas, nunghiat sau mpuscat pe la spate, ntelegi lng cine te vei ase&a9
PI$3 5oi st alturi de el, maic 4a%imila, cum st piatra lng drum. Calci pe ea si nu se misc.
,,D P
4$FI4I*$3 5a fi gonit n e%il... PI$3 l voi urma.
4a%imila o priveste lung apoi ridic bratul si i d binecuvn tarea.
In bisericuta mnstirii (strov se celebrea& cstoria lui Ion #rtianu cu Pia Plesoianu. 'unt
numai ei doi, singuri n milocul navei. 4itropolitul Pilotei oficia& sluba. 4aica 4a%imila este
alturi.
)n singur martor3 Eugen Carada.
EPI'(")* B
Paris, ,-/1
n acelasi palat vechi din cartierul *atin pe care l cunoastem din episodul pilot, "umitru #rtianu
pseste prin logia de la eta. Cos, n curtea interioar, cei doi bieti sunt acum doi adolescenti,
ntre ei este o fat. 'tau pe o banc si tin desfcut pe genunchi o hart a Europei. 0ata arat cu
degetul si rosteste nume de tri. soaptele lor se reverberea& n ecoul curtii pe msur ce "umitru
#rtianu se apropie de usa cu ferestruic. $ceeasi ceremonie si acelasi decor din urm cu - ani.
Rom2nul se asa&2 n ilt si si ntinde minile pe mas.
#=+RJN I3 $m dat rom2nilor institutii pe care nu sunt capabili s le nteleag si s le foloseasc.
#:+RINII3 n urm cu opt ani am atras atentia c nu vor reusi. 'unt indolenti.
#=+RJN III3 Planurile noastre au fost puse n pericol. Ne!a costat de dou ori mai mult din cau&a
nestatorniciei rom2nilor.
#R=+I$N)3 $m construit un stat ntr!un loc fr sperant. I!am dat unitate, legi si autonomie.
*ibertatea se nvat greu.
#=+RJN I3 5!am dat un numr de reguli. +rebuia s le respectati. 5eniti aici, ne cereti autorul,
vi!, acordm, iar voi puneti n practic numai ce v convine.
#=+RJN II3 +ipic pentru rom2ni.
#R=+I$N)3 $m cutat ntotdeauna s punem n cumpn ceea ce vrem cu ceea ce se poate.
#alcanii sunt un loc greu de
,,A P
guvernat. "ar fr Rom2nia, Europa este ca un sac spart prin care se risipeste toat avutia
continentului. +rebuie ntrit acest loc.
#=+RJN III3 $lti bani, alt distractie7
#R=+I$N)3 5in n fata voastr, venerabili domni, cu inima deschis si cu o solutie. Energiile
noastre comune se risipesc. Noi credem c e%ist si o cau& a risipei n acest efort comun.
#=+RJN I3 ( stim3 rom2nii nu sunt n stare s se tin de promisiuni.
#R=+I$N)3 Cu toat modestia de care m!am strduit s dau dovad mereu n fata voastr,
venerabili domni, mi permit acum s ntreb dac nu cumva am gresit. 5reau s &ic, noi,
mpreun. (are planul nostru fcut la Paris se potriveste cu cel fcut la #ucuresti, la #udapesta
sau la 'ofia9
#=+RJN II3 mi dau seama c voi nu ntelegeti un lucru simplu3 noi nu vrem s facem binele cu
forta. Promovm spiritul popoarelor si liberttile natiunilor. Pentru asta ntelegem s acordm tot
spriinul nostru. "ar dup ceea ce se ntmpl n Rom2nia se dovedeste c rom2nii nu!si doresc
nici libertti, nici institutii, nici civili&atie.
#=+RJN III3 Ce doriti de fapt9 0cefi!ne s ntelegem.
#R=+I$N)3 Natiunea rom2n a renscut. '!a ridicat greu dup secoli de umilint. $ fcut unirea
cu cel mai mare entu&iasm. $ suportat reforme rapide si multe ntr!un timp e%trem de scurt. E
normal s avem probleme de conducere a unui astfel de proces grandios. $cum este nevoie de
re&olvarea problemei capului statului. 5rem un print dintr!o cas domnitoare european.
#=+RJN I3 5i ,!am oferit n ,-.E si ,!afi refu&at. *!ati ales pe Cu&a de capul vostru.
#=+RJN II3 5!a scos din guvern, si!a omort primul ministru, si!a adus metresa la palat, a dat si
lovitura de stat la care s!a gndit din prima clip cnd a urcat pe tron.
#R=+I$N)3 Cu&a a fost ntotdeauna unul de!al nostru. = sluit cau&a cu devotament. "ar
situatia din afara trii nu ne!a permis s lucrm mpreun. El a hotrt s o fac singur. $ici e
pericolul.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,,B
#=+RJN III3 Nu putem tine trei imperii n ascultare si nu putem oprima popoarele din urul
vostru numai pentru c dou principate mici nu stiu prea bine ce vor. 5oi vreti liniste n milocul
furtunii. "ar nu luptati contra ei.
#R=+I$N)3 Eu cred c ntemeierea statului s!a fcut. El trebuie ntrit acum pentru a fi acolo
pav&a de care are nevoie Europa. )n domnitor strin ar ncheia pe deplin aceast misiune.
#=+RJN I3 $cceptati ocupatia austriac. Imperiul va aduce si institutii si bunstare si civili&atie.
"up un secol veti fi o natiune sntoas, pregtit s constituie un stat national puternic.
#R=+I$N)3 Nu putem accepta nc o sclavie de un secol. Rom2nii vor n primul rnd libertate.
#=+RJN III3 *ibertatea este o conditie relativ. Ceea ce triti voi acum si ceea ce ati putea tri cu
un print strin sub permanenta amenintare a imperiilor nu este libertate. 0aptul c iesiti pe str&i
si faceti revolutii nu este libertate. 0aptul c dati legile dup capul vostru nu este libertate. Este un
r&boi n colivie.
#R=+I$N)3 'tatul rom2n este mic si slab. $devrat. "ar forta lui st n popor. Noi ,!am ridicat
la constiinta de sine. 5a lupta n orice conditii. )n imperiu care vine peste noi acum va fi lovit n
permanent de setea noastr pentru libertate. Nu va fi liniste n (rient.
#=+RJN II3 ' nteleg c acum este9
#R=+I$N)3 Ne trebuie un print strin si va fi. *uptele pentru domnie vor nceta, institutiile vor
functiona dup legile noi, statul va avea un cap.
#=+RJN I3 Nu e%ist nici o garantie pentru asta. Eu mai degrab cred c ceea ce ne cereti este s
v aducem pe voi la putere. Nu ati reusit singuri si acum ne rugati pe noi s v facem guvernul.
#R=+I$N)3 Partida national va conduce tara curnd. Numai noi putem construi ceea ce ne!am
propus mpreun. 4 aflu aici pentru a obtine protectia necesar astfel nct luptele politice
interne s nu fie folosite la ocuparea trii. Guvernarea ne!o re&olvm singuri. ' nu se amestece
nimeni peste noi.
,,1 P
#=+RJNI3 Nu veti mai primi nici un ban.
#R:+I$N)3 "e acord. Ne vom descurca pe banii nostri,
#=+RJN I3 Nu veti mai agita rom2nii din +ransilvania.
#R=+I$N)3 'e agit singuri. stiti bine c legtura asta nu poate fi rupt.
#=+RJN I3 5eti auta 'erbia cu arme.
#R:+I$N)3 ( autm. "ar vrem #anatul n ntregime.
#=+RJN I3 E%clus7 ntriti!v statul n interior si renuntati la visele de mrire.
#R=+I$N)3 Pe visele astea se spriin statul.
#=+RJN I3 Prost, se spriin prost de tot7 Ridicati!v pe institutii democratice, pe comert, pe
civili&area societtii. )itati ideea unirii tuturor rom2nilor. Nu este din acest secol.
#R=+I$N)3 Ne trebuie un print strin acceptat de toate imperiile. "afi!ni!,7
#trnii se retrag n ntuneric. soapte abia perceptibile. #=+RJN I3 Cereti audient la mpratul
0rantei. 'anie cu &urgli.
#ucuresti, iama ,-/1!,-/.
#ucurestii sunt acoperiti de &pad, n palatul su, $le%andru loan Cu&a discut cu secretarul
particular C. *ibrecht. 4ai tr&iu apare si $le%andru #eldiman, prefectul Politiei. "e acum
ncolo, dar mai ales n prima secvent de regsire a personaului Cu&a, fi&ionomia domnitorului
va arta modificri substantiale. )nde pn acum =l. I. Cu&a arta ca un brbat falnic, pedant,
viguros, l regsim dup . ani albit, bolnav, macerat de domnie, de nesomn si de abu& tabagic.
0umea& n continuare foarte mult si tuseste n cri&e prelungite si rele. 'e congestionea&, caut
aer, bea o doctorie.
C)8$3 4 sufoc. ;$cces de tuse.<
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,,.
*I#REC6+3 Pregtirile pentru plecarea la bai sunt fcute. Este bine s v linistiti nainte de un an
greu. "e energia 4riei 5oastre depinde trecerea acestui hop important.
C)8$3 Pac n!as vrea s!, mai trec. Nu mai e nimic de fcut. *egile s!au dat. ' m lase n pace.
*I#REC6+3 *egile trebuie ntrite. Numai punerea lor n aplicare poate nscrie tara pe un drum
fr ntoarcere. $poi vom putea spune c domnitorul este salvatorul neamului.
C)8$3 Pe dracu7 Ieri, cnd am desclecat n Colentina s vorbesc cu un trgovet, m!a nurat n
fat de mam. Nu cuta, *ibrecht, recunostinta popoarelor. Nu e%ist. Este o inventie de
parlamentar.
*I#REC6+3 4ria 5oastr are un moment pesimist. Natiunea asta nu e%ista nainte de 4ria
5oastr. Indiferent ce se va ntmpla, nu puteti fi scos din istorie.
C)8$3 "ar nurat de mam, da7 6ai, m, c ai c&ut si tu n patima optimismului. "up ce o s
dau ortul popii, rom2nii or s se stearg la fund cu numele meu. 42 doare n cot de istorie. )it!
te si tu la istoricii nostri s ve&i cine o s!o scrie.
*I#REC6+3 )n edificiu att de grandios ca Natiunea cere si sacrificiul de sine. Conductorii
popoarelor au fost si huliti, apoi le!au ridicat statui si s!au prosternat la picioarele lor.
C)8$3 "a, m, dar eu la ceasul la o s fiu cu pmntul n gur. ;$cces de tuse, si ia pulsul la
gt<. Nu mai e mult.
*I#REC6+3 E ceva ce nu nteleg, ntotdeauna ati avut dispret pentru un lucru.
C)8$3 Care9
*I#REC6+3 Puterea7 $ti dobndit!o, ati supus!o, o aveti n ambele mini. $cum o lsati s scape
printre degete ca un praf de nisip fr valoare. Nu v nteleg.
C)8$3 0iindc esti strin, *ibrecht. $ici este pmntul corciturii3 nici (ccident, nici (rient. Eu
eram un nimeni cnd m!au ales domn. $u vrut la nceput s le fiu un fel de marionet. Nu s!a
potrivit. $poi m!au dusmnit fiindc nu le lsam puterea s
,,/ P
fac ce vor cu ea. *e puneam mereu piedici. Nu trecuse anul )nirii si ei erau nemultumiti de
mine. C nu i!am lsat s guverne&e. Rahat7 Ei nu stiu s!si pun ordine pe mosii, darmite s
conduc o tar.
*I#REC6+3 $ici nu v contra&ic. "ar nu puteti lsa lucrurile asa.
C)8$3 $u vrut recunoasterea )nirii. *e!am adus!o. 4!am crat la Constantinopol si am obtinut!
o eu n locul lor. $u vrut libertate. ( au. +rag de ea n toate prtile ca hienele. $u vrut
independent. 4!am nteles cu Napoleon s punem trupele pe "unre si s!o declarm. 'ecretarul
meu s!a dus fuga la ga&ete si a dat totul n vileag, ntr!o &i voi scoate scrisoarea de la Napoleon
din scrin s o art poporului. ' vad si el ce a scris mpratul 0rantei despre noi3 >( natiune cu
astfel de trdtori nu merit independenta@.
*I#REC6+3 0olositi!o7 Este o arm politic redutabil.
C)8$3 4i!e sil.
*I#REC6+3 +otusi...
C)8$ ;plictisit<3 4i!e sil, mi!e sii, mi!e sil...
*I#REC6+3 4ria 5oastr are o &i proast. ' chem la crti pe 0lorescu si pe #aligot9 5reti s
iesiti n seara sta9
C)8$3 ( s ies mai tr&iu. Ce se mai aude prin trg9
*I#REC6+ ;libidinos<3 Este o engle&oaic sosit ieri de la Constantinopol. $ tras la hotel
6ugues.
C)8$3 #ine. 4ine s aduci hrtiile pentru punerea n aplicare a legii rurale. '!o dm dracului si
pe asta si s scap o dat.
*I#REC6+3 4ai este si legea pentru ostire.
C)8$3 $sa e7 ' nu lsm s!si bat oc si de asta. $u furat ca n codru. $ici e singurul loc care
m doare. Cnd au v&ut ca nu le merge cu mine, au fcut apel la ultimul argument3 s!mi fac
datoria de militar. '!au cobort att.
*I#REC6+3 Eu nu pot s cred c 4ria 5oastr reduce aceast domnie tt de glorioas doar la o
datorie de ofiter.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,,T
C)8$ ;dup ce l priveste cu ironie<3 #, tu esti mare bandit. 4 lingusesti aici, si pe la spate
tragi toate sforile. Ce!i cu casa aia pe care ti!ai construit!o dincolo de bulevard9 $i folosit soldati
la constructie...
*I#REC6+3 Generalul 0lorescu a &is...
C)8$3 $lt bandit. #, fii atent la mine7 )it!te n ochii mei si minte!m3 ti!ai fcut politie
secret9
*I#REC6+ ;ncurcat<3 Informatiile, 4ria +a... Informatiile pe care 5i le!am adus... '!a ncercat
un atentat la viata 4riei 5oastre. *!am deucat.
C)8$3 "e!aia ,!ai curtat pe #arbu Catargiu n numele meu9
*I#REC6+ ;siret<3 Crim perfect. Nu s!a gsit asasinul.
C)8$3 5rei s trimit acum s!, aduc aici9 't la captul Pietii.
*I#REC6+3 4ria +a...
5$*E+ ;anunt<3 Prefectul Politiei, domnul $le%andru #eldiman.
#E*"I4$N ;impacientat<3 4ria 5oastr, liberalii pregtesc o lovitur de strad...
C)8$3 =stia brbati seriosi. 'tau la cutie si cnd ti!e lumea mai drag... Pac7 ;$cces de tuse.<
#E*"I4$N3 4ria 5oastr, v implor, nu mai fumati att7
C)8$3 $i vrea s m apuc de butur9 5iciul sta mi mai lipseste, c!n rest...
#E*"I4$N3 'e adun la 0lorica, pe mosia #rtianului si complotea&, n primvar dau
lovitura.
C)8$ ;n &eflemea<3 #aaannng7 Gong. Ridicati cortina. )rmea& guvernarea liberal. Ia lsati!i,
m, s!o dea.
#E*"I4$N3 Nu se poate, 4ria 5oastr, s lsm tara ntr!o permanent revolutie. =sta e haos7
C)8$3 N!ati nteles. E permanent revolutie fiindc n!au auns la Putere. "ati!le Puterea si o s
ncete&e revolutiile. Pe urmtoarea o vor sclda chiar ei n snge.
,,- P
*I#REC6+3 Nu pot s cred c 4ria 5oastr gndeste astfel. $fi luat doctoria9
C)8$3 4 otrvesc. ;'e ridic, i ia pe amndoipe dup gt si i mpinge spre us<3 6ai s facem
o viat de boem si s dm la dracuH politica7
Glas ndeprtat de colind.
4osia 0lorica, de Crciun.
n curtea conacului este nltat un brad mare mpodobit. Rochif si #u&atu se nvrt n urul lui. 'e
cinstesc cu tuic.
R(C6t=3 #, s nu manglesti ceva din pom c dada $nica le stie pe toate la numr.
#)8$+)3 Cine, m, io9 Pi eu iau pomul cu totul.
R(C6It=3 "aaa9 si cum l bagi n bordeiul tu9 Iese trei sferturi pe us.
#)8$+)3 4ai sap n adnc.
R(C6It=3 #, daH destept mai esti7 Pai la ct e bradul sta de nalt, ct sapi tu aungi n 'francia.
#)8$+)3 Nu!i nimic, mai vd si eu lumea.
R(C6It=3 Cum o s te primeasc, b, la Paris clare pe brad9 +u cre&i c acolo e vraiste, ca la
Pitesti9 $colo e politie serioas. Parisul e tot o puscrie pe dedesupt. Cnd te bag la prnaie
mergi vreo trei &ile s aungi la bulu.
#)8$+)3 si nu te opreste undeva pe drum s iei una mic9 'tpnul spunea c acolo e liberttile
omului.
R(C6It$3 *iberttile IuH 5eronel7 5ru!meu, 4argaretu, a stat sapte ani la ei. stie tot drumul.
Cic te coboar pn n adncul Pmntului, c!, au&i pe 'caraoschi cum sforie. 't mosuH pe o
parte si visea& pucioas, l nvelesc cu catran s nu!, trag corentul.
#)8$+) ;mirat si lent<3 Pe vru!tu l cheam 4argaretu9
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,,E
R(C6It=3 "a, sunt paispe frati si n!a mai avut nume de ierburi s le dea.
#)8$+) ;dup un timp<3 Pe vru!meu l cheam Epami!nonda.
R(C6It=3 Pi ce nume e sta9
#)8$+)3 Nu stiu. "e lighioan, c si la mine au terminat florile.
Pe poteca fcut n &pad trece Ileana cu o gleat de ap n mn. $lturi de ea, curat si rumen,
pseste fiul ei, Ionel, un copil de - ani si umtate. tiganii se opresc din vorb si i privesc lung pe
cei doi. Cnd Ileana aunge n dreptul lor, si scot cciulile si o salut amndoi o dat3 >'ru!
mna7@ 'e uit pe urma lor, apoi Rochit priveste ngriorat spre ferestrele luminate ale conacului.
R(C6It=3 Copiii stpnului sunt bolnavi.
ntr!una din ncperile conacului, 0lorica, fetita de B ani, este ngriit de doctorul "avila. Pia
#rtianu este ngriorat, si frmnt minile, nu scoate ns nici o vorb. Ion C. #rtianu este
trist, dar ia lucrurile mai putin n tragic.
"$5I*$3 5a dormi pine mine dimineat. ' fie vegheat toat noaptea. E posibil s
i&bucneasc n accese de tuse si s se nece. ( ntoarceti pe o parte. Numai dac se tre&este din
somn i dati licoarea.
#R=+I$N)3 ( s piard colindul. "e asta mi pare ru, srcuta.
"$5I*$3 i puteti da cadourile dimineat. 'e va bucura si asta i va auta vindecarea. ' n!o dati
os din pat. ' nu se oace pe podea.
,AD P
#R=+I$N)3 'e mbolnveste prea des, doctore "avila. Nu e vorba doar de frigul iernii. $ fost
bolnav si acum dou luni si n var.
"$5I*$3 )me&eal. +rage de la pdure. Pe locurile astea am nteles c au fost mlastini nainte.
#R=+I$N)3 +oat familia mea a suferit.
"$5I*$3 "a, s!ar putea s fie si din snge.
Pia #rtianu, care a ascultat conversatia fr s!i priveasc pe brbati, are un gest de disperare.
'tringe minile la piept, cu bratele lipite pe lng2 corp, si apoi le ridic pentru rug. Chiar si atunci
cnd "avila si ia la revedere, ea abia i d mna, pe care o retrage nervos.
#R=+I$N) ;nsotindu!, spre iesire<3 +otusi, nu vrei s rmi la noi la cina Crciunului9
"$5I*$3 'unt asteptat la Golesti.
#R=+I$N)3 Cine mai e acolo9
"$5I*$3 "oamna 8inca Golescu, doamna *u%ita 0lorescu si sotia mea, $na.
#R=+I$N)3 Elena9
"$5I*$3 "omnisoara Elena Ghica a disprut. Nu mai stim nimic de ea.
#R=+I$N)3 5iata acestei femei remarcabile a fost ntotdeauna un mister. ;+rist<3 (ricum, e
primul an cnd nu facem srbtorile mpreun.
"$5I*$ ;nainte s mbrace suba adus de valet<3 Ioane, copiii ti sunt n pericol. Este
reumatism. 'e va duce la inim.
#R=+I$N)3 stiu. "ar n!am s!i duc n Italia. stiu ce vrei. N!am s!o fac, orict de bine le!ar
prinde soarele Italiei. Copiii mei trebuie s creasc aici, n tara, cu blestemele ei, cu bolile ei, cu
sacrificiile ei. Nu putem cra o generatie n trile calde si apoi s!o aducem aici pentru a lupta. 5or
nfrunta vointa lui "umne&eu.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,A,
"$5I*$3 tie ti!e team c te vor ataca boierii n Parlament pentru asta, Ioane. Nu sacrifica
sntatea copiilor pentru o mgrie politic. "u!ti copiii la soare si nu te mai uita n gura
adversarilor politici.
#R=+I$N)3 ' nvete si ei s lupte. Patria, cu aerul ei stricat, este primul lor inamic. 4ai nti l
nving, apoi l iubesc.
"$5I*$ ;ridic si i arat bratul su parali&at<3 4ai este si asta. N!ai s!ti poti mrita fetele. *a
un atac de reumatism vor rmne mutilate pe restul vietii.
#R=+I$N)3 *e voi da unui om simplu care pretuieste sufletul. Nu!mi scot copiii din tar,
"avila.
"$5I*$ ;dup ce s!a mbrcat si s!au mbrtisat<3 Crciun fericit, Ioane. Poate "umne&eu se va
miliostivi de noi.
#R=+I$N)3 *a multi ani si "oamne!aut.
Revenit n camera fetitei n!o mai gseste pe sotia sa, Pia. 0lorica doarme linistit mai departe,
avnd o ppus alturi. #rtianu o caut acum pe Pia si o gseste n cealalt camer a copiilor.
'abina ;A ani< si Ionel ;1 luni< dorm n ptucurile lor. Pia st n picioare, cu aceeasi gestic
parali&at. Ion se apleac deasupra 'abinei si o srut pe frunte.
I(N3 'abina e puternic. 5a re&ista.
Pia nu mai re&ist tensiunii si i&bucneste ntr!o cri& alturi de isterie3 >E vina mea, e vina mea, e
numai vina mea7@ Ion o mbrtisea& si ncearc s o linisteasc, dar femeia i musc hainele, se
&muceste, se &bate n hohot3 >lart!m, iart!m7@ #rbatul o trage pe hol si apoi n salon, pentru
a nu tre&i copiii. "inspre pdure se aude o cucuvea,. 0emeia intr ntr!o nou cri&, ducnd
minile la urechi3 >Nu mai vreu s!o aud7@ ( btaie puternic n usa de la intrare l sperie pentru o
clip. 'e duce si
, 0aptul este confirmat documentar n memoriile 'abinei Cantacu&ino. El se va repeta ntr!o
scen ulterioar, important pentru plastica filmului.
,AA P
deschide precaut. 4sti urte, trei la numr. 'unt colindtori, dar prima secvent este
nspimnttoare. )nul dintre colindtori se descoper si arat chipul vesel al lui stefan Golescu.
st. G(*E'C)3 Primiti cu 4os $unul9
Nvlesc peste el n cas plini de veselie, sunnd &urgli si trgnd buhaiul. Nicolae Golescu si
C. $. Rosetti si dau si ei mstile os. Nicolae este putin ametit. +ot ncearc s pocnesc biciul n
cas. Rosetti si stefan se reped veseli s!o mbrtise&e pe Pia #rtianu. $ceasta fuge.
C. $. R('E++I3 4am ce!am speriat!o. Ioane, vino s te pup. N. G(*E'C)3 si eu. Cristos a
nviat7 #R=+I$N) ;ncercnd s!i potoleasc entu&iasmul<3 E Crciunul, Nicolae, e Crciunul,
nu e Pastele...
NIC(*$E3 ( fi, c nu prea sunt dus la biseric. s+E0$N3 $m venit pe os de la Golesti. 'untem
nghetati tun.
'e de&brac de costume si se asa& n urul mesei. #rtianu iese putin s dea porunci. 'e ntoarce
cu o can de tuic fiart. 'lugile pun pe mas bucate.
R('E++I3 Ce!are Pia, ce!i cu ea9
#R $ii $N )3 Nimic. Nu se simte bine. $ muncit mult la sarmale.
s+E0$N3 Copiii, unde sunt copiii9 #R=+I$N)3 '!au culcat. 0rigul i!a obosit.
ntrebarea lui stefan Golescu nu este ntmpltoare. Colindtorii au adus daruri. 0iecare ! cu o
anumit en, schimbnd priviri fugare ! scoate un cadou modest. C. $. Rosetti3 >+i!am adus un
sculet de nuci@K stefan Golescu pune pe mas o ucrie primitiv de lutK Nicolae Golescu scoate
din bu&unar un galben
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,AB
Napoleon. $metit fiind, l scap si galbenul se strecoar n crptura dusumelei. C. $. Rosetti se
arunca s!, prind. Prea tr&iu.
#R=+I$N) ;se repede spre us<3 Chem slugile s scoat dusumelele.
R('E++I ;srindn picioare, violent<3 Nu7 ;Privindu!si prietenii perindK ca o constatare demn<3
'untem srci.
NIC(*$E ;sparge o ulcic, trntind!o de mas<3 Ne!a trdat, nenorocitul. Cu&a si!a btut oc de
noi.
s+E0$N3 *a orice m asteptm de la el, dar s fie dictator, nu.
#R=+I$N)3 Nu a avut de ales.
R('E++I3 Nu, Ioane, nu. Cu&a este creatia noastr. Noi ,!am scos din anonimat si ,!am pus pe
tron. E monstrul nostru.
#R=+I$N)3 n fat Puterii oamenii se schimb. Nici noi n!am sti cum s facem.
R('E++I3 )it!te la noi, Ioane. Ne ve&i9 $m albit n revolutii. Nicolae are ./ de ani. stefan ! ...
Eu merg pe .D. ti place de noi asa, ca niste calici, dup ce am nfundat puscriile, am trit
disperarea e%ilului, am ndurat umilinta boierilor9
s+E0$N3 4car s fi v&ut tara n regul.
NIC(*$E3 +otul s!2 dus de rp n viata noastr. +inerete, avere, fericire personal.
R('E++I3 si pentru cine, Ioane9 Pentru un colonel curvar cu aere de domnitor pmntean9 Radu
Rosetti ,!a gsit ntr!o &i n cabinet, tvlindu!se pe dusumele cu o femeie n pielea goal. $sta e
Rom2nia pentru care ne!am sacrificat noi9
#R=+I$N)3 E brbat, e tnr, i! intrat Puterea n snge. Nu se mai poate vindeca acum.
s+E0$N3 +rebuie rsturnat, nc un an de domnie si ne ruinea&. $ fcut toate legile dup capul
lui si tar abia le mi suport.
NIC(*$E3 N!a vrut s asculte de noi. '!a nconurat cu slugi si conduce tar cu ele. Ne! dat pe
mna strinilor.
#R=+I$N)3 5a trebui s avem o e%plicatie cu el. "ac nu se ntoarce la ascultare, l doborm.
,A1 P
R('E++I3 Niciodat nu se va ntoarce omul sta de la viciile lui. E terminat. Iar ce spui tu, c l
doborm, este dea prea tr&iu de fcut. +iranul sta va da ordin $rmatei s trag n plin. 5a umple
str&ile de snge.
#R=+I$N)3 5om sta n rndul nti.
R('E++I3 Nu mai am puterea asta. $unge7 'unt prea b2trn si prea obosit ca s mai fac pe
eroul.
#R=+I$N) ;enervat<3 "e fapt, ce vrei9
R('E++I ;dup ce si priveste colegii<3 5reau capul lui.
NIC(*$E ;dup un lung moment de tcere tensionat<3 $r fi un e%emplu. ( moarte violent este
pe msura unui militar.
s+E0$N3 ' moar asa cum ,!a ucis si el pe #arbu Catargiu.
Cei trei l privesc insistent pe Ion C. #rtianu. $cesta se ndreapt ncet spre fereastr. Priveste
afar bradul si ninsoarea. Este un peisa imaculat si crestinesc. )n grup de copii urea& la casele
vechi ale $nici. 0emeia le mparte colaci. ( slug mtur &pada cu o mtur de nuiele. Pe
imaginea acestei miscri brutale, de stergere a urmelor, dar mai ales pe cntecul distorsionat al
colindtorilor, se suprapune nceputul scenei urmtoare venite din trecut.
Glgie de Parlament.
Remember. #ucuresti, - iunie ,-/A ;alb!negru sau sepia<
*a tribuna $dunrii este primul!ministru #arbu Catargiu. "in sal se aud distinct doar cteva
replici.
#R=+I$N)3 Cerem dreptul de a fine o adunare popular pe "ealul 0ilaretului.
EP)RE$N)3 Nu are oricine dreptul de a tine discursuri n numele natiunii si de a aduna lumea
pe pietele publice. Cnd vom fi organi&ati ca $nglia, atunci putem urma e%emplul ei...
"I4I+RIE G6IC$3 Nu putem ngdui ntruniri de gloate fr a sti pe cine s apuc la ca& de
turburare si de&ordine.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,A.
C$+$RGI) ;vorbind peste rumoarea slii<3 "omnilor, de ce m siliti s v aduc aminte c anul
trecut, tot de ,, iunie, o adunare de felul acesta s!a tinut pe Cmpul 0ilaretului si cum ea a
degenerat. '!a spus c se vine cu buchete n mn. Erau topoare, cutite, sulite, ciomege si chiar
pusti.
C$R$"$ ;pe fondul glgiei din sal<3 Ce facem9 Ne d tot planul peste cap.
#R=+I$N)3 Gndeste ceva repede.
C$R$"$3 4ergem nainte. Ne adunm n ciuda interdictiei.
#R=+I$N)3 $nunt!i pe Rosetti si pe Golesti.
C$R$"$3 si dac politia intervine9
#rtianu nalt privirea spre primul!ministru #arbu Catargiu. $cesta si ncheie discursul cu
celebrele cuvinte premonitorii.
C$+$RGI)3 Pacea, domnilor, pacea si odihna sunt scparea trii si voi prefera moartea mai
nainte de a clca sau a lsa s se calce vreuna din institutiile statului.
Primul!ministru coboar de la tribun n huiduielile opo&itiei si n aclamatiile conservatorilor.
+rece printre rnduri spre iesire, primind impasibil nurturi sau felicitri n ureche. Iese n curtea
4itropoliei si se opreste, constatnd lipsa trsurii sale.
Reconstituirea asasinrii lui #arbu Catargiu
4ai nti pleac de la peron, n grab, trsura lui Carada.
n fata usii $dunrii, un deputat i ofer loc lui Catargiu n trsura sa, dar imediat apare col.
Nicolae #ibescu, prefectul politiei, care l invit n trsura lui. n cupeu, #arbu Catargiu se asa&
n dreapta, iar #ibescu n stnga. Imediat dup punerea n miscare a trsurii, #ibescu si ntinde
bratul drept pe dup umerii lui Catargiu. Pe sub clopotnit trece trsura lui Carada. )n individ din
planul doi agit o batist, n momentul n care trsura cu Catargiu se apropie de clopotnit, o alt
trsur i blochea& o parte a gangului, oblignd!o s ncetineasc.
,A/ P
Criminalul a stat pe o banc, n partea cealalt a clopotnitei. $lturi erau un preot si un trgovet cu
care discuta acesta. Criminalul se ridic n momentul punerii n miscare a trsurii lui #ibescu.
(bserv semnul si intr sub clopotnit, ascun&ndu!se n umbr.
+rsura intr prin gangul clopotnitei. #ibescu, vesel, i vorbeste lui Catargiu, apoi, n momentul
penumbrei din gang, l prinde pe primul ministru de umeri. $sasinul apare din spate, ridic bratul
peste acoperisul lsat al cupeului, si de la mic distant trage n capul lui Catargiu. $cesta are un
soc corporal, aruncat spre nainte, c&nd apoi pe canapeaua trsurii. Pe msur ce trsura iese la
lumin ! caii se sperie, birarul n!are chip Z, #ibescu ncepe s strige, ridicat n picioare3 >'!a
tras de sus7 '!a tras din clopotnit7@ Ctiva oameni din curtea 4itropoliei se reped n gang si pe
scrile clopotnitei.
$sasinul, arunc pistolul pe os, ocoleste trsura prin stnga si fuge printre copaci tot n stnga,
srind si prvlindu!se pe un povrnis pn la un drum unde l asteapt o trsur. Poart un
costum tip redingot militar, negru si cu nasturi vi&ibili, o plrie cu boruri largi. Pe msur ce
coboar astfel, arunc hainele de pe el.
+rsura lui #ibescu se opreste mai os pe "ealul 4itropoliei. $par ca din pmnt agenti ai Politiei
crora #ibescu le d ordine rstite. Carada si opreste trsura, sare din ea si se repede la trsura n
care &ace, c&ut pe spate, cu ochii deschisi, monoclul c&ut si ptat de snge, primul!ministru
#arbu Catargiu. n agitatia din urul lui, Carada se apleac asupra victimei si i duce mna la gt.
Este o verificare a pulsului sau o ultim mngiere. Era cel mai mare dusman al lui, dar n fata
mortii gesturile devin sacre.
Imaginea revine pe chipul lui #ruHanu, la 0lorica. (chii sunt ume&i, n ei se reflect ninsoarea de
afar, ntregul pasa al reconstituirii crimei trebuie nsotit de o mu&ic adecvat, dramatica, de
prim plan. Este o mu&ic verdianin crescendo, care debutea& n pulsatii grave la iesirea lui
Catargiu din cldirea
"IN$'+I$ #R$+I$N) P ,AT
Parlamentului, urc pn la strigt n momentul asasinatului si rmne i&olat numai pe cadenta de
ba& n basi la final, pe figura lui #rtianu. Coloana sonor a reconstituirii n off.
Paris, Cabinetul de audiente al mpratului Napoleon III
"umitru #rtianu ptrunde n antecamer, unde este ntmpinat de secretarul particular al
mpratului.
'ECRE+$R ;impacientat<3 5 rog s luati loc, domnule #rtianu.
". #R=+I$N)3 Ce s!a ntmplat9
'ECRE+$R3 4aiestatea 'a v roag s asteptati. $ intervenit ceva neprev&ut.
". #R=+I$N)3 Ce poat s fie9 $sear am verificat datele audientei. $u fost confirmate.
'ECRE+$R3 "a, dar a intervenit ceva urgent pe agenda 4aesttii 'ale. Printul =le%ei ?oltsoff,
unchiul tarului, cu principesa n!au putut fi refu&ati.
". #R=+I$N)3 #ine, dar am insistat, am cerut s fiu primul pentru a nu e%ista influente asupra
ceea ce doresc s pre&int 4aesttii 'ale. '!au fcut cele mai nalte interventii n vederea acestei
audiente si constat c este primit un rus naintea mea.
'ECRE+$R3 stiu, stiu, dar 4aiestatea 'a a dorit neaprat s!, vad pe print dimineata.
". #R=+I$N)3 +ocmai asta m ngriorea&. Eu nu m oc aici cu destinul trii mele.
'ECRE+$R3 $m fcut tot ce mi s!a cerut. $m programat cu mna mea audienta la prima or. Nu
putem trece ns peste vointa mpratului.
)sile mari ale cabinetului se deschid si apar valetii. "umitru #rtianu se pregteste pentru o
confruntare. Prin culoar trece un btrn care abia se mai tine pe picioare, printul ?oltsoff, spriinit
de braful unei femei superbe a crei toalet strlucitoare luminea& salonul antecamerei.
'ecretarul se apleac plin de respect. #rtianu salut scurt si pseste nfipt spre cuplul princiar
rus. "ar n clipa apropierii rmne pironit locului. Principesa ?oltsoff este Elena Ghica7
E*EN$3 'sst, mucles, s nu scoti o vorb7 ;Plin de atentie, ctre sotul ei, n ruseste3< "u!te,
$le%ei, vin imediat.
$*EFEI3 $ud9 $i &is ceva, porumbelul meu9
E*EN$ ;mai la ureche<3 "a, iubitei. Rmn putin n urm. ;"up ce l pred valetilor, ctre
#rtianu3< nchide gura, c ti se vede omusorul. E rosu.
". #R=+I$N)3 Ce e cu tine aici9
E*EN$3 Nu se vede9 6ai, c n!ai timp. I!am spus mpratului. $ acceptat doborrea lui Cu&a.
". #R=+I$N)3 4ultumesc, Elena. $i fost ntotdeauna o mare doamn.
E*EN$3 "umitre... l vreau ntreg.
". #R=+I$N)3 Poftim9
E*EN$3 Pe Cu&a. l vreau ntreg. Nu v atingeti de viata lui. ;'chimb de priviri.<
". #R=+I$N)3 #ine. ti promit, ;fi srut mina cu respect.<
E*EN$3 6ai, du!te c te asteapt.
#rtianu avansea& pe acelasi culoar spre cabinetul lui Napoleon. 5aletii i deschid si el intr.
Napoleon este naintea micului deun. Prin cabinetul de audiente vor forfoti valetii, aducnd unul
dup altul felurile de mncare. Rom2nul salut ceremonios. Napoleon l tine n picioare.
N$P(*E(N ;cu gura plin<3 E adevrat c si!a adus metresa n palat9
#R=+I$N)3 "in pcate, da, 4aiestatea 5oastr.
N$P(*E(N3 Pi si eu o aduc pe a mea aici. Ce v deranea&9
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,AE
#R=+I$N)3 'ire, n (rient moravurile sunt m2i aspre n privinta femeilor.
N$P(*E(N3 Pi, n!ati spus voi c vreti s v aliniati (ccidentului79 Ce asteptati9
#R=+I$N)3 'ire, cultul pentru femeie este o cinste a brbatului. "ar totul trebuie s aib o
limit a decentei. Printul nostru petrece noaptea cu metresa n palat, n timp ce doamna trii
doarme alturi cu copiii.
N$P(*E(N3 4da, nu e prea frumos. "ar nu schimbi un print ales pentru asta.
#R=+I$N)3 'ire, de!ar fi numai asta poate c am nchide ochii. "ar printul Cu&a a &drobit
puterea Parlamentului, a umilit Custitia, a blocat guvernul. lertati!m, 'ire, dar se comport ca un
dictator.
N$P(*E(N3 $m acceptat lovitura lui de stat pentru c voiam s am n Rom2nia o singur voce,
o singur autoritate cu care s vorbesc. *a voi vorbeste toat lumea. Nu mai nteleg nimic. $cum
mi cereti s accept nlturarea lui pentru ca s puneti haosul la loc.
#R:+I$N)3 Nicidecum, 'ire. 5rem s punem n actiune regimul constitutional.
N$P(*E(N ;apmpiindu!sedefata4#rtianu, soptit<3 $u&i, "mitri, am eu asa o fat de cretin9
+u cre&i c eu m!am fcut din presedinte de republic mprat pentru regimul parlamentar9
#R=+I$N) ;la fel[3 Cred c v!ati fcut eliberatorul natiunilor, indiferent de presedinte sau
mprat.
N$P(*E(N ;revenit<3 Pe cine alegeti9
#R=+I$N)3 $steptm alegerea 4aesttii 5oastre. Pentru asta sunt aici.
n spatele lor, un valet cade fulgerat si scap o tav din mn. Ceilalti se apleac asupra lui. )nul
ridic privirea spre mprat. Cel c&ut are spume la gur.
5$*E+3 (trav7
,BD P
N$P(*E(N3 'chimbati mncarea. ( s iau doar un ou cu msline. ;Revenit3< Ce spuneam9 $h,
da, pe cine alegeti9
#R=+I$N)3 Nu ne!am hotrt.
N$P(*E(N3 5oi rom2nii sunteti o enigm pentru mine. Cereti cderea unui print fr s stiti pe
cine puneti n loc. 'coateti usa de la cas fr s v gnditi ce puneti n loc. Ce fel de politic e
asta9
#R=+I$N) ;dur<3 Politica altora, 'ire. 'untem nevoiti mereu s facem politica altora. Niciodat
nu am putut alege politica noastr. 4ereu au fost interese superioare, interese europene, interese
regionale. Cnd rom2nii au vrut ceva, li s!a cerut n schimb n&ecit, li s!a conditionat fiecare pas,
fiecare miscare. $cum vrem noi un principe strin. E deci&ia noastr.
N$P(*E(N ;dup o usoar e&itare, amn rspunsul ar!tnd spre valetul care este trtt acum
afar<3 E al treilea atentat pe luna asta. $m obosit. )neori m ntreb dac merit s faci un bine
natiunilor. ;Pau&<. 4ergi n $nglia. ' fie si ei de acord.
Conacul 0lorica, dimineata de Crciun. $poi seara
#rbatii pleac la vntoare. $u cini, gonasi si pusti engle&esti. "oar c vntoarea se va face din
snii. In curtea conacului tiganii pregtesc echipaele. Rochit l sftuieste pe #u&atu.
R(C6It=3 5e&i c stpnuH e cam suprat. Poate ntoarce flinta spre tine si scap si io de o belea.
Ia un cep de butoi cu tine. "ac ti d vreo gaur, o astupi s nu rcesti.
#)8$+)3 N!ai gri. Gloantele stpnului sunt la mine.
R(C6It=3 Pi ce!ai pus n pusc9
#)8$+)3 Pocnitorile de la brad.
R(C6It=3 =uleo, te haleste dac te afl.
Prietenii sunt nveliti cu pturi. Gonasii urc pe tlpile din spate si sniile pleac nsotite de ciini.
n urma lor, $nica aerises!
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,B,
te, schimb asternuturi, car perne n conac. 4ica 0lorica tuseste. Pia este agitat, trece de la un
copil la altul, l nfsea& pe Ionel. 'abina mnnc pe scunel la mas, urcat pe crti. E murdar
toat la gur. *a usa conacului, $nica o grbeste pe Ileana cu asternuturi noi. Ileana se opreste n
prag. Nu vrea s treac mai departe.
$NIC$3 6aide, fat, adu o dat asternuturile alea. I*E$N$3 Eu nu intru. Copiii ei au boal.
$nica rmne o clip surprins. Ia o nuia de mtur si ncepe s!o loveasc. Ileana primeste totul
fr s se clatine. Cnd $nica se opreste gfind, Ileana, cu fata plesnit, nsngerat, dar cu ochii
nespus de aprinsi n mndrie las s!i scape asternuturile pe os si pleac. "inspre pdure se aude
cucuveaua. 8iua, cu totul neasteptat.
Ion #rtianu o aude si el, adnc n pdure, mpreun cu #u&atu, pseste atent prin &pada afinat.
'cena de vntoare aduce prietenii unul lng altul n cutarea aceluiasi vnat3 un urs. Pericolul i
paste dup fiecare copac mai gros. Gesturile lui #u&atu amintesc c #rtianu nu are gloante
adevrate pe teava. tiganul ! da. ntreaga scen este o mimare a vinarii si uciderii lui Cu&a. Nu
gsesc e%agerat ca lui #rtianu s!i apar figura din tinerete a domnitorului n diferite locuri din
pdure. Enervat, el poate trage. Cu&a apare din nou ri&nd.
'eara, la conac, Pia o veghea& pe 0lorica. $ atipit putin. 'e tre&este speriat la strigtul
cucuvelei. 'e ridic si vine s ncerce febra copilei. 0lorica e rece. $ murit. )n strigt animalic
tre&este spaima slugilor din curte. $nica vine ntr!un suflet. 'trigtul animalic se repet. 'abina si
Ionel n cealalt camer se tre&esc. Plng.
'niile se ntorc vesele. N!au mpuscat nimic. Coboar, si scutur &pada de pe haine, tropie.
Intr la fel de veseli n cas, pn ce observ luminrile si aud o rug. Preotul din sat este la
cptiul 0loric2i. #rtianu se repede. Rmne mpietrit cu pusca n mn, privind chipul alb,
angelic al fetitei. 0uge n cealalt
,BA P
camer, unde Pia st c&ut n genunchi lng pat si!si mbrtisea& copiii. 'abina, inocent, se
oac n prul mamei. E%act n acest moment se aude din nou cucuveaua. Pia si de&vluie brusc
fata desfigurat de durere. "e data asta este ur si fort n privirile ei. 'e repede la Ion s!i
smulg pusca de vntoare. #rbatul se opune. 'e lupt. Pia alearg la ceilalti trei si smulge din
mna lui Rosetti arma acestuia. Iese n prag si de acolo trage spre pdure mai multe focuri.
PI$ ;urlnd<3 N!am s te las s!mi iei copiii7... N!am s te laaas7...
n salonul mare #rtianu vine n fata celor trei prieteni, i priveste mpietrit de durere. stefan a
lsat capul n piept si strnge din ochi. Nicolae priveste tavanul, ca spre un cer nemilos. "oar
Rosetti se uit fi% n ochii lui #rtianu.
R('E++I3 Ne!a pedepsit "umne&eu pentru gndul cel ru.
Conacul 0lorica, dimineata
*a poalele dealului care pleac din spatele casei sunt adunati rude si prieteni n doliu. 'tau n
nemiscare si privesc spre deal. Ion C. #rtianu urc dealul singur cu trupul fetitei nfsat rt
giulgiu.
#R=+I$N)3... si cnd ai s aungi la malul rului, fata mea, ai s ntlnesti o corabie. ' nu!ti fie
fric s te urci. +e asteapt. "e cum pui piciorul pe lemnul ei, corabia va pluti pe deasupra apei si
te va duce spre trmul povestilor, unde st 8na!&nelor si Criasa albinelor. Ele te vor mbrtisa
si te vor primi cu bucurie, fata mea, si!ti vor arta nestemate si iepurasi de catifea.
$uns pe culmea dealului, #u&atu, care l astepta acolo, i ntinde casmaua. Ion las micul trup n
&pad si ia casmaua de
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,BB
la tigan. #u&atu coboar ncet spre cei ce asteapt n tcere os. +atl ncepe s sape.
#R=+I$N)3 .. .si iepurasul o s te ia de mnut si o s!ti spun3>6ai s ne ucm7@ +u o s te
ase&i n iarb, atent s nu!ti murdresti rochita. *a oaca voastr va veni si ursuletul 4artinic,
plin de miere la botic. $poi soricelul Niculut o s aduc nuci s le dati de!a rostogolul. ' lasi
fluturasul acela albastru s se ase&e pe umrul tu. $ obosit, srcutul...
Conacul 0lorica, seara
n salon sunt $na Racovit ;"avila<, 4ria Rosetti si Pia #rtianu. +oate mbrcate n haine
cernite. 0iecare si tine n brate propriul copil. si!, privesc, pe msur ce camera se roteste printre
ele cu lentoare. $na are fat ;Elena, scutece ro&<, iar 4ria are biat ;scutece albastre<. Pia este cu
Ionel n brate pe care l priveste straniu.
PI$ ;la nceput cu ochii la copil, apoi ridicati spre celelalte femei<3 E numai vina mea. +oat
familia mea a murit de asta. Rul e n sngele meu.
4=RI$3 ( s triasc. 0iul tu va fi mai tare dect tatl.
$N$3 ( s o ia pe Elena mea de nevast.
PI$ ;si desface blu&a si vrea sa!i dea s sug, dar e&ita<3 4i!e fric.
Prietenele o privesc cu ntelegere. 4ria Rosetti si las copilul alturi, se deschide la blu&, l ia
pe Ionel si ncepe s!i dea s sug. $na las si ea fetita si face acelasi gest. n secventa de final a
episodului, Ionel este trecut pe la snii celor trei femei, deci inclusiv Pia. Pe fondul mu&ical al
unei scene rare de maternitate ! adevrat n realitatea familiei #rtianu ! viitorul creator al
statului modern rom2n este menit ca de trei ursitoare, n
,B1 P
coloana sonor se aud soaptele lor ! >si s fii vitea& si sa fii bun. si s dai lumin si putere
poporului tu. ' te p&easc "umne&eu de glont si s te apere de pumnal. si s nu pui rutatea la
inim, s2!ti fii sufletul curat@ ! , pe msur ce Ionel este trecut de la un sn la altul.
EPI'(")* 1
#ucuresti. 5ara anului ,-/.
ntr!o cas din #ucuresti ;interior al sediului viitorului PN*< se adun membri conspiratiei
cunoscute n istorie drept >4onstruoasa coalitie@. Ion si "umitru #rtianu, precum si C. $. Ro!
setti s!au ase&at n urul mesei si asteapt sosirea repre&entantilor Partidului Conservator.
I(N #R=+I$N)3 "ac si conservatorii s!au hotrt s accepte aceast ntlnire nseamn c le!a
auns si lor cutitul la os. (ricum, nu credeam c vom aunge vreodat s stm la aceeasi mas cu
inamicii nostri cei mai ri.
". #R=+I$N)3 +e gndesti unde a auns tara9 Ce am visat noi si ce s!a ales de visele noastre9
R('E++I3 Poate c noi am cre&ut prea mult c putem construi aici o democratie ca n $nglia. Ce
ne!o lipsi s o putem face9 Ploile9 Ceata londone&9 Ce ne!o lipsi9
I(N3 +rei secole de imperiu. "up aia ne puteam permite s fim generosi. "ar eu n!as spune c
nregistrm un esec. *ucrurile mai pot fi schimbate. Cu&a a fost de la nceput o solutie provi&orie.
Greseala noastr este c nu ne!am gndit la nlocuitorul lui de a doua &i dup ce ,!am ales.
")4I+R)3 si eu cred acum, udecind la rece, c statul nostru s!a creat. 5 rog s m credeti c
nu vreau s mai umblu prin capitalele europene si s m plng, s cer autor si s ndatore& si mai
mult tara. $unge. "e data asta trebuie s facem noi ceva aici.
,B/ R
R('E++I3 Eu rmn la prerea c ne trebuie republic. Este singura care ne poate oferi institutii
democratice.
I(N3 Ne ntoarcem de unde am plecat, Rosetti. E prea devreme. $poi, ce problem avem noi n
fat ast&i9 ' inventm institutii noi9 ' construim din nimic un Parlament9 Nu. Noi trebuie s
dm un om la o parte. E cel mai usor lucru de fcut. $ doua &i toate institutiile pot functiona
normal.
")4I+R)3 "e aceea n!as vrea ca n toat aceast actiune s punem n pericol viata lui Cu&a. Ne
leag de el revolutia, e%ilul, )nirea. ' nu fim cini. Nu se poate construi o tar pe crim ntre
frati.
R('E++I3 ti dau dou e%emple3 Cain a construit o lume din crima lui. n >4iorita@ lui
$lecsandri tara noastr tocmai asa s!a nscut. 'tm pe crima asta dintotdeauna.
I(NK si eu e%clud asasinatul. Nu e nevoie. Cu&a si!a fcut dusmani peste tot. tranii ,!au prsit
dup ce a dat legea rural. Pe ?oglniceanu ,!a ndeprtat el singur. Gnditi!v ce ne!am fi fcut
dac 4ihalache era si acum prim!ministru. $ mai rmas $rmata. "ar si aici relatia lui cu 4ria
(brenovici a nceput s produc rumoare.
")4I+R)3 0emeia asta l nghite. Eu nu!mi e%plic7 E%ist brbati care cuceresc femeile cu
usurinta cu care beau eu un pahar de ap. 'unt puternici, virili, dominatori. si, dintr!o dat, apare
una anume, nici prea frumoas, nici prea desteapt, si face crp2 din el. 5oi ntelegeti ceva9
I(N3 I!a fcut doi fii.
R('E++I3 0oarte bine. si nc &ece s!i fac. Numai c domnitorul vrea acum s!i declare
mostenitori si s!i aduc pe tron. 5 uitati la mine c cer republic9
")4I+R)3 Cu&a nu este un despot. Cred c toat povestea asta cu copiii este un &von. (ricum,
el nu mai poate rmne pe tron.
I(N3 $vem nevoie de o actiune n $rmat. "e locul sta mi!e cel mai fric. Cu&a e unul de!al lor.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,BT
R('E++I3 i de&onorea&. $m informatii din interior. 'e simt de&onorati de modul lui de viat.
Circul dea &vonul c umbl travestit noaptea prin oras.
I(N3 i surprinde pe functionarii corupti.
R('E++I3 Pe dracuH7 'e duce la curve.
")4I+R)3 E%agere&i. Ce a fcut el n sase ani n!ar fi reusit nici unul dintre noi. $ luat totul
asupra lui. Nu cred c vreun alt domnitor si!ar fi riscat cariera politic si sntatea pentru o
reform ca asta. C n!a fcut totul bine, asta e altceva. 5om repara noi.
Intr Carada.
C$R$"$3 'unt trei. *ascr Catargiu, Costache Epureanu si "imitrie Ghica.
I(N3 Ce mandat au9
C$R$"$3 Partida Conservatoare.
I(N3 E bine. Pofteste!i nuntru.
"up cteva momente, intr cei trei lideri conservatori si rmn n picioare. 0ostii inamici se
privesc un timp asa.
EP)RE$N) ;ctre Ion<3 "omnule #rtianu, ntelegi c nu ne putem da mna la aceast ntlnire.
I(N #R=+I$N)3 5 nteleg, domnule Epureanu. si eu cred c oameni care se dispretuiesc nu se
pot mbrtisa peste noapte, chiar si n fata unui mare pericol. Consider ns c aceast noapte a
sosit. Important este ca mine s putem face si gestul de negndit pn acum.
EP)RE$N)3 Este si motivul pentru care am acceptat aceast ntlnire... misterioas. Pe domnul
Ghica l cunoasteti. "omnul *ascr Catargiu este din 4oldova.
I(N #R=+I$N)3 Ce ciudat este ca oameni ai aceluiasi Parlament s trebuiasc s fie pre&entati
astfel. Ne stim prea bine, domnilor. 'untem rom2ni. Ne!a nstrinat politica.
EP)RE$N)3 Regretabil, dar practic.
,B- P
I(N #R=+I$N)3 5 rog s luati loc.
'e asa& de o parte si de alta a mesei. Epureanu priveste peretii cu picturi de $man. *ascr
Catargiu este la miloc si pare cel desemnat s poarte tratativele.
*. C$+$RGI)3 "omnilor, ne aflm n fata unui act de responsabilitate. "incolo de animo&ittile
dintre noi, tara trebuie salvat.
")4I+R)3 5 aprobm, dar despre ce tar vorbiti9
Conservatorii se privesc nedumeriti. *ascr Catargiu chiar se uit insistent la Epureanu.
EP)RE$N)3 Nu v nteleg.
")4I+R)3 Ce tar9 Rom2nia sau Principatele... $dic, vreau s spun, recunoasteti )nirea
Principatelor9
*. C$+$RGI) ;dup ce a schimbat din nou cu ceilalti priviri uluite<3 #inenteles c recunoastem
Rom2nia7 Ce vorb e asta9
R('E++I3 Noi am au&it c...
*. C$+$RGI)3 "umneavoastr, ca &iarist, domnule Ro!setti, ar trebui s stiti c n politic nu
trebuie s te iei dup ce scrie n ga&ete.
G6IC$3 +u asa ai stiut, Ioane, c noi nu recunoastem )nirea9
I(N3 ntr!adevr, ne!am purtat ca niste strini. "omnule Catargiu, pentru c este momentul
adevrului, as vrea s au&iti din gura mea, privindu!v n ochi, c nu suntem amestecati n
asasinarea vrului dv. Eram pregtiti s!, combatem, s!i provocm cderea, dar nu crima.
*. C$+$RGI)3 Cred c era o declaratie necesar. 4 bucur, pentru sufletul lui #arbu, c nu stau
la mas acum cu asasinii lui.
")4I+R)3 5inovatul este omul care ne adun acum la aceeasi mas. Nu vi se pare straniu9
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,BE
EP)RE$N)3 Pentru noi nu e%ist dubiu c acest domnitor improvi&at, c acest colonel cu aere
de principe dinastic trebuie s cad. Nu, nu am spus bine... +rebuie ndeprtat. Cu&a nu poate
cdea de undeva de unde nu este.
I(N3 ' spunem c sunteti putin cam aspru, domnule Epureanu. Cu&a a fost pus de noi.
G6IC$3 Cu rscoala la us. "e!aia ne paste acum de&astrul.
R('E++I3 ' nu trecem acum la reprosuri, domnilor. Riscm s ducem la esec aceast ntlnire.
5 propun s ne concentrm asupra problemelor de fond. Eu nu voi ridica un ca& al Republicii.
*. C$+$RGI)3 #ine faceti. Este o absurditate. Nou ne trebuie o linie dinastic foarte clar, si
mai ales, puternic. "in acest motiv v ntrebm dac aveti un candidat.
")4I+R)3 Noi am fcut dea demersurile la Curtea 0rantei. 4ine voi pleca la *ondra pentru
recomandri. 0undamental este ca miscarea noastr s nu strneasc o interventie militar n
Rom2nia. Pentru asta avem nevoie de garantii din partea celor dou imperii.
*. C$+$RGI)3 Noi vom actiona la Constantinopol. In ma%imum douspre&ece &ile veti avea un
rspuns. 5om pune toat fort noastr de convingere la urechea 'ultanului. "ati!mi voie ns s
am unele re&erve asupra deci&iilor Parisului. "in informatiile noastre, Napoleon vrea s ne dea
$ustriei.
I(N3 n fapt, n!ar trebui s v mire. "umneavoastr ati cerut nc din ,-.E o ocupatie austriac
menit s ne civili&e&e si s ne construiasc o societate modern. 'tatul rom2n urma peste un
secol.
*. C$+$RGI)3 $sa este. Noi am fost ntotdeauna de prerea c trebuie s construim mai nti o
societate si apoi un stat. '!a ntmplat invers si greseala nu a ntr&iat s se vad3 la mai putin de
un an de la )nire, $rmata a fost nevoit s trag n popor. "up cinci ani, domnitorul pus la
repe&eal pe tron a dat o lovitur de stat si ne!a trimis la plimbare.
G6IC$3 si pe noi si pe voi.
,1D R
")4I+R)3 Nu avem dreptul s cautionm viitorul trii. $ fost singurul drum de ales.
EP)RE$N)3 5!ati fcut o socoteal, domnilor liberali, cte guverne a cunoscut Rom2nia n sase
ani9 5 rspund tot eu3 dou&eci si cinci7 5i se pare un stat cu o constructie sntoas9
I(N3 5!ati gndit cte boli face un copil pn la maturitate9 )neori nu re&ist si moare. Copilul
nostru este nc n viat si trebuie crescut mai departe. Rudele s!ar putea s nu se nteleag asupra
felului cum este crescut, asupra educatiei lui si a drumului su n viat. "ar, ca rude, nu au voie
s!, opreasc din crestere. Rom2nia este acum pe mna noastr. Ce facem9
*. C$+$RGI)3 0acem ceea ce ne dictea& constiinta de rom2ni. $dic facem ceea ce nu am
fcut n ,-.E. Ne unim. Greseala noastr atunci, domnilor, a fost c am unit dou teritorii, dar nu
am unit si oamenii. ( putem face acum.
I(N3 Este vestea cea mai bun pe care o aud de la moartea fetitei mele.
G6IC$3 N!am apucat s!ti transmit condoleantele mele. Citi ani avea9
I(N3 Patru ani.
R('E++I3 si eu sunt bucuros s aud aceast declaratie venit din partea unui partid care nu a
ncetat s pun piedici grele unittii rom2nilor. Este o dovad c acceptati interesul national9
*. C$+$RGI)3 *!am acceptat ntotdeauna. Numai c noi l vedem altfel. Recunosc acum c el
nu poate fi dect unul. $celasi v&ut si de dumneavoastr. "ar noi credem ca la el se poate aunge
prin inteligent, nu prin fort.
R('E++I ;iritat<3 $dic, numai aristocratia are privilegiul inteligentei9 Noi suntem prosti... $sta
insinuati.
*. C$+$RGI) ;dur<3 Idealul national nu este o permanent revolutie.
")4I+R)3 "omnilor, v rog s v opriti aici. 'chimburile de replici se dau n Parlament.
'unteti nedrept, domnule Ca!targiu. Noi n!am fcut revolutii mpotriva poporului rom2n sau
! t
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,1,
mpotriva statului. Ne!am luptat cu ncptnarea dumneavoastr.
EP)RE$N)3 si uite unde am auns7
I(N3 $m auns acolo unde avem obligatia s fim ca oameni politici responsabili. $m auns n fata
unei cri&e pe care trebuie s!o re&olvm. Pentru asta am ales cariera politic. $sta e meseria
noastr.
G6IC$3 $i dreptate.
I(N3 "ac vom continua s ne sfsiem, vor veni altii si ne vor face istoria. (ri, ceea ce s!a
ntmplat ntre partidele noastre, toat aceast lupt de ani, este istorie. si este fcut de noi.
*. C$+$RGI)3 'unt pregtit s accept aceast te&. 5 propun ca, de data asta, s facem o istorie
ceva mai bun. Cum rmne cu $ustria9
")4I+R)3 Napoleon a oferit Rom2nia n schimbul 5enetiei, mpratul 0rantei a fost convins s
renunte la acest proiect.
*. C$+$RGI)3 Cum va reactiona la detronarea lui Cu&a9 $u fost destul de apropiati.
I(N3 "up ce chiar el ne!a ndemnat la politica faptului mplinit, nu vd s se supere tocmai
acum pe ea. l dm os pe Cu&a. 5om constitui o locotenent domneasc si un guvern de coalitie.
5reau s stiu acum dac sunteti hotrti s urmati acest program.
EP)RE$N)3 0r e&itare.
I(N3 $tunci cer ca domnul Catargiu s fac parte din locotenenta domneasc. 5eti da napoi,
domnule9
*. C$+$RGI)3 Nu. 'unt pregtit s!mi asum rspunderea. Inclusiv dac dm gres. "ar vreau s
stiu cine este omul dumneavoastr n locotenenta domneasc. "oresc s cunosc alturi de cine
voi sta.
I(N ;dup ce si priveste colegii si primeste aprobarea mut a acestora<3 Generalul Nicolae
Golescu.
,1A R
*. C$+$RGI)3 "e acord si m simt onorat. Cine va fi a treia persoan din locotenent9
R('E++I3 Ne!am gndit c cel mai bine ar fi s alegem un om din $rmat. $supra numelui va
trebui s convenim.
EP)RE$N)3 Nu voi rosti un nume acum, dar v sftuiesc s fiti foarte prudenti. si noi avem
oameni n $rmat, ns nu!i putem obliga s!si calce onoarea.
I(N3 $sa este. si noi vom fi foarte circumspecti.
")4I+R)3 nteleg c pot duce mesaul acestei ntelegeri la *ondra si Paris9
*. C$+$RGI) ;dup consultri[3 "a, l puteti duce.
G6IC$3 $ rmas un lucru esential de convenit3 numele printului strin.
")4I+R)3 Printul Cerome Napoleon ar fi...
EP)RE$N)3 Nici s nu v gnditi7 Nici $nglia, nici +urcia n!ar accepta un Napoleon la Gurile
"unrii.
R('E++I3 Contele de 0landra.
*. C$+$RGI)3 *a el ne!am gndit si noi. "ar aveti acceptul lui9
")4I+R)3 5oi telegrafia de la *ondra acordul $ltetei 'ale.
EP)RE$N)3 $r mai fi ceva. Nu dorim snge. "esi pentru noi Cu&a este un impostor, s!a aflat
totusi pe tronul trii. +ronul rmne si nu trebuie ptat cu snge. Iar $rmata nu trebuie provocat.
I(N3 Cu&a ne!a fost prieten la toti cei pe care i aveti n fat. Ne!a fost si ne este mai departe
prieten. Noi vom da os domnitorul.
R('E++I3 Cum vedeti detronarea9
*. C$+$RGI)3 6aideti, domnule Rosetti, s nu ne facem chine&i7 Cine dintre noi doi se pricepe
la comploturi si rsturnri9 'per c nu aveti pudoarea s negati aceast caritate.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,1B
R('E++I ;dup consultri<3 #ine, domnilor, voi face eu aceast treab murdar.
#ucuresti. Resedinta lui C. *ibrecht
Casa pe care si!a construit!o secretarul lui Cu&a si membru de ba& al camarilei a fost
transformat n sediu al servicului su de informatii. *ibrecht este un tip dispretuitor, periculos si
sigur pe el. $re toate trsturile sefului fr scrupule al unui serviciu de informatii. $re un cabinet
unde si primeste informatorii si victimele santaului. Pe ambii pereti se nalt o bibliotec n care
se ascund multe secrete. *a nceput, *ibrecht este cu $l. #eldi!man, prefectul Politiei.
*I#REC6+3 $m primit informatiuni precise asupra radicalilor. Pregtesc lovitura. $tacul se va
da aici, la #ucuresti, n absenta domnitorului.
#E*"I4$N3 $sta nseamn c au renuntat la asasinat. Pe de o parte, este bine c 4ria 'a este
plecat la bi n strintate. Pe de alt parte, era bine s fie aici. *e va fi usor s produc revolta si
s bloche&e pe 4ria 'a n strintate.
*I#REC6+3 Ei numesc asta >o solutie elegant@. #inenteles, dac reuseste.5a trebui s facem
tot posibilul s nu reuseasc. 4ai ales c nu vor folosi trani. #rtienii sunt suficient de ntelepti
s nu mai miste gloatele. $sta le limitea& spatiul de manevr si ne aut s!i i&olm.
#E*"I4$N3 Cti cre&i c vor ridica9
*I#REC6+3 $mnuntul sta nc nu!, am pentru c nici ei nu au nceput alarmarea agentilor.
$m ptruns pe structura lor de informatiuni si voi afla imediat ce pun la cale. $ctivitatea
masonic a sc&ut n ultimul timp, dar au pstrat structurile ei de comunicatii. Nu cred c vor
misca mai mult de dou, ma%im trei mii de oameni. "ar foarte disciplinati si bine narmati.
#E*"I4$N3 Politia nu are suficienti oameni s le fac fat. $r fi nevoie iar de $rmat. Putem
conta pe gen. 0lorescu9
,11 R
*I#REC6+3 "a, tocmai am vorbit asear cu el.
#E*"I4$N3 ti dai seama c va fi baie de snge. (dat deschis focul, nu mai poate fi oprit. Iar
0lorescu are tendinte filoruse. $tt ne!ar trebui, s ia $rmata puterea si s!o dea pe mna unui
principe rus. Nu gsesti c e prea riscant9
*I#REC6+3 #a da si de asta m frmnt nc de asear. ;Pau&< $r mai fi si o alt solutie. (
solutie care s dea peste cap revolutia lor si s!i fac inofensivi pe radicali.
#E*"I4$N3 Care9
*I#REC6+3 ' dm noi lovitura naintea lor.
#E*"I4$N ;nelmurit<3 Cum adic s!o dm noi9 ti dai seama ce spui9
*I#REC6+3 "rag $lecule, fi!ai pus vreodat ntrebarea ce este n realitate o lovitur de stat9
Este o actiune de fort dat din interiorul aparatului de conducere. $dic ce am fcut noi anul
trecut. ?oglniceanu a suspendat Parlamentul, iar domnitorul a preluat toate functiile statului.
#E*"I4$N3 #ine, dar ce spui tu nu se mai potriveste acum7 $vem puterea. "omnitorul
guvernea& si nu vd ce rost ar avea s mai dea o lovitur n interiorul starului pe care l conduce.
*I#REC6+3 *ovitura o dm noi, nu el. Inamicul este infiltrat n structurile statului. *e
descoperim si le anihilm nainte s devin periculoase. Pentru asta am nevoie de foarte putin3
$rmata n alarm, Politia pe po&itii n #ucuresti si un grup de agenti bine instruiti care s fac
arestrile. $lti agenti vor provoca tulburrile n strad, n felul sta tinem sub control toat
miscarea.
#E*"I4$N3 nteleg, n felul sta mpiedici si vrsarea de snge.
*I#REC6+3 Eh, un pic de snge nu stric niciodat acolo, la o revolutie. +rebuie bine cntrit. n
astfel de momente e bine s stii s profiti. Cele mai multe lovituri de stat sunt prileuri pentru
lichidarea adversarilor politici.
#E*"I4$N3 ' nteleg de aici c vrei s!i elimini pe #rtieni9 E o prostie, ti urci tara n cap.
"IN$'+I$ #R=+I$N) I ,1.
*I#REC6+3 Nu si dac art trii toate dedesubturile conspiratiei lor, felul cum se alia& cu
masoneria pgn si cum pregtesc o republic socialist aici, n Rom2nia.
#E*"I4$N3 +u stii bine c nu este adevrat.
*I#REC6+3 Important nu este adevrul, important este ce cred oamenii. $ spus!o 4achiavelli.
Eu le voi arta ce s cread.
#E*"I4$N3 Prin ce miloace9
*I#REC6+3 $m dosare.
#E*"I4$N3 Niste hrtii fr valoare, brfe si r&bunri de igodii balcanice.
*I#REC6+3 'unt destui trdtori n rndul radicalilor care s confirme. 5enind din milocul lor,
lumea o s!i cread. "e altfel, numrul celor cercetati va fi minim3 Ion #rtianu, C. $. Ro!setti si
Carada. $m nevoie de tine s!mi gsesti o cas sigur n #ucuresti unde s!i pot ancheta. Restul
fac eu.
#E*"I4$N ;spre plecare<3 ( vei avea. $stept un semn ca s!mi organi&e& agentii.
*I#REC6+ ;l opreste n prag<3 $lecule, esti convins c nu pot risca nimic7 i voi supune la
tortur. "ac re&ist, i voi lichida.
#E*"I4$N3 Ne asteapt iadul, *ibrecht. 4ai nti cel de aici, de pe pmnt. $poi cel de sub
pmnt.
*I#REC6+3 Iadul ne asteapt oricum dac nu!i eliminm pe #rtieni definitiv din viata politic a
trii. $u fcut pactul cu diavolul. Noi l desfacem.
*a iesirea lui $le%andru #eldiman, si face aparitia un aghiotant al lui *ibrecht. Poart redingota
tipic a agentului de politie pari&ian. Rmne n ncpere doar pentru o replic.
*I#REC6+ ;artndpe urma lui #eldiman<3 (scilea&. ' nu!, scapi din ochi.
$G6I(+$N+3 Preabine, domnule "irector. *I#REC6+3 ' nu fiu deranat. $G6I(+$N+3 $m
nteles.
,1/ I
Imediat ce aghiotantul iese, *ibrecht se duce ntr!o &on a bibliotecii si deschide o us n &idul de
crti. Priveste spre ntuneric si vorbeste unui persona care nc nu se vede3 >Puteti intra@. "in
acel ntuneric apare ncet figura, apoi ntreaga siluet a unui brbat. Este +eodor #rtianu.
naintea& timid, privind speriat prin cabinetul lui *ibrecht. $cesta se poart foarte politicos.
*I#REC6+3 Poftiti, domnule #rtianu. mi pare ru c a trebuit s va tin n ntuneric, dar am
fcut!o pentru protectia dumneavoastr. stiu c sunteti un cettean onorabil al societtii noastre si
sub nici o form nu doresc s fiti e%pus cumva.
+E("(R3 "a, sigur, dar tot n!am nteles de ce am fost invitat aici.
*I#REC6+3 Pentru o afacere, ;l invita s ia loc pe fotoliul din fata biroului.<
+E("(R3 ( afacere9
*I#REC6+3 ( chestiune de cherestea.
+E("(R ;derutat<3 #ine, dar eu nu negustoresc asa ceva7 Cumpr de la cherestegii, ca toat
lumea.
*I#REC6+3 5edeti, domnule #rtianu, stiti foarte bine c sunt "irectorul general al Postelor si
+elegrafului... "oriti o cafea, o dulceat9
+E("(R3 Nu, multumesc, sunt nainte de prn&.
*I#REC6+3 n calitate de director am rspunderea pentru rspndirea telegrafului n tar. 4ria
'a 5od mi!a ordonat personal s de&volt telegraful pn n captul trii. ' trimit s aduc
prn&ul de la restaurant9
+E("(R3 Nu, multumesc. Iau masa la mine acas. Este un obicei la care nu renunt.
*I#REC6+3 5 invidie&, n munca mea de &i cu &i problemele sunt att de grele si timpul este att
de msurat, c nu reusesc mereu s mnnc. $poi, nu dorm noptile. stiu c m e%pun unui efort
supraomenesc, dar dac nu fac eu munca asta, cine s!o fac9
+E("(R3 'e spune c dormiti iepureste.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,1T
*I#REC6+ ;ucnd oboseala<3 $sa este. tara are nevoie de oameni destepti, domnule #rtianu. si
eu, cu tot devotamentul pe care l dau trii, muncesc aici pentru propsirea ei. Nu e usor. Ni se
pun tot felul de piedici. #unoar, n politic... 5or s &guduie temeliile statului, s strice traditia
tnrului nostru stat.
+E("(R3 "e ar fi mai putini golani n politic...
*I#REC6+3 $sa este, asa este, ct dreptate aveti7 $u lsat pe niste indivi&i s ameteasc
oamenii, s!i ndeprte&e de la obiceiurile vechi.
+E("(R3 5orbeati de cherestea...
*I#REC6+3 "e cherestea9 $h, da, aveti dreptate. "e fapt, ar fi vorba de pari. +elegraful se pune
pe srm, iar srma se pune n pari. Eh, eu parii stia trebuie s!i iau de undeva.
+E("(R3 "omnule *ibrecht, mrturisesc c tot nu nteleg ce doriti de la mine. ;'e uit la ceas<
"up amia& trebuie s plec la mosie.
*I#REC6+3 Pi vedeti, tocmai asta este. "umneavoastr, domnule #rtianu, sunteti o
personalitate a vietii noastre politice. "ar ar trebui s fiti si al vietii economice. Nu!i asa, ne
e%tindem acum, ne de&voltm. Cine vreti s pun mna pe economia trii9 Golanii9
+E("(R3 Eu am combtut permanent aceste moravuri. $verile si negotul nu au voie s cad pe
mna samsarilor. 'e risipeste tara.
*I#REC6+ ;secretos, aplecndu!se peste birou<3 ' stiti c eu am fost mpotriva legii rurale. "a,
v mrturisesc cu oarecare team. 5 cunosc ca un om e%trem de serios, ba& a societtii noastre.
"a, am fost mpotriv si i!am spus 4riei 'ale3 >Nu faci bine, 4ria +a, c lovesti n boieri@.
+E("(R3 $ fost un gest de nebunie. Recoltele sunt ne!strnse, tranii nu mai ascult...
*I#REC6+ ;aprobndu!, din pleoape<3 stiu, stiu, credeti c nu stiu, dar ?oglniceanu... "omnule
#rtianu, s nu ne mai ascundem... )n revolutionar7
,1- R
+E("(R3 $ adus aici ideile lui Proudhon. Nu se poate asa ceva.
*I#REC6+3 Eu chiar m!am mirat c o familie att de respectabila ca a dumneavoastr s!a putut
asocia cu acest ?ogl!niceanu. Nu se poate asa ceva, aveti dreptate. 0ratele dumneavoastr,
domnul Ion #rtianu, alturi de niste socialisti7 =stia vor s rstoarne lumea.
+E("(R ;oftnd<3 ' stiti c i!am reprosat ntotdeauna aceste apropieri. Este ncptnat si
risipitor. Ct a fost n e%il am fost nevoit s lupt cu cimcmia ca s salve& mosiile. Pierdem tot
din cau&a nebuniei steia cu revolutia.
*I#REC6+ ;misterios<3 $cum, s v spun ceva, c tot ati atins acest punct dureros. Nu este
vinovat $scultati!m pe mine. "l. Ion #rtianu a intrat ntr!un antura pari&ian care ,!a ametit.
"ar el este n sufletul lui un patriot. Parisul mbolnveste multe constiinte.
+E("(R3 "omnule, la Paris am fost si eu. "ar n!am intrat n cluburile carbonarilor, domnule7
Cum s te cobori tu, boier rom2n, la subsolul societtii si s te aduni cu demagogii9
*I#REC6+3 5egheati asupra lui7 5 rog7 Nu!i lsati s!,,, strice. $vem aici mare nevoie de el.
;Caut, prin acte, din nou misterios.< stiti c umbl conspiratorii s!, atrag ntr!o capcan9 $m
probe. Pregtesc o lovitur. H
+E("(R3 "oamne apr7 Nu se mai potolesc. Ce vor9 ' 3 ne arunce n de&mt, n haos9
*I#REC6+3 n haos, da7 )mbl cu acest C. $. Rosetti, care nu are nici un "umne&eu. Este n
mare pericol. 5 rog, insist chiar, vegheati asupra lui. 5 sunt aliat. Imediat ce observati ceva
necurat, v rog s m anuntati. ' prevenim.
+E("(R ;derutat<3 Pi, cum s v dau de stire9 Eu stau la mosie, la +igveni.
*I#REC6+3 Pi, vedeti7 Ce v spuneam mai devreme9 +elegraful7 4 gndeam s tragem
telegraf la mosia dumneavoastr si am nevoie de pari. *ungi, drepti, de esent bun. Eu stiam c
n pdurea de la mosie...
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,1E
+E("(R3 $aa, acum nteleg7 5reti s cumprati busteni de la mine9
*I#REC6+3 "a, domnule #rtianu, da7 "e ce s a&vrle statul banii la samsari, cum &iceati, cnd
putem s autm progresul boierilor nostri.
+E("(R3 Eh, s vd, s m sftuiesc si cu vechilii mei...
*I#REC6+ ;sculndu!se<3 Nentr&iat. ;*undu!, pe dup umeri, dup ce +eodor s!a ridicat<3 si
nu uitati7 ' tinem tara strns. 4 anuntati imediat ce se apropie vreun criminal de fratele
dumneavoastr.
+E("(R ;ri&nd naiv<3 "omnule "irector, dar pn se pune telegraful, mai e.
*I#REC6+3 'e poate, domnule #rtianu7 5 trimit acolo un om. Nu se misc de lng
dumneavoastr. 'e urc pe cal si n dou ceasuri e aici. ;si dau mina.< Neaprat s!mi da;i de
veste asupra bustenilor.
Imediat ce +eodor #rtianu iese, intr aghiotantul. *I#REC6+ ;schimbat<3 #ag!, pe ofiterasul
la.
*ondra. Cabinetul Primului!ministru
*ord Palmerston ;-, de ani< este albit si foarte obosit. "e altfel, va muri curnd. 8ace ntr!un
fotoliu si se misc foarte putin. "umitru #rtianu este anuntat si introdus. 5ine n fata primului!
ministru britanic si i ntinde mna. Palmerston nu!i rspunde la salut. Rom2nul ia loc.
P$*4ER'+(N3 4i!au spus c e holer n tara dumitale.
")4I+R) #R=+I$N) 3 6oler9 Nicidecum. Natiunea e sntoas, mMlord.
P$*4ER'+(N3 "ou&eci de mii...
#R=+I$N)3 "ou&eci de mii7 Ce anume dou&eci de mii9
P$*4ER'+(N3 "ou&eci de mii de moiti. 6olera v!a decimat lucrtorii.
#R=+I$N)3 Cred c e o confu&ie, mM lord. *ucrtorii nostri sunt n viat. 'trng recoltele.
P$*4ER'+(N ;confu&, se uit la "umitru mai atent<3 Ce recolte strngeti voi n desert9
#R=+I$N) ;ntelegnd<3 'unt "umitru #rtianu, din Rom2nia. Rom2nia nu are desert. Este o
tar european. ;*a lipsa de reactie a primului!ministru3< Principatele "unrene, mMlord.
P$*4ER'+(N3 Nu vii din Egipt9
#R=+I$N)3 Nu. 5in din partea Principatelor "unrene. 4aiestatea 'a, mpratul 0rantei, m!a
trimis la E%celenta 5oastr.
P$*4ER'+(N3 "a, mi amintesc. 5reti s alegeti un nouNediv.A
#R=+I$N) ;subliniind<3 )n nou principe. )n principe crestin dintr!o Cas regal european.
)rmea& un lung moment de asteptare. Palmerston, aproape senil, are alte preocupri. )rmreste
atent modelul linguritei de la serviciul de ceai. 4ai ridic privirea la #rtianu, revine la modelul
cestii de ceai etc. Intr!un tr&iu, rosteste cu brbia n piept.
P$*4ER'+(N3 Printul Carol.
#R=+I$N)3 Care print Carol9
P$*4ER'+(N ;cu mustarul srit<3 6ohen&ollern, la naiba7
#R=+I$N)3 Printul Carol de 6ohen&ollern7 5 multumesc, E%celenta 5oastr.
P$*4ER'+(N3 "a, e cea mai bun alegere pentru voi. 5 trebuie un neamt.
#ucuresti. Resedinta lui C. *ibrecht
$celasi cabinet cu bibliotec. Este introdus un cpitan de artilerie, Candiano!Popescu. *ibrecht l
asteapt Ia birou, rsfoind un dosar. (fiterul rmne n picioare.
H\ ?ediv ! suveran ;in limba persan<.
"IN$'+I$ # R:+I$N) P ,.,
*I#REC6+ ;fr s!, priveasc<3 "omnule cpitan, domnule cpitan... Nu sunteti prea cuminte.
;$cum l priveste de os pn sus cu dispret.< $veti prea mult energie9 nseamn c n!a!veti de
lucru la regiment.
C$N"I$N(3 Nu mi!amintesc vreun repros de la superiorii mei.
*I#REC6+3 Ce spui, fr2nt7 ;0lutura dosarul.< "ar tu ce cre&i c am eu aici9 'crisori de amor9
C$N"I$N(3 Nu stiu ce aveti acolo, dar corespondenta dumneavoastr nu m priveste.
*I#REC6+3 Chiar asa9 Pi ia s vedem ce scrie aici. ti!a e%plodat un tun.
C$N"I$N(3 Nu mi!a e%plodat mie, a e%plodat fabricantului. *!a fcut prost.
*I#REC6+3 $dic insinue&i c demnitarii statului au cumprat un tun prost9 6alal cpitan.
C$N"I$N(3 Eu nu insinue& nimic. 5!am spus adevrul.
*I#REC6+3 $devrul ti!, spun eu, domnule. "umneata pier&i timpul la berrie cu Eugeniu
Carada. )n infractor.
C$N"I$N(3 "l. Carada este la berrie consumator.
*I#REC6+3 si ce consum, m rog9 Niscaiva bombe pentru revolutie9
C$N"I$N(3 Nu am cunostint de asa ceva.
*I#REC6+3 Pi dumneata n!oi avea cunostint, dar noi stim. si mai stim c nu ti tii daravela n
pantaloni.
C$N"I$N(3 "omnule, nu v permit.
*I#REC6+3 ( s permiti... ( s permiti. )ite ce scrie aici7 "umneata, domnule cpitan, ai sedus
o anume doamn din nalta societate si atente&i la onoarea unei mari familii.
C$N"I$N(3 Este o calomnie.
*I#REC6+3 Nu cred. C ar fi o doamn tnr mritat cu un boier btrn, as ntelege. C
ntelegem si noi. "ar este sotie de general. Ce!ar fi s vin eu mine la domnul general si s!i spun3
uite, domnule ce face biatul sta cnd dumneata regule&i trupa, ti regulea& consoarta.
,.A P
C$N"I$N(3 "omnule director, sunteti.... sunteti... abect. Eu o iubesc pe aceast femeie.
*I#REC6+3 si eu o iubesc pe mprteasa 0rantei, dar nu!mi permit, m ntelegi, nu!mi permit.
$sa c... s ne pstrm lungul nasului.
C$N"I$N(3 "umneavoastr, domnule director, nu!mi sunteti superior. N!aveti nici un drept. Eu
mi voi re&olva problema prin onoare. 0emeia aceasta este un ideal pentru mine.
*I#REC6+3 Pe mine nu m interesea& escapadele dumitale nocturne. Iubeste pe cine vrei. Cnd
vreau, stiu s fiu si discret. "ar s nu te mai prind cu Eugen Carada, c dau totul n pres.
C$N"I$N( ;salutind scurt din cap<3 "omnule.
0ace stnga!mpreur si iese e%trem de tulburat. Pe urma lui intr aghiotantul.
$G6I(+$N+3 $ti fost foarte bun, stpne.
*I#REC6+3 l ve&i9 Cic o iubeste. )n tmpit. +rei sferturi din femei sunt agentele lui #rtianu.
=sta habar n!are cu cine se culc. 'e bag n pat brbat si se d os muiere.
$G6I(+$N+3 'unt multe, st2pne. ( s avem ceva de lucru.
*I#REC6+3 5e&i c a aprut una proaspt la colonelul 6aralamb. '!mi afli cine e. #anditul
sta de #rtianu le gseste imediat. 5oi cum dracuH de nu le dibuiti9
$G6I(+$N+3 'nt parsive, stpne, parsive ce nu s!a pomenit.
#ucuresti. 'ediul liberalilor
*u%ita 0lorescu si scoate barba, musttile si plria unui travesti. $ venit deghi&at n brbat. "
os si pelerina si rmne ntr!un costum masculin care o prinde foarte bine. Ion #rtianu o
ntmpin cu prietenie afectuoas.
I(N3 4i!era dor de tine.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,.B
*)FIt$3 4ie nici att. Ce!ti fac copiii9
I(N3 $cum sunt mai bine. Pia ns nu e vindecat. ( simt rnit adnc.
*)FIt$3 Ca mam, o nteleg. 4ai f!i o fat.
I(N3 ( s ncerc. 5oi ce faceti9
*)FIt$3 #onifaciu e bine. 4i!a scris c a luat primul e%amen la facultate. +e iubeste la fel de
mult.
I(N3 )neori m gndesc c #lcescu e cu noi pe aici, prin cas. 'ufletul lui neodihnit ne
urmreste. Ce!o &ice9 Ne ceart9
*)FIt$3 '!ti spun drept, durea& prea mult, Ioane. (ri au fost sperantele noastre prea mari, ori
n!am fcut noi ce trebuie. tara nu e pus pe picioare, iar noi nc luptm. Nu stiu ct o s mai pot
re&ista.
I(N ;o mbrtisea&, i mngie prul<3 $i nceput s mb!trnesti, *u%ito. +e scoli greu
dimineata9 +e doare vreun os9
*)FIt$ ;pufneste n ris<3 Nu mai tin minte de cnd nu m!am mai sculat ntr!o dimineat. "orm
&iua, pe apucate. Numai tu esti de vin.
I(N3 5reau s ne vedem o dat linistiti, conducnd tara asta dintr!un birou. Pe tine te fac ministru
de interior, s pui Politia pe ar.
*)FIt$3 Cine dracuH o s se mai uite la o bab atunci9
I(N3 $h, pi eu nu de nurii ti vorbeam. =stia, gata, s!au dus.
*)FIt$ ;respingndu!, n oac<3 $furisit esti. Nu stiu cum te rabd Pia. E o sfnt.
I(N3 "e sfintenia ei aveam nevoie. *a cte rele fac eu, am nevoie de un e%emplu dumne&eiesc
lng mine. 6ai, spune ce!ai aflat9
*)FIt$3 Individa se las greu. l iubeste. ( leag si copiii.
I(N3 Ct de riscant cre&i c ar fi s continum cu ea9
*)FIt$3 ( femeie stie s se abtin, s ascund brbatului secretul ei. Nu cred c i!a spus lui
Cu&a ceva pn acum. 4i!e team s nu gndeasc la un moment dat politic. 4ria (bre!novici
nu e proast.
I(N3 (fer!i bani. i dm ct vrea si s plece cu copiii.
,.1 P
*)FIt$3 Esti naiv, Ioane. Pe 4ria (brenovici n!o interesea& banii. Nici mcar puterea. E
legat de Cu&a cu un fir imposibil de rupt. E ceva ce tu nu poti ntelege, fiindc n!ai trit, ntre ei
este o legtur.
I(N3 Chestia asta ar trebui s!i piard pe amndoi. ndrgostitii sunt oameni slabi.
*)F+t$3 $ vorbit pietroiul la pe care l porti n piept. +e!ai obisnuit s!i udeci pe oameni dup
idealul tu. "ar n lume e%ist si oameni care iubesc. 4ria (brenovici iubeste.
I(N3 +e!am bnuit ntotdeauna de romantic. ;Categoric3< Iesi din oc. ( s folosesc alt miloc.
5oi cere lui *2scr Catargiu s vorbeasc cu ea.
*)FIt$3 +e amgesti, Ioane. 'olutia ti!o dau tot eu. ;"up o pau&3< 4ria l iubeste pe Cu&a
mai mult dect el pe ea. "ar se las condus. 0orta care poate s o miste pe ea este tocmai iubirea.
$ici trebuie lovit.
I(N3 ( nsal. $re si alte amante.
*)FIt$3 )n fleac. "e altfel, ea stie. $ccept, n!o interesea&. *egtura lor este dea mult
deasupra patului. Noi trebuie s!o convingem c iubitul ei este n pericol, c l poate pierde prin
moarte. $sta v d tre&i in ca ilara care si apr amantul. 5a face orice s!, salve&e. $tunci venim
noi si i spunem c poate s!, pstre&e viu si nevtmat, liber si numai al ei, dar undeva departe,
afar din tar. #anii vor veni pentru a le ntretine viata n strintate.
I(N3 "e acord. Poti actiona.
*)FIt$3 Nu vreau. 'imt c n!am puterea asta.
I(N ;dup chib&uint<3 #ine, se va ocupa Carada. +u pleci n 'erbia si! mi faci rost de praf de
pusc. +e va astepta un om de!al nostru la ?raguevac. Repet cuvntul.
*)FIt$3 ?raguevac. Ce este acolo9
I(N3 )n arsenal de munitie. (rgani&e&i transportul si pleci. +e duci la mnstirea (strov si i
de&vlui maicii 4a%imila &iua
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,..
cnd pleac transportul. "estinatia este 'ibiu. ( s fie si ea acolo n trei &ile.
*)FIt$3 $rme pentru +ransilvania9
I(N3 "a. 5oi trimite maicii 4a%imila planurile pentru revolta rom2nilor. Ea le va trece muntii la
'ibiu. Imediat ce terminm cu $le%andru Cu&a, declansm lupta n +ransilvania.
*)FIt$3 Nu e prea mult9 Ct suntem noi de pregtiti pentru asta9
I(N3 Imperiile au obosit. $cum e momentul s le dm lovitura de gratie. 5om provoca o nou
conferint de pace cu $nglia, 0ranta si Germania de partea noastr.
*)FIt$ ;se deghi&ea& la loc si l pliveste lung<3 +u nu esti un om normal. Cu ce snge te!a fcut
taic!tu9
I(N3 "ada $nica spune c e snge de dac. Cine stie cum s!o fi strecurat o smnt printre attea
semintii care ne!au amestecat.
*)FIt$ ;curioasa<3 $tunci eu ce smnt oi avea9 "e dac9
I(N3 "e drac7 ;'e mbrtisea& ca buni prieteni.<
#ucuresti si 4osia 0lorica, n timpul tentativei de lovitur de stat din B august ,-/.
Evenimentele petrecute la B august ,-/., la #ucuresti, sunt interpretate de istorici ca o lovitur
dat de Putere cu scopul de a preveni o lovitur iminent a opo&itiei. "e aceea, asa cum arat
documetele, n strad au fost folositi drept instigatori agenti ai Politiei. Recomand, asadar,
ilustrarea acestei realitti printr!o atitudine ceva mai accentuat a figuratiei selecte, prin gesturi
evidente si atitudini elocvente. $cestea pot fi ndemnuri la scandri, agitatii cu bte n mn,
semne fcute ntre agentii deghi&ati, incidente i&olate.
*a o intersectie de str&i bucurestene, trsura cu C. *ibrecht coboar ncet si se opreste.
$ghiotantul lui, mbrcat n straie de orsan, se apropie de fereastra cupeului. *ibrecht se apleac
si priveste n lungul str&ii. $colo sunt adunati agentii, care n haine de trgovet, care n tbcar
etc. *ibrecht i inspectea&. *a
,./ R $le% 4inai 'toenescu
unii, deghi&amentul este caraghios, improvi&at. +otusi, *ibrecht i d ordin aghiotantului3
>Porniti@.
Pe strada *ipscani negustorii sunt atacati din senin de doi indivi&i. *e sunt drmate tarabele, le
sunt sparte butoaiele. $lti agenti i agit pe negustori s riposte&e. "in casele ulitei ncep s se
sparg geamurile si s fie aruncate lucruri.
n redactia &iarului R oman ui, Ion #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada discut campania de
pres ce trebuie declansat mpotriva lui Cu&a. *a un moment dat, de afar se aude vuietul
scandalului. )n &etar tnr intr speriat si anunt3 >E revolutie, sparg tot7@ Cei trei se reped la
fereastr. Pe strad, o unitate a $rmatei i urmreste pe rsculati. Pe o strad lateral, agentii se
regrupea& si se ascund, lsndu!i pe cettenii adevrati victime ale represiunii. Ion #rtianu i
spune, impacientat, lui C. $. Rosetti3 >$u pornit naintea nostr7@ "au s ias, dar usile se i&besc
de pereti si agentii Politiei, n uniform, ptrund cu armele ntinse. $ghiotantul naintea& si
ntinde bratul spre umrul lui Ion #rtianu. #rtianu i d peste brat. +otusi, aghiotantul apuc s
spun3 >n numele legii, sunteti arestati7@ $restarea se face ntr!o busculad.
*a conacul 0lorica, femeile baricadea& casa. $nica si Pia, autate de #u&atu si Rochit, mping
mobile si le pun n dreptul usilor. Curnd apar si arnutii clare. "escleca si ncearc s ia casa
cu asalt. Pia si $nica ies cu pusca la fereastr si trag dup ei. nuntru, #u&atu, narmat pn n
dinti, apr copiii, n timp ce Rochit se oac cu ei, ncercnd s!i distrag. $rnutii se retrag fr
pierderi.
*a ca&arma Regimentului de artilerie din #ucuresti, cpt. Candiano!Popescu iese la raport la col.
6aralamb.
C$N"I$N(3 "omnule colonel, n oras oamenii sunt omo!rti pe str&i. 'e trage n cetteni.
6$R$*$4#3 Cine trage9 "espre ce vorbesti dumneata9
C$N"I$N(3 Pe *ipscani se mpusc oamenii. Este mna lui *ibrecht. Nemernicul sta a iscat o
revolt.
6$R$*$4#3 "e unde stii dumneata9
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,.T
C$N"I$N(3 $ ncercat s m santae&e, domnule colonel. Este un ticlos care vrea s pun
mna pe putere. "l #rtianu a fost arestat.
6$R$*$4#3 "ementul sta a ntrecut orice msur. )nde ,!au dus pe dl #rtianu9
C$N"I$N(3 Nu stim. 4ie mi s!a spus c vor s!, torture&e, s!, omoare apoi.
6$R$*$4#3 'coate trupa n oras si pune ordine. $nunt!, si pe maiorul *ecca.
C$N"I$N(3 $m nteles, domnule colonel. Eu pornesc s!, caut pe #rtianu. ;'trig dup h.
0lcoianu<3 0lcoianu, ofiterul de informatii, s vin la mine.
ntr!o cas conspirativ, Ion #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada sunt nchisi si p&iti. Este o
camer de&afectat, doar cu o mas pe miloc. 'unt n cmas, n picioarele goale,
perche&itionati. Rosetti este foarte agitat, speriat, se plimb prin ncpere.
R('E++I3 Nu pot s cred c se termin aici, c se termin asa. si v!am spus s n!avem nici o
mil. +rebuia s!, omorm pe tiran.
I(N3 Cu&a e la Ems, n Germania. Nu cred c e amestecat.
R('E++I3 $sa cre&i tu. $ lsat ordinul si s!a pus la adpost. E mai ticlos dect cre&i tu. Ne vor
omor aici.
I(N3 'e vor misca ambele partide. 'tai linistit. *ibrecht o s!si urce tot Parlamentul n cap.
*ucrurile nu rmn asa.
R('E++I3 Ce m interesea& pe mine ce se ntmpl dup ce m omoar stia9 'untem un popor
de lasi.
I(N3 Rosetti, potoleste!te. Pe tine nu te poate scoate nimeni din istorie. Iar dac mori ca un erou,
te vor pomeni copiii prin scoli, secole de acum ncolo. Ce moarte mai frumoas vrei9
C$R$"$3 Eu nu voi avea privilegiul sta si nu m plng. Prerea mea ns este c o crim aici
va ridica tara n picioare.
R('E++I3 Prea tr&iu. "estinul nostru este s ducem misiunea pn la capt, nu s crpm aici ca
niste neputinciosi.
I(N ;ngriorat subit<3 Gndul meu este la rom2nii din +ransilvania. 'ecretul revoltei lor este
numai la mine. "ac sor!mea
,.- P
trece muntii cu planurile si ei pornesc revolta, nu va avea cine s!i spriine din tar. 5a fi un
mcel.
C$R$#$3 "ac ne duc s ne mpuste voi ncerca s scap.
R('E++I3 +u cre&i c *ibrecht o s!ti ofere privilegiul glontului9 Nu7 Ne asasinea& aici, n
vguna asta.
I(N3 Nici un rom2n nu va face crima asta. Calmea&!te, prietene.
R('E++I3 Parc suntem blestemati s nu putem duce o treab pn la capt. Nu stiu ce avem9
Prostie, micime, usurint9 +rece istoria prin rom2n ca vntul.
I(N3 I&bndim, Rosetti, nu te mai lamenta. 4urim noi, se vor ridica altii. Rom2nul nu piere.
"e afar se aude &gomot, ceart, focuri de arm. )sile sunt sparte si n ncpere ptrund cpt.
Candiano!Popescu si It. 0lco!ianu cu soldatii.
C$N"I$N(3 domnule #rtianu sunteti teafr9
*a biroul lui, C. *ibrecht st n semintuneric cu ochii pironiti n gol. $re si gura ntredeschis.
)n dinte luceste unt. Privirile lui e%prim o spaim combinat cu ur. sopteste3 >$m ratat@.
4nstirea (strov
4aica 4a%imila se pregteste de drum. )n cal care asteapt n fata schitului este ncrcat cu
desagi. In chilia ei, maica 4a%imila si face cruce n fata unui triptic vechi de lemn. 'e roag
scurt, n picioare, apoi scoate un cutitas si ncepe s desfac spatele icoanelor din triptic. 'coate
de acolo documente, planurile revoltei rom2nilor din +ransilvania. *e bag ntr!o geant de piele,
pe care si!o petrece peste umr. Iese n curte si ia calul de drlogi. "inspre munti se aud buciume.
4a%imila aunge la bacul peste (lt. Podarul o aut s urce calul pe bac. II leag de o brn care
tine loc de balustrad. 4aica priveste bulboanele fierbnde ale rului. "in ele se ridic o tensiune.
Calul sforie, dnd semne de agitatie. 8idurile
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,.E
mnstirii Co&ia, de pe malul cellalt, par ru prevestitoare, morbide. Cnd bacul a trecut de
umtatea rului, de pe malul cellalt se repede s latre furios cinele podarului. $r putea fi si o
femel cu pui. Calul se sperie, nechea&. 'e ridica pe picioarele din spate, apoi loveste cu acestea
cosmelia bacului. Podarul este aruncat n ape. 4aica 4a%imila abia se tine, este trntit, se ridic.
$re un atac de inima, Guiui se i astearn si el n ap.
'ecventa final este cu bacul proptit ntr!un mal, undeva mai os de Co&ia, n linistea locului. 'e
aud psrile si fosnetul de pdure. Pe bac, c&ut ntre lemne, este maica 4a%imila, moart, cu
ochii deschisi larg spre cer. Pe ape plutesc, duse de curent, planurile revoltei rom2nilor din
+ransilvania. Este un simbol al desertciunii.
EPI'(")* .
4osia 0lorica, februarie ,-//
Ion #rtianu a adus la mosie un notar. 'tau toti n urul unei mese ! "umitru, C. $. Rosetti, E.
Carada, $nica si Pia. Ion este n doliu dup maica 4a%imila. Este pre&ent si un negustor. Notarul
citeste cu o voce spart, caraghioas, actul pe care tocmai ,!a ntocmit. #rtianu vinde mosia de
&estre, Plesoi, a sotiei sale pe bani putini, dar suficienti pentru a pleca n Germania spre a!, aduce
pe Carol de 6ohen&ollern. Cnd termin de citit, notarul i invit pe #rtianu si pe negustor s
semne&e. Individul scoate banii si i numr.
R('E++I3 Nu stiu dac trebuia s faci sacrificiul sta. ' vin&i mosia de &estre a nevestii.
PI$3 Eu am vrut. ' se termine o dat. 8estrea femeii sunt copiii.
")4I+R) ;soptit, la urechea lui Rosetti<3 Eu nu eram n stare s fac asa ceva.
R('E++I ;la fel, ironic<3 Pi ce mosie ai tu9
")4I+R) ;ncurcat<3 Pi...
I(N ;dup ce a primit banii, Piei<3 4ine dimineat, foarte n &ori, s!mi pregtesti sania. 6aine
de drum si de ceremonie. ;Ctre ceilalti3< 5oi s treceti la actiune imediat.
Notarul, negustorul, $nica si Pia pleac.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,/,
I(N3 *uati legtura cu conservatorii si porniti ct mai repede. Cnd m ntorc cu printul Carol, s
fie totul pregtit.
C$R$"$3 4ria (brenovici a acceptat. )nchiul ei, *ascr Catargiu, este de acord.
R('E++I3 "iscut cu *ascr Catargiu si locul lui "umitru n minister.
I(N3 Nu mai pierdeti vremea. "umitre, s iei capitala. $vem nevoie de un primar care s tin
lucrurile n mn.
" s plece, dar se opreste, privindu!si intens prietenii. 'e asteapt o mbrtisare, ns brbatii
mpreunea& minile ntr!o rug3 +atl nostru.
#ucuresti. Ca&arma Regimentului de artilerie
Colonelul 6aralamb arde documente cifrate. Nu se grbeste si starea lui este mai de grab de
tristete. 'e ncheie la nasturii de la tunic si!si trage uniforma pe corp, austnd centura de care
atrn sabia. Intr Candiano!Popescu3 >'untem strnsi cu totii, domnule colonel.@ Este clar c lui
6aralamb i vine greu. l nsoteste pe Candiano n ncperea alturat, unde asteapt opt ofiteri3
col. ". Cretulescu, mr. *ecca ;vntori<, cpt. *ipoinu, cpt. Pillat, cpt. Costescu, It. 0lcoianu, It.
4linescu, It. #erendei. 6aralamb i inspectea& l liniste, trecnd cu privirea de la unul la altul.
6$R$*$4#3 "omnilor ofiteri, as dori s credeti c, n primul rnd, mie mi vine greu. 'untem
ostasi. 'oarta ne!a ase&at ntre oamenii politici. "ar dincolo de luptele lor fractioniste, noi trebuie
s ne facem datoria fat de tar. Este adevrat c printul Cu&a ne!a artat mereu gria lui, dar si
printul este un om politic. $ dus tara ntr!un loc fr ntoarcere.
C$N"I$N(3 +oti cei de aici au urat credint patriei. "omnitorul poate fi unul sau altul.
6$R$*$4#3 $le%andru Cu&a este unic. 5a trebui s!, dm os tocmai pentru asta. 5oi primiti
acum misiunea de a face
,/A P
lucrul sta fr e&itare. "ac este cineva cu inima ndoit, s se retrag acum. (noarea lui va fi
ntreag.
$ceeasi trecere cu privirea. Nici o reactie.
C$N"I$N(3 "omnule colonel, onoarea este de partea noastr. Printul Cu&a conduce tara cu o
camaril corupt. 4etresa lui d ordine n $rmat. si!a adus copiii bastar&i la palat si vrea s
ntemeie&e o dinastie cu ei. tara se afl n pragul unei interventii strine. Nu vom e&ita nici o clip
s murim n lupt. "ar pentru ce9
6$R$*$4#3 n aceast noapte vom mplini vointa poporului. Cinci mii de oameni vor fi n
piata palatului si vor cere cderea dictatorului. Cum v!ati mprtit sarcinile9
C$N"I$N(3 4linescu va fi de gard la palat n noaptea aleas. *ipoianu, Pillat, Costescu si
#erendei vor intra n camera printului cu abdicarea n mn.
6$R$*$4#3 "ac se opune9
C$N"I$N(3 II lum cu noi si l ducem la casele lui Ciocrlan, omul liberalilor. Partidele vor da
decretul *ocotenentei domnesti.
6$R$*$4#3 $s vrea s cunoasteti c am acceptat s fiu a treia persoan a *ocotenentei
domnesti... ;$nimatie favorabil ntre ofiteri.< "oream s v spun si acest lucru, c nu v trimit
ntr!o astfel de misiune fr s!mi asum eu nsumi sarcina cea mai grea. Noi nu riscm aici dect
onoarea.
C$N"I$N(3 Pre&enta dumneavoastr n *ocotenent este o che&sie pentru noi. Nu va fi nici o
e&itare.
6$R$*$4#3 4ai departe.
C$N"I$N(3 "l. maior *ecca va aresta pe generalii 42nu si 0lorescu. "ac se opun, i
mpuscm.
6$R$*$4#3 0lorescu trebuie mpuscat oricum. 5rea s ne dea pe mna rusilor.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,/B
C$N"I$N(3 Nu vrem vrsare de snge, domnule colonel. E mai bine si pentru domnia voastr
s nu se ase&e n locotenent pe sngele cuiva.
6$R$*$4#3 "a, bine. "umneata9
C$N"I$N(3 Eu si It. 0lcoianu de la informatii avem o misiune special. Noi vom aresta pe
*ibrecht.
6$R$*$4#3 ' puneti mna pe dosarele lui. +iclosul a fcut dosare la toat lumea. ' le
aduceti la $rmat.
C$N"I$N(3 $m nteles, domnule colonel. 'untem gata.
6$R$*$4#3 "oamne aut7
"iisseldorf, ,-//
'untem n castelul Casei de 6ohen&ollern din "iisseldorf. Este foarte devreme dimineata. Peter,
valetul printului Carol, intr ntr!o antecamer cu tava de mic!deun n mini. ( las pe o mas si
se duce s potriveasc ora pe propriul su ceas cu o pendul scump aflat pe perete. Este /.D.
dimineata. 'e ntoarce la mas pentru a lua tava, adopt o atitudine teapn, tipic de valet, si
intr n dormitorul printului Carol. $cesta este ns dea tre&it. +ocmai iese din baie n halat.
C$R(*3 $i ntr&iat.
PE+ER3 Cer iertare $ltetei 5oastre. sunca de Wuppertal a sosit tr&iu. "rumurile desfundate...
C$R(*3 $ plouat9
PE+ER ;dup ce trage draperiile<H. +orential.
C$R(*3 Cum de n!am au&it9
PE+ER3 $ti dormit profund. $ti fost foarte obosit a&i!noap!te ;usorinsinuant<... cnd ati sosit
foarte tr&iu.
C$R(* ;enat<3 "rumul din oras a fost greu... $ plouat, nu9
PE+ER3 "a, sigur, ;apsat< a plouat dup ce v!ati ntors, ;ironic< dar stiti cum e pmntul
Westphaliei3 musteste nainte s cad prima pictur.
C$R(*3 ntr!adevr.
,/1 P
Peter strnge de la capul patului, de pe o banchet ca&on, hainele cu care a fost mbrcat Carol n
seara trecut. Pe gulerul cmsii observ urme de ru. 8mbeste. 'coate din garderobier uniforma
militar. Carol are o reactie de surpri&.
PE+ER3 +atl $ltetei5oastre v cere s!, asteptafi n salon. ;"up o pau&a< $&i!noapte, pa&nicii
au prins un lup n parc, aici, la doi pasi.
ntr!o groap de piatr din catacombele castelului, lupul se &bate furios. Carol l priveste,
impresionat de rnetul fiarei.
C$R(*3 4 ntreb dac fiarele astea au venit peste noi sau noi am intrat peste slasul lor si le!
am rscolit slbticia.
n urmtoarea secvent, Carol st n po&itie de drepti n marea sal de bal a castelului. 'ala
imens este goal, cu mo&aic rece si ecou. ( us mare este deschis de Peter si Carol $nton, seful
Casei de 6ohen&ollern, intr echipat si el n uniform militar. 'e apropie ncet, tocind cu
bastonul, i d ocol, ca la inspectie, apoi se opreste n spatele lui, cu spatele la el. Priveste tabloul
unei femei, strmos al familiei.
$N+(N ;rece, ca o deci&ie luat<3 4i s!a cerut s devii printul Rom2niei7
n timp ce tatl su se deprtea& si se aud pasii lui rari, camera vine rapid spre chipul lui Carol.
E%presia fetii lui nu este doar de surpri&, dar si de spaim. (chii mriti nghit orice lumin.
Germania. Resedinta 6ohen&ollern din "usseldorf
#rtianu a sosit si este condus ntr!un salon dominat de portretele strmosilor. $steapt un timp,
inspectnd acele tablouri. $supra unuia dintre ele ! portretul unei printese toscane !insist cu
privirea. Intr printul $nton von 6ohen&ollern, tatl
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,/.
lui Carol. #rtianu l salut cu deferent. Iau loc n dreptul unei msute pe care se aduce ceai.
$N+(N3 "omnule #rtianu, cererea dumneavoastr a auns la mine prin mai multe insistente.
4i!am tinut fiii departe de politic, dar acum constat c suntem asaltati din prea multe locuri
pentru a rmne indiferenti. Ce se ntmpl9 Ce se afl n spatele acestor interventii9
#R=+I$N)3 Interesul 4arilor Puteri de a aduce liniste n Principatele "unrene. 4aiestatea 'a,
mpratul 0rantei, doreste un stat puternic n orientul Europei pe care puterile occidentale s se
poat bi&ui. 4aiestatea 'a, regina 5ictoria, doreste s cree&e un stat tampon ntre imperiul rus si
cel otoman. $ltfel spus, $lteta 5oastr, se doreste echilibrul european, n centrul acestei balante
se va afla fiul $ltetei 5oastre.
$N+(N3 '!ar putea s fie prea mult pentru el. $re doar dou&eci Qi sapte de ani.
#R=+I$N)3 n spate vor fi numele su, e%perienta sa militar, partidele noastre.
$N+(N3 4i se pare c acestea sunt calitti obligatorii, nu si suficiente. 0iul meu este un tnr
care nu si!a desvrsit educatia. Este doar locotenent. $r fi o aventur prea mare pentru el
ocuparea unui tron al unui stat vasal Portii otomane.
#R=+I$N)3 Rom2nia st pe picioarele ei, $ltet. Ne!am dobndit autonomia, iar relatia cu
I4PERI)* (+(4$N este pur formal. Printul Carol va veni s dea o garantie suprem acestei
situatii.
$N+(N3 "omnule #rtianu, solicitarea formulat de mpratul Napoleon nu contine detalii. Nu
m ndoiesc c 0ranta va spriini aceast alegere. "ar bnuiesc un viitor agitat. "umneavoastr
doriti independenta.
#R=+I$N)3 'unt convins c printul Carol va primi cu entu&iasm posibilitatea de a conduce n
lupt armata unei tri si de a oferi libertatea unei natiuni.
$N+(N3 +ocmai de aceste lucruri mi este team. Cred c se asteapt prea mult de la el.
,// I
#R=+I$N)3 Parlamentul, $rmata, poporul, eu nsumi vom fi alturi de el. $poi, cine spune c
printul se va rupe de familia sa9 Noi ntelegem aceast alegere si ca pe o apropiere a Germaniei
de Gurile "unrii. Germania, alturi de 0ranta si $nglia, va avea acolo un mare prieten. Ne leag
"unrea.
$N+(N3 "omnule #rtianu, v mrturisesc c nu nteleg ntotdeauna dedesubturile politicii. "in
familia noastr tocmai Carol a artat ceva interes. Repet c numai insistentele unor oameni dragi
si apropiati m fac s nclin spre un acord. E%ist ns o piedic e%trem de enant pentru mine.
Ea v priveste pe dumneavoastr.
#R:+I$N)3 'unt pregtit s ascult orice imputare. Este vorba de tineretea mea9
$N+(N ;ridicndu!se n picioare<3 Nu udec oamenii maturi dup copilria lor. E%ist ns
lucruri n lumea noastr care nu au timp. 5 rog s asteptati aici. Cineva doreste s obtin de la
dumneavoastr o e%plicatie.
Iese din salon. )rmea& un lung moment de asteptare. #rtianu este atras din nou de portretul
printesei toscane din secolul al F!lea. (chii ei sunt ru prevestitori, n sfrsit, usa se deschide si
pe ea intr, elegant, martial, mai btrn cu &ece ani, baronesa 4athilde ?estner, logodnica
prsit la Paris n de&onoare si cu copil. #rtianu ncremeneste. 0emeia se apropie sigur pe ea,
superioar, pregtit pentru r&bunare. 'e opreste n fata lui, foarte aproape.
4$+6I*"E3 +iclosule7
I(N ;profund tulburat<3 "oamn...
4$+6I*"E3 5oiam s vd cum arat acum ochii unui logodnic ndrgostit, ntre&resc cumva o
privire disperat sau mi se pare mie9
I(N3 "oamn, rmn umilul dumneavoastr servitor. Cereti e%ecutarea mea. Nu voi protesta.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,/T
4$+6I*"E ;rde nervos<3 6a, ha, domnule #rtianu, eu tocmai asta fac acum3 te e%ecut. $i
pierdut tot. Contele de 0lan!dra v!a refu&at. Printul Carol nu va spune da, cnd i voi povesti ce
mrsvie ai fcut acum &ece ani.
I(N ;c&nd n genunchi si srutndu!i poalele rochiei<3 Nu blestema un popor la sclavie pentru o
crim a fiului su. Pltesc eu, 4athilde. )cide!m7 $ccept un duel cu oricare ofiter care vrea s
m mpuste.
4$+6I*"E ;de sus<3 n pasiunea ta nebun pentru o tar de nimic nu mai ve&i realitatea n
adevratul ei chip. 4!ai nselat cu o tar, domnule #rtianu. Ea este rivala mea. ( voi &drobi.
I(N ;se ridica<3 Nu ai sufletul sta. +e!am iubit. $i purtat n pntec copilul nostru.
4$+6I*"E3 ndr&nesti s!mi amintesti9 +u si iubit9 Niciodat. 'ufletul tu este mai negru dect
iadul dac ai putut lsa o femeie si un copil n disperare. +u ai ucis acel copil. +u esti un monstru
si pentru crima asta vei plti n modul cel mai dureros. 'unt sotia presedintelui $dunrii
Nationale 0rance&e. $m cerut sotului meu s ntoarc spriinul lui Napoleon pentru Rom2nia.
I(N ;ngro&it<3 Cum ai putut s faci asta9 +u cre&i c te oci cu destinele natiunilor ca ntr!o
afacere de amor9
4$+6I*"E ;l plmuieste, apoi la fel de rece<3 5ei suferi, #rtianu. +e vei chinui cum m!am
chinuit eu cu gndul sinuciderii n nopti ntregi de disperare. ' simti si tu ce nseamn trdarea.
i ntoarce spatele si iese.
#ucuresti. Palatul domnitorului
ntr!o modest sufragerie, Cu&a, doamna Elena Cu&a si cei doi fii iau masa n liniste. Nu!si
vorbesc, n urul lor se agit trei sau patru servitori. 'e aud tacmurile lovite. 5inul turnat n
pahare este rosu. "oamna are gri de alimentarea copiilor. *a un moment dat bate pendula ,,
lovituri. Cu&a si priveste
,/- P
ceasul si dup ce btile au ncetat n spune Elenei3 >'eara asta am s merg la culcare@. 'cena
domestic mai continu un timp.
Germania. )n palat din "iisseldorf, resedinta baronesei ?estner
4athilde a cobort din trsur si a urcat scrile. Intr n holul mare al casei si este ntmpinat2 de
un valet.
5$*E+3 "oamn baroneas, sunteti asteptat de ducesa ?olt&off.
4$+6I*"E ;dup ce se apropie surprins de Elena Ghic2<3 "oamn ducesa9 Nu!mi amintesc s
v fi anuntat aceast vi&it7
E*EN$ ;foarte femeie<3 Pentru mine a fugit atunci.
4$+6I*"E ;dnd s o ocoleasc<3 Nu sunt dispus acum la discutii politice.
E*EN$ ;i tine calea<3 #rtianu era al meu atunci cnd mi ,!ai luat.
4$+6I*"E3 "oamn duces, v rog s v dati la o parte.
E*EN$3 stiai c e cu mine. "e ce mi ,!ai luat9 "e ce este el mai ticlos dect dumneata9
4$+6I*"E3 E%ist trdri care nu se pot prescrie. Nu compara o tragedie cu o aventur. ;+rece
pe lng Elena si apuc s fac doi pasi.<
E*EN$ ;dreapt, cu spatele<3 I!a murit un copil. ;Pau&< Primul copil. ;$cum se ntoarce spre
4athilde, care s!a oprit.< "umne&eu ,!a pedepsit pentru ce ti!a fcut. I!a luat lumina ochilor lui.
Era fetit.
4athilde are un &bucium. Chiar si apleac usor capul. Cnd se rsuceste brusc, chipul ei este
rvsit de lacrimi, l mai iubeste.
E*EN$3 Nu ne obliga s pltim nc o dat pentru greseala lui.
4$+6I*"E3 Era copilul tu9
E*EN$3 Nu. Era l sotiei sale. ( femeie cinstit.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,/E
4$+6I*"E ;caut din priviri dac este adevrat sau nu<3 El te!a trimis9
E*EN$3 Nu. 4!a trimis poporul meu.
#ucuresti. 'aloanele hotelului 6ugues
Este bal cu mu&ic si petrecere. C. $. Rosetti, n haine de serat, si Carada n vestimentatia
neagr obisnuit discut ultimele detalii ale loviturii ntr!un separeu. Intr Candiano !Popescu
impacientat.
C$N"I$N(3 'e duce la culcare.
R('E++I3 Cine9
C$N"I$N(3 Cu&a. 'e duce la culcare.
C$R$"$3 Nu suntem pregtiti. (fiterii sunt la ca&rmile lor.
R('E++I ;lui Carada<3 "u!te imediat si anunt!i.
C$N"I$N(3 N!ati nteles. 'e duce la culcare si se nchid toate usile. Nu mai putem intra.
C$R$"$ ;dup un scurt moment de panica<3 4ria (brenovici. 4 duc la ea si o trimit s!, tin
la crti pn tr&iu.
R('E++I3 "u!te. Eu voi tine guvernul n bal. Nimeni s nu afle nimic. Rmne cum e hotrt.
"iisseldorf
Carol si aghiotantul lui, von Werner, studia& o hart mare a Europei pe o mas din bibliotec.
Caut amndoi si nu reusesc s gseasc 5alahia.
C$R(*3 $ici ar trebui s fie, dar scrie#ulgaren.
5(N WERNER3 Poate mai la nord, spre munti. Rom2nii au munti.
C$R(*3 $ici scrie $rghesh. Ce!o fi aia $rghesh9
5(N WERNER3 $sta e n $ustria, sunt sigur. E n $ustria.
C$R(*3 Ce mama dracului de hart e asta9 ;'e uit la legend.< Ce mi!ai adus, von Werner9 (
hart din secolul al F6I!lea9
5(N WERNER3 $sta se afla pe masa de lucru.
,TD P
C$R(*3 Ne trebuie harta Imperiului #ritanic, harta cilor ferate. ;'e duce si caut, gseste dou
hrti, una mare si alta mai mic. ( ntinde pe cea mare peste cea veche.< $sa7 )ite, 5ala!chia,
#ucharest... )ite si lassii...
5(N WERNER ;ostil<3 (ricum, e un loc prea ndeprtat pentru $lteta 5oastr. Ce s cutati n
pustietatea asta9
C$R(*3 Poate c acum este pustiu, dar stai s vedem linia ferat *ondra ! #ombaM. ;"esface
harta mic si urmreste cu degetul linia rosie a proiectului cilor ferate britanice de la *ondra la
#ombaM. *a un moment dat observ portiunea care mai tr&iu va fi calea (rient E%presului.<
5(N WERNER3 Nu v grbiti, $lteta 5oastr, puteti refu&a. 'unteti un print de snge german.
Nu este de rangul 5ostru s deveniti un pas turc.
C$R(*3 4 ve&i pe mine cu turban9
5(N WERNER3 Nu, dar oficial veti fi supusul 'ultanului.
C$R(*3 "ar te!ai g2ndit ce pot face n pustietatea asta3 ci ferate, armat, porturi...
5(N WERNER3 Iertati!m, $lteta 5oastr, dar acolo nu puteti face dect purici.
#ucuresti. Palatul domnitorului
4ria (brenovici soseste mpreun cu un cartofor. Este agitat, voluntar, trece nervoas pe lng
valeti si gr&i. Cu&a tocmai urc scara spre dormitor. Cnd o vede, coboar n grab si o
mbrtisea&. 4ria l abordea& grbit3 >Cheam pe cineva la oc. 5reau s facem un Oist n
noaptea asta@.
"iisseldorf
Carol si #ismarcN discut n picioare n aceeasi bibliotec a castelului plin de hrti. Carol va
pstra tot timpul o do& de respect fat de cancelar.
#I'4$RC?3 5d c 5 instruiti pentru noua 5oastr misiune. #ravo7
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,T,
C$R(*3 E%celenta 5oastr trebuie s fie convins ca nc nu am dat un rspuns.
#I'4$RC?3 l cunosc3 veti merge n Rom2nia.
C$R(*3 4i se pare c priviti lucrul sta ca un oc. Eu nu m oc cu deci&iile. *e iau si le respect.
#I'4$RC?3 +ocmai de aia stiu rspunsul dinainte.
C$R(*3 5 nselati. 4arele cancelar #ismarcN se nseal. )it c se poate si asa ceva.
#I'4$RC?3 Nu v nteleg, printe.
C$R(*3 #ine, atunci rspunsul meu este nu. $m reflectat3 nu merg n Rom2nia.
#I'4$RC?3 "e ce9
C$R(*3 "in ambitie.
#I'4$RC? ;ride satisfcut, apoi usor cabotin<3 mi permiteti s iau loc, printe. ;"up ce se
asa& si CaroS.< $lteta 5oastr poate crede c eu vin aici pentru o partid de biliard. $sa este, ati
ghicit. E vorba de o partid de biliard. Numai c bilele sunt ducate, provincii, t2ri.
C$R(*3 stiti bine c ocul sta ,!au mai ucat si altii... 0rancmasoneria...
#I'4$RC?3 Numai c de data asta e rndul meu s lovesc. Prima lovitur de tac ! Germania. ;'e
ridic si i arat pe hart sttuletele germane.< Priviti Germania, printe.
C$R(* ;nedumerit<3 )nde9 'unt ducatele noastre rspndite.
#I'4$RC?3 $sta e prima diferent ntre noi. Eu o vd, rotund, mare, imens n milocul
Europei. Ce vede $lteta 5oastr sunt bilele de biliard rspndite haotic pe masa verde. $ doua
diferent dintre noi este c eu vd bilele adunate la miloc, lipite strns una de alta, prinse ntr!un
triunghi de argint.
C$R(*3 Credeti c a venit momentul unittii noastre nationale9
#I'4$RC?3 N!am fost niciodat mai puternici. "ar va fi r&boi.
C$R(*3 n ca&ul sta, eu sunt pregtit.
,TA P
#I'4$RC? ;glumet<3 $ti v&ut ce usor v!am convins.
C$R(* ;ri&nd fin<3 Nu, nu, domnule conte, ;n timp ce l serveste cu un phrel de schnaps3<
'unt pregtit pentru a!mi face datoria sub arme. Nici nu se mai pune problema s plec n locul la
uitat de lume. $cum sunt mai decis ca oricnd.
#I'4$RC? ;lund phrelul, ironic<3 $oleu7
C$R(*3 "e data asta vorbesc foarte serios, nteleg acum c e%celenta voastr mi ofer cea mai
nalt onoare, n milocul armatei noastre, voi comanda regimentul meu de artilerie. E ocul care
mi place si mie. $veti promisiunea mea c voi slui sub drapelul alb!negru al patriei mele.
#I'4$RC?3 5erde.
C$R(*3 Poftim79
#I'4$RC? ;insinuant<3 5er!de.
C$R(*3 5reti s spuneti c...
#I'4$RC?3 Imperiul7
C$R(*3 #ine, dar...
#I'4$RC? ;foarte aproape, familiar si confident<3 $l doilea Reich este telul meu. si care altul
poate fi, odat ce bilele de biliard sunt ase&ate n milocul mesei9 Nu9 Pentru ce se asa& bilele
acolo9 #ilele sunt ase&ate pentru ca s nceap un nou oc.
C$R(*3 4 sperie putin ce spuneti. Poate fi vi&iunea unui nebun.
#I'4$RC?3 $sa este, nc o dat m!ati ghicit. 'unt nebun.
C$R(* ;deprtndu!se<3 E%celent, v rog s ncetati cu tentativele astea de a m umili. 5reti s
m simt mic, nu!i asa, un prinfisor care nu vede mai departe de grdina castelului9
"umneavoastr sunteti strategul, gnditorul...
#I'4$RC?3 (h, ce bine v!am ales7 Inteligent, perspicace, devotat, nobil. Numai un nebun poate
s vad aceste calitti n $lteta 5oastr, dintr!o singur privire. Pentru oamenii normali, $lteta
5oastr este suspect.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,TB
C$R(*3 Conte, e adevrat ce se spune3 sunteti periculos. si mi dau seama c forta voastr
adevrat nu este $rmata Prusiei. Este inteligenta.
#I'4$RC?3 Nici vorb. 4rturisesc c sunt cam mediocru. Nu, nu v enati. Nu sunt mai
destept dect un medic celebru sau un filo&of german. Puterea mea st n alt parte.
C$R(* ;se scap<3 n viclenie. Iertati!m dac...
#I'4$RC?3 Eh, de data asta n!ati nimerit!o. "ar, rmne ntre noi. 5iclenia este si ea o form de
inteligent. Nu, printe Carol, puterea mea st n ideal. ;Ia o alun.< Eu vise&.
Carol este profund miscat de aceste destinuiri. 'e plimb ncet prin ncpere, parc ar cuta niste
rspunsuri. $unge n dreptul mesei si pune din nou degetul pe harta Europei.
C$R(*3 n fond, ce doriti s fac n Rom2nia9
#I'4$RC?3 n primul rnd, s fiti un suveran demn. 5a fi greu la nceput sub tutela Imperiului
otoman. "ar nu trebuie s uitati c stindardul verde al Imperiului lui (tto cel 4are a fluturat
cndva pe acest continent, n urul lui s!au prbusit toate cele!late puteri. Noi i!am mai nvins o
dat pe barbari.
C$R(*3 Nu vi se pare un vis cam... dilatat9
#I'4$RC?3 Nu, pentru c, vedeti printe, eu nu sunt un nebun oarecare. Eu sunt un nebun de
legat. Eu m voi ocupa de Imperiul austriac, de Imperiul france& si de cel britanic. +rebuie
distruse. 5oi v veti ocupa de Imperiul otoman.
C$R(*3 n acest moment as putea bnui c E%celenta 5oastr poate s distrug aceste imperii,
dar nu sunt sigur c eu as putea, din locul sta straniu, s clatin, mcar, Imperiul turcilor.
#I'4$RC?3 ( s v aute Rusia.
C$R(*3 Chiar c e o nebunie.
,T1 R
#I'4$RC? ;din nou familiar, aproape de ureche<3 'igur, voiam s spun3 nebun de legat, asa, ca
o metafor. Eu sunt nebun din dragoste de patria mea.
Cei doi si nfrunt privirile otelite. #ismarcN nu glumeste deloc. (chii lui ard, prolesc, n
fi%itatea lor nspimnttoare. Carol nu!i poate re&ista.
C$R(*3 Nu stiu, nu stiu, totul este nc foarte confu&. Ce as putea re&olva eu cu un popor latin,
aproape necunoscut9 Ce virtuti au oamenii stia9
#I'4$RC? ;revenit la ovialitate, dar sigur pe el<3 Periculosi, ngro&itor de periculosi. 5eti fi
conductorul unui neam ndrtnic. Nimeni n!a fost n stare s!i ntoarc de la obiceiul lor. "e
asta au rmas latini, aici, ca o insul, si triesc i&olati ca o insul, ntr!adevr, ei ar putea fi
#ritania estului Z ncptnat, conservatoare, rea. Puneti un picior german acolo. ' afle de noi,
s vad ce nseamn organi&area si disciplina german. Nu v asteptati la supunere. 5or rde de
$lteta 5oastr la nceput. 5or face o glum proast pe seama 5oastr, dati!le ci ferate. 5or lansa
un &von rutcios, construiti o armat pentru ei. 5 vor da un picior n spate, dati!le
independenta. $sta o s!i sperie un timp... n sfrsit, succesul poate e riscant, dar cu independenta
obtinut vor avea de lucru cteva decenii.
C$R(* ;pe harta<3 'trategic vorbind, sunt ase&ati cum e mai ru. si otomanii, si rusii pot trece
foarte usor peste cmpiile astea. ( armat aici n!are nici o protectie.
#I'4$RC?3 Pentru c nu vedeti ntregul. Rom2nii nseamn si lantul acesta muntos, nseamn
si... ;b2te cu degetul< +ransilvania. Ia ncercati s priviti acum7 )itati!v si ce ba&in hidrografic
au.
C$R(*3 Este fascinant s urmresti pe hart o natiune, dar +ransilvania nu va fi usor de cucerit.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,T.
#I'4$RC?3 5!am spus3 de $ustria m ocup eu.
C$R(*3 Pe cine pot conta acolo9 "ati!mi un nume.
#I'4$RC?3 #rtianu.
C$R(*3 #ine, dar sta este un revolutionar periculos7 Este un regicid. $ atentat la viata
mpratului Napoleon.
#I'4$RC?3 Pi, cu cine vreti s construiti o tar9 Cu oamenii ase&ati9 Cu stia nu poti face
dect o biseric.
C$R(*3 #rtianu... $lt nume9
#I'4$RC?3 E de auns. #rtianu. Ceilalti nu contea&.
C$R(*3 stiati c mi!a cerut o audient.
#I'4$RC?3 Eu ,!am trimis. ' nu cedati usor, s puneti conditii.
C$R(* ;sta drept, oarecum solemn<3 E%celent, m voi revansa pentru nfrngerea de ast&i. 5oi
face din Rom2nia o tar.
#I'4$RC? ;la fel<3 Printe, fceti!v datoria. ;Iese.<
Rmas singur, Carol, nc impresionat de dialogul cu (tto von #ismarcN, pseste prin ncpere
ngndurat. si opreste privirea pe sabia sa, un 'olingen ncrustat. ( trage din teac ncet si, dintr!
o dat, lumina lamei devine rosie, de foc. "in ancadramentul lamei, imaginea se mreste la
dimensiunea ntregului ecran, de&vluind flcrile scenei urmtoare.
'untem n Germania n plin revolutie ;,-1-<. n preama unui castel, printul $nton de
6ohen&ollern trece clare mpreun cu fiul su Carol ;E ani< printre cadavrele rsculatilor. Ici!
colo, se vede si uniforma unui militar ucis. Printul $nton priveste drept nainte, dar nu impasibilK
este trist, ngriorat. $lturi, fiul su ncearc s!, imite, ns este vi&ibil tulburat de ceea ce vede3
desi se chinuie s rmn2 teapn n sa, nu se poate abtine s nu trag cu ochiul, usor speriat, spre
acea priveliste.
'eara, n castel, la masa lung din marele salon, cei doi iau cina, ase&ati la cele dou capete. Nu
se aud dect &gomotele mici ale tacmurilor si soaptele valetului Pefer cnre d comen&i servi!
,T/ P
torilor. *a un moment dat, micul Carol se opreste si si ntreab tatl3 >"omnule, ce este o
revolutie9@ Printul $nton se gndeste o clip, apoi i rspunde3 >)n fel de nastere@. "up o pau&,
trist, privind prin ferestre afar3 >*a fel cum te!ai nscut tu, si lumea se naste cu strigte si snge@.
Copilul si continu masa. (bserv cum valetul toarn un vin rosu, sngeriu, n paharul tatlui
su. "up ce acesta l gust, i face semn din cap. $cum, Carol l ntreab3 >"e ce regele
0riedrich Wilhelm a ordonat deschiderea focului ast&i, domnule9@ Printul $nton este putin
surprins, si priveste fiul insistent cteva momente, ca si cum ar vrea s descifre&e un alt sens al
ntrebrii, apoi i rspunde3 > El are o datorie@. Carol insist3 >"omnule, cine i!a dat regelui
aceast datorie@. >"umne&eu@ ! rspunde tatl.
#ucuresti. 6otelul 6ugues si ca&armele
*a balul organi&at de C. $. Rosetti se afl toti membri conspiratiei. "ansea&, rd, petrec. Printre
ei si "umitru #rtianu. n bal este si $l. #eldiman, prefectul Politiei. Priveste curios desfsurarea
de toalete. Este luat la dans de *u%ifa 0lorescu. $pare Carada care i sopteste lui Rosetti3 >'!a
re&olvat. 4ergem conform planului@. Rosetti trece printre invitati pn n cealalt parte, unde este
col. 6aralamb. i spune. 6aralamb l ntreab3 >'unteti sigur c puteti ridica cinci mii de oameni
n noaptea asta9 4ilitarii nu vor actiona dect dac poporul o va cere@. >Nici o gri ! l asigur
Rosetti. Cnd vor bate clopotele, sapte mii de oameni vor ocupa piata@. 6aralamb se duce.
*a ca&arma regimentului de artilerie militarii sunt tre&iti din somn ntr!o alarm. 'unt aliniati la
tunuri. *i se cere liniste pentru a!i lua prin surprindere pe dusmanii poporului.
*a palat se schimb garda cu membri ai conspiratiei. *t. 4linescu si asa& oamenii n e%teriorul
si interiorul palatului, dndu!le ordine soptite, n interior, 4linescu urc pn la eta,
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,TT
unde ntr!o camer p&it de un ostas, Cu&a, 4ria (brenovici si doi cartofori oac Oist si
fumea&. 4linescu ascult la us. si face semn cu ostasul. "in camera ei iese Elena Cu&a.
"oamna l abordea& ngriorat3 >"omnule locotenent, n timp ce eram la mas cu "omnul, a
sosit un biet si ne!a spus c la noapte va fi revolutie@. >8vonuri, 4ria 5oastr. Garda e la post@.
> $m alturi copiii, dorm si nu vreu s fie tre&iti de &urbagii@. >0iti fr gri, 4ria 5oastr.
5eghem noi@.
"usseldorf. Palatul Casei von 6ohen&ollem
n acelasi salon de receptie, #rtianu l asteapt pe printul Carol. $cesta intr n uniform
militar, ntin&nd de la distant mna ctre rom2n.
C$R(*3 "omnule #rtianu, am au&it c sunteti un adevrat pater familias pentru poporul rom2n.
#R=+I$N)3 $lteta 5oastr, dati!mi voie s fiu primul care s v spun 4aiestate.
C$R(*3 )surel, domnule #rtianu. nc n!am spus da.
#R=+I$N) ;scotnd o hart<3 $tunci dati!mi voie s v art tara mea. Rom2nii triesc n aceste
teritorii ca popor vechi nc din primele veacuri ale lumii crestine. $m fost crestinati timpuriu,
dup ritul #i&antului. 5 rog s priviti3 $sta este 4untenia sau 5alahia, cum este mai bine
cunoscut n german. $ici este 4oldova, cu #ucovina si #asarabia. "incoace este "obrogea.
C$R(*3 *a 4area Neagr.
#R=+I$N)3 ntr!adevr. $ici n centru este +ransilvania, leagnul poporului nostru.
C$R(*3 Ce vreti s spuneti prin asta9 $m au&it metafora asta, dar nimeni nu mi!a dat cea mai
mic dovad.
#R=+I$N)3 $ fost centrul politic, militar si religios al dacilor. Cuceriti de romani, dacii au
disprut n noul popor for!
,T- R
mat prin contopirea dintre nvingtori si nvinsi. *imba cu care s!a format ca natiune medieval a
fost latina provincial, rom2na pe care o vorbim noi acum.
C$R(*3 4i!as dori s aflu mult mai multe despre acest subiect. 4i se pare fascinant, dar nc de
nenteles.
#R=+I$N)3 $ici, n aceast &on muntoas a masivului $puseni si aici, n regiunea numit
4aramures, mai triesc nc daci. 'unt crestini, dar si pstrea& si obiceiurile antice. 5om gsi
poate o &i n care s facem un drum pentru a!i cunoaste.
C$R(*3 #ine, dar acolo este $ustria97
#R=+I$N) ;mieros<3 +ocmai acesta este scopul invitatiei mele. ' facem drumul mpreun cu
$rmata rom2n, condus de 4aiestatea 5oastr.
C$R(*3 Esti viclean, domnule #rtianu. #ismarcN mi!a spus s fiu foarte atent cu dumneata.
#R=+I$N) ;ucnd modestia<3 '!ar putea s fim din aceeasi ras de oameni politici. ' fi avut
puterea si ntinderea Germaniei, poate c as fi fost mai direct cu 4aiestatea 5oastr. "ar sunt un
modest supus al 4aesttii 5oastre care v clu&este ntr!un teritoriu plin de pericole.
C$R(*3 Chiar, am au&it c multe lucruri nu sunt chiar asa de frumoase cum le pre&inti prin
Europa.
#R=+I$N)3 'untem lenesi. Ne miscm greu la munc si nu ne place s o tinem mult asa. "ar
un print german poate aduce dragostea de munc la rom2ni. $poi vine si sentimentul rspunderii.
N!am s v ascund c ne place s dm mereu vina pe altii.
C$R(*3 $sta nu e frumos deloc. 'unt moravuri, iertati!m, dintre cele mai rele. Nu se va putea
construi o natiune puternic n acest fel.
#R=+I$N) ;persuasiv<3 5iteie ar e%ist, picioare iuti si brate puternice am avea. Ne trebuie un
cap. tara are nevoie de un militar din spit nobil. Nimic nu tre&este calittile cele bune
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,TE
ntr!un popor ca r&boaiele. "ar s privim mai departe. $cesta este #anatul. $ici triesc rom2nii
cei mai cuminti, dar si cei mai cultivati. 'e pare c mbuctura asta a "unrii a strns ce este mai
bun din Europa si ,!a urcat pe malul nostru. ( s v puteti bi&ui pe ei la nevoie.
C$R(*3 "umneata mi vorbesti aici despre o mare cucerire. "ar neamurile de ur mpreurul
vostru au si ele acelasi drept la nationalitate.
#R=+I$N)3 5om fi prieteni. 4ersul lumii a fcut ca toti cei din urul nostru s se tre&easc din
istorie ceva mai lr&iu. Rusii, adic blon&ii, dup vorba slavon, au venit din 'candi!navia.
#ulgrii, de la care se trage cuvntul vulgar, au venit din $sia. 'rbii sunt slavi, iar ungurii, urmasi
ai hunilor din stepe. Noi suntem de aici.
C$R(*3 #ine, dar si germanii sunt veniti de undeva7
#R=+I$N)3 si iat ce pcat c nici acum nu si!au gsit unitatea.
C$R(* ;pdvindu!, cu usoar distantare<3 ntr!adevr, esti un om e%trem de periculos. Este
adevrat c ai fcut nchisoare n 0ranta, complice la un atentat mpotriva mpratului9
#R=+I$N)3 ( eroare nefericit a ustitiei france&e. "ar nchisoarea mi!a priit. 5iata mea fiind
prea agitat, numai acolo am avut timp s desene& harta asta.
C$R(*3 "umneata mi oferi un imperiu pe hrtie. "!mi voie s am serioase ndoieli c ceea ce
ai visat dumneata ntre &idurile unei nchisori france&e poate fi si visul meu.
#R=+I$N)3 Respectul pentru 4aiestatea 5oastr m oblig s v nteleg. E prea mult. 'untem
trectori pe acest pmnt. "oar visurile supravietuiesc dincolo de noi3 se cheam mituri, legende,
mosteniri. Eu v implor doar s porniti. 0iul dumneavoastr si rege al fiului meu are ns dreptul
la visul su. ' nu!, cautionm de pe acum.
,-D P
C$R(*3 $i un fel ciudat de a privi lumea, domnule #r!tianu. Prin timp. "e unde vine aceast
putere9
#R:+I$N)3 "in credinta mea. Nu v voi cere s renuntati la credinta 4aesttii 5oastre, dar am
s fac tot posibilul s!o cunoasteti bine pe cea ortodo%. +oti preotii nostri privesc astfel. Ei vd
Rom2nia peste secoli. "e aceea, bisericile noastre se ncep, dar nu se stie niciodat cnd se
termin. 4rimea lor este ntotdeauna destinat unui numr dublu sau triplu de enoriasi, stiindu!
se c mereu vom fi mai multi.
C$R(*3 Este fascinant ce!mi spui. $bia astept s!i cunosc pe rom2ni.
#R:+I$N)3 5 vor iubi din prima clip. "ac esuati, veti fi primul blestemat.
C$R(* ;rmas putin pe gnduri<3 Primesc, domnule #r!tianu. $m si eu o credint.
#R=+I$N) ;se ridic si ia mna printului<3 "ati!mi voie s fiu primul care srut mna
suveranului su. ;i sruta mna si apoi se ridic drept, privindu!, n ochi cu duritate3< )n singur
lucru s nu uitati niciodat3 e mai bine pentru 4aiestatea 5oastr s m aveti aliat.
C$R(* ;impresionat, vrea s trag mna dar nu poateK ntelege c trebuie s dea un rspuns<3 5oi
fi un suveran drept.
#R:+I$N) ;si schimb complet mimica si, afisnd un suris luminos, i scutur mna ca ntre
prieteni<3 ' v art cum aungeti n tar.
#ucuresti. Reconstituirea detronrii lui $l. I. Cu&a
"in ca&arma regimentului de artilerie, tunurile sunt scoase cu rotile bandaate n paie, s nu fac
&gomot pe str&i. Cte un ofiter clare trece pe ulite pentru a inspecta starea cartierului n noapte.
)nul dintre ei, care poate fi *ecca, se opreste la o rspntie de unde se vede hotelul 6ugues.
*uminile sunt aprinse.
"IN$'+I$ #R:+I$N) X ,-,
n sala mare de bal a hotelului, servitorii strng pe urma chefului. 4embri locotenetei domnesti si
ai guvernului stau n fotolii si asteapt n tcere. 'e privesc cu en. *ascr Catargiu si oac
nervos degetele pe bratul fotoliului de piele. Generalul Nicolae Golescu si!a mpreunat palmele n
fat si pare c se roag. )n ministru a adormit. Este tre&it cu un cot de altul. +icitul unui ceas de
pendul se aude de undeva. ( femeie de servici n costum national da cu mtura ntr!un colt.
*a intrarea principal n palat apar ofiterii conurati3 *i!poianu, Costescu, Pillat si #erendei. *e
deschide It. 4linescu. Ptrund n cldire, si scot pistoalele si avansea& cu precautie. *a eta, un
servitor trece cu o tav. $tinge argintul cu o lingurit n dreptul dormitorului lui Cu&a. In interior,
Cu&a, n cmas, doarme alturi de 4ria (brenovici. *a semnalul valetului, 4ria se scoal si,
pe umtate de&brcat, se duce la us. ncet, cu ma%im precautie prinde cheia si o rsuceste n
broasc, ntredeschide usa si vede umtatea de chip cu un ochi ntors spre ea a valetului, nchide
usa la loc si revine atent n pat. Cu&a tuseste. Ea l nveleste.
n primul hol de la parter ofiterii ntlnesc un ostas de gard. *ipoianu se sperie3 >Ce e cu sta9@.
4linescu3 >$colo este arhiva. *!am pus eu s o p&easc@, si continu mersul grupat. $ung n
dreptul scrii centrale si ncep s urce. "e undeva din cldire se aude cum cineva vars o can
mare de ap ntr!un lighean. (fiterii se opresc din nou. Pillat3 >"ac l gsim la cabinetul de
toalet9@ 4linescu3@ ,CE n camera lui, doarme@. $ung pe palier. 'e opresc nc o dat cnd
dusumeaua scrtie. *ipoianu arat cu capul spre prima us. >Camera doamnei Elena@. Imagine de
interior3 "oamna Elena doarme cu copiii mbrtisati.
n oras, la o barier, $l. #eldiman opreste trsura. Este n!tmpinat de aghiotantul lui *ibrecht. l
salut, dar #eldiman prefer s ias pe scara trsurii si s asculte &gomotele orasului, l ntreab
pe aghiotant3 >5reo miscare n mahalale9@ >Nimic@ ! i rspunde. #eldiman ascult din nou. 'e
aude un cntat de cocos.
,-A R
>Cre&i c s!ar putea aduna asa repede &ece mii de oameni si noi s nu aflm9 Cte ceasuri sunt9@
$ghiotant3>"ou dup mie&ul nopfii. si oricum, domnule prefect, am poruncit s se taie frn!
ghiile de la clopote n toate bisericile din oras.@ #eldiman mai ascult putin, intr n trsur si
pleac.
(fiterii au auns n dreptul usii lui Cu&a. )nul si face cruce. *a un semn, dau bu&na nuntru.
4ria, ca si cum ar fi sculat din somn, d un tipt. *ipoianu se repede la pat si i pune pistolul la
tmpl lui Cu&a. $cesta se ridic ncet n capul oaselor, tras putin de *ipoianu. ntr!o parte,
#erendei o acoper pe 4ria cu mantaua, ca s se poat mbrca. Cu&a, nc nuc de somn i
priveste pe ofiterii din urul patului. Pufneste n rs. (fiterii se privesc derutati.
C)8$3 Ce cutati la mine n cas, domnilor ofiteri9
C('+E'C) ;scotnd documentul abdicrii<3 5!am adus abdicarea 4riei 5oastre. 5 rugm s o
semnati.
C)8$ ;se uita la el si face semn din ochi spre *ipoianu<H. 'pune!i s ia arma de la tmpl mea.
PI**$+3 Nu ar fi pus!o, dac nu avea acest ordin.
C)8$ ;dup ce o vede pe 4ria tinut n colt de It. #erendei<3 *sati!m2 s m mbrac. 'emne&
imediat abdicarea.
Costescu aprob din cap. (fiterii se misc. *ipoianu ncepe s cercete&e tunica domnitorului, s
nu aib vreo arm acolo. Camera se misc spre 4ria (brenovici. Costescu i face semn lui
#erendei3 >"u!o de aici@. Cnd camera revine la Cu&a, acesta tocmai si ncheie tunica. si!o
austea& pe corp si se opreste, privindu!i ntrebtor.
C)8$3 Nu am cu ce s v isclesc abdicarea. C('+E'C) ;scoate din porthart o climar si o
pan<3 Ne!am gndit si la asta, 4ria +a.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ,-B
C)8$ ;lundu!le<3 0rumos lucru s tii climara n tocul armei. Numai c voi nu sunteti grmtici.
'unteti niste prosti. Pe ce semne&9 N!am mas.
PI**$+ ;apropiindu!se si aplecndu!se<3 5oi fi eu mas pentru momentul sta, 4ria +a.
Cu&a semnea& pe spatele lui Pillat, apoi le d hrtia, climara si pana. i priveste cu tristete.
C)8$3 Ce mult v!am iubit, ;i urmea&.<
$far, n curtea palatului, 4linescu a aliniat garda pe dou rnduri. Cnd vede c se vine cu
domnitorul, le d ordin soldatilor s se ntoarc stnga!mpreur ;cu spatele<. $poi face un semn
ctre piata mare din fata palatului. ( trsur se apropie si este tras repede la peron, n spatele ei,
n piat, apar trupele regimentului de artilerie. Pun tunurile n ordine de btaie. Cu&a iese ncet
flancat de ofiteri. +rece calm printre rnduri, privind ceafa militarilor. )nul dintre ei i&bucneste n
plns, pstrnd po&itia de drepti, dar cu capul c&ut n brbie. Cu&a se apropie de el. l ascult
aproape lcrimnd. #ag mna n bu&unar, tre&ind reactia ofiterilor, si scoate o tabacher de argint
cu monograma sa. ( strecoar n bu&unarul soldatului, care nu ncetea& s se smiorcie. )rc n
trsur. Costescu, de pe usa trsurii, trage un foc n aer.
0ocul de revolver se aude n hotelul 6ugues. 4inistrii sar, ca dup o lung asteptare. Nu scoate
unul o vorb, si iau blnurile si cciulile si ies din hotel n piat. Pe msur ce avansea& prin
piata cufundat n ntuneric, observ absenta populatiei. 6aralamb face o cri&3 >)nde e poporul,
domnule Rosetti9 )nde ti!e poporul care manifest bucuria9@. Rosetti ncearc s!, calme&e3
>*inisteste!te, domnule colonel. Gata, s!a terminat. Ce mai contea&@. Politicienii trec mai nti
prin dreptul artileristilor
,-1 P
apoi printre soldatii din gard aliniati, dar de data asta cu fata. "in rndul artileristilor se apropie
de comandant un sergent.
'ERGEN+3 "omnule cpitan, ce se ntmpl9 Ce este aici9
C=PI+$N ;fulgerat de o solutie, scoate sabia si trece n fata unittii<3 *!au fcut mprat pe
domnitorul Cu&a. )raaa, triasc mpratul Cu&a7 )raaa7
'oldatii ncep si ei s strige. Chipuri fericite n timp ce prin spatele lor trece trsura cu fostul
domnitor, nuntru, este ase&at ntre ofiterii care l amenint cu armele. Cu&a aude uralele
soldatilor. "esertciune, trdare, ridicol ! toate se adun n privirea lui. *a un colt de strad,
0emeia de lume rde si i arat snii.
Candiano!Popescu nvleste mpreun cu o trup de soldati n casa lui *ibrecht. $cesta este la
biroul su, cercetnd dosare. Cnd aude &gomotul sare si deschide usa secret din bibliotec. Nu
apuc s fug pe ea. Este prins cu minile la spate. Candiano3 >'!a terminat, viper otrvit.
$cum vei da socoteal@. 'e duce la birou si ia dosarul n min. Citeste la lumina lmpii. 'e uit la
*ibrecht cu dispret, rupe prima fil din dosar si i!o ndeas lui *ibrecht n gur3 >Cu complimente
de la domnul #rtianu@. l duc.
4aiorul *ecca intr n ca&arm si ptrunde n cabinetul gen. 0lorescu. $cesta doarme mbrcat pe
o canapea. 'are s!si ia sabia, dar nu apuc. *ecca naintea& militros si i pune mna pe umr3
>n numele poporului, sunteti arestat. Nu opuneti re&istent. $m ordin s trag.@ 0lorescu3 >Cine ti!
a dat acest ordin9@ *ecca3 >Poporul care acum este strns n piata palatului si manifest pentru
libertate@.
n piata palatului sunt doar soldatii artileristi, pe lng tunuri, strignd aproape rgusiti 3@+riasc
mpratul Cu&a7 )raaa7@ Ridicolul acestei scene nu are nevoie de dialog.
"omeniul Wied, n Germania
(tto von #ismarcN soseste n vi&it la castelul NeuOied. Este anuntat de valet, dar este aproape
imediat ntmpinat de
"IN$'+I$ #R:+I$N) I ,-.
principesa 4ria de Wied ;mama Elisabetei<. *a o mas rotund cei doi se asa& mpreun cu
Elisabeta ;AB de ani< si fratele ei, Wilhelm ;A, de ani<. 5aletul serveste ceai. #ismarcN soarbe
usor neatent, cu ochii la cei doi tineri.
#I'4$RC?3 $h, mi!ati dat ceai. Eu beau cafea.
4=RI$3 Iertati!m, domnule conte, n familia noastr legturile britanice au creat o mod.
;5aletului3< Cohann, adu cafea. "ar m surprind totusi obiceiurile dumneavoastr orientale, conte.
E adevrat ce se spune9
#I'4$RC?3 4ai nti m!au suspectat c sunt evreu. Interesul meu pentru bncile Prusiei era un
indiciu. ( femeie, iertati!mi indiscretia, i!a convins c nu e adevrat. 4 v&use gol si...
ntelegeti9 ;Elisabeta si Wilhelm pufnesc n tis cu ochii n pmnt si brbia n piept, si revin
imediat, speriati.< $poi au spus c sunt la origine tigan. "ar fiindc si Cohann 'ebastian #ach era
tigan, au considerat c rasa asta ar fi prea nobil pentru mine. ;Reactie 4ria.< Chestia asta m!a
obligat s!mi fac arborele genealogic, n realitate, drag printes de Wied, sunt la origin slav. E
dureros, e nobil, habar n!am7 Cel mai vechi strmos al meu a fost un sef de trib slav din secolul al
IF!lea. $sta este7
4=RI$3 $h, nteleg7 "e aici gustul pentru cafea.
#I'4$RC?3 $s7 4ai degrab gustul pentru prostie al dusmanilor mei. Elisabeta, tu nu ridici
niciodat ochii din pmnt n fata unui brbat9
E*I'$#E+$ ;emotionat, fr s!si schimbe atitudinea, se ncurc<3 E%celenta voastr... eu...
nu...
#I'4$RC?3 Cti ani ai9
4=RI$ ;mam ofensat<3 "omnule conte7
#I'4$RC? ;metalic<3 5reau s!mi rspund.
4=RI$ ;dup o pau& de emotie, cald<3 Rspunde Elisabeta.
E*I'$#E+$3 "ou... "ou&eci si... si trei.
,-/ P
#I'4$RC?3 $tunci tu, Wilhelm, trebuie s ai vreo dou&eci, dou&eci si unu.
WI*6E*43 "a, domnule.
#I'4$RC?3 "a, domnule, ce9
WI*6E*43 "a, domnule, dou&eci si unu.
#I'4$RC?3 Cu tine nc nu am treab. Peste cinci!sase ani discutm, dar cu tine, Elisabeta, o s
vreau s vorbesc.
4=RI$H "omnule conte, copiii mei sunt buni germani. Ei se pot dedica unei Germanii mai bune.
+rebuie s stiu ce intentii aveti.
#I'4$RC?3 Pentru asta am venit, printes. 5reau s iau ducatul de 6ohtein.
4=RI$ ;mainti socat<3 Ce anume9 ;I&bucnesten ris3< *u!ati du!ca!tul de 6ol!stein7
#I'4$RC?3 Ihm7 $ustria va protesta si va fi r&boi. Nu am nici o ndoial c armatele noastre
vor nvinge. $cum sunt sigur si acum am gsit de cuviint s vi&ite& marile familii germane. 5om
avea nevoie de fiicele si fiii nostri.
4=RI$ ;si d seama c nu glumeste<3 Elisabeta este pregtit pentru rasa maicilor terapeute. $re
o nclinatie pentru ngriirea bolnavilor.
#ismarcN se ridic de la mas. 4ria si cei doi tineri se ridic si ei. Cancelarul salut, Elisabeta
face o reverent. Este condus de printesa 4ria.
#I'4$RC?3 ' ne ntelegem, printes, Elisabeta nu intr la nici o mnstire, n doi!trei ani se va
mrita cu un print de snge.
4=RI$3 "omnule conte, dar nu credeti c v permiteti cam mult. Profitafi de faptul c sotul
meu...
#I'4$RC?3 )n german glorios. 4oartea lui prematur mi!a dat peste cap unele calcule.
4=RI$3 #ine, dar nu puteti face calcule cu niste capete ncoronate.
#I'4$RC? ;auns la trsura<3 Printes, eu nu de coroane de aur sau de tinichea am nevoie
acum. 4ie mi trebuie sngele
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,-T
care curge prin aceste vene, si sngele ap nu se face. E un proverb slavon.
4=RI$3 "omnule conte, nu suntem cai de ras...
#I'4$RC?3 $m ntrebat citi ani are Elisabeta. 5edeti, printes, are AB de ani si nu este mritat
nc. ( trimiteti la mnstire ca s nu rmn fat btrn. Credeti!m, v fac un serviciu.
4ria rmne socat, cu gura cscat, n timp ce #ismarcN i srut respectuos mna, se urc n
trsur si pleac. Pe chipul lui acum, n mersul trsurii, nu este nici o reactie ! rece, calculat,
potent.
"up plecarea lui #ismarcN, principesa Elisabeta se retrage ngndurat spre camera ei. $ici se
afl imobili&at la pat fratele su, (tto ;,A ani<, nscut cu o malformatie congenital. #iatul
sufer cumplit. "escoperirea acestei scene are mie&ul ei. 'e ntelege motivul secret pentru care
nu s!a mritat. Elisabeta l ngrieste cu afectiune. #iatul scuip snge n palma Elisabetei.
Privind!o, din amintire i revine un tipt. Parc pentru a se apra, caut de la fereastr imaginea
pdurii. Imaginea trece n trecut.
ntr!un spital militar, rnitii sunt adusi cu largile. 'e aud vaete. 'urorile de caritate se agit n
urul paturilor. Printesa 4ria de Wied ;AB de ani<, nvesmntat n alb, face trierea rnitilor, n
fata spitalului trage o trsur scump. "in ea coboar guvernanta *eti mpreun cu printesa
Elisabeta ;. ani<. *eti are o fi&ionomie rece, care inspir rutate de la prima privire. ( duce pe
copil n spital. (dat intrate pe usa unui culoar sumbru, plin de fase nsngerate, cre, ustensile
mnite, sunt observate din captul cellalt de 4ria de Wied. 0igurile severe ale celor dou femei
se ntretaie. $uns n dreptul principesei, *eti o mpinge usor spre mama ei pe Elisabeta. 0etita
face o reverent scurt si i srut mna. 4na mamei o stringe pe a fetitei ntr!un fel foarte
energic. 4ria deschide usa spre salon si ncepe s o poarte printre paturile cu rniti, lsnd!o sa
vad ororile r&boiului. *a un moment dat ! parc ar fi ales ! principesa 4ria se opreste n
dreptul unui pat pe care se afl ntins un tnr soldat, adoles!
,-- I
cent blond si cu ochi mari, albastri. $sternuturile, patul, cmasa lui, obra&ul lui sunt imaculate.
0etifa este fascinat de albeata pernei si, cu un gest infantil, nendr&nind s!, ating pe biat,
mngie pn&a aspr. +nrul ncearc s se ridice si s vorbeasc. *eti, aflat n spatele 4riei,
vrea s intervin, ca si cum fata fcuse un gest nepermis. Nu din mil pentru biat, ci din rigoare
si etichet. 4ria o opreste. Privirile curioase ale fetitei si ale t!nrului se atrag magnetic. "in
aceea aparent imperturbabil senintate a chipului su, sngele i i&bucneste biatului pe gur,
stropind!o pe Elisabeta. Capul soldatului cade, fr a nceta s priveasc ochii angelici ai fetitei.
$tunci, principesa 4ria se apleac usor, ia mnuta fetitei si o pune pe pieptul fr suflare al
soldatului3 >5e&i, Elisabeta, aceasta este moartea7@
Noaptea, n patul ei, Elisabeta!copil priveste fi% spre tavan, impresionat de tot ce v&use. )nele
secvente revin. *a un moment dat se rsuceste ncet cu capul pe perna sa. Imaginea chipului
frumos al adolescentului nu o prseste. $tras de asprimea asternutului, Elisabeta ncepe s
srute perna cu religio&itate, ntr!o fractiune de secund, din ntuneric, *eti o atac, isteric,
aruncndu!i un sac n cap. 'trig3, $i srutat7 $i srutat7 +e!am v&ut7@ Elisabeta se &bate, tip, n
timp ce *eti leag sacul cu sfoar. >Iadul te va nghiti7 $i srutat7@.
tiptul Elisabetei!copil este cel din camera unde boleste (tto.
Plecarea spre Rom2nia
n dimineata de l mai ,-//, Carol simulea& o plecare la vn!toare. Pregtirile echipamentului
su si ale nsotitorilor si ! von Wemer si valetul Peter ! dau de bnuit c este o cltorie ceva mai
important. Carol si ia la revedere de la printii si ntr!o atmosfer de religio&itate auster, apoi
porneste clare spre un drumeag de pdure unde asteapt nsotitorii si cu o trsur tip diligent,
ncrcat cu bagae. $uns la gar, se ascunde ntr!un birou pentru a!si schimba hainele. "ar
imediat ce iese n sala de asteptare este recunoscut de mai multi ofiteri, care l salut cu deferent.
'chimb
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,-E
priviri semnificative cu Peter. 5on Werner abia si stpneste rsul. Cltoreste cu trenul pn la
castelul Ramersdorf.
C$R(* ;luiPeter<3 nc ne putem r&gndi. Pot spune c am vrut s fac o vi&it unor distinse
doamne la castelul Ramersdorf.
PE+ER3 Eu am nceput s cred c lumea e condus de femei. Poate unde le!a fcut "umne&eu cu
ochii mai mari.
5(N WERNER3 si cu mintea ct o nuc. 6ai s fim seriosi7
C$R(*3 4i!e team c nu cu mintea conduc ele lumea. ;Peteri&bucneste n ris<.
5(N WERNER ;revoltat<3 Cum ti permiti9
C$R(* ;i priveste pe amndoi nedumerit<3 Eu vorbeam de inim. Cu inima conduc ele lumea.
"ar la ce v!ati gndit9
*a castel este asteptat de trei femei3 baroneasa de 0ranLue ;ga&da<, dna 6ortense Cornu ;sora de
lapte a mpratului Napoleon III< si dna 4athilda "rouMn de *huMs ;sotia ministrului de e%terne
l 0rantei<. "ialogul se poart n france&a de salon.
0R$N])E ;ntmpinndu!, ovial<3 "rag printe, mi!a fost team c nu aungi nici mcar pn
aici. Peste tot misun spionii, ntr!o &i vor ptrunde pn n budoarul unde mi tin iubitii.
C$R(* ;i srut mna respectuos<3 4adame baroneas de 0ranLue, sunt convins c spionii vor
avea un soc.
0R$N])E3 6a, ha, tnrul nostru are un spririt bun pentru o aventur, ;l pre&int3< 4me
6ortense Comu, ngerul p&itor al mpratului Napoleon. 4me 4athilde "rouMn de *huMs,si
dup nume ti dai seama c este sotia ministrului de e%terne al 0rantei.
C$R(*3 'unt impresionat, doamnele mele. 4ai ales c domnul ministru de e%terne s!a opus
categoric alegerii mele pe tronul Rom2niei.
4$+6I*"E ;foarte femeie<3 $sta n public, tinere, dar, cnd a auns acas, a schimbat politica
0rantei. ;Celelalte dou i&bucnesc ntr!un ris cochet.<
0R$N])E3 *uati loc, printe. )n ceai9
C(RN) ;ntepat<3 5!ati v&ut cu #ismarcN, printe9 Ce ti!a spus9
,ED P
0R$N]++0 6ortense, l uci&i din primul foc pe bietul biat7
C(RN)3 E ofiter.
C$R(*3 4i!este imposibil s neg. Probabil c spionii de care vorbeati lucrea& chiar pentru
dumneavoastr.
4$+6I*"E3 +e!a rugat sau a vorbit ca un stpn9
C$R(*3 #ismarcN vrea ceva confu&. Nu ,!am nteles prea bine.
C(RN)3 +otusi, ati pornit spre Rom2nia.
C$R(*3 ntr!adevr. Contele #ismarcN mi!a fcut recomandarea s repre&int cu demnitate
numele printilor de snge germani.
4$+6I*"E3 Nu m ndoiesc c trnoiul la prusac a fcut apel la ceea ce el nu are. "ar politic,
politic ce a spus9
C$R(*3 Respect pentru sultan si fidelitate fat de 0ranta.
C(RN) ;spre0ranLue<3 +i!am &is9 4are brigand7
4$+6I*"E3 'e va ntelege cu rusii.
0R$N])E3 'tai s vedem. Printe, #ismarcN nu a amintit nimic de noi, de o nalt protectie9
C$R(*3 4rturisesc c am considerat vi&ita cancelarului ca una protocolar, nu mai mult.
"eci&ia de a pleca mi!a apartinut si, oricum, am discutat!o cu sefii Caselor noastre princiare.
"nul #ismarcN este un functionar.
4$+6I*"E3 )it!te la el, 6ortense7 4inti att de elegant, printe, c m las nc o dat convins
de alegerea fcut. $i stof de diplomat.
C(RN)3 Printe, vorbesc limba rom2n cum nu o vei vorbi dumneata niciodat. ;'pre prietene, ca
o parante&3< $sa ,!am cucerit pe #rtianu, desi n urm cu &ece ani am poruncit s fie aruncat n
nchisoare. "umneata ai fost ales print al Rom2niei de noi, doamnele de aici, pentru a repre&enta
interesele 4arilor Puteri n (rient. +u nu trebuie s devii rom2n acolo, ci cel mai rafinat agent al
civili&atiei.
C$R(*3 'unt coplesit si nu stiu ce s spun3 s v multumesc din suflet, sau s m tem pentru
ncrederea prea mare pe care mi!ati acordat!o. Nu sunt dect un cpitan de artilerie.
"IN$'+I$ #R:+I$N) X ,E,
4$+6I*"E ;ostentativ, spre 0ranLue<3 6a!ha7 l ve&i9 $ nceput s gndeasc. E o mn de
femeie la miloc.
C(RN)3 ' avem noi o rival n "usseldorf9 ;0emeile rid cu poft.<
4$+6I*"E3 "ac erai un simplu cpitan, l alegeam de la intrarea n ]uai dH(rsaM. Printe, vei
merge ntr!o tar latin pe care noi vrem s o facem #elgia (rientului, mpratul ;arat spre 6.
Comu< si Germania ;arat spre 0ranLue< ti cer s elibere&i aceast tar de barbarie. "rumul spre
Constantinopole va trece pe acolo.
C$R(*3 'unt constient de rspunderea imens pe care mi!am asumat!o. N!as ndr&ni nici o
clip s m abat de la acest drum.
4$+6I*"E3 Nici s nu ndr&nesti altfel. 'unt oameni importanti care abia asteapt succesele
dumitale.
C(RN)3 Prima linie ferat s o faci ntre #ucuresti si Giurgiu. 5ei deschide astfel negotul 4arii
#ritanii cu cereale pe "unre.
C$R(*3 "a, sigur.
0R$N])E3 $ doua linie s o faci pn la Predeal. Germania va fi sensibil la aceast alegere.
C$R(*3 $m nteles3 Predeal.
4$+6I*"E3 5a trebui s pui $rmata repede pe picioare. 0ranta va mi&a pe aliata sa din (rient
curnd. si, fii foarte atent7 mpratul Napoleon a mai fcut o ncercare cu colonelul Cu&a n
aceast tar. )n al doilea esec poate s!, plictiseasc.
C$R(*3 0iti sigur... $rmata7
0R$N])E ;insinuat, spre 6. Comu<3 si, la sfrsit, ia!ti si o amant, ca s fie multumit pe deplin
si Napoleon III. ;Rd din nou, detasate de Carol.<
4$+6I*"E3 5a fi ca un fel de e%peditie n $ma&onia.
C(RN)3 Pun pariu c austriecii nu!, vor prinde.
0R$N])E3 Pe ce pui pariu9
'ecventa urmtoare este n li&iera unei pduri de foioase, pe malul Rhinului. 'pre dimineat s!a
lsat o ceat s o tai cu cutitul. Peter asteapt cu nerbdare n dreptul unei brci legate la
,EA P $le% 4inai 'toenescu
mal. "in pdure se aud &gomote suspecte, n sfrsit, apare Carol, nvesmntat ntr!o manta.
PE+ER ;soapte grbite<3 $ici, printe, aici7
C$R(*3 4!am rtcit.
PE+ER3 4alul misun de spioni austrieci.
C$R(*3 4!au finut babele alea de vorb pn adineaori.
Cei doi urc n barc si Peter ncepe s vsleasc spre cellat mal, pier&ndu!se repede n ceat,
ntr!adevr, la scurt timp n urma lor, pe mal apar doi agenti austrieci. Caut urme, cercetea&
insistent malul, gsesc rostura frnghiei pe copacul unde fusese legat barca.
$GEN+ ;privindnciudat ceata de deasupra fluviului<3 *!am pierdut7
*a un hotel din 8iirich, printul aunge incognito, cu aceeasi diligent nchiriat, plin de bagae.
$ici, Carol, von Werner si Peter discut la o mas problema pasaportului.
C$R(*3 Ne trebuie un document de cltorie cu nume de mprumut. Nu m pot duce la primarul
din 8iirich s!i cer un pasaport pe nume fals.
5(N WERNER3 4 pot duce eu. Chiar dac m!ar recunoaste, i e%plic c merg s cumpr niste
cai din )ngaria.
C$R(*3 Pentru asta nu!ti trebuie un nume fals. ^
5(N WERNER3 Nu si dac sunt cai de furat.
C$R(*3 Esti nebun9
PE+ER3 "e ce9 +oate lumea stie cum se face n )ngaria traficul de cai.
C$R(*3 'sst, taci dracului din gur7
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,EB
"esi se feresc, un postas se apropie de ei si l salut politicos pe print.
P(s+$s3 $lteta 5oastr, de cnd v caut. $veti o bogat corespondent din 5alahia. ;'coate din
geant un vraf de scrisori. I le da, se apleac si i face cu ochiul3< Puteti conta pe discretia mea.
*ui Carol i vine s!, strng de gt. Enervat, desface corespondenta3 telegrame de felicitare din
Rom2nia, pompoase, lacrimogene, ltrtoare, din partea cui nu te astepti3 stabilimente, licee de
fete, primrii, comitete si comitii. Carol spumeg de furie. $pare baronul 4aMenfish, trimis pe
urmele lui de tatl printului pentru a!, auta.
C$R(*3 4aMenfish, ai v&ut ce!au fcut rom2nii9 4i!au trimis scrisori de felicitate n Elvetia.
(amenii stia nu stiu s tin un secret9
4$VER0I'63 $sta n!ar fi o tragedie, dar au umplut &iarele din Europa, ;i d dou ga&ete.<
Carol le deschide febril si citeste.
C$R(*3 >#ucuria ce cuprinde natiunea rom2n, care l asteapt pe printul Carol la #ucuresti, nu
are margini. $lteta 'a se afl undeva prin Elvetia, n asteptarea vaporului care s!, aduc n noua
sa patrie@. ;Ctre Peter3< 6ai acas7
4$VER0I'63 'tati putin7 Nu v mai puteti ntoarce. Nu v dati seama9
5(N WERNER3 Puteti simula un accident. 4 fac vinovatul acestui accident, $ltet.
C$R(*3 5oi nu cititi9 >Printul Carol asteapt vaporul n Elvetia7@ n ce tar m duc eu9 +otul e
si ridicol si desconspirat.
,E1 P
4aMerfish priveste cu atentie holul si l descoper pe un fotoliu pe detectivul hotelului. 'e duce la
el, schimb cteva cuvinte si i d o bancnot. 'e ntoarce.
4$VER0I'63 "etectivul hotelului m!a asigurat c agentii austrieci nu au aprut. Ii cunoaste,
nc mai avem o sans.
5(N WERNER3 Nu putem risca arestarea $ltetei 'ale de ctre politia austriac. $cum poate c
nu se arat agentii, dar de cum vom intra pe pmnt austriac suntem n minile lor.
4$VER0I'63 R&boiul nc nu a fost declarat. 'e fac pregtiri, toat lumea stie, dar nu e%ist
casus belii.
C$R(*3 $dic, trebuie s fug, alergat din urm de un r&boi9
4$VER0I'63 Nu e timp de pierdut, nainte7
C$R(*3 $cum chiar mi trebuie un nume de mprumut.
4$VER0I'63 Re&olv eu. ;Pleac grbit.<
C$R(*3 5on Werner, du!te la gar si ia bilete pentru 'al&!burg. +u, Peter, rupe toate bla&oanele
de pe bagaele mele.
PE+ER3 'unt multe.
C$R(*3 $tunci, arunc!le.
Iasi, ,-//
n Rom2nia este haos. 'trnsi n palatul domnesc din Iasi, seful locotenentei domnesti, *ascr
Catargiu ;1Bde ani<, stefan Golescu ;.T de ani< ! prefect, dr. "avila ;B- de ani<, col. Ion George
42nu ;BB de ani< si cpt. Pillat ;A. de ani< discut aprins situatia. "e afar se aude tumultul unei
multimi. 'e strig3 >Cos )nirea7 ' plece muntenii7@ "in cnd n cnd, pietre si bolovani de
pmnt sfarm geamurile n tndri.
C$+$RGI)3 Nu, nu, nu7 Nu vom obtine nici un vot de la populatie, dac punem tunul pe
oameni.
PI**$+ ;agitat<3 #ine, dar nu ntelegeti9 'unt agenti pltiti. *i s!a dat s bea. =stia nu sunt
populatia lasiului.
C$+$RGI)3 "in ceea ce aud, sunt o multime, si eu nu cred c cineva poate cumpra o multime.
Noi toti de aici suntem
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ,E.
bogati. "ac ar fi asa, am fi cumprat si noi )nirea, fr s fie nevoie de colonelul Cu&a.
PI**$+ ;se duce la fereastr, ncercnd s!i conving<3 )itati!v la ei7 ( aduntur de golani.
G(*E'C)3 'unt totusi prea multi. Ieri au semnat o petitie antiunionist dou mii de oameni.
PI**$+3 "omnule Catargiu, v rog, veniti la fereastr s!i vedeti. Credeti c vagabon&ii stia stiu
s scrie o petitie9 5eniti, uitati!v la ei, sunt n &drente.
C$+$RGI) ;e&itant, nu are cura s se duca la ferestr<3 Nu contea&. si vagabon&ii lasiului s
fie, au drept de vot.
G(*E'C)3 Printul 0ilip de 0landra are nevoie de fiecare vot din orasul sta rebel. $ltfel am
fcut dou revolutii degeaba.
PI**$+ ;e%asperat<3 Ce revolutii, ce 0ilip de 0landra9 'tm aici asediati de o band de ticlosi.
"umneavoastr credeti c 0ilip de 0landra va veni n balamucul sta9 Pe ce tron l urcm noi9 Pe
tronul lui Ciubr!5od9
4:N)3 Ei vor ruperea )nirii. +rebuie s ne gndim c sunt si unii care vor chestia asta. Nicieri
un popor nu este n totalitate destept.
PI**$+3 "omnule prefect Golescu, atunci unde sunt cettenii unionisti ai lasiului9 )nde este
maoritatea9 )nde sunt &ecile de mii care au votat )nirea acum sapte ani9
+cere enant, Catargiu oftea&, Golescu las privirea n os.
"$5I*$3 Pillat are totusi dreptate. Nu putem compromite plebiscitul n favoarea domnitorului
strin pentru un grup de rsculati.
PI**$+3 'tm aici ca prostii, conducerea trii steia, si bgm minile n sn fiindc e
democratie. Ce democratie9 5oi nu vedeti c e opera rusilor9 Nu simtiti n aer mirosul lor de
hoit9 5oi nu ntelegeti c rusii vor s!, pun pe tembelul la de Rosnovanu domn pe tronul
4oldovei9
,E/ R
C$+$RGI)3 $i prins vreun agent9 )nde este, s!, intero!ghe&9 Pe urm dau ordin s se
mprstie multimea.
4:N) ;ncercnd s!i e%plice<3 "omnule Catargiu, agentii nu pot fi prinsi dect dac atac
$rmata. Porunciti s atace si vom avea pri&onieri.
C$+$RGI)3 si cti rom2ni omorti voi, ca s prindeti trei agenti rusi9
PI**$+3 "omnule dr. "avila, dumneavoastr pentru ce v aflati aici9
"$5I*$3 Eu am venit s strng mortii si s panse& rnitii.
PI**$+3 5edeti7
C$+$RGI)3 Nu, eu nu pot s omor iesenii mei.
PI**$+3 E%traordinar7
"eodat, tumultul se ndeprtea&. Intr un sublocotenet speriat, cu uniforma n de&ordine.
(0ItER3 $u plecat. 'e duc la 4itropolie.
*a 4itropolie este o multime impresionant de trani. Printre ei umbl instigatori3 >4untenii vor
s v ia pmnturile. 4untenii v iau vitele. 4untenii au adus $rmata. Rusii sunt la bariere, sar s
ne aute. Cos )nirea, mi7@ n spatele logiei, Ros!novanu ;,T ani<, prototipul lui Gulit, este
instruit de consulul rus, baronul (ffenbach. "ialogul se poart n france&.
(00EN#$C63 +rebuie s le vorbesti. 5ei fi "omnul. Rusia este alturi de tine.
R('N(5$N)3 4i!e fric, domnule consul. 'unt trani. (00EN#$C63 "obitocule, sunt niste
trani amanti.
In sfrsit, parali&at de spaime, Rosnovanu iese alturi de mitropolit si rosteste, mpins de la spate
de rus, blbindu!se3 $ bas lH)nion. 5ive la revolution moldave7 *es russes serontl dans
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ,ET
LuelLues heures pour nous aider. tranii se privesc nedumeriti. Nu nteleg nimic.
(00EN#$C63 Ce face, de ce nu vorbeste rom2neste9
C$*INIC3 Nu stie.
(00EN#$C6 ;e%asperat<3 5orbeste!le tu7
4itropolitul ncepe s incite multimea3 >Cos )nirea7@ "in rndurile ei, instigatorii strig3 >*a
palat7 *a palat7@ Calinic coboar si se pune n fruntea multimii, psind cu crucea ridicat.
(amenii l urmea& furiosi, n fata palatului, dou rnduri de soldati iau po&itie de lupt, n
dreptul lor este un sant, o transee. (bservnd!o prea tr&iu, Calinic ncearc s opreasc multimea,
dar este ntr!adevr prea tr&iu. (amenii se tl&uie si mitropolitul cu preotii din urul lui cad n
sant. 'cena trebuie s aib tot comicul unei tragedii. "in rndul manifestantilor, instigatorii ncep
s urle3 >*!au omort pe preasfntul7 *!au mpuscat pe preasfntul7@
PI**$+ ;n sal<3 $u atacat garda.
4:N)3 5or nvli aici. 'oldatii nu!i mai pot tine.
'e aud bubuituri n portile palatului. 'ublocotenentul de mai devreme apare din nou.
(0ItER3 ( telegram. ( telegram de la #ucuresti. I!o d lui Catargiu. Ceilalti se strng n urul
lui.
C$+$RGI)3 >"e la Paris. Printul strin este... Carol de 6ohen&ollern. 'emnat, #rtianu@.
4:N)3 (h, "oamne, avem noroc7 G(*E'C)3 Ce vrei s spui9
,E- P
4:N)3 $m fost camarad de regiment cu el n Germania. E un brbat puternic.
C$+$RGI)3 #ine, dar am anuntat domnia lui 0ilip de 0lan!dra7 Cum s le spun acum iesenilor3
votati sta... Cum i &ice9 Carol de 6ohen&ollern.
PI**$+3 Nu mai e timp.
C$+$RGI)3 $i putin rbdare, drag. Nu e deauns c ne stau la porti dusmanii, ne mai batem
oc si de oamenii nostri. Eu aiasta nu fac.
PI**$+3 "omnule Golescu, sunteti prefect, dati ordinele pn se hotrste locotenentul nostru
domnesc. 5reti s murim aici ca niste tmpiti, fiindc nu stim cine e printul strin.
4:N)3 5 repet3 Carol este un print remarcabil.
"$5I*$3 "omnule Catargiu, cred totusi c mai nti trebuie restabilit ordinea. $poi, n liniste,
vom chib&ui.
PI**$+ ;dup o lung si insistent privire ctre Catargiu<3 Ce mai astepti9
C$+$RGI) ;&vrlind telegrama pe masa<3 #ine, trageti n ei.
Pillat si 42nu se reped s dea ordinele. Pe str&ile lasiului se declansea& un mcel. Cavaleria i
vnea& pe oameni. *a unele colturi de strad, instigatorii si agentii trag si ei cu arme de foc.
tranii sunt ns cei striviti sub copitele cailor, loviti de baionete, mpuscati si de o parte, si de
alta. Este chiar important ca secventa s arate cum tranii sunt mpuscati de ambele prti.
Castelul NeuOied
Pe paistea din fata castelului NeuOied se desfsoar o scen oarecum cmpeneasc. Este n
primul rnd o sen&atie de culoare. )ndeva, mai departe n lateral, ctiva crutasi adun finul si l
urc n care. n plan apropiat, lng o cpit, stnd pe un morman de fn, Elisabeta scrie versuri.
Poart plrie de paie cu panglic si un costum specific national german de
"IN$'+I$ #R:+I$N) R ,EE
var. ( msut mic alturi sau o cutie n care si tine de regul scrisorile. Pe aceast cutie scrie
acum poe&ia3 "e cte ori nava e lovit de furtun, S"e cte ori valuri imense urc pn la cer, S +u,
eroul meu, s fii mereu la crm7 SPrintul meu, eu te astept, nimic nu!ti cer7
#ucuresti. Palatul domnesc
4embri noului guvern si ai *ocotenentei domnesti se ceart pe portofoliile de ministru. Cineva a
sters numele lui C. $. Ro!setti, ca vechi revolutionar, de pe lista ministerial si ,!a pus n loc pe
cel al lui lancu #lceanu. "imitrie Ghica protestea&. Nicolae Golescu ncearc disperat s!i
potoleasc. *ecca este ministru de r&boi.
*a parter, n ncperea arhivei, It. 0lcoianu tria& documentele fostului domn. *a un moment dat
gseste o scrisoare recent. ( citeste si chipul lui se schimb. (rdon unui soldat s!, cheme pe
col. 6aralamb. $cesta apare aproape imediat.
0=*C(I$N)3 domnule colonel, v rog s cititi aceast scrisoare.
6$R$*$4#3 $ cui este9
0=*C(I$N)3 $ fostului domn ctre mpratul Napoleon.
6$R$*$4# ;citeste<3 >... Iar eu am hotrt s m ntorc la viata privat, prsind acest tron pe
care nu ,!am visat, nu ,!am cutat si pe care ,!am ocupat doar din dorinta compatriotilor mei. 5
rog s ngduiti, 'ire, ca n mai anul viitor s anunt abdicarea mea...@ "in ce dat este scrisoarea
asta9
0=*C(I$N)3 "in AE octombrie, anul trecut.
6$R$*$43 "oamne, ce!am fcut7
'us, cearta pe ministere continu. $pare col. Cretulescu, unul dintre conurati, beat si cu sabia
scoas, l vrea pe lancu #lceanu din nou ministru, n locul lui Rosetti3 >=la s fie mi!
ADD X
nistru9 =la cu ochii ia bulbucati de broasc9@ 6aralamb, complet schimbat, urc la el si!,
potoleste.
6$R$*$4#3 #ag sabia n teac, domnule colonel. $&i!noapte nu erai asa vitea&. si voi, parc
sunteti o aduntur de scandalagii n piat, ncetarea7 Ne!am umplut destul de rusine. "omnule
Golescu, locotenenta domneasc se ntruneste acum, aici, si d primele ordine.
0:*C(I$N) ;venind n grab de os, anunt<3 "omnilor, am primit telegraf din 0ranta. Contele
de 0landra a primit domnia.
Entu&iasm ntre politicieni. Cei care se scuipau mai devreme se mbrtisea&. )rale.
Cltoria printului Carol de 6ohen&ollem
n secventa urmtoare Carol si nsotitorii si sunt n tren. Printul s!a deghi&at cu o pereche de
ochelari si a mbrcat un costum mai leer. $unsi n gara 'al&burg, Carol este oprit de un agent
vamal, care i cere actele si l ntreab cum l cheam. Printul a uitat si se crea& un mare moment
de tensiune. 4a!Merfish l salvea&, declarnd niste tigri de foi.
4$VER0I'63 Printe, v rog s ncercati s memorati datele din pasaport. 'unteti ?arl 6ettinger,
un negustor. 4ergeti la #a&ias cu comertul.
C$R(*3 "a, sigur, iart!m. $m avut un moment de slbiciune.
n sfrsit, pot pleca mai departe spre #a&ias. Pe drum, n gri, la #udapesta, pe cmp, ei observ
afluenta de trupe ! $ustria se pregteste de r&boi cu Prusia. Carol este asadar ntr!un pericol
ma%im, ntr!o prpastie, cei doi spioni austrieci gsesc bagaele aruncate si identific bla&onul, i
iau din nou urma. Pe acest fond, verificarea pasapoartelor n tren este un alt moment de tensiune.
$ung cu bine la #a&ias. 'e vede "unrea. 'cena se desfsoar ntr!o ncpere din cpitnia
portului. 5on Werner si Peter
"IN$'+I$ #R:+I$N) P AD,
rmn afar, nuntru, Carol si baronul 4aMerfish sunt asteptati de col. 42nu.
4:N)3 $lteta 5oastr, m bucur s v vd sntos.
C$R(* ;SS mbrtisea&<3 n sfrsit, un chip familiar. Ce faceti, domnule 42nu, sunteti acum
colonel.
4:N)3 Nu v formali&ati, printe. *a noi gradele se dau mai usor. $veti n fat un prieten rom2n.
C$R(*3 "oamne, prin ce!am trecut7
4:N) ;dup ce ,, salut pe baron<3 mi nchipui.
Intr Ion C. #rtianu, si scoate plria si salut cu o reverent larg.
#R=+I$N)3 #ine ati venit, printe.
C$R(*3 ntr!adevr, am venit bine. Ce este toat nebunia asta pe urmele mele, domnule
#rtianu9 +elegrame din Rom2nia, articolele din pres, scrisorile trimise dup mine aproape n
fiecare oras. n clipa urmtoare pot fi arestat.
#R=+I$N) ;defensiv<3 Pot arana ca, n ca& de pericol, s fiti trecut n grab peste granit. E la
doi pasi.
C$R(*3 Nu v nteleg. "umneavoastr mi oferiti o intrare frauduloas n tara mea9 $sa vreti s
intre printul Carol n Rom2nia, ca un contrabandist9
#rtianu si asa& linistit plria pe un scrin si si scoate ncet mnusile. E alt om, mult mai sigur
pe el. 5ine n fata printului si l priveste n ochi.
#R=+I$N)3 Ne aflm n orasul #a&ias. $ici e pmnt rom2nesc si $lteta 5oastr a intrat dea pe
pmnt rom2nesc. "oar harta arat altceva.
4$VER0I'6 ;artnd pe fereastr<3 "a9 $tunci ce caut politia austriac n port9 "e ce flutur
steagul la acolo9
ADA I
#R=+I$N)3 +ocmai pentru c nu stiu c ati sosit. Ei n!au cum s simt asa cum simte poporul
rom2n c orasul sta va fi n ctiva ani din nou al nostru.
C$R(*3 'a nu ne pierdem capul. 4ai avem un hop de trecut. Ce facem cu politia9
#R=+I$N)3 (rasul este mpn&it de agentii mei. n orice moment putem opune re&istent.
$ustria este ocupat acum cu Prusia. Nu va da important unui incident minor, n schimb, pentru
noi, un incident acum va umple prima fil din noua Istorie a trii.
C$R(*3 $s prefera s amnm acest moment.Nu vreau s!mi ncep domnia cu un schimb de
focuri la frontier.
#R=+I$N) ;&mbeste ntelegtor<3 'unteti tensionat, $lteta 5oastr. 'unteti obosit si iritat de
fidelitatea noastr un pic cam &gomotoas. "ar trebuie totusi s v amintesc, cu tot respectul, c
domnia 5oastr a nceput dea. Poporul rom2n v!a ales prin plebiscit.
Carol si 4aMerfish se privesc semnificativ. "au de nteles din priviri c nu pun prea mare pret pe
acest act. #rtianu este ns gala sa atace.
4:N) ;simtind tensiunea<3 "omnule #rtianu, mergeti la telegraf si faceti pregtirile. 5oi
ntretine eu pe $lteta 'a.
#rdanu l las pentru a telegrafia la #ucuresti. Corespondenta lui are ceva comic3 Ion Ghica si
Nicolae Golescu nu stiu ce s fac, desi Capitala vuieste de nerbdare. #rtianu3 >'osit #a&ias.
Pregtiti primire@. Ion Ghica3 >Cine sosit #a&ias9 0ilip de 0landra sau Carol de 6ohen&ollern9@.
#rtianu3 >Carol@. Ion Ghica3 >5orbeste france&a9 $ici lumea ntreab@. #rtianu3 >0oarte bine@.
Ion Ghica3 >0oarte bine, ce9@. #rtianu3 >5orbeste france&a@. Ion Ghica3 >#ine. Primire
triumfal@.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ADB
n acest timp, Carol si Peter hotrsc s fac o plimbare pe malul "unrii, n drum, ntlnesc o
bisericut rom2neasc n care intr si admir icoanele si picturile murale. Preotul bisericutei este
btrn si orb. l pipie pe Carol.
PRE(+3 Pescar9 $i sare pe haine.
PE+ER3 'untem negustori germani.
PRE(+3 $ha, este mirosul de la i&voarele fluviului. ' aveti gri. E o cltorie lung si plin de
obstacole pn la mare. 4ai lung dect cea obisnuit.
C$R(* ;soptindu!i la ureche lui Peter<3 Pn si sta stie ceva.
(prindu!se ntr!o circium, cei doi germani ascult discutiile mesenilor. Este vorba de celebrele
replici3 >Noul print va aunge la fel de nesuferit ca si Cu&a@. >N!o s treac mult si o s!,
goneasc rom2nii si pe acesta@. >+urcii vor nvli n 5alahia si printul Carol, abia sosit, va fi
pri&onierul lor@.
C$R(*3 i au&i9
PE+ER3 N!or fi pisicile din Rom2nia mai negre dect cele din Prusia noastr.
C$R(*3 Ce le!a fcut Cu&a 9 "e ce ,!au gonit9
PE+ER3 )n ofiter pus pe tron ca s uneasc Principatele. Era un om de bun credint, dar nu
putea face nimic. Nimeni nu credea n autoritatea lui. $tunci ! asta s!a ntmplat acum doi ani ! a
dat o lovitur de stat si a introdus regimul france&.
C$R(*3 Peste noapte9
PE+ER3 "a. Partidele ,!au dat os ntr!o noapte. *!au luat din patul lui.
C$R(*3 $cum mi dau seama c voi avea de luptat si cu influenta 0rantei aici. *uat noaptea din
pat9 "oamne7 "e!asta mi!a spus #ismarcN s nu ncete& s art a german.
PE+ER3 Pe ct vi se pare de usor lucrul sta, pe att va fi de greu. Important este c poporul nc
nu stie s fac diferenta.
AD1 P
C$R(*3 Poporul97 Cine stie la ce gndeste el acum.
$ doua &i, pe vapor, #rtianu l declar pe Carol membru al suitei sale. $unsi la +urnu!'everin,
Carol coboar si cpitanul vasului abia acum si d seama pe cine a transportat. Pe mal asteapt
fanfara, dorobantii si notabilittile orasului. Primarul se nclin si derulea& sulul unei lungi
cuvntri. #rtianu i!o taie scurt, urcndu!, pe Carol n trsur, desi printul ar fi stat din politete
s asculte. (ricum, cuvntarea era n rom2n7 Cltoresc toat noaptea, apoi trec (ltul cu bacul,
oca&ie pentru Peter s fac o paralel cu trecerea (ltului de ctre +udor n ,-A,. 'pre dimineat
aung la o statie de post si telegraf. $ici erau anuntati, dar seful postului si nevasta lui au
adormit. 'e tre&esc buimaci, nestiind ce s fac mai nti. #rtianu le ceruse s pregteasc ceva
de mncare. (amenii puseser totul pe mas, nestiind cnd vor sosi. Carol constat socat c
mncarea a nghetat de ger. +otul este bocn. Imaginea unei slbticii de step l parali&ea&3
>"oamne, unde am auns9@ "e aici #rtianu telegrafia& din nou3 , $m auns la Pitesti. 'top.
Pregtiti totul, s fie bine. 'top. ' nu ne facem dracului de ris. 'top@, n timpul acesta, Carol
face ctiva pasi si surprinde primul rsrit de soare n Rom2nia. *umina rosiatic i de&vluie
ncet ceea ce, la mare deprtare, prea o lung pat ntunecat3 4untii Carpati cu crestele nc
n&pe&ite. 'ecventa are miracol si mu&ica n crescendo l amplific.
Conacul de la Golesti
'rbtoare mare. trani si orseni frumos mbrcati fac o primire clduroas trsurii n care se
afl noul domn si Ion C. #rtianu. 'e arunc flori, unele femei plng de bucurie, altele si arat
copiii. Carol, acum n uniform strlucitoare de parad, rspunde fericit ovatiilor. Este un culoar
viu care duce spre conac, n spate mai sunt alte dou trsuri cu Carada si ctiva ofiteri germani,
din suita printului. $cestia sunt gravi, deloc impresionati.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P AD.
+rsura printului intr n curtea conacului. Este ntmpinat de membri familiei Golescu, de 8inca
Golescu ;T1 de ani<, $nica 0urduescu ;.T de ani<, Pia #rtianu, $na Racovit si sotul ei, Carol
"avila, *u%ita 0lorescu. E ntmpinat cu pine si sare. n curte se oac clusul. Numerosi steni
ridic plosti cu tuic. Entu&iasm mare. *u%ita l ia pe Carol si l bag la hor. ncearc s oace cu
evident stngcie. 'cena se prelungeste cu entu&iasm. Este si petrecere. *a protap se rumeneste
un berbec. I se d s guste. $poi se desface un butoi cu brn&. Gust si se minunea&. $na "avila
l fascinea& cu frumusetea ei nobil. 'chimb priviri, n sfrsit, din multime este dus n fata
cldirii conacului, cam drpnate. (amenii se dau la o parte3 palatul celor mai importanti boieri
rom2ni. 5on Werner, desi este dea beat si cu ghirlande de gt, pufneste n rs. Peter, ncurcat si de
situatia lui, fiind pe umtate rom2n, dar si ngriorat de marea de&amgire a printului, nu poate da
dect o replic ri&ibil3 >Nu!i nimic, $ltet, construim unul mai mare din cile ferate@, n urul lor
se comentea&3 >Ce!a spus9 Ce!a spus9@. >5 face palate din cile ferate@. >5a face grile ca niste
palate@, >n loc de palate, va face gri@. >"a ci, aista i nibun, vrea s treac trenu prin palatu lui9@.
n sfrsit, #rtianu l scoate din multimea de gesturi entu&iaste. 'e retrag amndoi spre poarta de
la intrare. )rc n foisor. Este pe nserate. "e sus se vd muscelele $rgesului.
C$R(*3 4inunat tar, #rtianu. $dmirabil popor.
#R=+I$N) ;grav<3 n acest loc stat ascuns un erou al primei noastre revolutii, l chema +udor
5ladimirescu. $ murit ca un cine, mpuscat, apoi tiat n bucti si aruncat ntr!o fntn. "oi
strmosi ai mei au luptat cu el. ;SSH arat creanga groas a unui copac din fata conacului.< $u fost
spn&urati acolo, de creanga aceea groas.
n acel moment, pe ulit trece o crut rablagit, mic, tras de o vit numai piele si os. Este
>Carul cu boi@ n variant mi!
AD/ P
&er. )n copil mai rsrit o mn. n car st femeia cu un sugar n brate. $lturi, gol, un alt copil,
de un an!doi. tranul merge pe lng loitre. 'unt murdari, sraci lipiti pmntului, famelici. (
urm a vechiului costum national se poate distinge de ctre #rtianu n cmasa &drentuit a
tranului. Psesc doborti de srcie si de foame, n crut sunt ctiva coceni si, mai ales, un
morman de pmnt negru. "uc pmntul cu ei undeva, nu se stie unde. Carol ntelege. "esi n
spatele lui petrecerea continu, el nu mai vede dect acest adevr al trii. 5a avea mult de lucru.
Cnd abia au trecut de poart, tranul ntoarce si ridic o privire trist spre cei doi din foisor.
Contrastul dintre starea tranului si strlucirea uniformei germane este evident.
)ltima secvent este portretul acestui tran care priveste n urm, necit, acu&ator, indiferent.
EPI'(")* /
4osia 0lorica. Iama ,-/-!,-/E
$ nins mult n aceast iarn. Cmpul se vede ca o mare neted si alb. 'ania lui Ion C. #rtianu
iese din curte si se nscrie pe drumul de tar mrginit de nmeti. #rtianu este acum bogat,
mbrcat n sub cu blan si acoperit cu o cciul de ln merinos. Pe capra sniei este Rochit.
Cnt. #rtianu priveste gnditor cmpul ntins. *a un moment dat, undeva, foarte departe,
observ o siluet singuratic. Este ciudat. #rtianu insist acum foarte atent pe acea siluet
umbltoare. Cere lui Rochit s opreasc si atitudinea lui este si mai intens. Este un om n
&drente, nc fr chip. #rtianu i porunceste lui Rochit s treac peste cmp. tiganul att
astepta, ncepe o curs &ig&agat n urmrirea omului, care alearg speriat, caraghios, flu!turndu!
si &drentele. Rochit l fugreste, strigndu!i s se dea la o parte. Pn la urm, omul cade epui&at
n &pad. #rtianu coboar din sanie si face doi pasi spre el. (mul se ridic ar!tndu!i un chip
speriat. Este ntr!adevr mbrcat n &drente, capul si picioarele sunt nvelite n crpe. $re un
pachet de crti legate cu sfoar de gt. #rtianu observ nscrisul de pe copert3 caractere iudaice.
Este un evreu rtcitor. 'e ntlnesc astfel dou lumi. #rtianu3 >Ce cauti pe pmntul meu9@
Evreul i rspunde speriat n idis ceva de nenteles. Nu pot comunica. Rochit l priveste nuc.
#rtianu scoate un napoleon si i!, arunc n &pad. Evreul nu se misc, privind mai departe
nfricosat cnd la rom2n, cnd la tigan. #rtianu se urc n sanie tulburat. Plecati
AD- R
napoi spre drum, Rochit ntreab3 >Ce!a fost artarea asta, stpne9@ #rtianu3 >)n evreu@, n
spatele lor, evreul se repede, ia napoleonul din &pad si l ncearc repede n dinti, aruncnd
priviri furisate n urma sniei. *unecnd mai departe pe drum, nc tulburat de acea ntlnire,
#rtianu este atentionat de Rochit3 pe cmp, n partea cealalt se vede o nou mogldeat. Nu
mai opresc, dar #rtianu nu!si poate lua privirile de la acel om &drentros care umbl peste
cmpul alb n diagonal, fr drum si fr patrie.
#ucuresti. Palatul Cotroceni
"umitru #rtianu i pre&int domnitorului raportul asupra ntlnirilor cu mpratii Napoleon III si
0ran& Cosef privind problema rom2neasc. "up aproape trei ani de la venirea pe tron, Carol arat
dea ca un rege, chiar dac are doar BD de ani. l primeste pe "umitru n picioare, fr s!i ntind
mna.
C$R(*3 "omnule #rtianu, as dori s stiu dac este adevrat c noi continum s finantm si s
narmm pe rom2nii din +ransilvania.
")4I+R)3 'ire, noi, adic 4ria 5oastr si Rom2nia, nu. Particularii, da.
C$R(*3 "umneata numesti particular pe fratele dumitale cnd este ministrul de finante al trii9
Chiar dumneata, ca ministru al lucrrilor publice, te consideri un particular n actiunile publice9
")4I+R)3 Ele nu sunt publice, 'ire. $m ncercat s le ascund ct am putut de mult. Iar
chestiunea cu armele este o e%ageratiune. Eliberarea rom2nilor din +ransilvania se va face pe cale
politic.
C$R(*3 "ea chestiunea a devenit public. Presa austriac este plin. 'e spune c avem depo&ite
imense de arme. Este adevrat9
")4I+R)3 'ire, cunoasteti c n!as putea s v ascund un lucru att de grav.
C$R(*3 Este adevrat9
"IN$'+I$ #R=+I$N) P ADE
")4I+R)3 Este adevrat. $vem depo&ite mari de arme, dar ele sunt n Rom2nia. Nici o pusc
nu a trecut n +ransilvania. $ici este minciuna.
C$R(*3 "umneata, domnule ministru, arti c nu ntelegi ct de grav este aceast veste. 0ratele
dumitale a folosit fondurile ministerului de finante pentru a cumpra arme, fr s treac aceste
fonduri prin aprobarea Parlamentului. E%act gestul sta a tre&it bnuiala. "e ce e nevoie s ne
ascundem, dac nu avem intentii obscure9
")4I+R)3 4ria 5oastr este un ofiter remarcabil care stie c narmarea unei tri nu este o
chestiune de domeniul public. 4i!e team c $ustria mai crede nc n libertatea de a controla
faptele noastre. (dat cu venirea 4riei 5oastre pe tron, Rom2nia a nceput s aibe si ea secrete.
$sta e ceea ce nu se ntelege, n aceeasi ordine de idei, dac $ustria continu s ne trate&e ca
parte a +urciei, nseamn c se narmea& +urcia, nu noi.
C$R(* ;usor surprins<3 "omnule #rtianu, mrturisesc c nu ncetati s m surprindeti. $r fi
trebuit s v numesc ministru al afacerilor e%terne.
")4I+R)3 5oi fi oricnd la dispo&itia 4riei 5oastre. 5 mrturisesc ns c m ncearc un
trist regret s constat c acum patru &ile am fost primit cordial, aproape intim de mpratul
0rantei, iar "omnul meu m ntmpin ast&i cu rceal.
C$R(*3 Probabil c Napoleon si poate permite. Eu conduc aici ministri, nu prieteni. Eu nu sunt
seful unui club. 4ai ales atunci cnd trebuie s rspund pentru o tar. Iar tara este acum atacat n
presa european pentru erorile ministrilor si.
")4I+R)3 4aiestatea 'a, mpratul 0rantei, a aflat tot din urnale despre armele noastre.
Numai c reactia sa a fost alta3 s!a bucurat.
C$R(*3 Nu m ndoiesc c este multumit, si dorea de mult pustile france&e la "unre...
")4I+R)3 4ria 5oastr, iertati!mi ndr&neala, dar sunt fr ndoial vinovat, mi dau seama
c eu si fratele meu trebuia s v informm la timp. $rmele nu sunt france&e. 'unt din Prusia.
A,D R
C$R(* ;socat<3 'unt arme germane9
")4I+R)3 Germane. $m ales e%pres din cele noi pe care le!ati admirat 4ria 5oastr ca
militar.
C$R(* ;ride scurt, re&ervat, si r2mne cu un &mbet pe chip<3 4i!ati reprosat lipsa de prietenie,
de intimitate. Ei bine, am s v de&vlui un gnd al meu mai vechi. $tunci cnd am venit n tar
credeam c lipsa de e%perient si de cultur politic v mpiedic s progresati. $cum, dup
aproape trei ani de domnie, nteleg c viclenia oriental este o arm redutabil. "e ce protestea&
Prusia pentru armele astea9
")4I+R)3 "e form. Prusia crede c este actiunea 4riei 5oastre, n ca&ul unui scandal, 4ria
5oastr poate nega cu toat onestitatea. 5om cdea noi, ministri. $rmele rmn n tar.
C$R(*3 Esti diabolic, domnule7
")4I+R)3 'unt constitutional.
C$R(*3 Eh, nu, aici mergi prea departe. Nu voi tolera nclcarea Constitutiei. $ici este lucrul
unde nu m nsel. 5oi, rom2nii, v!ati obisnuit s dati legile cele mai bune si apoi s le nclcati cu
bun stiint. $sta se vede imediat n societate. (mul de rnd v!a lua obiceiul de la voi, de la
ministri. Nu se poate construi un stat pe nseltorie. Eu nu voi fi domnitorul unei pcleli
europene.
")4I+R)3 $r fi o pcleal, 4ria 5oastr, dac n!am fi pltit de fiecare dat cu mult snge
libertatea noastr. 5a veni o &i a r&boiului cu +urcia. $tunci veti sta clare n fruntea trupelor
noastre. "e!ar fi dup $ustria si +urcia, n urma 4riei 5oastre ar trebui s se afle o gloat de
trani cu furci si coase. Noi vrem s ase&m n spatele 4riei 5oastre o $rmat.
C$R(*3 Cu ce pret9 Cu pretul unei complicitti a comandantului9
")4I+R) ;subliniind<3 Cu pretul unei largi complicitti, pentru c alturi de 4ria 5oastr se
mai afl ctiva complici3 mpratul 0rantei, contele #ismarcN, primul ministru al 4arii #ritanii.
+oti acesti suverani mi&ea& pe numele 4riei 5oastre. Pentru asta v aflati pe tronul Rom2niei.
C$R(*3 $m fost atras ntr!o capcan. Nu, asta vrei s spui9
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A,,
")4I+R)3 Gloria este ntotdeauna o capcan, 'ire. 4ria 5oastr va face istorie aici, iar noi
avem misiunea s v inscriptionm adnc numele n istoria Europei. $veti demisia mea imediat.
0ratele meu va gsi o cale inteligent de a se retrage. "up ce trece focul, vom reveni s
continum ce am nceput. tara se pregteste de r&boi. $vem nevoie de gndul bun al 4riei
5oastre.
C$R(*3 Nu pot s!ti neg tenacitatea. Esti periculos de inteligent. $sta ne poate pierde pe toti. "e
aceea voi continua s conduc dup principiile mele. 5 mpotriviti, v nltur.
")4I+R)3 Puterea suveranilor vine de la "umne&eu. Ne vom supune.
C$R(*3 Nu te cred.
")4I+R)3 4i!ar fi suficient un gest care s m fac s rmn un umil servitor plin de sperant.
C$R(* ;se apropie drept, intransigent<3 "omnule #rtianu, printre lucrurile nvtate de la
rom2ni sunt si proverbele. )nul &ice c dac dai omului un deget, ti va lua toat mna. Eu risc
ast&i acest gest. 'per s fie destul de putin ca s!, pot retrage la timp.
i ntinde mna, dar numai cu un deget, cel mic. "umitru #rtianu se nclin, prinde degetul mic
al domnitorului si l scutur discret. 'cena, de un ridicol evident, are totusi mretia ei. "umitru
pare c nu va uita aceast ofens.
")4I+R)3 'ire, veti fi rsturnat. C$R(*3 5 voi &drobi.
"omnitorul trece ntr!un salon alturat $colo asteapt un ofiter prusac, von Werner, care l
nsotise si pe vapor spre Rom2nia.
C$R(*3 Ce vesti mi aduci din Prusia, dragul meu von Werner9
WERNER3 $lteta 5oastr, v aduc tronul 'paniei.
C$R(* ;total surprins<3 Ce este asta9 'e d voie n armat acum s se glumeasc pe socoteala
regilor9
A,A P
WERNER3 $lteta 5oastr stie c nu!mi permit astfel de slbiciuni omenesti. $ltet, sunt
mputernicit s v anunt c gloriosul 5ostru tat a primit o ofert oficial din partea Cortesurilor
spaniole. 5 invit s faceti o vi&it la Weinburg, pentru consultri.
C$R(*3 4 tulbur aceast veste. 'unt aici abia de trei ani.
WERNER3 "ac $lteta 5oastr mi ngduie, as putea rosti si un cuvnt pentru care nu am primit
nici o mputernicire.
C$R(*3 +e rog.
WERNER3 Prsiti aceast tar de valahi mputiti, $lteta 5oastr. 5 irositi tineretea si numele
pentru o natiune care nu e%ist. +atl 5ostru este ngriorat.
C$R(*3 Nu am au&it ce!ai spus. "esi n!am au&it, totusi ti voi destinui o credint puternic.
'unt domnitorul celei mai bogate si frumoase tri din Europa. $mrfii stia de rom2ni triesc
e%act pe pmntul cel mai iubit de "umne&eu. *e lipseste o patrie si eu vreau s le!o dau.
WERNER3 Porunciti s duc acest rspuns.
C$R(*3 Nu, sta a fost tot un cuvnt fr mputernicire. +ransmite tatlui meu c voi veni la
Weinburg, dar c nteleg s!mi duc misunea pn la capt, ca un soldat acoperit de onoare.
WERNER3 $lteta 5oastr, nu e%ist n lume o voce care s pun la ndoial loialitatea 5oastr
fat de ordinul primit. Nu e%ist n lume cineva care s udece gresit o comparatie ntre 'pania si
Principatele "unrene. (rice militar stie s citeasc o hart. $ici este doar o cmpie gsit de
armatele statelor europene pentru a se bate. "up ce lupta s!a ncheiat, nu r2mn dect cadavre
neidentificate, arme pierdute si steaguri arse. Cnd noroiul se usuc, armatele vin din nou aici ca
s se bat. Nu puteti fi administratorul unui cmp de btlie.
C$R(*3 n acest pmnt este o fort care poate rsturna Europa ntr!o singur toamn. 'pun
toamn, pentru c aici iarna totul e mort, primvara totul se umfl, iar vara totul motie la umbr.
"ar atunci cnd vine toamna, n acest loc se adun toate
"IN$'+I$ #R=+I$N) R A,B
bogtiile pmntului. $dunate n mina unui om, ele l pot face din gloab cel mai puternic rege.
WERNER3 5 rog s!mi iertati ndr&neala. Retrag tot ce am spus. 5oi duce tatlui $ltetei
5oastre doar anuntul c veti sosi la Weinburg.
C$R(*3 +e invit s te ntorci, ti voi da s conduci un regiment aici. $m nevoie de militari cu
e%perient. 5oi construi o armat. Nimeni nu va mai ndr&ni s vin pentru a se bate aici.
WERNER3 "in respect pentru Casa de 6ohen&ollern, puteti conta pe bratul meu.
C$R(*3 "e!ai putea s folosesti si inima, von Werner, ai fi un soldat desvrsit.
#ucuresti. 'ala Parlamentului
Glgia obisnuit, agitatie, presedintele Camerei agit clopotelul. Petre P. Carp ;BA de ani< tocmai
coboar de la tribun dup ce ,!a interpelat pe ministrul Ion C. #rtianu ;1T de ani< n chestiunea
evreilor. #rtianu urc la tribun pentru a rspunde.
#R=+I$N)3 "omnilor, onorabilul domn Petre Carp a ridicat aici chestiunea evreiasc &icnd c
am fcut o specul politic dibace din chestiunea israelitilor. $ mai &is domnia sa c naintea
venirii mele la putere, chestiunea aceasta nu e%ista. Numai aceia care nu triesc cu inima si cu
sufletul n Rom2nia pot rosti asemenea cuvinte. ;$plau&e, #ravo7<B
C$RP3 $m &is!o si o mentin.
#R=+I$N)3( mentine domnul Carp, dar poporul are ochi si urechi, vede si aude n istorie. stiti
c Rom2nia a fost tara cea mai tolerant chiar n secolii cei mai obscuri. *a noi, strinii au fost
primiti cu bratele deschise.
C$RP3 Cine, plebea9
#R=+I$N)3 "ar plebea nu e natiunea, domnule Carp9
B 'cena este compus din interventii autentice ale confruntrii reale din Parlament n problema
evreiasc.
A,1 P
C$RP3 Nu7 Natiunea suntem noi, repre&entantii ei. Niciodat nu voi &ice c natiunea nseamn
acele mase strnse pe ulite, care din nenorocirea lor au fost silite s rmie mai preos de aceia
care repre&int omenirea n adevrata sa mrire.
#R=+I$N)3 Iat, domnilor, c desi Constitutiunea noastr a desfiintat privilegiile, dl Carp nc
se mai crede boier cu biciul n mn. "ar uita dl Carp c atunci cnd Rom2nia s!a emancipat si a
intrat n drepturile si autonomia ei, evreii care erau n tar n!au fost goniti, cci ei se
identificaser cu noi si s!au putut bucura de aceleasi drepturi ca si noi. si ei sunt parte a plebei n
care nu crede dl Carp.
C$RP3 "ar n 4oldova de ce sunt persecutati atuncea9 "e ce ast&i stm n fata unui abu&9
#R=+I$N)3 n 4oldova nu este asa, fiindc 4oldova a avut de vecini pe poloni si pe rusi.
$colo, strinii si mai ales evreii aveau aceleasi avantae n comert ca si grecii din 4untenia. "ar
n Polonia, ca si n )ngaria, ei erau e%pusi la persecutii religioase foarte mari. Prin urmare, evreii
gsind n 4oldova aceleasi conditiuni de specul si o protectie absolut religioas, aceasta a fcut
ca ei s npdeasc cu totii n 4oldova.
C$RP3 Cu autorul cui, dle ministru9 (are prin tolerant nu ascundeti cumva cuvntul ntelegeri 9
;$plau&e, huiduieli.< "in vointa cui au intrat asa n 4oldova9
#R=+I$N)3 "in vointa lui "umne&eu9 ;$aaa7< Preudectile timpilor trecuti nc e%istau. 'e
credea c religia mo&aic este inamica perpetu a religiei crestine, iar crestinii trebuie s fie ntr!o
inamicitie perpetu cu israelitii. +rim lumi moderne, domnilor7 ;$plau&e, huiduieli.< *a noi, o
mare parte din societate a gsit un ru si ,!a numit israeliti. 4ilocul cel mai e%peditiv de a scpa
de acest ru i s!a prut c nu e altul dect s continue a!i trata cum au fost tratati n alte tri. $dic
de a!i arunca pe toti afar din tar.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P A,.
( 5(CE3 5om fi biruiti, fiindc evreii sunt tari si bogati. ;Proteste, huiduieli.<
#R=+I$N)3 Cineva &ice c sunt tari si bogati. Nu, domnilor. "e ar fi bogati evreii ce vin la noi
ar fi un bine. +ari si bogati sunt cei care triesc n libertate n $pus. Netoleranta noastr nu mai e
tolerat de nimeni. *umea ntreag s!ar ridica n contra ei.
C$RP3 $tunci, de ce persecutati pe evrei n 4oldova9
#R=+I$N)3 Eu nu vorbesc aici de evreii care sunt nscuti si crescuti n Rom2nia, care sunt
legati de acest pmnt din tat n fiu, de aceia care au urmat scolile rom2nesti. Eu vorbesc aici de
vagabon&i. ;$aaa7 Proteste, aplau&e.< "a, domnilor, ati au&it bine, vagabon&i. $ctiunile
ministerului sunt ba&ate pe drept, care este recunoscut de toate societtile europene cele mai
civili&ate, n 0ranta nu poate s intre si s se ase&e nici un om ntr!o comun pn nu probea& c
are miloace de e%istent. $ltfel, sunt imediat goniti.
C$RP3 Nimeni nu aprob e%cesele. $u fost trimisi la puscrie, alungati cu pietre, trecuti peste
Prut. Ce tolerant tot clamati dumneavoastr acolo9 ;$plau&e, huiduieli.<
#R=+I$N)3 $m ncercat s art c nu aprob e%cesele. "ar eu nu am &is vagabon&i evrei. Eu
am &is vagabon&i si ei sunt de toate neamurile, si greci, si bulgari si arnuti... Eu n!am pus
religiunea la socoteal. $sta faci dumneata, domnule Carp7
C$RP3 Eu nu sunt ministru de interne n Rom2nia ca s rspund pentru abu&ul prefectilor mei.
"umneata esti si trebuie s rspun&i pentru oricare abu&. Ne!ati urcat Europa n cap, domnule7
;$plau&e, proteste.<
#R=+I$N)3 Europa ati urcat!o n cap dv., cnd v!ati dus repede s v plngeti c facem abu&.
;$plau&e, proteste.< Nu se mai satur rom2nii s dea fuga la $pus pentru a cere control.
C$RP3 )ite cine vorbeste7
A,/ P
#R=+I$N)3 4inciuni7 $m fost acu&ati c s!a devastat un cimitir evreiesc din #acu n noaptea
de Pasti. '!a cercetat si nici chiar de evrei nu s!a putut atesta un singur fapt.
( 5(CE3 $ scris presa.
#R=+I$N)3 $ scris presa c s!au omort evreii acolo. 0als, s!au spart dou geamuri. ;Rsete,
proteste, huiduieli.< "omnilor, cnd a fost omort #arbu Catargiu aici, la poarta 4itropoliei, stnd
alturi de prefectul Politiei, nu s!a descoperit nici pn ast&i asasinul. '!a &is mereu c era strin.
$ fost asta o persecutie religioas9 ;$plau&e.< Nu, dar constat c pn acum nu fost mpuscat
nici un evreu, dar crestini au tot murit mpuscati. ;$plau&e, proteste, huiduieli.<
#rtianu coboar de la tribun n aplau&ele liberalilor si protestele conservatorilor. Este iritat,
nervos. Refu& minile care i se ntind si felicitrile. Iese din cldirea Parlamentului. 'e opreste n
pragul usii, privind curtea 4itropoliei. Este locul asasinrii lui #arbu Catargiu. +rsura lui
#rtianu se misc ncet si vine n fat s!, ia. n trsur este doar Eugen C2rada, tcut si
ncruntat. 'imte c #rtianu si va da demisia.
4osia 0lorica
*a conac, cminul este dominat de cei patru copii3 'abin ;/ ani<, Ionel ;. ani<, "inu ;B ani<,
5intil ;A ani.< n cas se mai afl si un nou nscut3 4ria. 'abina si Ionel sunt ntr!o permanent
oac prin salon. "ada $nica ;.D ani< si Pi #rtianu ;A- ani< torc ln alb. E sear.
PI$3 "e ce o fi cerut el haine de ln9
$NIC$3 Poate i! dat "umne&eu gndul cel bun si rmne
acas.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A,T
PI$3 4ie mi!e fric. ' nu se fi ntmplat ceva9 )neori mi se pare c aud focuri de arm n
pdure. +resar si mi se arat mpuscat pe strad n #ucuresti.
$NIC$3 si eu am avut visul sta. $poi m!am obisnuit cu el. 4!am gndit c n!o s ndr&neasc
nimeni s!, mpuste pe ministrul de interne, l apr Politia.
PI$3 $sa a fost si cu sracul #arbu Catargiu.
$NIC$3 *!o apra "umne&eu.
PI$ ;dup o lung tcere n care nu s!a au&it declt pendula si dup ce 'abina si Ionel au trecut
tipnd, clare pe cai de lemn<3 Parc mi!a cerut s!i fac cmas de fier.
'ania lui #r2tianu trece acum prin pdure. Este oprit cu un bustean n milocul drumului.
6aiducii lui Radu $ngliei nconoar sania. 'unt trani &drentrosi, unii au picioarele nvelite n
coa de copac, iar armele lor sunt vechi si ruginite. )nul tine caii. $ltul pune mna pe arma lui
Rochit. Radu se apropie.
R$")3 'ru!mna, boierule. 0oamea.
#R=+I$N)3 0urati din sate9
R$")3 Nu putem, boierule, c ai pus andarmi. $m iesit la drumul mare.
#R=+I$N)3 "e unde sunteti9
R$")3 "in 4uscel, din 4tu, din Rucr. $m pierdut pmntul cu legea lui Cu&a.
#R=+I$N)3 *!am dat os pentru asta. "e ce nu munciti la oras9
R$")3 +rim liberi. $i pus politie si acolo. Nu ne place.
#R:+I$N)3 $sta nseamn s ai stat.
R$") ;nu ntelege<3 #oierule, tu muncesti la oras. Noi srcim aici. Nu e bine.
#R=+I$N)3 Pentru voi muncesc.
R$")3 $r fi bine s mprtim.
A,- R
#R=+I$N) ;scoate o pung si i!o d<3 "e mine ncep s v caut.
R$")3 "ata viitoare ti iau viata, boierule. ;"ispar n pdure.<
*a conac soseste $na "avila cu fiica ei, Elena ;. ani.< 0etita intr imediat n oc cu 'abina si
Ionel. $na este foarte elegant, stilat, schimbat ntr!o doamn din nalta societate.
$N$3 5!ati apucat de tors9 *umea se &bate s ias din trnie si voi v ntoarceti la ea9 Ce v!a
venit9
PI$3 "omnul meu a vrut haine.
$N$3 ( s vorbesc cu Ion. Nu se poate asa. "in cau&a politicii nu te scoate n lume, nu te
mbrac, nici mcar nu te duce s ve&i trenul.
PI$3 Nu am nici o pretentie. Nu mi!am dorit asa ceva si te rog s nu te amesteci.
$NIC$3 4ine!poimine o s fie sotia primului!ministru si lumea n!o cunoaste.
PI$3 5 rog s m lsati. Eu am crucea mea.
$NIC$3 ti spun eu ce e, $no. si iubeste brbatul. Chestia asta n &iua de a&i e o ciudtenie. *as!
o.
$N$ ;dup ce urmreste fug prin salon a copiilor<3 Copiii stia s!au slbticit. #iatul sta arat
ca un pui de urs.
PI$3 'ntos s fie.
$NIC$3 "e n!ar bntui frigurile prin locurile astea ar fi poate Paradisul. "ar cre&i c are cura s!
i spun9 $s7 Ce!o vrea "umne&eu.
$N$3 4car d!mi!, pe Ionel, s!, duc la #ucuresti. '!, duc la 4osi, la clusari... ( s!,
nghit pdurea asta aici.
PI$3 Nu stiu. Cnd o veni domnul meu. ;'are la fereastr.< Ele.
$N$ ;sepriveste cu $nica<3 +u ai au&it ceva9
$NIC$3 $i fcut bine c ai venit. 0emeia asta o s nnebuneasc de urt.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R A,E
n salonul din fat intr Ion C. #rtianu. Pia l ntmpin, l aut s dea os paltonul greu.
I(N3 Copiii s!au culcat9
PI$3 Nu. $ venit $na "avila cu Elena la ei. ;Grbit< 'unt sntosi.
I(N3 ' nu m derane&e nimeni.
#rtianu se duce n cabinetul su, care este de fapt biblioteca. Pia l nsoteste cu dou lmpi
aprinse. " s ias.
I(N3 4i!am dat demisia.
PI$ ;optindu!se<3 $steptam momentul sta. "umne&eu mi!a ascultat rugmintile.
I(N3 $i nvins. Ce n!au reusit brbatii, ai reusit tu. Prin asteptare tcut. Rom2nia pierde prima
sa btlie.
PI$3 "e n!ar fi att de schimbtoare, poate c ar iubi!o mai multi. "ar sunteti o mn de oameni
care v nchinati la ea. Ceilalti o efuiesc.
I(N3 si dac ti!as spune c eu m consider vinovat pentru asta. nainte s viu, m!au oprit haiducii
lui Radu $nghel n pdure...
PI$3 "oamne7 $m presintit.
I(N3 "e mai eram ministru, mine as fi pus potera pe ei. "ar tocmai faptul c nu mai sunt
ministru, m!a autat s vd altfel. "intr!o dat m!am simtit fr putere, asemeni unui cettean
lipsit de aprare.
PI$3 Ioane, eu te!am v&ut mereu asa, lipsit de aprare. +u nu ai timp s te ve&i, dar eu ti ascult
fiecare oftat. Esti orbit de ideal. Iubesti o tar asa cum se iubeste o femeie. Nu!i mai ve&i
defectele, iar ea abia asteapt s ntorci spatele pentru a te nsela.
I(N3 E creatia mea. Eu am gndit!o, eu am autat!o s mearg. E mai degrab copilul meu.
AAD P
PI$3 $sa cre&i tu, c Rom2nia este un copil rsftat. "ar ea este femeie, Ioane, femeie cu trecut si
cu ascun&isuri.
I(N3 Esti geloas9
PI$3 Nu, pentru c trind aici cu ortniile si cu noi, familia ta, n!ai mai fi fost tu. +e cunosc. "e
fapt, te!am stiut din prima clip cnd m!ai luat. Erai brbatul care construieste lumi, brbatul care
nu are prieteni, ci doar nsotitori pe drum.
I(N3 4i!e team c am cldit!o strmb. Rosetti e dea nemultumit de mine. '!a rcit. 0ratii
Golesti au mbtrnit. Nu mai pot. Rom2nia nu arat asa cum am visat!o noi. $m trit e%ilul
pentru ea, am suferit umilinta strinilor pentru ea, ,!am trdat pe Cu&a pentru ea, am adus un
strin pe +ronul trii si Rom2nia tot nu se desteapt. )neori mi se pare c o vd pe la un colt de
strad, r&nd de mine si artndu!mi o tt urt. mi vine s!mi trag un glonte n tmpl.
PI$ ;vine lng el si i mngie tmpl<3 nc o iubesti cu pasiune, Ioane. N!ai s te vindeci de
prolul sta. +e va arde pe dinuntru pn te va face cenus.
I(N3 stiu. 4car s apuc s!, vd pe Ionel mare. 5a face el mai bine ce n!am reusit eu.
PI$ ;se desprinde, nemultumit de alu&ia la copil<3 Poate c Ionel va merge la scoli n strintate
si va cunoaste alte pasiuni. 5iata lui s!ar putea lumina cu o meserie cinstit. Politica mi se pare un
loc prea murdar pentru curtenia lui.
I(N ;bnuitor<3 Gndul sta s dispar din mintile tale. Pe Ionel ,!am fcut pentru a conduce tara.
5a nvta politica de la mine, va nvta din greselile mele. l cresti pentru tar, Pia. $sta s!ti intre
bine n cap.
PI$3 $dic vrei s!, sacrifici si pe el aceleiasi iubiri trdtoare9 5rei s!, ve&i si pe el cu
revolverul la tmpl ntr!o &i9 4ai bine du!ti tu crucea pn la capt s!i fie lui mai usor.
I(N3 )neori te bnuiesc de vritorie. Poate unde te!am smuls din mnstire, trebuie s pltesc si
pentru pcatul sta. $i dreptate, eu trebuie s merg pn la capt.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P AA,
PI$3 Ce mai astepti9 "u!te, bat!te cu *ascr Catargiu, cu *ahovarM, cu Petre Carp. 'unteti rivali
la fustele Rom2niei, n!vinge!i. #aremi fiul nostru va mosteni o cucerire. "ar s nu!mi arunci
copilul de tn2r la picioarele ei. 4ai nti vreau s te vd pe tine definitiv nfrnt.
I(N3 $m s!o supun, Pia. $m s supun aceast tar. +u ai dreptate. $m iubit!o ca un nebun. $cum
va trebui s o domin, s o stpnesc. Cu biciul, de va fi nevoie.
PI$3 4 vei gsi tot aici, asteptnd. "ar vreau ca "inu si 5in!til s ias din acest proiect al tu.
Pe Ionel ti!, dau. E primul tu fiu. Pe ceilalti doi bieti n!am s!i las. 5or fi oameni de familie.
I(N ;parc n!a au&it<3 "a, acum nteleg. $m rmas singur. $m rmas singurul. 5oi folosi puterea.
N!o s!mi mai permit slbiciunea. "a, voi alege alt drum.
Cnd priveste, Pia nu se mai afl n camer. Crtile groase ale bibliotecii au titluri sugestive3
dreptul roman, istoria Imperiului Roman, mpratii romani, r&boaiele lor. ( sugestie pentru
dictatur.
Weinburg. +oamna anului ,-/E
*a castelul Weinburg, printul Carol $nton discut cu fiul su perspectiva primirii tronului 'paniei
si a cstoriei cu o infant.
$N+(N3 Casele regale europene nu vor obiecta asupra acestei renuntri la +ronul Principatelor.
Problema nu este prsirea acelui +ron obscur, ci politica european3 0ranta vrea s decid
singur n ca&ul 'paniei.
C$R(*3 (bserv c vrea s decid si asupra cstoriei mele. 5a alege mpratul Napoleon
mireasa9
$N+(N3 ( principes rus. #ismarcN agreea& aceast alegere.
C$R(*3 si dac ti!as mrturisi c sunt ndrgostit de o rom2nc9
AAA P
$N+(N ;reactie violent<3 E%clus7 $sta este o nebunie. +u nu te poti compromite att n acea
_ar. Rusinea ar dobori bla&onul nostru n ridicol.
C $R (*3 ( cheam $na "avila. Este nobil si de o frumusete rpitoare. "in pcate, este
cstorit.
$N+(N ;ntelegtor, dar pe ton sever<3 si eu am trecut prin astfel de momente. E greu. ntr!o
lume a etichetei, trim mereu cu impresia c mcar sufletul ne apartine. "ar si el este sclav al
istoriei. 5ei mai suferi un timp, apoi, cnd se va naste primul tu fiu si mostenitor al tronului, vei
ntelege mai bine dimensiunea istoriei. Numai capetele ncoronate o gust, alturi de suferintele
acestei conditii.
C$R(*3 (ricine va fi regina mea, mi!e team c va fi eclipsat de rom2nce. 'unt cele mai
frumoase femei.
$N+(N3 Este un motiv n plus s te gndesti mai bine la oferta 'paniei.
#ucuresti. 'ediul PN*
n salonul de sedinte este amplasat o mas mare rotund, asemntoare celei din templul
masonic de la Paris. $r putea fi chiar aceeasi mas, usor de recunoscut printr!un model al
furnirului, n urul ei stau stefan Golescu ;/D de ani<, Nicolae Golescu ;.E de ani<, C. $. Rosetti
;.B de ani<, "umitru #rtianu ;.A de ani< si Ion C. #rtianu ;1- de ani.< "esi este &iu,
ceremonialul nocturn e doar sugerat prin po&itia palmelor pe mas.
I(N3 Evreii au declansat o campanie n toat presa european. Ne prsc la toate Cancelariile
regale. *a suprafat este problema persecutiilor, n adncime este r&bunarea, ntrebarea pe care
v!o pun acum este dac incidentele de la #acu, Galati si Iasi n!au fost provocate nadins pentru a
ustifica aceast campanie.
R('E++I3 *a #acu, un evreu a fost mbrncit n piat. "in bu&unar i!a c&ut o cruce de aur cu
rubine. Rom2nii din piat au cre&ut c este furat dintr!o biseric si ,!au btut crunt. Primarul
"IN$'+I$ #R=+I$N) X AAB
a cerut e%pul&area ntregii familii. Cnd s!au adunat cu catrafusele n mn, s!a v&ut c sunt peste
dou&eci de suflete. $sta a dat impresia de multime.
NIC(*$E3 "ar nu s!a scris c a furat crucea !,`n biseric.
R('E++I3 *a cercetare s!a v&ut c era adus din Rusia. Nu era furat de la noi.
s+E0$N3 *a Galati ns a fost mult mai ru. +receau agenti rusi peste "unre cu brcile.
")4I+R)3 Poate erau tot evrei. N!au ncetat s!si aduc confratii n tar pe ascuns.
s+E0$N3 $sta este o acoperire. 'unt ntelesi cu agentii tarului si la o sut de evrei ne bag n tar
si un spion.
I(N3 ' nu cdem noi n greseala e%agerrii. Ceea ce mi se pare acum clar este c ntelegerea
noastr asupra primirii evreilor n tar s!a transformat n inva&ie. $lianta Israelit consider c
opo&itia noastr este o trdare ntelegerii. Noi credem c ne!au nselat si c, sub acoperirea
tolerantei, ei intentionea& s construiasc aici un cmin. Ne!am opus, ne atac. Ce facem9
R('E++I3 Nu vom re&ista acestui r&boi. Nu uitati c toat actiunea noastr de emancipare a fost
condus prin presa european. Ea e toat n mna lor. Cnd am vrut s!, dm os pe Cu&a, tipreau
&iarele la 5iena si le introduceau apoi n tar. N!avem nici o sans.
s+E0$N3 "ar mai este putin si ne ocup 4oldova, fratilor. $u ntreg comertul n bu&unarul lor.
lasiul e oras evreiesc. )nde vreti s aungem9
NIC(*$E3 +eam mi!e c opo&itia va folosi acest prile pentru a ne e%pune. 5om fi artati cu
degetul ca trdtori de neam si anticrestini. "ea mitropolitul ne ceart pe fat.
")4I+R)3 #ine c avem domnitor german. 5 propun s!i dm lui problema asta. Noi ne tinem
de articolul sapte din Constitutie.
I(N3 +ocmai asta este problema. Ni se cere naturali&area evreilor care abia au sosit. 'unt &eci de
mii, nu ne vorbesc limb
AA1 R
si se poart ca niste strini. Nici mcar cu evreii bstinasi nu se nteleg. Practic, ne coloni&ea&
4oldova.
R('E++I3 ?oglniceanu a avut o initiativ bun. *e!a dat voie n scoli si pe tineri i!a bgat n
$rmat. 5in ns foarte putini n $rmat si n scoli. Cei mai multi sunt tot din evreii vechi, care
vor asimilarea.
NIC(*$E3 $r fi o posibilitate s re&olvm problema, pe cale uridic. Ridicm articolul sapte si
facem naturali&area individual, evreu cu evreu. 5a dura un secol.
I(N3 Ideea nu e rea. *a fel si predarea problemei ctre Carol. *a urma!urmei, nu ,!am adus
pentru parade militare. El trebuie s fie pav&a noastr. Ridicarea articolului sapte din Constitutie
va fi ns foarte grea. (po&itia nu va accepta si va folosi prileul pentru a ne &drobi. Nu le pas c
e tara n pericol.
s+E0$N3 5or arunca toat vina pe noi. $m fcut pactul cu diavolul.
R('E++I3 $r trebui gsit o cale de autor pentru negustorii rom2ni. '!i autm pe ei s
prospere. Cumva, printr!o lege, printr!o manevr subtil. 5or lupta ei cu capitalul evreiesc.
I(N3 tineam s v informe& c am fost vi&itat de un emisar al contelui #ismarcN. Printre lucrurile
discutate a fost si chestiunea evreiasc. (mul mi!a spus c suntem pecetluiti, ntreg (ccidentul
vrea ca evreii s fie opriti aici, n )craina, n Polonia si cel mult n )ngaria. Ei nu trebuie s
aung n $pus. Nu vom avea nici un spriin mpotriva lor.
NIC(*$E3 '!i obligm s nvete limba rom2n. '2!i punem n administratie. 'unt foarte
priceputi. $poi s nu le permitem s treac mai os de 4oldova.
")4I+R)3 $r trebui negociat si o dat limit sau un numr ma%im al emigratiei. "ac cedm
n chestiunea articolului sapte, barem s stim unde se opreste inva&ia. $poi, trecem la asimilare.
I(N3 Nu avem miloace. Evreii sunt un popor prea puternic si prea statornic n credinta sa pentru
a se lsa asimilat de cineva.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R AA.
i vom avea aici, ca strini, un secol, apoi, poate, vor pleca. Nu vom fi n stare dect s!i hrtuim.
"ac 4arile Puteri se vor ntelege asupra Pmntului 'fnt, atunci evreii vor goli Europa n dou
luni.
")4I+R)3 4ai este ceva3 ni se conditionea& mprumuturile. Nu mai primim nici un ban pn
nu deschidem legislatia la inva&ia lor.
R('E++I3 'ituatia este mai grea dect credeam. 4i!e team de o reactie a rom2nului pe care s
n!o poat controla nimeni. $tunci chiar c vom fi priviti ca trdtori, noi, un partid national.
Pericolul este mortal, fratilor.
I(N3 Emisarul lui #ismarcN ne!a mai fcut o sugestie. ' crem noi o grupare nationalist care s
preia lupta contra inva&iei, n timp ce noi vom prea astfel moderati si responsabili. #ismarcN
nsusi finantea& n Prusia o fractiune national!socia!list care face diferenta.
s+E0$N3 Propun s adoptm solutia asta. Ne trebuie un oras mare.
NIC(*$E3 lasiul ar fi nimerit.
I(N3 #ine, rmnem ntelesi. "ar fr e%cese. $gitatie, glgie, propagand. Nimic violent.
'e ridica si deschide usa, n prag apare Eugen Carada.
C$R$"$3 *a Weinburg i s!a oferit lui Carol coroana 'paniei.
I(N3 si ce!a rspuns9
C$R$"$3 Initial a refu&at. $cum e&it, dup ce s!a v&ut cu repre&entantul 4adridului.
I(N3 +rebuie logodit urgent cu o printes german.
C$R$"$3 Printesa de Wied este acolo, l place, ,!ar vrea, dar se teme de noi.
I(N3 Elena Ghica s intre n actiune. $nunt!o prin telegraf c suntem de acord.
C$R$"$3 Elena este acolo dea.
AA/ P
I(N3 #ine. ;" s se ntoarc, dar se opresteK cu alt voce3< 'pune!i felenei ca mi!e dor de ea.
Castelul Weinburg
*a castel se d un concert $delina Patti. n primul rnd sunt $ltete Regale, inclusiv Carol I de
Rom2nia. "ou fotolii mai ncolo, Elena Ghica ;ducesa ?oltsoff< manevrea& evantaiul astfel
nct Carol s n!o poat vedea pe printesa de Wied, aflat n dreapta ei, dect atunci cnd doreste
ea. $sta l face pe Carol mai insistent. Elisabeta rspunde discret acestor priviri. Elena afisea& o
privire de femeie versat. )n &mbet malefic nfloreste pe bu&ele sale sen&uale.
n Europa i&bucneste r&boiul franco!prusian.
#ucuresti. 5ara anului ,-TD
*a palat, domnitorul Carol a oferit un bal n onoarea sotiei sale, doamna trii. Elisabeta pre&int
primul vlstar al 6ohen&ollernilor n Rom2nia, fetita 4ria.1 Este nconurat cu cldur de
doamnele de onoare, care opresc balul. Carol, ntr!o parte, primeste felicitri de la brbati3 *ascr
Catargiu, Petre P. Carp, "imitrie Ghica. #trnul general 0lorescu se apropie cu o min
ngriorat.
0*(RE'C)3 4ria +a, #rtianu pregteste o revolutie la noapte.
C$R(* ;vesel, aplaudnd grupul doamnelor<3 Parc mi!ai spune o noutate. Ia priveste, nu e
superb ca mam9
0*(RE'C)3 Iertati!m, 'ire. N!am apucat s v felicit. "e data asta e ceva foarte serios, 4ria
+a. $m primit rapoarte din udete. 5or actiona simultan n sapte orase mari.
C$R(*3 si ce vor9 C mereu vor ceva.
1 0etita s!a nscut la trei spt2mni dup >Republica de la Ploiesti@. "ar pentru c n aceast
scen se comprim evenimentul din ,-TD cu cel din ,-T, de la #ucuresti, din ratiuni
cinematografice am ales aceast solutie n scenariu.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R AAT
0*(RE'C) ;scoate un &iar3 Rom2nul<3 'unteti atacat violent pentru c tineti partea Germaniei n
r&boiul cu 0ranta. 5 atac si pentru cile ferate.
C$R(*3 "rag 0lorescu, atunci cnd am hotrt s conduc aceast tar, stiam c va trebui s lupt
mpotriva a ceea ce ei numesc interes national al rom2nilor. $cum interesul national al rom2nilor
este s fie alturi de Germania. 0ranta va fi &drobit.
0*(RE'C)3 Nu vor nceta niciodat s fie francofili, i cunosc. 8iarele lor anunt victorii
france&e acolo unde armata german nvinge fr apel. Napoleon III este idolul lor. "ac
Napoleon pierde 0ranta, ei sunt n stare s!, aduc aici, pe tronul 4riei 5oastre. Pentru asta fac
agitatii.
C$R(*3 0ante&ia lor i va pierde. In momentul victoriei germane, nimeni nu!i va mai crede.
4inciuna va iesi ca uleiul la suprafat.
0*(RE'C)3 Nu si dac dau o lovitur de stat. E ultima lor sans. $sta vor face la noapte.
C$R(*3 $rmata e de partea mea.
0*(RE'C)3 $sa credea si Cu&a.
C$R(*3 )iti, 0lorescule, c si Cu&a era unul dintre ei. )n vistor. Eu sunt o alt fire si, n plus,
am ceva si mai nepretuit de aprat3 o regin.
In timp ce a dat ultima replic s!a apropiat de Elisabela si, n momentul ultimului cuvnt, o ia pe
4ria n palme. ( ridic deasupra capului n uralele invitatilor.
#ucuresti. Redactia &iarului Rom2nul ;8iua<
Ion C. #rtianu si "umitru #rtianu ascult raportul lui Eugen Carada, care arat pe o hart.
C$R$"$3 $m transmis agentilor nostri c ceea ce vrem noi sunt dou lucruri3 fidelitatea fat de
0ranta si preluarea puterii n vederea ncheierii reformei ncepute n ,-.E. Colaborarea
AA- R
cu conservatorii pentru formarea guvernului nu trebuie s mai continue. Ne ndreptm spre o
cri& international care poate desface )nirea, n consecint, vom actiona acum, din timp, pentru
a preveni o nou deci&ie european n ceea ne priveste. Cu 0ranta nfiinta sau slbit, noi suntem
pierduti.
I(N3 Esti sigur c au nteles toti aceste argumente9 4ie mi se par prea complicate chiar si pentru
orsenii nostri.
C$R$"$3 $vem control asupra telegrafului n toate cele sapte orase ale revoltei. Pe banda de
telegraf n!a ncput toat e%plicatia asta, asa c am transmis n propo&itii simple. (ricum, cei din
armat au nteles cel mai bine.
")4I+R)3 ' stiti c eu nu sunt convins nici acum de necesitatea acestei actiuni. Pe Carol ,!am
adus ca o garantie a )nirii si a triei statului. Este o contradictie evident cu ceea ce vrem noi s
facem acum. Poate la nivelul partidului s se nteleag miscarea, dar la nivelul masselor va fi o
complet derut. Ce vrem noi9 ' dm os pe domnitorul strin pe care ,!am cerut timp de &ece
ani9 Poftim, a venit, e popular, e respectat de Europa... 4ulti vd n el pe viitorul nostru rege.
I(N3 $m stabilit atunci cnd ,!am adus n tar pe Carol c va fi o figur repre&entativ. El este
(ccidentul, Casele regale si echilibrul puterilor. "ar cu 0ranta dobort, tara se va transforma n
colonie german. $sta nseamn guvernarea perpetu a conservatorilor. )it!te la Carp, la
4aiorescu7 =stia sunt germanofili pe fat. Nici mcar nu se ascund.
")4I+R)3 Ioane, nu cumva ai uitat un lucru9 Pentru ce ne!am sacrificat noi9 Pentru ce am
ndurat noi attea umilinte si ne!am riscat capetele9 Idealul nostru este tara, poporul, nu puterea.
+u vrei acum s dai o lovitur de stat...
I(N3 Nu e lovitur de stat. Este o miscare...
")4I+R)3 'untem ntre frati, Ioane. ' nu ne mbtm noi cu vorbe. +u ve&i ce a pus Carada
aici pe hrtie9 *uarea cu asalt a prefecturilor, arestarea repre&entantilor guvernului, narmarea
populatiei. ' ne ntelegem3 o victorie a Germaniei nu nseamn
"IN$'+I$ #R=+I$N) P AAE
pieirea noastr, att timp ct domnitorul nostru este german. "umne&eu ne!a autat si de data asta.
$legerea a fost bun.
I(N3 Ce e cu tine, "umitre9 $i slbit, te!ai molesit, ai nceput s orbesti. +u nu ntelegi c o
victorie a Germaniei n r&boiul cu 0ranta l face pe el stpn absolut aici. +u l vrei pe Ca!rol
stpn9
")4I+R)3 "ar este domnitorul trii7 Puterea lui este si puterea trii. (rb esti tu. Nu ve&i c de
cnd este el pe tron +urcia nu mai sufl o vorb, Rusia n!a mai miscat n front9 E o nebunie s!,
dai os pe Carol acum, ca s!, pui pe fiul lui Cerome #onaparte pe tronul Principatelor. 0ranta e
terminat. +u cre&i c pe mine nu m doare9
I(N3 0ranta este marea natiune a liberttii. 5a pierde un r&boi, dar niciodat pacea mondial.
)iti c banii nostri vin de acolo9 5rei ntr!adevr s aungem la mna evreilor9
")4I+R)3 si de ce nu Germania, nu te nteleg9
I(N3 +u l ve&i ce face9 $ schimbat regulamentele militare, uniformele, ne!a umplut $rmata de
ofiteri germani...
")4I+R)3 si9 Ce armat mai puternic ai cunoscut tu n lume9
I(N3 Nu, nu, nu stiu ce e cu tine. $i probleme acas, te!ai sturat de politic... Nu vreau s m
cert cu tine acum, "umitre. 4ergem nainte. Nu ne mai putem opri. ;i face semn lui Carada s
continue.<
C$R$"$3 Ideea de manevr este ca, prin ocuparea prefecturilor si preluarea controlului pe
telegraf, post si andarmerie, s producem simultan o blocare a administratiei. Imediat, nlocuim
circularele guvernului cu ordinele noastre. 'e anunt noul guvern si locotenent domneasc...
")4I+R)3 ( nebunie, o nebunie... Revenirea la locotenenta domneasc ne las n fundul gol,
Ioane.
ABD P
I(N ;e%asperat<3 Ce mama!dracului e cu tine9 $i devenit defetist. ti s!au nmuiat picioarele.
+rebuie s dm lovitura nainte s cad 0ranta. $ltfel suntem pierduti. Ce nu!ti este clar9
")4I+R) ;ncercnd cu greu s r2mn calm<3 Nu!mi este clar de ce este nevoie de o nou
revolutie ntr!un stat care abia s!a pus pe picioare.
I(N ;ncrcat de nervi, spre Carada<3 'pune mai departe, ca s putem da ordinul de atac n
noaptea asta.
C$R$"$3 +rupele din Craiova, Pitesti si +ecuci vor aclama revolutia si vor porni spre
#ucuresti...
")4I+R)3 R&boi civil...
I(N3 "u!te de aici, te rog. Prefer s!mi asum singur aceast misiune.
"umitru se ridic, dar se asa& pe alt scaun, cu bratele ncrucisate la piept. 5a adopta o atitudine
ironic, &eflemitoare, ca un om care asteapt s rida de orice greseal. Ion l priveste un timp,
enervat de aceast opo&itie neasteptat. Revine la Carada.
I(N3 5reau s!mi spui care sunt pericolele.
C$R$"$3 ( mobili&are a trupelor turcesti la 5idin. 'e pare c e vorba de miscrile patriotilor
bulgari, dar nu se stie niciodat.
I(N3 Ia legtura cu bulgarii s!i hrtuiasc oricum.
C$R$"$3 $m nteles. $l doilea pericol ar fi o nghetare a capitalului german n Rom2nia. 'e
vor alia imediat cu $ustria. Eu vd pericolul de aici.
I(N3 Ridicm rom2nii.
")4I+R)3 "a, da, dup ce abia le!ai dat ordin s nu se ridice.
C$R$"$3 $re dreptate. Nu avem timp.
I(N3 4ergem nainte. Rusia nu va accepta. Cucm ntre ei. *a nevoie m nteleg cu rusii.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P AB,
C$R$"$3 $r mai fi o problem. Campania mpotriva lui Carol a luat si un drum republican.
'unt trei orase care vor cere republica3 Craiova, Pitesti si Ploiesti.
I(N3 *as!i n pace. Cnd formm noul guvern i potolim.
( btaie n us, semnal de recunoastere. Carada deschide si primeste de la un tipograf o band de
telegraf. ( citeste venind spre Ion.
C$R$"$3 0ocsaniul ne anunt c nu e pregtit. +rupele nu rspund la semnal.
")4I+R)3 $7
C$R$"$ ;li ntinde de&olat banda lui Ion<3 Rusii au aflat dea si au mobili&at. $ scoate trupele
noastre de acolo e periculos acum.
I(N ;de&ndduit<3 Parc suntem blestemati.
")4I+R) ;se ridic edificat<3 E%ist un "umne&eu al rom2nilor.
I(N ;4 Carada<3 $nulea& ordinele. $steptm.
#ucuresti, aceeasi &i, dup!amia&a, apoi seara
$na "avila a venit cu micul Ionel #rtianu ;/ ani< la #ucuresti, l duce la 'pitalul Coltei, la
cabinetul generalului "avila. $cesta o primeste cu rceal pe sotia sa. )rmea& s intre ntr!o
operatie npreun cu "imitrie 'ergiu. $na i cere chinin pentru durerea de cap. Grbit, "avila i
cere lui 'ergiu s i dea. $cesta este si el grbit s!, aung din urm pe "avila. 'coate dintr!un
borcan un praf si!, presar pe o buctic de hrtie. 'e scu& si fuge pe culoare. $na l duce pe
Ionel prin oras, trecnd n piat. *a un moment dat i se face ru, se spriin de oameni, de tarabe.
Cade, n timp ce Ionel i&bucneste n plns. n timpul operatiei, "imitrie 'ergiu se opreste brusc.
"avila l atentionea&, dar 'ergiu are o privire disperat, si d masca os si, privindu!, n
ABA P
ochi pe "avila, sopteste nghetat3 >I!am dat stricnina n loc de chinin@.
n piat, $na s!a prbusit otrvit. (amenii se nghesuie n urul ei, n timp ce Ionel se pierde n
multime plngnd. Este gsit de niste tigani, care vor s!, fure. l ntreab cum l cheam si el abia
rosteste printre sughituri de plns3>Ionel #rtianu@. tiganii se sperie si o iau la fug. Este lsat
singur.
)ltima secvent este noaptea, pe o strad pustie. Copilul umbl tot singur, rtcit. Nu mai plnge.
Este chiar furios, n linistea str&ii, ntre casele nalte nu se aude dect strigtul lui3 >'unt Ionel
#rtianu7 $u&iti, sunt Ionel #rtianu7@
EPI'(")*9
Ploiesti. Noaptea de T spre - august ,-TD
$le%andru Candiano!Popescu asteapt lng telegraf mpreun cu un acolit. $cesta operea&
aparatul care ncepe s bat rapid. Candiano ia banda grbit si o citeste., $) anulat actiunea@ !
rosteste de&amgit. 'e priveste cu colegul su si cei doi se nteleg din priviri. Candiano scoate de
la sn te%tul cu declaratia noului guvern si care anunt detronarea lui Carol I. Individul ncepe s
bat te%tul pentru alte statii de telegraf din udet. Candiano iese si coboar n subsolul cldirii
unde sunt oameni narmati. *e d semnalul de atac. Rsculatii ptrund n Prefectur,
surprin&ndu!i pe pa&nici si pe functionarii de serviciu dormind. ( alt grup atac un post de
andarmi si ia armele soldatilor. Cele dou grupe se ntlnesc din nou n strad si pornesc spre
ca&arma militar. 'antinelele sunt la post. 'omea&, n fata intrrii apare un ofiter tnr,
comandant al unittii, n spate, dea s!a dat alarma. 'oldatii se misc repede, dovedindu!se bine
instruiti. Candiano cere predarea n numele poporului. (fiterul scoate sabia si i somea& pe
rsculati s lase armele os. ( miscare a rsculatilor si ofiterul comand armele n plan vertical,
apoi foc de avertisment. Rsculatii sunt descumpniti. 'e ntorc la Prefectur.
#ucuresti. 'pre dimineat
Carada nvleste n sediul PN* unde, ntr!un apartament locuieste Ion. C. #r2tianu.
AB1 R
C$R$"$3 Candiano a declansat actiunea la Ploiesti.
#R=+I$N) ;sculat din somn, n cmas de noapte<3 N!a primit ordinul de anulare9
C$R$"$3 Nu stim. E posibil s nu!, fi primit.
#R=+I$N)3 )nde s!au mai miscat9
C$R$"$3 Numai la Ploiesti.
#R=+I$N)3 +elegrafia&!i s se opreasc imediat. Ne facem de rs.
C$R$"$3 I!am trimis dea ordinul sta. Populatia este n strad. Ploiestiul s!a declarat republic.
#R=+I$N)3 Republic pe dracuH.
Ploiesti. 8iua
Candiano, urcat pe o tribun improvi&at, vorbeste multimii. 4esaul este mai de grab
filofrance&3 >' facem o republic la fel ca n 0ranta@, >Cos domnitorul care ne!a vndut
Germaniei7@ 'candri3 >Cos cu Ca!rol7@, >Re!publi!ca7@ Candiano apuc s mai strige n delirul
multimii3 >$rmata e cu noi7@.
Cotroceni. $ceeasi &i
Prima imagine trebuie s impresione&e. 'unt ,. DDD de ostasi perfect aliniati, echipati impecabil,
purtnd culorile armelor si condusi de ofiteri clare. 0ilmarea lor trebuie s sugere&e disciplina,
forta, reusita lui Carol I. Este armata creat de el. )niformele sunt curate, armele lucesc. Nu se
aude dect vocea domnitorului, aflat pe cal n fata trupei. Este secondat de generali si colonei
rom2ni si germani.
C$R(*3 (stasi, nu aveti n fat pe domnitorul vostru. $veti n fat pe comandantul vostru.
"omnitori ati mai avut, comandanti niciodat. Eu am luat aceast sarcin de la poporul rom2n3 nu
s!, nvt s tin arma, ci cum s o foloseasc, n calitate de comandant al vostru, si nu de
suveran, v cer ceea ce cldeste spiritul fiecrui militar3 loialitate. *oialitate nu fat de mine, ci
"IN$'+I$ #R=+I$N) R AB.
loialitate fat de poporul rom2n. Eu nu v!am pregtit pentru a umple str&ile cu snge de rom2n.
Eu v cer s v instruiti n continuare pentru momentul cnd veti intra n lupt cu adevratul
inamic3 dusmanul trii. 5 cer, de asemenea, acultare ofiterilor vostri. Iar lor le cer chib&uint.
Ceea ce se ntmpl ast&i la Ploiesti este o tulburare a pcii noastre. 4entinerea pcii n tar, att
de necesar pentru prosperitatea patriei, este cea mai scump dorint a mea. 5 amintesc ns, c
o armat bine format, bine organi&at, fidel si disciplinat, este mndria oricrei natiuni,
precum si garantia cea mai bun pentru libertatea acelei natiuni. "e aceea v cer s stati uniti n
urul tronului, la fel cum ati sta n urul vetrei casei voastre. +ronul este ast&i garantia liberttii
noastre.
*a semnul ofiterilor ostasii i&bucnesc n urale. Pe chipul lui Carol I se citeste fericirea. $ nvins.
Palatul Cotroceni, o lun mai tir&iu
"omnitorul Carol I asteapt audienta secret lui Ion C. #rtianu. Colonelul von Werner este si
de data asta alturi de el.
C$R(*3 ti poti nchipui, von Werner, c am emotii9 #rtianu este un tigru. Nu va ceda lupta
niciodat. *a primul semn de slbiciune, m va sfsia.
WERNER3 $s spune c nu este tt de puternic. 4i mult l urmreste faima. Ins $lteta 5oastr
priveste situatia ca pe o lupt pentru o prad. $sta este tocmai ce i d lui putere. Este terenul lui.
"ac $lteta 5oastr s!ar ndeprta putin de situatie, ar constata c prada nu e%ist.
C$R(*3 Nu te!ai schimbat deloc, von Werner. +u cre&i n continuare c Rom2nia nu merit
aceast lupt. Iar eu ti spun c printre acesti oameni srmani se afl o glorie pe care n!o poate
atinge nici un militar german. Nu vrei s ntelegi c eu organi&e& aici Paradisul.
AB/ P
WERNER3 Peisae ncnttoare, femei frumoase, bogtii minerale la tot pasul... (amenii ns sunt
imposibil de ntors de la modul lor de viat. $cest popor urste ordinea. Nu poate tri n
civili&atie, pentru c asta nseamn ceva strin.
C$R(*3 'pune!mi, von Werner, dac ar fi s caracteri&e&i poporul rom2n ntr!un singur cuvnt,
ce cuvnt precis a!i gsi9
WERNER ;dup o usoar e&itare<3 Indolent7
C$R(* ;ceva mai destins<3 si dac acel cuvnt ar fi vicleniei "ac sub masca asta a indolentei se
afl o viclenie nativ, un fel de inteligent care nu sclipeste, n schimb curge, nchi!puie!ti un
fluid, nchipuie!ti c n mintea lor binele se lungeste ca un drum la captul cruia este un han.
4erg pe drum ncet, nu se grbesc, se mai asa&, n timp ce noi trecem n goana calului pe lng
ei.
WERNER3 Este simplu. Noi aungem la han naintea lor. Nu e%ist alt lege n natur mai
implacabil dect vite&a.
C$R(* ;usor vistor<3 8ici c noi aungem ntotdeauna mai repede la capt... "a, da, e groa&nic.
5e&i tu, dragul meu, acolo, la capt, istoria se termin. Noi ne repe&im s atingem sfrsitul, n
timp ce ei l savurea&. Rom2nii au gsit n aceast indolent o form de a rmne mereu n
istorie. Ei vor avea mereu ceva de cucerit nainte.
WERNER3 Este, v rog s m iertati, ciudat ce spuneti, acum, cnd armatele germane le!au
&drobit pe cele france&e. $m nvins. Noi suntem nvingtorii si ne aflm pe creasta cea mai de sus
a victoriei. Germania si!a atins telul3 s!a unit pentru vesnicie. si tocmai acum, cnd sufletul
fiecrui german e%ult, $lteta 5oastr are ndoieli.
C$R(*3 E primul lucru pe care ,!am nvtat de la rom2ni3 s nu!mi pierd capul. )nde ei si!,
pierd mereu. =sta este marele meu privilegiu3 s fiu capul lor. Iar omul care va intra pe acea us
acum este rivalul meu. 5rea el s fie capul. )n cap revolutionar, vistor, turbulent si periculos, un
cap mereu nclinat la
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ABT
conspiratii si demagogie, un cap n stare s ntoarc Europa pe dos. $dic un cap de rom2n.
WERNER3 $ceste capete cad cel mai usor. N!as paria pe fi&ionomia lui.
C$R(*3 n acesti patru ani, de cnd sunt aici, am mai nvtat un lucru3 poporul rom2n este un
balaur cruia, cu ct i tai mai multe capete, cu att i cresc altele la loc. )if2!te n istoria lor s
ve&i cti boieri si domnitori decapitati au avut. 'ute. #rtianu poart pe umeri toate aceste capete.
"e aceea ti spun c este o fiar.
WERNER3 5 rog s!mi permiteti s rmn.
C$R(*3 Nu. $r fi un semn de slbiciune. $r crede c am nevoie de autor.
5on Werner se nclin si iese. Carol clopoteste si i face semn valetului s!, introduc pe Ion C.
#rtianu. Pn ce acesta s apar, Carol si aranea& uniforma, se priveste ntr!o oglind, si
ndreapt spatele. )sa se deschide si intr Ion C. #rtianu, cu hainele prfuite, mototolite ;nu
&drentuite sau mi&ere.< 5ine din nchisoare.
C$R(*3 "omnule #rtianu, v mrturisesc c nu sunt obisnuit s vd brbati care coboar de pe
banca ministerial n puscrie, ies apoi si urc din nou la minister. Nu este o n!tmplare de tar
normal, nu credeti9
#R=+I$N)3 "e!am fi fost o tar normal, aveam republic, eu eram presedintele ei, iar 4ria
+a veneai n vi&it.
C$R(*3 Ceea ce ti se pare dumitale normal este anormal pentru aceast lume. 4onarhiile tin
ast&i continentele pe umeri. $ ct oar cunosti nchisoarea, domnule #rtianu9
#R=+I$N)3 $ treia oar.
C$R(*3 si ti se pare un drum normal pe la puscrie, nainte s conduci o tar9
,
AB- R
#R=+I$N)3 )neori puscria este o statie obligatorie pentru cei urmriti de ideal. Pe mine,
&idurile nchisorii m ntresc. mi dau umilint, certitudine, timp de gndire.
C$R(*3 Pentru ce ai ncercat s m dobori9
#R=+I$N)3 Pentru c te!ai pus n calea mea.
C$R(*3 si dac acest drum este gresit9 Cine ti d tie credinta c aceasta este calea cea bun9
#R=+I$N)3 Pentru c eu fac drumul.
C$R(*3 $tunci nseamn c este o boal a copilriei s tot rstomi guvernele. "umneata,
domnule #rtianu, construiesti un drum serpuit ntr!o cmpie fr obstacole. Eu nu ti!am stat
niciodat n cale. Ce vrei, de fapt, si nu vreau eu9 ' fii domnitor pe acest +ron9
#R=+I$N)3 Puteam s!, ocup de mult, cnd pe el sttea un prieten de!al meu, mai tr&iu, cnd
nu!, ocupa nimeni, ieri, cnd populatia +rgovistei s!a rsculat si a cerut eliberarea mea. ntre
mine si poporul meu este ceva ce 4ria +a nu poti avea niciodat.
C$R(*3 "ragoste9
#R=+I$N)3 'nge.
C$R(*3 nteleg. 4 ntreb de ce a hotrit "umne&eu ca, de la faraoni ncoace, toti suveranii s
fie strini. Poate c ei au un alt ochi asupra popoarelor. Poate c "umne&eu priveste popoarele
prin ochiul regelui lor. Ei vd defecte pe care sngele nu le poate spla.
#R=+I$N)3 Nu e%ist popoare perfecte. Rom2nii au slbiciuni.
C$R(*3 Eh, aici este buba. "umneata specule&i aceste slbiciuni, eu vreau s le ndrept.
#R=+I$N)3 4ria +a, cnd te!2m adus pe acest tron stiam c esti un brbat puternic. #nuiam
c nu vei accepta tutela. "ar nu si c vrei s schimbi acest popor.
C$R(*3 $dic nu vrei s!, ve&i ordonat, muncitor, asculttor, cumptat9
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ABE
#R=+I$N)3 "ac eram ordonati, muncitori, asculttori si cumptati, eram germani7
C$R(*3 "a, este locul unde ti dau dreptate. Poate c eu am gresit cutnd transformarea cu
orice pret. ;5enind lng el si privindu!ln ochi3< E clar c unul dintre noi va trebui s piard, n
aceast noapte voi porunci s mi se fac bagaele. $bdic, domnule #rtianu.
#R=+I$N) ;privindu!, viu n ochi<3 Cucati tare7
C$R(* ;dup ce a dopofit, valetului<3 $nunt pe contele von Werner s fac bagaele. 4ine
dimineat plecm n Germania.
5$*E+3 Prea bine, 4ria +a.
C$R(* ;spre #rtianu<3 Esti multumit9 $cum esti stpn. Poftim, ia tara.
#R=+I$N)3 Eu tara o am. n schimb, 4ria +a abandone&i lupta. +oate Cancelariile vor
consemna nfrngerea +a, nu victoria mea. Eu voi fi tratat mai departe cu indiferent. Nu e%ist
dect atunci cnd ncepe s!i doar capul.
C$R(*3 5ei pierde acest popor, #rtianu. l vei aduce din nou n sclavie si, dup bunul obicei al
vostru, poporul te va scuipa. Nu vei putea nici mcar s fi martor la nmormntarea lui, cum n!am
fost nici eu la cptiul $nei "avila.
#R=+I$N)3 $ fost o mare rom2nc.
C$R(*3 )neori te bnuiesc c mi!ai scos!o nadins n cale.
#R=+I$N)3 +rebuia s te obisnuiesti, 4ria +a. 'untem latini.
C$R(*3 si de ce nu bgati o rom2nc n patul 'ultanului9
#R=+I$N)3 ( are7
C$R(* ;i&bucneste ntr!un rs sntos, cu capul pe spate<3 Esti incorigibil.
#R=+I$N) ;usor nerbdtor<3 4ria +a, ar trebui s te hotrsti. 4ine dimineat poporul din
#ucuresti, Iasi, Criova, Pitesti va fi n picioare. Rmi su ne lasi9 5reau s stiu ce am de fcut
la prima or.
C$R(*3 Pare un ultimatum.
A1D P
#R=+I$N)3 Nu, este un trg. $cum patru ani, la Weinburg, v!am oferit o aliant. $ti refu&at!o.
$cum suntem n fata aceleiasi dileme. Ne desprtim ca dou sbii ce nu pot intra n aceeasi teac
sau ne aliem si devenim imbatabili.
C$R(*3 Ce ntelegi prin aliant, c si pn acum tot asa eram ntelesi9
#R=+I$N)3 4ria +a, rege. Eu, prim!ministru.
C$R(* ;d din cap<3 E prea devreme. *egile tale sunt revolutionare, dau statul peste cap si irit
4arile Puteri, mi trebuie nc patru ani de guvernare conservatoare, ca s ase& tara pe temelii
solide si s ntresc armata. Cnd vom simti c suntem tari, te aduc la guvern si declarm
independenta.
#R=+I$N)3 Conservatorii se vor opune.
C$R(*3 Ei sunt nemtii vostri. $u nvtat disciplina.
#R=+I$N)3 #ine. $rmistitiu.
C$R(*3 Pacea, domnule #rtianu, pacea. E cea mai nteleapt alegere.
#R=+I$N) ;se nclin si se retrageK de la us<3 Ciudat c vorbiti de pace cnd abia ne!am nteles
asupra r&boiului.
Iese. "up cteva momente intr von Werner3 >$lteta 5oastr, bagaele sunt pregtite@. Carol i
priveste uimit. )itase de el. I&bucneste n acelasi rs sntos. S
#ucuresti. ,-T/
n palatul mitropolitan preotii nchid toate usile. 4itropolitul primat Pilotei este foarte bolnav. E
noaptea de nviere si nu se stie dac va putea tine sluba. Pe "ealul 4itropoliei urc multimea de
credinciosi avnd n frunte, cu luminri n mn, pe domnitor si pe membrii guvernului. $cestia l
nconoar pe Carol de frica unui atentat. *iberalii lipsesc. stirea de pericol circul ntre membrii
guvernului. Primul!ministru *ascr Catargiu se lipeste de domnitor. 'e opresc n fata bisericii.
Pilotei este
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A1,
adus cu greu si, urmrit de umbra mortii, rosteste o impresionant predic pentru poporul rom2n.
Corul credinciosilor prefigurea& o apoteo& a natiunii. Readus n palatul mitropolitan, Pilotei
cere s!i fie adus Ion C. #rtianu.
#ucuresti. 'ediul PN*
*iberalii s!au adunat pentru a ntocmi programul partidului cu care doresc s conduc tara spre
independent. 'unt pre&enti3 Ion C. #rtianu ;.. de ani<, "umitru #rtianu ;.T de ani<, C. $.
Rosetti ;/D de ani<, 4ihail ?oglniceanu ;.E de ani<, ". $. 'turd&a ;1B de ani<, col. *ecca ;11 de
ani<, $. Candiano!Popescu ;B. de ani<, Eugen Carada ;1D de ani.< Initial, Ion #rtianu nu este n
sal.
C.$. R('E++I ;citeste<3 "omnilor, Partidul National *iberal intr de ast&i n actiune direct
pentru preluarea puterii. $vnd n vedere nevoia pentru o guvernare ndelungat, vom da opiniei
publice un program politic. ;Ridic ochii din pagini3< "e asemenea, avem si lista de guvern
pregtit... 4, daH ce face Ion9 Nu mai vine o dat9
Ion #rtianu este la un eta mai sus, n apartamentul su, face dragoste cu Pia. 0emeia l
de&miard. 'ecventa se petrece n ntuneric. 'e vd doar siluetele si coloana sonor oac rolul
principal.
R('E++I3 .. .ntrirea autorittii institutiilor este o alt preocupare a politicii noastre. 'tatul
democratic trebuie s se ntreasc. 5iata parlamentar are nevoie de un suflu nou, de oameni noi,
iubitori ai liberttii, lupttori dintotdeauna pentru cau&a trii, de oameni politici capabili de
sacrificiu. Cau&a national a nvins n Rom2nia. $cum natiunea trebuie pus la treab. ;'e
ntrerupe doar o secund, s priveasc n tavan.< si cine ar putea s arate muncitorului industrial
sau agricol cum s munceasc dac nu cei care au muncit pn acum pentru ei. Pornind de la
legmntul sacru al propriettii, noi vrem s construim o patrie modern.
A1A P $le% 4inai 'toenescu
Ion #rtianu iese pe holul etaului de sus, ncheindu!si vesta de la costum, trgnd de reverele
hainei, si aranea& gulerul de la cmasa. Pe hol, alearg 'abina ;,B ani<, Ionel ;,A ani< si "inu
;,D ani.< +rec de el n goan.
I(N3 'sst, 'abina7 ( tre&iti pe mama7 "inule, ce!i cu cratita ia pe capul tu9 Ionele, d sabia
ncoace.
Ionel i d sabia, care este adevrat, a colonelului *ecca. 'abina duce sugubt degetul la gur si
pseste cu pasi ucati mi departe. #ietii se iau dup ea.
R('E++I3 *ibertatea este unul din atributele cele mai caracteristice ale popoarelor indigene ale
Europei. +oate fac parte din aceeasi familie si noi, rom2nii, ne aliniem acestei aspiratiuni. $tunci
cnd am luat arma n mn, la ,-1-, am luat!o n numele poporului, dar pentru acest de&iderat.
Partidul National *iberal a venit ca un produs natural al natiunii, motiv pentru care este si cel mai
ndrepttit s duc mai departe misiunea revolutionarilor. ;Intr Ion #rtianu.<
I(NK "asclii7 ;*ui*ecc3< la!ti, m, spag si s nu i!o mai dai.
R('E++I3 6ai, mi, Ioane, c te asteptm de un ceas...
I(N ;se asa&, intr direct n subiect si n fort<3 "asclii7 Constructia partidului va ncepe de os,
din sate si comune. Pe vechile structuri de organi&atie revolutionar se construiesc filiale, care ies
la suprafat, n comunele rurale, vor conduce dasclii. 5icepresedinti vor fi preotii, n locurile
unde dasclul e nou numit, se face invers pn la stabilirea permanent a dasclului, n toate
scolile ei vor preda istoria national. Cum stm, 4ihalache9
?(G=*NICE$N)3 Programa scolar e gata. $m introdus si istoria $rdealului, cum i cerut.
". $.'+)R"8$3 ( s ni se urce $ustro!)ngaria n cap.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P A1B
I(N3 4 doare!n cot... "oi. Comunicatiile. 4ai nti telegraful, apoi posta, calea ferat,
hanurile... $m luat legtura cu comunitatea evreiasc, vor fi cu noi.
")4I+R)3 "oamne!aut7
I(N3 Este fundamental s tinem controlul comunicatiilor, pentru momentul intrrii n r&boi.
Imediat ce formm guvernul, ministrul lucrrilor publice ;spre 'turd&a<... +u o s fi ministru,
"imitrie... Imediat ce formm guvernul, ministrul va trece la antrenament, punnd la ncercare
toate cile noastre de comunicatie3 telegraful, pn unde bateK cte vagoane avem pentru transport
de trupe, vom cumpra locomotive de la Resita. *ecca, tu o s vii la ministerul de r&boi.
?(G=*NICE$N)3 "iscutam mai devreme si &iceam c e prea crud pentru post.
*ECC$3 (ricum, v multumesc pentru ncredere.
I(N3 5oi aveti impresia c eu scot numele aici din bu&unar, ca un scamator9 $m &is *ecca.
;*iniste aprobatoare.< #un, mai departe. *a ministerul de r&boi se dublea& unittile de
dorobanti cu nc opt regimente. Rosetti la interne. ' nu miste un spion. *a e%terne, 4ihalache
?oglniceanu. l pregtesti pe 6risto #otev cu cetele lui si l treci n #ulgaria. ' le dea de lucru
la turci si s avem si noi informatii.
R('E++I3 $vem dou nave pregtite pentru ei. *e!am nchiriat pe numele unui grec.
I(N3 $sa, s nu uit3 luati legtura si cu grecii. ' miste ceva, s nu!i lase n pace. +rei3 pn la
preluarea puterii, conducem din opo&itie prin &iarul Rom2nul. 'e pregtesc alegerile pentru
'enat. Conservatorii vor manevra pentru cstig. +otul s apar n &iar. $cte de coruptie,
furtisaguri, bti. Puneti presa pe ei, fratilor7
"e afar se aude un cor de slub. Ion se opreste si ascult. 'e duce la fereastr si d perdeaua la
o parte. 5ede str&ile pline de grupuri de credinciosi cu luminri n mn. 'e ntoarce.
A11 P
I(N3 4, crestinilor, am pierdut nvierea7
+oti se ridic n picioare si se nchin solemn. Pe scena de reculegere trec iar, n goan, copiii. Ion
l opreste pe Ionel.
I(N3 Ionele, pune o hain pe tine si du!te s iei lumin. ;#iatul se supune.<
")4I+R)3 4, Ioane, dar tu esti chiar asa de sigur c domnitorul va vrea s ne dea guvernul9
I(N ;privindu!, cu nteles pe Carada<3 5a vrea.
Palatul mitropolitan, noaptea
4itropolitul este ase&at de preoti n iltul mitropolitan si mbrcat cu oddiile de ceremonie. Pe
sub ele sunt petrecute frnghii de ln alb cu care este legat de ilt. Pilotei abia mai clipeste. Ion
#rtianu soseste n grab. 'e opreste n fata lui Pilotei.
#R=+I$N) ;cu tristete prieteneasca<3 Ce este Pilotei9 Gata, s! terminat9
Pilotei i face un gest vag cu palma minii legate de bratul iltului, cerndu!i s se apropie. Ion se
apleac, i srut mna scheletic. #2trnul ncearc s spun ceva. Ion apropie urechea de bu&ele
mitropolitului.
PI*(+EI3 'cp... scap tara... de necredinciosi.
#R=+I$N)3 "a, Pilotei, da, ti promit.
PI*(+EI ;cumare efort<3 $dun... adun rom2nii. ;5ag semn circular.<
#R:+I$N)3 $m nteles. )nesc Rom2nia cea mare.
PI*(+EI3 #lestemat... blestemat s fii... dac nu... ;acelasi gest circular.<
"IN$'+I$ #R=+I$N) I A1.
#R=+I$N) ;i ia mna si i!o srut, stringnd!o apoi ntre ambele sale palme cu mare dragoste<3
ti promit, prietene. 4!ai iertat9
PI*(+EI ;cu un &mbet abia schitat<3 Niciodat.
#R=+I$N) ;ride cu cldura si delicatete, si pune obra&ul pe palma uscat a mitropolitului, apoi
si ridic usor fruntea spre el, ncercnd o glum soptit<3 Generale, vrei s te ngropm cu onoruri
militare9 5rei s te punem pe tun9
Pilotei s!a dus. Chipul lui a rmas senin, ca al unui bunic care doarme. Pe obra&ul lui Ion
#rtianu curg acum primele lacrimi.
Ceremonia nmormntrii mitropolitului este grandioas. +rupul nensufletit al lui Pilotei este
cobort ntr!o cript, n iltul mitropolitan, ca stpn al credinciosilor pe pmnt. 'cena este e%trem
de important, pentru c acest obicei al punerii n mor!mnt a mitropolitului, ase&at n iltul lui, s!
a pierdut n perioada comunist. Este, totodat, un mister. )ltima secvent a scenei este n
penumbra mormntului, n care oddiile luminea& singure. 4ut si impresionant n linistea
absolut a eternittii.
4osia 0lorica, vara
lonut, fiul "enei, sparge lemne n curte. Este un flcu voinic, nc nensurat, care poart cu
noblete cmasa de borangic. n curte apar Rochit si #u&atu. Rochit plnge cu fata n palme,
vitndu!se. lonut al Ilenei se opreste si l priveste de sus.
l(N)+3 Ce!ai tigane9 $i scpat de la nec si ai luat apa cu tine9
R(C6It=3 $oleu, upne, m!am nenorocit, m!am nenoroci!iittt.... Iar amantul sta s!a nenorocit
si mai tare, c e mai nalt dect mine.
I(N)t ;ctre#u&atu<3 Ce are9
li
A1/ P
#)8$+) ;dnd din umeri<3 Nu stiu. 8ice c ,!a lovit o belea. ( fi smanglit ceva si face talente s
nu!, prind.
R(C6It=3 $oleu, upne, ne!a luat 4uma pdurii. 'untem morti. 4 si vd lungit n
cosciuuug.. .Pe tine, #u&atule, te pun alturi, c nu ncapi n sarcofag.
#)8$+)3 "aH ce!ai, bre9
R(C6It= ;dintr!o dat ltrtor<3 $m rmas fr stpn, na7
I(N)t3 '!a ntmplat ceva conului #rtianu9
R(C6It=3 Nu, m, mie. ;i priveste pe amndoi cu ale ucat3< Ne!au eliberat. 'untem de capul
nostru.
I(N)t3 Pi, asta e foarte bine. Nu vrei s fi om liber9
R(C6It=3 $sa bine s fie la tine, upne. ;Plngaret3< C acuma pe stia mai liberi i ia la
r&boiii... si mi!e o fric... #u&atu, de, mergea cu stpnuH la vntoare. Pe cnd eu nu stiu dect
s mn sareta.
#)8$+)3 si sania.
R(C6It=3 Puschea pe limb, c poate se tine r&boiul iarna si m uit. Cine a mai v&ut
infanterie cu snii9
I(N)t3 4, Rochit, dar parc stpnul te!a eliberat acum &ece ani9
R(C6It= ;serios<3 5oi aveti ceva cu mine. 5reti s m aduc dorobantii pe brate, oasele cu
drapel national, s m ngropati la graduri. Cine o s2!i mai fac s rida pe rom2ni9 #u&atu9 )it!
te la el3 cnd o s r& ntr!o &i, se crap muntii si se vars ardelenii peste noi. Parc!i vd notnd
ca pestii prin Parlamentul Rom2niei.
n pridvorul casei iese Ion #rtianu.
I(N3 Rochit, spune!i dadei $nica s aduc stergare curate.
Reintr si camera l urmreste n decorul conacului. $u terminat masa, el si "umitru. $cesta din
urm este venit de pe drum.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A1T
")4I+R)3 ti!am spus de attea ori c ocul tu e prea riscant si ceea ce m supr este c
angae&i si partidul pe numele tu. Nu ai doar tu idealul sta. l avem si noi, ceilalti de lng tine.
'incer s fiu, nu m asteptam s pui atta pasiune n politic. +u ve&i lucrurile cel mai clar,
conservatorii trebuie eliminati din viata politic, programul nostru este cel mai bun, poporul
trebuie s ne urme&e orbeste. Nu se poate, Ioane.
I(N3 Nu mai am rbdare.
")4I+R)3 #ine, dar esti cel mai tnr dintre noi. +e!ai nteles cu Carol... #ine, dar hai s
anali&m situatia, s!, observm, se tine de cuvnt sau nu. Poftim, ai lansat programul de
guvernare iar domnitorul l tine pe *ascr Catargiu prim!ministru mai departe. Parc nici n!a
au&it. +u ti dai seama n ce colt ne!am bgat9 Cum iesim9 0acem iarsi o revolutie, scoatem
iarsi poporul n ulit9
I(N3 Carol se va tine de cuvnt. $re calculele lui. E si mai lent dect noi. "ar l simt de partea
noastr. 4esaul sta de la #ismarcN l va hotr.
")4I+R)3 si cum ve&i transmiterea mesaului. 4 duc la domnitor si i spun3 4ria ta, ti aduc
un mesa verbal de la printul #ismarcN, cu care tocmai am stat de vorb, si el ti cere s!i aduci pe
liberali la putere. 0r o scrisoare, fr o telegram cifrat, fr nimic. Pur si simplu vin eu si i
cer s m cread.
I(N3 'unt convins c #ismarcN i!a dat acest mesa pe cile lui. Carol stie si te va primi gata
pregtit.
")4I+R)3 Iar vise&i. (amenii nostri controlea& corespondenta si telegraful. Nici un mesa din
Germania, ti dai seama n ce pericol m bagi9
I(N3 Gsim pe altcineva s!i spun. Cutm un om dintre conservatori, n care s avem si noi
ncredere.
")4I+R)3 8u c ai luat!o ra&na7 )nde gsesti un astfel de om9
I(N3 +eodor.
A1- P
"umitru l priveste o clip surprins, apoi pufneste n rs.
n secventa urmtoare cei doi sunt n saret, dusi de Rochit la mosia +igveni a lui +eodor
#rtianu. $cesta este n mane, pregteste la coard un cal. n general, toat gospodria, care este
mult mai bogat ca 0lorica, este dominat de cresterea cailor. +eodor, surprins de aparitia
neasteptat a fratilor si, las coarda unui vechil si vine la gard. i priveste nelmurit, dar si
temtor.
I(N3 $vem de vorbit.
+E("(R3 $m acte n regul pe mosie. Nu discut nimic.
I(N3 N!am venit pentru asta.
+eodor i invit n cas. Interiorul conacului de la +igveni poart toate semnele opulentei de prost
gust, dar si ale &grceniei. 4obile multe si nghesuite, obiecte diverse din diferite epoci, stofe si
macaturi grele. +otul e mbcsit, strimt, sufocant. Nevasta lui apare ca o fantom, nfsurat n
haine grele, mut si ciudat. "ispare fr s!i salute. 'e asa& ntr!un decor oriental cu multe
perne, cu narghilele si tvi smltuite. *e aduce cafea, rahat si fistic un servitor negru n livrea. Ion
si "umitru privesc fascinati aceast ungl. +eodor le observ mimica si le vorbeste usor afectat,
enat.
+E("(R3 'unt bogat. N!am risipit nimic. Cunosc fiecare lucru din urul meu.
")4I+R)3 (bserv. Pe negru sta de unde ,!ai adus9 Nu sperie oamenii din sat9
+E("(R3 *!am adus de la Paris. tranii se emancipea&, drag, nvat si ei c mai e%ist o lume.
Nu, pentru asta luptati voi9
I(N3 "a. (bserv c ti!a priit lupta noastr.
+E("(R3 "e fapt, averea familiei aici este. Cineva trebuia s o strng n timp ce voi o risipiti.
")4I+R)3 "e asta ai intrat si n Partidul Conservator.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A1E
+E("(R3 #inenteles. $nii stia ultimi m!au desteptat. E%ist ceva ce am reusit si eu s nvt de
la voi3 politica. $m socotit c e bine ca unul dintre noi s stea si n partea cealalt. $sta, n timp
ce voi strbateti puscriile.
I(N3 ' nteleg c tot din politic ne!ai vndut lui *ibrecht9
+E("(R3 5!am adus telegraful la poart. Iar cu *ibrecht n!a fost asa. ncerca s!si fac planurile
lui. )n lucru n!a nteles, c eu sunt boier, c nu dau dou parale pe el si c, ntimp ce el umbl
ismene pe cltor prin lume, eu rmn aici.
I(N3 Ce prere ai, "umitre, de fratele nostru, ce cap politic a crescut9
")4I+R)3 Pi tocmai de!asta am venit la el. 'e dusese vestea.
+E("(R3 "a, care este... $veati treab cu mine9
I(N ;cu ton schimbat<3 +eodore, noi am privit ntotdeauna intrarea ta la Conservatori ca pe un
lucru natural. Era firesc s fii acolo. $poi, ne!am gndit si c ntr!o &i va fi nevoie de o legtur cu
acest partid. E mai bine s discutm lucrrile politice ntre frati, dect ntre adversari.
")4I+R)3 $m venit la tine pentru o chestiune politic foarte serioas.
+E("(R3 ' nu!mi cereti vreo porcrie, c n!o fac.
I(N3 Nu, nici vorb. Este un lucru grav si important pentru tar. 5rem s te duci la domnitor.
+E("(R ;dup ce i priveste pe tind cu suspiciune<3 *a Carol9
I(N3 "a.
+E("(R3 Nu m!a primit niciodat. Nici nu stie c e%ist.
")4I+R)3 "ar tu te duci acolo cu numele #rtienilor. Intrarea ti!o aranm noi. +e pre&inti n
audient ca un #rtianu, nu neaprat ca un lider politic conservator, ntelegi, ca boier p!mntean.
+E("(R ;ametit de idee<3 Ce!o s se mai bucure nevasta mea. 4 nnebunea de cap c n!o duc
la curte.
A.D P
I(N3 Poftim7 Iat oca&ia. la!o si pe ea, pre&int!o "oamnei.
+E("(R3 "a9 Pot s!o pre&int9 4 omoar c nu!si poart toaletele de la Paris. ;"intr!o dat
schimbat, bnuitor3< Nu, ceva mi ascundeti voi. mi cereti s fac vreo murdrie.
I(N3 5rem doar s!i transmiti un mesa pe care nu!, putem duce noi. $tt. Cu statura ta si cu
meritele tale, Carol nu se va ndoi de importanta acestei misiuni.
+E("(R3 si care e9 ( chestie de spiona9
")4I+R)3 Nu. 4!am ntors ieri de la #erlin, unde m!am v&ut cu printul #ismarcN.
^
+E("(R3 Cu printul #ismarcN79 "ar asta este... este e%ceptional.
")4I+R) ;ntre altele<3 "a, sigur, m!am mai v&ut cu el de trei ori. "ar de data asta a fost vorba
de reluarea Chestiunii (rientale. #ismarcN este de acord cu independenta Rom2niei.
+E("(R3 (h, s nu aud7 E o nebunie.
I(N3 E stabilit, +eodore. +oat lumea bun, n care cre&i si tu, $nglia, 0ranta si acum Germania o
vrea. $proape c ne oblig. Ceva trebuie s facem si noi n tar. $cum trebuie s dm si noi un
semn de unitate. Gata cu de&binrile, cu luptele de strad, cu amenintrile.
+E("(R3 6e, he, de cnd voiam eu s aud asta de la voi. "eci, am avut dreptate. 5!ati lmurit si
voi c ati mers pe un drum gresit. 5edeti, vedeti, am avut dreptate.
")4I+R)3 (ricum, esti fratele mai mare.
I(N3 "e data asta Europa are nevoie s vad serio&itatea noastr. 5a fi r&boi, +eodore.
+E("(R3 Cu cine9
I(N3 Cu turcii, cu rusii... nc nu stim. Cine ne recunoaste independenta va fi aliatul. Ceilalti...
+E("(R3 "ar r&boiul este o nenorocire. 'e va pustii tara, se ruinea& mosiile7
I(N3 $vem trei sferturi de Europ de partea noastr. "e data asta i&bndim.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P A.,
")4I+R)3 si apoi, r&boi nsemn multi cai. 5ei putea vinde herghelia pe bani buni. 0aci o
avere colosal.
+E("(R ;ginditor<3 Cu conditia s!mi spuneti cnd ncepe. 5reau s!mi duc familia la Paris.
I(N3 'igur, nici o problem, noi vom sti primii cnd ncepe r&boiul.
+E("(R3 Eu am cai foarte buni. si de crut, si de cavalerie. $m cai din 4oldova. Nu vor gsi
altii mai &draveni.
")4I+R)3 +e nvoiesti9
+E("(R3 "ar s nu stiu ce e n mesa.
I(N3 ti!, dm n plic.
Palatul Cotroceni
+eodor a auns n audient la C2rol I. 'e pre&int n fata lui mpreun cu sotia sa ciudat, care,
ntunecat si stranie, a rmas putin n urm. +eodor pare foarte nendemnatic. Carol l primeste n
picioare, drept, re&ervat, dar amabil.
+E("(R3 4ria +a, voiam... Ca vechi boier rom2n... N!am avut oca&iunea s felicit pe 4ria
+a... Eram si eu la Golesti cnd ati venit n Rom2nia.
C$R(*3 4 bucur s v cunosc, mai ales c proveniti dintr!o familie celebr. Nu nteleg de ce
fratii dumneavoastr v!au tinut ascuns pn acum.
+E("(R3 ' vedeti, 4ria +a... Eu tin casa, adic... pstrtorul averii. $ltfel s!r fi risipit, din
cau&a vietii lor aventuroase.
C$R(*3$7
+E("(R3 $cesta e motivul pentru care, si n politic, am ales calea fortelor sntoase si
constiente. 'unt... sunt conservator.
C$R(*3 0oarte interesant7 Cu frati att de puternici, este o adevrat bravur s fii de partea
adversarului.
A.A I
+E("(R3 ntr!adevr. 4!am opus categoric tuturor aventurilor n care s!au bgat.
C$R(* ;ncheind audienta<3 mi pare bine c ati venit. 5oi tine minte aceast ntlnire. (magiile
mele, doamn.
+E("(R ;impacientat<3 =, 4ria +a, ar fi ceva pentru care am venit. ;'e caut n bu&unar si i
ntinde plicul.< )n mesa de la fratii mei. Ceva e%trem de important pentru tar, iar eu, ca patriot,
am tinut... Puteti conta pe totala mea discretie.
C$R(* ;dup ce desface plicul si citeste, l priveste surprins<3 "umneata stii ce scrie aici9
+E("(R3 Nu.
C$R(*3 'crie c trebuie s dau os guvernul conservator si s aduc la putere Partidul National
*iberal.
+E("(R3 "ac interesul trii... Eu doar... 4ria +a esti suveranul.
C$R(*3 si, dup opinia dumitale, conservator si frate cu sefii liberalilor, ce!ar trebui s fac9
+E("(R3 I!as aduce la putere, ncai s!r potoli. G
C$R(*3 'ngele ap nu se face.
Parlamentul, curtea Palatului 4itropolitan
Primul!ministru *scr Catargiu prseste cldirea Parlamentului. )n servitor strig s i se aduc
plria. *scr Catargiu ;.B de ani< pseste pe holul de la iesire cu o anumit noblete si
serio&itate, asteapt superior s i se aduc plria si pardesiul, n urul su se misc servitori ai
Parlamentului, usieri, tineri secretari. +oti l salut si l tratea& cu respect. *scr Catargiu iese n
pragul intrrii principale. Este soare. +rsura este tras la distant, apro%imativ BD m. #irarul
muscal motie pe capr. Primul!ministru nu vrea s strige dup el, nu se cade. Pe marginile
piatetei sunt grupuri de cetteni angaati n discutii. *scr Catargiu si pierde rbdarea si
porneste pe os spre trsura sa. Cnd mai are ctiva pasi este
"IN$'+I$ #R:+I$N) P A.B
atacat de un individ cu un ciomag. Este lovit n cap si dobort la pmnt. (amenii se reped asupra
celor doi, dar, n nghesuial, se iau la btaie ntre ei, protestnd si contra&icndu!se asupra
incidentului. Intervin doi agenti ai politiei. )nul trage n aer n milocul multimii. *umea se d la
o parte. 'ergentii l ridic pe primul!ministru de os. E plin de snge pe fat. l duc la trsur.
$puc s sopteasc3 >"emisione&... demisione&... $sta nu e tar de condus@, n nvlmseal,
nimeni nu mai stie cine a fost agresorul. 'e ceart din nou ntre ei. +elespectatorul l poate
identifica pe agresor participnd la cutare. "e dup un colt al 4itropoliei, Eugen Carada a privit
toat scena.
Cldirea guvernului. 'ala de sedinte
Noul guvern liberal al Rom2niei s!a ntrunit n prima sa sedint. 'unt usor de recunoscut3 C. $.
Rosetti, ". $. 'turd&a, 4ihail ?oglniceanu, 5asile #oerescu, col. ". *ecca, plus alti trei
ministri, fete noi. 'ecretarul face un anunt solemn.
'ECRE+$R3 "omnilor ministri7 Primul!ministru al Rom2niei, domnul Ion. C. #rtianu.
4inistrii se ridic n picioare n urul mesei lungi de sedint. Ion C. #rtianu intr mbrcat
elegant. Este salutat respectuos. *e rspunde scurt la salut. 'e asa&. 'e asa& si ministrii.
#R=+I$N) ;dup ce arunc o privire semnificativ secretarului, s note&e<3 "omnilor ministri,
programul de guvernare al acestui Cabinet3 respectarea Constitutiei si legilor triiK onestitate n
administratie si prin aceasta vindecarea rnilor aduse triiK ameliorarea strii financiare prin cea
mai mare economieK reali&area descentrali&rii administrative, asa cum este prev&ut n
ConstitutieK n politica e%tern... ;pau&, i priveste3< Neutra!
A.1 P
litate. ;(ftat de usurare, usoar animatie.< 4ihalache, care este situatia miscrilor bulgresti9
?(G:*NICE$N)3 Insurectia bulgar a fost declansat cu vigoare. "in pcate, 6risto #otev a
c&ut prea repede. +urcii ,!au torturat bestial. '!au declansat atrocitti prin toate satele de la
"unre.
#R=+I$N) ;se nchin<3 "umne&eu s!i ocroteasc pe fratii nostri bulgari. Continuati furni&area
de arme peste "unre. ;'pre Rosetti3< Informati toat presa mondial asupra atrocittilor. ' urle
toate &iarele rom2nesti. Pltiti!i pe corespondentii strini la #ucuresti. $rmata9
*ECC$3 'untem pregtiti de mobili&are. )rmea& doar s porunciti unde trimitem trupele
regulate.
#R=+I$N)3 *a granita cu Rusia. ;'urpri&, animatie nc re&ervat.< 4 voi deplasa la *ivadia,
n Crimeea pentru a trata po&itia noastr. $m nevoie de o po&itie tare. ;Reactie de ntelegere.<
Care este situatia la Constantinopol9
?(G=*NICE$N)3 $r fi trebuit s ncepem cu aceast veste. 'ultanul 4urad al 5!lea a fost
detronat. 4otivul este alienarea mintal. Noul sultan este fratele su, $bdul 6amid.
$gitatie la aflarea vestii. 4inistrii se felicit.
#R=+I$N)3 Perfect7 =sta este momentul lor de slbiciune. ;'pre Rosetti3< Care este situatia
Partidului Conservator9
R('E++I3 4inistrii fostului guvern conservator au fost trimisi n udecat. "l "umitru #rnHanu
conduce comisia de anchet.
#R=+I$N) ;privindu!si ministri pe rnd, apoi drept n fata<3 "omnilor, suntem la putere.
Crimeea. Palatul *ivadia
Intr!o ceremonie fastuoas, tarul Rusiei l decorea& pe Ion #rtianu. $sist printul cancelar
Gorceacov ;T- de ani< si con!
. $ici, ca si n alte locuri, sunt folosite te%te autentice.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A..
tele Ignatiev ;11 de ani<, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. #inenteles, printre invitati este
si ducesa ?oltsoff!4assalsNi !Elena Ghica. "up ceremonie, urmea& bal. #rtianu este luat
deoparte de Ignatiev.
IGN$+IE53 "omnule prim!ministru, nu v ascund intentia mea de a v convinge n aceast sear
de necesitatea unei colaborri ruso!rom2ne imediate.
#R=+I$N)3 "omnule conte, dea Rom2nia si calc neutralitatea permitnd transporturi de arme
n 'erbia. Pe bulgari i!am narmat. Nu credeti c este cam mult pentru o tar aflata sub
su&eranitate otoman.
IGN$+IE53 6aideti, domnule #rtianu, toat lumea stie c un guvern condus de dumneavoastr
este autonom. 5!am felicitat primul, stiind c Rusia are un partener tare de dialog la #ucuresti.
Nu, eu vorbeam despre colaborarea trilor noastre pentru trecerea trupelor _arului n #ulgaria.
#R=+I$N)3 "ar asta ar nsemna pentru noi un act de r&boi contra +urciei7 Niciodat nu am
fost mai liberi din partea +urciei ca acum. Ce motive putem invoca9
IGN$+IE53 Ruperea legturilor de vasalitate.
#R=+I$N)3 5 referiti cumva la independent9 (h, "oamne, s!mi trsc tara ntr!un r&boi
tocmai acum, cnd guvernul meu trebuie s aduc pacea locuitorilor rom2ni9 Peste poate.
IGN$+IE53 $m putea arana o re&istent la Prut. +rupele noastre vor intra prin fort, asadar, si
onoarea rom2nilor ar fi salvat.
#R=+I$N)3 "ar nu v gnditi, domnule conte Ignatiev, c turcii s!ar simti nevoiti s ne aute si
ar trimite trupe peste "unre9
IGN$+IE53 +ocmai asta si vrem. )n r&boi.
#R=+I$N)3 "a, dar un r&boi pe teritoriul meu. Eu asta nu pot s admit. si apoi, spuneti s
facem o mascarad la Prut... #un, se va trage de o parte si de alta. "ac moare un ostas ro!
A./ P
m2n9 Cum i e%plic eu familiei lui c a fost sacrificat ntr!o combinatie de parad9
IGN$+IE53 5d c ati rmas pri&onierul ideilor umaniste din tinerete. (rice tar are ertfele ei.
"e altfel, ostasii asta si ur, s se sacrifice pentru patria lor. Pot ns s v ofer si o alt variant.
Nu se ntmpl nimic la Prut, dar punem &iarele s urle c s!a tras si sunt &eci de morti.
#R=+I$N)3 *a mine n tar presa e liber.
IGN$+IE53 6aida!de, domnule #rtianu. 5!ati construit toat puterea cu autorul presei. Este n
minile dumneavoastr si o manevrati cu o abilitate remarcabil. Noi vom da ordine presei
noastre.
#R=+I$N)3 mi trebuie garantii. "ac noi declansm ast&i un r&boi prin pres, mine oricare
&iarist va fi n stare s repete stirea pe rspunderea lui. Nu, domnule conte, trecerea trupelor
rusesti prin Rom2nia are nevoie de garantii clare si, mai ales, semnate.
"iscutia este ntrerupt de un ofiter rus care l invit pe #rtianu la o ntrevedere cu printul
Gorceacov. l conduce ntr!un mic salon de conversatie.
G(RCE$C(5 ;dur<3 domnule #rtianu, s nu pierdem vremea. 5ei permite trupelor noastre s
strbat Principatele pn la "unre. "up aceea vom reglementa pltile.
#R=+I$N)3 "espre ce Principate vorbiti, E%celent79
G(RCE$C(5 ;iritai<3 Principatele tale... Cum le &iceti9 Rom2nia.
#R=+I$N)3 $7 Rom2nia9 "a, acum stiu despre ce e vorba.
G(RCE$C(53 N!am timp de glume acum.
#R=+I$N)3 Nici eu. Permiteti s m retrag.
G(RCE$C(53 Nu pleci nicieri. 5reau ca nainte de ceasurile &ece s pre&int tarului hotrrea
noastr. +rupele sale vor trece prin Rom2nia.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A.T
#R=+I$N)3 "epinde cte intr si cte mai ies. 5or da piept cu trupele noastre.
G(RCE$C(53 "omnule, esti crestin.
#R=+I$N)3 nainte s fiu crestin, am fost altceva.
G(RCE$C(53 Ce, ai fost cumva musulman9
#R=+I$N)3 Nu. nainte s fiu bote&at, m!am nscut rom2n. Iar eu am urat pe #iblie n fata
mitropolitului meu c o s rmn mereu rom2n.
G(RCE$C(53 Eu nu!ti cer s te de&ici de religia ta aici. ti cer, dimpotriv, s nu o uiti. Rusia
este aprtoarea crestinttii. Rusia va purta r&boi contra +urciei pn la alungarea definitiv a
islamului din Europa. Rusia poate face incursiune n +urcia numai prin Rom2nia, fr ca prin
aceasta s se fac vreo pagub Rom2niei. +oate statele crestine vor ntelege.
#R=+I$N)3 4 pricep la geografie, E%celent. stiu c nu puteti trece dect pe la noi. "ar tocmai
ntelegerea statelor crestine m preocup acum. 5reau garantii din partea 4arilor Puteri
occidentale.
G(RCE$C(53 "umneata nu esti prim!ministru. "umneata esti nebun. Rusia poate invoca
tratatele Portii cu 4untenia si 4oldova prin care sunteti declarati parte a Imperiului otoman.
Intrm imediat n r&boi contra voastr si v &drobim.
#R=+I$N)3 Posibil. "ar trupele tarului vor aunge la "unre cel putin numttite. $sta
nseamn esec militar garantat. 'puneti c nu sunt prim!ministru9 0ratele meu este n clipa asta la
Constantinopol si tratea& autorul militar al Portii n ca& c intrati. $nglia este pregtit s v
scoat din colonii. $tacnd Rom2nia, ati terminat!o cu 0ranta. "omnitorul nostru este german.
#ismarcN mi!a scris ieri. 4i!a cerut s!, informe& imediat de atitudinea E%celentei 5oastre,
domnule Gorceacov. 4ai vreti motive s v art c sunt prim!ministru9
G(RCE$C(5 ;cade ntr!un fotoliuK e btrin<3 lart!m. Rusia dea a investit milioane n
pregtirea acestui r&boi. Nu mai putem da napoi.
A.- P
#R=+I$N)3 "omnule cancelar, tonul E%celentei 5oastre nu aut cau&a noastr. ;'e asa& pe
fotoliu n fata lui.< $m nevoie de o ntelegere cu Puterile Garante, fiindc imediat ce dau drumul
trupelor rusesti n fr, eu proclam independenta.
G(RCE$C(53 Iar eu nu pot s!ti ofer aceste garantii. Nu pot s!ti ofer mai mult de o conventie
militar fr caracter politic.
#R=+I$N)3 E prea putin pentru mine.
G(RCE$C(53 4ultumiti!v cu putin. 'unteti mici.
#R:+I$N)3 )neori si un pru este greu de trecut, l ve&i abia lucind pe fundul albiei. "ar cnd
se umfla...
G(RCE$C(53 5reau s stiu dac esti de partea noastr.
#R=+I$N)3 Cu trup si suflet. "oar c trupul meu este trector, iar sufletul s!a pierdut n
copilrie. $tunci cnd am aflat cum ,!ati trdat pe +udor 5ladimirescu. Nu!mi permit reluarea.
G(RCE$C(53 Presimt c vei fi cel mai aprig dusman al nostru. $i vn de rsculat rus. 5 stiu.
Idealul7
#R=+I$N)3 (ricum independenta Rom2niei este o formalitate. 5reau de data asta s!o vd scris
si semnat de 4arile Puteri.
G(RCE$C(53 +e amgesti dac tu cre&i c (ccidentul va semna vreun act att de grav numai
pentru c ai lsat trupele tarului s treac. tine minte ce!ti spun acum3 rusii nu v iubesc, dar v
respect. (ccidentul v va privi ntotdeana cu dispret. +ot ce primiti de la el va fi din mil.
#R=+I$N)3 5 nselati. N!are ncotro. *e stm n cale cum v stm si vou. 4ici si ri.
G(RC0$C(53 Ct cre&i c o s mai triesti9 "up tine, Rom2nia va fi din nou la mina lor.
#R=+I$N)3 Ct mai sunt eu n viat, nu va intra nici un soldat n tar. 5 implor s m credeti
c armata mea l va urma pe domnitorul Carol pn la capt. Iar neamtul este ncptnat.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A.E
G(RCE$C(5 ;oftnd<3 $tunci, ne!ai dat lovitura. I!am spus!o tarului. Rusia nu o s ti!o ierte
niciodat. "ar acum va fi r&boi. Ne vom ntelege. Rom2nia nu poate dect s cstige.
#R=+I$N) ;se ridica<3 ( ntelegere ar fi n interesul ambelor state. $stept un emisar al
E%celentei 5oastre la #ucuresti. ;'alut si iese<.
Pe holul palatului se deschide o us si #rtinu aude un psit. 'e apropie curios. ( mn de
femeie l apuc de gt si!, trage rapid nuntru, n secventa urmtoare, Elena Ghica l srut
ptimas.
I(N3 4 sufoci.
E*EN$3 $i respirat destul de cnd nu m!ai mai srutat. Pune gura aici, banditule, c trebuie s!mi
scot prleala. ;l srut din nou, la fel.<
I(N3 +e!ai sturat9
E*EN$3 Nu, dar ti dau pau&. "isear s!mi vii la palat.
I(N3 Elena... $m mbtrnit.
E*EN$ ;i duce palma la gur<3 'sst, eu nu pot fi refu&at. 'punem c esti obosit, da9 $i fost la
Gorceacov9 Cum s!a purtat9
I(N3 Ca un stpn. "dea porunci.
E*EN$3 Nu!, lua n serios. 4osul e pe cale de disparitie. tarul abia l mai aude. 'au invers... Nu
stiu, cam asa ceva. 5rea s!i arate tarinei c e n putere, dar el abia si trage bsinile.
I(N3 Nu vrea s ne recunoasc. =sta este un curent politic, Elena. N!am voie s!, ignor. $m urat
mitropolitului s scap tara de necredinciosi. Nu m pot alia cu turcii. Pe de alt parte, rusii sunt
tari acum.
E*EN$ ;cochet, tot n bratele lui<3 si dac eu tin tria lor n mna mea9 =9
I(N3 Nebun ai rmas, f7 Ce ti!a mai trecut prin cpsorul sta frumos9
E*EN$3 Ce!ai &ice tu de planurile militare de trecere a trupelor rusesti prin Rom2nia n dou
variante3 cu aprobarea ta si fr9
A/D P $le% 4inai 'toenescu
I(N3 )nde sunt9 "!mi!le imediat7
E*EN$3 E, e, e7 *a noapte, la palat, bietel. Pi ce, eu m vnd pe trei hrtii aici9
I(N ;o mbrtisea& cu cldura<3 Elena, pe tine n!o s te scrie nimeni n istorie. "e ce ai pus tu,
fiic de domnitor rom2n, toat viata ta la picioarele unei tri9
E*EN$3 Nu ghicesti9 ;i oaca ochii aproape nlcrimati n ochii lui.<
4osia 0lorica. E mai ,-TT
n linistea conacului de la 0lorica, Pia #rtianu st ntr!un balansoar ase&at n curte si crosetea&.
"in cnd n cnd supraveghea& copiii care!si fac temele pentru scoal n grdin. )n servitor i
aduce o scrisoare. Pia o deschide ncet si citeste.
PI$ ;natural<3 Copii, ast&i n Parlament tatl vostru a declarat independenta Rom2niei.
#ag telegrama la loc n plic si reia crosetatul. )n &mbet secret tine loc de o imens bucurie.
EPI'(")* -
#ulgaria, cmpul de lupt ,-TT
Pe o coast de deal, un tran bulgar coseste iarba. Nu se aude dect sunetul tieturii de lam !
rece, violent, ameninttor. Camera surprinde n prim plan lama care secer rndurile de iarb
tnr. $poi camera se retrage usor peste o culme si urmreste curbura dealului de os pn aunge
la primul detaliu3 o pip de lemn. ( nou retragere a camerei si apare primul cadavru, al unui
ofiter rom2n. Camera si urmea& traseul pe un cmp de lupt plin de cadavre, pe fondul unei
mu&ici de fluier, caval sau nai. $cum se opreste pe chipul unui tnr care a murit &mbind, cu
ochii deschisi. Este lonut.
"in ochii lui lonut, camera ptrunde pe chipul Ilenei, n ochii de aceeasi culoare a&urie. 4ama sa
este n doliu, mpietrit de durere. 't pe vatra casei sale ntr!o culoare armie, de lut. 'trnge n
mini un stergar alb, semn al fecioriei fiului su. "e afar se aude un bocet.
#ucuresti, iama ,-T-. Palatul domnitorului
*a palatul domnitorului se desfsoar receptia victoriei. Carol I i decorea& pe generali si ofiteri.
Printre acestia este si Candiano!Popescu, ofiter cruia domnitorul i aminteste >Republica de la
Ploiesti@, i propune s devin aghiotantul su. Ion C. #rtianu l nsoteste pe Carol la trecerea n
revist. Pri!mul!ministru a albit complet. $tmosfera este rela%at, domni!
A/A P
torul rostind cte un cuvnt pentru fiecare decorat. Practic, prin acest periplu, se face o
rememorare a cmpurilor de lupta. (fiterii se retrag pentru a srbtori ntr!un salon alturat si
Carol rmne cu #rtianu.
C$R(*3 Nu i!am observat printre cei decorati pe ofiterii de informatii, i ascun&i de mine9
#R=+I$N)3 (fiterii de informatii au o e%istent discret, 'ire. "ac ar fi s ne lum dup
regulile germane, ei nu trebuie s fie cunoscuti nici mcar de colegii lor din $rmat. 'unt
oamenii fr corp. $u doar umbr.
C$R(*3 nteleg acest lucru pentru cettenii de rnd, dar nu pentru comandantul lor. Puteai arana
o pre&entare separat. 4!e team c nu te!i scuturat de obiceiurile conspirative si vrei s!i tii pe
oamenii acestia pentru tine.
#R=+I$N)3 $s cobor ochii n pmnt de rusine dac asta ar fi realitatea. "ar nu!i pot atrage
spre interesele mele pentru c tofi au fost initial oamenii mei. Eu i!am druit $rmatei si acum
sunt ai trii.
C$R(*3 hm, pn la urm ai gsit un miloc s!ti asiguri controlul si n $rmat. $sta mi!a
scpat din vedere. Eu tot nu te nteleg7 5rei s fii stpnul acestei tri cu orice pret9 Ce astepti s
primesti9
#R=+I$N)3 'unt nationalist, n mine trieste o smnf imposibil de ars.
C$R(*3 si pentru asta trebuie s!i ursti pe strini9 Este o atitudine absurd. $m dat toate
probele de dragoste fat de acest popor. Nu cred c merit bnuiala din partea primului!ministru.
#R=+I$N)3 'untem ntr!un moment de mare bucurie, 'ire. tara a cucerit independenta sa cu
arm n min. 'unteti conductorul unei tri libere. ' ne bucurm si noi.
C$R(*3 Nu pot avea prieteni aici. $r tre&i imediat invidii, ur, conspiratii. "ar am sperat s pot
avea aliati. +u refu&i cu ncptn2re aceast aliant, ti place rolul de rival. Gresesti.
"IN$'+I$ #R=+I$N) 1 A/B
#R=+I$N)3 5oi avea ntotdeauna un sentiment n plus. Eram ntr!o noapte la 0lorica si s!a
strnit vntul. Ceva m!a tre&it din somn ntr!o mare spaim. Gndul c vntul acela va rsturna
podul nostru de pontoane de la +urnu 4gurele m!a rscolit toat noaptea. "imineat, cnd m!am
uitat n oglind, albisem.
C$R(*3 Nu este nationalismul acel sentiment n plus pe care eu nu!, pot avea. Este pasiunea.
Pui prea mult pasiune, #rtianu. $r&i ca o tort si vei arde foarte repede. Eu am nevoie de
dumneata cel putin &ece ani de!acum ncolo. Poporul va alege ntre noi.
#R=+I$N)3 +e amgesti, 4ria +a. Cnd a c&ut Plevna, poporul s!a adunat n fata casei mele,
nu n curtea palatului.
C$R(*3 #ismarcN mi!a spus la plecare, acum doispre&ece ani, s nu astept nici o recunostint de
la poporul rom2n.
#R=+I$N)3 Ciudat7 4ie #ismarcN mi!a scris s nu m astept la nici o recunostint din partea
6ohen&ollernilor7
C$R(* ;dup o pau& de usoar surprindere<3 #ismarcN ne lucrea& pe amndoi7
#rbatii i&bucnesc n rs si relatia lor se destinde subit. Carol i ntinde lui #rtianu o cup de
sampanie.
C$R(*3 0elicitri, #rtianu7 "umne&eu a vrut s nu ne putem iubi, dar s suferim mpreun.
#R=+I$N)3 ti multumesc, 'ire, pentru independenta patriei mele.
C$R(*3 +otusi, as dori s cunosc mcar pe ofiterii de informatii care mi descifrau telegramele.
$veau un scris curat si elegant. Erau doi, nu!i asa9 )nul descifra cu creionul albastru, cellalt cu
creionul rosu. Cine sunt9
#R=+I$N)3 Persoanele cele mai apropiate de mine. 'ingurele n care am avut ncredere tot
timpul r&boiului.
C$R(*3 ' mi!i aduci mine noapte n secret la palat.
#R=+I$N)3 'unt aici. I!am lsat n antecamer.
A/1 I $le% 4inai 'toenescu
C$R(*3 'unt mbrcati civil97 "e ce le iei bucuria de a primi decoratia pe uniforma de lupt9
#R=+I$N)3 $gentii care v descifrau telegramele secrete n!au nevoie de uniform.
Iese, lsnd usa ntredeschis. Carol ia de pe mas o decoratie sl asteapt ntr!o po&itie solemn
aparitia ofiterilor. Pe usa salonului intr Ion #rtianu mpreun cu copiii si, 'abina ;,1 ani< si
Ionel ;,B ani<.
#R=+I$N)3 Ei sunt ;i mpinge n fatK Ionel se nclin, 'abina face o re verent.<
C$R(* ;uimit<3 #ine, dar sunt niste copii7 #R=+I$N)3 Nu am ncredere n nimeni.
Carol las decoratia pe mas, se apropie de copii si si scoate din piept decoratiile germane pe
care le asa& pe pieptul celor doi. $poi le d mna si le spune3 >0elicitri, domnisoar
sublocotenent7 0elicitri, domnule sublocotenent7@. )sa se deschide din nou si seful de cabinet
anunt pre&enta col. 'achelarie cu o veste urgent. #rtianu i scoate pe copii si revine mpreun
cu 'achelarie.
'$C6E*$RIE ;i ntinde telegrama<3 4ria +a, o telegram de la agentul nostru la
Constantinopol. Rusii s!au nteles cu turcii la '2n 'tefano fr noi.
C$R(* ;dup ce citeste<3 Rusii sunt politicosi, dar niciodat leali.
'$C6E*$RIE3 4ria +a, trupele rusesti din #ucuresti s!au pus n miscare. (cup po&itii la
bariere.
C$R(*3 5a fi un scandal international.
#rtianu se smulge de lng2 ei si trece n salonul alturat, unde ofiterii petrec. Glgia lor se
opreste brusc.
"IN$'+I$ #R=+I$N) I A/.
#R=+I$N) ;tipriveste o clip<3 "omnilor, r&boiul nu s!a ncheiat.
#ucuresti, aceeasi noapte
+rupe rusesti m2rsluiesc pe str&ile orasului. *a o barier, desi ofiteri rom2ni si rusi stau de
vorb, comandantii rusi i despart si i ndeprtea& pe rom2ni, ncepe ocupatia rus asupra
#ucurestiului. Curtea palatului domnitorului este invadat de soldati. *a Capsa petrecerea este
spart si mesenii sunt scosi n strad, ntr!o piat, tranii care dorm pe sacii cu legume sunt tre&iti
din somn de soldatii rusi care sparg sacii si fur. ( tranc tnr este violat. +rsurile sunt
oprite si cltorii sunt dati os. Erau trei tineri veseli care petreceau cu sampanie victoria. Este
devali&at un depo&it de vinuri. Editura lui C. $. Rosetti este ocupat, rafturile cu &aturi rsturnate,
Rosetti lovit. Carada mpreun cu ctiva oameni vin cu torte n fata consulatului rus. #rtianu
trece printre ei pn n fata portilor. 't o clip apoi porunceste3 >"rmati portile7@ Portile sar din
ttni cu toat mpotrivirea gr&ii ruse. #rtianu si Carada urc n apartamentul lui Nelidov,
consulul rus la #ucuresti. $cesta tocmai se bg n pat cnd este atras de &gomotul din curte. 'are
la fereastr n cmas de noapte, dar usa se deschide brusc si #rtianu apare ameninttor. Carada
rmne n us.
#R=+I$N)3 Porunceste s retrag trupele imediat din oras. $cum7
NE*I"(53 "omnule #rtianu, ati violat teritoriul consulatului. N!aveti nici un respect9
#R:+I$N)3 Ce respect s am fat de niste trdtori9 Nu v tineti cuvntul. 'unteti o rusine
pentru Europa.
NE*I"(53 Prsiti imediat consulatul. 5oi anunta 'anNt!Pe!tersburgul.
A// R
#R=+I$N)3 Pi tu cre&i c mai iesi viH.i de aici9 ;n cldire oamenii lui Carada i ncuie pe
servitori n camere.< Porunceste imediat s ias trupele din oras7
NE*I"(53 (rdinele le!a dat printul Gorceacov. Rusia a nvins +urcia si ntelege s ocupe
teritoriul cucerit.
#R=+I$N)3 Ne vom bate. ( s v aruncm din oras ca pe niste lturi.
NE*I"(53 Ca pe cini v mpuscm. $ici este teritoriul tarului.
#R=+I$N)3 5eti plti pentru trdarea asta. 'ecole de!acum ncolo rom2nii i vor blestema pe
rusi. ( s v scuipe de cum puneti piciorul n tara asta. 5oi avea gri s v ias porcria asta pe
nas.
Prseste ncperera trntind usa. n curte i spune lui Carada3 >'coate!, pe Carol din oras@, n
urma lui, aghiotantul lui Nelidov nvleste speriat n apartament. Nelidov priveste pe fereastr
plecarea lui #rtianu si i spune aghiotantului3 >(mul sta trebuie s dispar@.
*a o barier, Rochit conduce un furgon al dr. "avila. $cesta este nuntru cu ctiva rniti. "e
fapt, sunt ofiteri degi&ati ! Candiano!Popescu, Pillat, 'achelarie. Carol este cu ei, deghi&at n
sanitar. +rec dup o verificare sumar. Rusii de la barier sunt beti.
Paris ,-T-
"umitru #rtianu asteapt ntr!un apartament de hotel sosirea lui Paul #ataillard ;/D de ani<, care
a avut o ntlnire cu masoneria. Paul apare cu o min ngriorat.
")4I+R)3 E de ru, nu!i asa9
P$)* ;se de&brac si cade ntr!un fotoliu<3 +oti i vor pe rusi afar. Nimeni nu v recunoaste
independenta.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A/T
")4I+R)3 Paul, stii care este problema mea9 Eu am fost mpotriva ntelegerii cu rusii, dar
acum trebuie s plede& pentru solutia lui Ion.
P$)*3 #ismarcN este cel mai ferm. 5rea rscumprarea cilor ferate. $nglia i vrea pe rusi afara
si Rom2nia napoi n Imperiul otoman.
")4I+R)3 0ranta9
P$)*3 $lianta Israelit v!a fcut praf. (po&itie total pn nu anulati articolul sapte din
Constitutie.
")4I+R)3 Nu putem accepta transformarea 4oldovei ntr!o patrie a evreilor. Ni se urc tara n
cap. Ce vor ei este o surs permanent de r&boi civil.
P$)*3 $rgumentul lor a fost &drobitor3 un cmin evreiesc este cel mai bun &id ntre voi si rusi.
")4I+R)3 'untem legati de mini. Ion va ridica poporul.
P$)*3 $r fi un de&astru. 4arile Puteri nu vor recunoaste tratatul de la '2n 'tefano si vor
convoca un congres la #erlin. ' nu faceti nici o miscare pn atunci.
#ucuresti, parcul 6erstru
ntr!un chiosc din Parcul 6erstru, Carol I, Ion #rtianu, 4ihail ?oglniceanu, Eugen Carada,
col. *ecca si ofiterii de stat maor anali&ea& situatia ocupatiei ruse asupra #ucurestiului.
*ECC$3 Cea mai important manevr a fost scoaterea militarilor nostri din oras. Nu ne!am putut
retrage n formatie, asa c am ordonat s ias fiecare de capul lui si s se regrupe&e n afara
#ucurestiului. nuntru au rmas Politia si agentii. $ doua manevr ar fi s putem nconura
orasul pe dinafar cu trupele noastre, construind un alt inel de ncercuire.
C$R(*3 $vem attia oameni9 (rasul s!a mrit.
A/- P
*ECC$3 $sta este si problema. Noi dea am demobili&at, oamenii s!au dus dea n satele lor. Cei
care n!au apucat s fie demobili&ati nu mai au rbdare.
#R=+I$N)3 $r trebui s le dm un scop. Eu cred c armata trebuie concentrat ntr!un loc si
pus n po&itie de lupt. tranii vor ntelege c r&boiul nu s!a terminat.
*ECC$3 $r fi solutia concentrrii n (ltenia. 0acem una!do!u manevre, dup care naintm spre
#ucuresti. Rusii se vor aduna pentru a ne face fat si vom avea o confruntare direct.
C$R(*3 Care este raportul de forte 9
*ECC$3 'untem mai multi.
C$R(*3 E clar7 "omnilor, vom angaa lupta. Rusii trebuie nfrnti mcar ntr!o btlie care s
atrag atentia Europei asupra situatiunii.
?(G=*NICE$N)3 Ne!ar fi de mare folos n fata Congresului de la #erlin.
#R=+I$N)3 Propun ca 4ria +a s mergi imediat la Craiova, n fruntea trupelor. "e #ucuresti
ne vom ocupa noi.
#ucuresti, &iua si noaptea
Carada organi&ea& re&istenta orasului. El are o ntlnire cu mcelarii ntr!un depo&it de carne.
C$R$"$3 Cnd transati carnea, separati halcile pentru unittile rusesti. Nu trimiteti carnea lor la
un loc cu a populatiei, n mcelrii si la restaurante s dati carne bun. Pe cea a rusilor o otrviti.
si nc ceva3 la mesele ofiterilor rusi s dati carne de cine. Cere rusul iepure, i dati pisic.
*a masa unui general rus sunt multi invitati n uniform. 4nnc si petrec. "ou femei de lume
se privesc semnificativ, si fac semne.
'ecvent din popota unei unitti rusesti. Ctiva ofiteri, pe rnd, se prbusesc de la mas n spasme.
'e stmeste panica.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R A/E
ntr!o cas de tolerant prostituatele sunt adunate de *u%ita 0lorescu ;.D de ani<, care le vorbeste.
*)FIt$3 "oamnelor, am rmas singure. #rbatii nostri au murit pe cmpul de lupt. Ei sunt acum
trdati de rusi. 5!au ocupat orasul. #rtianu a poruncit ca orasul s fie lsat n seama voastr.
'unteti stpnele #ucurestiului. Puneti mna pe el si
ocupati!,.
( PR('+I+)$+=3 $vem voie s lucrm si n centru9
*)FIt$3 Peste tot. n oras s!au strnit bolile. E sifilis. stiu c ceea ce v cer este grav si
neomenesc. 5 cer s!i mbolnviti pe rusi, s nu v atingeti de rom2ni si s nu v tratati. Este un
sacrificiu suprem. )nele dintre voi vor muri.
'cene de orgie.
ntr!o mahala tigneasc, Rochit a adunat tiganii. $lturi de el este un bulibas tipic, cu mustti
enorme si plrie de spoitor.
R(C6It=3 #, fiti atenti la mine aicea. '!a dat drumuH la ul. *ucrm mn n mn cu Politia. E
rusii plini de ruble c au terminat r&boiul si le!a dat tarul soldele. Pe ei7
tIG$N3 Cupne, au efuit casele rom2nilor. $u luat tot, aur, argint, ceasornice.
R(C6It=3 *e smangliti fr numr, i lsati goi. '!i vd pe muscali n curul gol pe str&i. "ac
i prindeti pe la mahala, le luati gtul. ' n!ascundeti hoitul. ' rmn la vedere.
'cene de hotie n piat, la maga&in. *a o intersectie de ulite &ace trupul unui ofiter rus cu gtul
tiat. Patrula ocupantului care l gseste se r&bun pe familiile tiganilor. *e devastea&
cocioabele, mpusc un btrn. 0ierarii iau ciocanele si se ncaier cu ei. 'cenele sunt e%presia
reactiei autentice a Capitalei la ocupatia rus din ,-T-, sabotarea ocupantului trdtor fiind
generali&at.
ATD P
"in acel moment, conform mrturiilor culte ale vremii, ntre rom2ni s!a declansat fenomenul acut
de rusofobie.
#erlin. Congresul de Pace
*a masa lung a tratativelor #ismarcN, ministrul de e%terne al 0rantei, Wadington, ministrul de
e%terne al $ngliei, lord #eacons!field, cancelarul rus Gorceacov si secretarii lor. )nul dintre
secretari citeste proiectul re&olutiei, cu voce trgnat, de birocrat
'ECRE+$R3 'e propune retrocedarea de ctre Principatul Rom2niei ctre 4.'. mpratul Rusiei
a portiunii de teritoriu din #asarabia care a fost desprtit de Rusia n urma ;ratatului de la Paris
din ,-./. +eritoriul se mrgineste la apus cu talvegul Prutului, iar la mia&&i cu talvegul bratului
Chiliei si cu gura 'tari!'tam!bulului. Insulele formnd "elta "unrii, precum si Insula serpilor,
sangiacul +ulcei, cuprin&nd districtele Chilia, 'ulina, 4ahmudia, Isaccea, +ulcea, 4acin,
#abadag, 6rsova, Constanta, 4edgidia sunt ntrupate cu Rom2nia. Principatul mai primeste
afar de aceasta tinutul situat la sudul "obrogei pn la o linie care, plecnd de la rsrit de
'ilistra, rspunde n 4area Neagr, la mia&&i de 4angalia. *inia granitelor se va fi%a, la fata
locului, de comisiunea european instituit pentru delimitarea #ulgariei...
Pe msur ce secretarul citeste ultimul paragraf, camera se retrage si vocea se pierde n ecoul
slii. Camera urc peste asistent si aunge ntr!o lo unde Ignatiev este alturi de Elena Ghica.
Elena i arunc o privire dulce. Ignatiev se apleac de pe scaun si i srut mna. Ct si tine rusul
capul aplecat, Elena si schimb sursul n unul rece, ucigtor.
#erlin. 6otel Imperial
n camera de hotel, Ion C. #rtianu si 4ihail ?oglniceanu stau la mas si beau tuic. 'unt
amndoi n cmas, ca ntre prieteni. ( usoar ameteal de pe urma buturii le!a de&legat limba.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P AT,
Pe mas se afl proiectul +ratatului de la #erlin, cu articolele 1. si 1/ ncercuite cu rosu.
#R=+I$N)3 Ce facem cu stia, 4ihalache9 Ne dau "obro!gea si ne iau #asarabia.
?(G=*NICE$N)3 4i, Ioane, tu chiar cre&i c noi putem lua #asarabia de la rusi la congresul
sta9
#R=+I$N)3 "ac ne!am putea ntelege cu #ismarcN, eu cred c da. Pe france&i i ntoarcem. Pe
engle&i i pltim.
?(G=*NICE$N)3 Nu, eu m gndeam la altceva. *um #asarabia. si ce9 4i bgm cteva
&eci de mii de evrei n _ar, rusi, ucrainieni, bulgari. Ce dracuH facem cu ei9 4ai mare beleaua.
#R=+I$N)3 i asimilm.
?(G=*NICE$N)3 0ugi, m, de aici7 Noi n!am fost n stare s!i ducem la scoal pe rom2ni.
#R=+I$N)3 i dm afar.
?(G=*NICE$N)3 Ca s!ti ridici iar Europa n cap9 Nt7 4ai bine facem pe victimele si lsm
timpul s treac. )rlm, plngem... Ne!au efuit de pmntul nostru, fratilor7 Rom2nia trdat... o
tinem asa. tine minte ce!ti spun eu3 n dou&eci de ani ne!o dau ei, #asarabia, dup alt r&boi.
#R=+I$N)3 Cum s m duc eu acas si s le spun rom2nilor c am lsat s o ia9 +u ti dai
seama ce!or s sr conservatorii n capul meu9
?(G=*NICE$N)3 Iau asupra mea. 4!au scuipat de attea ori c nu mi se mai vede fata de
flegme.
#R=+I$N)3 #, si ct mi doream s iesim nvingtori din chestia asta7 Primul lucru3 rdeam
ctiva acas si fceam liniste. "ar eu tot cred c!, putem ntoarce pe #ismarcN. Rscumprm
cile ferate si ne d ce vrem, neamtuH.
?(G=*NICE$N)3 stii ce mi!a spus, al naibii hipopotam9 Cic rom2nii l interesea& ct paharul
lui de bere, cnd e gol.
#R=+I$N)3 +rebuie s i!o tragem IuH sta. 4ie mi!a &is c sunt indolent.
ATA R
?(G:*NICE$N)3 6ai, nu ma!nnebuni7
#R=+I$N)3 "a. Eram la mna lui cu armamentul. C am luat dou mii de pusti n plus nepltite.
?(G:*NICE$N)3 si era adevrat9
#R=+I$N)3 hm7 Carada nu s!a putut abtine. +rebuia s!mi apr omul.
?(G=*NICE$N)3 $u&i, hai s vedem ce!au scris stia aici. ;"eschide mapa.< $u pus si o hart.
0ii atent3 asa cum au redactat actul, ei &ic c ne dau "obrogea n schimbul #asarabiei. $ici au
fcut o greseal. ( putem specula.
#R=+I$N)3 i spulber7 $m adus cu mine hrisoavele lui 4ircea din secolul FI5.
?(G=*NICE$N)3 Prt7 i doare n cot de 4ircea cel #trn. 6ai, Ioane, termin cu hrtoagele
astea. $cum e nevoie de diplomatie."ac ni se d "robogeaSn schimbul #asarabiei... =9 =9
#R=+I$N)3 nseamn c recunosc c au luat!o de la noi.
?(G=*NICE$N)3 Pi ve&i7
#R=+I$N)3 #, a naibii lighioan de om esti. "e unde ti!a crescut fie capul sta destept pe
umeri9
?(G=*NICE$N)3 "e la femei. Noi suntem mici copii. "eci, las!i n pace s!o ia. Noi n!o dm,
protestm.
#R=+I$N)3 5e&i c e bun la ceva si hrisovul lui 4ircea cel #trn9 Ia d harta aia s vd.
;Cercetea& cu atentie harta, apoi se uit atent pe te%t.< $u&i, stia au mai &brcit!o ntr!un loc. n
"obrogea, granita se trasea& >la mia&&i de 4agalia@. Ct, pn unde9 *um ct vrem de la
bulgari9
?(G=*NICE$N)3 5ine o comisie european...
#R=+I$N)3 i mbtm, le dm fetite...
?(G=*NICE$N)3 Ioane, prea mult n!o s tin cu smecheriile. $i ncredere n mine. *e!am
studiat politica timp de dou decenii. 'unt slabi. "au solutii ca s scape de o gri. Nu vd mai
departe de unu!doi ani. Noi nu avem armatele lor. Noi
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ATB
avem de partea noastr timpul. 0i!tu, Ionel, o s!i beleasc pe stia ntr!o &i. $sa trebuie s
gndim3 c lsm ce e mai bun pentru copiii nostri.
#R=+I$N)3 si tu vrei ca un ccnar de sta rus sau austriac s vin ntr!o &i la fi!miu, s!i scoat
actul sta din geant si s!i arate3 uite ce a fcut taic!tu, a dat #asarabia9
?(G=*NICE$N)3 Nu, dac i lasi mostenirea ntreag. "in H-,A nu mai avem #asarabia, dar
am luptat mereu pentru ea. i lasi mostenire misiunea asta.
#R=+I$N)3 4am, ce!o s m mai nure fi!miu7 #ine, dar facem scandal. 4 lasi s!i
bestelesc.
?(G=*NICE$N)3 +e las. +u dai tare, eu i iau cu bi!nisorul.
#R=+I$N)3 #ine, suntem ntelesi. Pe #ismarcN l menam. 4ai e nevoie de el.
?(G=*NICE$N) ;ncepe s se mbrace<3 0acem un memoriu. ' rmn scris.
#R=+I$N) ;arat i aer<3 #rtianu si ?oglniceanu au spus nu Congresului de la Paris.
?(G=*NICE$N)3 +e!ai pilit. E Congresul de la #erlin.
#R=+I$N)3 $sa e7 6ai s dm cu ap rece pe noi.
?oglniceanu si scoate haina, apoi cmasa si se duce la lavoar. Cei doi rom2ni se spal pn la
bru, tipnd si blcindu!se.
n fata usilor nalte ale Congresului, Ion C. #rtianu si 4i!hail ?oglniceanu, mbrcati
impecabil, asteapt s intre. 'unt umr lng umr. 'e privesc &mbind.
?(G=*NICE$N)3 $m o gselnit. Carol e sechestrat de rusi la #ucuresti.
#R=+I$N)3 E adevrat9
?(G=*NICE$N)3 Nu, dar stii cum merge telegraful ast&i.
AT1 P
Pufnesc n rs abia stpnit. )sierul iese si i anunt solemn.
?(G=*NICE$N)3 Ioane, te!am admirat ntotdeauna, chiar dac ai fcut pe nebunul.
#R=+I$N)3 4ihalache, te!am invidiat mereu pentru femeile tale. Cum faci9
Intr amndoi n fort n sal. #rtianu trnteste mapa cu acte pe masa lung la care sunt invitati
s!si sustin pledoaria, si descheie haina si si prinde degetele de vest.
#R=+I$N)3 (norabili membri ai acestui Congres. "omnilor7 Pentru o natiune mic, asa cum
este Rom2nia, puterea const n constiinta drepturilor sale. ( natiune care pierde constiinta
drepturilor sale nu are viitor. $sadar, poate s vin Europa ntreag astSi s ne ia #asarabia
;reactie a delegatiei ruse<, noi nu o dm. Rspunsul nostru este N)7, domnilor. $ti au&it bine3
N)7 N)7 N)7 ;ntregul Congres freamt, secretarii protestea& pe un ton sc&utK #ismarcN
surde.<
?(G=*NICE$N)3 0r ndoial c naltii repre&entanti ai acestei adunri au chib&uit cu atentie
pentru a gsi o solutie de compromis. Pentru c asta s!a ntmplat aici3 un compromis. Ceea ce v
rog nu este s ndreptati un lucru gata udecat. 5 cer s nu uitati c pentru #asarabia au curs
valuri de snge rom2nesc n #ulgaria.
#ucuresti, vara anului ,-T-.
(rasul pare bntuit de cium. 'tr&ile sunt pustii. 0ocuri ard pe la colturile lor. Noroi, gunoaie,
sobolani. Grupuri de hoti efuiesc cadavrele. 0emeia de *ume i asist. Pseste nalt, cu
vesminte care sugerea& culorile nationale, dar &drentuite. +rec furgoane cu militari rusi morti.
$poi trupe de&odonate care se
"IN$'+I$ #R:+I$N) R AT.
retrag din oras. "e la fereastra consulatului, Nelidov priveste acest peisa al nfrngerii.
NE*I"(53 Ne!a &drobit fr s trag un foc. #lestemat
oras7
'ECRE+$R ;cu pustiile pe fat<3 $vem pierderi mari. Ne!au
umplut de boli.
NE*I"(5 ;se ntoarce spre el<3 (mul sta trebuie s piar.
n cmp deschis, $rmata rom2n cu domnitorul Carol I n frunte naintea& n formatie compact
spre #ucuresti.
*a sediul PN* are loc prima sedint de guvern dup Congresul de la #erlin. 'unt pre&enti C. $.
Rosetti, ". $. 'turd&a, col. *ecca, 5asile #oerescu, 4ihail ?oglniceanu, "umitru #ruHanu,
primarul #ucurestiului, dr. C. "avila, 5asile Conta ;BB de ani< noul ministru al Educatiei
Nationale.
I(N C. #R=+I$N)3 "omnilor, am avut doi ani grei. "ar sunt n spate. '!i uitm. Ne!am reunit
ntr!o capital eliberat pentru a ridica din nou tara din temelii. "octore si tu, "umitre, introduceti
carantina si curtati orasul. "oamna Elisabeta va vi&ita spitalele. Rosetti, aduci arhitecti de la
Paris si croiti bulevarde, cartiere, cldirile centrale.
*ECC$3 "omnitorul doreste s intre cu armata n oras si s defile&e. ' organi&m arcuri de
triumf la bariere.
I(N3 ' mai stea putin n tabr. (rasul trebuie curtat. ' nu intre n cocina asta. "omnilor,
sedintele Parlamentului vor fi reluate cu o tem dureroas. 4arile Puteri ne conditionea&
recunoasterea independentei de anularea articolului sapte din Constitutie. 'untem nevoiti s dm
cettenie evreilor. ;$nimatie printre ministri.<
R('E++I3 +rebuia s o facem de mult. Comunitatea israelit si!a trimis tinerii ei n armat.
Evreii au luptat sub
AT/ P
drapelul tricolor. $poi, v anunt c au dat bani pentru r&boi. #ani multi.
". $. '+)R"8$3 Problema nu este guvernul. Noi aici ne putem ntelege. "ar Parlamentul este
ca un lup hmesit. 'e va rentruni si va ataca n fort situatia reSultat n urma Congresului de la
#erlin. Pierderea #asarabiei, evreii, cile ferate...
I(N3 "a, avem si problema asta. Cile ferate trebuie rscumprate. 'untem ntelesi cu #ismarcN
s recunoasc independenta Rom2niei dac rscumprm actiunile. ! G
R('E++I3 =sta e santa.
I(N3 stiu.
?(G=*NICE$N)3 +otusi, problema cheie rmne re&olvarea situatiei evreilor. $m semnale din
toate capitalele. Nu e%ist dubii3 dm cettenie evreilor, ni se recunoaste independenta.
I(N3 'untem supusi unui dublu santa. Nu avem ncotro, dar, cu gloria pe care o are Carol acum,
cu inteligenta mea si cu siretenia lui 4ihalache, cred c suntem n stare s ntoarcem porcria asta
ntr!un triumf.
R('E++I3 "e data asta esti prea optimist, Ioane.
Ion C. #rtianu se ridic de la mas si se duce la unul dintre pereti acoperiti cu o draperie. " la o
parte draperia si de&vluie tabloul mare >Rom2nia revolutionar@ a lui "aniel Rosenthal.
I(N3 Ce vedeti aici9 ( rom2nc nvesmntat n drapelul national. +rsturi ferme, frumusete,
eroism. Ei bine, eu vd n aceast imagine un evreu ! "aniel Rosenthal. Pictorul sta ne!a urmat
n e%il, a suferit de foame alturi de noi, apoi s!a crestinat si si!a luat numele Constantin. *!a luat
de la Rosetti. n ,-.,,!am trimis cu manifeste rom2nesti pentru fratii nostri din +ransilvania. $
fost prins de unguri, torturat la Pesta si asasinat n celula nchisorii. Nu a scos un cuvnt. Ne putea
pierde pe toti, numai pentru faptul c sngele lui era al lui Israel si nu al lui 6ristos. $ pictat asta
cu suflet de rom2n.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R ATT
?(G=*NICE$N) ;dup un moment de tcere respectuoas<3 Eu vd lucrurile mai pragmatic.
$r fi o greseal s!i gonim pe evrei acum. $u tot comertul trii n mn. '!au ase&at n toat
economia rom2neasc. Eu vd o sansa pentru de&voltare general cu ei n tar, cetteni, ntr!o &i
vor pleca spre Pmntul 0gduintei. Pmntul nostru n!au cum s!, ia cu ei.
'+)R"8$3 Propun s naintm Parlamentului proiectul de modificare a Constitutiei. ;Ridic
bratul la votK ceilalti, pe rnd, mai repede sau mai ncet ii imit gestul.<
4osia 0lorica
Pia #rtianu si $nica 0urduescu aranea& camerele pentru cei T copii ai lui Ion C. #rtianu. 4ai
nti camera ultimelor fete3 4ria ;,D ani<, +atiana ;- ani< si Pia ;/ ani.< $ doua ncpere este a
bietilor "inu ;,B ani< si 5intil ;,A ani.< ( camer este a 'abinei ;,. ani< si alta a lui Ionel ;,1
ani.< "ialogul ncepe n camera fetelor.
$NIC$3 'unt nghesuite. 4riei i trebuie dea o camer. si tu, femeie, prea ai puit n fiecare an.
PI$3 Nu se satur. 5rea ntr!una.
$NIC$3 E chiar asa de vnos9 *a aproape sai&eci de ani9
PI$ ;enata<3 Cnd vine acas... noapte de noapte.
$NIC$3 $sta numai puterile alea de Elena si *u%ita ,!au nvtat, l tin n vigoare ca pe un
armsar.
PI$3 E, dad $nica, alea sunt n strintate. Nu, asa e smnta lui.
$NIC$3 +oti au fost brei n familie, dar sta i ntrece ca o gonet. l e%cit politica. E o chestie
de putere. Poate dac pierde guvernul, i cade si lui...
PI$3 "e unde9 'e stabileste aici si m ia de odihnit.
$NIC$3 (dat si odat trebuie s se termine. El nu se uit9 5 mai trebuie o cas pentru copii.
AT- R
PI$3 Poate #rtianu se nvoieste s trimit pe 'abina si pe Ionel la scoal n #ucuresti.
$NIC$3 $vea dreptate, srmana $na "avila. +e slbticesti aici. $cum Ionel e mare. +rebuie s
v mutati la #ucuresti. *a ur!ma!urmei, esti sotia primului!ministru7 ' stii c m tin de capul lui.
PI$ ;brusc<3 5ine7
$NIC$3 5ai ce m!ai speriat7 +u nu esti ntreag, femeie.
#rtianu coboar din trsur si urc n cerdacul conacului. Copiii i sar n ntmpinare, se agat de
hainele lui. Ionel i srut mna, 'abina este srutat pe crestet.
PI$3 Copiii sunt... ,
I(N3 5d, sunt sntosi. "!mi o ciorb.
$NIC$3 5ii, poruncesti, o faci pe tiranul.
I(N ;Intr n cas cu copiii droie dup ei<3 Ce aveti9 Ce ati pus la cale9
$NIC$3 Nu mai e loc n cas. $cuH dou&eci de ani eram singuri.
K
I(N3 "e asta am venit. Ne mutm la #ucuresti.
Copiii sar n sus de bucurie si pornesc alergatul prin cas. $ni!ca, bucuroas, se ia dup ei. Ion
ntoarce un chip sever spre Pia3 ,,$m spus ciorb7@ 0emeia se duce imediat, cu capul n pmnt.
#R=+I$N)3 ;spre Ionel< Ce faci, m9 I(NE*3 Gndesc.
#ucuresti, 1 iulie ,-T-K atentatul asupra lui I. C. #rtianu
Primul!ministru Ion C. #rtianu iese dintr!o sedint furtunoas a Camerei, n spatele lui se aude
hrmlaia deputatilor. 'ubiectul este propunerea guvernului de modificare a Con!
"IN$'+I$ #R:+I$N) P ATE
stitutiei n favoarea evreilor. $cu&atii asupra afacerii Cilor ferate cad ploaie peste capul
liberalilor. Ion C. #rtianu prseste nervos cldirea. Ia o trsur condus de un muscal. $cesta o
ia pe o strad ngust si dintr!o dat ncepe s dea bice cailor, alergnd la vale nebuneste. *a un
moment dat, muscalul sare de pe capr ntr!o claie de fin de pe margine. Este autat de doi
complici s se ridice.
+rsura se striveste de un &id si #rtianu cade fr simtire pe caldarm, cu o ran urt la cap.
Primul!ministru rmne asa mult timp, desi n ecoul str&ilor se aud copii ucndu!se. ( minge de
crp aunge pn la el. 'e vd picioarele unui copil descult, ulite de oac. 0uge. $par acum
picioarele unor oameni maturi, l recunosc. 5d trsura si caut cadavrul muscalului, nteleg c
este un atentat al rusilor, l ridic pe #rtianu si duc trupul n casa unei femei. 4ahalagii ies n
strad urlnd3 >*!au omort pe #rtianuuu7 Rusii ,!au omort pe #rtianuuu7@ *ocuitorii se adun
purtnd arme albe. #rtianu este n casa unei ghicitoare. 0emeia ,!a ntins pe un pat, i!a ngriit
rana si i!a pus o compres improvi&at pe frunte. Rosteste o incantatie deasupra capului su si
brbatul rspunde cu un refle% mecanic. Este readus la viat. $pare n grab, cu o trsur, dr.
"avila. l consult, vorbeste cu el.
"$5I*$3 $i o ran urt la cap, fractur la mna sting si o dislocare de umr. +e doare aici9
Rabd7 ;SSH smuceste umrul, #rtianu url, "avila i administrea& un calmant<. E mna rusilor9
;#rtianu confirm, dnd din cap<.
$far, grupuri de orseni se strng din ce n ce mai repede, pe msur ce se rspndeste &vonul.
)n grup evident organi&at si condus de Carada atac acum consulatul rus. Geamurile sunt sparte
cu pietre. )sile sunt mpinse cu berbeci. 'e scandea&3 $sasinii7 $sasinii7 n interior, Nelidov,
secretarul su si alti functionari distrug documente ntr!o stare de asediu e%trem de violent.
'ecretarul l convinge pe consul s fug printr!o sub!
A-D P
teran. $colo este asteptat de conductorul trsurii lui #rtianu si de cei doi complici. 5orbesc
ruseste. #ucurestenii ptrund n cldire, n timp ce consulatul Rusiei la #ucuresti este devastat,
Carada caut dove&i ale actiunilor de spiona . Culege hrtii arse, dosare intacte, liste de nume. Pe
o astfel de list apar nume de oameni politici rom2ni si n dreptul lor sumele cu care sunt pltiti.
Grigore 'turd&a este cap de list.
#rtianu este acum ntr!un salon al spitalului Coltea. "r. "a!vila l aduce pe Ionel la patul tatlui
su. Copilul duce n brate un buchet de trandafiri galbeni. "avila i las singuri. #rtianu
primeste florile si le admir. Ionel se asa& pe marginea patului.
#R=+I$N)3 $ceasta nu este prima lovitur pe care o primesc de la rusi. $cum s!a ntmplat s
fie direct, pe pielea mea. "umne&eu m!a ocrotit, dar ei nu se vor opri.
I(NE*3 Ce au cu tine9
#R=+I$N)3 Cu mine personal, nimic. $u ceva cu Rom2nia. Iar eu sunt acum Rom2nia. 5e&i tu,
fiule, tara asta a crescut ca un trup de mai multe ori n istorie. "e fiecare dat cnd a avut si un
cap, vecinii s!au cutremurat. 4ircea cel #trn, stefan cel 4are, 5lad tepes, 4ihai 5itea&ul...
Capetele astea le!aupus mari probleme. $u ncercat s le rete&e. "ac ratau, urmau r&boaie grele
cu noi. "ac reuseau, urmau ani lungi de sclavie pentru noi. Rusi au nvtat cel mai bine lectia
istoriei.
I(NE*3 si dac tu mori, ei o s fie stpni aici9
#R=+I$N)3 $sa ar vrea. "ar numai ca s treac mai os cu armatele...
I(NE*3 n #ulgaria.
#R=+I$N)3 si mai os, n tara 'fnt. Rusii vor s elibere&e Ierusalimul de pgni si pentru sta
lupt de secole s aung la el.
I(NE*3 si de ce nu se duc prin $sia9
#R=+I$N) ;&mbmd<3 Ce note ai la Geografie9
I(NE*3 Numai &ece.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A-,
#R:+I$N)3 'e cunoaste. Rusia este o tar mare. Ea are un sentiment pe care noi nu!, avem3
imperiul. '!au nvtat s fie stpni, s cucereasc. ( nfrngere i nfurie.
I(NE*3 $sta nseamn c nu se vor lsa pn nu te vor omor.
#R=+I$N)3 $s vrea s te obisnuiesti cu gndul sta, fiule. )n brbat care alege calea politicii
trebuie s!si fac testamentul din prima &i. Politica nseamn s porti n suflet crucea poporului
tu si n mn propria ta cruce, n &ece ani de acum ncolo va trebui s iei si tu deci&ia asta. "e
voi cdea eu, tu s ridici crucea ta deasupra rom2nilor.
I(NE*3 "e ce nu pui s te p&easc9 Nenea Carada e gata s te apere cu pieptul lui.
#R=+I$N)3 )n brbat politic adevrat mbrac singur cmasa mortii. $r fi nedemn s plteasc
alt om pentru viata mea.
I(NE*3 $gentii Politiei sunt pltiti...
#R=+I$N)3 E mai periculos s reuseasc un atentat atunci cnd esti p&it, nseamn c sistemul
e slab, tara e umilit, mic si neautorat. Pe cnd asa... "ac rusii au ncercat atentatul sta
nseamn c sunt disperati, nseamn c am nvins. 'unt slabi. 4 voi scula din acest pat si voi
ncepe lupta pentru #asarabia. ;"uce florile la nas si le miroase. $re un gest de surpri&a. Repet
gestul si deprtea& buchetul.< $m pierdut mirosul. Nu le simt. 'unt dulci9
I(NE* ;miroase si el3< "a. *e!am cules din curtea #isericii 'f. Gheorghe. "e la mormntul lui
#r2ncoveanu.
#R=+I$N) ;repet gestul3< $m pierdut mirosul. =sta s fie primul nostru secret. Curi9
I(NE*3 Cur7
#R=+I$N)3 si l doilea9
I(NE*3 #asarabia.
#R=+I$N)3 #ine, biatule. ' nu pornesti prea tnr n politic. Nu te grbi. "ou&eci si patru,
dou&eci si cinci de ani e bine. 4ai nti vicepresedinte. ' nu!, sapi pe lider. 0ii politicos cu el,
aut!,, observ!i greselile n tcere, n fiecare &i s consemne&i n urnalul tu ce a fcut. $dugi
tieturi din &iare.
A-A R
( dat pe lun citesti tot ce!ai scris si tii minte. Nu te lsa dus de lingusitori. *audele lor
constituie primul semn c sunt incapabili, n loc s lupte singuri pentru prad, caut drumul cel
mai usor3 resturile de la masa stpnului. '!ti alegi tovarsii din adversarii cei mai apropiati. $i
nteles9
Ionel d din cap si #rtianu l binecuvntea&.
"omnitorul Carol I intr n #ucuresti pe sub $rcul de +riumf, n fruntea trupelor sale. Populatia i
ntmpin cu flori, aclamatii, urale. Imediat dup defilare, Carol se duce direct la 'pitalul Coltea.
C$R(*3 $m protestat printr!o scrisoare tarului.
#R:+,$N)3 Inutil, 'ire. Rusii nu se mpiedic de un _ar. #ine c am scpat.
C$R(*3 5om schimba politica noastr. Europa v ntelege pericolul. +rebuie s ne sar n autor.
#R=+I$N)3 5oiam s stiti c am trimis pe Eugen Carada la printul #ismarcN s!, anunte c
vom rscumpra actiunile Cilor ferate. (noarea 5oastr nu trebuie pus n oc.
C$R(*3 ti multumesc, desi nteleg c asta te va costa mult ur din partea inamicilor politici.
#R=+I$N)3 E si rscumprarea mea personal. Er s te dau os de pe tron de cteva ori. $r fi
fost o greseal.
C$R(*3 Ce om ciudat esti7 "e!ar avea Germania oameni ca tine, ar stpni lumea.
#R=+I$N)3 '!ti spun cinstit, 4ria +a, cred c am lsat vreo doi copii pe la #erlin n tinerete.
$cum or fi n armat. ;I&bucnesc amndoi n rsK Carol i strnge nana cu prietenie.<
#erlin. Cabinetul cancelarului #ismarcN
Cancelarul este mpreun cu secretarul su. $cesta i pre&int scrisoarea oficial a celor trei mari
puteri3 Germania, 4area #ritanie si 0ranta pentru recunoasterea independentei Rom2niei.
'ECRE+$R3 >Guvernul ! imperial, al 4. '. britanice si al Republicii 0rance&e ! nu consider
noile dispo&itii constitutio!
"IN$'+I$ #R=+I$N) P A-B
nale ale Rom2niei referitoare la evrei ca rspun&nd n ntregime punctelor de vedere ce au animat
puterile semnatare ale +ratatului de la #erlin. Cu toate acestea >ncre&tori n vointa guvernului
princiar de a se implica din ce n ce mai mult n aplicarea acestor dispo&itiuni, la gndirea liberal
care a inspirat Puterile, lund act de asigurrile formale care i!au fost date, guvernul !imperial, al
4.'. britanice si al Republicii 0rance&e ! dorind s dea natiunii rom2ne o mrturie a
sentimentelor de prietenie, a decis s recunoasc principatul Rom2niei ca 'tat independent@.
#I'4$RC? ;ia pana n nun s semne&e, dar se opreste<3 Engle&ii au semnat9
'ECRE+$R3 "a.
#I'4$RC?3 0rance&ii9
'ECRE+$R3 si ei.
#I'4$RC?3 $u intrat banii rom2nilor n banca noastr9
'ECRE+$R3 $u intrat, dar... 'e ntmpl ceva neobisnuit, printe. $ctiunile au crescut formidabil
peste noapte.
#I'4$RC?3 E normal. (dat reevaluate, urc.
'ECRE+$R3 "a, dar nici un bancher german nu mai stie cine le detine7
#I'4$RC?3 Cheam pe ministrul de finante.
'ECRE+$R3 Este aici. *!am adus, stiind c veti ntreba.
'ecretarul se duce la us si l invit pe ministrul de finante n cabinet. Este un neamt e%trem de
respectuos si care naintea& aplecat de spate. "uce o map sub brat.
4INI'+R)3 $lteta 5oastr, am onoarea s v salut.
#I'4$RC?3 Ce e cu actiunile Cilor ferate rom2nesti9
4INI'+R)3 $u fost pltite pn la ultima marc.
#I'4$RC?3 si care e problema9
4INI'+R)3 Problema este, $lteta 5oastr, ca s folosesc cuvintele $ltetei 5oastre, problema
este c nici un proprietar german nu a putut proba detinerea pachetului maoritar. $m.... $m
fcut cercetri si...
A-1 R
#I'4$RC?3 si9 'pune odat, nu m mai obosi aici.
4INI'+R)3 $lteta 5oastr, cum se spune... dac mi este permis s scurte&... cum se spune... $m
fost lucrati.
#I'4$RC?3 "omnule ministru, dumneata esti idiot9 Cum adic am fost lucrati9
4INI'+R)3 5oi fi direct. $lteta 5oastr este la curent cu operatiunea rom2neasc. Rom2nii
rscumprau actiunile, aducndu!Ie din nou la valoare, iar cele detinute de Germania ncepeau s
creasc.
#I'4$RC?3 si n!au crescut9
4INI'+R)3 #a da, numai c... mi este foarte greu s e%prim... ;Gest de nerbdare al lui
#ismarcNK ministrul rosteste urmtoarele cuvinte grbit si speriat.< $lteta 5oastr, rom2nii au
cumprat toate actiunile, dar din Germania.
#I'4$RC? ;uitindu!se cndla secretar, cndla ministru<3 Ce9
'ECRE+$R3 Ne!au nselat, domnule cancelar. $u cumprat actiunile c&ute din Germania pe un
pret de nimic, apoi au rscumprat actiunile din Rom2nia. Cnd actiunile au srit, rom2nii au
recuperat toti banii. 'unt proprietari ai cilor ferate.
#I'4$RC? ;nc uluit<3 Cnd au fcut asta9
4INI'+R) ;si mai umil<3 $lteta 5oastr... ;citeste din map.< $ venit la $lteta 5oastr un
rom2n... Eugen Carada7 ;Citeste (ign ?arata. #ismarcN i&bucneste ntr!un tis colosal.< Cel care
a venit s v anunte c vor rscumpra actiunile... a cumprat... tot... tot.
#I'4$RC? ;printrelacrimi<3 Genial7 'unt geniali7 ;Ceidoi se privesc nedumeriti.< "!mi... d!
mi... ;i cere secretarului s!i dea pana care a c&ut pe osK fr s se opreasc din ris3< 4erit s
primeasc independenta7
#ismarcN semnea& actul de recunoastere a independentei Rom2niei. )ltima secvent este
semntura lui #ismarcN udat cu lacrimi de rs.
EPI'(")* E
4icl2useni, decembrie ,--D
n castelul medieval de la 4icluseni, Grigore 'turd&a are o ntrevedere secret cu repre&entantii
legatiei ruse, Nelidov, secretarul su, alti doi functionari,
NE*I"(53 ncercrile noastre n Rom2nia vor fi de acum ncolo mai bine organi&ate. "e data
asta avem nevoie de un partid. El trebuie sa fie un partid filorus. Noi suntem cei care pltesc, deci
trebuie s fac politica Rusiei aici.
'+)R"8$3 E%celent, eu n!am nevoie de bani. "egeaba vorbiti de ei. Ce, eu pentru bani fac
politic n Rom2nia9
NE*I"(53 #anii leag cel mai bine politica, printe 'turd&a. i dm partidului o denumire
liberal, ceva, "emocratia national, si se plasea& n &ona conservatorilor, i atacati pe #rtieni
la fiecare pas.
'+)R"8$3 Ne trebuie un &iar.
NE*I"(53 5eti avea. i punem un titlu eroic, ceva, $devrul, "reptatea... Rom2nia trebuie s
devin aliat a Rusiei. 4ai tr&iu vom nfiinta 4area 0ederatie a 'tatelor #alcanice.
'+)R"8$3 =sta e proiectul vechi al lui Rigas 5elestinul.
NE*I"(53 Noi vom da Rom2niei iesire la 4area 4editeran.
'+)R"8$3 Conservatorii se vor bucura s aib un aliat neasteptat. In ultimul timp s!au de&binat
si nu mai sunt n stare de opo&itie. $u suferit prea mari nfrngeri n Parlament. +otusi,
A-/ P
parc n!ar fi momentul. #rtienii au speculat n folosul lor tot ce se putea specula3 independenta,
+ratatul de la #erlin, Cile ferate.
NE*I"(53 Pe noi ne interesea& echilibrul politic n Rom2nia. #rtienii vor s fie stpni. Ei
sunt dusmanii de moarte ai Rusiei. Iar Rusia a fost cel mai mare aliat al Principatelor. Ne simtim
trdati de acest tiran, care se alia& cu oricine pentru a!si pstra puterea.
'+)R"8$3 'unt patru ani de cnd este la guvernare si nu a ncetat s!si ntreasc puterea. $cum
vrea s pun mna pe finantele trii. *a #anca National a pus pe lideri PN* s cumpere dou
treimi din actiuni.
NE*I"(53 'unt lucruri pe care nu le cunosti. 4arile mprumuturi din 0ranta si din Germania
intr n banca asta si sunt diriate spre membri partidului. 5rea s!i fac industriasi, s pun mna
pe toat economia. $ dat tot comertul evreilor, cu care sunt Hntelesi. #iaiienii pregtesc o
dictatur.
'+)R"8$3 Ce putem face noi pentru Rusia, domnule Nelidov9
NE*I"(53 5rem un dram deschis si liber ctre fratii nostri slavi din #alcani. Numai prin unitate
putem garanta victoria crestinttii ortodo%e n sudul Europei. Nu mai asteptati autor din
(ccident. $ fost mereu conditionat, impus, nefast pentru tar.
'+)R"8$3 "oriti s vorbiti cu persoanele din partid9
NE*I"(53 5orbeste!le tu. $m toat ncrederea.
Grigore 'turd&a i conduce pe rusi, apoi revine la eta, unde, ntr!un alt salon asteapt ctiva
acoliti. Printre ei 0lorescu ;/, de ani< si $l. *ahovarM ;BE de ani.< $cesta din urm este tipul de
politician tnr, de bani gata, cartofor, betiv si afemeiat. 'pilcuit, are pe chip amprenta cinismului.
'+)R"8$3 "omnilor, mi s!a confirmat o credint mai veche3 partida conservatorilor nu mai
poate re&ista atacului liberal. #rtienii au cumprat functionarii, pltesc alegtorii, i!au pus pe
avocati si pe dascli s fac propagand, ,!au mbrobodit pe
"IN$'+I$ #R$+I$N) P A-T
domnitor. Carol nu mai poate avea mostenitori. "eci, dinastia #rtianu va conduce tara.
0*(RE'C)3 Poate revenim la domniile pmntene.
'+)R"8$3 "e ce nu9 Eu n!am ncetat s caut tronul. Poate era mai bine Rom2niei cu un domn
rom2n de vit veche. 4ai bine asa, dect un vi&ir rom2n cu resedinta la 0lorica.
0*(RE'C)3 "rag Grigut, stia au construit pe nisip. Nu rmne nimic din politica lor, asta, cu
>prin noi nsine@. 'unt legati de nemti si de frantui cu nicovalele de picioare.
'+)R"8$3 tarul ne ofer protectia Iui. Nelidov ne!a dat toate asigurrile. $ plecat acum spre
#ucuresti s organi&e&e ba&ele viitorului partid. 4ai nti atacm viguros n Parlament proiectul
liberal prin care se reduce valoarea rublei de argint. 5or s rup orice legturi cu Rusia. Imediat
cerem cercetarea conducerii #ncii Nationale si a registrelor de beneficii. *ansm un &iar al
nostru cu cei mai ri ga&etari. "e&velim dictatura. 0acem adunri n care demascam dictatura
acestei familii de corupti, santaisti si slugi ale evreilor. Iesim la btaie pe str&i mpotriva
agentilor lor...
*$6(5$RV3 Iesiti pe dracuH7 5 spulber #rtianu numai cu un strnutat.
'+)R"8$3 "rag *ahovarM, ce e cu iesirea asta9 $i pierdut a&i!noapte la crti9 $i but
dimineat9
*$6(5$RV3 (i fi eu pungas, ratat si curvar, dar cu #rtianu nu m pun. E un tigru. Ne va sfsia
ca pe &ebre.
'+)R"8$3 "e unde defetismul sta la tine, mon chef7
*$6(5$RV ;se ridica<3 8ebre7 $stea suntem. "m din cur pe aici, pictati de rusi ca ma&etele.
0*(RE'C)3 tie ti s!a urcat blenoragia la cap.
*$6(5$RV3 $ se slbi7
#ucuresti, resedinta familiei #rtianu
Ion C. #rtianu studia& n biblioteca sa Istoria Rom2niei. "ou sfesnice mari i luminea& biroul
pe care a ntins hrisoave,
A-- P
acte vechi, tratate ale rom2nilor. 'tudia& cu lupa o pecete si vorbeste singur3 >=sta e fals, Htu!i
mama m!si7@ Ia alt document cu pecete si compar3 >hm, da, e falsificat la #rasov@. >Can!temir
nu s!a prins. +tar, ce vrei7@. Ia acum hrisovul lui 4ihai 5itea&ul cu pecetea )nirii3 >E, da, n
sfrsit7@ >"repturile din +ransilvaniaaa... "a, da, da...@ Pare putin nebun sau cel putin ramolit.
>(h, #lcescule, #lcescule, de ce ai plecat tu asa devreme9 Ce nevoie aveam eu de tine acum s
aducem $rdealul acas7@ "in aceast concentrare ochii i rmn fi%ati ntr!o amintire. Este
momentul impresionant al mortii mitropolitului Pilotei. Prin fata acestor ochi se perind acum
secventele ultimei lor ntlniri. Pilotei face gestul acela circular, imaginnd Rom2nia 4are. $poi,
mitropolitul ase&at pe ilt, n cript. "in nemiscarea lui, se misc mna dreapt care bate n bratul
iltului, ca un udector care parc d un verdict.
Imaginile revin n ,--D, n bibliotec. Cineva bate la us. #rtianu se tre&este speriat din aceast
amintire. 'pune totusi3 >Intr7@ Este 'abina, acum o domnisoar de ,T ani.
'$#IN$3 5orbesti de unul singur9
I(N3 5orbeam cu #lcescu.
'$#IN$ ;ia un document n min, l las, apoi si mlngie tatl pe crestet si l srut<3 )itasem.
Credeam c ai nvins, c s!a terminat lupta.
I(N3 N!am eu norocul sta.
'$#IN$ ;i nlntuie gtul, se pisiceste<3 "a, dar tu esti tticul meu cel mai puternic si mai bun. (
s!i bati.
I(N ;i ia o mn, o srut, apoi o priveste<3 4anichiur9 $sa e, ai crescut.
'$#IN$ ;se ndeprtea&<3 4ama a mbtrnit, tat. Nu a spus nimnui, dar anii stia grei au
trecut si peste ea.
I(N ;absent<3 #lcescu parc a spus... "oamne, mai d!mi &ece ani de viat. $tt mi trebuie si
mie.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R A-E
'$#IN$3 $i adus!o la #ucuresti, dar st n cas la fel ca la 0lorica. *umea nici nu o cunoaste.
I(N3 4i!ar trebui un r&boi. "ar unul mare, s rscoleasc imperiile, s le slbeasc. $s intra n
+ransilvania cu armata.
'$#IN$3 Ionel...
I(N ;tresare<3 "a, ce!i cu Ionel9
'$#IN$3 $re probleme la scoal. Este persecutat de un profesor. 'e poart urt cu el, strig, l
umileste.
I(N ;rece<3 l fac bucti, l dau afar din nvtmnt. l dau afar din tar. 5a fi gonit n colonii.
'$#IN$3 Colegii rd de Ionel. Este fiul primului!ministru si este batocorit de un profesoras.
I(N3 Cum l cheam9
'$#IN$3 5asile Pun.
I(N ;clipind moale, ca un gest de putere<3 5ai de mama lui.
'$#IN$ ;revine si l srut din nou pe crestet<3 $sa mi placi. +ticul meu e cel mai puternic. (
s iei +ransilvania.
Iese. #rtianu rmne pe gnduri, mai rsfoieste o dat documentele de pe birou, apoi se ridic.
Iese n salon, unde Pia a adormit ntr!un fotoliu, cu andrelele n poale. Ion o priveste o clip, mai
ales minile muncite, mbtrnite. $semeni si chipul macerat de grii. ( &gltie de umr si i
spune tare3 >"ai un bal@. 0emeia d s sar, este oprit de aceeasi mn a brbatului. Nu ntelege,
e complet nuc. Ion o priveste fi% n ochii, de sus si infle%ibil3 >"ai un bal@.
4nstirea Co&ia
"umitru #rtianu si Eugen Carada au o ntlnire cu preotii din +ransilvania. Carada face oficiul
de pre&entare.
C$R$"$3 I. P. '. '. 4iron Romanul, mitropolitul +ransilvaniei... '. '. episcopul de $rad, loan
4etianu... '. '. loan
AED P $le% 4inai 'toenescu
Popasu, episcopul de Caransebes... Iar 'fintia 'a este +imotei Cipariu, preot greco!catolic.
")4I+R)3 5 mbrtise& cu dragoste, preasfinti printi. Nu v aduc urrile de bine ale fratelui
meu, primul!ministru al Rom2niei...5 aduc strigtul lui de lupt. Rencepem btlia pentru
+ransilvania.
4IR(N3 "oamne aut7 ' ne rugm. ;Rmn n picioare si ascult rugciunea rostit de4iron3<
0iestecarele, dar cu slobod limb si cu suflet duios de Patrie, nerpindu!se de iubirea de sine, sau
de de a interesului particulariu, voroveasc fr sfial cele ce se socoteste pentru obstescu folos si
pentru fericirea Patriei. si darul "umne&eiesc s ntreasc sfatul nostru de aci la un cuget si s ne
nvredniceasc a vedea fericirea Patriei si scparea ei de rele. $min7
")4I+R)3 "ragi printi, e%ist un testament al mitropolitului 0otie. Prin el ni se cere s aducem
+ransilvania la patria mam. Partidul *iberal are un plan politic pe care l va pune n practic
ncepnd de a&i. Eu voi trece peste munti la 'ibiu.
4IR(N3 *ucrurile ar trebui grbite cumva. $bia m!am ntors de la 5iena. $m protestat n fata
mpratului. )ngurii au dat o lege prin care au introdus limba maghiar n scolile rom2nesti
ortodo%e si unite. Noi mai mult nu putem face.
")4I+R)3 5eti primi un semn. Partidul *iberal va introduce un proiect de lege pentru ridicarea
mitropoliei primate din Rom2nia la rang de Patriarhie.
CIP$RI)3 'ufletul meu se ncl&este la aceast veste. 4itropolitul 4elchisedec vine des n
+ransilvania si suntem foarte apropiati.
")4I+R)3 $cest proiect se ntinde pe mai multi ani. 5a trebui s ne ntrim si s profitm de
ntiul r&boi care s!ar strni. Intentia fratelui meu este s alegem ca prim!patriarh un ardelean.
4EtI$N)3 $st da semn. 5om gsi mpreun un preot curat si druit luptei pentru unitatea
rom2nilor.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R AE,
")4I+R)3 #iserica noastr va trece la autocefalie. 5om fi de sine stttori. $ceste dou vesti
trebuie aduse la cunostinta rom2nilor.
4IR(N3 +oti preotii din +ransilvania vor tine slube cu aceast veste. 5orba este dac se va
nfptui. "e nu s!ar opune Patriarhul ecumenic de la Constantinopol. $r fi ru s anuntm
rom2nii de aceste gnduri si ele s nu fie fapte.
")4I+R)3 $sa este. 5om trece peste orice piedic. #iserica noastr va fi autocefal si va avea
patriarh.
n secventa urmtoare, "umitru trece muntii mpreun cu un bietandru. $cesta, abia mbrcat n
&drente si n picioarele goale, l duce printr!o trectoare slbatic spre o culme a Carpa!tilor, de
unde, aproape miraculos, apare tara #rsei. Camera cuprinde ntinderea pmntului transilvan de
dincolo de munti. #ietandrul ;,A ani< se opreste n fata acestei privelisti, se nchin evlavios,
mpreunea& palmele spre acea vale larg si rosteste o rug. "umitru l priveste admirativ.
")4I+R) ;scoate bani si i ntinde<3 )ite, s!ti cumperi haine si ncltri.
I*IE3 Nu pun mina pe bani. Eu v clu&esc din dragoste.
")4I+R)3 Cum te cheam, biete9
I*IE3 Ilie Cristea, din +oplita rom2n/.
")4I+R)3 Cnd mai treci muntii n 5alahia s vii s m ve&i.
I*IE3 Prea bine, domnule.
#ucuresti, Colegiul 'f. 'ava
n cancelaria Colegiului profesorii discut, fumea&, ilustrea& tipologiile cunoscute. *a un
moment dat usa Cancelariei
/ Este vorba, binenteles, de viitorul patriarh al Rom2niei, 4iron Cristea. 'cena este gndit
pentru o eventual continuare a serialului, n viitor, 4iron Cristea este adus n secret de la
Caransebes de Ionel #rtianu la 0lorica, unde este pus s ure pe mormntul lui Ion C. #rtianu c
va uni bisericile rom2nesti.
AEA R $le% 4inai 'toenescu
se deschide si n prag apare primul!ministru Ion C. #rtianu. Profesorii ncremenesc. #rtianu are
un aer martial, e%trem de sever.
#R=+I$N)3 Cine e 5asile Pun9
Profesorii golesc Cancelaria imediat. Este o scen de spaim. 0iecare apuc s!si ia cu el ceva,
catalogul, pipa, un fular, ochelarii etc. n sal rmne un profesor modest, cu ochelari rotun&i,
speriat si el de acea aparitie. #rtianu se apropie ameninttor de el.
#R=+I$N)3 4, profesorasule, tu ti bafi oc de copilul meu9
Pun ncearc s se ridice, nghite n sec, vrea s spun ceva, dar nu reuseste.
#R=+I$N)3 Ce predai tu aici, m9
P=)N3 *atina si...limba rom2n. Sv!
#R=+I$N)3 Esti n tabra lui u scurt9
P=)N3 "a.
#R=+I$N)3 si eu. "e ce mi chinui copilul9 i
P=)N3 "dd..."omnule prim!ministru... 0iul dumneavoastr este fiul primului!ministru...
#R=+I$N)3 Nu nvat9 Nu te respect9
P=)N3 Este un copil educat, dar... "omnule prim!ministru, fiul primului!ministru nu trebuie s
fie, m rog, un copil obisnuit. El are rspunderi mai mari dect ceilalti elevi. "e aceea si
e%igentele mele sunt mai mari.
#R=+I$N)3 4i!, obosesti. 5ine acas nuc de cap.
P=)N ;si!a revenit vi&ibil, cu demnitate<3 "omnule prim!ministru, Ionel este un #rtianu. 5a
obosi acum pentru a!i fi mai usor cnd va conduce Rom2nia. El ast&i stie c este fiul celui mai
puternic om din Rom2nia si se las pe tneal. $steapt ca puterea s!i vin de Ia tatl su.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R AEB
#R=+I$N)3 Eu i las o mostenire de lupt. N!are altceva de asteptat de la mine.
P=)N3 Nu e adevrat. *!afi rsftat. *!ati initiat n secretele puterii si copilul vrea acum s sar
nvtmintele scolii pentru c puterea i se pare la ndemn. *a momentul oportun nu va sti s
lupte.
#R=+I$N)3 $re e%emplul meu.
P=)N3 +ocmai. 5!ati uitat n trecut vreodat9 5reti s treac si Ionel prin ce ati trecut
dumneavoastr9 "e cte ori a fost tara pe muchie de cutit9
#R=+I$N)3 "e unde stii dumneata toate astea9
P=)N ;demn si teatral<3 'unt membru fondator al Partidului *iberal.
#R=+I$N)3 $i s arti gri fat de el9
P=)N3 5oi fi cel mai mare tiran. 4ai tiran ca dumneavoastr
#R=+I$N)3 Ia ve&i7
P=)N3 4 va detesta la nceput, apoi si va da seama ce bine i!am fcut. $sa si dumneavoastr
cu tara.
#R=+I$N)3 ' nu ntreci msura. ;"in us3< +i!, las.
In clas, Ionel st n banca sa impasibil n timp ce n urul su colegii strig, l batocoresc, arunc
n el cu hrtii, se sc!lmbie, rid de el. Intr Pun. Elevii se reped n bncile lor. Pun asteapt
linistirea slii, apoi cu ticuri obisnuite ale profesorilor i cere elevului #rtianu I. C. Ionel s
citeasc din Cicero.
#ucuresti. Resedinta familiei #rtianu
Pia #rtianu si $nica pregtesc invitatiile pentru bal. Este un prile ca Pia s!i cunoasc, mcar
dup nume, pe unii brbati ai politicii rom2nesti. $nica face scurte pre&entri ale conservatorilor,
Petre P. Carp, +itu 4aiorescu, $le%. *ahovarM, 4avro!gheni. Intr Ion C. #rtianu cu un aer
preocupat.
AE1 R
PI$3 "omnitorul va deschide balul. +u cnd rostesti cuvntul9
I(N3 Eu nu particip.
$NIC$3 Cum vine asta9 "ai un bal la care nu te duci7
I(N3 5oi dati balul. si s tin ct mai mult n noapte. $m nevoie s fie toti ocupati n acea noapte.
$NIC$3 Iar te!ai apucat de masonerie9 4ai las!o dracului.
I(N3 5oi s lungiti balul ct mai mult.
#ucuresti. +emplul masonic.
*a templul masonic venerabilii stau adunati n urul mesei rotunde, la fel ca cei de la Paris ;ve&i
episodul pilot.< Conduce Carol "avila. 4ai sunt ase&ati si cu minile pe mas3 Ion C. #rtianu,
"umitru #rtianu, C. $. Rosetti si Eugen Carada. Este semintuneric. *a mas vine si se asa& un
tnr ;AA de ani< cu trsturi fine, de conditie, doctorand la Paris.
I(NE'C)3 5enerabili printi, m pre&int n fata domniilor voastre cu un proiect.
"$5I*$3 Cum te numesti9
I(NE'C)3 "umitru lonescu, dar mi se spune +aNe lonescu.
"$5I*$3 =sta e nume de mahala.
I(NE'C)3 4i!, asum.
"$5I*$3 Rosteste.
I(NE'C)3 4 pre&int n fafa domniilor voastre cu un proiect de unire a +ransilvaniei cu
Rom2nia. Evolutia evenimentelor europene, de la ,-TD ncoace, dovedeste c pe continentul
nostru se acumulea& tensiuni imense. Ele vor i&bucni ntr!un r&boi. Consider c, de aceast
dat, el va fi generali&at. Important pentru Rom2nia este po&itia pe care o va adopta n acest
conflict.
I(N C. #R=+I$N)3 "umneata ai dubii asupra aliantei noastre eterne cu 0ranta9
"IN$'+I$ #R:+I$N) P AE.
I(NE'C)3 "a. Noi nu stim cu cine se va alia 0ranta la acea dat si, n consecint, cu cine vom fi
la rndul nostru aliati sau inamici, n conditii istorice curente, Rom2nia se apr si si caut
miloace pentru a se apra. "e data asta vom fi ntr!o conditie cu totul schimbat. Ca s aducem
+ransilvania la patria mam va trebui s atacm. $sta presupune o schimbare radical de
atitudine.
C. $. R('E++I3 Noi stim c 0ranta va spriini unirea +ransilvaniei. $liatii ei o vor urma.
I(NE'C)3 Nu e%ist nici o garantie pentru asta. $nglia, Italia, chiar si Rusia au fost aliati ai
0rantei si asta nu i!a mpiedicat s ne bloche&e aspiratiile nationale. "e aceast dat este nevoie
de un act voluntar, de un atac al nostru decisiv.
")4I+R)3 'untem suficient de puternici9
I(NE'C)3 Nu. si nu vom fi niciodat suficient de puternici militar pentru a uni toate provinciile
rom2nesti.
"$5I*$3 $tunci cum ve&i reali&area unirii9
I(NE'C)3 0olosind politica e%tern ca principal arm. "e!acum ncolo ministrii de e%terne ai
Rom2niei trebuie s fie cei mai buni, indiferent de partidul din care provin.
I(N C. #R=+I$N)3 +e ve&i n acest post9
I(NE'C)3 'unt prea tnr. "umneavoastr ns puteti alege pe ba&a proiectului meu. n al doilea
rnd, tot fr a tine seama de provenienta politic, vom avea nevoie de ambasadori de elit n
capitalele 4arilor Puteri. Cu acesti oameni trimisi n cea mai nalt misiune putem declansa
prima fa& a proiectului.
C. $. R('E++I3 Preve&i o finantare a emigratiei revolutionare maghiare pentru a actiona n
$ustro!)ngaria9
I(NE'C)3 Nu. Prima fa& a actiunii noastre urmea& a se declansa n #alcani. Noi trebuie s
devenim dominanti aici, s ne implicm n toate conflictele regiunii si s le controlm. "ac se
vor semna tratate de pace n #alcani, ele se vor semna la #ucuresti. "ac va fi r&boi, intervenim
cu trupe. "ac vor fi agitatii nationale, aducem refugiatii pe teritoriul nostru, i in!struim si i
trimitem narmati napoi.
AE/ P
I(N C. #R=+I$N)3 Nu ti se pare prea mult9
I(NE'C)3 Este practica oricrui stat care trece la ofensiv diplomatica. "e altfel, implicarea
Rom2niei n #alcani va aduce servicii 4arilor Puteri, astfel c t2ra noastr va deveni
indispensabil oricrei reglementri n regiune. "up opinia mea, viitorul r&boi european va
i&bucni n $ustro!)ng2ria.
"$5I*$3 Este foarte ndr&net programul tu, dar avem nevoie de interese comune n #alcani.
(ri, interesele sunt foarte divergente.
I(NE'C)3 Este nevoie de un liant. $cest liant va fi ortodo%ia. #iserica (rtodo% Rom2n, odat
devenit autocefal, va aunge dominant n regiune. Patriarhul nostru va fi pstorul
arhiepiscopiilor balcanice. $ doua linie de implicare este nrudirea caselor domnitoare.
")4I+R) #R=+I$N)3 "omnitorul Carol nu va avea mostenitori.
I(NE'C)3 5d o trecere a domniei ctre unul dintre nepoti3 Carol!Wilhelm sau 0erdinand.
"$5I*$3 Esti prea ndr&net, tinere. 0ante&ia vrstei tale te duce n locuri negndite.
C. $. R('E++I3 E%ist n proiectul dumitale si ceva care s par realist9
I(NE'C)3 n mod cert, nici o actiune n +ransilvania nu se va putea finali&a cu succes fr o
asigurare din partea Rusiei. Este obligatoriu s avem spatele asigurat. 4omentul oportun este
acela n care interesele 0rantei si ale Rusiei coincid. $sadar, nu ne vom implica dect ntr!un
r&boi n care 0ranta si Rusia sunt aliate.
I(N C. #R=+I$N)3 $ltfel9
I(NE'C)3 $ltfel, rmnem neutri. "ac puterea noastr militar se va consolida, vecinii vor
cuta s ne atrag n aliant, n loc s ne atace. ( neutralitate activ, de partea intereselor 0rantei,
ne va aduce mari beneficii economice. Intrm n r&boi cu finantele ntrite si cu armata pregtit
de lupt.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P AET
"$5I*$3 5e&i eliberarea +ransilvaniei pe cale militar9
I(NE'C)3 Numai n ultim instanta. "e&voltarea unui partid national rom2n n +ransilvania si
activarea legturilor religioase trebuie s duc la cresterea presiunii politice rom2nesti dincolo de
munti. Noi autm deci&iile pe care le iau rom2nii transilvneni. )ltimele dou garantii pe care le
vd indispensabile sunt ade&iunea evreilor si acceptul oficial al 5aticanului.
5enerabilii se retrag n ntuneric, unde deliberea& n soapt. Revine doar "avila.
"$5I*$3 Esti tnr, domnule +aNe lonescu. Ideile dumitale ndr&nete dovedesc un patos
patriotic curat. 5om urmri evolutia dumitale politic, n ceea ce priveste proiectul unirii
+ransilvaniei, acesta este un act al vointei nationale liber e%primate de rom2ni. (rice proiect
pentru a controla un sentiment att de grandios este o utopie. 4ultumesc.
Cobor2nd scrile +emplului 4asonic, Ion #rtianu si Rosetti rmn putin n urm.
R('E++I3 Ce prere ai de el9
#R=+I$N)3 $re dreptate. 5a avea un viitor strlucit, l iei n partid.
R('E++I3 4!am gndit oricum la asta, dar s stii c nu este un clut mbln&it. 5a da din copite.
#R=+I$N)3 Ia!, oricum, n timp ce el vorbea, eu vedeam dea cu ochii mintii unirea. Pustiul are
putere de sugestie.
R('E++I3 4odificm proiectul nostru9
#R=+I$N)3 "a, numai c de data asta l pregtim temeinic. )nu3 la noapte distrug Partidul
Conservator. "oi3 transform tara n Regat. +rei3 l pun pe Carada director al #ncii Nationale.
]uatro3 alegem un nou rege n stare s fac doi!trei copii.
AE- P
R('E++I3 *inia asta a 6ohen&ollernilor a mai produs surpri&e. "ac nu va fi n stare s fac
bieti9
#R=+I$N) ;r4nd complice si fcnd cu ochiul<3 i facem noi.
#ucuresti, sal de bal
n saloanele +eatrului National se desfsoar balul Piei #rtianu. 'unt adusi n foaier si BD de
&ulusi africani, mare atractie a serii. 'unt goi, cu frun&e pe ei, cu sulite si scuturi colorate. Ei
ncep un dans traditional, care poate avea o abordare comic din partea regi&orului. "e altfel, pe
timpul desfsurrii urmtoarelor secvente, ele sunt punctate de mime, po&itii de dans, strmbturi
ale negrilor vopsiti de lupt.
Petre P. Carp este chemat de la o mas de pocNer n clubul conservatorilor. Este iritat pentru c a
fost ntrerupt. +rece pe un culoar si ntr!un cabinet ntunecos se ntlneste cu Ion C. #rtianu.
C$RP3 $h, dumneata aici9
#R=+I$N)3 5reau s forme& un guvern pentru unirea +ransilvaniei. Intri9
C$RP3 E o nebunie ce spui. +ransilvania nu se poate lua, oricte guverne nationale am forma la
#ucuresti.
#R=+I$N)3 *ucre& la un plan.
C$RP3 4i!, arti, l discut n Partidul Conservator si ti dm rspunsul.
#R=+I$N)3 5a trebui s m cre&i pe cuvnt. ti ofer ministerul de e%terne.
C$RP ;suspicios<3 $dic unde este mai greu. ntin&i o capcan, #rtianu9
#R:+I$N)3 $ccepti, mine dau de nteles presei, poimine esti numit.
C$RP3 Iar la un esec, trag eu toate ponoasele. 5rei s m scoti din viata politic. 5rei s m
compromiti, de fapt.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P AEE
#R=+I$N)3 "ac tu cre&i c eu sunt capabil de asa ceva cnd e vorba de +ransilvania, nseamn
c am gresit venind aici. (ricum, domnule Carp, dac mai stai n Partidul Conservator, vei pieri
odat cu el. si nu mai e mult. $cum noi suntem conservatori, ;si pune plria si d s pleceK se
opreste si se ntoarce3< ti ofer o scpare. stiu c o doresti de mult. stiu c tnesti dup ea, dar nu
ai avut curaul s o ceri. ti ofer postul de ambasador la 5iena.
C$RP3 Esti diavolul n persoan.
#R=+I$N)3 ( iau ca pe un compliment. "e la 5iena vei putea lucra pentru aducerea
+ransilvaniei acas.
'ecvent &ulusi. 'ecvent #rtianu n trsur.
Casa lui 4ihail ?oglniceanu este luminat de un servitor care urc scrile n grab, ducnd un
sfesnic aprins n mn. Este urmat de Ion C. #rtianu. 'ervitorul bate ncet, discret, n usa
dormitorului. #rtianu nu mai are rbdare si d bu&na. 8vrle asternutul de pe ?oglniceanu.
$cesta este cu o femeie.
?(G=*NICE$N)3 Ce e, ce s!a nt2mplatS #R=+I$N)3 Pleci la Paris.
?(G=*NICE$N)3 *a Paris9 Ce e9 $ nceput r&boiul9 #R=+I$N)3 Pleci ambasador.
?oglniceanu l priveste nuc, apoi se uit la femeia speriat din pat.
#R=+I$N)3 Poti s!o iei si pe ea... secretar.
'ecvent &ulusi.
Ion C. #rtianu asteapt n trsur pe o strad lturalnic, n dreptul unei cafenele de cartier.
Carada intr si scoate de la citi pe $le%andru *ahovarM. $cesta urc n trsur cu un aer destul
de destins.
BDD P
*$6(5$RV3 Cnd ,!am v&ut pe omul tu, am cre&ut c vrei s m asasine&i. "e ce l lasi s
umble liber prin oras9
#rtianu face semn lui Carada s porneasc trsura. +ace.
*$6(5$RV3 6otreste!te, m omori acum sau m lasi s!mi termin mna. Eram la un pot de
dou mii de ruble.
#R=+I$N)3 +e vreau ministru al comertului n guvernul cu care iau +ransilvania de la austrieci.
*$6(5$RV3 6opa7 4isto propunere.
#R=+I$N)3 ti voi da un director de minister care s!ti fac treaba. 5ei participa doar la
sedintele de guvern.
*$6(5$RV3 +ransilvania7... ti multumesc pentru intentie, domnule #rtianu. "ar nu pot
accepta. Este o mi& prea mare ca s risipesti or&ul pe gste. Eu sunt om de lume, haimana. Nu
vreau s sufere tara din cau&a unui neavenit.
#R=+I$N)3 $m nevoie de discretia ta.
*$6(5$RV3 $i cuvntul meu de rom2n. Nu!mi da nimic. Pentru +ransilvania te spriin oricnd.
'ecvent &ulusi.
"in bal sunt scosi pe rnd Ion Ghica, Nicolae ?ret&ulescu si 4avrogheni si adusi ntr!un salon
apropiat. #rtianu este acolo, mbrcat ca nainte, venit din strad.
#R=+I$N)3 "omnilor, am primit mesae importante de la Paris. 5a fi r&boi n Europa, iar aici
va fi r&boiul nostru de rentregire. "omnule Ghica vreau s fiti ambasadorul nostru la *ondra.
"umneavoastr domnule ?ret&ulescu, la Petersburg. Este o misiune foarte grea, dar v acord
toat ncrederea. "umneata, 4avrogheni, pleci la Roma.
G6IC$3 #ine, dar astea nu sunt lucruri care s fie hotrte asa, pe picior7
"IN$'+I$ #R=+I$N) R BD,
#R=+I$N)3 4ergeti unde v trimit, altfel v distrug.
n timp ce brbatii se privesc nedumeriti, Ion C. #rtianu se de&brac de redingot, arunc
mnusile si cilindrul pe un fotoliu, apoi trece printre ei si intr n bal.
Intrat n bal, observ toaleta superb a sotiei sale si pe 'abina dansnd cu un ofiter artos. 'abina
radia& de fericire. *e admir cu un &mbet misterios.
*)FIt$ ;din spatele lui<3 $sta mic a ta o s ntoarc #u!curestiul pe dos.
#R=+I$N)3 5e&i c am hotrt s o cunun la $lba!Iulia.
*)FIt$3 $m nteles. )nde m trimiti9
#R=+I$N)3 *a Paris. +e ntlnesti cu Elena si pregtiti declararea Regatului n Rom2nia. 5reau
pres bun.
*)FIt$3 +e va cost.
#R=+I$N)3 Ct9
*)FIt$3 8ece mii de ruble.
#R=+I$N)3 +reci pe la Carada s ti le dea.
*u%ita dispare. 'e apropie 5asile $lecsandri ;/D de ani< care i ofer un pahar de sampanie si
ciocneste cu el.
$*EC'$N"RI3 $m au&it c mprti locuri de ambasadori. +e!ai gndit si la mine9
#R=+I$N)3 Natiunea asta este n primul rnd de brfitori, apoi de burghe&i si abia la urm de
trani. $m umblat toat noaptea pentru asta. Cum de!ai aflat dea9
$*EC'$N"RI3 4i!a spus o psric.
#R=+I$N)3 5rabia mlai visea&. +u ar trebui s iesi din politic, #&il. +e numesc directorul
+eatrului National. 5ei conduce cosmelia asta.
$*EC'$N"RI3 si toat viata mea de lupt nu valorea& dect un post de director9
#R=+I$N)3 ti!am druit o revolutie, o unire si un r&boi de independent. Nu!ti aunge9 +e!am
nscris n cartea de istorie a trii. Pe lng astea, postul de ambasador este un mi&ilic. Nu cobor,
#a&il.
$*EC'$N"RI3 ntr!adevr te porti ca un vi&ir. Pun pariu c tii tuiurile acas, n biroul tu secret.
#R=+I$N) ;soarbe din sampanie si i d paharul napoi<3 tara are nevoie de stpn.
$*EC'$N"RI3 P&este!te, Ioane, tiranii au ntotdeauna un cutit ridicat deasupra umerilor.
#ucuresti, decembrie ,--D
Ion C. #rtianu iese din cldirea PN*. Carada l opreste n curte, mpreun cu "umitra.
C$R$"$3 *as!m s te nsotesc. Esti n pericol. Partidul Conservator s!a spart si cioburile sunt
ascutite. $i multi dusmani.
#R=+I$N)3 $r fi un semn c mi!e fiic.
")4I+R)3 $re dreptate Carada. Rusii n!au miscat pn acum. ' nu cre&i c te!au uitat.
#R=+I$N)3 Nu ve&i ce frig este9 Pe vremea asta si criminalii se trag la vatr.
Iese si porneste pe os, dar dup numai ctiva pasi este atacat de Pietraru. $gresorul l loveste cu
un cutit n frunte, n gt si n paltonul mblnit. 'trigtul de ur al agresorului este au&it de
Carada. $learg si l loveste pe Pietraru n cap, cu bastonul. "umitru opreste o bir. Carada l
imobili&ea& pe agresor, care este culcat pe os, n trsur, iar "umitru a scos batista si o presea&
pe rana de la gt a fratelui su.
$unsi acas la Ion C. #rtianu, acesta i ndeprtea& pe cei doi. 5rea s intre singur. Carada si
"umitru se duc cu bira si cu
"IN$'+I$ #R=+I$N) R BDB
agresorul la Politie. #rtianu intr n cas, unde 'abina cnt la pian mpreun cu profesoara ei.
'abina se opreste, observndu!i paloarea. #rtianu i face semn s nu se ridice. 'abina si
continu lectia pn ce pe us nvlesc C. $. Rosetti si C. "avila.
R('E++I3 )nde e9
'$#IN$3 +ata9 '!a dus n bibliotec.
Cei doi nvlesc acolo si, deschi&nd usa, l gsesc pe #rtianu c&ut ntr!o balt de snge.
,1 martie ,--,. Parlamentul Rom2niei
Camera s!a ntrunit pentru a de&bate motiunea oilor. (ile venite din +ransilvania, prin
transhumant, trebuie tunse n Rom2nia, altfel le tund bulgarii nainte s aung n Grecia.
"e&baterile au o tent comic. )n deputat citeste un te%t la care sala reactionea& tipic. #ancuri,
strigte, rsete. )nii citesc &iarul, altii discut subiecte personale. *ecca, presedintele Camerei,
pare nerbdtor, si priveste ceasul, se uit ctre intrare. *a un moment dat, acea us se deschide
si pe ea intr Ion C. #rtianu. Este palid, slbit, supt de snge. Pe frunte si la gt se vd clar
cicatricele lsate de atentat. 5ine direct spre tribun. "eputatul se opreste si pleac timorat de la
tribun. #rtianu urc, scoate ncet o hrtie si citeste.
#R=+I$N)3 "omnilor, mi cer iertare pentru interventia la care sunt obligat de starea snttii
mele. "e la o anumit vrst si dup un numr de atentate din care ai scpat, ncepe s scad si
rbdarea. "omnilor, v rog s!mi permiteti s introduc o initiativ a guvernului. Cer
Parlamentului s supun discutiei declararea Rom2niei Regat si propun ca &i a declaratiei cea de
,D mai, &i n care domnitorul nostru a psit pe pmntul trii.
BD1 P
'ala se anim subit. 'e pornesc vociferri. *ecca face semn s se nchid usile, ncep proteste,
huiduieli, acu&e de terorism. #rtianu asteapt un moment si revine.
#R=+I$N)3 "omnilor, mai am un cuvnt de spus. $vnd n vedere reactia dumneavoastr la
acest important anunt, v rog s primiti demisia mea.
Coboar linistit si iese. In spatele lui, grupurile politice se adun grbite si comentea&. *iberalii
se adun n urul lui "umitru #rtianu. $cesta este ales noul prim!ministru.
l ( mai ,--,
Ceremonia ncoronrii regelui Carol I se desfsoar n paralel cu secvente de la 0lorica. #rtianu
taie via, duce flori la mormntul 0lorici, se ciondne cu $nica, toarn vin n butoaie. "up
finalul grandios al ncoronrii, 0lorica este n ntuneric. *iniste. #rtianu st ntr!un fotoliu,
singur si mngie o pisic pe genunchi. Este trist si nsingurat. 'e presupune un contrapunct
cinematografic ntre ceremonia plin de fast a ncoronrii si imaginea lui #rtianu. 'cena se
prelungeste un timp pn ce, pe nesimtite, n ncpere apare Carada.
#R=+I$N)3 *!ai adus9 C$R$"$3 E aici.
Carada iese si introduce n ncpere pe profesorul 5asile Pun.
#R=+I$N)3 "omnule profesor, ai fost transferat. Nu mai predai la 'fntul 'ava.
P=)N3 $flu cu neplcere c este adeMrat3 sunteti un om nedrept.
#R=+I$N)3 5ei preda n alt parte, domnule. "umneata ai primit de la mine o burs.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P BD.
P=)N3 )nde9
#R=+I$N)3 n Germania.
P=)N3 Nu nteleg7 Ce clas voi preda9
#R=+I$N)3 Nu predai n nici o clas. "umneata vei avea n Germania doar doi elevi.
P=)N3 E o glum. 4!ati adus aici ca s rideti de mine9 Cine sunt elevii9
#R=+I$N)3 Nepotii regelui Carol.
P=)N3 (h, "oamne7 Pot s stau os9
#R=+I$N)3 'tai7 )nul dintre ei va fi viitorul rege al rom2nilor.
P=)N3 "omnule #rtianu... Este o misiune foarte grea.
#R=+I$N)3 +ocmai de aia te!am ales. i nveti pe amndoi limba rom2n. ' o vorbeasc
perfect. Cnd ti trimit vorb, m informeSi asupra progreselor pe care le!au fcut. Ne!am nteles9
P=)N ;se ridic<3 5 multumesc, domnule #rtianu. 5 rog s fifi convins c... eu... datoria...
este o onoare.
#R=+I$N)3 ti multumesc, domnule Pun. Esti un om de ncredere.
P=)N3 lertati!m pentru...
#R=+I$N)3 Nu!i nimic. 'unt obisnuit. $stept rapoartele dumitale.
0lorica, vara anului ,--,
*a 0lorica vine o delegatie numeroas a PN*. #rtianu i primeste la graduri. *iderii ! C. $.
Rose)i, ". $. 'turd&a, gen. *ecca, E. Carada, mitropolitul Calinic ! i cer lui #rtianu s revin
la conducerea guvernului.
#R=+I$N)3 Ia te uit, ati adus si popa cu voi7 C$*INIC3 Ioane, nu rde, c nu e de rs. $i lsat
tara ncurcat. #R=+I$N)3 Ce aud din gura sfntului9 $veti prim!mi!nistru. E frati!miu.
BD/ P
R('E++I3 Ioane, stii ct de greu mi vine s aleg ntre voi. Ieri "umitru s!a fcut de rs n
Parlament. Nu cunoaste legile, vorbeste necontrolat, a stat prea mult prin strintate. $&i suntem
btaia de oc a presei.
#R=+I$N)3 Presa e liber, nvtati democratia, domnilor.
".$. '+)R"8$3 Nu!ti bate oc de noi, domnule presedinte...
#R=+I$N)3 Presedinte9 $sta e din republici... Noi abia am devenit regat.
R('E++I3 Ioane, revino n fruntea guvernului. Nu putem fr tine. Esti conductorul nostru.
#R=+I$N) ;se opreste din busumat<3 5oi v dati seama ce spuneti9 "ac atentatul reusea si eu
eram mort acum, cu tarina la gur9 Ce fceati, la cine v duceati9 tie, sfintia ta, nu ti se pare c
tara nu poate sta ntr!un om9
C$*INIC3 #a da. (ricare popor are clu&itorii si. $cum esti tu, nainte a fost 4ihai 5itea&ul.
#R=+I$N)3 5e&i c si la a murit de atentat7
C$*INIC3 "ar nc trieste, dup dou sute opt&eci de ani. +rieste7 Cte milioane de oameni
mor o dat cu trupul lor si cti devin nemuritori9 +u vrei s ngheti sub o lespede sau s tii
mormntul tu la picioare9
#R=+I$N)3 tie ti convine s vorbesti. Pe tine te ung si te sanctific. 5in tranii si!ti srut mna
cinci sute de ani de!acum ncolo. Eu n!am dect o viat, domnilor, si am pus!o toat la picioarele
poporului meu. 4erit9
". $. '+)R"8$3 $vem de luat +ransilvania, domnule presedinte. Ne asteapt #asarabia cu
sufletul la gur. $cum suntem regat. +oti rom2nii se uit cu sperant la tar. Ne trebuie un
conductor.
#R=+I$N) ;arata spre cal<3 5edeti fiint asta9 $ fost un armsar falnic. *!am crescut mai atent
dect pe copilul meu. "ar ntr!o &i a c&ut la o sritur si si!a frnt piciorul. +rebuia s!,
"IN$'+I$ #R:+I$N) R BDT
mpusc atunci. $cum trieste din mila mea. 5oi mi cereti s alerg din nou9 Pentru ce9
R('E++I3 Pentru ce ai luptat toat viata3 s ve&i tara asta ase&at si apoi s mori multumit.
#R:+I$N) ;amar<3 ' tin Calinic o slub lung deasupra mea si voi s v ntreceti n
discursuri funebre. Nu, prefer s mor aici. $ici e tot ce am construit solid.
C $R$" $3 4ai pot tine leul trei &ile la cot. #anca National asteapt deci&ii politice.
#R=+I$N)3 E chiar att de grav9
R('E++I3 Ne vom descurca acum. ntrebarea este ce facem &ece ani de!acum ncolo9
#R:+I$N)3 'chimbm Constitutia, schimbm legea electoral, guvern stabil ales de mine, vot
unanim n partid. ' nu aud nici un mieunat cnd cer fonduri pentru armat.
R('E++I ;dup ce se priveste cu ceilalti<3 "e acord.
#R=+I$N)3 5oi v retrageti din conducerea partidului. Conduc cu tinerii.
R('E++I3 "ac tu cre&i c suntem o piedic...
#R=+I$N)3 5oi porunci s v ridice statui n toate orasele. Rmneti n Parlament si votati
legile mele.
R('E++I3 )rt e gloria. $dio, Ioane7
#R=+I$N) ;se apropie deRosetti si i vorbeste n fat<3 5oi mi cereti s fiu tiran, s nu uiti asta.
mi cereti mie s acopr neputinta voastr. $ti fcut din democratie o caricatur. Nu mai poate fi
ndreptat dect cu mn de fier. Eu o am si dac va fi nevoie am s v strivesc cu ea. ;Ctre
ceilalti3< Planuri mari, +ransilvania, #alcanii, #asarabia... 5ise frumoase, dac nu puneti osul. Iar
osul vostru acum a nglbenit. 5oi lupta cu cei tineri.
C$*INIC3 "umne&eu s ocroteasc iubirea de frate.
#R=+I$N)3 ntocmai7 Nu uitati c eu ast&i mi vnd fratele pentru voi.
BD- R
*iberalii se retarg amrti. ( ultim privire aruncat ntre #rtianu si Carada ne de&vluie c erau
ntelesi. "in padoc apare $nica. $ au&it totul.
$NIC$3 n sfrsit, esti stpn.
#R=+I$N)3 Preferam s fiu sclav ntr!o tar bogat si puternic. N!am reusit, dad $nica. E un
esec.
$NIC$3 si de ce te ntorci la ei9
#R=+I$N)3 0iindc n!am ncheiat lupta. $m cerut lui "umne&eu nc &ece ani de viat. "ac n
stia &ece ani nu misc tara mi trag un glonte n cap.
EPI'(")* ,D
#ucuresti, ,--- !,-ED
$u trecut &ece ani. Primul!ministru Ion C. #rtianu, btrn ;TD de ani<, vi&itea& mormintele unui
cimitir, care poate fi unul imaginar. Psind ncet si cu chipul ntunecat, #rtianu priveste pe rnd
pietrele funerare si portretele mortuare ale prietenilor si decedati3 C. $. Rosetti, stefan Golescu,
Nicolae Golescu, Carol "avila, gen. *ecca, *u%ita 0lorescu, Elena Ghica. Pe msur ce trece de
la o piatr la alta, el retrieste secvente din viata lor, momente n care au fost mpreun. Pe
portretul Elenei Ghica este secventa de la *ivadia. "e data asta, o lacrim i se scurge pe obra&.
Este dus de Eugen Carada la trsur, unde asteapt $l. Can!diano!Popescu n uniform de general
cu ornamente de aur. Este aghiotantul palatului regal, l aut amndoi s urce n trsur.
#R=+I$N)3 N!am fcut nimic. ;"up o pau&.< $ iesit o porcrie.
C$N"I$N(3 'unteti obosit si poate... un pic deprimat. 'e re&olv politica.
C$R$"$3 n oras sunt manifestatii. 5om ocoli.
#R=+I$N) ;dup o lung pau& n care priveste bulevardul, orasul care arat acum ca o
metropol european<3 4i!e scrb.
C$N"I$N(3 5or trece si astea, domnule prim!ministru. "e cte ori n!am fost pusi noi n fata
greului, i &drobim si acum.
B,D R $le% 4inai 'toenescu
#R=+I$N)3 Nu, mi!e scrb, nu pot mnca. "uc lingura la
gur si mi se face scrb.
$u auns la resedinta sa. l aut s urce n cas, unde este preluat de Pia ;.D de ani.< Cei doi
discut n curte.
C$N"I$N(3 "e data asta sunt multi. Peste trei&eci de mii. 5or veni s ia casa cu asalt.
C$R$"$3 $r trebui dus la 0lorica.
C$N"I$N(3 $sta ar nsemna s demisione&e. $i simtit vreo slbiciune9
C$R$"$3 $r fi si ultima. Cnd demisionea&, va fi sfirsitul.
C$N"I$N(3 Eu &ic s chemm direct armata. Politia abia face fat n centru.
C$R$"$3 Nu. +rei!patru agenti clare, care s ne poat anunta la vreme. 'e pregtesc miscri
studentesti. $st nseamn c vor astepta pn mine, s se alture si ei.
C$N"I$N(3 4ine dimineat du!, la Parlament. ' stea acolo toat &iua.
$ doua &i, o multime bine organi&at urc "ealul 4itropoliei ntr!un mars de protest antiliberal.
'e scandea&3, Cos dictatura7@, >4oarte liberalilor7@, >4oarte lui #rtianu7@ *a clopotnit sunt
opriti de militari si de un procuror. $cesta le cere ordine si desemnarea unor delegati care s
poat intra la Parlament. 4anifestantii sunt violenti, nu vor s asculte. 'e produce o busculad n
care ctiva militari trag n aer. )n manifestant si sfsie cmasa si ncepe s urle isteric3 >4!a ucis,
fratilor7@ Cordonul militar este dat peste capK ctiva soldati sunt clcati n picioare. Gloata se
repede spre curtea 4itropoliei, unde preotii tocmai ies din biseric ntr!o ceremonie religioas.
4ultimea, condus de agitatori violenti, d peste preoti, le rstoarn obiectele de cult, i
mbr2ncesc. 'e npustesc spre intrarea n cldirea Parlamentului. Portarul a nchis usile si se
propteste n ea, ncercnd s
"IN$'+I$ #R:+I$N) P B,,
opreasc nvala manifestantilor. )sile sunt sparte si omul este strivit. "eputatii le bloche&
ptrunderea. 'e naste o nou busculad, pn ce afar urc unitti militare, care lovesc multimea
din flanc.
Curtea 4itropoliei este pustie. Resturi de haine, bte, cutite, mi&erie &ac pe os. n usa
Parlamentului a rmas trupul fr viat al portarului, scldat ntr!o baie de snge. 'ngele a mnit
ntreaga intrare. "e la ctiva pasi, Ion C. #rtianu priveste toat scena cu o imens tristete. Ctiva
sanitari ridic trupul portarului. 0emeia de lume apare n cealalt parte, dinspre Parlament, a
curtii. 'e priveste cu #rtianu de la distant, si sfsie o bucat din rochia lung si ncepe s
stearg sngele cu ea. #rtianu ntoarce spatele si coboar ncet "ealul.
#ucuresti, sediul gruprii conservatoare
*ascr Catargiu ;/- de ani< este n capul mesei. 4ai sunt pre&enti +itu 4aiorescu ;., de ani<,
Petre P. Carp ;.1 de ani<, gen. 0lorescu ;TA de ani< si tnrul $le%andru 4arghiloman ;BT de ani<.
C$+$RGI)3 "omnilor, liberttile democratice nu sunt amenintate. Nu e%ist un pericol la adresa
Coroanei. Problema maor este c tara a admis ca #rtianu s conduc guvernul doispre&ece ani
la rnd. 0urniturile armatei, bncile, administratia udetelor, nvtmntul stesc, toate sunt sub
control liberal. Ne vor trebui ani de &ile s nlocuim aceast situatie.
C$RP3 Cred c primul lucru pe care trebuie s!, facem este s oprim miscarea tranilor din
satele 4unteniei. $genti rusi au fost gsiti instignd comunele la revolt. Nu le!a trebuit mult,
cci abia acum au auns la culme consecintele reformelor lui Cu&a. n al doilea rnd, nu cred c
pre&ent liberal n administratie trebuie s ne sperie. "up ce s!au pus ba&ele vietii
constitutionale n Rom2nia, deosebirea dintre cele dou partide a
B,A R
nceput s dispar. Noi trebuie s!i nvtm s actione&e ca functionari, nu ca liberali.
0*(RE'C)3 "e ar fi functionari, n!ar fi mult de fcut. "ar sunt agenti. Pe toti i leag
participarea la o organi&atie subversiv.
4$I(RE'C)3 ' ne pstrm luciditatea. tara trebuie condus. $ fost dus de #rtieni pn aici.
"e aici ncolo este datoria noastr s o ducem mai departe. Primul nostru gest de oameni politici
rersponsabili este s reprimm ura. Nu ntindem o mn. *e artm c stim s conducem tara mai
bine dect ei.
0*(RE'C)3 "rag +itule, te amgesti cu gndul. Gloata care a atacat Parlamentul n!are nici
chef, nici rbdare s astepte msurile noastre politice. Ea vrea snge si l vrea acum, imediat. Eu
v propun s trimitem ntreg guvernul liberal n udecat.
C$+$RGI)3 Nu vreau s facem ce au fcut ei. Nu vreau s semnm. Eu as fi cel mai potrivit s
cer pedepsirea agresorilor mei. "ar n!am s!o fac. trii i mai trebuie putin ca s fie puternic.
4$I(RE'C)3 $vem nevoie de disciplin german. (rdine si autoritate.
C$RP3 "e acord si v cer aici s recunoastem c Partidul Conservator a pierit. ' dm guvernul
unimistilor.
0*(RE'C)3 4, a avut dreptate 5i&irul. 'unteti niste oi. *iberalii trebuie distrusi. ;'e ridic si
n drum spre us spune3< Eu sunt pregtit s!i nfrunt. $m o arm secret. ;"eschide usa si invit
nuntru un persona acoperit de o pelerin.< 5oi credeti c eu sunt ramolit, dar sunt mai tare ca
voi. Intrati, domnule #r2tianu.
"e sub manta apare "umitru #rtianu ;T1 de ani.< Conservatorii se ridic n picioare stupefiati.
C$RP3 "omnule #rtianu, nici n!ati fost aici. Nu v!am v&ut nici prul alb, nici senectutea
glorioas n acest local. Rusinea fcut de fratele dumneavoastr nu trebuie s v orbeasc. 5a
aflati printre dusmani.
C$+$RGI)3 Ce ti!au fcut, "umitre9 ti!au promis r&bunare9
"IN$'+I$ # R:+I$N) P B,B
4$I(RE'C)3 5om pstra deplina tcere asupra acestui nefericit incident. "omnule
4arghiloman, te rog s conduci pe venerabilul domn la resedinta sa.
"umitru se simte umilit. Priveste gulerul mantalei cu care a venit, pe membri conservatori, crucea
mare aflat pe perete n spatele lui *ascr Catargiu. Pleac mpreun cu 4arghiloman.
0*(RE'C)3 Crpe sunteti.
C$+$RGI)3 $ avut dreptate 5i&irul3 generatia noastr nu mai poate. Coane 0lorescule, hai s
bem o bere la Capsa si s!i lsm pe tinerii stia s fac o alta lume.
0*(RE'C) ;catr<3 n ruptul capului.
C$+$RGI) ;bag mina n bu&unar si scoate o telegram<3 stii ce e asta9 ( telegram de la
#erlin. #ismarcN a fost destituit n aceeasi &i cu #rtianu.
4$I(RE'C)3 Ce destin incredibil7
C$+$RGI)3 $sa c hai, coane 0lorescule, la o bere. ;"in prag, lui 4aiorescu, &mbind3< Nu m
mai ntorc.
Paris ,-ED
Ionel #rtianu ;AT de ani< si face curat n mica sa garsonier mansardat. Este student n ultimul
an la scoala de poduri si sosele de la 'orbona. #ate la us si intr $nghel 'alignM ;BT de ani<,
mpreun cu 5intil #rtianu ;A1 de ani<, student la scoala Central, si "inu #rtianu ;A. de ani<,
student la scoala de mine.
I(NE*3 "omnule 'alignM7 "inule7 5intil7 ;0ratii se mbrtisea&.<
'$*IGNV3 I!am adus ca s nu srbtoresti singur absolvirea 'orbonei.
I(NE*3 5 multumesc.
"IN) ;rscolind prin caietele lui Ionel<3 Ce faci, Ionele, construiesti un pod peste 'ena9
B,1 R
5EN+I*=3 Poate unul peste Canalul 4necii.
I(NE*3 $m primii prima comand3 un podet n satul 0leurM!les!$ubrais.
"IN)3 Nu pot s cred. 0iul primului!ministru al Rom2niei face podete n (rleans.
'$*IGNV3 ' stiti c nu ntmpltor v!am adus pe toti aici. $vem de lucru acas. 5 chem s
construiti cu mine un pod peste "unre. Cel mai mare din Europa.
I(NE*3 E o glum.
'$*IGNV3 Nu. )nesc "unrea la 0etesti. +atl vostru a aprobat proiectul.
I(NE*3 $r fi un pariu. 5 prindeti9
"IN) si 5IN+I*= ;unesc minile ca la un urmnt<3 Ne prindem7
'$*IGNV3 Poate tu, Ionele, scapi de politic n felul sta.
I(NE*3 Ce se mai aude cu tata9
"IN)3 '!a retras la mosie. E definitiv. Nu vrea s mai aud de politic. "imitrie 'turd&a conduce
treburile partidului, cu nenea Carada mpreun.
5IN+I*=3 4ama e bine. 'abina are un sot griuliu. #inenteles, l domin.
I(NE*3 6ai acas, bieti. 4i!e dor de 0lorica. 4i!e dor si de #ucuresti.
"IN)3 )f7 ti!ai gsit. *asi Parisul pentru orasul la mputit.
I(NE*3 "ar ce ati &ice s facem din #ucuresti un Paris mai mic9 Ne!am simti ca aici, dar cu
mici, cu sarmale si cu mm!ligut la ceaun n plus.
'$*IGNV3 #un idee7 "e!am avea bani.
I(NE*3 5orbesc eu cu nenea Carada.
0lorica. Primvara lui ,-E,
Ion C. #rtianu st ntr!un scaun!balansoar pe pridvorul casei si urmreste forfota curtii. 'e
pregteste un bote&, al micu!
"IN$'+I$ #R=+I$N6 R B,.
lui Ion Pillat. 'oseste 'abina mpreun cu sotul ei, dr. Can!tacu&ino. )rc pe pridvor si si srut
tatl.
'$#IN$3 Ce faci9 #R=+I$N)3 $stept un emisar. '$#IN$3 #a, eu cred c ti privesti averea9
Cti cai ai9 #R=+I$N)3 "ou&eci si sapte. '$#IN$ ;ctre sof<3 Ct vrsta lui Ionel. 4ama unde
e9 #R=+I$N)3 n cas. Nu se odihneste. 5rea s ne acopere cu aluat.
n buctrie, Pia conduce pregtirile pentru pra&nic.
PI$3 *!ai v&ut9 ' stii c scuip snge.
'$#IN$3 '!, consulte Constantin.
#R=+I$N)3 Nu vrea. 8ice c e de la o msea.
'$#IN$3 4 gndesc s rmnem mai mult. Poate l prindem ntr!o cri&.
C$N+$C)8IN(3 l voi consulta disear, cnd merge la culcare.
Pe verand #rtinu urmreste hor si obiceiul de bote& care se derulea& n curte, asemeni unui
patriarh. *a un moment dat, &reste n deprtare, intrnd pe sub poart trei clreti. 'abina iese
din cas.
'$#IN$3 Pe ei i asteptai9 #R=+I$N)3 Nu.
Cei trei se apropie si descleca. 'unt Ionel, 5intil si "inu. )rc n grab pe prisp.
#R=+I$N)3 Ia ve&i tu, 'abin, ne!au intrat careva haimanale n curte9
'$#IN$3 Numai trei. 'unt haiduci de!ai lui Radu $nghel.
B,/ I
#R=+I$N) ;face pe orbul, umblnd cu rnna prin aer, n timp ce bietii i srut mina<3 $u iesit
din codru. ' chemi andarmii, 'abin.
I(NE* ;&mbind<3 Rom2nia 4are, tat.
#R=+I$N)3 $aaa, loneeel... ;'chimbat<3 $i uitat parola.
I(NE*3 Cea mai mare bucurie pe care mi!o puteai face era s prsesti politic. $i fcut un
popor fericit. )ite!,7
#R=+I$N)3 $iurea7 'e bucur c au scpat de mine.
"IN)3 Pe drum am ntlnit o nunt. "e!aia am ntr&iat.
#R=+I$N)3 4 voi rsuci n mormnt dac voi, fiii mei, nu ntregiti tara. 4 voi rsuci si va fi
cutremur. Nu!mi place c luati lucrurile usor.
5IN+I*=3 Noi vrem s nu mai ai gria asta. $m hotrt s construim aici cel mai mare pod din
Europa. Pe urm vom face si politic.
#R=+I$N)3 Prea tr&iu. ncepeti acum, s aveti timp s nvtati.
I(NE*3 4 ve&i pe mine btndu!m cu Petre Carp9
#R=+I$N)3 Nu, dar vreau s!ti simt rsuflarea rece n ceaf.
'$#IN$3 6aideti si voi la hor.
#R=+I$N)3 Coborti voi. Eu astept pe cineva.
Copiii coboar n curte. 'unt ntmpinati cu plosca de tuic si pine de test.
I(NE*3 Pe cine a &is c asteapt9 '$#IN$3 Glumele lui... 4oartea.
'inaia. Castelul Peles
Regele Carol si regina Elisabeta ascult mu&ic n seara asta. $ghiotantul palatului, gen.
Candiano!Popescu intr si i sopteste la ureche suveranului c c&ut guvernul gen. 42nu.
Regele Carol I nu este impresionat, asa c ascult mu&ic n continuare.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P B,T
Candiano revine dup cteva minute si i sopteste c s!a format un nou guvern gen. 42nu. Regele
clipeste multumit. "up alte cteva minute Candiano revine3 al doilea guvern 42nu a c&ut si s!a
format guvernul *ascr Catargiu. "up alte cteva pasae mu&icale ! scena poate fi ntrerupt de
secventa telegrafului care bate ntr!o ncpere alturata si de unde Candiano se informea& !
aghiotantul se apleac din nou la urechea suveranului3 >$ c&ut guvernul *ascr Catargiu si s!a
format guvernul I. E. 0lo!rescu@. Concertul se ncheie si Carol se ntoarce spre Candiano.
C$R(*3 4on cher, anunt!m dimineat cu ce guvern stau de vorb.
0lorica, noaptea aceleiasi &ile
"r. Cantacu&ino l consult pe #rtianu pe marginea patului. Pia l urmreste ngriorat.
C$N+$C)8IN(3 '!a activat vechea poveste de la plmni. Primvara si toamna ar trebui s fiti
mai atent.
#R=+I$N)3 'unt asa de atent c am auns la sapte&eci de ani.
C$N+$C)8IN(3 Corpul este slbit. 5!ar trebui o cltorie n Italia.
#R=+I$N)3 Nu m duc, c ia m opresc acolo s le fac unirea. 6ai, Constantine, du!te la
culcare. 'abina e fie!mea si... ;i face semn din sprncene.<
Imediat ce doctorul iese, #rtianu se scoal si si pune halatul. 'e uit la pendul si d s ias.
PI$3 )nde te duci la mie&ul noptii9 #R=+I$N)3 Culc!te. $stept pe cineva.
Iese n pridvor si priveste spre poart n noapte. Pare ntr!a!devr c asteapt moartea, ncepe s
tuseasc si intr repede, oprindu!se n biblioteca sa. 'coate o map cu hrti si cercetea&
B,- P
de aproape o hart militar, cu sgeti colorate si trasee de interventie n +ransilvania. $re un
mormit specific btrnilor. $poi se opreste, cnd simte o pre&ent strin n ncpere. Este Eugen
Carada. #rtianu ridic ochii spre el. Carada nclin usor capul si #rtianu i rspunde la fel. si
aranea& halatul. Pe us intr profesorul 5asile Pun. Este mbrcat elegant, n costum german si
tine n mn un dosar.
#R=+I$N)3 $i adus9
P=)N3 "a, domnule #rtianu. *e aveti aici ;i ntinde dosarul<.
#R=+I$N) ;nainte s citeasc<3 ti!ai fcut o prere9
P=)N3 ntr!o astfel de chestiune nu am voie s emit preri. E prea sus.
#R=+I$N)3 Pe mine m interesea& si prerea ta.
P=)N3 "iferenta este att de adnc, nct alegerea este evident. 5om avea un rege puternic.
#rtianu deschide dosarul care este al printului Carol Wlhelm. Citeste si d paginile ncet $poi
citeste dosarul printului 0erdinand.
#R=+I$N)3 4da, alegerea este evident. 4ultumesc, domnule profesor. "e obicei, oamenii si
fac datoria pe cmpul de lupt. *i se aduc onoruri si primesc decoratii. N!am s te fac general,
ministru sau ambasador. Eu ti ofer dumitale recunostinta mea.
P=)N3 4i!e de auns. "umne&eu s v ocroteasc sntatea.
#R=+I=N)3"e luni te pre&inti la *iceul >Gh. *a&r@ din #ucuresti. Esti noul director.
P=)N3 si dac refu&9
#R=+I$N)3 Colegiul profesoral te va alege n unanimitate, ministerul te va numi printr!un ordin
special, presa va anunta cu surle si trimbite, regele ti va scrie si te va ruga.
P=)N3 $veti atta putere9
#R=+I$N)3 hm7 "u!te, nvat!i rom2na pe rom2ni.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P B,E
#trnul se ntoarce n dormitorul su cu dosarul sub brat. ( tre&este pe Pia. $ceasta sare speriat.
>"u!te si scoal bietii7@ 0emeia nu comentea&. )rmtoarea secvent este n sufragerie.
#rtianu st n capul mesei nemiscat. $par Ionel, "inu si 5intil somnorosi, cu halatele pe ei si n
papuci.
I(NE*3 ' nu!mi spui c forme&i guvernul.
#R=+I$N) ;i ntinde dosarul<3 $i aici raportul secret asupra caracterului, apucturilor si
slbiciunilor celor doi printi mostenitori, Carol Wilhelm si 0erdinand.
I(NE* ;citeste, d filele cu 0erdinand lui "inu<3 Carol Wil!helm este gentil, nobil n tinut si
atitudine, vioi si inteligent.Este cel mai nclinat spre ordine si disciplin militar. 'e scoal la sase
dimineata, fie var, fie iarn...
5IN+I*=3 5aleu7 Nu e de Rom2nia.
I(NE*3... +rece sub dusul rece, apoi se duce la scoal pe os. Este primul la carte. 5orbeste
france&a perfect, cu accent de Ile!de!0rance. 'uperior fat de femei, temerar si tenace. Gndire
militar format, capabil nc de acum s conceap planuri de campanie la nivel de regiment.
Curaos si demn. $ nvtat limba rom2n mai repede dect 0erdinand, dar s!a fcut c nu o stie
asa de bine ca s nu!si am2reasc fratele.
"IN) ;citeste din raportul asupra lui 0erdinand<3 $scultati aici7 Principala trstur a printului
0erdinand este timiditatea. $re momente cu comportament aproape feminin. $re momente cnd
timiditatea l parali&ea& si pierde oca&iile cnd ar putea s!si arate inteligenta. 0oarte putin
voluntar, asteapt s fie ntrebat sau s i se spun ce s fac. +cut si interiori&at, printul
0erdinand este usor atras de femei, suferind nuntru toate pasiunile, chiar si pentru cel mai mic
gest. 'lab n probleme militare, dar supus disciplinei si datoriei. Cele mai mari comple%e le are
fat de fratele su, care l domin. sters, dac sunt mpreun n societate, n timp ce Carol
Wilhelm strluceste.
BAD P
I(NE*3 Parc n!ar avea aceeasi mam.
#R=+I$N)3 #a da, numai c mama ,!a cocolosit pe fiul mai mic. Cum a fcut si maic!ta cu
tine, 5intil.
5IN+,*=3 Ce, eu sunt timid n fata femeilor9
#R=+I$N)3 Noroc c am intervenit la timp si v!am dat pe mina Elenei Ghica, "umne&eu s!o
ierte pe femeia asta, c ea a fcut )nirea, Independenta si Regatul la un loc si lumea nu stie.
$vem doi prinfi cu trsturi diferite3 unul puternic, altul slab. Pe cine alegem9
I(NE*3 Eu cred c nu e greu de ales3 Carol Wilhelm, si hai la culcare c sunt mort de somn.
"IN)3 si mie mi se pare clar. $vem noroc cu un rege puternic.
5IN+I*=3 =sta va aduce +ransilvania acas. 5a pune armata pe picior de lupt.
Ionel si "inu napoia& rapoartele tatlui lor. $cesta le adun, se mai uit o dat gnditor pe
fotografiile celor doi, apoi nchide dosarul.
#R=+I$N)3 'e cunoaste c sunteti nepregtiti pentru viat. +ransilvania trebuie adus acas de
tine, 5intil, nu de un strin. Iar tu, Ionele, dea l admiri pe Carol Wilhelm. 'unteti slabi, nu aveti
discernmnt si nici cap politic. $m trit degeaba, am muncit degeaba pentru voi.
I(NE*3 "e ce vorbesti asa9
#R=+I$N) ;agit n aer dosarul<3 +rebuie ales cel moale, cel slab, cel timid, n tara asta tu vei fi
rege, Ionele, nu germanul. Nu ne trebuie un vitea& cu caracter de fier care s te domine cnd vei fi
prim!ministru. Ne este folositor un rege ntelegtor, retras, supus vointei rom2nului. '!i bati din
picior cnd vrei ceva pentru tar.
I(NE*3 "ar Carol Wilhelm este un om al datoriei, al onoarei. "e ce n!am fi doi oameni puternici
n capul statului9
"IN$'+I$ #R=+I$N) R BA,
#R=+I$N)3 Pentru c aici este Rom2nia, nu un salon de ?affeeNran&chen. "ou sbii ntr!o
teac nu stau, se taie una pe cealalt.
I(NE*3 Poate c mi ceri prea mult.
#R=+I$N)3 +e!a nmuiat Parisul. ( s!, pun pe 'alignM s te cocose&e de munc la podul la
peste "unre. ' dormi n crut si s mnnci mmlig rece cu ceap spart pe genunchi. 4ine
s pleci de aici la locul t2u de munc. Nu mai ai voie s o ve&i pe maic!ta. Cre&i c nu stiu cum
v giugiuleste pe ascuns. 5!a fcut fetite.
"IN)3 +at...
#R=+I$N)3 Gura7 0erdinand este viitorul rege si s v pun dracu s nu!, clcati n picioare c
vin dup voi ca strigoii. 5 mnnc inimile.
#ucuresti, consulatul Rusiei
Nelidov are o ntlnire secret cu Grigore 'turd&a.
G. '+)R"8$3 E btrn, e bolnav, e pe moarte. Nu mai poate reveni la conducerea guvernului. si
chiar dac ar face!o, ia gnditi!v, s!ar umple de ridicol. Greselile si slbiciunile lui ar
compromite definitiv Partidul *iberal.
NE*I"(53 "umneata, printe Grigore 'turd&a, nu ntelegi politica 4arii Rusii. ( leoaic rnit
lupt pn n ultima clip. "ac se trste ntr!un ascun&is, si linge rnile acolo pn se las seara.
$poi pleac n cutarea vntorului. "e cum l gseste n somn su n odihn l sfsie. Noi nu
putem uita rnile fcute de #rtianu.
G. '+)R"8$3 Nu mai are nici o putere n politica Rom2niei. $ plecat gonit de lume, singur si
ramolit n ultimul hal.
NE*I"(53 4 mir ce spui, printe. Parc nu ai cunoaste ce efect are un simbol asupra unui
popor sentimental. 5a rmne n istorie ca erou. "ac mine Eugen Carada public documentele
pe care le!2 obtinut din acest consulat, dumneata vei rmne n
BAA P
istorie ca un etern trdtor. "e fapt, numai Rusia va sti c n realitate ai fost un perdant pe toate
liniile.
G. '+)R"8$3 E%celenta 5oastr uit cte gafe a fcut aici, ridicnd mpotriva Rusiei cea mai
desvrsit ur. "ac actionam singur aveam mai multi sorti de i&bnd. Cunosc lumea
rom2neasc mai bine dect oricine3 este cinic si corupt.
NE*I"(53 Pi, s le lum la rnd. n ,-.E, cnd cu )nirea, ai pierdut tronul. $tentatul sut&u!
*amberti ,!ai ratat. *iberalii ti!au luat!o nainte si la rsturnarea lui Cu&a. *ui Pietraru n!ai fost n
stare s!i pui un cutit mai ca lumea n mn. '!a frnt n blana tiranului. 8iarul "emocratia
National pe care ,!ai scos este un fs. Rde lumea de el ca de!o ga&et umoristic. $cum te!am
pus s strnesti o rscoal trneasc n 4untenia. '!au miscat dou udete si asta fiindc am
trimis agentii mei acolo. Ce te face s cre&i c vei reusi de data asta9
G. '+)R"8$3 $m spioni la mosia lui #rtianu. i cunosc obiceiurile. Problema este c nu mai
vreau. 0ceti!o voi, dac e vorba doar de orgoliul Rusiei.
NE*I"(53 +e privesc si!mi dau seama de ce s!au fcut at!tea revolutii n parcela asta de tar.
5echile familii boieresti si!au splat sngele cu tiganii de pe mosii. $ auns un tran ca #r2tia!nu
s nasc o dinastie mai puternic dect voi toti la un loc.
G. '+)R"8$3 0iii lui sunt ingineri. N!au nici o pornire spre politic. Ce numeste E%celenta
5oastr dinastie este o ereditate de olteanc iubreat. Ionel #rtianu nu va fi niciodat ce a fost
tatl su.
Podul de la Cernavod, apoi Ruginoasa
Ionel si 5intil lucrea& pe santier. Conduc lucrrile la calea ferat, umbl printre lucrtori,
controlea&, studia& planurile. )n postas se apropie de ei.
P(s+$s3 $veti o telegram de la Ruginoasa, conasule.
"IN$'+I$ #R:+I$N) P BAB
I(NE* ;desface plicul<3 'unt invitat la o serat, dou &ile de a&i ncolo.
5IN+I*=3 "u!te, lonele.)rmresc eu lucrrile mai departe.
+rsura cu Ionel #rtianu intr n curtea conacului de la Ruginoasa. Cldirea este cufundat n
ntuneric. Nici urm de bal. )n servitor destul de igrit deschide ntr!un tr&iu, purtnd un sfesnic
cu un singur brat. l conduce prin saloane neluminate pn n salonul central unde, n
semintunericul ntretinut de un se!mineu, stau n fotolii $le%andru Cu&a ;AT de ani<, primul fiu al
lui $l. I. Cu&a si 4ria 4oru&i, sotia acestuia. $le%andru Cu&a este bolnav de fti&ie, tuseste
groa&nic, arat mbtrnit si neputincios. 4ria se ridic si l ntmpin. 'e vede din prima clip
c este >topit@ dup Ionel, n salon domneste un aer bolnvicios. 6ainele 4riei sunt ntunecate.
Ea nssi pare suferind.
4=RI$3 "omnule #rtianu, pre&enta dumitale onorea& aceast cas. $ti cltorit usor prin
5rancea9 4i s!a spus c sunt haiduci prin pdurile +rotusului.
I(NE* ;usor derutat<3 5 rog s m iertati. $m primit o invitatie la un bal. Probabil c a fost o
glum a vreunui prieten.
4=RI$3 Nu, domnule #rtianu, invitatia este autentic, dar n ultimul moment lui $le%andru i s!
a fcut ru si...
$*EF$N"R) ;i d mna<3 +e rog s primesti scu&ele unui ofticos. N!am fost niciodat ntreg.
'e spune c numai copiii din dragoste se nasc sub o stea norocoas. "up cum ve&i, domnitorul
Cu&a si iubita lui au dat nastere unei ruine. Ca si domnia lui, de altfel.
I(NE*3 "oamna 4ria (brenovici a fost una din cele mai frumoase rom2nce, iar domnitorul
Cu&a, un erou.
$*EF$N"R)3 Rahat... 5oi i!ati aruncat n mocirl pe amndoi.
4=RI$3 $le%andre, cum poti vorbi astfel9
BA1 P
$*EF$N"R) ;dup un acces de tuse<3 'cu&!m, drag. 'untem de aceeasi vrst. )it!te la
mine. Cti ani mi dai9
I(NE*3 Pentru c nu te ngriesti. 'tai aici pe averea gloriosului t2u tat si lnce&esti. )rc2!te n
tren si cltoreste trei luni n Italia
4=RI$3 Nu poate suporta cltoria.
$*EF$N"R)3 i e fric s nu!i mor pe drum n brate, s care cosciugul cu diligenta si s fac
parastase printre strini pe bani multi.
4=RI$3 "oamne, ce vorbe urte pot s!ti ias din gur7
$*EF$N"R)3 't aici n fotoliu si asteapt s dau ortul popii. Parc e un cioclu.
I(NE* ;se retrage<3 5 cer iertare pentru deran. #un seara.
$*EF$N"R)3 "u!te, du!te, ai ratat balul.
Ionel iese pe culoarul dinspre iesire si este auns din urm de 4ria. $ceasta se repede la el din
spate, l rsuceste isteric si!, mbrtisea& ntr!un hohot.
4=RI$3 Nu mai pot, nu mai pot.
I(NE*3 Esti nebun9 Invente&i baluri ca s vin de la ma!ma!dracului pentru cinci minute de
ridicol.
4=RI$ ;pasional<3 Nu mai pot, nu!, mai suport pe ofticosul sta. 'cap2!m, dragostea mea.
I(NE*3 $bia te!ai mritat de sase luni.
4=RI$3 Nu!, iubesc. $m vrut averea lui ca s pot tri cu tine. ;l mngie febril.< +e rog, nu
pleca, te vreau aici, acum, te simt, esti primul meu brbat.
I(NE*3 +u ai nnebunit de urt, 4ria. $cum esti mritat.
4=RI$3 Nu e%ist pentru mine. E un monstru. +e implor... ;i caut se%ulK Ionel se feresteK 4ria
se las n genunchi, nco!lcindu!i picioarele.< Ionel, d!mi acum ce e al meu.
I(NE*3 Ridic!te. Nu vei primi nimic de la mine.
4=RI$3 Nu m pedepsi. +e iubesc. Nimeni nu te iubeste ca mine.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P BA.
I(NE*3 Ridic!te. 5orbim alt dat.
Ionel se lupt cu ea pentru a se desprinde din strnsoare. Reuseste si o mpinge ntr!o parte. 4ria
rmne pe os, n spasme de plns. "in salon se aude o nou cri& de tuse violent a lui $le%andru
Cu&a. 4ria se ridic, n ntunericul culoarului se vd ochii ei slbatici, lucind de lacrimi.
0lorica, vara ,-E,
Ion C. #rtianu st la soare pe verand, si priveste gospodria cu o liniste seren. Pia apare n
spatele lui.
PI$3 Nu te!ai tinut de cuvnt.
I(N3 #a da. )ite, mi!am pus fularul de ln.
PI$3 stii bine c nu despre asta e vorba. $i promis c nu!mi iei bietii.
I(N ;lungind cuvintele, nemultumit<3 stiu, aceeasi poveste.
PI$3 Ionel nu vrea. "e ce l obligi9
I(N3 #a vrea, dar nc i lipseste ceva3 gustul Puterii.
PI$3 Cel mai amar si cel mai scrbos.
I(N3 $scult, olteanco, tu n mod sigur ai fost nscut ca s faci copii, la rndul tu. Eu am fost
nscut ca s nu cad mosia pe mini strine. Pe bieti i!am fcut pentru tar. stiam asta de la
nceput. stiai si tu. 0iecare are o misiune n viat, altfel e o vit minat din spate cu crdul.
PI$3 "ar avem noi dreptul s le stabilim destinul9 5intil e nc un copil.
I(N3 $u fost la femei. $u cunoscut viata.
PI$3 0emeile tale. Cre&i c n!am stiut9
I(N3 Esti una dintre ele, Pia. Ce n!au putut face ele pentru tar, ai fcut tu. 4i!ai druit bieti.
PI$3 4 ntreb dac a meritat. '!i vd ntr!o &i scuipati de adversarii politici, nurati de golanii
de pe ulite, mpuscati de fanatici. $sta le oferi.
BA/ P $le% 4inai 'toenescu
I(N3 +ocmai asta le ofer destinul3 s!au nscut aici, n tara asta fr de noroc. ti!ar fi plcut s!i
ve&i la Paris, cstoriti cu artiste, umblnd prin tar cu negotul, nselati la cntar sau nnmoliti
prin vreun sat uitat de lume9 Ionel o s termine ntr!o &i podul la. Cel mai mare din Europa7 $
doua &i ce va face9 )n pod peste +richinesti.
PI$3 $s prefera s stiu c moare sub o grind, dect s fie nunghiat din pasiune politic. +u tot
nu ntelegi. 'ub grind as fi convins c asta a fost vointa lui "umne&eu. "ar ucis n politic
nseamn omort de tine, Ioane.
I(N ;o priveste sever, cu ochii subtiati<3 $i mers prea departe. I!ai nvtat pe ascuns s nu m
asculte. I!ai slbit si i!ai fcut vulnerabili. (preste!te aici.
PI$3 *as!mi!, mcar pe 5intil.
I(N ;se ridic cu greu n baston<3 5or sta mpreun pn mor. "ac ei decid atunci c sunt mort si
ngropat nseamn c am gresit3 nu trebuia s cred n Rom2nia.
Coboar ncet scrile si porneste agale spre vie. "e cum intr pe o potec ntre spalieri se
strneste un vnt ciudat. 0run&ele de vit fosnesc n diferite locuri. #rtianu se opreste si ascult
ngriorat. 0osnetul ncetea&. sopteste3 >( vulpe@. Pseste mai departe, dar fosnetul revine.
0run&ele se misc la un stat de om. Nu poate fi vulpe. )n trosnet de creag uscat. #rtianu se
ntoarce brusc, n spatele lui, dreapt n milocul crrii este Ileana. )scat de btrnefe, este
nvesmntat n haine negre, care cad pe ea asemeni unei cortine negre. Pare a fi 4oartea, n
martialitatea ei, ceea ce fascinea& sunt ochii violenti si violeti. (chii din prima noapte de
dragoste. 'cena este ntrerupt de sritura dintre vite a asasinului. $ nimerit ntre el si Ileana.
Ridic arma grbit. #rtianu nu are reactie. Cnd glontul tsneste, o mn l loveste peste brat pe
asasin.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R BAT
$poi, cealalt mn l nunghie. 'alvatorul este Rochit, >lart!m, stpne. l urmresc de a&i!
dimineat@.
#rtianu priveste dincolo de el. Ileana a intrat n pmnt.
#ucuresti, #anca National.
Ionel #rtianu intr n cabinetul de director general al lui Eugen Carada ;.. de ani.< Prietenul de
o viat al lui Ion C. #rtianu s!a ngrsat, umbl mbrcat cu haine scumpe, poart atrnat de gt
un colan cu medalion de aur ;poate sugera sefia n masonerie.< Rmne n iltul capitonat, afisnd
pn la final un aer de superioritate, putere, distant.
I(NE* ;agitat<3 Nene Carada, am venit s m auti.
C$R$"$3 Ia loc.
I(NE*3 5oi fi direct. Eu si "inu vrem s deschidem firma noastr de constructii metalice. Ne
trebuie o sum cu care s ncepem. "up primele comen&i ti dm banii napoi.
C$R$"$3 Ce sum v trebuie9
I(NE*3 Eu si "inu ne!am gndit, m rog, am fcut calcule si credem c cinci mii de franci ar fi
suficienti.
C$R$"$3 E mult.
I(NE* ;socat<3 Poftim9
C$R$"$3 $m spus3 e mult7
I(NE*3 #ine, dar... 4 rog, s &icem patru mii.
C$R$"$3 +ot e mult.
I(NE*3 #ine, dar sunt mostenitorul averii. Pre&int toate garantiile. Nene Carada, sunt eu, Ionel
#rtianu.
C$R$"$3 stiu cine esti. +ocmai de aia nu!ti dau.
I(NE*3 Ce este asta9 'unt si banii mei aici. Nu am nici un credit9
C$R$"$3 #a da. #anii ti sunt n sigurant.
I(NE*3 $tunci, nu nteleg7 Nu pot ridica cinci mii de franci pentru a construi onest poduri n tara
asta9
BA- R
C$R$"$3 Nu.
I(NE*3 Ei, nene Carada, s stii c nu!mi plac glumele astea. 5reau s!mi lichide& contul. 'per c
pot9
C$R$"$3 #inenteles, ;i ntinde peste birou un formular si un toc.<
I(NE*3 Ce sum am9
C$R$"$3 Cinci&eci de milioane7
I(NE* ;rmne ncremenit, cu gura. cscat<3 Ct7
C$R$"$ ;ia un bilant de pe birou si citeste<3 Cinci&eci de milioane aici, dou&eci de milioane n
banca #rasovului, opt milioane n #anca National a 0rantei, unspre&ece milioane n #anca
$ngliei.
I(NE*3 #ine, dar stia sunt toti banii Rom2niei7
C$R$"$3 ntocmai. Cere!mi orice sum pentru o actiune militar n +ransilvania, pentru spiona
n Rusia, pentru a cumpra presa din $nglia, pentru a elimina un adversar politic. ( ai pe loc. Nu
primesti nici un ban ca s faci poduri si case pe care le face orice &idar.
I(NE*3 "ar ce, podul de la Cernavod este o ucrie9
C$R$"$3 'alignM e omul meu.
I(NE* ;las capul n piept<3 nteleg. tata.
C$R$"$3 +u ai impresia c eu stau aici pe tone de aur ca s finante& nimicuri9 Nu, dragul meu,
eu p&esc averea strns de Ion #rtianu pentru ca tu s nu te mai milogesti la evrei, la france&i si
la engle&i cernd un franc necesar trii, cum a fost nevoit el.
I(NE* ;bravnd<3 si dac vreau s aduc biserica lui 6orea de pe malul $riesului la 0lorica9
Eugen Carada sun un clopotel de aur si pe us intr un functionar fr mimic.
C$R$"$3 'emne&i un bon de o sut de mii de franci la banca din 5iena pe numele dlui
#rtianu. 'e eliberea& numai dup ce ve&i marfa.
"IN$'+I$ #R:+I$N) R BAE
0)NCtI(N$R3 $m nteles, domnule director general. Ce marf este9
C$R$"$3 ( biseric.
0)NCtI(N$R3 Prea bine. ;Iese asa cum a intrat.<
C $R$" $ ;ctre Ionel<3 $ltceva9
I(NE*3 nteleg c sunt condamnat.
C$R$"$3 ntr!adevr. Esti condamnat la glorie etern. +u vei face tara asta ntreag si rotund
ca un soare. "e strlucirea ei m voi ocupa eu. ;'coate un napoleon de aur din bu&unarul vestei.<
$rat banul sta n orice banc din Europa si vei fi ascultat.
I(NE*3 $i preluat sefia masoneriei9
C$R$"$3 Ceea ce conduc eu este armata secret a celor care si iubesc neamul. 'pune!i cum
vrei. "ar vreau s stii c, din ,-T/, de cnd francmasoneria a renuntat la #iblie si la doctrina
national, noi n!am mai fost acolo. $ici functionea& (culta, organi&atia liberal a Rom2niei
4ari.
I(NE*3 si dac eu refu& aceast ofert9
C$R$"$3 l vom lua pe "inu.
I(NE*3 Guvernul stie ce faci aici9
C$R$"$3 Conservatorii nu e%ist. 'unt niste marionete. #tie prin sedinte.
I(NE*3 $vem totusi un rege.
C$R$"$3 +atl tu nu a ncetat nici o clip s fie stpnul acestei tri.
I(NE*3 si cnd el va muri9
Carada se ridic de la birou si vine ncet lng Ionel, care s!a ridicat n picioare, l priveste o clip
n ochi, apoi apleac un genunchi si din aceast po&itie umil i srut respectuos mna.
0lorica, ultimele &ile
Este dimineat. Ion C. #rtianu deschide ochii ntr!o lumin proaspt. Prin perdelele fine o
creang de copac si oac umbra pe
BBD P
chipul su. $scult &gomotele ncperii3 pendula, un rcit de soricel, fosnetul discret al perdelei,
nchide ochii la loc, dar brusc i apar secventele mortii tatlui su si strigtul obsesiv3, $colo, n
pdure este averea noastr@, apoi camera fuge spre ntunericul ferestrei. #rtianu deschide ochii
speriat, n ceafa ochilor o vede pe Pia.
PI$3 $ sosit partidul. '!i trimit napoi la #ucuresti9 I(N3 Nu. Cobor.
n salonul mare, la masa lung, liderii Partidului *iberal discut aprins. 4ulte fete noi, tinere.
"iscutia este dus mai ales de "imitrie $.'turd&a ;.- de ani<, 4ihail ?oglniceanu ;T1 de ani<,
Eugen Carada.
'+)R"8$3 Regele este obligat s intervin pentru a lsa alegerile libere.
?(G=*NICE$N)3 ( s declare c alegerile sunt libere. Nu, trebuie s!, obligm noi. Guvernul
este la a cincea tentativ de formare.
'+)R"8$3 Eu nu pot s nteleg de ce se ncptnea& Coroana s le dea unimistilor guvernul.
E o pacoste.
C$R$"$3 i este fric de noi.
?(G=*NICE$N)3 5a ntelege c un guvern conservator acum este o lovitur de moarte dat
institutiilor pe care abia le!am pus pe picioare.
C$R$"$3 'unt liberale. $sta l deranea&.
'+)R"8$3 "ar tara functionea&. +e apuci acum s schimbi organi&area statului9
Intr Ion C. #rtianu si se face liniste imediat. 'e asa&, i priveste apoi le vorbeste cu voce egal.
#R=+I$N)3 *sati conservatorii s vin la guvernare. Pre&enta lor la putere ne ofer timp s
pregtim temeinic programul nostru. "ar trebuie s muncim n timpul sta. Nu s ne certm.
"IN$'+I$ #R=+I$N) P BB,
'+)R"8$3 "iscutam strategia politic.
#R=+I$N)3 Pi ce strategie politic discutati voi, cnd eu mor mine9 Ct e ceasul9
C$R$"$3 )nspre&ece minute dup nou.
#R=+I$N)3 Ce ceas ai9
C$R$"$3 Elvetian.
#R=+I$N)3 Elvetia trebuia s o copiem noi. $sadar, mine, pe la ora asta voi fi mort. Ce faceti9
'+)R"8$3 "omnule presedinte, s nu glumim cu chestiunile astea. "umne&eu s v dea
sntate si s ne ngropati pe toti.
#R=+I$N)3 5oi credeti c glumesc9 Eu simt tot. 4ine am terminat. +aNe lonescu e aici9
I(NE'C)3 "a, domnule presedinte.
#R=+I$N)3 'crie7 5echiul stat rom2nesc avea temelii adnci si solide. $sa a supravietuit prin
istorie. Noi am fost o mn de idealisti, nvtati la scolile din strintate, si n!am avut alt model al
societtii moderne dect societatea france&. 4ult timp am fost ncredintati c dac dm
poporului rom2n formele constitutionale gata fcute n 0ranta, am gsit miloacele pentru a
functiona n Rom2nia. 'tm si ast&i mbrcati ca ei. $m creat statul modern pe ba&a unor idei
abstracte foarte frumoase, pe ba&a unor teorii liberale inventate n (ccident, din de&voltarea
Revolutiei 0rance&e, pe niste aspiratii generoase dar neurmate de un popor ignorant. $m gresit.
'crie, +aNe.
I(NE'C)3 'criu.
#R=+I$N)3 'crie, c te!am v&ut cum ai srit3 am gresit7 'crieti, fratilor, c am gresit, fiindc
asa este. $m chinuit tara cu revolutii, cu lovituri de stat, cu interminabile comploturi. $ avut
dreptate srmanul #arbu Catargiu, dar ne era imposibil s vedem ca el atunci. "e aceea spun c e
posibil ca ast&i unul dintre unimisti s vad mai bine ca noi. Petre P, Carp, +itu 4aiorescu, $le%
4arghiloman, nu stiu care dintre ei poate fi acela. )rm!riti!i cu atentie. Nu le mai puneti
piedic, n sfrsit, mine, dup
BBA R
priveghi, s v adunati si s puneti pe frate!meu, "umitru, presedinte n locul meu.
'+)R"8$3 "omnule presedinte, refu& s particip la un astfel de testament. "umitru a trecut la
conservatori. "umneavoastr mine o s clriti, o s plecati cu trenul la Paris, o ucati la vreo
nunt n sat. Ce rost are toat aceast lamentatie9
#R=+I$N)3 "up "umitru, vii tu presedinte al partidului. 0rate!meu va asigura interimatul pe
perioada de doliu. '!a dus la conservatori din orgoliu. 4ine o sa vin la patul meu si!si va cere
iertarea. si acum, copiii mei, ascultati ce trebuie s faceti mai departe. Imediat ce dl "imitrie
'turd&a va fi ales presedinte, schimbati strategia politic. 5eti spune c nu s!a putut pe vremea
mea, fiindc eram un vechi revolutionar, ma&&inist, socialist, mason, prostii de!astea. "ar acum,
c 5i&irul e mort, Partidul National *iberal se asa& pe calea cea bun, pe calea cea dreapt.
0iindc, dragii mei, Partidul National *iberal trebuie s devin un partid de "reapta.
?(G=*NICE$N)3 Ioane, de ar ngdui "umne&eu, te!as urma pe ultima ta cale. "ac ar fi vreo
rug ascultat pe lumea asta, atunci m!as ruga s m ia "umne&eu si pe mine odat cu tine.
Probabil c eu sunt singurul care stie c tu nu minti. 4ine te duci. "ar partidul are nevoie de o
doctrin.
#R=+I$N)3 "octrina nationalist3 prin noi nsine. Cutati traditia rom2neasc si fceti!o s
functione&e. $rtati lumii cine suntem noi. "ati poporului toate liberttile democratice si lsati!,
s prospere. 5oi s!, conduceti cu realitatea n fat.
'+)R"8$3 #ine, dar asta chiar este doctrina "reptei7
#R=+I$N)3 Noi suntem cei puternici. 'tatul e croit de noi. Cnd Partidul National *iberal va
ocupa locul "reptei, Partidul Conservator si va pierde orice ratiune. $sa l desfiintm. Germania,
modelul lor, se ndreapt spre socialism. $sta i va pierde desvrsit. Partea asta n!o scrie, +aNe.
' v intre n cap.
I(NE'C)3 $m sters.
"IN$'+I$ #R=+I$N) R BBB
#R=+I$N)3 Cnd vedeti c r&boiul imperiilor st s i&bucneasc, l aduceti la conducere pe
Ionel. Carada, tie ti!, dau de gri. +oate fortele si fondurile s se duc spre +ransilvania.
#asarabia o putem lua mai usor. Ridicati, cum v!am spus, #iserica la rang de Patriarhie si
unificati slubele n toate provinciile. Cnd o veni unirea cea mare s v rugati toti la fel.
4ihalache, s lasi cu limb de moarte e%ecutia pentru cei care fur de la $rmat. Nu glontul,
spn&urtoarea. Pe 0erdinand s!, ocrotiti. E un neamt bun.
i mai priveste o dat roat n tcere, apoi se scoal n picioare.
#R=+I$N)3 Pe cei btrni am s!i iau cu mine. Pe cei tineri o s!i veghe&. $m iubit destul pe
pmnt. 4erg s fiu si eu iubit mcar pe *umea Cealalt.
si face cruce. +oti ceilalti, ridicati n picioare, si fac o cruce n tcere. #rtianu iese si pseste
ncet prin cas pn aunge la scara care duce la dormitorul de la eta. Priveste n sus, ca si cum ar
trebui s urce un munte. Pune piciorul pe prima treapt. $pare Ionel, care vrea s!, aute.
#trnul refu&. )rc cu greu, urmat de aproape de fiul su. Cnd aunge la ultima treapt, pare
multumit, dar gfie greu, tuseste si tusea se transform ntr!o convulsie puternic. Ionel l
spriin.
#R=+I$N)3 +oat viata am trit din instinct. (dat am pre&is si eu ceva si se adevereste. "u!m
la pat.
)rmtoarea secvent este noaptea, spre dimineat. Ion C. #rtianu &ace ntins n pat si
agoni&ea&. Pia, 'abina, Ionel, "inu, 5intil, toti liderii PN* stau la captul patului. Este si
preotul din sat. #rtianu abia vorbeste3 >"oamne, ai gri de poporul meu@. , $pr pe fiii mei de
glont@.,.R&boiul... Rom2nia... tranii....@
*a un moment dat, n spatele grupului apare gen. Candiano!Po!pescu. +oti se dau la o parte cu
respect si n camer intr regele Carol I si printul 0erdinand. Carol se asa& pe marginea patului.
C$R(*3 Ce faci, Ioane, m lasi singur9 #R=+I$N)3 +e las cu Ionel. C$R(*3 E tnr. 4 va
bga n mormnt. #R=+I$N)3 Pagub!n!ciuperci7
C$R(*3 (dihneste!te mpcat, Ioane. N!am s las tara la voia sortii.
#R=+I$N)3 stiu. Esti mai catr ca mine. C$R(*3 "e!aia te!am iubit ca pe fratele meu.
#R=+I$N)3 si eu, dar n!am vrut s ti!o spun.
Carol i ia mna si i!o strnge. #rtianu rspunde cu acelasi gest. 'e privesc intens n ochi. Carol
se ridic si 0erdinand salut militreste.
#R=+I$N) ;lui Carol<3 ' nu pleci, s iei o suvit din prul meu.
C$R(*3 #ine. $dio, Ioane. #R=+I$N)3 $dio, Carol.
Carol si 0erdinand pleac. 4uribundul si tadreapt privirile spre amicii politici3
#R=+I$N)3 Ct oi lipsi eu, s stati cu ochii pe regele Carol, c ,!am fcut prea mare.
#rtianu respir din ce n ce mai greu. 'e apropie Pia.
#R=+I$N)3 ' m ngropati sus pe deal, lng 0lorica. PI$3 Ce flori s!ti punem pe mormnt9
"IN$'+I$ #R:+I$N)
#R=+I$N)3 Cetin de brad.
PI$3 $ltceva mai vrei s fac9
#R=+I$N)3 ' m ierti.
Ion C. #r2tianu nchide ochii si moare. Pia l srut pe frunte si i mngie prul alb. Camera
coboar pe bratul drept unde mna a rmas asa cum i!o strnsese Carol3 degetele usor fle%ate,
ase&ate ca o chemare deasupra palmei. 'top cadru.
'0JR'I+