1

ANA BLANDIANA
CALITATEA DE MARTOR
Redactor: Delia Oprea doprea@liternet.ro
Tehnoredactare: Luminia Mihaela Mnil myky@f.ro
!undaia Cartea Cltoare" Tel. #$%&'$()##%" !a*. #$%&'$()##)
Coperta: + $##) Dora Ione,u dione,u@liternet.ro
Editor format HTML: Dora Ione,u dione,u@liternet.ro
Ilustraii (coperta i carte ) : prelurri dup - da .ini" Durer" De/ael" 0o,h" 0rue1el el 0tr2n.
Text: + $##) Ana 0landiana
Toate drepturile re3er4ate autorului.
+ $##) Editura Liter5et pentru 4er,iunea 6TML.
E,te permi, de,rarea li7er" u titlu per,onal" a 4olumului 8n ae,t format.
Di,tri7uirea 1ratuit a rii prin intermediul altor ,ituri" modifiarea" ,au omeriali3area ae,tei 4er,iuni" fr aordul
preala7il" 8n ,ri," al Editurii Liter5et ,unt inter3i,e 9i ,e pedep,e, onform le1ii pri4ind drepturile de autor ,i
drepturile one*e" 8n 4i1oare.
I:05- ;&%'<)&='=>'$
A5TI?@R5AL
Da Aurnal 8n,eamn 4ia 8nre1i,trat 9i omentat" 4ia
de la o 3i la alta" atuni Aurnalul unui poet e,te o noiune
lip,it de ,en, pentru 4iaa poetului nu are a7,olut nii o
importan. Boetul e*i,t 9i rm2ne numai prin eea e
reu9e9te , nu tria, 9i" netrind" , ree3e doar. Bentru
" dup um 7ine ,e 9tie" numai eea e nu e*i,t 8n planul
4ieii ,e reali3ea3 8n planul artei. O dra1o,te 8mprt9it nu
na9te poeme ' mrturie ,t 8ntrea1a i,torie a poe3iei lumii.
Dei" pentru a fi*a dintru 8neput termenii" pentru a turna 8n
ei 8nele,ul dorit de noi" pentru a impune noiunii o ,fer are
, poat ,emna u o aureol" a9 ,pune" parafra32nd o mai
4ehe afirmaie" Aurnalul unui poet nu mi ,e pare o
he,tiune de 4ia" i de a7,en a 4ieii. 5u lururile
8nt2mplate le 4oi omenta" i pe ele are a9 4rea , ,e
8nt2mple. Ci hiar da 4oi omenta fapte" ele nu 4or fi de2t
8ndeprtate prete*te pentru 12ndurile mele.
Tot e ,pun poate fi le,ne om7tut" e*i,t de,i1ur o poe3ie
de ilu,trare" o poe3ie are aut , ale u piioarele ei
mii 8n urmele l,ate de 7oanii poetului. E ade4rat" dar 9i 8n a3ul ae,tei poe3ii" pe are nu o re,pet" pe are o
,oote, nee,enial" lururile ,e petre 8mpotri4a 4oinei ei" potri4it u42ntului meu- ea ,eamn aelor ilu,traii
pentru opii 8n are uloarea e pu, puin alturi.
2
:e ,pune Doethe nu ,'a ,inui, tomai pentru ,'a ,inui, /erther 9i nimi nu mi ,e pare mai intere,ant de2t
aea,t afirmaie. Ber,onaAul mort a emoionat 9i influenat 3ei de 1eneraii" autorul mort ar fi fo,t uitat ur2nd. Bentru
reator arta ,a are o 4aloare aproape terapeuti" ea ,eamn ppu9ilor de ear ,trpun,e u un a 8nro9it 8n
pratiile 4rAitore9ti. Boate Dumne3eu l'a reat pe :atana pentru a , nu de4in el 8n,u9i dia4ol 9i poate
Dumne3eu la r2ndul ,u nu e,te de2t ideea de,pre 7ine a :atanei.
5imi mai a7,urd de2t o7i9nuina i,toriilor literari de a le1a opera de 4iaa autorului ei. 5u m intere,ea3" 9i pe
nimeni nu tre7uie , intere,e3e" Emily Dikin,on n'a trit nimi" .illon a fo,t ui1a9 ,au 6omer n'a e*i,tat.
I,idore Dua,,e rm2ne onte de Lautreamont fr apro7area i,toriei. Creatorul 8nepe prin a ,e rea pe ,ine. 5umai
pa1ina ,ri, deide.
Departe de mine ideea de a teoreti3a ruperea de realitate ,au de a ar1umenta o ipori3ie a reatorului. Dar um a9
mai putea tri 4iaa tuturor da mi'a9 tri'o u ade4rat pe a meaE
5umai petele al7e pe hart mai pot fi populate. 5u eea e fac are importan" i eea e nele!.
Ae,te r2nduri nu ,unt o prefa" nu ,unt nii mar o am7iie" nu ,unt de2t un prete*t. :riitorului totul nu'i e,te
de2t prete*t pentru ,ine" 4iaa 8n,9i nu e,te de2t prete*t pentru a ,rie.
DIME5:I@5I
Fmi aminte, finalul unui roman de /ell,- Dup di,tru1erea ful1ertoare a pm2ntenilor de tre marienii po,e,ori ai
unei in4ini7ile tehnii" 8n lini9tea de dup 4itorie in4adatorii mor unul 2te unul ui9i de miro7i" mor nu pentru n'
ar fi 9tiut um , ,e apere" i pentru nu 9tiau 8mpotri4a ui. O moarte prin ,u7e,timare.
Am 12ndit 8ntotdeauna aea,t po4e,te a pe o fa7ul. Mi'a fo,t 8ntotdeauna team de lururile mii. Dar teama nu
e,te a mea" i a omenirii. Teama de infim e,te hiar una dintre dimen,iunile pro1re,ului" pentru ea a putut , apar
numai dup e a aprut 7nuiala infimul e*i,t. Brimiti4ul ,e ,imea a,i1urat 8n a4erne" noi de3infetm
8n,pim2ntai lanele u9ilor. Dar 2te noiuni nu a modifiat pro1re,ulG Eroii antihitii luptau u lei" hidre 9i minotauri"
eroii moderni lupt 8mpotri4a 9o7olanilor 9i nu totdeauna 8n4in1...
De mult nu mai trim printre animale 9i ar7ori" i printre amenintoare moleule 9i elule. Toi purtm monolu"
o7o,itoare lentile de miro,op" dar e alte4a am putea faeE 5u ne e,te dat nii nou" nii omenirii" , rede4enim
opii" 9i nii nu 9tim da am dori'o u ade4rat. Hoh" de,operitorul unui 7ail" e,te un per,onaA mai repre3entati4
lumii noa,tre de2t Colum7" de,operitorul unui ontinent" 9i ne 4om 8nlina mai ad2n elui are ne 4a de,rie 4iru,ul
anerului ' de2t elui are ne 4a de,rie ,uprafaa altei planete.
De altfel" antenele intuiiei populare" nu o dat ,urprin3toare" au atin, de mult ae9ti perei interiori" 8ntr'o 7alad"
mu9tele i34or2te din le9ul unui 7alaur ,unt mai noi4e de2t 7alaurul 4iu. .iteAia lui Ior1u Ior1o4an nu e,te
eli7eratoare. Aea,t on9tiin na9te pro4er7iala 8nelepiune. Boporului nu'i e fri de Dumne3eu" i de ,fini.
5i'e team de lururile mii 9i tre7uie , fim on9tieni de aea,t team" 9i tre7uie , ne'o ulti4m. E,te una dintre
armele noa,tre ele mai puternie. E,te em7lema e4oluiei noa,tre. Inteli1ena poate fi uria9" pro,tia e,te
8ntotdeauna mi. IMarea pro,tieI nu e,te de2t o metafor- ,uma pro,tiilor mii 9i miliarde. 5u de 1eniul rului m
tem" i de miii pro9tiJ nu de marele riminal" i de in,i1nifianii 4iio9i a7,trai. Ci nu mi'e ru9ine de aea,t team" 9i
nu 4reau , renun la ea. : nu uitm- fiarele erau ui,e 8n din paleoliti" 7ailii nu ,unt 8nfr2ni nii aum.
3
5E.OIA CI :BAIMA DE :I5D@RKTATE
Da omul ar 4rea doar , nu mai fie ,in1ur" totul ar fi 8n
de,tul de u9or. A9a um din at2tea ine1ale lupte a ie9it u
8np2nare 4itorio," e*a,perat de ,in1urtate" el ar fi fo,t
8n ,tare ,'o 8nfr2n1. Dar nimi din e e omene, nu e
,implu. Totul e ontraditoriu 9i 8nlnuit" frutul poart 8n
,ine ,m2na 9i 4iermele. Fn mie3ul tra1ediei de a fi ,in1ur
trie9te a,un, 8n,9i ne4oia de ,in1urtate. Da totul ,'
ar rea 4reodat din nou" nu a9 implora o lume mai 7un" i
doar una mai ,impl.
:mul, de ureni de ,en, ontrar" a7,or7it de 1oluri opu,e"
omul a ,uferit 8ntotdeauna nu de neputin" i de nehotr2re.
Bedeap,a di4in a fo,t nu i31onirea din rai" i" mai 8nainte
8n" aordarea li7erului ar7itru 8ntre at2t de ontrare 9i
redu,e po,i7iliti. Fn 8neleptele fre,e Adam e,te
repre3entat indei, ,u7 pomul 7inelui 9i al rului.
Animalele au fo,t fa4ori3ate" au le1i 7iolo1ie mai ferme.
@nele trie, 8n turme" altele retra,e 8n 4i3uini. Lupul nu'9i
dore9te o ,or7ur taini" ur,ul nu 4i,ea3 , ,e adune 8n haite. !ieare 89i urmea3 fr re4olte ondiia 7ine
,ta7ili3at. Alturi de aea,t ehili7rat maturitate ,untem noi" 8n4in1torii naturii" noi" ehili7rul in,ta7il" mereu
adole,eni" mereu 9o4itori" 4itime" 8n aela9i timp" ,paimei 9i ne4oii de ,in1urtate.
Fn Bo4e,tiri din Ca,a Morilor" Do,toie4,ki on,ider ea mai 8n1ro3itoare latur a ondamnrii faptul un ona9 '
3ee" ini,pre3ee" dou3ei 9i ini de ani ' nu 4a putea fi nii o lip ,in1ur. :finii 9i 8nelepii ,e retr1eau 8n
pu,tie pentru a putea 4or7i u Dumne3eu ,au u ei 8n9i9i. !ieare ,imim ne4oia unui un1her 8n are , nu mai fie
ne4oie , e*plim nimi" unde 12ndurile , nu mai ai7 ne4oie de ,unete 9i ,entimentele de 1e,turi. 5umai ,in1ur
poi 12ndi u ade4rat" 9i au e*i,tat 8n i,toria omenirii epoi la9e 8n are oamenii erau inui 2t mai mult po,i7il laolalt
pentru a nu rm2ne ,in1uri 9i a nu 12ndi.
Ci totu9i" u toate ae,tea 9i paralel u toate ae,tea" nimi nu e mai puterni 8n noi de2t ,paima de ,in1urtate.
C2te metode nu am in4entat pentru a lupta 8mpotri4a eiG Dra1o,tea hiar" aea,t ,in1urtate 8n doi" nu e de2t o
in1enioa, ,u7minare a ,in1urtii de dinluntru ,in1urtii. Ci dorina de a a4ea opii" 9i iu7irea pentru prini" 9i
prietenia" toate nu ,unt de2t m,uri de preauie. 5unile ,unt peei ale iu7irii" dar niiodat nu 9tim da ne 4om
iu7i toat 4iaa" 9i totu9i preferm ,in1urtii ameninarea unei du9mnoa,e on4ieuiri.
Dar ' ae,t perpetuu darG ' ,in1urtatea nu e 8n4in,. Ci nu e 8n4in, pentru niiodat nu luptm u toate forele
8mpotri4a ei" din totdeauna e*i,t 8n noi un teritoriu li7er al ,in1urtii are nu ,e ofer altora" 8n are ,untem 8n ea
mai mare m,ur noi 8n9ine. Din aea,t ipori3ie a nedruirii totale" de are ,untem 8n aela9i timp 4ino4ai 9i
m2ndri" din aea,t onomiten dintre ne4oia 9i ,paima de a fi ,in1uri ,e na9te ea mai uman dintre drame. Ci
aea,t dram o purtm nehotr2i 9i de3orientai ,u7 erul luminat de planete moarte 9i farfurii 37urtoare.
EM0LEMA
Edenul ' Baradi,ul ' Raiul a fo,t ima1inat 8n do1mele 4ehi a o r,plat antireal de lini9te" a un lo i374it de
,entimente" unde nu e,te nii 8ntri,tare" nii ,u,pin. :implifiarea" proprie 12ndirii do1matie" pro4enea din teama
ea mai mi um7r introdu, 8n adru ar fi putut 8ntunea ,trluirea feriirii promi,e. Mai t2r3iu" modernii au
,u7liniat u maliie monotonia ae,tui pei,aA" lu2ndu'9i ri,ante m,uri de preauie 8mpotri4a 4e9niei 9i plitioa,ei
feriiri. Ci fr dramatie punte de reper o feriire 8netea3 , e*i,teJ o 7uurie linear" nenuanat nu e de dorit"
nu'i a 7un. Fn aepia noa,tr" feriirea on9tient de ,ine" ade4rat" nii nu e,te de2t lini9tea dintre dou ri3e.
4
Cri3a ar fi dei au3a 9i efetul feriirii 9i la limita parado*ului ,e na9te 7nuiala fr feriire am putea tri" dar fr
ri3e nu.
Etimolo1i" u42ntul ri3 pro4ine dintr'un 8ndeprtat a "udeca L1ree,ul #risis din #rineinM 9i aea,t relaie 8ntre
12ndire 9i ri3" e*i,tent 8n hiar i,toria u42ntului" e,te re4elatoare.
Aolo unde e*i,t 12ndire e,te po,i7il ri3a 9i aolo unde ,e 37ate ri3a pul,ea3 12ndirea. !eriirea poate fi
inon9tient" ri3a ,e auto12nde9te. Anali3a 9i 8ndoiala delimitea3 ,tr2n, rara noa,tr 7eatitudine" are" neonturat
de ae,te dureroa,e linii" ,'ar pierde neo7,er4at. 5u ri3ele" i mulumirea , ne nelini9tea,. @ra1anele" e
ade4rat" pot fi di,tru1toare" dar lip,a 42ntului 8n,eamn lip,a ploilor" a7,ena 4ieii. Ar7orii tineri nu tre7uie ferii de
42nt 9i mai ale, nu tre7uie 8n4ai 42ntul nu e*i,t. C2nd ri3a 8n,eamn mi9are" 12ndire 9i 4ia" de e ,'o
drapm 8n falduri a3urii" de e , ne aranAm 8n 4itrine pliti,itoare paradi,uriE :untem n,ui ,pre a 12ndi 9i a lupta
pentru mai 7ine 9i faptul nu 4om atin1e niiodat perfeiunea e,te ,al4area 9i Au,tifiarea e*i,tenei noa,tre 8n
infinit. De e , ne 8n1duim la9itatea de a rede perfeiunea e,te unde4a pe aproapeE Fnaintm u 1reu" dar
de,tul de puternii pentru a purta pe ,ut" em7lem" r,olitoarea treime- anali3a" 8ndoiala" ri3a.
ATNT DE B@OI5
Fn m,ura 8n are o 8nele1" feriirea mi ,e pare o pro7lem a li7erului ar7itru. !ptura noa,tr fi3i 9i fptura noa,tr
,piritual 89i 9tiu 8mpin1e 1raniele re3i,tenei inredi7il de departe at2ta timp 2t numai de ele depinde , o fa.
5enoroirea ne 8nfr2n1e nu pentru e,te mai tare de2t noi" i pentru am intrat 8n ra3a ei fr 4oia noa,tr.
:untem neferiii nu pentru ne lip,e9te feriirea" i pentru a7,ena ei nu at2rn de noi. Butem renuna la orie"
m2ndri" feriii hiar" u ondiia , nu fim o7li1ai de alii , renunm. Li7erul ar7itru" dreptul de a'i hotr8 ,in1ur
,oarta" e,te prin el 8n,u9i o ondiie nee,ar" 9i de multe ori ,ufiient" a feriirii.
:uportm 1reu fri1ul" dar am pornit 8n e*pediii la poliJ nu putem ,uporta foamea dar am fut 1re4a foameiJ ur2m
r37oaiele" dar plem 4oluntari pe frontJ putem tea" dar nu ni ,e poate impune tereaJ uno, oameni di,perai
de a fi pr,ii de femei pe are le'ar fi pr,it ,in1uri ori2ndJ ,unt feriit 2nd reu9e, , fiu ,in1ur 9i ,ufr
2ine9te 2nd ,unt l,at ,in1ur.
M'am 8ntre7at ade,ea da" fr interdiia di4in" E4a ar fi mu9at din mr. Bro7a7il nu" u ,i1uran nu" dar faptul
8mpotri4a le1ilor a fut'o do4ede9te ,trluitor o feriire impu, 8n,eamn mai puin de2t o neferiire alea,.
Orie frut oprit ,f2r9e9te prin a fi m2nat 9i" u puin umor" autorii re4oltelor pot fi ,ootii nu ei e le'au fut" i
aeia are au 8nerat , le 8mpiedie.
Re3ult din toate ae,te iudate reaii umane o parado*al le1e potri4it reia pre3ena li7ertii e,te de natur ,
,him7e proprietile unor ,tri" ale unor ,ituaii.
Re3ult omul are ne4oie de at2t de puin pentru a fi feriit...
DE:BRE DRADO:TE
Cu oamenii pe are 8i iu7e," u oamenii foarte apropiai mie ,au de are m lea1 o nede3minit admiraie" nu
numai nu ,imt ne4oia , fiu ama7il" dar ,imt ama7ilitatea ar inter4eni 8ntre noi a o in,ult" a un ,urtiruit.
!a omplimente 9i 8nflore, formule de politee primului 4enit" neuno,utului al rui nume 8l aflu a7ia" dar nu'mi
menaAe3 prietenii" nu dilue3 u ro3 nii una dintre ade4ratele ulori dintre noi. Dradul de prietenie ,au de iu7ire 8l
4erifi tomai prin duritatea relaiilor" prin fora ade4rului nedi,imulat. Bot , mulume, elui are mi'a dat un 7uhet
de flori" dar nu elei are mi'a dat 4ia" 8ntre mine 9i mama" le1turile ,unt prea ad2ni pentru a mai aAun1e la
u4inte. E*i,t 3one ale ,ufletului 8n are ,unt inter3i,e nu numai formalitile" i 9i formele" unde nu pot ptrunde nu
doar miniuna" dar nii ade4rul ,tili3at" unde omuniarea a renunat nu numai la 1e,turi 9i 4or7e" dar 9i la pri4iri 8n
aele 3one at2t de afunde 8n2t uneori uitm e*i,t" 8n aele 3one pe are ,e ,priAin 8ntrea1a arhitetur ie9it la
lumin a ,ufletului no,tru" e*i,t 9i dra1o,tea de ar.
5
5u e,te o dra1o,te omod 9i mai ale, nu e,te o dra1o,te de omple3en. E,te o dra1o,te rud" 1reu de purtat"
pentru ,e hrne9te numai u ade4ruri" a9a um ,meii po4e9tilor ,e hrne, numai u fiie de rai. E,te o
dra1o,te 4erifiat- a treut prin at2tea" 8n2t" e4ident" nu o poate di,tru1e nimi.
Ci" pentru mi'a dat 4ia 9i pentru 4iaa mea i'am dat'o ei" u ara mea ' a 9i u oamenii pe are 8i iu7e, ,au
de are m lea1 o nede3minit admiraie ' nu ,imt ne4oia , fiu ama7il" nii , dilue3 u ro3 ulorile 4ii dintre noi.
Ohiul meu a,uit 9i atent" 12ndul meu erettor" trea3" 1ata ori2nd , o7,er4e imperfeiunea" ,unt in,trumente
nu numai de anali3" i 9i de iu7ire. Bri4irea riti e,te el mai r,olitor ,emn al dra1o,tei mele.
MAREA BRE?@DECATK
Antiul 8ndemn ICunoa9te'te pe tine 8n,uiI rm2ne tot eea
e 4reodat omul 9i'a erut ,ie 8n,u9i mai 1reu. 5u ,untem
8n ,tare , pri4im de2t 8n Aur" numai ,tatuilor li', dai ohi
al7i" u pupilele 8ntoar,e" pro7a7il" 8nuntru. 5ii mar fi3i
nu putem , ne unoa9tem. O1lin3ile nu ne arat" pentru
8n lipa 8n are ne pri4im 8n ele nu mai ,untem de2t
,petatorii no9tri" 9i el mult ima1inea ae,tor ,petatori
ur2ii de m2ndrie 9i urio3itate o putem 4edea. C2nd 8mi
a,ult 1la,ul 8nre1i,trat pe 7and m uprinde o team
,uper,tiioa," pentru toi ,pun ae,ta e,te 1la,ul
meu" dar mie 4oea 8mi e ,trin" o u totul alta aud eu 2nd
4or7e,. Cei filmai fr , 9tie ,e pri4e, pe erane uimii
de neuno,uta um7r 8n are ei din Aur 8i reuno,.
Burtm 8n noi" fieare" o fal, ima1ine proprie.
Bentru arti,t" arta e,te" de,i1ur" un at de autounoa9tere"
dar orie oper finit 8i e,te ,trin autorului" 9i ,entimentul
de nemulumire" 1enerator de alte opere" pro4ine tomai din
aea,t repetat nereunoa9tere 8n o1linda reat. .an
Do1h nu ,e reuno9tea 8ntre1 8n autoportretele ,ale" dar" mai ale," .an Do1h din autoportrete nu ,eamn u el din
ta7lourile lui Dau1uin ,au Lautre.
5oi ne putem ereta" numai alii ne 4d. Ohii no9tri pot pri4i la dreapta" la ,t2n1a" 8n ,u," 8n Ao,. Brime, lentile de
tele,op 9i pot 4edea 8n deprtareJ prime, lentile de miro,op 9i pot pri4i 8n ad2nJ numai pe ei 8n9i9i ohii no9tri nu
,e pot pri4i. .edem paiul din ohiul aproapelui 9i nu 4edem 72rna din ohiul no,tru" dar e fire, , fie a9a. 5u'i
ipori3ie" i malformaie. Am 43ut oameni uimii 9i re4oltai afl2nd eea e ,e ,punea de,pre ei" de9i faptele relatate
erau perfet reale. Bur 9i ,implu nu lua,er at de ele pentru nu erau 8n onordan u ima1inea pe are 9i'o
fu,er de,pre ei 8n9i9i. @nul ,e on,ider nononformi,t" altul 1enero," altul martir ' frumoa,e haine ale at2tor
8mprai 1oi pe o plaA de nudi9ti unde fieare e m2ndru de roiala ima1inarelor ,ale 4e9minte" re4olt2ndu',e" pudi"
de 1oliiunea elorlali. 5u e*i,t preAudeat mai mare de2t prerea pe are o a4em de,pre noi.
Cunoa9te'te pe tine 8n,uiE Oine de natura ,piritului a el ,'9i unoa, propriul onept" dar e 4or7a de o
unoa9tere 8n ,ine" nu de ,ine" nu partiular" nu aidental" ,pune 6e1el. Ci tot el on,ider ae,t ,en, 1eneral
tre7uie atri7uit antiului 8ndemn al lui Apollo Delfiul. Ci totu9i" 42,lind prin irum,tan 9i nee,en" m utremur
12ndindu'm m'a9 putea 8nt2lni u mine pe ,trad 9i nu m'a9 reunoa9te.
ADOLE:CE5OK
Ce e mai ,implu de2t , te onforme3i re1ulilorE 5atura 8n,9i nu ne ere alte4a. Bm2ntul ne 8n4a tre7uie ,
fim u piioarele pe pm2nt" apele ne arat nu ,e poate ur1e 8n ,u," 42ntul ne ,ile9te , ne ,upunem. De mii
,untem 8n4ai , fim umini" profe,orii ,tri1 7nilor Ilini9teI" mai t2r3iu ni ,e e*pli 8n e fel 9i 2nd ,e
tra4er,ea3 o ,trad" 2nd 9i um poate fi ontra3i, un ,uperior. Totul e,te 9tiut dinainte" totul e ,implu" or2nduit ,olid"
6
9i ideea unei tul7urri a mi9rii pare lip,it de ,en, 9i re4olttoare. De fapt onformi,mul e,te un 3elo, pa3ni al
7unurilor 29ti1ate" un depo3itar on9tiinio, al 8n4mintelor do72ndite" iar 8n4er9unarea u are ,e manife,t nu
e,te de2t o form de a4ariie a neamului omene,. Orie 1e,t inedit e ri,ant 9i omenirea nu e,te di,pu, , ai7
emoii. Ce ,'ar 8nt2mpla da fieare ar la re1ulileE ' ,e ,pune. Dar e ,'ar 8nt2mpla da nimeni nu le'ar laE
Ce ,'ar fi 8nt2mplat da nimeni nu ar fi in4entat 1enialul nuE
Dinolo de ulme e*i,t 8n, 8ntotdeauna ealalt pant a muntelui. De o parte 9i de alta a a7,i,ei ur7ele ,unt de
,en, ontrar" dar identie. Da" fieare uerire uman a fo,t iniial un at de ne,upunere" dar 8n a,emenea m,ur ,'
a impu, ae,t ade4r" 8n2t 8n ele din urm orie at de ne,upunere a fo,t ,ootit o uerire uman. :'a de,operit
mai ,implu de2t a te onforma re1ulilor e,te numai a nu te onforma re1ulilor. Din ,him7area de ,emn nu ,e
pierdea nimi 9i ,e 29ti1a o aureol. C2nd ,e 4a de,operi o metod de 4erifiare a autentiitii aureolelorE De e
nu pot fi 8nerate 8n dini" preum 1al7enii" pentru a ,e 4edea da nu ,unt fal,eE Ade4rata re4olt e,te nu
8mpotri4a a e4a" i pentru alte4a. O re1ul nu poate fi de,fiinat de2t de o alt re1ul. 5u a epata pe 7ur1he3" i a
nu fi 7ur1he3 are importan. 5u a fi r34rtit" i a fi li7er e 1reu.
Dar li7ertatea 8n,eamn maturitate de ,ine ,tttoare" nele1at de nimeni" nii prin ,upunere" nii prin r34rtire" iar
noi ,untem at2t de adole,eniG... De teama de a nu fi onformi9ti ne onformm nononformi,mului.
ACEA:TK A:TE5IE
Brim 4ara" ae,t anotimp o7o,itor 9i deprimant. Brim4ara" aea,t a,tenie. Brim4ara" tot e poate fi mai
ne8mpat u ,ine" tot e poate fi mai ne,i1ur 9i mai tul7urat" durero, ame,te de elan 9i no,tal1ie. Ppada o doare
,oarele" pm2ntul e,te durut de iar7" florile poart ,paima ontinu de a nu fi re4oate de 1er. !ieare mu1ur e,te o
,f29iere 9i fieare 1e,t un efort.
Da feriirea 9i'ar re4endia un ,e3on" nu prim4ara" i toamna ar fi alea,. Toamna" 2nd totul a aAun, la maturitate
9i lini9te" toamna amintind 42r,ta de aur" 2nd nu era ne4oie de2t de m2na aruit , ulea1" toamna 8mpat
um numai femeile dup na9tere ,unt" femeile are 9tiu au n,ut fii muritori 9i ,unt feriite totu9i. Dar" a9a um
poetul pe femeia are 8l fae , ,ufere o 2nt" nu pe ea are'l fae feriit" oamenii iu7e, prim4ara. E,te un ,emn
de 8nelepiune 9i o aeptare entu3ia,t a ,u7limei leii pe are natura ne'o d.
A 8nele1e nu e*i,t na9teri fr dureri 8n,eamn a dori na9terea. Ie9im din iarn epui3ai 9i 7tr2ni 9i ni ,e pretinde
8n imen,ul efort de a tri prim4ara. !aptul ,untem totu9i 8n ,tare ,'o faem d m,ura forei noa,tre ne7nuite.
E ade4rat" 7olna4ii morJ e ade4rat" ,imim tot mai mult um 8n Aurul no,tru ,e ,tr2n1e a o apan pla,a ridurilorJ e
ade4rat" fluturii ,unt 8n omi3i 9i r2urile ,unt 8n tul7uri. Dar e,enial e,te de aum 8nolo totul ,e 4a de,f9ura
fire," e,enial e,te un mu1ure ,e tran,form 8n floare 9i o floare 8n frut 4erde 9i un frut 4erde 8ntr'un frut optJ
e,enial e,te am dep9it lipele 8n are ontempl2nd un ar7ore nu eram 8n ,tare , 9tim da e,te 4iu ,au mort"
lipele 8n are m2n12ind u pa9ii un pm2nt nu puteam 1hii da 4a mai 8n4er3i 4reodat.
:untem o7o,ii 9i deprimai de ,him7ri 9i ontra,te" mai p,trm ,paima 4reunui ultim 1er" dar frun3ele ar7orilor
re, din or 8n or" nemiro,itorilor 1hioei L2te nu ,'ar putea ,rie de,pre aea,t uraAoa, floare de ompromi,GM
le'au luat loul flori ade4rate" primii pa9i ,pre toamn i'am 9i fut. :au" um ar ,pune opiii- I.ine" 4ine
prim4ara...I
.OR0I5D DE:BRE BOEPIE
.or7ind de,pre poe3ie 4or7e9ti impliit de,pre dra1o,te. Boate de aeea" a 9i de,pre dra1o,te" de,pre poe3ie
4or7e, de o7iei ei are nu o trie,. Marilor 8ndr1o,tii le e ,ufiient pri4irea. C nu e*i,t poe3ie 8n afara iu7irii
mrturie ,t 8ntrea1a i,torie a liriii lumii" do4edind at2t de definiti4 ae,t ade4r" 8n2t ,unt on4in, ar fi de,tul ,
,e determine 2t dra1o,te onine un ,uflet pentru a 9ti 9i 2t poe3ie onine. Ci atuni aproape nu mai rm2ne"
pentru a unoa9te aea,t poe3ie" de2t , 8neri , uno9ti dra1o,tea din are ,e na9te.
7
Fn mod omun" mai ale, 4or7ind de,pre poe3ie" dra1o,tea e,te onfundat u ero,ul. E*i,t" 8n aepia urent" o
poe3ie de dra1o,te" adi o poe3ie eroti" una de idei" una patrioti" una filo3ofi" una pei,a1i,ti" una a1itatori
9i nu ,e o7,er4 2t de e*terioar" 2t de fal, e,te aea,t 8mprire" 2nd ele nu ,unt delimitate de2t de o7ietul
iu7irii" 2nd pentru oriare dintre ele dra1o,tea e,te ondiia ,ine Qua non de e*i,ten- poi iu7i un om ,au un munte"
o atmo,fer ,au un 4i," poi iu7i un r2u ,au o idee" o amintire" o ar" o arte" un ,atJ poi iu7i 4iaa" ,au moartea.
Boi , iu7e9ti 8ntrea1a omenire" poi , iu7e9ti un 8ntre1 popor 9i poi , iu7e9ti numai o 9u4i 32nd 8ntr'un fel
,in1ular pe o ,in1ur frunte" un ar7ore are 89i ri,ipe9te frun3ele 8ntr'un fel numai al lui. Dra1o,tea" a 9i 4iaa" a 9i
di4initatea" e,te nemr1init" nemr1inite formele ei de 8nflorire 9i din fieare dintre ele" a o mirea,m ,imit numai
de ,ufletul tremurtor al poeilor" ,e 8nal iu7irea 8n ,ine. Bentru a de4eni n,toare de poe3ie" iu7irea ,uie" a prin
4mi purifiatoare" treptele frumo,ului intuite de Blaton 9i a7ia aolo" 8n aerul at2t de pur 8n2t de4ine rarefiat" a7ia
aolo" 8n flara are nu purifi numai i 9i di,tru1e" ,e na9te poe3ia. C2nd nu ,e 8nele1e ae,t proe, elementar"
nu ,e 8nele1e nimi. Boe3ia nu e,te numai dra1o,te" dar e,te olorarea tuturor ,entimentelor 8n lumina ei ,tranie"
neanali3a7il. @ra 8n,9i nu e,te de2t o alt fa a iu7irii" ura 8n,9i intrat 8n 2mpul ma1neti al dra1o,tei ,e
8nar de for apa7il , na, poe3ie. Cine nu ,imte ae,t proe, elementar" nu 8nele1e nimi. Toate dotele
di,uii de,pre lim7aA 8near doar , a,und primara lip, de intuiie" totala lip, de ptrundere. Din 2nd 8n 2nd"
,e de,oper u ,urle 9i tr2m7ie o Ameri" 8n are poeii triau de ,eole. Cri3a lim7aAului nu e,te o de,operire a
teoretiienilor ontemporani" nu e,te de2t o 1l1ioa, formulare a 4e9niului ade4r potri4it ruia 8ndr1o,tiilor le
e ,ufiient pri4irea.
META!ORA :OLIDARITKOII
5u pl 2 n1i 8n pu7li" nu r23i ,in1ur. Iat o le1e rareori infirmat. : pl2n1i 8n pu7li e,te indeent" , r23i fr martori"
e ne7unie" 8n,eamn durerea ni'e dat fieruia 8n parte" 7uuria tuturor la un lo. Brimul 1e,t al unei 7uurii e,te
e*plo3ia" al doilea dorina de a fi 8mprt9it de ine4a. O 7uurie ,in1ur apune" ,e melanoli3ea3" o 7uurie are
ne4oie de mi9are 9i 31omot" um foul are ne4oie de ,paiu 9i 42nt. 5umai tri,teea e,te di,ret" numai durerea are
oroare de pu7li. E,te un in,tint primar 8n ne4oia animalului rnit de a ,e a,unde" de a ,e retra1e. !eriiii ,unt
omuniati4i 9i nai4i" taiturni ,unt ei fr noro.
Ci totu9i" 9i totu9i e ompliai 9i e parado*ali ,untem. Mulumirea nu e,te 8n ,tare , reepione3e nimi" ea poate
doar emite propria'i plenitudine. Dorina de omuniare nu ,e altur apaitii de 8nele1ere. !eriiii ,unt e1oi9ti"
inapa7ili de atenie" 7lindai pentru tot e 4ine dinafar.
I:tulul nu rede elui flm2ndI ,e ,pune" e*prim2ndu',e rudimentar" ,implifiator" ae,t ade4r de e,en 9i
o7ieti4" pentru opaitatea feriitului e,te o ondiie a feriirii ,ale. Dimpotri4" ,olitarul nedorni ,'9i emit
durerea poate ori2nd , reepione3e apelurile altora. :olidaritatea uman ,e 8ntemeia3 parado*al pe durere" nu pe
7uurie. Bopulaia unei ri e,te un numr mai mare ,au mai mi de oameni" trind fieare 8n familia ,a" fieare u
iu7irile 9i indiferenele ,ale. Ae9ti oameni ,unt un popor doar prin luptele du,e 8mpotri4a du9manilor" prin efortul
omun 8mpotri4a ,riei" prin 4itoriile 9i 8nfr2n1erile
omune" prin lipele de ,olidaritate pe are le'au trit ei ,au
,tr7unii lor. I,toria e,te ,uma ae,tor momente de
,olidaritate" 8n are oamenii ,'au ,imit e1ali 9i unii prin
,uferin" o7li1ai prin durere , ,e ridie dea,upra
o7i9nuitei lor ondiii umane. Anii 7tliilor" anii r,oalelor"
ani ,fini. Fnltoare ,unt popoarele u treut 37uiumat" dar
feriite neamurile fr i,torieG O mulime de oameni
pl2n12nd" iat metafora dureroa, a ,olidaritii 9i a
,u7limului.
CKOEII BKMN5T@L@I
F n 4ia a mea e*i,t puine 8nt2mplri ,tranii. .ina o port
numai eu- mult prea de4reme nu m'am mai mirat de nimi.
8
Am fo,t n,ut 8ntr'un ,eol u a7,urditile 9i minunile po,i7ile. E*i,t 8n 4iaa mea puine 8nt2mplri pe are mi'am
8n1duit , le reuno, ,tranii. @na dintre ele ,'a petreut" um era 9i fire," aolo unde Moldo4a reu9e9te , atin1
tr2mul de,prin, din timp al 0uo4inei.
Drumul duea din,pre :uea4a printre dealuri a7ia ,u1erate 8ntr'o 8neleapt ne,i1uran 9i printre ar7ori u nume
7nuite 8n lim7a 4eheJ drumul duea ,pre un lo neuno,ut mie" 9i loul era o mn,tire 9i mn,tirea era
Dra1omirna.
Dra1omirna" u reneluri" 9i turnuri" 9i 9anuri de aprareJ u 3iduri 1roa,e" poduri ,u,pendate 8n lanuri 9i foi9oare de
pa3. La Dra1omirna" Dumne3eu 9i'a luat toate m,urile de preauie pentru a putea ,pune IBae 4ouI. .oroneul"
:ue4ia" Moldo4ia" Ar7ore" 6umorul ,unt 7i,erii de ,at" frumoa,e 9i fr aprare ,u7 aripile aoperi9ului de 9indril.
.i,olelor 9i du9manilor ele nu le'au opu, de2t mi,terioa,a re3i,ten a al7a,trului de .orone 9i a 4erdelui de
:ue4ia. Dra1omirna e,te" dimpotri4" medie4alJ nu e,te frumoa," i puterniJ nu ,e apropie de ,uflet" i 8l
8nfioar.
Adormi,em aproape 8ntr'una din hiliile au,tere 9i aproape militare ale mn,tirii" 2nd am au3it e4a mi92ndu',e 8n
3id. La 8neput" a fo,t o mi9are retient 8n" de9i ne8ndoielni" apoi a de4enit tot mai ,i1ur" mai plural" a de4enit
nenumrate mi9ri" un ade4rat iure9 ,urd" ,imindu',e aproape" ,u7 tenuial. Era e4ident 31omotul nu 4enea
din odaia 4ein ,au dinafar" i hiar din 3id" era o mi9are interioar" a un freamt al pietrei. Am petreut"
a,ult2nd'o" o noapte iudat" 8nfiorat" 8n,pim2ntat" aproape plut. :u1e,tia medie4al era at2t de puterni"
8n2t m temeam , nu de,opr 8n 3ori o au3 7anal" tere,tr" freamtului noturn. Dar dimineaa nu a de1radat
mi,terul.
Mn,tirea" 8nlat de 0atno4,ki'.od" fu,e,e on,truit pe un ,helet de ,teAar ma,i4- pilonii" 1rin3ile interioare de
,u,inere" pe are ,'a ,priAinit rmida 9i piatra" au fo,t de lemn. :eolele 8n," prea ,la7e pentru a di,tru1e piatra"
au ro, lemnul" l'au fr2miat" l'au fut pul7ere pe are urenii de aer au pul4eri3at'o. Aolo unde fu,e,e ,olid punt
de ,priAin" ,teAar" a rma, un 8n1u,t tunel. Pidurile mn,tirii" ,u,inute 8nainte de puternie 1rin3i" ,unt ,tr7tute
aum de lun1i" fr apt oridoare.
Ci oridoarele le louie, eii pm2ntului. Drin3ile ,u,ineau 3idul" aum 3idul ,u,ine a7,ena 1rin3ilor 9i" a un
,uflet al lemnului mort" noaptea alear1 eii pm2ntului. Ce metafor pentru timpG La Dra1omirna" m'am 12ndit
prima oar oamenii ar ,uferi umplit da nu ar a4ea dreptul , moar 2nd 4or" hiar da nu 4or niiodat.
BRE!A0RICATE
Ideea mi'a 4enit pri4ind aele anunuri de pe pereii loalurilor de ate1oria a treia formul2nd ,urprin3toarea
interdiie- IC2ntatul inter3i,R. M'am 12ndit deodat e iudat e,te 8ntre1ul no,tru meani,m ,uflete, 9i um oamenii"
72nd" ,imt ne4oia , 2nte L, repete" dei" e*primarea unei mai 4ehi emoii a altui4aM dintr'o inapaitate de a'9i
e*prima 8ntr'un fel propriu emoia momentului. Di,po3iia liri ,e ere materiali3at" dar" ne1,ind miAloaele" ,e
4ar, 8n tipare e*i,tente" 8n ,tereotipii formate dinainte. Romane" 2ntee populare" mar9uri militare" imnuri ' ,e 2nt
u patim 9i no,tal1ie" de ele mai multe ori 8ntr'o total i1norare a le1ilor armonieiJ ele ,unt importante nu pentru ele
8n,ele" i pentru au mai fo,t 2ntate" pentru aminte, alte emoii ale aeluia9i per,onaA. Ele" 2nteele" ,unt
numai ni9te prefa7riate din are ,e pot om7ina ,entimente. IBe Mure9 9i pe T2rna4eI reali3ea3 re1retul plerii din
,at 9i" poate" din ArdealJ IPara3aI aminte9te o alt 42r,t ,tr7tut.
Fn toate ae,te amu3ante 9i" de fapt" ,impatie o7ieiuri" dramati e,te numai ideea are mi'a 4enit ontempl2ndu'le"
ideea " preaui 9i eonomi" oamenii reur1 la prefa7riate nu numai 8n on,truii" i 9i 8n ,entimente" 4iaa L9i
4ia 8n,eamn reaie proprie la mediuM e,te 8nlouit printr'un lan de ,tereotipii omode 9i a,i1urate de o 4erifiare
uneori ,eular.
A'i e*prima m2nia e,te el puin difiil" e,te o7o,itor" 8n timp e 8nAurtura rore9te" 8nAurtura nu e,te de2t un
prefa7riat de m2nie" la 8ndem2n ori2nd 9i oriui. :tp2nul infernului poate fi de mult indiferent tuturor" in4oarea lui
9
at2t de fre4ent a rma, o ,tereotipie" o ,implifiare" o de,rare. C2te4a ,ute de formule fi*e" uneori a7,urde"
alteori nai4e" alteori ,a7roa,e" ,unt pu,e , 8nlouia, o ,tare ,ufletea, pe are ,'au ldit altdat epopei.
E*emplele ,e pot 8nmuli- dra1o,tea ' 2te4a formule 9optiteJ mila ' 2te4a propo3iii 7ol7oro,iteJ entu3ia,mul ' 2te4a
fra3e ipate... Totul ,eamn u o di3ol4are" 4om aAun1e , 4or7im 8n 2te4a litere. .iaa 8n,9i ,e 4a de,operi
poate fi 8nlouit printr'o formul pre,urtat 9i 4erifiat a eiE
:@!LET@L MEDIE.AL
Dea,opra atedralei 5Stre'Dame" la aptul elor 2te4a ,ute de trepte 8n1u,te 9i 8nalte are m'au du, pe unul din
ele dou 7i3are turnuri ptrate" am a4ut pentru prima oar re4elaia ,ufletului medie4al. 5u re4elaia mreiei lui"
pentru nimi mai mult de2t atedrala din Chartre, mi'a de,operit aea,t mreie" i re4elaia alam7irii ae,tui
,uflet" ompliaiile lui" pe l2n1 are an1oa,ele moderne ,unt drame afetate de adole,ent. Dea,upra atedralei
5Stre'Dame 8n olurile aoperi9ului ,u" pe muhiile orni9elor 9i la ,u7iorile turnurilor" ,trAuie de opt ,eole
nenumrai mon9tri de piatr. :unt oameni u apete de p,ri 9i de animale" animale 9i p,ri u apete de om"
trupuri frumoa,e u 1heare 9i trupuri ur2te u aripi ,uper7eJ ,unt 8mpreunri de fiine perfet deo,e7ite" um numai
dup o or1ie ,a7roa, ,'ar putea produe. :unt modelele lui ?eronimu, 0o,h" dar 8n piatr 9i 8n mrime natural"
dei mai 8nfrio9toare.
Ci apoi de,operirea lor o fai nu 8ntr'un mu3eu ,au 8ntr'un al7um" i 8ntr'un lo oareum ireal" la o 8nlime de 2te4a
3ei de metri dea,upra Bari,ului are 4iermuie9te 9i pe are nu'l poi 8nele1e niiodat de,tul. Aolo" 9i nu 8ntr'un
al7um" mon9trii 8n,pim2nt u ade4rat" de4in ,im7oluri pline de ,en,uri dureroa,e. Ci a7ia dup e te ptrund de
puternia lor pre3en" a7ia dup e aripile lor i ,e 37at 8n umeri 9i 1hearele lor i ,e a,ut 8n 42rful de1etelor" a7ia
dup e 8nele1i e rupte din tine ,unt toate ae,te 4ieti are te o7li1 , le reuno9ti a pe ni9te ,trmo9i repudiai"
8i 4ine ideea 8nne7unitoare u ade4rat ele au fo,t fute , nu fie 43ute. Bentru 8n1u,ta ,ar" pe are ur
4i3itatorii ,eolului $#" ,pre a 4edea atedrala 9i Bari,ul" 9i are 8i d po,i7ilitatea , 3re9ti aea,t per,peti4 a
aoperi9ului ,f2nt ,tp2nit de 3eiti mon,truoa,e" nu a fo,t 8n intenia arhitetului medie4al de2t o ,ar de ,er4iiu"
,au de inendiu" fr 8ntre7uinare pu7li. Bara7ola reaturilor infernale ,e rotunAe9te 8n ,en, filo3ofi a7ia 2nd
8nele1i ele erau a9e3ate dea,upra" dar a,un,e pri4irii elor are ,e ru1au 8n 7i,eri" dede,u7t. O" ei puteau ,'9i
purifie fruntea u ap ,finit ,au , 9i'o umilea, 8n praful pardo,elii" puteau , umpere indul1ene" , ro,tea,
8n 8ntre1ime ro3arul" , ,e hinuia, 8ntru redinJ dea,upra" mult dea,upra lor" dea,upra altarelor 9i ,im7olurilor lor
,tp2neau" orium" de piatr" mon9trii.
@5 OM AL .IEI
@r, uneori literatura a9a um numai un om al 4iei ar putea
ur8 4inul" un om al 4iei are unoa9te ,eund u ,eund
de,tinul 4iei" 9tie pe de ro,t parfumul ,traniu al florii ei"
mirea,ma ,l7ate a frun3elor tinere 9i a 2reilor rei"
aroma ,tru1urilor are 8nep , ,e oa" 9i a ,tru1urilor
are ,'au opt 9i a9teapt ule,ul" 9i a elor uitai pe 7utu"
8ndulii pe,te m,ur" u,ai" 4i,2nd p,rile are ,'i
iu1ulea,J un pod1orean 8ndurerat are adun iorhinii
u admiraie reli1ioa, 9i'i 3dro7e9te ,uferind pentru fieare
7oa7" u ,entimentul onfu3 al ,arile1iului 9i al Aertfei 8n
aela9i timpJ un pod1orean hotr2t u 1reu , uid
,tru1urii" f2nd'o pentru a tree ,ufletul ,tru1urilor
nemuritori 8n 4in" un om al 4iei nai4 9i intran,i1ent are
pretinde apoi 4inului limpede toate miile 9i marile ade4ruri
ale 4iei.
Dar 4inul e,te mult mai mult 9i mult mai puin de2t
,tru1urele" 4inul e,te 3eam de frut ,rit de 3um3etul
10
al7inelor printre florile 4er3ui ale 4iei" 4inul e,te 3eama de frut 8m7o1it de a9teptare" 8nelepit de alool" 4inul fae
,tru1urele nemuritor" trd2ndu'l" uit2ndu'l" rein4ent2ndu'l dup le1i pe are ,tru1urele nu le 7nuia 9i nu le'ar fi iu7it.
@r, uneori literatura" a9a um un pod1orean ar putea ur8 4inul pentru in,olena de a ,e ,ooti me,a1erul 8n
tran,endent al 4iei" pltind 4mile perfeiunii u ade4rurile" uitate unul 2te unul" ale 7utuilor.
RE!@DI@L BIERD@T AL CRE5DILOR
E*i,ta 8n urtea 9olii un dud. Era at2t de mare 9i de 7o1at
8n2t" hiar da ne ,uiam mai muli 8n el" nu reu9eam , ne
4edem 8ntre noi 9i fieare ,e ,imea ,in1ur 8n odaia lui de
frun3e. La 8neput ne era fri 9i ne ,tri1am unii pe alii prin
ren1i" dar apoi" re,2nd" ne'am deprin," u tri,tee 9i
8n2ntare" ,in1uri. A,ta a fo,t" poate" prima mare
de,operire pe are o feam.
La ea mai mi atin1ere dudele ,e rupeau 9i deau ,pre
pm2nt a o nin,oare 8ntuneat 9i dule" a9teptat de ei
de Ao," 9i nu era plere mai mare de2t , te 9tii autorul
ae,tei nin,ori" ne7nuit a o di4initate. Cerul era la fel de
departe a 9i pm2ntul" 9tiam e*i,t ren1i ,pre el" um
e*i,t ren1i ,pre pm2nt" dar nu a4eam ne4oie de trepte"
nu doream de2t lini9tea din are pot fi ,uturate frute.
Dudul uria9 unde m ram 9i m 8nhideam" prea
amant ,au prea feriit" 8n frun3e" dudul u dudele ne1re
tiprind urme de erneal pe de1ete 9i 7u3e a rma,
8ntruhiparea ,in1urtii 4oluptuoa,e" ,in1urtii 8n are 9tii numai terea ta are importan 9i a,uli larma de
dede,u7t u di,tanare 9i 32m7et.
Tre ,eara prin aerul 4erii preoe pe 0ule4ardul Ana Ipte,u" p9ind atent" u 1riAa de a nu ,fr2ma dudele
,uturate din uri pe a,falt" 9i 8mi 4ine 8n minte dudul din urtea 9olii" 9i ontemplu u no,tal1ie refu1iul pierdut al
ren1ilor...
IACE:T .ICIU NEPEDEPSIT"
Da a9 4rea ,'mi po4e,te, 4iaa" pentru a po4e,tirea mea , fie ade4rat ea ar tre7ui , ,e 8mpart" o7li1atoriu"
8n dou- e am trit 9i e am itit. 5u e*i,t o ierarhie 8ntre ae,te dou e,eniale di4i3iuni" nu am ,pu, e am trit u
ade4rat 9i e am itit numai" 4iaa 9i letura nu ,unt dou noiuni omplementare i opu,e" ele nu ,e adun 8ntre ele
i ,e ,ad una din alta. Orele" ,ptm2nile" anii de letur ,unt timp 8n are propria mea 4ia a rma, a o hain pe
malul rilorJ 8n orele" ,ptm2nile" anii de letur nu am trit pentru mine" 8n2t mi ,e pare aproape nedrept
timpul ae,ta ,e adau1 totu9i 42r,tei mele.
C2nd am itit prima oar !raii Harama3o4" 2nd 8nhideam artea 9i pri4eam 8n Aur" lumea real o de,opeream
ne4ero,imil 9i m Ai1nea lip,a ei de onturJ 8n pau3ele de letur triam a 8ntr'un le9in" inapa7il , fa ,au ,
4or7e, e4a" uimit mai aparin totu9i unui uni4er, at2t de ,trin.
De altfel" 8ntotdeauna mi'am amintit mult mai 4a1 8nt2mplrile pe are le'am trit de2t pa1inile itite. De,tinul prinului
M29kin mi'e mai intim de2t propriul meu de,tin.
:riitorul 9i ititorul din mine nu ,e iu7e,. Brimul e,te o7li1at ,'9i tria, propria 4ia" uni" re4elatoare" ellalt
e,te mereu di,pu, , alunee ,pre alte 4ieiJ primul 89i e ,ufiient ,ie9i" ellalt are mereu ne4oie de aliiJ primul e,te
re4oltat 9i e1olatru" ellalt ,upu," dorni de a fi ,tp2nitJ niiodat pa1ina ,ri, de primul nu e,te iu7it de ellalt"
niiodat nu 4oi putea fi propriul meu ititor.
11
Fntr'un timp m uimea numrul mare al elor e ,unt pa,ionai de de,rierile de ltorie. A7ia 2nd am 8nele,
letura e,te o ltorie" am 8nele, 9i dorina de a ie9i 8ntr'un ,paiu inedit" impo,i7il de atin, altfel. @nii ite, pentru a
iti" alii pentru a ,e 4edea au itit" alii a , ,e di,tre3e" alii a , 8n4ee" dar ei muli" ade4rai ititori" ,unt ei"
e prin letur e4adea3. Fn ae,t ,en, nii o alt art nu ,e poate ompara u literatura" 8n ae,t punt literatura e,te
ompara7il u ,tupefiantele. .alery Lar7aud e*lama- Iletura ae,t 4iiu nepedep,itGR Ci" de,i1ur" numai faptul
era 8n puin pratiat l'a 8mpiediat pe Dumne3eu , on,emne3e 9i ae,t pat 8n ta7lele le1ii.
MAL!ORMAOIE
Doamne" da ne'am putea 7uuraG Da o 7uurie ar putea fi primit a un frut roritor din are mu92nd , nu ne
12ndim e 1reu a re,ut opaul 9i nii unde4a" 8n mie3" ,e mi9 poate 4iermeleG O" da am 9ti , ne 7uurm
um 9tim , ,uferimG
Ima1inai'4 un louitor al altei planete" 4enit printre noi 9i dorni , ne unoa," ne'ar 8ntre7a e 8n,eamn o
mare durere. 5imi mai ,implu" am ,pune noi" 9i am e*plia" ilu,tr2nd u ,u1e,ti4e e*emple totul. I'am po4e,ti
8nt2mplri 9i i'am rula filme" i'am iti pa1ini din rile de i,torie. Ci mirat" 8nele12nd" 9i o7o,it" 9i 8n,pim2ntat el ar
e4ada ,pre antonim 9i ne'ar ere preipitat ,'i 4or7im de,pre 7uurie. Ce i'am ,puneE Ce 9tim de,pre eaE Crile de
9oal nu ne 8n4a aproape nimi" i,toria nii nu'i pomene9te numele" prinii no9tri nu 9i'o aminte,...
0uuria de a a4ea un opil" 7uuria de a um7la prin nin,oare" 7uuria de a ,pune ade4rul... Dar eu nu numai
prileAurile de 7uurie le di,ut" i 8n,9i apaitatea ,ufletului no,tru de a le tri.
Chiar 9i atuni" rar" 2nd ni ,e d o 7uurie" nu 9tim e , faem u ea" um atorii lip,ii de talent nu 9tiu e , fa"
pe ,en" u propriile lor m2ini.
E*i,t 7uurie purE R2,ul lui Charlot e,te tri,t" 32m7etul lui Moli T re amarJ 7uuria de a a4ea un opil ,e diluea3 8n
nelini9tea de a'l fi adu, pe lume" 7uuria de a ,pune ade4rul e,te mai ,f29ietoare de2t tortura" 8n 7uurie" amintirea
durerii din are am ie9it nu ne pr,e9te" 8n ,uferin" 7uuriile ,e 8nar de ridiol 9i di,par. :untem 1re9it reai" ne
lip,e9te o dimen,iune pe are 8nerm de mii de ani , ne'o adu1m. Ar tre7ui o lun1 e*perien de feriire" un
lun1 e*eriiu al 32m7etului interior pentru a ehi4ala tradiia 8ndurerrii. Ar 8nepe atuni o art nou pe are nu ,unt
8n ,tare , mi'o ima1ine3" dar 8n are ,2nteia nu ar fi produ, prin ionire. :opul tuturor re4oluiilor a fo,t de a
atin1e 8n 7ine inten,itatea hinului 8ndurat. Dar e li7ertate ar putea 9ter1e urmele a7,enei ei" e 7uurie din i,toria
omenirii ,e poate m,ura 8n inten,itate u faptul Inhi3iia a e*i,tatE
LA :AI5TE C6ABELLE
Fn1he,uit 8n urtea Balatului ?u,tiiei La :ainte Chapelle nu
poate fi admirat din e*terior" 9i a7ia dup e o pr,e9ti
refai 8n 4i, dantelria ei de piatr al rei ireal fo9net te
8nfioar. :1eata turnului e,te ,in1ura are ,tr7ate
dea,upra 3idurilor ompate ale Au,tiiei" a un ,tri1t
,u7ire" ,u7lim 8n di,perarea lui iremedia7il. Totul" pri4it
dinafar" are e4a de non'realitate aproape ,trident.
Intr2nd" ai ,en3aia trei dintr'o 8npere u 4id 8ntr'una
,upu, unei pre,iuni ne,ntoa,e. Afar nu puteai re,pira
de uimire 9i 8nlare" aii e4a te apa, 9i i ,e pare
,2n1ele 8i 4a 29ni la el mai mi efort din urehi 9i nri.
E,te o 8npere lun1 9i Aoa, um nii o 7i,eri n'am mai
43ut" Aoa, 8n2t un om 8nalt 8i poate atin1e" 8nl2ndu',e 8n
42rfuri" ta4anul. E,te o 8npere fr fere,tre 9i turnat 8n
8ntre1ime 8n 7ron3 auriu" luminat de andele mari at2rnate 8n
12
lanuri ,trluitoare. Totul pare un morm2nt de faraon ,au de re1e re9tin" dar un morm2nt de o ,trluire de parado*"
opa 9i ,pon1ioa,.
Lumina andelelor pare , 8m7i7e pereii are" o dat ,aturai" 4or 8nepe , tran,pire u aur. E o 8npere pe are nu
o poi ,uporta multe minute 9i altarul auriu din fund nu o ,fine9te u nimi. Blute9te 8n ea un aer de ,u7teran" de
,u7teran are n'ar fi tre7uit r,olit" de ompartiment inter3i, andorii 9i 8n are ptuie9ti intr2nd. Dup 2te4a
minute lun1i" m'am 8ntor, ,ufoat , ie, 9i a7ia l2n1 u9 am o7,er4at o 7re9 8n1u,t prin are eram in4itat ,
ur. Am 43ut treptele 8n1u,te 9i mi'am amintit de aoperi9ul de la 5Stre'Dame" 9o4ind nehotr2t" ne8ndr3nind ,
fa alte de,operiri. Dar piioarele m'au purtat potinit 9i dup numai (#'$# de trepte am intrat 8n eea e ' fr
ru9inea u42ntului pateti ' a9 numi mie3ul minunii.
Ima1inai'4" o 8npere 8nalt" foarte 8nalt" de ,til. 5umai dalele pardo,elii 9i aradele 1otie ale ta4anului
p,trea3 piatra. Bereii de Aur 8mpreAur ,unt formai din imen,e 4itralii de,prite 8ntre ele de minu,ule f29ii de
marmur. Baradi,ul ae,tor ulori tran,parente nu e,te 8ntrerupt la r,rit" dea,upra altarului" are pare un mi animal
,periat de at2ta frumu,ee" 9i ,e 8nle9tea3 8n apodopera uria9ei ro3ete de la apu,. 5u e,te un lo unde ,
medite3i. E,te loul unde" intrat" te eli7ere3i 7ru, de orie po4ar" ai o 7i3ar ,en3aie de impondera7ilitate 9i rm2i
fa,inat" plutitor" u ohii fi*ai pe irumferina apu,ean" are 8nepe" 8net" 8net" , ,e 8n42rt a ,u7 un 42nt
ne,imit de eilali muritori. 5imi mi,ti. 5umai ,ufletul omene, e,te el are ,tp2ne9te aii.
!ormida7ila metafor e,te hiar aea,t ,eparare 8n dou a o7i9nuitei 7i,erii 1otie" hiar aea,t delimitare" a9
3ie" a trupului de ,uflet" a pietrei de ,til" a ,olului de 8nalt" a aurului de uloare. Bentru e,te ,ufletul omene,
alte4a de2t un mo3ai de tran,parente ulori ,priAinite pe ire,pira7ilul edifiiu al trupului" turnat de preferin 8n aurE
Oh" ,pu," totul prime9te un aer de parodie 9i pro,t'1u,t" dar nu poi" 432nd :f2nta Capel" , nu tin3i u ade4rat ,
louie9ti numai 8ntre propriile 4itralii.
DE:BRE EC6ILI0R@
Li7ertatea 9i ' nu mai puin ' feriirea ,unt noiuni importante mai ale, prin drumul p2n la ele. 5imeni nu ,e 8ntrea7
2i opii ar fi a4ut ?ulieta" nii da :partau, ar fi de4enit tiran. De altfel nimeni nu 8near ,'9i 8nhipuie o
ontinuare a de,tinelor lor" pentru numai mi9area lor a42ntat 9i ne8ntrerupt ,pre un punt 9i el mi9tor ne
intere,ea3. Da ar fi po,i7il o ima1ine a ,ufletului" mi l'a9 repre3enta a pe ni9te 42rteAuri purt2nd" preum 8n
mi,terele medie4ale" a7,trate 9i pururi ne8nele,e nume ' Ade4rul" !eriirea" Li7ertatea ' 8n Aurul rora 1ra4itea3
8nne7unite apele" fr a 4reodat , ,e poat opri" fr a 4reodat , poat atin1e miAloul. E,te 7le,temul
a7,olutului de a nu fi niiodat realitate" i numai ,op al ei. Dar numai 8n drum ,pre ae,t niiodat aAun, ,f2r9it"
realitatea poate , e*i,te. 5u e*i,tm" i e*i,tm ,pre e4a" puterea a,un, 8n aea,t infim partiul 1ramatial
e,te determinant. : nu uitm- 8ntre primordialii poli eletrii" ne intere,ea3 arul 4oltai.
Bentru a mer1e 8n, 8ntre dou punte e,te a7,olut nee,ar , fim on4in9i ele dou punte e*i,t. Bentru a
tinde ,pre feriire tre7uie , redem feriirea e,te po,i7il" pentru a ne apropia de ade4r tre7uie , redem
ade4rul poate fi ,pu,. Ci redina nu i'a lip,it niiodat omenirii" 8ndoiala 8n,9i nu e,te de2t o form a ei" o form
,trit nee,ar" dttoare de 4ia. IO redin are nu ,e 8ndoie9te e,te o redin moartI" ,rie @namuno. Aea,ta
e,te" de altfel" alea alea, de ele mai multe redine pentru a muri.
:untem mereu 8n drum" 8naint2nd 8net" f2nd un pa, ,pre elul re3ut u trie" 9i pe al doilea pentru a ne on4in1e
elul e*i,t. :untem mereu 8n drum" 8ner2nd 9i nereu9ind niiodat , ne ima1inm e 4om fae da am
aAun1e" pentru " 8nelept" nu am fo,t 8n3e,trai la na9tere u nii o apaitate de are ,e 9tia nu 4om a4ea ne4oie.
Iat ,eretul ironi al ehili7rului no,tru.
13
IBRI.ITOR CA LA TEATR@I
M'an 12ndit ade,ea " da ar 4rea , ,e ,inuid" oamenii ar tre7ui doar , plee din ara lor. Ble2nd de aa, nu
parur1i pur 9i ,implu o di,tan" parur1i di,tana are de,parte ,ena de pu7li. Ble2nd de aa, ie9i din 4ia fr
, intri 8n moarte" pentru 8ntre a tri 9i a nu tri e*i,t alitatea de ,petator. Fn 1eneral" ni ,e d la na9tere un
,in1ur trup" un ,in1ur ,uflet" o ,in1ur a,. Ble2nd de aa, nu mori" 7ine8nele, Le epopee tra1i ,'ar putea
,pune de,pre 2t de 1reu moare un omGM" dar 8nete3i , partiipi" 8nete3i de a fi o parte.
IBri4itor a la teatruI" trei printre e4enimente 9i lururi" emoionat dar neimpliat 8n ele. Ele pot , te re4olte ,au , te
entu3ia,me3e" dar nu te 8n1lo7ea3 niiodatJ hiar 2nd par a o fae" 4ine 8ntotdeauna o lip 8n are 8ntre tine 9i
aiunea de pe ,en ,e la, ortina.
!ermetoarele de,rieri de ltorie ale unui Diniu Dole,u ,au Codru Dr1u9anu rm2n tomai prin ,ineritatea
u are ,u7linia3 ae,t ade4r. Ei ,unt preum aei nai4i ,petatori are ompar mereu" u 4oe tare" eea e 4d
pe ,en u 4iaa de aa,.
:eamn 8n mare m,ur opilro9ilor mei ,trmo9i. Ioana dUAr m e*alt a un ,uper7 per,onaA literar numai" 8n timp
e Delu" mult mai imprei, onturat i,tori" 9tiu a e*i,tat u ade4rat. Cred " da ar fi a3ul" a9 tree prin liniile
de fo ale unui r37oi ,trin u ,entimentul nu mi ,e poate 8nt2mpla nimi" a9a um ,petatorul 9tie 1loanele de
pe ,en nu pot ,'l atin1. 5u e o ,eparare" i un aent. .i7re3 pentru 8ntre1 uni4er,ul" dar ruinele unui ,in1ur
pm2nt pot , m aopere.
Au e*i,tat 8n ,eolul no,tru per,onaliti puternie" louitori ai unei idei" lupt2nd pentru ea 8n E*tremul Orient ,au 8n
Benin,ula I7eri" impliai pe,te tot 8n e4enimente 9i determin2ndu'le ur,ul. Dar 9i ei" ae9ti eteni ai lumii" rm2n
u m2ndrie" fieare" louitorul propriului ,u arondi,ment- autorul Antimemoriilor putea fi mini,trul ulturii frane3e.
Meani,mul artei dramatie nu ,'a ,him7at" hiar da 8n teatrul modern unele replii ,e dau din ,al.
F5 IAR0K
: ,tai 8ntin, 8n iar7" u trupul 9i m2inile form2nd o 4oluptoa, rue" u prul ur12nd printre 7uruieni 9i u
7u7uru3e 8ner2nd , ure pomeii o7raAilorJ , ,tai 8ntin, pe pm2nt u ohii de,hi9i 8ndreptai 8n ,u," , ,tai 8ntin,
pe pm2nt fr nii un alt ,en," numai a un ,uport material al pri4iriiJ , ,tai 8ntin, 4ara 8n iar7" ufundat" di,prut"
topit 8n 2mpie" , 9tii p,rile tre pe dea,upra ta 9i te red pm2nt ' iat o plutitoare plere" eufori 9i neaAun,
la 1raniele re1nului animal" iat o a4entur.
Boate , fie 3i" 9i atuni imen,ul eran de dea,upra e,te populat numai de nori" 9i norii au nume latine" 9i forme
ompliate" 9i ulori ,a4ante. Dar 8n al7a,trul fond nimi nu are importan 9i nu te 12nde9ti unul pare 7alaur" altul
munte 9i altul 8n1er 8naripat" nu te 12nde9ti e au fo,t 9i e 4or de4eniJ ,in1ura lor raiune e,te lune" ,in1urul lor
,en, e,te tre. Aea,t treere u 4ite3e diferite" 8n 1rup ,au ,olitar" purt2nd ploi ,au ne8n,emn2nd nimi"
aea,t treere e,te pa,ionant 9i ohii ti ne12nditori printre firele de iar7 o a,i,t a pe o almant fatalitate.
Boate , fie noapte" 9i atuni totul e,te un fa,tuo, ,petaol" un ,petaol 8n ,ine dat pentru nimeni 9i ruia 8i e9ti
feriit 9i lande,tin ,petator. La 8neput ,unt on,telaii 9i 3odii" la 8neput roile arelor ,e 8n42rt" le7da 7ate din
aripi" ,telele 3toare pre4e,te, mori" 8n ur2nd 8n, toate po4e9tile di,par" tot e'ai 9tiut 2nd4a rm2ne 8n
opilria pm2ntea, 9i tu ptrun3i 8n ae,t ameitor ,petaol are e,te uni4er,ul" 8i au3i mu3ia pe are numai
antiii o 7nuiau" ptrun3i u pri4irea ad2n" p2n la di3ol4are" 8n er. Bm2ntul e,te un 1lo7" 9i 1lo7ul e,te ,u,pendat
8n o,mo," 9i tu ,tai 8ntin," nedurero, r,ti1nit 8n aea,t ,u,pendare" ,tai 8ntin," ri,ipit 8n pm2nt 9i iar7" 9tiind
ea mai mi mi9are te'ar putea pr4li 8n erul de Aur 8mpreAur. Ce moarte ' ,au poate nii nu ,'ar numi a9a ' ar fi
aea,t di,pariieG
: ,tai 8ntin, 8n iar7 otropit de 7uruieni 9i de 123e" ne3rit de p,ri 9i ne7nuit de 4iermi" , nu mai e*i9ti" , fi
di,prut fr urm printre ,tele 9i ,atelii" printre a,teroi3i 9i planeteJ , 9tii totul depinde de tine" tre7uie doar ,
8nhi3i ohii pentru a rupe toate puterniele drumuri are te lea1 de uni4er," , fie de aAun, , 8nhi3i ohii pentru a
14
re4eni 8n 4iaJ dar , nu fai nii un 1e,t" l,2ndu'te dule , di,pari" pentru " ,ria un poet" I, di,pari fr urm
e,te a4entura a4enturilorRV
!LORILE TOAM5EI
Ceea e m 8ntri,tea3 8ntotdeauna 8n toamn nu e,te ,f2r9itul anunat in,inuant 9i u pliti,it 4oluptate" nii 7o1ia
putred a roadelor inon9tiente de e 4a 4eni" nii hiar apriioa,a la7ilitate a umorilor" inon,tana mor7id are
fae , ur1 8n al7ia aeleia9i ,ptm2ni diminei de 7rum 9i amie3e de miere" 3ori eo9i 9i amur1uri re1ale" aurii
nin,ori de frun3e 9i nin,ori ade4rate" enu9ii" ,oare fria7il 9i melanoli" fri1 nehotr2t 9i fra1il. Ceea e m
8ntri,tea3 8ntotdeauna 8n toamn e,te frumu,eea nemai8nt2lnit a florilor" ,omptuo3itatea fr preedent a orolelor"
,u7tilitatea deadent a ulorilor" ele1ana formelor ' 1rele" ompliate. O7,er4ai nii una dintre florile
fermetoare 9i fira4e ale prim4erii" nii una dintre florile e*u7erante 9i ,trluitoare ale 4erii nu poate ,ta alturi de
ae,te 7aldahine lu*oa,e 8n are anul ,e l, furat" u 4iioa, plere" de ,omn. @n ,omn am7i1uu" nedefinit" fr
identitate 9i durat prei," un ,omn a o ap a rei neuno,ut ad2nime e,te poate ,uprafaa oeanului eleilalte
emi,fere...
Ar fi putut 8nflori prim4ara" ,au 4ara" u luni 8nainte" dar minuioa,a lor toalet n'a fo,t ,ootit 8nheiat de2t
8naintea derii 3pe3ii" 2nd data apariiei nu ,e mai poate re4oa. Atuni" 8n a9teptarea aAun, la paro*i,m a
p,rilor are 89i am2na,er plearea pentru a le putea 4edea" 8n urio3itatea a4id a frutelor are 4oiau , le
pri4ea, 8nainte de a ,e drui u altrui,m putre3irii" ele apar de,f2ndu'9i u mi9ri lente" mu3iale" una 2te una
petalele ,u7iri 9i prelun1i a ni9te pene fine" a ni9te flri ne,i1ure" 8nflorirea are lo eremonio," ,olemn" 1e,turile
,unt u9or utate 9i mi9rile oareum a7otine. Corolele ,e de,hid lar1" rotund" ,imetri 9i rm2n 8nremenite 8ntr'o
atitudine de efet.
Dar aplau3ele nu ,e delan9ea3. Bu7liul ,petator pr,e9te arena 8n ad2n tere" 8mpo4rat de neAu,tifiata
frumu,ee. Bentru ine toate ae,te prelun1i pre1tiri" lu*oa,e ri,ipe" mi1loa,e ateniiE 0ruma ,e a9ea3 ,t2n1ae 9i
4ino4at" a o pudr menit , 8m7tr2nea, fortuit oafurile 8nalte" de un 7lond 4eneian" ale ri3antemelor. Iar
florile ,e mi9 8n toamn u9or" a,emeni rinolinei lune2nd ,pre e9afod a pa,ul Mariei :tuart.
C@ OC6II DE:C6ICI
:e ,pune " autor al unei e*elente i,torii otomane" 5iolae Ior1a" refu32nd onorurile 9i reompen,ele
reuno,torului 1u4ern tur" ar fi erut 8n ,him7ul operei ,ale 9tiinifie un ,in1ur dar- ,tea1ul Moldo4ei" pierdut de
Ctefan el Mare 8n 8nfr2n1erea de la Cetatea Al7. Bo4e,tea" poate numai o po4e,te" o uno, 9i m'a emoionat din
opilrie" 9i nu 9tiu da nu pornind de la ea am 8nele, noiunea de ,entiment naional.
5e iu7im patria nu numai pentru 4itorii" dar 9i pentru 8nfr2n1eri. :entimentul naional e,te un ame,te fier7inte de
m2ndrie 9i de re1ret" e,te aeptarea de tre fieare dintre noi a i,toriei a9a um e,te ea" ne8ner2nd ,'o fal,ifim"
lu2nd fieare pe ontul no,tru ,ue,ele 9i umilinele ei. !ora unui popor ,e m,oar 8n apaitatea de a'9i pri4i u
ohii de,hi9i i,toria treut 9i pre3ent" de a 9i'o anali3a ontinuu 9i de a'i reunoa9te puntele ,trluitoare 9i
8ntuneate. Fn ontraditoria 9i at2t de tul7urata familie a popoarelor Europei" nu ,e poate e*i,ta de2t 8ntr'o ontinu
9i rud omparaie.
:entimentul naional nu ,e on,truie9te din paleati4e. El nu 8n,eamn numai ma1a3inele de arti3anat 9i mu3ia
popular de la radioJ ,entimentul naional e,te memoria 4ie a or1oliului lui Dee7al 9i a per,i,tenei latine" a titlurilor lui
Mirea el 0tr2n" a nopii de $) ianuarie (<=;" a 3ilei de ( deem7rie (;(<" a independenei ontemporane"
,entimentul naional e,te memoria dureroa, a faptului Cinai nu a fo,t ,priAinit" 0le,u nu a fo,t primit ,
moar aa," Ale*andru Ioan Cu3a a fo,t trdat" Titule,u a fo,t re4oat" Ior1a a fo,t ui," Btr9anu a
fo,t ondamnat la moarte.
Di,tru1erea unui ru 8nepe prin a reunoa9te rul e*i,t. Tre7uie , 8nele1em 9i , 9tim u prei3ie totul pentru a
ne putea pretinde nou 8n9ine" fieare" reuperarea unui ,tea1 pierdut.
15
BOEM DE .ARK
Fn Ardeal ,e nume, lu7enie" 8n Moldo4a li ,e ,pune har7uAi. :unt a ni9te 1lo7uri pm2nte9ti reate de pm2nt
pentru a ,e putea admira e1olatru 8n o1lin3i ideale. Bielea luioa, 9i 4erde" aproape animal" trdea3 mai mult
de2t un frut. Totul e neted" rotund" fortifiat" impenetra7il" fr 1olul unui l2i al lui Ahile. E,te etateE frutE
animalE Da e etate" e ueritor e,te de,tul de puterni ,'o uerea,E Da e frut" ine e,te de,tul de 7un
pentru a'l meritaE Da e animal" ine 8ndr3ne9te ,'l 42ne3eE O" 3eii au reat u 7un 9tiin a,emenea am7i1ue
8nt2lniri de frumu,ei" pentru a putea dormi" fr teama de a fi 7nuii" 8n ele...
Cuitul ptrunde profanator" 8nt2mpinat de un inet 4olupto, de durere" uitul ptrunde 8n mie3 u ritualul Aertfirii"
de34luind" pentru a mia oar" palpitant" paradi,ul. 5u" ,2n1ele omene," ,2n1ele animal" due 8n mer, alu4iuni
nefrumoa,e" ,ruri 9i ompliate ame,teuri" niiodat ,2n1ele nu 4a a4ea 1raia ae,tui netar ierarhi3at 8n ri,tale.
5iiodat ,m2na" ideea perpeturii nu a fo,t mai re1e9te a,un,. Boate rodiile doar ,'ar putea a,emna" dar
rodiile de3am1e, prin ,e1mentare 9i nepre43ut" rodiile" ,u1er2nd 8n,9i ,a4oarea" ,e opun ,a4urrii" 8n timp e
pepenele 4erde ' har7u3ul" lu7enia ' e,te numai druire" e,te 1lo7ul 8n,u9i al altrui,mului pm2nte,.
:imii um" tra, de ai ne43ui" arul no,tru alune din,pre 4ar ,pre toamnE Da nu ,untei prea ,periai de
4ite3a timpului" apleai'4 9i pri4ii u atenie- iudatul 4ehiul are ne poart alune pe mari 1lo7uri 4er3i. Treem
prin piee" pe l2n1 muni de har7uAi 8nali 2t piele" treem pe 2mpuri ,emnate u imen,e ou 4er3i LDoamne"
um o fi art2nd pa,reaEM" treem 8ntre72ndu'ne ameii- Cine 8near , ne omplie frumoa,a treere" ine are
intere,ul , ne 8ntunee rapidul drum" 2nd totul e,te at2t de ,implu" 2nd feriirea e*i,t 9i tre7uie doar , fie 4ar 9i
, a4em andoarea de a o eli7era dintr'un pepeneE
META!ORA
5atura 8n,9i" ,ara,ti" ine , 8nflorea, dureroa,e
aorduri pe mar1inea de3a,trelor umane. Marele utremur
din Iran e,te numai hiper7oliul aompaniament al unor alte"
ne43ute" mi9ri ,ei,mieJ e,te numai olo,ala metafor a
utremurului de on9tiine din ,eolul at2t de 8nle9tat 8n noi.
!aptul ,uprafaa pm2ntului renun la nemi9area ei 9i
,e pr7u9e9te" 9i ,e 8nal" 9i" nehotr2t 9i ui12nd" 89i
aut alt mat" e,te numai o pla,ti ilu,trare.
Cutremurul" um era 9i fire," nu a mutat entrul tra1i al
planetei 8n Iran. Pee mii de oameni ui9i de natur
impre,ionea3 8n ae,te 3ile mai puin de2t dou ,ute de
oameni ui9i pentru o idee. 5atura e,te ea are ne'a reat"
e,te atotputernia 9i ire,pon,a7ila for la 7inefaerile 9i
pri1onirile reia putem ori2nd r,punde prin ele7ra
ru1iune a ,rmanului Io4- natura uide" dar nu 8near
,'9i Au,tifie rima" e,te rud u nai4itate 9i nu in4o mari
idei.
5umai alturate atelor omene9ti" de3a,trele naturale ,e 8nar de ,en,uri hinuitoare. 5umai 2nd ne 8n12n pe
noi" firea 89i tree andoarea 8n ini,m. Cata,trofa din Iran ne utremur prin durerea 9i rotunAimea ei de pild" prin
toate 8nele,urile tan1ente la ea. Cutremurul are aolo r,ole9te pm2ntul e,te numai i37unirea 8n materie a
31uduirilor pe are ,ei,mo1rafele noa,tre ,uflete9ti le ,emnalea3 mereu" e,te numai metafora imen,ei inimi" u
munii pr7u9ii 9i 4ulani are erup" a imen,ei inimi omene9ti pe are am au3it'o" a pe un lopot" 7t2nd 8n aea,t
ad2n 4ar.
16
0K5@IALA
Iat" frun3ele n'au 3ut 9i iar7a nu e 4e9ted" n'au 8neput ploile 9i 7ruma nu ,trlue9te 8n" dar ohii no9tri
8nt2lnindu',e alune 8n pm2nt 9i ,ufletele noa,tre 9tiu totul. !ieare nuan a lumii o 9tim 9i a9teptm u ,paim ,
,e petrea. O" 7tr2neea nu e,te timpul treut" i timpul pe are 8l a9tepi , trea...
5ii un 1e,t nu trdea3 urmareaJ nu ,e ule1 4iile" nu plea p,rile 9i ,turionii nu 8nep , ure ,pre i34oare. Dar
printre pier,ii" 9i prune" 9i ro9ii" 9i 4inete ,e prelin1e o7o,eala de a fi mereu ,trluitoare 9i proa,pete" printre ,tru1uri"
9i pere" 9i hri7i" 9i afine ,e infiltrea3 7nuiala toamna e*i,t. E,te numai o pre,upunere 8n" numai o idee
ne4erifiat de nimi" numai o ,u,piiune pe are aerul nu 9i'o poate a,unde. Dar" ,u7 ne8nrederea din ohii
p,rilor ,periate" frun3ele 4or 8nepe , ,e 8ndoia, de nemurire 9i 4or deaJ ,u7 ,paima din 7otul oilor tremurtor"
iar7a 89i 4a pierde redina 8n 4ar 9i ,e 4a u,aJ l2n1 nelini9tea ne8nre3toare a pe9tilor apele ,e 4or ri.
Totul 4a alunea 9i ,e 4a pierde prin 7nuiala toamna e*i,t.
Momentul ri3ei e,te ae,ta. Apoi" 2nd moartea 4a fi aurie 8n pomi 9i mu,titoare 8n 4ii" 2nd fri1ul 4a fi 8n 7rume
ar1intiu 9i 42ntul 4a pune flamuri de purpur'n er" 2nd toate 7nuielile ,e 4or fi 8mplinit 9i nii o ilu3ie nu ,e 4a
8np2na , e*i,te" toamna 4a fi 8mpat 9i alm. Cea mai 7o1at lip a 4ieii 9i pre,imirea ,f2r9itului ,e 4or topi
8ntr'o lumin de miere are 4a ur1e pe ar7ori 9i pe ,ufletele noa,tre" 8neleapt" 8mp2ndu',e u ea 9i u noi. Ci noi
4om 9ti fieare 1e,t urmtor al naturii 9i'l 4om a9tepta" 8nelepi" , ,e petrea" 9i 4om a9tepta , plee ultimele
p,ri 9i , 4in 3pada" 9i apoi" t2r3iu" totul , re8neap. .om a9tepta 9i 4om fi 7tr2ni" din e 8n e mai 7tr2ni"
pentru 7tr2neea nu e,te timpul treut" i timpul pe are 8l a9tepi , trea.
AL0ATROCII
Lpe o tem datM
Bluteam pe mare" paralel u rmul. C2nd ,'a 8nnorat erul" 2nd marea a treut din,pre 4erde ,pre enu9iu" nu
,paima de furtun ne'a uprin," i feriirea a7,urd prin furtun 8i 4om 4edeaJ ohii no9tri 8i utau ner7dtori 8n
3are" ohii mei emoionai 8i a9teptau , apar. Fi 9tiam din poeme" din imnuri" din 4i,uriJ de nenumrai ani 8i
a9teptam" 8i ,peram. Ci 8ntre apa ,um7r 9i erul fr ilu3ii" 8ntre atar1ul ne,i1ur 9i pm2ntul are ,e 8ndeprta" ei au
erupt al7i" a 8n poemele are le ,unt 8nhinate...
.e,titorul furtunii rup2nd 4alul u aripa" pa,rea furtunii 37t2ndu',e 8n 42nt" deta9amente frenetie umplur 43duhul
u ner4oa,e 9i a42ntate mi9ri" alooli3ar aerul u entu3ia,mul pe are noi 8l inhalam fanati3ai. 5u mai a4ea
importan rmul di,pru,e de mult 9i un altul nii nu putea fi ima1inat 8n" nu mai a4ea importan na4a
noa,tr ,2r2ia Aalni din 8nheieturi" unde4a 8n 3are" ideali" ful1erau al7atro9ii" 9i ipetele lor" in4ent2nd furtuna"
,fineau eroi 43duhul.
Apoi i'am 43ut de aproape. A4eau iouri apa7ile , ,f29ie 9i 1heare 8n ,tare , 42ne3e. :u7limele hiper7ole
de,ri,e prin aer nu erau de2t drumul dintre dou ,ufundri" 9i ,ufundrile 8n ap nu repre3entau un ritual" i o
prad. !urtuna nu era de2t prileAul" noroo,ul prileA" al o7inerii pr3ii" furtuna nu era pentru ei de2t 43duh tul7ure 9i
4al nelar 8n are ioul rapae putea 42na ne7nuit. O" furtuna nu era adu, de ei" furtuna ei o folo,eau numai"
8nAo,ind'o" ompromi2nd'o" in,inu2ndu',e trufa9i 9i minino9i pe 7la3oanele ei.
Fn furtun" 8ntr'una din furtuni" am rene1at" pl2n12nd u hohote" al7atro9ii.
A !ACE I:TORIE
Depindem" prin fieare 1e,t pe are 8l faem" de i,torie 9i" eea e e 9i mai o7o,itor" prin fieare 1e,t pe are 8l faem
i,toria depinde 9i ea de noi. Le1tura aea,ta" aea,t ,u3eranitate reipro" e,te prea ad2n pentru a fi on9tieni
fr 8netare de ea" a9a um ,untem prea 4ii pentru a ne aminti fr 8netare ,untem 8n 4ia. Tre7uie , inter4in
o 7oal" o perioad de ri3" de 8nordare a le1turilor dintre noi 9i 4ia" dintre noi 9i i,torie" a , a4em re4elaia
17
inten,itii" fatalitii ae,tor raporturi. Determinm i,toria nu numai pe 2mpul de lupt 9i nu numai prin 1e,turi eroie"
determinm i,toria trind pur 9i ,implu" munind ,au nemunind" 4or7ind ,au t2nd" 12ndind ,au l,2ndu'i pe alii ,
12ndea," faem i,torie prin indiferen ,au prin pa,iune" 8mpotri4indu'ne ,au fiind ,upu9i" faem i,torie ,pun2nd
anedote 9i itind 3iare" uit2ndu'ne la tele4i3or" mer12nd pe ,trad. !aem i,torie um mon,ieur ?ourdain fea pro3
' fr , 9tim.
Ceea e m'a fa,inat 8ntotdeauna la marii oameni ai i,toriei" mai mult de2t marile lor aliti ,au marile lor defete" a
fo,t" dimpotri4" on9tiina aut ' pe are numai ei o au ' partiip la modelarea e4enimentelor" on9tiin are
apare 8naintea e4enimentelor" 8n de pe atuni 2nd" ne,priAinit de nii un ar1ument" poate prea ridiol 9i are" o
dat u 8mplinirea 8nt2mplrilor" ,e 8nar tot mai tra1i de r,punderea lor. M fa,inea3 9i nu 8nele1 nu at2t faptul
un t2nr de $) de ani poate de4eni ' neereditar" prin pre,ti1iul ,u ,in1ur ' ondutorul unui popor 8n lupt" 8n,u9i
,im7olul" mitul ondutorului" 2t puterea ae,tui t2nr de a'9i a,uma mitul" de a nu ,e feri de el" de a aepta , ,e
reunoa, 8n ima1inea are ,'a format de,pre ,ine" dei , pltea, orie lip a i,toriei pentru ea.
Iat" 8ner , ,riu de,pre A4ram Ianu. !ra3ele ,e lea1 8ntre ele" dar ,en,urile fa eruri lar1i" tem2ndu',e ,'l
atin1. A9a um" dup e a trit o mare ,uferin" trupul no,tru refu3 nu numai , 9i'o reamintea," dar 9i , in
minte a e*i,tat" nu pot , ,riu de,pre A4ram Ianu" nu pot , m 12nde, la 4iaa lui a la o 7io1rafie real. A9a
um 8n trupul meu e*i,t primarul" puterniul in,tint de on,er4are" 8n ,piritul meu e*i,t o ,paim reli1ioa, de
3onele 8n are planul real ,e onfund u planul ideilor. Tra1edia fr perehe a lui A4ram Ianu nu are nimi din
tra1edia per,onal a unui om" tra1edia lui e,te tra1edia poporului rom2n 9i araterul haluinant al faptelor i34or9te
din fanta,tia putere de onentrare 8ntr'un de,tin indi4idual a de,tinului oleti4" 8n 8ndr3neala unuia ,in1ur de a
plti i,toria tuturor.
5e7unia lui A4ram Ianu nu mi ,e pare mi,terioa," ea e,te limpede" at2t de limpede 8n2t de4ine ireal. :untem
o7i9nuii , 4edem 8n pierderea minii" hiar 1eniale" a ui4a" tul7urri ale ,2n1elui" mo9teniri 7le,temate. @n om are
8nne7une9te pentru ,'a putut 8n9ela dep9e9te puterea noa,tr de ima1inaie. Dar A4ram Ianu nu a 8nne7unit
2nd a de,operit ,'a 8n9elat" a 8nne7unit 2nd a de,operit nu e*i,ta nii o 9an, de a nu ,e 8n9ela" 8n
oriare dintre ta7ere 9i'ar fi du, poporul" poporul lui ar fi fo,t la fel de minit. De,operind ae,t ade4r" A4ram Ianu a
tre7uit , 8nne7unea," dar ne7unia lui e,te mai profund de2t luiditatea 8ndurerat a lui 0le,u" pentru ea
intuie9te un ade4r al 8ntre1ii noa,tre de4eniri" ade4rul unui popor aflat la r,rue de 1eo1rafii 9i de i,torii" de
intere,e 9i de patimi" un popor aflat pe 2mpul de lupt 8ntre ta7ere" un popor are nu e,te de,tul de puterni pentru a
lupta 8mpotri4a tuturor. Fnne7unind" A4ram Ianu nu a 8netat , fa i,torie.
5@MELE AR0ORILOR
5u 9tiu numele florilor" numele ar7orilor" numele p,rilor.
Ele au pentru mine anumite ulori" anumite forme" anumite
1e,turi 8nrate de frumu,eea tainei" de farmeul mi,terio,
al neapartenenei. Bentru " at2ta timp 2t nu le 7ote3" ,au
nu re4endi 7ote3ul 1eneral" ele nu 8mi aparin" ele ,unt
li7ere de mine" mai frumoa,e 9i mai i,pititoare" a tot e nu
e luat 8n 8n ,tp2nire" a tot e nu e 8n ,upu,.
:unt 8ndr1o,tit" a'n le1endele indiene" de un ar7ore
,u7ire" u tulpina ,trluitoare" ar1intie aproape" 9i u
pletele rare" a9e3ate 8nalt dea,upra oroanelor din Aur" 9i
r,firate" 3pite" lip,ite de or1oliu" de4orate de 42nt.
!run3ele lui" a,emenea monedelor 4ehi" rotunde" ,u7iri" u
in,ripii toite" ili3i7ile" au pro7a7il un timp al lor ' o
,ptm2n" o 3i" o or ' 8n are ,unt 4er3i" dar eu nu le'am
de,operit niiodat 8n aea efemer 9i 7anal adole,enJ
eu le'am 43ut numai 1l7ui" 1al7ene" aurii" luminoa,e"
ro9ietie" purpurii" 8ntuneate" ,tin,e" 7rune" eu le'am 43ut
18
numai an1aAate 8n e*i,teniala de4enire are le fae , parur1 nuanele flrii" , ,e aprind" , p2lp2ie" , ard
8n4piate" , apun a ea.
5'am 8nerat niiodat , aflu um 8l heam 9i nii nu l'am 7ote3at 8n 4reun fel. El deine 8n ohii mei nu numai
,eretul fanta,tiei ,ale 4iei" dar 9i al ma1iului ,u nume. Mai mult de2t at2t" denumirile de ar7ori pe are le uno,
,eparat" rupte de orie trup 9i de orie materie" de4in ele 8n,ele parele de mi,ter plutind" a,emenea norilor pe,te
lume" fr , ai7 puterea de a ,e fi*a. Me,tean" plop" ,alie" ulm" fra,in" ' fieare nume ,e a9ea3 ,t2n1ai" a o
aureol are nu'i pe m,ur" pe re9tetul pomului meu" 9i fieare e,te dat deoparte de altul are ,per , ,e
potri4ea,. Ce Ao minunat u minunile firiiG Ar7orele meu rm2ne" 8l implor , rm2n" nenumit" ne,tp2nit" dei"
ne8nfr2nt de u42nt. Eram opil 8n" 8ntr'o prim4ar 7uima 9i r,olit" 2nd am fo,t 8n4at numele r2ndunihii.
Fmi aminte, 9i aum tri,teea" ne8nelea, de eilali" are m'a inundat 8n lipa 8n are 37orul rotat 9i no7leea
di,tant a ele1antei pa,ri de,enate numai 8n un1hiuri de tu9 ,'au tran,format" prin familiaritatea numelui 9tiut u
de3in4oltur" 8n aliti o7i9nuite" neuimitoare ale unei 4eine" ale unui mem7ru" aflat ,u7 ,trea9in" al familiei. Mai
t2r3iu am 9tiut , m apr. 5'o , aflu niiodat are ,unt p,rile e tre 8n otom7rie" aoperite ade,ea de nori"
deon,pirate numai de iptul di,perat" ,en3ual" r,olitor" no,tal1i are le puntea3 a,un,a ltorie.
5'am 9tiut niiodat numele florilor" numele ar7orilor" numele p,rilor. 5e8nfr2nte de mine" ne,tp2nite" ele m
8m7o1e, u taina lor li7er de u42nt.
:@!LET@L CI 6OTARELE
5u red , e*i,te 8n perimetrul literar o pro7lem mai ontro4er,at 9i mai in,olu7il ' prin faptul nu i ,e 1,e9te o
,oluie uni" dar nii nu ,e poate renuna la ,emnul ei de 8ntre7are ' de2t pro7lema traduerilor de poe3ie" pro7lema
am7iiei ultimelor ,eole de a tran,forma poe3ia 8ntr'un lim7aA uni4er,al.
Da de la ontinent la ontinent 9i" uneori" de la ar la ar" oamenii ,e deo,e7e, 8ntre ei prin forma ohilor 9i
uloarea tenului" ,2nteia di4in pe are fieare din ei o a,unde e,te" pe orie paralel ,au meridian" aeea9i"
,ufletul lor poeti e,te a,emntor. Fntre ri 9i hiar ontinente" deo,e7irile 8n poe3ie mi ,e par mai mult de 1u,t" de
tradiie 9i" uneori" de temperament" de2t de e,en. Tre2nd pe,te preAudei" poate fi apropiat poe3ia
ontemporan italian de poe3ia Aapone3 la,i 9i liri,mul latin de la,iii frane3i. Fn aea,t ordine de idei" nimi
nu e,te mai re4elator de2t ,tudiile omparate de follor poeti. Cirulaia moti4elor e,te aproape mirauloa," 8ntin,
pe ,uprafee inredi7ile 9i p,tre3 4ie emoia pe are am 8nerat'o 8n inima A,iei" la :amarkand" de,operind o
4ariant a IMe9terului ManoleI altoit pe 3idurile u mo3aiuri e*otie ale unui mau,oleu mon1ol.
C2nteele rituale ale ne1rilor 8mi ,un 8ntotdeauna uno,ut 8n urehi 9i'mi adu ,traniu 8n memorie de,2ntee
maramure9ene. Ci da ,ufletul ane,tral al popoarelor e,te at2t de apropiat" e ar fi putut , fie tran,format prin
i4ili3aie" e ar fi putut , ne 8n,trine3e unii de aliiE
Boe3ia e,te una ,in1ur a 9i Ade4rul" a 9i Di4initatea. !ormele de ur ,au de iu7ire" de m2nie ,au de re4olt" de
4ia ,au de moarte" de 4e,elie ,au de Aale pot , fie pentru fieare piior de plai altele" dar ae,te ,entimente e*i,t
9i la poli 9i la euator. .iteAia lui Roland 9i ea a lui Ahile" dra1o,tea @ndinei ,au a Ru,alei" melanolia lui :ie1fried
,au ea a p,torului Mioriei ,unt e1ale 8n 8nrtur ,ufletea, 9i" urate de irum,tane" aelea9i.
Dar da lim7aAul poeti e,te uni" lim7a poe3iilor e,te at2t de di4er,G !olo,ind a material de e*pre,ie nu ,unetele
pe are orie urehe omenea, le aude la fel" nu ulorile pe are orie ohi omene, le 4ede aelea9i" i u4intele
deo,e7ite de la ar la ar" de la pro4inie la pro4inie 9i" 2teodat" de la ,at la ,at" poe3ia 89i ridi 8n ale 1ranie
ldite din propriul ei trup. Ca , poat tree" tre7uie , ai7 uraAul de a ,e dr2ma 9i de a ,e ldi" de ealalt parte"
din nou. Ci hiar da ,piritul ei reu9e9te uneori , ptrund dinolo" o fae doar a o pa,re o7li1at ,'9i la,e la
frontier penele.
19
BIETRELE
Fn muni" mai mult de2t oriunde" realitatea edea3 teren
,im7olului. 5imi nu e*i,t aolo prin 4oia 8nt2mplrii lene9e
9i de3artiulate" fieare infim e*i,ten e,te 8nununarea
unui imen, efort. Bentru a o ,m2n , fi reu9it , dea
ol 9i , ,oat la i4eal planta mi" aproape mineral"
8ntin, pe piatr" milioane de ,emine purtate de 42nt au
pierit" 9i ea" a1at 8n pumnul aela ,ra" de r2n" 9tiind
e,te poate unia 9an, a 8ntre1ii ei ,eminii" a re3i,tat 9i
a n,ut l,tarul lip,it de frumu,ee" dar 4iu" are nu ,pune
I:unt aiiI" i IAm aAun, aiiI.
Eram pe la Aumtatea 3ilei 2nd am aAun, 8n 14anul laului
Clun. Blea,em de la a7an din 3ori 9i mer,e,em al7"
fr 12nduri" u 1riAa numai a tra,eului are nu tre7uia
pierdut" u ,en3aia" pereput numai prin pori" a altitudinii.
Ohii nu utau pri4eli9tile" urmreau on9tiinio9i numai
42rful 7oanului are tre7uia a9e3at 1ra4 pe el mai
ehili7rat punt al ,t2nii.
De altfel" pri4eli9tile" pdurile" i34oarele" iuperile" toamna rm,e,er u dou 3ile 8n urm" dou 3ile de drum.
Impre,iile ,e l,a,er 8nlouite treptat prin ifre" ulorile printr'un fel de 3on pur" a7,trat" matemati. 5u mai
eram" fieare" de2t 2te o 4oin ten,ionat" 8ntin, la ma*imum 9i lip,it de orie alte di,poni7iliti 8n afara ae,tui
efort" a9a um o oard prea 8ntin, nu mai poate 2nta. Bopa,urile erau pre43ute ,trit" nu pentru a 12ndi" i pentru
a 4erifia tra,eul" nu pentru a ne odihni" i pentru a aumula fore...
Ce lat ,'a rupt atuni 8n noi eli7er2nd ael ople9itor 9i at2t de nepre43ut ,entimentE Laul era aproape ne1ru" a
un 3a" de4enit otr4itor" al erelor 1eolo1ie rora" poate" le'a ,upra4ieuit. :ttea nemi9at 9i aproape nelihid pe
fundul aelei ldri nu de piatr" i de pietre. Bietrele erau multe" fr numr" de ele mai deo,e7ite forme 9i mrimi"
pietrele erau a9e3ate unele pe,te altele" ,priAinite 8ntre ele" 8nremenite 8ntr'o ro,to1oleal fanta,ti" aproape 4ii.
Boate unele erau frumoa,e" poate erul pietro, de dea,upra ,e le1a 8ntr'o 4rAit armonie u ele" poate apa
nea1r pi1menta ,a4ant adrul" dar totul era mon,truo, de ,trin" de opu, nou. Am ,imit deodat ne4oia , nu
treem" 29ti12nd 2i4a entimetri de munte" i , rm2nem 9i , ontemplm. : impunem aelor puternie pietre
unia noa,tr ,uperioritate" uniul drept e*lu,i4 ' aela de a 12ndi de,pre ele" 8n timp e ele nu 12nde, de,pre noi.
' : nu uitm" ro,ti,e atuni prietenul meu R." u unul dintre ele mai ompliate 32m7ete ale ,ale" 8n timp e eu
pri4eam pietrele are preau ,e 8mperehea3 9i ,e 8nmule, ,u7 ohii no9tri" , nu uitm anul ae,ta a fo,t
delarat Anul drepturilor omului.
LA MAL@L RECOLTEI
Fn ur2nd 4a 8nepe , plou. @n fel de ner7dare per4er, plute9te 8n aer. Amie3ile ,unt aproape fier7ini" dar
dimineile 9i ,erile rei" ru pre4e,titoare. De la o 3i la alta minutele amie3ii mi1rea3 neo7,er4ate ,pre diminei ,au
,pre ,eri" p2n 2nd 3iua nu 4a mai fi de2t monotonul r,timp dintre diminea 9i ,ear" p2n 2nd ideea de amia3
8n,9i" 8nf9urat pe ,oare" 4a di,prea.
Daii 8nt2mpinau na9terea u hohote de pl2n, 9i moartea u ,tri1te de 7uurie. Toamna" 2nd na9terea o7oar 8n
moarte at2t de ad2n" , ne aduem aminte de ei. .enii printre ae,te piramide ale reoltei" printre ae9ti 4er3i muni
de ardei 9i 4inei muni de 4inete" 4enii printre ,trluitoarele dealuri de 1o1o9ari 9i al7ele dealuri de 4ar3" 4enii
printre pro4iniile de ,tru1uri 9i inuturile de pere" pri4ii 9i 8nele1ei toat aea,t 7o1ie. 0uurai'4 9i pl2n1ei la
malul reoltei.
20
!ieare rod 8n,eamn 8mplinirea 9i moartea plantei are l'a n,utJ fieare frut 8n,eamn ,f2r9itul frun3elor printre
are a re,ut 9i" ine 9tie da nu" 9i moartea opauluiJ fieare iorhine 8n,eamn intrarea 8n ,omn" ine 9tie da
nu pentru totdeauna" a 4iei. 5a9terea 8n 4olume rotunde 9i olorate a reoltei e,te o foarte frumoa," o ne,pu, de
7uuroa, moarte. Treem printre ae,te 4er3i morminte de ardei 9i 4inete morminte de 4inete" printre ,trluitoarele
morminte de 1o1o9ari 9i al7ele morminte de 4ar3" printre mau,oleele de ,tru1uri 9i riptele de pere" treem 7o1ai"
8ntri,tai 9i r232nd" treem 8nele12nd um ,e poate pl2n1e la na9tere 9i r2de la moarte" um ,entimentele noa,tre ,e
,uprapun" ine*at 9i melodi" naturii.
0uur2ndu'ne" un fel de ner7dare am7i1u plute9te 8n aer- , ,e petrea tot e 9tim ,e 4a petree" , plee
p,rile" , ad 7ruma" , 4in ploileJ frun3ele , ,e ,pul7ere" rdinile 8n pm2nt , ,e de,ompun" roadele
uitate pe 2mp , putre3ea,J 9i noi , 9tim 7ine totu'i ,f2r9it 9i ,in1ura 9an, rm2ne , lum de la apt
totul...
OC6ELARII DE :OARE
Iat e4a e ni ,e potri4e9te u ade4ratG Buine dintre deprinderile noa,tre intr mai aut 8n re3onan u noi 8n9ine
de2t o7ieiul de'a purta ohelari de ,oare. A4em toate ,u3ele- ohii no9tri ,en,i7ili nu ,uport tria luminii" ,oarele
e,te 4iolent" durero," apa7il , uid prin inten,itate. El ne rne9te" noi nu faem de2t , ne aprm. De,i1ur" ne
d 9i 4ia" dar e*e,ul e,te o7o,itor 9i intolera7il. Ohelarii u lentile filtrante re3ol4 at2t de deent totulG
Deent 9i mai ale, plin de 8nelepiune. 5'am putea tri fr ,oare" ,oarele e,te prea mare pentru noi" dei am 8n4at
, lum din ,oare numai prtiia de are a4em noi ne4oie. Ohelarii de ,oare 9tiu at2t de 7ine ale1e. Ei p,trea3
8ntotdeauna ,ufiient lumin nu pentru a 4edea" i pentru a 4edea 8ndulit. Contururile pri4ite prin ei apar mai rotunde
9i ulorile mai moi" nimi nu rm2ne rud 9i iritant" totul ,e modelea3 dup le1i mai 7l2nde de2t ele ale naturii.
:oarele 8n,u9i poate fi pri4it prin ohelarii de ,oare 9i 1lo7ul lui de flri inofen,i4e poate fi eretat u amial
onde,enden 9i u uimirea u9oar a putut prea periulo, 9i 4iolent.
De altfel ori2nd" la ea mai mi o7r3niie a luminii fumul lentilelor poate fi aentuat. Ci el e,te" de fapt" aentuat
fr 8netare" pentru " tre7uie , mrturi,im" ,al4atorii" in1enio9ii ohelari pre3int 9i un infim de3a4antaA- ne
de3o7i9nuie, de lumin" ,ad treptat re3i,tena ohiului no,tru la ,oare. Lentilele 8ntuneate tre7uie ,him7ate
mereu u lentile 9i mai 8ntuneate" ra3ele are puteau fi ,uportate u u9urin tre7uie oprite din drum" 9i din fum 8n mai
fum" ohiul no,tru fra1il ,e 8nhide 8net pe,te retina are" netoler2nd ,oarele ,f2r9e9te prin a uita ,oarele e*i,t.
:f2r9e9te uit2nd 7uuria dumne3eia, de a 8nfrunta 4iolenta lumin" 8n timp e din ohii u 8nordare de,hi9i
larimile ,e ,ur1 li7ere a" din dou rni" ,2n1ele.
C@.N5T@L
E*perienele au do4edit " i3olai 8ntr'o am7ian perfet ,teril" lip,ii de orie ontat u mediul e*terior" o7aii 89i
prelun1e, durata de e*i,ten. I3olai 9i ,in1uri" o7aii trie, mai mult. :'a o7,er4at 8n, e de,tul a feriitul
4ieuitor , dep9ea, frontiera elulei ,ale ,terile pentru a , de4in 7ru, 4itima ade4ratei lumi. El poate dei
e*i,ta ori2t" dar numai a pri3onier al puritii ,ale pri4ile1iate" fr atin1ere u uni4er,ul e*terior.
Dar e'am putea 8n4a noi de la 7tr2nii 9oarei ,in1uriE Cine dintre noi e di,pu, ,'9i prelun1ea, 4iaa u preul
unei ,in1urti din are nu 9tie da" ie9ind" nu ar muriE Cine aept ,'9i perpetue3e ,2n1ele 9i erneala 8n 4id 9i
neade4r" 8ntr'o 8nordare 8n are fieare lip ,mul, nefiinei e,te ,mul, li7ertii 8n aela9i timpE Cine renun la o
,eund de uni4er, pentru o or de lau,trareE
5imi nu ne 4a fae , ne r3leim unii de alii" pentru nimi nu poate 8nfr2n1e ,entimentul la p2nd ,epar2ndu'
ne de3ertm" t2nd de3ertm" pentru nimeni nu ne poate 1aranta 1la,ul no,tru are ,pune ade4rul ,e 4a
au3i 9i de dinolo de aeptaii perei de i4oriu. Ci numai a,ta ne intere,ea3.
Rm2nem aii le1ai de frun3a tretoare 9i de iar7a prfuit" le1ai unii de alii prin imperfeiune" da imperfeiune
e,te neferiirea 9i ne4oia de omuniare" da nede,42r9ire e,te na9terea noa,tr din aela9i lut 2nttor are'9i
21
aut eoul. Rm2nem u toii aii" 8n aea,t lume are ne ,oliit" rm2nem u toii aii" impliai" dar re3i,t2nd
totu9i dorinei de a ne on,er4a 8n imaulat 9i tereJ pentru purtm u toii ,paima de a nu ,emna aelor a9tri u
o putere de atraie at2t de mare 8n2t lumina ade 8napoi" purtm u toii ,paima de a nu le ,emna" de9i u toii 9tim
perfeiune a,ta 8n,eamn" 8ntre tere 9i u42nt" nu u42ntul e,te perfet" dar arma noa,tr e,te u42ntul.
CO5TEMBLAOIE
:riu" 8mi pri4e, m2na ,riind" 9i m 12nde,- e uraA" e 8ndr3neal ,'i opie3i 12ndurile pe o foaie de h2rtie
tran,format de litera de plum7 8n re4i,t ,au arte" pe are nenumrate ,ute de oameni o 4or itiG :riu 9i nu 4reau
, uit nii o lip impertinena 1e,tului meu. .reau , am tot timpul ,entimentul ae,tei ulpa7iliti" , 9tiu dreptul
de a 4or7i elorlali" ae,t drept pe are ,in1ur mi l'am luat" urm2nd o mereu pro7lemati 7una4e,tire" dreptul
ae,ta 4a tre7ui ,'l r,umpr" 8n ontul ae,tei uria9e datorii 4a tre7ui , ,pun ade4rul.
Ro,tirea ,olemn a lui" 8n orie ondiii" e,te 8n ,tare , ,antifie. Tre7uie , nu uit nii o lip pornind pe ae,t
drum nu ,e poate aAun1e de2t la ,finenie ,au la ompromitere. O" de,i1ur" ,finii ,unt de at2tea ate1oriiG @nii au
noro 9i ,e nume, preaferiii" preau4io9i" arhan1heliJ alii nu au noro 9i ,e nume, doar mueniiJ dar ae,te
diferene numai timpul" numai epoa le ditea3" ,f2ntul nu are de ale, de2t 8ntre a'9i urma ,au a'9i trda menirea.
Aud ade,ea pl2n1reul- Ia9a era epoa" a9a erau timpurileI. Dar e fal," e fal," nii o epo nu poate 8nloui ade4rul
prin miniun" ea poate el mult tran,forma un apo,tol 8n martir.
:riu" 8mi pri4e, m2na ,riind 9i m 12nde,- dar 2nd 9i um 4oi putea 9ti 8ntre at2tea ontraditorii ,en,uri
ale1erea mea e,te perfetE C2nd 9i um 4a de4eni impo,i7il haluinantul proe, 8n are redina de a3i ,e 4a do4edi
1re9it m2ineE Diu,eppe .erdi" on4ertit la 7tr2nee de un nou ade4r arti,ti" rtea pe ,tr3i 9i umpra" pentru a
le di,tru1e" fla9netele u melodiile lui mai 4ehi. Dar nii un 1e,t nu e,te re4er,i7il" 8n film o mi9are e,te format din
nenumrate po3iii ,tatie are nu di,par de pe peliul la 8nheierea mi9rii" 8n ,patele 7tr2nului mae,tru ontinua
, ,e fredone3e ,tupid ILa donna e mo7ileI. O" nu mi'e team a9 fi 8n ,tare ,'l trde3 pe Dumne3eu" mi'e team
a9 putea ,luAi un Dumne3eu are nu e*i,t.
Dar pe,te toate ae,te 8ndoieli 9i dureroa,e ne,i1urane" pe,te mereu pro7lematia 7una4e,tire 9i r2nena lupt de
a de,operi 9i ,pune ade4rul" ,riu 9i nu'mi dore, de2t , nu tre7uia, niiodat , m 8ntor pentru a di,tru1e
4ehile melodii.
:CRIITORI CI CRITICI
Fntre ,riitori 9i riti e*i,t ,e pare de la 8neputul lumii o ireonilia7il opo3iie" o lip, de ,impatie de ne8nfr2nt.
5iiodat" ori2t de ludat" un ,riitor nu 4a putea fi mulumit de anali3a unui riti" pentru ,implul moti4 " 8n a3ul
unui ,riitor ade4rat" nu lauda e,te ea are intere,ea3" i 8nele1erea" iar 8nele1erea" ori2t de omple*" nu 4a
putea ,ati,fae toate 4alenele li7ere ale opereiJ 8nele1erea" hiar a elui mai talentat riti" 4a p,tra o anumit
linearitate pro4enit din ,u7ieti4itatea 9i hiar din talentul elui are ite9te. !a 8n fa u opera ' mi,terioa,"
inefa7il" 8n mod nee,ar mi9toare 9i ontraditorie ' ritia are de 8nfruntat handiapul e*pliaiei 8n mod fatal
tere,tre" al e*pliitrii 8ntotdeauna limitati4e 9i forate. !a 8n fa u opera" ritiul nu e,te niiodat mai mult de2t
un ititor a4i3at 9i e4entual ,en,i7il" el mai a4i3at 9i poate el mai ,en,i7il" dar nu mai mult. Din on9tiina ae,tei
fatale 8n1rdiri ,e na9te" red" tendina e4adrii din propria ondiie" tot mai e4ident la ritiii ontemporani.
Ade4rului unanim reuno,ut potri4it ruia literatura poate e*i,ta fr riti" dar ritia nu poate e*i,ta fr
literatur" ritia 8i opune 8np2nata demon,traie a ritiii are poate e*i,ta prin riti" a ritiii are ,rie de,pre
riti" a ritiii are nu numai nu re,pet literatura" dar nii mar nu o mai ite9te. Opera riti ,e tran,form
8ntr'o repre3entare de 1radul doi a 4ieii Lliteratura ,e in,pir din 4ia" ritia ,e in,pir din literaturM put2nd e*i,ta 8n
,ine" preum opera literar poate e*i,ta 8n ,ine. Iar 8n adrul ae,tei relaii" a9a um de deenii 8ntre1i literatura 89i
permite , i1nore realitatea" ritia 89i poate permite 9i ea , i1nore literatura. :eularului di,pre al ,riitorului pentru
intere,ul tradiional are i ,e arta" ritia 8i 8ntoare 8n ,f2r9it ea mai di,preuitoare indiferen. Be aea,t platform
,e produe e1ali3area. Denurilor literare li ,e mai adau1" u naturalee" unul.
22
Fn felul ae,ta" loul e*e1eilor rma, 4aant e,te oupat" u mult ironie" hiar de ,riitori" iar ele7ra 9i 8ndelun1ata
opo3iie dintre ele dou ate1orii du9mane di,pare prin ,impla ,eparare a domeniilor de ati4itate. Anali3a literar
de4ine a,tfel 9i mai ,u7ieti4" 8n ,him7 lan,area tinerilor ,e fae u mai mult entu3ia,m. 5imeni nu mai poate
mrturi,i nemulumiri 9i" mai mult hiar" treptat" ,unt on4in," ,e na, inefa7ile no,tal1ii- no,tal1ia literaturii dup
intere,ul ritiii 9i ine 9tie da nu 9i no,tal1ia ritiii dup pr,ita ,u3eranitate a literaturii. Ci a,tfel" un prim pa,
,pre r24nita armonie uni4er,al e,te 9i fut.
I5!IRMITATE
Boate prinii ,unt 4ino4ai. Boate eduatorii. Boate leturile. 5u am 8nele, niiodat da te na9ti 8n felul
ae,ta ,au da totul apare pe urm. La 8neput e9ti ludat 9i o7ii nota 3ee la purtare ' di,preul ole1ilor e 8n
ame,teat u o 4a1 in4idie" 7nuiala infirmitii ,e tope9te 8ntr'un ,entiment am7i1uu de mulumire" de or1oliu
infantil. Bentru " atuni" 7inele nu e 8n de,prit de ru" pentru nu ,e 9tie 8n da 8n4in1tor 8n lume e,te rul
,au 7inele. C2nd" 8n ,f2r9it" 8nele1i" nu ,e mai poate fae nimi" e,te de mult prea t2r3iu.
A9a um unii nu 4d 9i alii n'au 1rai" tu nu poi lo4i" nu e9ti 8n ,tare , Ai1ne9ti. E,te o inapaitate or1ani 9i 4oina
nu aAut la nimi. E,te o tr,tur nefirea," e4adat de ,u7 imperiul le1ilor naturale" pentru tu e9ti inapa7il nu
numai , lo4e9ti" dar 9i , 8ntori o lo4itur. @ni4er,alul in,tint de on,er4are e,te 8nlouit prin at2t de fra1ilul 1e,t al
8ntinderii eluilalt o7ra3.
Ciudat" 1reu de 8nele," e,te malformaia" dureroa,a inapaitate" ,e na9te nu din neputin" i din for. E,te
ne4oie de for" de o uria9 for pentru a te 8np2na , nu 8n4in1i" e,te ne4oie de o imen, for pentru a'i fi mil
de el e lo4e9te" pentru a re3i,ta di,preului elui pe are nu l'ai lo4it. Infirmitatea parado*al a ae,tei puteri ,t 8n
dimen,iunile ei neadaptate la real" a9a um Dulli4er era 8n Liliput infirm. :uperioritatea fa de o lume 8n are nu
reu9e9ti , te inte1re3i e,te ridiol 9i infirm" da infirmitate 8n,eamn a nu putea fi a,emenea elorlali.
Lururile ,e petre a9a nu pentru 4or fi r,pltite dup alte riterii 8ntr'o alt lume" i pentru nu ,e pot petree
altfel. Breeptele morale au 8nflorit din ele" nu ele urmea3 litera rotunAit a preeptelor. Cu ui1toare ironie 4ei
ontinua , prime9ti nota 3ee la purtare 9i u 8neleapt tri,tee 4ei 9ti ae,ta e,te on,emnul" uno,ut de toi" al
infirmitii tale. 5u 4ei mai 8nera , a,un3i nimi" 9i" da ai umor" 8i 4ei lipi 8n partea ,t2n1 a pieptului o 1raioa,
int de tir. Totul e,te um e,te" numai redina 4reodat 4a fi altfel te fae , ontinui ,'i pori prin lume infirm de
di,proporionata for.
!EL@L C@M BLO@K
Boate , 4i ,e par iudat" putei , nu m redei" dar
atuni 2nd 4reau , uno, u ade4rat un om" 8l pri4e,
a atenie 9i 8ner ,'mi ima1ine3 felul um plou 8n Aurul
lui. E*i,t o intuiie are nu m 8n9eal niiodat 9i are 8mi
,u1erea3 mai e*at de2t ele mai e*ate pro7e eea e
4reau , 9tiu. :unt oameni 8n Aurul rora ploaia ade
opilroa," u l7ui 9i 3ar4 ne,tp2nit" f2nd ,
rea, iuperile 9i , ,oat oarne 7oure9ti meliiJ ,unt
alii 8n Aurul rora ploaia ,e de,enea3 di,ret a o fin
ha9ur" a un 4oal ,u7ire are fo9ne9te mt,o, 9i fae
,tre9inile , 2nte a7ia au3itJ pe unii 8i 8n4luie a o reea
in4ulnera7il" a ni9te implaa7ile riduri ale 43duhului" fr
31omot 9i fr ,f2r9itJ pe alii 8i 8mpodo7e9te u ,erpentinele
ei olorate" 8nur2ndu'i 8n liniile lun1i" pline de ha3J unora le
atin1e o7ra3ul 9i li'l fae mai frumo," li ,e a1a de 1ene 9i
,trlue9te 8n piuri in,ta7iliJ altora li ,e ,ur1e prin pr 9i pe
12t murdrindu'i" f2ndu'i , tremure 9i ,'9i ,tr2n1 8n
Aurul 12tului 7ietul fular" 8nAo,indu'i" ur2indu'i.
23
5'a9 putea , e*pli de e" poate totul ,e datore9te marii ,en,i7iliti a ploii" apaitii ei de a ,e adapta 9i de a
reaiona prompt" dar nimi nu arateri3ea3 mai 7ine un om de2t felul 8n are 9tie , fa ploaia , plou" 8n 2te
ne,f2r9ite 1ame ,e mi9 ,unetele ei" e ulori diferite 9i nea9teptate poate , ,him7e" 8n 2te forme ,e la,
modelat 9i e ,entimente ontrare poate , o1lindea, aeea9i pitur de ploaieG C2mp de ,tudiu" fanta,ti
in,trument de unoa9tere" Ao pa,ionant" lu3" heie a tainelor" p rul de ap al erului ,e 8mplete9te pentru mine
mereu altfel" l,2ndu'm , 1hie, 8n el ' a9a um antiii 1hieau 8n mruntaiele p,rilor.
LIB:A DE IMADI5AOIE
Fnele1em 9i redem numai eea e ne ade ,u7 ,imuri. :e
8nt2mpl , fim martorii unui aident 9i rm2nem r,olii o
,ptm2n" dar itim indifereni" 9i poate amu3ani" pianta
informaie din 3iarul de ,ear are tran,rie ifra 3ilni Lde
ordinul 3eilor de miiM a aidentelor de pe 1lo7. Totul ine
de inapaitatea de a ne ima1ina o durere ne43ut"
neau3it ,au ne,imit de noi. 5i ,'a dat ,uferina
ompartimentat ,trit" dar 8n ,ufiient m,ur pentru a nu
fi tentai , treem dinolo de pereii de,pritori. Cum ar
putea fi altfelE Cum am fi putut tri 8nrai u 3eia,a
po4ar de a ne 12ndi 9i la alte4a de2t la eea e trimE
Cum am ontinua , e*i,tm da ne'am ima1ina" da am
a4ea puterea , ne ima1inm " 8n hiar lipa 4aanei
noa,tre marine ,au a plutirii noa,tre opilre9ti prin nea" pe
pm2nt ,e de,f9oar 2te4a r37oaie" 9i 2te4a re4oluii" 9i
2te4a ontopiriE Cum am fi putut m2na de trei ori pe 3i
da am fi 8nele, u ade4rat " pe aeea9i planet" un
popor 8ntre1 di,pare prin inaniieE
Ctiam" de,i1ur- ni ,'au artat tul7urtoare foto1rafii" dar ine e,te 8n ,tare , ,ufere pentru partea ne43ut Lhiar
foto1rafiatM a LuniiE Totul a fo,t pre43ut. Lip,a de ima1inaie ne ,al4ea3.
:tau 8n miAloul u7ului" are" eufemi,ti" ,e nume9te amera mea 9i" 8nordat" a,ult. 5u aud nimi 9i nimi nu ar fi
mai ,implu de2t , ,pun Ie lini9teR" dar dinolo de pereii ,u7iri 9i de minu,ule di,tane" 8n alte a,emenea
,uprapu,e u7uri" 9tiu freamt un ne7ulo, 4aarm 9i " da am puterea , ,tr2n1 dinii pentru a m uita pe
mine" aud 7tr2nii um ,e apropie de moarte 9i oa,ele opiilor um re," aud milioane de ,oi ert2ndu',e 9i dormind
alturi 9i milioane de tineri Aur2nd ei altfel ,e 4or iu7iJ aud a4ioanele purttoare de 7om7e tre2nd pe dea,upra unor
e*otii nori" 9i frutele 32nd din ar7ori pe ne9tiute pm2nturi" 9i re,piraia elor adormii 8n 8ndeprtate 8nhi,ori 9i
lo3inile iudate ale unor ne8nele,e manife,taii" 9i ,u,urul ,2n1elui ,ur12ndu',e 8n pm2nt... Dar 2te ,eunde de
ima1inaie 89i poate permite un omE Fn amera mea e,te lini9te.
Mi ,'a 8nt2mplat ade,ea , m pl2n1 de ne,implitatea uni4er,ului. Dimpotri4" totul mi ,e pare aum elementar.
!eriii ei lip,ii de ima1inaie" i a lor e,te 8mpria lini9tii. : ne 7uurm- 8n mai mare ,au mai mi m,ur" ne'
a fo,t dat tuturora , fim a,emenea aelui drept redinio, al lui Camu, are" 8n miAloul unei predii e ,torea
larimi tuturor" a rma, indiferent" iar elor are 8i repro9au reala le'a r,pun, ine de o alt parohie.
24
:ID@RA5OA BK:KRILOR
Eram pe un 2mp ne1ru 9i 1olit de toamn" 8ntin, aproape
a7,trat p2n la ,u7,uorile erului" 2nd am ,imit tre2nd
pe dea,upra mea oorii 9i mi'a 4enit 8n minte 8ntre7area
aeea ,tranie 9i nepotri4it p,rilor.
Le ,imi,em 8nainte de a le 4edea 9i fr , le pot au3i" le
,imi,em 8ntr'un fel 1reu de definit" a9a um marea ,imte
pro7a7il luna dup impul,ul mareelor" 9i apropierea lor
n9tea 8n mine o 4oluptuoa, 9i tri,t tul7urare. Boate le
in4idiam 37orul aela fr e1al de ,i1ur" ,olidaritatea
apa7il , na, un1hiul ferm 8ntor, indu7ita7il ,pre ,ud.
Boate m deprima alma 9i ne,trmutata lor tradiie"
ne9o4ielnia" or1olioa,a 9tiin a 4iitorului. Cum altfel de2t
9tiind e*at e 4a fi" um 4a 4eni dup iarn prim4ara 9i
um drumul de 8ntoarere 4a fi dorit 9i po,i7il atuni" um
,trea9ina de ,u7 are au pleat 4a mai e*i,ta 9i pe,te un an"
um o7o,eala 8ndeprtatei ltorii nu 4a fi" totu9i 8n ,tare
, uid ' um altfel de2t 9tiind toate ae,tea 9i'ar putea
arui oorii inefa7ilele e,adrileE
Bornit din aea,t 1eloa, mirare" 8ntre7area mi ,'a aprin, 8n minte a o re4elaie de natur , deon,pire un
meani,m ompliat 9i de neptrun,. M'am 8ntre7at deodat da" lip,ite de ,i1urana 8ntoarerii" p,rile ar mai
plea. M'am ,urprin, 8ntre72ndu'm e ar fae p,rile da ar a4ea de ale, 8ntre a rm2ne 9i a porni definiti4 9i"
8nhi32nd ohii" am a4ut 8n aeea9i lip 4i3iunea unei 2mpii" aoperit u p,ri omor2te de 1er 9i pe,te are
planea3 neau3it ,upra4ieuitoarele e au uitat , 2nte.
TRA5:IL.A5IA LIM
Fn pei,aAul ,piritului rom2ne," Tran,il4ania repre3int ri1oarea. E,te a 9i um a9 ,pune- 8n pei,aAul rom2ne,
Tran,il4ania repre3int munii. Muni au 9i Moldo4a 9i Muntenia. Oltenia 8n,9i are muni" dar re,tele ,unt ,tr2n,e 8n
Aurul Ardealului 8ntr'o afinitate 1eolo1i fr 8neput. Munii aparin Tran,il4aniei pentru Tran,il4ania ,e nume9te
teritoriul a,pru 9i 1ra4 al ,ufletelor noa,tre.
Fn ,paiul de,f9urat 8ntre Mure9" T2rna4e 9i Cri9uri" 8n timpul de,f9urat 8ntre Delu" Inohentie Miu 9i Ianu" noiunea
de Ao e,te neoninut. :piritul mo7il 9i ,trluitor" at2t de propriu ,udului" e,te aii nedorit 9i ine*i,tent" o ,erio3itate
,t2n1ae dar ,i1ur ,tp2ne9te totul" ,untem mai aproape de Lun de2t de porile Orientului. Ca,ele ,e la,
8mpreAmuite u 3iduri 9i oamenii ,e la, 8mpreAmuii u teri" la fel de 1reu de ,trpun,. O 1ra4itate aproape 1reoaie
9i o nela7ilitate ma1i aproape ompun ,entimentul on,tanei" puterni um puine popoare 8l 9tiu. Totul e,te 4e9ni"
u42ntul 8n,u9i e ne,him7tor 9i nu tre7uie , ne mirm aii te poi ,priAini 8ntr'o 4or7 preum 8n alte louri 8n
peretele ,t2nii.
:ta7ilitatea ideilor 9i ,entimentelor e,te at2t de mare 8n2t eroarea nu intr 8n ,ooteli ' atuni 2nd apare" ea nu
poate fi de2t ata,trofi. A4ram Ianu" 8nne7unit pentru ,'a putut 8n9ela" e,te utremurtor 9i ne4ero,imil printre
ontemporane 7ariade de operet.
Da 4reodat ine4a" un ,pirit fanta,t 9i nelini9tit" ar uta , intuia, rdinile mirauloa,ei uniti a poporului
rom2n" le'ar 1,i poate r,uite 9i 8n oordonatele noa,tre ,uflete9ti" are nu ,e a,eamn" i ,e adau1 una alteia.
Muntenia 9i Moldo4a 89i i34or, e*u7erana 9i 4i,ul din Ardealul tut" pentru " dinolo de porile 8nalte 9i de
terea reaiei" Tran,il4ania e,te lea1nul.
25
TRA5:IL.A5IA LIIM
Fnt2i 4oie4o3i ai Moldo4ei au o7or2t din Maramure9" iar ai Munteniei ' 3ie le1enda ' din !1ra9. Mult 8nainte" 8ntre
!1ra9 9i Maramure9 palpita,e ,tatul lui Delu. Ima1inaia rui i,tori ,'ar 8numeta , reldea, mileniul
de,trmat aii de la retra1erea romanilor 9i p2n la 8ntemeierea rilor rom2ne9ti" e*entri" dinolo de muniE Ce
alhimi,t ar putea , 8nhipuie temperatura la are ' 8naintea re9tini,mului ' dou popoare 8nfrunt2ndu',e ,'au
ontopit" d2nd na9tere unui aliaA purt2nd 8n,emnele na9terii ,ale mi,terioa,eE Cine ar putea , refa mental
fanta,tia mie de ani 8n are ae,t popor" de o parte 9i de alta a Carpailor" a folo,it munii a pe un ultim ,ut
8mpotri4a 8neputului ,au ,f2r9itului de 3iE Orium ar fi fo,t ael ne1uro, 9i neuno,ut mileniu tran,il4an" 8n el ' aolo"
atuni ' ne'am n,ut 9i am 8n4at , 4or7im" aolo ne'au murit primii 4iteAi 9i ,'au tr1nat primele 7oete. E,te
8nt2iul mare moment al Ardealului.
Cel de al doilea moment ,e nume9te Inohentie Miu Clain. Con9tiina unitii rom2ne9ti o au 9i roniarii Moldo4ei" o
due 8n Europa Dimitrie Cantemir 9i o tratea3 ,a4ant Con,tantin Cantau3ino. Dar on9tiina unitii romani,te tree
din manu,ri,e 8n onfruntare 9i martiriu odat u Inohentie Miu. De la ae,t ,f2nt 8nepe 8nltorul al4ar" 8n
aela9i timp ,oial 9i naional" urat pe r2nd de ,a4ani" ,riitori 9i rani" preoi 9i 8n4tori" urat p2n la roat" p2n
la e*il" p2n la ,p2n3urtoarea impro4i3at 8ntr'o ma1a3ie ,au p2n la pierderea minii" urat p2n 8n puntul unde
apoteo3a a de4enit po,i7il.
5imi nu a fo,t druit.
5u Rom2nia 9i'a alipit Tran,il4ania" i Tran,il4ania ,'a unit u Rom2nia" 8ntre1ind nu doar 1eo1rafia 9i 7o1iile
,tatului rom2n" i 8ntre1indu'i i,toria u o 4oaie a druirii" neo7i9nuit. Tran,il4ania a adu, rii ur,ul din,pre i34or"
durero," al apelor 9i 42rfurile munilor niiodat omo3i. Tran,il4ania a adu, rii partea de nord a ,ufletelor noa,tre.
@5 .ER: DE E@RIBIDE
.oi 8nera , omente3 un 4er, de Euripide" din
Ru1toarele. @n 4er, uno,ut nu pentru poe3ia pe are o
onine" i pentru apaitatea ,a de a de4eni ma*im" de a
fi reuno,ut a purttor al unei 1ra4e idei" lar1 aeptate.
.er,ul ,pune- IBre4ederea e,te ade4ratul uraAI.
Bre4edereaE Bro7a7il oamenii ontinu , e*i,te pe pm2nt
1raie pre4ederiiJ poate ea e,te 8n,9i ondiia
on,er4rii noa,tre ine 9tie da nu 8n infinitJ pro7a7il"
a,t3i mai mult de2t ori2nd" a4em ne4oie de aea,t
7tr2nea, 8nelepiuneJ poate a3i trim una dintre
aele lipe 8n are pre4ederea e,te ade4ratul uraA 9i poate
" 8ntr'ade4r" nimi nu ar fi mai important de2t
pre4ederea" da noi am fi mulumii de noi 9i de eea e
e,te 8n Aurul no,tru.
Dar de at2tea mii de ani marea noa,tr m2ndrie e,te aeea
de a fi nemulumii 9i de a 8nera , treem mai departe" iar
aea,t o7,e,ie ' eminamente uman ' a ,altului nee,ar
,e nume9te uraA.
Bre4edere 8n,eamn mer, atent" preauia pa,ului urmtor 9i" e4entual" renunarea la el. Bre4edere 8n,eamn 1riAa
de a putea ori2nd re4eni" de a putea ori2nd interpreta altfel totul. Bre4ederea nu ri, niiodat o uerire pre3ent
' le ri, pe ele 4irtuale" din 4iitor.
26
CuraAul" dimpotri4" pune ,u7 ,emnul 8ntre7rii tot eea e e*i,t pentru eea e ar putea , fie 9i" 8ntre omoditatea
,ta7il a imperfeiunii 9i de,42r9irea 7nuit numai" el ale1e 8ntotdeauna" ri,2nd totul" pe ea de a doua. CuraAul
poate , fie durero," di,tru1tor" dar nu inutil. 5iiodat un erou nu a murit 4reodat de1ea7a ' el 8nfr2nt 29ti1
orium mai mult de2t el are nu a 8nerat , lupte. CuraAul" de3a,truo, hiar" poate ,u3a lip,a pre4ederii"
niiodat pre4ederea nu ,u3 lip,a uraAului.
IBre4ederea e,te ade4ratul uraAI. @n 4er, mai tri,t de2t tot e ,e poate 8nhipui" un 4er," adoptat" fut ma*im 9i
4enit , ne 8n4ee tre7uie , ne temem de tot e e,te 8n Aurul no,tru" ,in1ura noa,tr 8ndr3neal tre7uie , fie
on9tiina 8neleapt a ae,tei ,paime.
Bre4ederea e,te ade4ratul uraAE Da" numai da ea e*i,t pentru a fae po,i7il un uraA mai mareJ da" da ea e,te
ompliatul drum al unei mari 8ndr3neliJ da" numai da la aptul ei 4om putea fi mai li7eri" mai feriii 9i mai puin
pre43tori.
OC6EA5@L
Totul ,e 4ede a printr'un ohean are ,e re1lea3 ,in1ur" dup le1i pe are numai el le unoa9te. Ceea e putea ,
par 8n opilrie uria9 ,ade" ,e mi9orea3 u anii" ,e ,him7" ,e ,u7ie 9i apare deodat fra1il 9i lip,it de
importan. Ceea e putea , 8nfrio9e3e na9te ompa,iune mirat. Ceea e prea de ne8n4in, ,e do4ede9te 9u7red"
lip,it de ,peran. Ci o dat u o7ietul ,paimei" de4enit ridiol prin ,l7iiune" ,paima 8n,9i ,e diluea3" apune" 89i
pierde nu numai ,en,ul de a mai e*i,ta" dar 9i raiunea de a fi e*i,tat 4reodat. Dreu de 1,it o mai mare 8nAo,ire
de2t aeea de a'i de,operi 4ehile ,uferine ri3i7ile" de2t re4elaia repre3entrile tale de,pre lume ,unt 8n
ontinu mi9are 9i'n 4e9ni ne,i1uran" ,entimentele tale fa de uni4er, ,unt la fel de relati4e a uni4er,ul are
89i ,him7 lip u lip dimen,iunile. Ae,tei ,ur1eri or1olioa,e ,pre niminiie" ae,tei de9irri implaa7ile de
mreii datorate lentilei ona4e" i'a9 prefera ori2nd ,tatorniia 8nfrio9toarelor mreii" ,paima de are nu poi
,pa" dar de are nu tre7uie , te 8ndoie9ti" ameninarea are nu te iart" dar nu te 8n9al.
Dau un re1at mi9tor" pentru un ,in1ur punt fi*" ofer 8ntrea1a mea oleie de ,entimente are alear1 9i ,e nea1
unul pe altul" pentru o admiraie are , nu fie ,ilit , ,e ,tin1G Tre2nd prin ora9ul 8n are opilri,em" am a4ut
no,tal1ia" neferiita idee de a tree ,'mi 4d 9oala primar. Oineam at2t de 7ine minte urtea 9olii" imen," 8n
are ne Auam Ide'a a,un,aIJ 8n are aler1am p2n la epui3are 8n hip de al nehe3tor" 8n timp e un lre"
tr12ndu'm puterni de hurile pletelor lun1i" m urma la trap" 8n42rtindu'9i prin aer ima1inarul 7iiJ 8n are 2ntam
IBodul de piatr ,'a dr2mat"W A 4enit apa 9i l'a luat.W .om fae altul pe r2u 8n Ao,"W Altul mai traini 9i mai frumo,IJ 8n
are ne a9e3am" la ,unetul prelun1 al lopoelului" 8n intermina7ile r2nduri" u m2inile adu,e 8n fa" la ontrol" pentru
a ,e 4edea da ,unt urate. Oineam at2t de 7ine minte dudul uria9 8n are ne ram" 8nhi32ndu'ne fieare 8n
odaia lui de frun3eJ ineam at2t de 7ine minte 1ardul 8nalt pe are nii ei mai ri dintre 7iei nu reu9eau ,'l
8nalee... Dardul a7ia da'mi atin1e umerii" urtea 9olii e,te o 7ttur me,hin u un 7iet pom 8n miAloul ei"
alturi de o ldire ,und u trei 8nperi nu prea luminoa,e 4op,ite 8n al7 9i u podeaua 8m7i7at u motorin. De
e'mi era fri ,in1ur pe oridorul ,ta lun1 de 3ee metriE De e n'am 8ndr3nit niiodat , m apropii 9i , 7eau
ap de la lmpnitoarea i9mea de l2n1 3idE
De e pl2n1eamE Ce m 8n,pim2ntaE De e nu pot , 8ntor 7le,tematul ohean pentru a reda ae,tor 7iete louri
mreia impuntoare de odinioarE De e nu pot opri ne8netata ,him7are are m fae , 4d totul mai mi" mereu
mai mi" fr , 9tiu mar puntul din are" pri4ite" nelini9tile de a,t3i mi ,e 4or prea fr importanE
:@!LET@L @5@I ORAC
Ora9ele nu ,eamn 8ntre ele nu pentru ,unt a9e3ate diferit 1eo1rafi" nu pentru parurile 9i ldirile lor
urmea3 ,tiluri diferite" ,au pentru i,toria lor a fo,t de fieare dat alta ' toate ae,tea nu ,unt de2t on,eine
ne1liAa7ile ,au ne8n,emnate premi,e- ora9ele nu ,eamn 8ntre ele pentru au" fieare" un alt ,uflet" inefa7il" are
nu poate fi omparat.
27
:ufletul unui ora9 e,te 9i nu e,te loul 1eometri al ,ufletelor louitorilor ,i. El deur1e de,i1ur din p,iholo1ia
ae,tora" fr , fie 8ntotdeauna e4ident dependent de ea. Bari,ul e,te o,mopolit" altrui,t" de,hi," etero1en X
pari3ienii ,unt re3er4ai 9i redinio9i larilor familialiJ .eneia e,te ari,torati 9i infatuat ' 4eneienii fredonatori 9i
no,tal1ii. :ufletul unui ora9 e,te a o fiin are nu ,eamn u nimeni de9i prinii 8i ,unt uno,ui" 9i 8ntrea1a ei
4ia e,te uno,ut. :ufletul unui ora9 e,te 8ntotdeauna le1at de taina ora9ului 9i nu e*i,t ora9 fr o tain a ,a.
Chiar 9i atuni 2nd pare a fi di,prut ,au a nu fi e*i,tat delo" hiar 9i atuni 2nd fieare a, 9i fieare ol par a o
ne1a" taina" 8mpotri4indu',e ora9ului" ontinu ,'i olore3e aerul. Taina 8m7ttoarei 9i li7erei !lorena e,te
:a4onarola" taina nep,torului 5eapole ' Bompeiul" taina Romei eterne ' fourile 8mpereheate alte i1rilor" printre
monumentele .iei Appia. Ora9ele nu ,eamn 8ntre ele nu pentru unele ,unt 8nonAurate de hiparo9i 9i altele de
me,teeni" i pentru " ine*plia7il" 8ntr'unele te ,imi 4e,el 9i 8n altele tri,t" unele te dor 9i altele te alin" unele ,unt
orotitoare" altele te hituie, din frumu,ee 8n frumu,ee. Cine poate , le AudeeE :ufletul ora9ului 8n are al prima
oar m atra1e" almant ,au r,olitor" u aeea9i for 9i numai unoa9terea lui m intere,ea3. Ctiu atraia e,te
reipro 9i ut2nd 8n Aurul meu ,ufletul ora9ului neuno,ut" ,imt um ,ufletul meu e,te eretat de duhul are m
8nonAoar. @neori ne 8mprietenim" alteori ne lea1 numai un 7iet ,entiment de mil" ,au un 7iet ,entiment de
admiraie. E*i,t ora9e are 8mi ,eamn 9i ora9e de are m deo,e7e, fundamental. E*i,t ora9e nep,toare 9i
ora9e are ,e on,um pentru fieare luru" e*i,t ora9e timide 9i ora9e impertinente. Cu fieare tre7uie , 9tii um
, te pori" fieruia tre7uie ,'i 8nele1i purtarea" pentru puine lururi din 4iaa de pe pm2nt ,e pot apropia 8n
frumu,ee de prietenia dintre un ora9 9i un om.
0RAPII CI CEILALOI AR0ORI
M 12nde, la ar7ori a la ea mai in,tit ,peie de fiine l,at de Dumne3eu pe pm2nt. Ei nedrepte, numai
prin mreia de are ,unt ,in1uri 8n ,tare 9i uid numai prin um7ra 8nlimii lor. .iaa ar7orilor" in,tit" dar fr ,f2r9it"
in,tea 9i ,upra4ieuirea ar7orilor ' iat el mai tul7urtor 9i optimi,t dintre mi,tere. Tre printre ar7ori 9i'i pri4e,. :unt
ne1ri" 9i'au lepdat frun3ele 9i 13duie, 7rumaJ 42ntului" 7t2nd mereu din alt direie" nu i ,e 8mpotri4e,J au fut
totul pentru a prea mori pentru numai mori pot tra4er,a fr primeAdie moartea. Boate a,ta e 8nelepiunea" 8n
felul ae,ta 4iaa ,e on,er4 a,un," di,imulat 8n ei" 8n felul ae,ta la ellalt mal al iernii 89i 4or putea mrturi,i"
din nou" triumftoare" e*i,tena. :unt e,ene tari" de,tul de a7ile 9i de puternie pentru a,ta. Dar da nu'i a9aE Dar
da unii dintre ei mor u ade4rat" ,e ,upun u ade4rat 42ntului 9i niiodat nu'9i mai redo72nde, pierdutele
frun3eE Dar da aea,t i,u,it ma, a morii a de4enit un ,f2r9it ire4er,i7il 9i noi re,petm emoionai o
re3i,ten de mult 8nheiatE
Fn terea 1eneral 9i am7i1u" ine ontinu , tria, 9i ine e,te mortE Tre printre ar7ori" 8i pri4e," 8i atin1- tuE
tuE tuE Ci hiar da totul 4a fi 8n ,tare , 8n4ie" nu e,te prea mult , te prefai mori o Aumtate de 4ia" pentru a
p,tra ,trluitor iotul rma,E 5u e,te prea ,umpE
Atuni 8mi 4in 8n minte 7ra3ii. :unt mai fra1ili de2t toi. :e rne, u9or" ,e fr2n1 u9or" ard u9or 8ntrea1a lor for e,te
anali3at 8nordat 9i pateti ,pre un ,in1ur ,op- , rm2n drepi 9i fr miniun 8n 1er" , nu ,e prefa" ,
8nfrunte totul" , lupte pe fa" nerenun2nd la nii o frun3 pentru a ,e ,al4a. E,te o re3i,ten or1olioa, 9i di,perat"
are numai aolo 8n p,iholo1ia muntelui putea , ,e na,. Oamenii ,pun Ifrumo, a 7radulR 9i 8i adu 8n a,e" 4er3i"
pentru a nu uita 4erdele lor demn e,te po,i7il. Ci" a,tfel" 7ra3ii ad 4itim propriului lor ,im7ol. Bo,i7ile 9i opu,e
modele" 7ra3ii 9i eilali ar7ori... Tre printre ei" 8i pri4e," 8i atin1" tre mereu printre ei" purt2nd dilema nere3ol4at"
,pre Audeata de apoi.
BA:TEL
De mult nu a mai nin, a9a. De at2ta timp nu a mai 3ut pe,te re9tetele noa,tre at2ta al7 ,arifiat" nu mai
,untem 8n ,tare , deo,e7im e*plo3ia de feerie. Am fo,t o7i9nuii u iernile 1oale" u fri1ul delarat 9i ri1id" u 1erul
fr podoa7e" fr datini" fr metafore. Am fo,t o7i9nuii , ne fie fri de iarn 9i , a9teptm doar" 2t mai 8nelept
a,un9i" , trea. Ci deodat aea,t n4al a al7ului" n4ala aea,ta 8n4ol7urat 9i ne,upu," lupt2nd 8mpotri4a
,rii arunat ,u7 roi" 8mpotri4a enu9ii pre,rat ,u7 pa9i" 32nd ne7une9te" fr 8netare" 8n fanta,tia tentati4
de a aoperi totul" 3pada aea,ta f2nd 7ra3ii 8mprai 9i ,tatuile ridiole" druind trotuarelor demnitatea poteilor 9i
28
pieelor" lumina p,trat pentru poieni. Deodat aea,t ri,ant re4r,are pe,te lume" deodat aea,t idee iudat
9i 7nuitoare iarna 8n,9i e*i,t pentru a fae po,i7il am7iia a42ntat 9i utopi" menit , 8nfrumu,ee3e 9i ,
purifie pm2ntul" menit ,'l a,und 9i ,'l fa ,trluitor ohilor de,uraAai ai p,rilor.
Am7iie ireali3a7il" de,i1ur. Ori2t nin,oare ,'ar a9terne" 4a e*i,ta 8ntotdeauna un turn or1olio," ,tr7ttor 9i
enu9iu" 4a e*i,ta 8ntotdeauna per,e4erena unei mturi hotr2te , de34luie piatra. Ci 4a mai e*i,ta" pe,te toate
ae,tea" ,paima noa,tr opilrea, de lipa 8n are ,trluitoarea" ni4elatoarea 8ndr3neal ,e 4a tran,forma 8n
ape re4r,ate pe,te noi" 9i 4a mai e*i,ta ,entimentul no,tru apele aelea 4or 8m7o1i nem,urat pm2nturile. Dar
p2n atuni" p2n 8n prim4ara are poate 4eni numai dup iarn" iarna e*i,t pentru a fae nin,oarea po,i7il. 5in1e
um de mult n'a mai nin, 9i" 7andaAat de 3pad" pm2ntul rnit e frumo,.
:BITAL LIM
@n ,pital nu e,te un lo unde te 4indei de 7oal" i un lo unde te 4indei de tine. Batul u pleduri al7a,tre"
pardo,eala u linoleum ,plat de trei ori pe 3i" halatul 4i9iniu" e9tile u mono1rama Mini,terului :ntii" durerea
loali3at ,trit ' toate te aAut nu , uii 7oala" i , te onentre3i a,upra ei" ,'i adui aminte ai un trup 9i ,
renuni la tot e e9ti tu fr , fie el. De,operi deodat totul ,eamnJ 8n fieare pat aranAat la fel ,e 1,e9te"
nedeo,e7it 8n e,en" 2te un trup a,emntor 8ndureratJ " aolo" 8n ondiiile ni4elatoare" nimeni nu e,te mai
frumo," ,au mai profund" ,au mai in,tit" i toi aparin u inten,itate aeluia9i re1n animal 9i numai aea,t re4elaie
are importan. Ciudat re4elaie n,2nd un iudat 9i ontraditoriu ,entiment. Be de o parte Ai1nirea ae,tei Aoa,e
apartenene implaa7ile" pe de alt parte dorina freneti de a'i fi 2t mai perfei repre3entani... Trupurile ae,tea
8ndurerate printre are ,e pierde trupul meu 8ndurerat nu uno, mai fier7inte tendin de2t aeea de a di,prea 8ntr'
o ,ntoa," ideal animalitate.
De fapt" durerea" ,uferina ,unt noiuni am7i1ue 9i improprii. 5u poi folo,i pentru ,pirit 9i orp aelea9i u4inte" um
nu pori 7ote3a u aela9i nume u,atul 9i apa" un munte 9i un 4al. Cele dou" at2t de deo,e7ite" feluri de ,uferin ,e
e*lud 8 ntre ele" ,e fa u neputin una pe alta. O mare durere a ,piritului fae trupul impondera7il 9i ne1liAa7il" 8n
timp e aii" 8n ae,t pat de uniform" toate ,uferinele fr ,f2r9it ale ,ufletului meu" 9i ,ufletul meu o dat u ele"
di,par pentru a fae lo durerii me,hine 9i 8n1ro3itoare a unui fra1ment de e,ut ,tr7tut de 2te4a 4a,e ,an14ine 9i
de 2i4a miro,opii ner4i. 5u" nu de 7oal m 4inde ,pitalul" i de mine 8n,mi" de pa,iunile 9i hinurile mele" de
eea e ur, 9i de eea e nu pot , admit. 5u de 7oal m 4inde ,pitalul" i de m2ndria ,in1ularitii mele" de
flara neindiferenei mele perpetue. Ci" deodat" m ful1er 7nuiala ,pitalul e,te o ur," trupul meu e o
ur, 8n are pot fi prin," de are tre7uie , m fere,J deodat" m ful1er ,paima 8ntrea1a omenire ar putea fi
prin, 4reodat 8ntr'un a,emenea ,pital" ,au numai 8n propriul ei trup.
:BITAL LIIM
Ci" totu9i" nu putem fi 8nfr2ni" nu putem fi ,upu9i" putem
muri el mult" dar moartea e,te 9i ea o efi1ie a 4itoriei.
A4em o re3i,ten ,tranie" niiodat 8ndeaAun, intuit. A4em
,trania alitate de a nu putea fi niiodat uminii. Redu9i la
un ,in1ur 1runte de 4ia" 1runtele p,trea3 8mpotri4irea"
dei fora. La ultima limit a ei" din ultimul fir de putere"
apare ideea di,perat" fanta,tia idee " dup e ai pierdut
totul" 8i mai rm2ne 8n ,tp2nire propriul trup" pe are nu
e9ti 8n ,tare ,'l fai feriit" dar a,upra ruia ai inaliena7ilul
drept de a di,pune. E,te un tra1i Ao- o data arunat pe
ma, ultima" olo,ala arte" tu poi , nu 8n4in1i" dar nimeni
nu mai poate ,'i fie 8n4in1tor. E,te un 1e,t 8mpotri4a
naturii ae,t ,f2r9it de lupt 8n are ideea flutur pe,te trupul
materiei" 3ut. Tre,tii 12nditoareE Dar are tre,tie ,'a
mi,tuit 4reodat ,in1urE
29
:eptiii ,unt 8n o dat infirmai. Cine mai 8ndr3ne9te ,a ,u,in de,f9urarea ,pre ru a ,ufletului omene, fr
, fie ,tri4it ,u7 a4alan9a ade4ruluiE Fn 2te4a milenii de e*i,ten am e4oluat e4ident din,pre ,upunere ,pre
li7ertate" din,pre fanati,m ,pre ri1oare" din,pre redin ,pre on9tiin. Lo4iturile ne'au fut nu mai 8nelepi" i mai
puternii. Am 8n4at din fieare dere" din fieare ,pa,m" din fieare in,ult. Eram inui flm2n3i 9i am fut 1re4a
foamei" eram o7li1ai , tem 9i am fut 1re4a terii" eram ar9i pe ru1 9i ne'am dat ,in1uri fo" moartea 8n,9i am
8n4in,'o" tran,form2nd'o 8n Aertf... 5u pot fi 8n4in," nu pot fi ,upu," pot muri el mult.
AXIOMA
5imi nu e,te mai puin ,i1ur de2t e4idena. 5imi mai puin on4in1tor de2t o a*iom. Eram 8n ,tare , urmre,
demon,traii ale unor ompliate teoreme" dar n'am 8nele, niiodat u ade4rat de e Ydou antiti e1ale a o a
treia ,unt e1ale 8ntre eleZ. Timpul a treut" numrul a*iomelor a re,ut 8n1riAortor" dar eu am p,trat u 8np2nare
inapaitatea de a aepta ade4rurile are ,e ofer ,au ,unt oferite. De,pre prea multe fra3e mi ,e ,pu,e,e nu
mai au ne4oie de demon,trare" prea multe u4inte ,e ,imeau Ai1nite la ererea de a fi e*pliate" prea multe idei au
preferat , ,e impun de2t , ,e Au,tifie. A,upra prea multor lururi am fo,t deprin, , nu mai pun 8ntre7ri" pentru
a nu m 8ndoi de ele. M 8ndoie," dei nu renun la mine 8n,mi" m 8ndoie," dei e*i,t. 5u red " de'a lun1ul
at2tor milenii" e*i,t un luru are , fi fo,t mai imperio, erut omenirii de2t redina 8n a*iome. R2nd pe r2nd"
7t2ndu',e ap 8n ap" ideile 9i ,eolele ,o,eau" 9i prima lor 1riA era de a pretinde o7o,itelor 1a3de" 8nainte de orie"
8n o carte $lanche.
Ci iremedia7il nai4a omenire" re32ndu',e de fieare dat ,al4at" fae mereu imprudena de a emite 8n un
a,emenea e" pe are'l retra1e apoi" de fieare dat prea t2r3iu pentru a mai putea fi reuperat. Da totu9i
pm2ntul ontinu , fie populat" da mamele mai na, opii 9i pomii mai rode, frute e,te pentru 8ntr'un ol"
unde4a" ,'a p,trat 8ntotdeauna 8ndoiala" a9a um rnile p,trea3 ,m2na aluatului apa7il , do,pea,
4iitoarele p2ini. Oamenii iu7e, pentru ,e 8ndoie, de dra1o,te" ,unt drepi pentru ,e 8ndoie, de dreptate" ,unt
li7eri ,u,pet2ndu'9i li7ertatea. De la ,e4erul da,l de aritmeti 9i p2n la marii da,li ne8n1duitori" toi 8mi
repro9ea3 ne8nrederea 8n a*iome. !r a*iome nu ,'ar demon,tra nimi" 8mi ,pun filo3ofiiJ fr a*iome nu ,'ar
putea ,tp2ni" 8mi ,pun i,toriiiJ fr a*iome nu ,'ar putea m2ntui" 8mi ,pun ,finiiJ e ,'ar 8nt2mpla da fieare ar
12ndi u propriul ,u ap ' ,e 8n1riAorea3 ,oiolo1ii. P2m7e, fieruia dintre ei" ama7il" a9tept2ndu'mi dreptul la
repli. Atuni 2nd 8mi e,te aordat ro,te," 32m7ind" dou u4inte" uni4er,alul r,pun, 8n faa ruia 9tiu
a*iomele 89i pierd din aro1an 9i ,e pre3int ,upu,e la Audeat. Dou u4inte iudate- YOmul u1etZ. :pino3a"
Etica" partea a doua ' De,pre natura 9i ori1inea ,ufletului" ea de'a doua a*iom.
DE5@L EBI:TOLAR
: 8nerm , ne ima1inm" 8n Aumtatea noa,tr de ,eol" un roman epi,tolar- o po4e,te de dra1o,te ,au o
naraiune u p2lp2iri filo,ofie" a42nd mie3ul am7alat 8n fo9netul unor lun1i ,ri,ori. : 8nerm , ne ima1inam o
ore,ponden" de,f9urat pe mai multe deenii" 8n are fieare pli onine o mrturi,ire datat nai4 (;..." 9i
8neput protoolar u YIu7ite prietene...Z. : ne ima1inm aum" 8n timpul r49it pe are 8l ,tr7atem" moloma
omuniare a ,entimentului ali1rafiat pe h2rtie 9i a9tept2nd r,pun,... Cine 4a reu9iE Ce ,riitor 89i 4a permite ,'9i
o7li1e eroii , ore,ponde3e" ne,periai de 3eii deenei 9i ai ridioluluiE Budoarea 9i'a mutat 8mpria pe tr2mul
ne43ut. Co,tumele de 7aie pot , fie de mrimea unei frun3e numai" marile ,entimente ,unt" 8n ,him7" tot mai pudi
a,un,e. Aolo unde 8nainte ,e de34olta o tirad" aum ,e on,um o miime" in,e,i3a7il aproape" de 1e,t. 5u e
de2t o firea, raordare la epo- ldura pentru are ,e ardea o pdure ,e o7ine din nelini9tea unui atom. Dar ,
nu ne flatm. 5iiodat nu 4om 9ti da noi ,tp2nim atomul ,au el ne ,tp2ne9te pe noi" nii da preferina pentru
infinite3imal nu ne fae , ne pierdem" 8n drum ,pre noi 8n9ine" pe noi 8n9ine.
: mrturi,im- nu e numai pudoarea" e,te 9i 1ra7a" 9i teama de a nu ,implifia" 9i dorina de a nu ,tri4i taina prin prea
mult 9i prea e*at lumin" 9i on9tiina peri,a7ilitii ade4rurilor" dar nu 9i a h2rtiei ,ri,e are le p,trea3" 1olite
de ,en," pe,te ani. Toate ae,te reineri" ontor,ionate 9i ,eptie" toat poA1hia deent a perlei" nu fa de2t ,
p,tre3e rana pe are o 8nhid ' niiodat nu 4om 9ti da terea ,au mrturi,irea omplet ne fal,ifi mai mult. 5u
ne mai ,riem ,ri,ori" i 7ileele 9i tele1rame. Operele omplete ale orirui ,riitor la,i ,e 8nheie" onora7il" prin
2te4a tomuri de ore,ponden. Opera ,riitorului modern ,e 8n,oe9te" el mult" u o ,u7ire addenda" 8n are ,e
30
,tr2n1 2te4a ,f29ietoare 7ilete l,ate pe ,u7 u9 9i 2te4a amu3ante tele1rame. E,te o he,tiune nu numai de
deen" i 9i de eonomie poate. A42nd on9tiina operei du, p2n la ultimele ei on,eine" arti,tul nu'9i permite ,
,e ofere de2t pe aea,t ale.
5u mai ,riem ,ri,ori 9i 8nele1 e ade4rat do4ad a ,u7limrii noa,tre ,uflete9ti e,te aea,ta. 5u mai itim 9i nu
mai a9teptm romane epi,tolare de2t 7alan,2ndu'ne 8n ironia unui 32m7et matur" hiar da at2ia 7unii ne 9opte,
numai la 1ura foului" de lemne" ,e na, po4e9tile. Dar um am mai putea noi folo,i nai4a formul YIu7ite
prietene...Z 9i" mai ale," ui am mai putea'o adre,aE
5EBROBOROIE
Tot mai mult m uime9te raportul dintre antitatea de
re4elaii 9i idei 9i antitatea de u4inte ale unui ,riitor. Tot
mai mult de,opr o neproporie 7i3ar 9i hinuitoare" o
lip, de ehili7ru nu 8ntre e 9i um" i 8ntre e 9i prin e.
!ormularea mea e,te mai mult de2t nai4. E" de,i1ur" o
dot preoupare a e,tetiii ,tudierea relaiei dintre
apaitatea de a7,trati3are 9i po,i7ilitatea onreti3rii 8n
ima1ine" dar nu numai de a,ta e 4or7a" iar eu nu ,unt
dotorul ,a4ant are anali3ea3 un a3" i 8n,u9i 7olna4ul
o7,edat" fa,inat de propria ,a 7oal.
5u ima1inile 8mi lip,e," 8mi lip,e, u4intele. M 12nde,
la un ,ulptor are nu reu9e9te ,'9i proure marmura" de9i
are 8n ap" 9i 8n m2ini" 9i 8n nenumrate ,hie" 4iitoarea
,tatuie. .i3it2nd o ar 4ein" a rei lim7 mi ,e preda,e
la 9oal din la,ele primare 9i p2n aproape de terminarea
faultii" 8mi ddeam ,eama 9tiu 1ramati" uno,
,trutura lim7ii" pot , orete3 1re9elile 4or7irii elorlali"
dar eu" nu pot 4or7i pentru n'am u4inte" nu uno,
le*iul. Mi ,e 8nt2mpl mereu la fel- am ideea poeti r,olitoare" dar ea nu e,te de2t ,heletul" ,i,temul ner4o,J
dar arnea" arnea mu,toa, 9i inefa7il" tran,parent 9i plin de uloareE
Ctiu ele nu ,e na, de,prite 9i nii nu pot tri dup ,eparare" pot fi doar" una ,au alta" diminuate p2n la um7rJ
mai 9tiu marii a,ei ,ooteau renunarea la ,trluitul frut al rnii o 4itorie a ,eminei a,un, 8n ei" o eli7erare.
Ctiu toate ae,tea" 9i totu9i ,imt ne4oia n4alei u4intelor" am ne4oie de u4inte multe" de u4inte familiare mie" pe
are , le 4d 9i are , mi ,e ofere. Dar eu nu uno, u4inte" i noiuni. Brin pa,re eu 8nele1 o fptur u aripi
are 8ntruhipea3 ideea de 37or" puritate" neputin et." dar prin ,tur3 ,au inte3oi eu nu 8nele1 nimi" ele nu e*i,t
pentru mine. Mai mult hiar- 8mi ,un 4ul1ari3ator" onreteea lor ,e opune 8n mintea mea liniei al7a,tre a plutirii prin
aer. Aela9i luru u plantele" iar7a" ar7orii. 5u ,imt e 8n,eamn ulm ,au platan. 5u am nii el puin u4intele"
8n4ate 8n Larou,,e" ale aelui opil din :artre" pentru " ,pre deo,e7ire de el" am a4ut 8ntotdeauna or1oliul de a nu
8nera , do72nde, eea e nu mi ,e ofer de 7un4oie.
Ar tre7ui , 8nep un ,tudiu da capo al naturii" ar tre7ui , mai trie," mai aproape de odru" o opilrie" ,au poate ar
tre7ui , m na, din nou. Dar ine 8mi poate f1dui " 8mpre,urat de mierle" turturele" ,tnue" inte3oi"
odo7aturi" ui" r2ndunele" pupe3e" iori 4oi mai fi 8n ,tare atuni , 3re, erul nemr1init 9i ,in1ur tra4er,at de
8n,9i ideea de 37orE
ODI5 CI BOET@L
Fn Memento mori" 2nd pe pm2nt ,e lupt pe 4ia 9i pe moarte romanii u daii" iar 8n er ,e 8nfrunt u aeea9i
8n4er9unare o9tile lui Peu, 9i Pamol*i," din 5ord" de dea,upra tuturor" Odin ad2nit 8n 12nd 8mi pri4e9te 7tlia.
De,i1ur" 8n npra,nia 8ntreere de fore" ,impatia poetului 8ntrea1 mer1e ,pre di4inul dunrean 9i ,pre 1randoarea
31
duilor dai" dar" dinolo de ,entimentele parti3ane" 8n ,u7te*t" ,e ,imte um ,ufletul ,u Ainduie9te" a,pir la lini9tea"
deta9area 9i limpedea 8nele1ere a dumne3eilor 7lon3i" rma9i neutri pe un ar de er al7a,tru 8n ,enin deprtare.
De altfel" atuni 2nd ' 8ntr'un poem din aela9i an de tineree ' 7ardul 89i ima1inea3 primirea ,a la ma,a 3eului
,andina4" el 4a 8nt2lni aolo" alturi de Odin" pe Dee7al. E,te" 8n 4i3iunea ,a" ,uprema reompen, 9i 8nlare a
unui pm2ntean. Aea,t aderare la o mitolo1ie 9i ree" 9i ,trin" poate , par nea9teptat pentru un poet pa,ionat
9i at2t de ad2n naional a Emine,u. Ce u9or de 8nele," totu9i 8ntr'o lume are 8l dep9e9te prin 9tiina adaptrii 9i
aranAamentelor" 3eilor intri1ani 9i at2t de umani ai Mediteranei" el prefera deprtarea tran,parent" de 1hea" a
.alhaleiJ 8ntr'o lume ptima9" dureroa," el intuie9te ade4rata" unia frumu,ee e,te 8n ,eninul ree" 8n lini9tea
ad2n ,ufletea,.
Raiul lui Odin" hi7ernal" u lun1i oloane de 3pad" u aruri de neaua al7" e,te tot e'9i poate dori dup arderea
pm2ntea, 9i" de altfel" e tot e implor 8n ru1iunea tre 8n1heata mare- % r&cori durerea'mi nfocat& cu iarna ta
etern&. Olimpul ae,ta purifiator prin real 9i di,tanare 8l prefer p2n 8n detalii eluilalt" prea intim" prea amintind
lumea uno,ut" 8n loul ,irenelor po,e,i4e" de4oratoare" el in4o ondinele liliale" feiorelnie" tran,parente. Ondina
nu e,te arne" i idee pierdut'ntr'o palid feeJ ea nu r,ole9te" i 8ndule9te amorul. Chinului lui Mure9anu 8i
r,punde eoul almant al 1la,ului ei diriAat de Re1ele :omn 9i e,te de o7,er4at 6yperion 8n,u9i nu dore9te
Ctlinei iu7ite de2t un de,tin de ondin- Colo'n palate de m&r!ean( Te'oi duce )eacuri multe* ( +i toat& lumea din
ocean ( ,e tine o s'asculte.
Ade,ea" omentatorilor Luceaf&rului ,trofa din finalul poemului li ,e 4a fi putut prea ,entenioa, 9i ' de e nuE '
e1oi,t. 5umai 8n prelun1irea ae,tei o7,e,i4e a,piraii tre Odin" dorina poetului rm2ne 1rea de liri,m. Dumne3eul
are 8i refu3 lui 6yperion dra1o,tea 9i umani3area e,te u totul altul de2t el 8n paradi,ul ruia Dante 4edea l-amor
che mo)e el sole e l-altre stelle.
CA:CADORII
Ame,te" inteli1ent do3at" de tra1edie 9i melodram" a,adorii fa parte din aura tul7ure a ,eolului. Ei nu ,unt eroi.
Eroi,mul pre,upune 4itoria" on,ararea el puin po,t'mortem" iar a,adorii lupt pentru a fi 8nfr2ni ' aolo unde
,e 8ntre4ede ,ue,ul atorul titular prefer , apar el 8n,u9i. Ca,adorii ,unt ei e ri, mereu pentru alii-
preoupat de ,altul mortal" pu7liul nu le mai o7,er4 tr,turile feei" 8nlouite apoi" printr'o mi tran,laie" u fi1urile
9tiute pe de ro,t ale 4edetelor. Anonimatul" ,ti1mat 9i em7lem" nu e,te o nedreptate" i o irum,tan sine .ua non
a ae,tei ondiii. Brea 8ndr3nei pentru a fi talentai" alune2nd ,pre ,u7lim" dar niiodat ,pre 1eniu" a,adorii ,unt
profe,ioni9ti nu ai artei" i ai uraAului.
Arti,tul urmrindu'le alm ,ritura 8n 1ol de are" dup e totul ,e 4a fi terminat" 4a 7enefiia u ele1an" ,ritura
are 8n lipa in,piratei tirade 8i 4a fi atri7uit u entu3ia,m" nu e,te de,i1ur un per,onaA 8nltorJ dar a,adorul"
per,onaAul'uraA" 8naintea ruia nu ,e afl nimi 9i dup are nu rm2ne de2t moartea" e,te la fel de liniar 9i
mon,truo, de,enat.
5umai ,inte3a lor e,te 8nalt" 8ndr3neala a,adorului ine de ae,t pm2nt" 8ndr3neala arti,tului ar implia
uni4er,ul. Ri,2nd" arti,tul nu'9i ri, 4iaa" i 9i nemurirea" murind" nu moare doar el" i mor toate um7rele pe are
le'ar fi r,fr2nt pe,te lume. Be aii ,e intr 8n tran,endent.
Dar de,prirea dintre art 9i uraA" ae,t di4or poate nu ire4er,i7il" e,te aeptat" u un fel de frond or1olioa, 9i
entu3ia,t" hiar de a,adori. C2nd" unii dintre ei" de4in arti9ti" ,e 1r7e, , trea 8n apele alme la are le d
dreptul noua ondiie. Ci frumo,ul rm2ne aela9i 8n1er infirm" alturi de are ,omnul 8ndr3nelii na9te mon9tri.
C@LORILE
:e ,pune mai ale, la moarte" ,au la 2te o ,petauloa, pr7u9ireJ ,e ,pune pe un ton a7,ol4itor" a o formul de
iertare" a o de3le1are onde,endent a ,e4erelor 4mi de dinoloJ ,e ,pune- Y5'a fut ru 8n 4iaa luiZ. A,ta
8n,eamn n'a omor2t u m2na lui pe nimeni" fr , ,emnifie n'a 9tiut de uiderea nimnui. A,ta 8n,eamn
n'a 8mpin, pe nimeni 8n prpa,tie" fr , ,emnifie n'a fo,t ,petatorul di,trat al unor ro,to1oliri 8n neant. 5imeni
32
nu'9i fae ilu3ii a,upra puritii. Brintr'o nepretenioa, 9i ,uperfiial ,eletare a patelor" numai a,a,inatul inter3ie
intrarea 8n paradi,. !ormula a7,ol4 doar de rima apital. O aud mereu 9i 8mi ,un mereu 8n urehi preum
2nteul fatidi al roilor" are 9opte9te trenul 4a deraia.
5'a fut ru 8n 4iaa lui" n'a fut ru 8n 4iaa lui" n'a fut ru... Ce ,emn mai aut al di3ol4rii de2t aea,t
alifiare a oamenilor nu dup eea e au fut" i dup eea e au reu9it , nu faE A fo,t un om um,eade" a
reu9it , nu uid pe nimeni. 5'a fut ru 8n 4iaa lui" n'a fut de2t , a,i,te la rime. 5imeni nu 8ndr3ne9te ,'l
8ntre7e e a fut 7ine" tuturora le e ,ufiient nu a fut ru. E,te o de1radant lip, de pretenii 8n aea,t
mode,tie a e*i1enelor. .irtutea de a nu fae ru de4ine a,tfel el" 2nd tre7uia , fie minim punt de pornire. La e
lip,it de ,peran ad2nime tre7uie , te afli pentru a on,idera ni4elul mrii un pi, al eroiei e,aladri.
De1radant a7,urditateJ da a nu fae ru e,te 8nalt alifiati4" atuni 4idul" a7,ena materiei" e,te ,uperior materiei"
atuni ne1rul" a7,ena ulorilor" e,te ,uperior ulorilor. C2nd un om ,e 8nea" el e a 8nerat" fr a fi reu9it" ,'l
,al4e3e poate fi" u mult mai mare u9urin" fut 4ino4at de moartea lui de2t el are pri4ea de pe mal u deta9are
totul. Brin nu ,e 9tie e alam7iat proe, ,uflete," un ratat e,te pri4it u di,pre de ei are niiodat nu au 8nerat
, de4in e4a. Cel are tae e,te 8ntotdeauna mai re,petat nu numai de2t ei are ,pun a7eraii" i 9i de2t ei
are ,pun lururi 8nelepte. 5imi mai demn de re,pet de2t terea" pentru nimi mai puin ompromitor de2t
ea. Ci nimeni nu o7,er4 9i terile ,unt de mai multe ulori.
!IC6IDI5D6IA
Ca , putei 8nele1e e 8n,eamn" a,ultai'i mai 8nt2i numele" 8nainte de a 9ti e e" 8nainte de a 7nui hiar" 8n4ai
,'i ro,tii numele. C2nd 4ei fi ,imit ,unetele 8nep , 8n,emne e4a pentru 4oi" 2nd" 8nainte de'a le 8nele1e" 4ei
,imi ele 8n,eamn e4a ' mi,terio, 9i inefa7il" 1reu de definit dar real ' 2nd 4ei fi o7i9nuii u toate ae,te lururi"
ima1inai'4 un atu,.
Ima1inai'4 un atu, ade4rat" 8ner2nd , uitai atu9ii de ,er" a,primile lor ulti4ate demon,trati4 9i 1himpii lor
anume prote1uii pentru a putea fi artai" u demorati m2ndrie" oa,peilor. Ima1inai'4 un atu, ade4rat" mare
2t un ,teAar" u 7raele lemnoa,e 9i epi a lnile. 5u e,te frumo," nu e,te deorati4. Bielea lui" aproape nea1r de
,eet" ,f29iat din lo 8n lo" de oarnele animalelor poate" la, , ,e 4ad fi7rele u,ate 9i dure" 7tr2ne. F l ,imi
durero, 9i nelini9titor" Aalni 9i ,u7lim 8n aela9i timp. El e,te tatl. !rutul lui ,e nume9te fihidin1hia.
!rutE Boate ae,t u42nt nu e,te 8ntru totul propriu ne4e1etalului rod. E,te mai de1ra7 un ou 8n3e,trat u
1himpi" un ou ro9u 8narmat de Aur 8mpreAur" ,au e,te poate un ap 8n,2n1erat" 8nununat de la na9tere u ,pini.
A,un, printre lniile ar7orelui" fihidin1hia tre3e9te 1reu ideea de frut 9i nu deon,pir prin nimi aroma 8n are
dorm ,eminele. :e 8nrude9te prin 1u,t u pepenele 1al7en" dar nu ,e t2r9te a el pe pm2ntJ ,eamn prin ,a4oare
u dudele" dar nu hrne9te a ele" u frun3ele" 4iermiJ ,e 8n4einea3 prin mirea,m u 7anana" dar nu i'a fo,t dat" a
ei" paradi,ul tropial. Cre,2nd la ,u7,uoara lniilor" neer2nd nimi lumii" 89i 8ntoare ,pre e*terior ,pinii" 8ntr'un
1e,t de or1oliu 9i de parado*al altrui,m. Ea 9tie numai a9a 89i poate tree" mai departe 8n timp" ,eminele 9i
mirea,ma.
Repetai 8net numele ma1i" 9i atuni 2nd nu 8ndr3nii ,
4 onentrai 8n ,ine" , 8ntoarei ,pre afar ,pinii
intran,i1enei" 2nd nu 1,ii uraAul de a nu mai pretinde
nimi" u e*epia dreptului de a l,a u ade4rat o
,m2n" 2nd 4 8ndoii ,2m7urele aela de 4ia ar
putea re3i,ta" ne8n4at , rea, luAere a1toare" l,ai
,unetul ,traniu , 4 o7oare 8n au3 9i murmurai formula
,ar a neompromi,ei i372n3i.
:CRIEOI @COR
:e 8nt2mpl ade,ea a un ,riitor , fie 8ntre7at um ,rie.
E,te" de o7iei" prima urio3itate a ititorului pu, 7ru, 8n
33
,ituaia de a identifia un nume 9tiut u omul neuno,ut 9i ne'e*traordinar pe are 8l are 8n fa. Din difiultatea
ae,tei ontopiri ,e na9te fire, ilu3ia e*pliarea meani,mului ar larifia totulJ mai mult" o a,emenea e*pliare
e,te po,i7il.
:riei u9orE :riei 1reuE :riei dimineaaE :riei noapteaE :riei numai 2nd a4ei in,piraieE :riei 9i fr
in,piraieE :riei la ma,a de luruE :riei pe 1enunhiE :riei 8n ,in1urtateE :riei 8ntre oameniE Ci 2te alte
intero1ati4e prei3ri menite , eluide3e mi,terul" u ,pirit 9tiinifi 9i ,erio3itate" u ne9o4itoare on4in1ere totul
poate fi a9e3at 1o,podre9te 8ntr'o formul... De fieare dat" dup lmuriri ,e a9terne deepia. Deepia nimi nu
e" nii aum" limpede" deepia lururile ,unt mai puin mirauloa,e" mai puin feerie de2t ,e 7nuia.
Deepia a ,rie u9or 8n,eamn doar a tran,rie 7ru, o7,e,ii 8ndelun1ate 9i uneori ' e drept ' inon9tiente" o7,e,ii
prelun1ite 8n ,omn" re,ute aolo inonte,ta7il 9i i37unite deodat" printr'o ,olie ne9tiut ,pre tre3ie. Deepia a
,rie 1reu 8n,eamn trud 9i e*a,perare lip,ite de 1raie" deprtate infinit de uno,uta ima1ine a poetului are
Y4i,ea3Z" a ,rie 1reu 8n,eamn a ur8 din toate puterile ,ri,ul" a te 8ntoare apoi u remu9ri la el" a te de,tinui
dea,upra pa1inii al7e are ,e 8np2nea3 , rm2n al7" a re1reta nu ai ui ,'i oferi ,ufletul 8n ,him7ul unui
u42nt ,ri,. Cum , e*plii a ,rie dimineaa 8n,eamn a fi terori3at de 12ndul la un moment dat 4a 7ate
ine4a la u9" la un moment dat i ,e 4a fae foame" la un moment dat ,oarele de afar te 4a i,piti , renuniE
Cum , e*plii a ,rie noaptea 8n,eamn a ,imi um dup nenumrate ore de a9teptare a de,prinderii de
ontin1ent" atuni 2nd" 8n ,f2r9it" u4intele 8nep , ,e 8n9ire ne,ilite 9i m2na ,e la, purtat de ondei" trupul
edea3 o7o,elii 9i ,omnul 8nepe , ure ,pre frunte uerindu'9i" elul u elul" drumulE Cum , on4in1i
in,piraia e,te numai lipa 8n are reu9e9ti , uii ai trup" in,piraia e,te numai un lun1 dre,aA al trupului o7li1at
,'9i aepte aneanti3area 9i re4enit imediat u fore noi 8mpotri4a taE Cum , on4in1i a ,ta forat la ma,a de
,ri," a a9tepta ,ilni aea,t lip nu e,te un 1e,t profanator la adre,a poe3iei" i o ondiie a ei de e*i,tenE
Cum , do4ede9ti o7i9nuina" datoria" o7li1aia" dorina" ne4oia de a ,rie ,e ondiionea3 determin2ndu',e 9i
ne12ndu',e reipro" du9mnindu',e 9i neput2nd e*i,ta independentE Cum , e*plii nu e po,i7il , e*plii um
,riiE
COMBLE[@L DE5IALITKOII
Fn ultimii ani" piaa literar a fo,t inundat de ri purt2nd ,emnturi neuno,ute" de ri are au aprut 9i au
di,prut fr , fa 42l4 9i" aparent" fr , la,e urme. Din 2nd 8n 2nd" 2te un riti ,e hotr9te , o7oare
p2n la 4itrina li7rriei 9i atuni" ale12nd din 8nt2mplare 2te4a titluri" le reen3ea3 u ironie" tr12nd un ,emnal de
alarm a,upra araterului de ,erie al ae,tei produii" a,upra 4alorii ei nee*epionale. 5'am 8nele, niiodat ro,tul
ae,tor alarme 9i nii raiunea ,paimei de medioritate. Dimpotri4" in4a3ia ae,tor romane de ini ,ute de pa1ini
,emnate de autori are n'au mai pu7liat nii un r2nd" in4a3ia ae,tor 4olume de 4er,uri are nu ,unt nii rele 9i nii
7une" 8mi d ,entimentul ,i1uranei 9i ,oliditii literaturii. Mi ,e pare toate ae,te ri neie9ite din omun 4in a un
le,t nee,ar 9i a9teptat" ,ortit , umple 1oluri 9tiute 8n e*traordinara on,truie a rei 3idire a 8neput" parado*al" u
ultimele etaAe.
5u numai literaturii rom2ne9ti" dar ulturii noa,tre 8n 1eneral 8i lip,e9te ,oliditatea 4alorii medii" 7a3a o7i9nuit pe are
tre7uie ,priAinite e*epiile. Am a4ut in4entatori de 1eniu 8nainte de'a a4ea ,impli tehniieniJ am dat lin14i,tiii
mondiale teoria irulaiei u4intelor" dar nu a4em 8n un ade4rat diionar al lim7ii rom2neJ 8n mediin" am a4ut
,a4ani 1eniali 8nainte de a a4ea medii de arJ 8n literatur" am 8neput prin a'l na9te pe Emine,u. 5,ui mai
t2r3iu de2t alii" pentru a nu rm2ne 8n urm" am fo,t o7li1ai , ne do4edim preoitatea 9i din opii minune am
de4enit" apoi" opii teri7ili. Aea,t ,tranie e4oluie" i34or2t dintr'o i,torie neferiit 9i dintr'o fanta,ti n3dr4nie" a
reat poporului rom2n eea e a9 numi omple*ul 1enialitii.
E*i,t la noi" la toate ni4elele" 8n toate domeniile" o anumit am7iie de a atin1e e*epia" o anumit ,paim de
4aloarea medie" un anumit di,pre pentru eea e ar putea re3ulta numai din pa,iune 9i on9tiinio3itate. Dar ni4elul
ulturii unui popor nu e dat" parado*al" de numrul 1eniilor pe are le'a n,ut" i de ni4elul mediei ulturale. 5oi
a4em ne4oie de aea,t 4aloare medie" a4em ne4oie de miAloul are e 8ntotdeauna de aur 9i 8ntotdeauna ,olid" a4em
ne4oie de ma,a are , ne ,priAine 42rfurile at2t de 8nalte 9i at2t de fra1ile. Dla,urile are prote,tea3 8mpotri4a
34
inflaiei literare pot r,punde 32m7ind " da nu a4em 8n ' e" de altfel" prea de4reme ,'o afirmm ' poei de
talia elor patru mari de dinainte de r37oi" a4em" 8n ,him7" o poe3ie ,la7 mult pe,te ni4elul poe3iei ,la7e
inter7elie.
MARTIE
Da a9 fi 8ntre7at de are dintre anotimpurile anului m
,imt mai or1ani le1at" da ar tre7ui , mrturi,e, are
dintre ele m re4endi mai ad2n 9i mai u dreptate" a9
reunoa9te- m r,ole9te 4ara" m purifi iarna" toamna o
iu7e," dar m'am n,ut 8n martie. Aparin ae,tui anotimp
nehotr2t 9i inert" 8n are ldura 9i fri1ul e*i,t 8n iudate
lupte 9i 8mpletiri" 8n are prim4ara poate 4eni ori2nd" 9i 8n
are prim4ara poate fi ori2nd re4oatJ aparin ae,tui
anotimp u flori uraAoa,e are nu aAun1 , le1e frut 9i u
nin,ori are pier 8nainte de a na9te troiene. Aparin ae,tei
emoii a dimineilor are nu 9tiu um ,e 4or ,f2r9i" a nopilor
are nu 9tiu da 4or fi apa7ile , rodea, un ,oare" a
mu1urilor are nu 9tiu 8n are lip , ri9te de,hiderea.
Aparin lunii 7unei 4e,tiri" 9i e e,te mai inert de2t o 7un
4e,tireE Ce e,te mai fa,inant de2t o 7un 4e,tireE Ce
e,te mai tul7urtor de2t aea,t lun am7i1u" are ,e
,upune 9i ,e r34rte9te 8n aela9i timpE
Fndr3ne9te ine4a , ,e 8ntre7e de e'9i iu7e9te priniiE
Cum a9 putea , m mir 8ndr1e, 4remea are m'a n,utE Lapo4ia 9i de31heurile noroioa,e" ehino*ul 9i
a,tenia de prim4ar" ne,i1urana 9i elanurile" hiiura 9i firele de iar7" toate ompun ael halo natal pe are nu 8l uii
9i de are nu te de,prin3i niiodat. 5'a9 4rea , fiu mai t2nr 9i n'a9 4rea , m fi n,ut mai de4reme- 8mi plae
, fiu le1at de ae,t er 8n are totul tre7uie re3ut pe u42nt" 8n are na9terea e,te numai o promi,iune 9i frutul
numai un 1ermeneJ 8mi plae , fiu le1at de ae,t er al 8nrederii opilre9ti" hiar da" aluneo, 9i ironi" el ,e
8nheie mereu la ( aprilieV
DE RERUM NATURA
Lini9tii noa,tre ,uflete9ti i'a mai rma, un domeniu- natura. 5atura e,te 4e9ni" ,punem. 5atura nu e,te di,uta7il"
natura nu pune pro7leme. De at2tea mii de ani un i34or e,te un i34or" 8n2t nu mai poate fi 7nuit de alte4a. Ce e,te
mai alm de2t o de,riere de naturE Indiferent de luptele are ,e dau 8n Aurul lor" ar7orii e*eut aeea9i frumoa,
mi9are 8n patru timpiJ indiferent de numrul morilor pe are 8i aoper" iar7a ' au o7,er4at poeii ' e,te 4erde 9i
proa,ptJ indiferent 2te neade4ruri ,'ar 8ntretia prin aer" p,rile 37oar de milenii 8n1riAorate numai de ,oarta
puilor lor. Fn aea,t on,tan fanta,ti 9i at2t de 1reu de 8nele, pentru noi" totul ,e petree dup le1i imua7ile. Ce
e,te mai prudent de2t o de,riere de naturE Ce e,te mai odihnitorE : ne 12ndim dei la natur" la toate lururile
8n,ufleite 9i ne8n,ufleite are o formea3J , ne 12ndim la ,upu,ele pietre lu,truite de ape" la uminile ape ur12nd
numai ,pre mareJ , ne 12ndim la ,trluitoarele frute are 9tiu 2nd tre7uie , apar" la alendarul are" 8nelept 9i
autoritar" delimitea3 4remea ire9elor de 4remea pier,iilor" de 4remea prunelor" de 4remea ,tru1urilorJ la prioarele
7l2nde are" orotite 8n re3er4aii" nu aut , afle hotarul dinolo de are ar fi 42nateJ , ne 12ndim la 37orul
porum7eilor 8ntre 7aloanele u ,emine 9i p2ine" la miraulo,ul eldorado al al7inelor" la poeni" la fluturi" la flori" la
orie repre3int un minu,ul un1hi al naturii.
5atura e,te 4e9ni" natura nu e,te di,uta7il" natura nu pune pro7leme" hiar da 8n mere ,e a,und 4iermi" 8n
pm2nt 9erpi" 8n noapte 7ufnie 9i" printre idiliele fire de iar7" ohii tri9ti 9i inteli1eni ai 9op2rlelor.
35
CI@DATA BRE!ERI5OK
Mi ,'a 8nt2mplat ade,ea , o7,er4 e iudat e preferina noa,tr pentru tineree. Ctim tinereea 8n,eamn
ne8mplinire" lip, de maturitate" lip, de 8nelepiune" dar preferm u ardoare" u fanati,m aea,t ne8nhe1are.
5aturii 8i erem , rodea," nu ale1em frutele 4er3i 9i florile ne8nflorite" dar pentru noi implorm" pretindem numai
perioada de dinaintea reaiei. Apropierii" u un milimetru hiar" de moarte 8i preferm ri,ul ine*i,tenei. Refu3m
pi,ul" pentru dinolo de el 8nepe o7or2rea 9i nu o7,er4m atuni 8n,u9i uru9ul 8netea3 de a mai a4ea un
,en,. Tinereii" m2ndr de ea" refu32nd ,au nefiind 8n ,tare , atin1 maturitatea" nu'i ,imim mon,truo3itatea 9i
tra1iul. Dimpotri4" ne'am o7i9nuit ,'o folo,im a pe o ,u3 fanta,ti- orie imperfeiune poate fi ,u3at prin
tineree" pentru tinereea e,te hiar luminoa,a imperfeiuneJ orie eroare poate fi ,u3at prin tineree" pentru a
tinereea e,te hiar ,trluitoarea eroare.
Deprtarea de moarte ne apare a un uni4er,al atu. Ce iudai ,untemG 5e 12ndim mereu u ,paim la e 4a fi dup
moarte" dar ne frm2nt e a fo,t 8nainte de na9tere. Boate de ael ante'timp neuno,ut ar tre7ui u 9i mai mare
,paim , fu1imJ poate a nu e*i,ta e,te mai 1roa3ni de2t a nu mai e*i,ta. Orium" 8ntre ae9ti doi poli 8naintm"
prefer2nd mereu" 8n mod iudat" apropierea de primul" dar neoprindu'ne nii o lip din drum. Da prin a7,urd" am
reu9i ,'o faem" prima dorin freneti ne'ar fi aeea de a ne ontinua drumul ut2nd mereu impondera7ila lip 8n
are reaia e,te po,i7il 9i de,operindu'ne mereu prea tineri ,au prea 7tr2ni pentru ea.
DE :@:
Bri4it de ,u," ora9ul ,e de34luie" ,pre ,urprinderea mea" feeri" 89i a,unde ,tr3ile 9i 89i de,oper upoleleJ
ma1a3inele 7anale" a,ele fr ,til 9i pieele fr farme ,e pierd ,u7 aoperi9e no,tal1ie 9i u1uiate" u hornuri
ompliate 9i oo9i de 42nt. Bri4it de ,u," ora9ul are turnuri 9i foi9oare" tera,e 9i reneluri" pe l2n1 orni9e ,e
in,inuea3 e*entrie 9i mi,terioa,e ,ri" iar din tainie ute i37une," ne7nuii" porum7eii. Bri4it de ,u," r2ul
apare" ,pre ,urprinderea mea" 1raio,. Al7ia miloa, 9i me,hin u ap tul7ure" p2n la 1enunhi" u ier7uri
moirloa,e 13duind 1l1ioa,e ,eminii" ,e 4ede de ,u, numai o lar pan1li frumo, 9o4itoare" u ,trluiri
mereu ,him7ate" ,ua4 aAurat de 4erde. Irele pe9tilor putre3e, 8n nmol" prin apa ,eat pietrele roa,e ,ot olii
toii" de mult nu mai ,unt 4aluri 9i nu ,e mai aud pe,ru9i" dar" pri4it de ,u," r2ul ontinu , fie aeea9i 9erpuitoare
,trluire" aela9i luiu fr u,ur.
Bri4it de ,u," pm2ntul ,e de,oper" ,pre ,urprinderea mea" minunat. Bu,tiurile ,unt aurii" mla9tinile de ,marald"
munii 4iolei 9i 1heurile or7itoare. !urtunile nu ,e o7,er4" fiarele nu ,e 4d" rimele nu ,e 7nuie,. @n 2mp de
lupt e,te numai o 8ntindere enu9ie u in1enioa,e tente de ro9u nai4" un inendiu e,te numai o ,uper7 mare oranA.
Ci pe,te toate" pe,te toate ,e lea1 mereu eaa al7a,tr" alm 9i 8nre3toare" o aureol optimi,t ,e 3re9te 8n
Aurul pm2ntului" de ,u,.
Boate de aeea ne in4idia3 p,rile 9i poate totul e,te um e,te pentru pm2ntul ,e 4ede de ,u, feriit.
CAMIL
5u 9tiu e mo9tene9te ,ufletul no,tru de la prini" nu 9tiu e impondera7ile liori ame,te 8n noi ha3ardul" nu 9tiu
7uuria 9i ,uferina 8n e alam7iate retorte ne ,him7. Cuno, 8n," am re4elaia unor 8nt2mplri" ,au oameni" ,au
ri fr de are a9 fi fo,t altfel" intuie, 8ntotdeauna iudatele mele punte de ,priAin. Drama unui popor 8ndeprtat
,au 1e,tul e*emplar al unei on9tiine ,trine pot ,'mi reompun 1eo1rafia ,ufletea," pot , fie 8n 4iaa mea
epientre ale unor utremure mai ad2ni de2t o tra1edie re4r,at pe,te mine" mai definiti4e. Moartea unui
neuno,ut poate , m r49ea, mai ad2n de2t ideea propriei mele mori" niiodat 8nele,e" 9i o arte de,pre
4ia poate , 8n,emne 8n mine mai mult de2t 4iaa. Fner uneori ,'mi ima1ine3 um a9 fi fo,t" um a9 fi 12ndit"
um a9 fi ,uferit" da nu l'a9 fi itit pe Camil Betre,u. 5u reu9e,. Anii aeia de adole,en fanta,ti 9i aproape
7olna4" 2nd 8i 9tiam pe de ro,t pa1ini de roman ,au de dram 9i adueam 4iaa ,'o onfrunt u litera de le1e a
literaturii" pr,ind u repul,ie realitatea da 8ndr3nea , ,e 8ndeprte3e de u42ntul ,ri," anii aeia nu reu9e, ,
mi'i ima1ine3 fr Ladima 9i Delu Ru,anu" fr Bietro Dralla" fr Danton" fr 0le,u.
36
Am 8n4at atuni dreptatea a7,olut nu e*i,t" dar tre7uie , lupt pentru dreptatea a7,olutJ am 8n4at atuni
ade4rul ,uprem e un 4i," dar tre7uie , 4i,e3 u 8np2nare ade4rul ,uprem" 8ntr'o tradiie de intuiii
1eniale" de la el am 8n4at or1oliul 9i 7eia ree a luiditiiJ printre mirodenii ompliate 9i orientale" u el m'am retra,
,pre durero,ul 9i limpede nord.
Be Camil Betre,u nu l'am 43ut niiodat 9i mi ,e pare at2t de iudat a9 fi putut ,'l 4d 9i adole,ena mea i'
a fo,t ontemporan" um mi ,e pare at2t de iudat ,unt ontemporan u Alfa Centauri...
BOR@M0EII
.in ade,ea 9i mi ,e a9ea3 pe 7alon. :unt p,ri alme 9i 7ine hrnite" u penele pieptnate u 1riA" u iourile
,trluitoare. .in la ore fi*e" 8ntr'un fel de Ao tatio, 9i odihnitor" 8ntr'un fel de plim7are 8nainte ,au dup ma,"
8nainte ,au dup ,omn. 5imi din ,f29ierea ner4oa, a lumii nu atin1e ae,te 1raioa,e ea,ornie m,ur2nd nu
timpul" i lini9tea. P7oar perehi" nede,prii" niiodat ,in1uri" le1ai doi 2te doi printr'o uimitoare 9i aproape
dulea1 atenie" le1ai printr'o duio9ie aproape nenatural" 8i pri4e, 9i 8mi 4in 8n minte toi porum7eii are populea3
rile" 9i plan9ele" 9i 2nteele" toi ,im7oliii porum7ei are ne deorea3 ilu3iile. Cum i'am ale,E De e tomai
ae,te p,ri a,nie 9i nee*traordinare" umini 9i plaide" 1riAulii 9i lip,ite de eroi,m au de4enit em7lem ,etei
noa,tre de feriire 9i paeE 5umai at2ta dorim" numai ae,t mer, lini9tit 9i le1nat" numai ae,t 37or u efort alulat"
numai aea,t duioa, indiferenE
At2tea milenii de 37uium 9i at2tea ,eole de o7o,eal ,e pot 8nheia printr'un mi 4i, al7" printr'o fra1il 9i opa
arip de porum7elE
.in ade,ea" mi ,e a9ea3 pe 7alon 9i m la, , a,ult um inimile lor m,oar nu timpul" i lini9tea. Ci atuni"
2teodat" 8n rare ,eunde" ,uie 8n mine o umilin ald 9i 7ineftoare" larimile 9tiu" fr or1oliu 9i limpe3i" ,'mi
ur1 pe o7ra3 9i eu 9tiu reunoa9te tot e ,e poate dori porum7eii au de,operit de mult. 5imi mai uman de2t
e1oi,ta" marea lor lini9te" 8mi ,pun" 8nelepi ei e o 8nele1... Ci'mi mai rm2ne , ,per a a,emenea ,eunde , fie
8n rare" a mult timp 8n , fiu prea t2nr pentru a 8nele1e porum7eii.
C6IBAROCII
Be pm2ntul no,tru nu re," nii hiar 8n re3er4aii. Au ne4oie de un aer mai pa,ionat" fr treeri 7ru9te ,pre
indiferen 9i fri1" au ne4oie de o lim nu mai feriit" i mai ar3toare. Boate e*i,tena lor ,e lea1 de pm2ntul
,terp 9i neroditor" poate ei ,e 8nal a o ,u7lim ompen,aie aolo unde roadele refu3 , ,e rotunAea," poate
,unt oferii numai r2nii apa7ile , renune la toate elelalte daruri" poate ,untem prea 7o1ai pentru a
unoa9te hiparo9ii. Orium" oriare ar fi rima pe are 8n felul ae,ta o pltim" mrturi,e, nu'i 7nuiam 8nainte de
a'i 4edea 9i" umilit" 9tiu nu numai ei nu pot , rea, aii" i 9i aii ei nu pot fi ima1inai. E*i,t perioade 8n
are planeta 8ntrea1 4or7e9te de,pre hiparo9i 9i perioade 8n are nimeni nu ,e mai 12nde9te la ei. :unt uitai pentru
" feriite" popoarele on,ider e*i,tena lor prea firea, 9i ,unt uitai pentru " deprimate" popoarele nu mai red
8n e*i,tena lor. Dar indiferent de aura are 8i 8nonAoar ,au nu" hiparo9ii" aum ,unt on4in," nu pier niiodat" 9i
ine 9tie da nu ae,ta e,te moti4ul pentru are nii popoarele nu pier.
Cum a9 putea , 4i'i de,riuE !aei un efort 9i ima1inai'4 o flar nea1r ,u7 form de ar7ore. !aei un efort 9i
ima1inai'4 o flar de frun3e" pe are 42ntul o 8ntee9te" pe are ,e4ele pm2ntului o alimentea3 9i pe are erul
o tra1e 8n ,u," faei un efort 9i utai , 8nele1ei hiparo9ii pentru a apoi" dup e 4i,ele 4oa,tre 4or fi uprin,e de
4pile lor" , 4i'i dorii 8n 1rdinile 4oa,tre" , faei din trupurile 4oa,tre 3id 8mpotri4a fri1ului 9i u ldura 1urii
4oa,tre ,ufl2nd , 8nl3ii aerul" , faei aerul ar3tor 9i pa,ionat" de,tul de ar3tor 9i pa,ionat pentru a 8n1dui
hiparo9ii. !aei un efort 9i l,ai'4 inendiai de hiparo9i" faei un efort 9i nu 4 fie team de hiparo9i" faei un
efort 9i dorii'4 hiparo9ii" faei un efort...
37
@5 DECE5I@ !KRK CAM@:
Al7ert Camu, a ,ri, foarte puin. De altfel" 8ntr'un anume ,en, ' 9i tot mai muli frane3i 89i fa o or1olioa, in,te din
a ,u7linia aea,ta ' el nii nu e,te un ,riitor" 8n epoa 8n are literatura tindea , de4in Yo utare 9i o e*perien de
lim7aAZ" Yo anumit ordine a u4intelorZ" Camu, ,e 8np2na ,'9i in u4intele 8n fr2u p2n 8n puntul 8n are
ri1oarea ,e 8n4einea3 u ,terilitatea. D2nditor 9i ,tili,t" el e,te un la,i tin32nd , arhiteture3e re4olta" un
arte3ian 8np2n2ndu',e ,'9i anali3e3e a7,urdul. Brea 8nrdinat 8n lo1i pentru a arta modern ,'i aepte
tran,plantul" prea 8ndatorat frumo,ului pentru a filo3ofia ,'i ofere etenie" Camu, ia a,upra ,a ri,ul 9i di,perarea
elor ondamnai , urme3e numai linia frontierelor 9i are" neaeptai de nii o patrie" ,unt o7li1ai , de4in ei
8n9i9i ar. :'a o7,er4at ima1inaia romanea, 8i lip,e9te autorului de romane" 4iaa per,onaAelor 8i lip,e9te
autorului de drame" 7o1ia 9i ineditul ideilor 8i lip,e, autorului de e,euri. Departe de a fi un roman" Ciuma ,e
a,eamn mai ur2nd po4e,tirilor 4oltairiene 8n are 8nt2mplrile ,unt numai materia prim pentru rai,onneuri.
Meur,ault nu e,te un de,tin" i o atitudineJ Cali1ula" un ar1umentJ :i,if" o metafor.
Ci totu9i" e ,e 8nt2mplE
Cum ,e e*pli eletriitatea pe are o de,ar 8n noi atin1erea fierui 12nd ,ri, de el" ten,iunea pe are fieare
u42nt al lui o tran,miteE : fie 4or7a ' a9a um remara un ele7ru riti ' de meritul de a fi dat omului modern
e*pre,ia miti pe are ae,ta 9i'o utaE Brea puin" red" 9i ine*at" de altfel. Imperfet a arti,t 9i neruial a
filo3of" Al7ert Camu, rm2ne un lo 1eometri al on9tiinei moderne nu printr'o de,operire" i prin inten,itatea de
po,edat al ideilor ' idei de,f9urate u aea ,petaulo3itate pe are numai di,perarea o na9te. Ci" printr'o ,tranie
ompen,are" printr'un ,u7til Ao de p2r1hii are 89i aut ehili7rul" ontradiia dintre iremedia7ila 8n,trinare 9i
pato,ul de34luirii ei" umanitatea fr maluri i34or2t de aii fa din Camu, mai mult de2t un mare ,riitor ' ,riitorul
unei lumi.
!r prea mare entu3ia,m" Daetan Bion ,e 4edea o7li1at , reunoa," orium" da" printr'o 8nt2mplare"
pentru louitorul altei planete ,au al altui mileniu n'ar rm2ne a mrturie a omului atual de2t /tr&inul" aela 9i'ar
putea fae o idee ,ufiient de e*at de,pre lume. Bentru " 9tiind ,au ne9tiind" reuno,2nd ,au nu" ne mi9m"
re,pirm 8n atmo,fera aelui pm2nt are ,e nume9te Camu,.
CN5TEC@L @ITAT
De 3ei de ori" de nenumrate ori" ,ptm2ni 9i luni la r2nd am 4i,at aela9i 4i,. Era eea e ,'ar putea numi un
o9mar al7" un 4i, u 8n,emnele 1roa3ei a,un,e de34luindu'9i numai mie ,paima ermeti. De fapt triam nu 8n 4i,
,paima" i mult mai t2r3iu" la tre3ireJ 4i,ul nu de4enea o9mar de2t pe muhea 8n are ,e 8m7ina u realul. Totul era
nemaipomenit de ,implu. .i,am 8mi 4ine 8n minte ideea unei formida7ile poe3ii. 5u ar tre7ui de2t ,'o tran,riu pe
h2rtie" dar ,unt at2t de o7o,it 9i mi'e at2t de ,omn" 8n2t efortul mi ,e pare uria9" 9i de altfel inutil" pentru poe3ia '
ideea ' e,te prea fanta,ti pentru a putea fi uitat. Ci adorm feriit. C2nd m tre3e, in minte totul" 8n afara
mirauloa,ei idei pe are o ,imt" o ,imt p2ndindu'm de unde4a" fiind a e*i,tat 9i ontinu , e*i,te fr a eu ,
mai pot aAun1e la ea. Ci 8n primul ,omn o 4i,e3 din nou" 9i din nou renun ,'o note3" de9i p,tre3 8n mine tot hinul
nopii treute" dar aum 9i mai mult" 9i mai ad2n 8mi dau ,eama aea,t idee nu poate fi uitat" 8n,9i ,paima
de a nu o uita e,te o impietate.
Ci adorm din nou 8ntr'o 4ino4at feriire" 9i trie, 8n 4i," mai plin de2t ori2nd 8n realitate" 7eatitudinea reaiei"
lini9tea aeea fr e1al are te aoper a o ap limpede dup e ultimul u42nt al ultimului 2nte a fo,t ,pu,. Ci m
tre3e, dimineaa din nou" amintindu'mi totul" fieare ,en3aie 9i fieare ,entiment pe are 2nteul ne,ri, 9i uitat le'
a l,at 8n mine. C2nteul 8n,u9i ontinu , palpite unde4a" a,un," ,imt urmele alde pe are le'a l,at prin mine
tre2nd" urmele pe are 3adarni 8ner , nu le pierd...
E un o9mar'a4alan9" un o9mar are ,e 8ntre1e9te din o9marurile treute" un o9mar 8n lan" pentru de fieare
dat toate ar1umentele hinuitelor nopi ,e ,tr2n1 8n mine , lupte 8mpotri4a ,omnului 8n2ntat are m uprinde 9i
8mpotri4a ,entimentului " 4ai" e4a at2t de e,enial nu poate fi uitat. E un o9mar puterni 9i di,preuitor" louind
38
ironi pe muhea realului" amenin2nd mereu , ,e ro,to1olea, din 4i," pr4lind pe,te lumea fra1il feriirea 9i
,paima unui 2nte ideal 9i uitat...
LI5IA
Ori2t de 1reu mi'ar 4eni" tre7uie , reuno,- 8n ultimul timp m'am ,urprin, de mai multe ori purt2ndu'm a un om
mare. Brima oar mi ,'a 8nt2mplat 8n timp e mer1eam 8ntr'o dup'amia3 pe ,trad" u ohii pe ,u," la ompliatele
orni9e ale a,elor Lnimi nu'mi plae mai mult de2t , pri4e," mer12nd 8net" orni9ele a,elor pe l2n1 are tre
9i are" a,tfel" ,e mi9 odat u mine pe erM" a9tept2nd ora la are ,e aprind luminile 4itrinelor 9i firmele 8nep , 89i
Aoae fra1il ulorile. Mer1eam 8net" o7or2nd din 2nd 8n 2nd ohii la oamenii mari are treeau pe l2n1 mine 8n
1oan" 8nrai u pahete" ionindu',e unii de alii" 4oifer2nd fr , ,e 8nelea1 e ,pun" 2nd" deodat" nu'mi
dau ,eama um" m'am pomenit 1onind 9i eu u aeea9i 4ite3" 1r7indu'm fr , 9tiu 8notro" er2nd , mi ,e fa
lo , pot tree" nemaio7,er42nd pe e ,tr3i tre" nii da dea,upra a,elor ,e aruie, mi,terioa,e orni9e" nii e
lumini ,e Aoa de'a 4'ai'a,un,a 8n firme.
C2nd m'am oprit" a un meani,m al rui ar 8ntor, pe furi9 reu9i,e 8n ,f2r9it , ,e de,tind 9i , 8nremenea,"
eram tran,pirat de o7o,eal 9i ,paim" 8nele12nd fr , 4reau l,a,em linia are m ,epara de lumea
oamenilor mari. Am fut imediat un pa, 8napoi" dar linia aea,ta fiind" 7inenele," ne43ut" nu 4oi mai putea fi
niiodat ,i1ur am p9it 8ntr'ade4r 7ine 9i am reu9it , m 8ntor e*at 8napoi. O" mie 8mi pla 8n ontinuare
orni9ele aoperi9urilor 9i a,ta e,te" fr 8ndoial" un ,emn 7un" dar lunearea aeea 8n 1oana oamenilor mari ,'a mai
repetat de atuni 8n de dou ,au trei ori 9i" de9i de fieare dat mi'am re4enit repede" o ,tranie nelini9te a pu,
,tp2nire pe mine 9i am 8nele, nu mai pot fi ,i1ur de opilria mea. O urioa, ,en3aie de 4ino4ie m apa, 9i
nu 9tiu ,'mi po4e,te, numai mie 4ina.
O" dar nu ,e poate , nu 1,e, un miAlo de a rm2ne a9a um ,unt" 2nd 9tiu n'a9 putea ,upra4ieui ru9inii de'a
4edea opiii tre2nd 8net pe l2n1 mine 9i pri4indu'm uimii" 2nd m 8nfior 12ndindu'm ar putea 4eni o ,ear 8n
are" pri4ind ,telele" , mi ,e par numai ni9te luminie tremurtoare pe er 9i , nu aud de pe una" ne43ut" dintre
ele" r2,ul" tri,t puin" al Miului Brin.
BLOILE
5u m'am 8ndoit niiodat de ploi. Am fo,t on4in, 8ntotdeauna ploile" a 9i nin,oarea" ,unt mult mai mult de2t
eea e le'a porunit natura , fie" ,unt mult mai mult de2t eea e ele 8n,ele 9tiu ,unt. Am re3ut 8ntotdeauna 8n
ploi 9i am 8nele, dintotdeauna ploile ,unt 8n,9i ideea de li7ertate a naturii. E*i,t o preferin a oamenilor pentru
marile ploi" o preferin neAu,tifiat 8n 8ntre1ime de 7o1ia pe are ele o pre,upun" e*i,t o preferin pentru
de3lnuirea oninut 8n ele" pentru ' de 2te ori nu am rede,operit ae,t ,al4ator ade4rE ' e*i,t o preferin a
oamenilor pentru de3lnuire.
Eram" nu demult" pe ,tr3ile unui ora9 de munte" 9i era ald" mai mult de2t adole,enta 4ar 8n1duia. Aerul
o7or2,e pe,te aoperi9uri" 1reu" o7o,it 9i" 8n aea ap,are a erului prea lumino," ren1ile 8nflorite 8netau , mai
tran,mit 7uurie. Blutea 8n aer o e*tenuare pre4e,tind i37unirea furtunii. Ci re4r,area de ape a 8neput 7ru,"
e*a,perat" 8n,oit de tunete 9i fanta,tie iluminaii" 8n,oit de 1hea" ,emnat pe,te noi" u ,2m7urele 2t 7o7ul
de porum7.
Fn mai puin de dou minute ora9ul de4eni,e feeri. Mr1elele 8n1heate forma,er un ompat 9i inredi7il o4or
pe,te enu9iul a,falt 8n timp e altele 8nerau , ,e a9tearn pe dealurile u1uiate ale aoperi9urilor" 9i" alune2nd pe
medie4ala pant" ,e ro,to1oleau ' iurlilai ' de pe orni9e" 8ntr'un armoni 9i mu3ial ontrapunt. Apa nu 8neta ,
ur1 8n a,ade ele,te 9i lumina intermitent a ful1erelor ddea 8ntre1ului pei,aA ,trluiri de 8neput de lume.
5imeni nu'9i fea ilu3ii- a,i,tam la un po1rom al frutelor. 0o1ia anului fu,e,e" de,i1ur" din primul minut"
ompromi,. Ci totu9i" flutura 8n noi o 7uurie primar" aproape indeent" eram feriii tunetele tun" 9i ful1erele
ful1er" apa ,e re4ar, 9i 1rindina ade" 42ntul 7ate" nimi nu mai poate fi reinut" re1ulile au fo,t
ne,ootite 9i ordinea" at2t de firea," dat pe,te ap. Din,pre munte" flu4iile impro4i3ate pe ,tr3i adueau 7ui de
39
1arduri" rdini" ,emne ale unor" poate dramatie" ra4a1ii" dar lumea a,un, pe ,u7 pori le primea u uni4er,al
8n2ntare" oameni neuno,ui 4or7eau 8ntr'o intimitate iudat" ,e r2dea tare" ,e fredona fal, 9i de3in4olt. !emeile 89i
,o,e,er pantofii 9i" u nea,un, 4oluptate" ,e l,au uprin,e de ap" opiii ,e 7leau" neertai 9i uimii" 8n
fra1ed nmol.
...M'a npdit atuni o imen, 9i rar admiraie pentru noi" pentru 7uuria noa,tr" pentru dra1o,tea u are
8nonAuram de3lnuirea naturii" pentru u9urina u are eram di,pu9i , pltim" , ne ,olidari3m u minutele aelea
de li7ertate a elementelor. Ci eram m2ndr fa parte din mulimea 3nate 9i 7uuroa," nu m'am 8ndoit
niiodat de ploi" e*i,t elanuri nediriAa7ile" oamenii nu 4or , fie feriii 9i 7o1ai u orie pre.
I5E!A0ILA .IRD@LK
A ,pune orto1rafierea 4er,urilor are un rol poeti nu mi
,e pare mai e*a1erat de2t a ,pune frumu,eea unei
pituri depinde 9i de alitatea pen,ulei are a pu, uleiul pe
p2n3. Fn ,eolul no,tru ' 9i nu m refer numai la ultimii ani"
9i nii numai la perioada ,uprareali,t" are ar putea prea
ha3ardate 9i 8n neon,finite de i,toriile aademie '
puntuaia poe3iei a 8neput , fie folo,it a un in,trument
nu numai 8n tran,rierea liri,mului" i 9i 8n eli7erarea"
nuanarea lui. Tran,formarea orto1rafiei 8n unealt poeti
,e produe dinolo ,au dinoae de normele 1ramatiale"
prin e*e, ,au prin ne1liAare. Ar1he3i e,te un e*emplu
re4elator pentru eea e a9 numi e*e,ul de puntuaie" un
e*emplu de poet are in4e,te9te 4ir1ula u 4alori inefa7ile.
Ceretate din ae,t punt de 4edere" 4er,urile lui Ar1he3i"
mai ale, ele din Cu)inte potri)ite" denot un numr de
,emne de puntuaie" 4ir1ule 8n ,peial" mult pe,te erinele
orto1rafiei de totdeauna" 4ir1ule are aolo" 8 n te*tul
alam7iat de ,tranii retorte" dau noi nuane u42ntului ,au
u4intelor pe are le 8m7ri9ea3.
La polul opu, ae,tei ,upraliitri a ,emnelor neartiulate" ,ta eea e pare a on,titui o ade4rat mod a ultimilor
ani" renunarea" mai mult ,au mai puin omplet" la puntuaie" 8n ele mai 7une dintre a3uri" adi 8n a3urile
ade4railor poei" aea,t m,ur radial are un efet elatant de eli7erare a poe3iei" de rupere a firelor" de ie9ire 8n
lar1. :pat de 8n1rdirile lo1iei formale" 4er,ul poate , ,e ,upun 8n felul ae,ta numai lo1iei poetie"
ro,to1olindu',e 8n a,ade ,au 8nl2ndu',e a fumul de Aertf. E,te 8n un pa, ,pre purifiare" ,pre urirea de
irum,tane" 8n un pa, ,pre aerul at2t de a,pru 8n2t de4ine rarefiat" ,pre Ylumea ade4rurilor tari" aolo unde
numai frun3ele am1itoarei neputini ,unt 4e9tedeZ.
0inenele, 8n, renunarea la lo1ia formal ,e poate fae numai atuni 2nd 8n ,patele ei e*i,t materia inefa7il
are'9i poate in,titui o lo1i proprie. Da nu" renunarea la orto1rafie" adi la un ,i,tem de ,emne apa7il ,
or1ani3e3e o materie a7ia ie9it din amorf" nu e,te de2t 1e,tul prin are fra3ele ,unt l,ate , ad din nou 8n lumea
ne8n,ufleit a hao,ului. Ci" ade,ea" 1e,tul ae,ta e,te 4oluntar. Bentru 9tiindu',e poe3ia" a orie art" ine de
mi,ter" de nero,tit" de ne8nele," ,e rede penum7ra" reat hiar artifiial" poate aAuta re9terea tainei.
Renun2ndu',e la lo1ia o7i9nuit" ridi2ndu',e orie punte ,pre omprehen,i7il" alune2nd ,pre a7,urd" ,e rede
nai4 ,e 8naintea3 ,pre mi,ter.
Dar o oper de art e,te de,hi," di4er, interpreta7il" 8nflorit de ,en,uri di4er1ente" ,tranie 9i mi,terioa," nu
pentru e opa" i fiind marea ei limpe3ime ,e tran,form 8n Ao ad2n 9i mi9tor de o1lin3i" 8n art" 8n poe3ie"
a 9i 8n re,tul uni4er,ului ,piritual" mi,terul ,e reea3 nu f2nd lampa mai mi" i oferindu',e ontemplrii 9i d2nd
mereu mai mult de2t poate aea,ta primi.
40
BRIMELE TEME
Fnep de fieare dat noul an u un ,entiment foarte a,emntor elui u are 8nepeam 8n opilrie un aiet nou.
De,opr ade,ea 8n lururi" deo,e7ite prin e,ena 9i 8n,emntatea lor" ,e a,unde un nea9teptat 9i parado*al fior
uni" un fir ,u7ire are 8n mod ine*plia7il le lea1.
5iiodat 8n 4iaa mea u 1ulera9 al7 9i 7enti re1lementar nu m ,imeam mai proa,pt 9i mai la 8neputul
drumului de2t atuni 2nd 8nepeam un nou aiet. @itam toate temele fute 8n 1ra7" toate petele de erneal din
4ehile aiete" uitam opertele lor ferfeniite" etihetele lor de3lipite" mar1inile lor ne1liAente 9i literele lor 8n1rmdite la
,f2r9itul r2ndului. Fn fa 8mi ,ttea un aiet imaulat" ne8neput" pe are 8l 8n4eleam pio, 8n h2rtie al7a,tr" ale rui
pa1ini le liniam u atenie emoionat 9i le numerotam u 1riA" pe operta ruia 8mi ,riam numele eremonio,"
8nonAurat de 2rei olorai 9i 8n,oit de toate titlurile de 4i1oare- ele4" la,a" 9oala" ora9ul. Brimele teme primeau
in4aria7il nota 3ee" erau 8n1riAite" minuioa,e" urate" orete" perfete.
5u mai ,riu de mult 8n aiete u dun1 al7a,tr pe mar1ine" dar ,en3aia aeea de 8neput emoionat 9i plin de ele
mai optimi,te intenii o p,tre3 nealterat. !ieare 8neput de an m 1,e9te 1ata ,'i f1duie, totul 9i ,'i red
promi,iunile total. M hotr, , de4in ordonat" m hotr, , nu m mai la, de,uraAat" m hotr, , red
7inele 4a 8n4in1e" frumo,ul e,te mai puterni de2t ur2tul" dra1o,tea e,te mai puterni de2t ura. La fieare
8neput de an ,unt hotr2t , red 4a fi un an urat" fr pete" fr tra1edii" fr drame" un an altfel" un an nou. Fl
8mpodo7e, pio, u ramuri de 7rad 9i h2rtie de ,taniol" u luminri 9i fouri de artifiii" u primele ilu3ii. Ele ,unt
minuioa,e" entu3ia,te" a7,urde" opilre9ti" demne de nota 3ee.
COBIII
: 8ner , m 8ntor printre opiiE Ei 4in la mine fr 7nuieli ,a4ante 9i m heam 8n Aoul lor fr ,'mi ear 8n
,him7 un ompromi,. Ei ,unt frumo9i" dei nu in4idia3 frumu,eea" 9i ,unt iu7ii" dei nu in4idia3 iu7irea. Ei ,unt
laomi fr a1re,iune 9i e1oi9ti 9i mrinimo9i fr moti4. Ar fi o 8ntoarere 8n lini9te" poate.
A9 9ti re1ina al7inelor m poate aAuta ori2nd" Br2,lea el 4oini ,e 4a 8ntoare fr 8ndoial u merele" !t'
!rumo, 4a 8n4in1e 7alaurul" :f2nta .ineri e mai puterni de2t Muma'Bdurii" apa 4ie ,u,ur unde4a 9i iar7a
fiarelor poate fi 1,it. A9 9ti 4ulpile ,unt 9irete" ur9ii 7uni 9i 2inii redinio9i" p,rile au 1rai 9i aii au aripi"
,u7 pm2nt e*i,t ellalt tr2m. A9 9ti mama 4itre1 4a fi pedep,it" :ufia Ro9ie 4a fi ,oa, din p2nteul
lupului" 8mpratul e 1ol.
Cine'9i poate dori mai multE
Ci ine 9tie 2t de ,implu ar fi totul da" la aluneatul hotar al 8ntoarerii" nu m'ar 8nt2mpina ohii dilatai ai opiilor"
9optindu'mi 4or , rea, mai repede" dinolo de fluturtoarele al7e perdele p2nde9te fanta,ti 0au'0au...
5KPDRK.K5IA
Maturitatea unei ulturi ,e m,oar poate prin apaitatea ei de a na9te n3dr4ani. Termenul e,te ompromi, din
opilrie de ro,tirea prea dule" in2nd de 7a,m" dar" eli7erat din 32m7et" el poate fi de,operit fermeat preum aolo
8n 8neleptul 9i departele ,u punt de pornire. 5imi mai fa,inant de2t aea,t am7i1uitate 8ntre ne,nto, 9i
,upranatural" de2t aea,t muhie 8ntre ne7unie 9i 1eniu" de2t aea,t ompliat onfu3ie- n3dr4an ne3dra4n.
Maturitatea unei ulturi" ,puneam" ,e m,oar prin apaitatea ei de a na9te n3dr4ani. !aptul 8n at2t de t2nra
ultur rom2nea, D. Cline,u ,'a n,ut 8n urm u mai puin de un ,eol 4erifi 8n o dat iudata noa,tr
preoitate.
5u a a4ut o e*i,ten ,petauloa," da nu e,te ,petaulo, a ,ta nenumrate ore pe 3i la ma,a de ,ri,J nu a a4ut
o e*i,ten ,petauloa," da nu e,te ,petaulo, a loui pe o ,trad utremurat de tram4ai" a'i ,pa ,u7 pm2nt
un refu1iu pentru ma,a de ,ri,.
41
53dr4nia lui nu ine de fa7uloa,e 8nt2mplri" n3dr4nia lui e un1hiul din are 8nt2mplrile ,e 4d fa7uloa,e.
53dr4nia lui e o ontinu" fra1ed de,operire a lumii" 8n are 7alta ,e umfl de pe9te 9i 43duhul de p,ri" 8n
are o 7roa,'e,toa, e,te depo3itara ,eolelor prin are a treut 9i opiilor 8n nen,ui li ,e dau miro7olante
,faturi. 53dr4nia lui e,te inefa7il" e,te a un nim7 pe are 8l 8mprumut lumii 8n lipele 8n are o pri4e9te" pentru a
o 4edea mai frumoa,. Boate nu e,te de2t un miAlo de aprare" a,emenea eii 8n are ,e a,undeau 3eii
tre2nd printre muritori. YTotdeauna profeii 8narmai au 8n4in," iar ei de3armai ,'au pr7u9itZ" ,rie 8neleptul
Mahia4el" 9i nu 9tiu da 8n 4itoria lui D. Cline,u n3dr4nia nu a fo,t o arm" 9i nu 9tiu da maturitatea unei
ulturi nu ,e m,oar prin numrul profeilor ei 8narmai.
:OM5@L
Iat" 8n nu definiti4" 8n u9or re4er,i7il" ,omnul m a9teapt mereu" u o 8nduio9toare on,tan. Da ,ufr ,au
da nu pri4e, 8n Aur" da lupt ,au da tre ,ur232nd" da nu 8nele1 nimi ,au da 8nele1erea m aoper u
rnile ei niiodat 8nhi,e ' ,omnul m a9teapt la fel de primitor. Totul ,e ,him7" totul ,e mi9" totul di,pareJ nu
putem tree de dou ori pe aela9i drum 9i nu ne putem ,lda 8n aela9i flu4iu de2t o datJ florile mor" frun3ele ad"
ar7orii ,e u,uJ 42ntul alune" apele ur1" munii ,adJ numai el" numai el m a9teapt mereu" ne8ndoielni" e1al.
Cu nimeni nu am relaii mai ,tranii- de nimeni nu mi'e at2t de fri 9i nimeni nu m fa,inea3 a,tfel. Ci totu9i" da
m 12nde, 7ine" fria e,te mai mult o preAudeat. !ria de el nu i34or9te din mine" din mine i34or9te dorul"
no,tal1ia lui. !ria mi'a fo,t ,dit de alii 8n ,uflet ' prinii 9i 8n4torii mi'au ,pu, tre7uie , m tem de el" mi'au
,pu, nu tre7uie , m la, fermeat de el" mi'au ,pu, tre7uie , lupt 8mpotri4a lui pentru alturi de el lupt
moartea.
Au dreptate pro7a7ilJ ori2t ar prea de iudat" prinii au 8ntotdeauna dreptateJ dar e 4oluptate , nu'i a,uli
,ftuitorii" e 4oluptate , nu'i re3i" , 9tii orie ,'ar 8nt2mpla ,omnul te a9teapt mereu" ne,him7at" neintimidat"
ne9o4ielni" e1al. Iat o ertitudine.
Tot e nu 8ndr3ne, , 12nde, pe,te 3i" tot e ,e ,pune 8n mine prea 4iolent pentru a'l reunoa9te" tot e nu am
uraAul , iu7e, ,au , ur, pe,te 3i" 8nflore9te 8n ,omn 9i re9te fanta,ti" ,e reali3ea3" e*i,t 8n ,omn. Dintre
8nt2mplri ireale 9i onirie a4enturi" m de34lui" a,tfel" 8n faa mea" eu" ea real" mai ade4rat de2t 8n tre3ie" mai
8nrat de nuane" mai e*at. E,te uneori o dema,are ,e4er 9i o plut" plutitoare ,urpri3 alteori. Durero, ,au
nu" 4i,ul e,te ea mai profund meditaie a mea a,upra mea.
O" ar fi de,tul , ni ,e ,pun 8n moarte 4om putea 4i,a" pentru a a9tepta moartea u 4oluptate" pentru a a4ea
no,tal1ia ei. Am 9ti e de,tul , murim pentru a tot e n'am 8ndr3nit , 12ndim" , reunoa9tem" , iu7im" tot e
nu a fo,t" , ,e reali3e3e" , e*i,te" , ,e 8nt2mple. Am 9ti e de,tul , murim pentru a ne putea retri 4iaa 8ntr'o
4er,iune re43ut" ideal.
@LTIMA .ICTORIE
!aptul omenirea nu a uitat 8n 3iua de na9tere a lui 5apoleon e,te una dintre frapantele iudenii pe are
omenirea 9i le permite. :'au 8nt2mplat at2tea pe ae,t pm2nt 8n ultimii $## de ani" at2ia tirani 9i at2ia ueritori ne'
au o7li1at , nu'i uitm" 8n2t 5apoleon a rma, departe 9i opilro, a Ale*andru Maedon" 8n2t amintirea lui nu
8ntree 8n ,emnifiaie un romanti 9i re4erenio, apriiu.
Marile lui 7tlii numrau mai puini mori de2t 7om7ardamentele" numai" ale o7i9nuitelor noa,tre r37oaie mondiale.
Marile ,ale 4itorii ne mai 8nfioar. !aptul un 1eneral preoe a reu9it , ,e ure pe tron nu mai poate de,i1ur ,
ne epate3e ' pe tronuri infinit mai puternie ,'au urat de atuni 3u1ra4i 9i diaoni" 8n 7ine a 9i 8n ru" mreia lui
0onaparte nu e,te de natur , uimea, ae,t ,f2r9it de mileniu.
Ci totu9i e*i,t 8n de,uetul 7a,m napoleonian un punt tul7urtor 9i a,t3i" o ran are e*pli 8n patimile
de3lnuite 8n Aurul ei 9i are 8mpiedi 8n pe marele or,ian , trea din ontemporaneitate 8n i,torie. Re,orturile
ae,tei atualiti" um ,e 8nt2mpl ade,ea" nu in de per,onalitatea 8mpratului" i de felul 8n are ea e,te pri4it.
42
Dup $## de ani" proe,ul lui 0onaparte nu e,te la,at 8n" pentru dup $## de ani frane3ii 8n nu ,unt 8n ,tare
, alea1 8ntre patrioti,m 9i li7ertate. 5apoleon repre3int 1loria ma*im a !ranei ,tp2nind Europa 9i n3uind la
hotarele antielor imperiiJ 5apoleon repre3int lip,a elor mai elementare li7erti" totala lip, a demoraieiJ
5apoleon repre3int numele re4oluiei 1olit de ,en, 9i 8ntor, 8mpotri4a re4oluiei.
Ce parado*al 4ia de 4eiG 5apoleon e,te 4iu prin lupta are nu 4a 8neta niiodat , ,e dea 8ntre 1lorie 9i li7ertate"
iar 1raie unei iudate 8nlinri a ,ufletului popular 9i 8n aea,t lupt 5apoleon reu9e9te mereu" 8n entu3ia,mul 9i
tri,teea 1eneral" , 8n4in1.
TRA5DA!IR@L
A9 putea ,'i imput ' um ,e o7i9nuie9te ' ,pinii" ,au ' um ,e o7i9nuie9te ' a9 putea ,'i laud 8nelepiunea de a ,e
apra. Dar ,pinii lui 8mi ,unt indifereni. Culorile mldiate mu3ial 8n nuane 9i 8nflorirea mi,terioa, mereu ar tre7ui ,
m e*ta3ie3e. Dar frumu,eea trandafirului nu atin1e 8n mine larimile. De,folierea 8n,9i" ,u7lima de,trmare" nu m
8n1enunhe prin 1in19ia" i prin li7erul ei ar7itru. Ci totu9i" de,prinderea" pe r2nd" a petalelor e,te poate el mai
8nltor dintre 1e,turile de are ,e ,imte 8n ,tare natura... Mai frumoa, de2t aea,t renunare e,te numai ideea de
a renuna.
Fnainte de a aprea o7o,eala" 8nainte de a ,imi 43duhul dea,upra apului 1reu 9i dra1o,tea pm2ntului ,l7it o
lip" 8nainte a prima al7in , trea fr a ,e opri 9i primul 42nt , trea fr a 8ntoare apul" trandafirul renun.
O demnitate 8nordat p2n la or1oliu fae , piure" una 2te una" pline de ,trluire" petalele" fae ,'nhid"
neofilite" una 2te una" pleoapele.
E un refu3 al 8m7tr2nirii fr e1al" pentru " dintre toate 4ieuitoarele l,ate de Dumne3eu pe pm2nt" trandafirul
,in1ur nu 8m7tr2ne9te" i moare.
Refu3 a,tfel 8n,e9i le1ile firii" ,trluindu'9i umplita am7iie de a nu primi moartea" i de a 9i'o oferi" de a p2ndi ea
mai plin dintre lipele 8nfloririi" lipa 8n are orola e,te aproape a niiodat de ma1ia ,fer" pentru a tree dinolo
7ru,.
Cine 8ndr3ne9te ,'l AudeeE Cine are dreptul ,'l laudeE Cine l'ar putea urmaE Ci de fapt ine e,te ae,t animal u
petale" aea,t pa,re u 1himpi 9i parfum" alturi de are 8mi ,un 8n urehi or1olioa,ele u4inte ale lui Ciero- YCu
,i1uran mie mi ,e 8n1duie 9i mi ,e 4a 8n1dui 8ntotdeauna , m 8n1riAe, de demnitate 9i , di,preuie,
moarteaZ" alturi de are 8n12n mereu YCu ,i1uranZ...E
.ARK ' LA :!NRCIT@L L@I 5OIEM0RIE
E,te nelini9titor. E,te o ldur 8n are nu poi a4ea 8nredere. E,te a 9i 2nd i ,'ar da deodat o ,ptm2n de
opilrie- um , te 7uuri de ea 2nd 9tii nu e de2t o ,ptm2n 9i nu 9tii de e i ,'a datE 5e pre1ti,em , ne
fie fri1" pre1team u9i 8nhi,e" teri alde" impermea7ile" 9i ne plim7m fr fular" printre mormane 32m7itoare de
frun3e" treem prin lumina mieroa, mirai 9i ,t2nAenii de 7un4oina elementelor. 5u ,'ar putea ,pune nu'i plut.
5oi dori,em" noi eru,em" noi implora,em" noi pretin,e,em aea,t ldur pe are o ,tr7atem aum mirai de
nea9teptata ei 8ndeplinire" de ,urprin3toarea treere de are ne 7uurm. Munii" iat" ,unt 8n ,enini 9i drumurile
,pre ei frumo, ae,i7ile" erul" at2t de urat" apa7il de uru7ee" i1nile 42nd" a prim4ara" 4iolete" 9i ilu3iile
noa,tre ,tau 1ata , 8nflorea, a doua oar.
Totu9i nu. E,te nelini9titor. Blute9te 8n aer pre,imirea nu dorinele noa,tre au delan9at inredi7ila 4ar"
unde4a" ne7nuit de noi" ,'a de,f9urat un atali,m ale rui urmri nu le unoa9tem 8n 9i are" 8n treat" a
n,ut ae,t parado*al anotimp.
Blute9te 8n aer pre,imirea a a4ut lo e4a ne8nele, de noi" implaa7ilele le1i ale firii nu ,'au ,him7at" i au
de4enit mai di7ae" aea,t ldur e,te poate o ur, a fri1ului. Cine poate 9tiE
43
Cine poate 9ti de unde 4ine 4ara aea,ta iudat 9i" mai ale," de eE Orium" e t2r3iu. B,rile au pleat" frun3ele nu
mai ,unt pe ren1i" noi ne o7i9nui,em. Cine poate 9ti de e ni ,e ofer 9i e 4rea de la noiE Bentru nu" nu e po,i7il
, fie numai un tru" o i1no7il 8nerare de a 8mpiedia 4enirea marilor 3pe3i.
5OABTEA" 5OBOILE
Atuni" de mult" la faerea lumii" de,pririi 8ntuneriului de lumin Dumne3eu i'a 8nhinat 8nt2ia 3i. Era un oma1iu" o
ad2n reunoa9tere a mritei nopi" 1e,tul de a rea un ,oare pentru a'i pune a,tfel ei hotar. Era un tandru 1e,t pe
are Dumne3eu nu a 8nt2r3iat ,'l fa. I34or2nd din 8ntuneri" a9trii au fo,t reai nu pentru a di,tru1e 8ntuneriul" i
pentru a pune 8ntuneriul 8n lumin. Be tremurtoarea linie" niiodat ,i1ur" dintre ele" ,e n9tea parado*ul 9i
frumu,eea.
5oaptea e,te uni 9i fr hotar" nopile in din amur1 p2n 8n 3oriJ noaptea e,te e1al u ,ine 9i 4e9ni" nopile
re, 9i de,re, a ni9te aromate apeJ noaptea e,te fr 1la, 9i ,in1ur" nopile 2r2ie de 1reieri" f2lf2ie de lilieiJ
noaptea e,te mat" nepopulat" ,trin" trufa9" nopile ,trlue, de ,tele 9i ,e la, 4oluptuo, ,tp2nite de lun.
5e 8n,pim2nt noaptea- 12ndul pornit nu aAun1e niiodat la aptul ei 9i niiodat nu ,e mai 9tie 8ntoare. 5e
8n,pim2nt noaptea- 2nteul pornit nu ,e mai aude'n afar 9i nu are ine ,'l a,ulte aolo.
Rotindu',e din marea 9i nemi9ata noapte" ,oarele taie 1raioa,ele" tremurtoarele nopi. Ciudata 8mprire e,te la fel
de iudat re4er,i7il ' 8n ele din urm ,uma nopilor ,e tran,form 8n noapte.
5opile ,unt u tei ,au u rini" nopile ,unt u ulie 8n1u,te ,au u fa,inante 7ule4arde pu,tii" nopile ,unt u
mturtori de ,trad" u tretori rari" u dude pe a,falt" nopile ,unt u 4i,uri" nopile ,unt u lun... Ci 4or fi u lun
mereu" pentru " din teama de a nu ,upra marea noapte" nu 4om renuna niiodat , pri4im 8ntuneriul luminat.
T@RI:T@L
De um 7ate 1on1ul primilor mu1uri" de um 8ndr3ne9te
iar7a , 8nale apul" ,tr3ile lumii ,e umplu de 4aluri
de3orientate 9i tumultuoa,e de turi9ti. 5ordiii 4or , 4ad
Mediterana 9i orientalii Oidentul" ei e trie, printre
muni aut ,tepele 9i ei e au re,ut printre pduri '
inuturile ,terpe" amerianii ,e pa,ionea3 de Europa"
europenii au no,tal1ia Afriii. O mi1raiune anual a
popoarelor ' delan9at de i37unirea primelor frun3e 9i
,tin, o dat u ofilirea 9i derea lor ' r,ole9te 9i arun
8n fe7r 1lo7ul 8ntre1. 5u ,'ar putea ,tudia u ade4rat
p,iholo1ia omenirii din aea,t a doua parte a ,eolului
dou3ei" fr a mini" fr a anali3a ae,t fenomen. Dar
e,te urio, um lururilor 1ra4e le plae , ,e de1hi3e3e 8n
haine fri4ole pentru a nu fi luate 8n ,eam. Departe de a fi
,ootit o pro7lem 9i'un ,imptom dramati al epoii noa,tre"
turi,tul e,te per,onaAul ondiment al filmelor 4e,ele"
per,onaAul ridiol" ,uperfiial" 8n 4e9ni 9i ,tupid 1oan.
Ceea e nu e,te ine*at" dar e,te prea ,implifiator pentru a
mai putea fi ade4rat.
De e ltore, oameniiE Cei e rm2n aa, 8i pri4e, pe ei e 4in u ironie" u ,uperioritate" dar u in4idie. De e
ae9ti oameni" ade,ea aproape 7tr2ni" are mune, un,pre3ee luni pe an" ,e 1r7e, 8n ea de'a dou,pre3eea
, ,e 8n1he,uie 8n auto7u3e ,au limu3ine" ,au 8n a4ioane" ,au 8n trenuri" ,'9i de,pahete3e 9i ,'9i 8mpahete3e
7a1aAele" , ,e preipite" , ,e a1ite" , ,e ener4e3e" , ,e e*ta3ie3e" prefer2nd ae,t iure9" uneori dia7oli"
odihnitoarei" idiliei 4aane de altdatE Bentru a unoa9te lumea redeiE Dar e de,tul , pri4e9ti 1rupurile
44
ompate m2nate 8n 1ra7 de 1hi3i pliti,ii prin ,lile mu3eelor" reu9ind , aorde 2te o Aumtate de minut operelor
ele7re 9i 2te un minut 8ntre1 apodoperelorJ e de,tul , pri4e9ti auto7u3ele u aer ondiionat tre2nd 8n 4ite3 pe
,tr3i 8n timp e un 1hid ama7il ' 8n arne 9i oa,e ,au" 9i mai 7ine" meani ' 8n9ir numele monumentelor pe l2n1
are ,e tree ' e de,tul , pri4e9ti u atenie turi9tii pentru a'i da ,eama lumea pe are o ,tr7at nu e,te mo7ilul
1oanei lor. :unt ,tupi3i" ,uperfiiali" ridioliE De,i1ur" dar fr a el 8n,u9i , 7nuia," turi,tul e,te deintorul unei
formule de feriire. O lun de 3ile pleat din lumea lui 9i neinte1rat" 9i fr dorina de a ,e inte1ra" altei lumi" el e,te
,tupid" ,uperfiial" ridiol" dar neimpliat 8n nimi" el 89i uere9te ' pentru o lun de 3ile ' ,tarea edeni de ,petator
a7,olut al unor ur2enii 9i frumu,ei are nu'l pot atin1e.
:upu, un,pre3ee luni le1ilor imua7ile ale lumii ,ale" 8n luna a dou,pre3eea 89i permite , trea pe l2n1 le1i are
nu pot aiona 9i a,upra luiJ nu numai nu mai tre7uie , ,e ,upun" dar nu mai tre7uie nii hiar , ,e
r34rtea,J e,te li7er fr a li7ertatea ,'l mai intere,e3e 8n 4reun fel. Blerile ,eamn unei ,inuideri
re4er,i7ile" unui refu3 de a mai tri" un refu3 limitat la trei3ei de 3ile.
Cei e rm2n aa, 8i pri4e, pe ei e 4in u ironie" u ,uperioritate" dar u in4idia de a nu fi atin, un ,tadiu at2t de
ele4at al nefiinei.
ACE:TE !LORI DAL0E5E
5ii nu 9tiu el puin um ,e nume, ae,te flori inten, 1al7ene" u petale ree 9i 8n1he,uite una 8ntr'alta p2n la a
,e a,unde reipro" reali32nd doar o a7ia rotunAit ,fer fremttoare" a,emenea ,ferei nelini9tite a poalelor
apretate" ,tr2n,e rotund 8n 7r2u 9i fo9nitoare 8n mer,. Au uloarea 4iolent a 1l7enu9ului 8n ultimele lui ore a,te"
uloarea ,oarelui oprit pe 1rania dintre tr2muri a , poat fi pri4it 2nd trimi2ndu'9i dinolo ra3ele p,trea3 pentru
noi pa,ta 1roa," portoalie" la,i4 are nu luminea3 i 8mpodo7e9te erul" are nu di,tru1e 8ntuneriul" i 8l
nuanea3 9i 8l fae mu3ial. Au miro,ul 8neptor de han1i 1tit , mear1 duminia la 7i,eri" miro,ul aela are
due 12ndul la 7u,uio 9i la im7ru" la m1heran 9i la i3m deodat" are aminte9te rne9te de 7utrie de 4ar 9i
de haine de ,r7toare 8ntr'o dule onfu3ie" miro,ul aela a2tor 9i 7i,erio," 8n aela9i timp. El nu e,te numai al
florii" i" 8n e1al m,ur" al frun3elor" al frun3elor a,uite are freate 8n palm eli7erea3 i3ul ptrun3tor de
,udoare" mai mult de2t 4e1etal" al frun3elor inulte 9i de3ordonate a frun3ele 7uruienii" ur2nd 8n1u,te 9i
8n1he,uite" 8n4ol7urate 9i ,l7atee" p2n la 12tul florii unde" reule,e" ,e opre," l,2nd , ,e 8nale o linie ele1ant
9i aproape 1in1a9 8n,pre ,oarele re.
De fapt mi'ar fi foarte 1reu , ,pun e m lea1 de aea,t floare 1al7en 9i are dintre farmeele ei" delan92ndu'
,e" de,hide 8n mine trapa emoiei. E,te ,i1ur" 8n," 8ntre ea 9i mine e*i,t o 8nrudire de ,u7,trat" prin nimi
o7,er4a7il 8n afar" dar are i37une9te" u 4iolena ,entimentelor refulate" 8n no,tal1ia aut are m rne9te 8n
preaAma ei. E,te ,i1ur floarea aea,ta rnea, r,ole9te 8n mine amintiri dinainte de na9terea mea" ima1ini
dintr'o alt 4ia pe are am trit'o 9i am pierdut'o din memorie" dar ale rei elemente ,unt totu9i 8n ,tare" 2nd 8mi
ie, iar 8n ale" , le reuno,. .d" pri4ind'o" imitire u pruni rtii printre rui 4e1etale ,emnate pe deal" p2raie"
tra4er,ate de puni ,2r2itoare" ur12nd idili prin miAloul ,atelor 4ineii" ire3i 8napoindu',e lopotitoare 8n ,ear"
ima1ini e*ate" onrete" olorate u 3ei de amnunte 9tiute pe de ro,t" ima1ini intime ale unor realiti pe are nu le'
am 43ut niiodat. Ae,te flori 1al7ene m r49e, 9i m 8n4luie" pentru 8mi adu aminte de lururi pe are nu
le'am trit ' u o a,emenea auratee" 8n2t 8nep , m 8ndoie, da nu le'am trit u ade4rat ,au numai mi ,e
pare nu le'am trit. :au poate ae,te flori 1al7ene nu ,unt de2t ontatul miraulo, 9i de nee*pliat dintre
memoria mea 9i memoria prinilor mei...
Fmi pare ru nu 9tiu , 4 ,pun um le heam" pentru a le uta 9i a le reunoa9te. Dar ine 9tie da nu e mai
7ine" pentru ine 9tie da nu fieare om are o alt anten ,pre ,atul definiti4 pierdut...
5IMIC MAI OME5E:C
5imi mai omene, de2t nee,itatea noa,tr de a parela infinitul" de a tra1e hotare 9i 1arduri" de a 8mpri hao,ul
8n uni4er,uri" 9i uni4er,ul 8n 1ala*ii" 9i 1ala*iile 8n 2mpuri ma1netie ale planetelor" 9i planetele 8n ontinente" 9i
ontinentele 8n imperii" 9i imperiile 8n ri" 9i rile 8n inuturi" 9i inuturile 8n Audeene" 9i Audeele 8n ,ate" 9i ,atele 8n
45
uri. 5imi mai omene, de2t nee,itatea noa,tr de a parela infinitul" de a delimita uniti 9i ,u7uniti" de a
8mpri timpul 8n ere" 9i erele 8n milenii" 9i mileniile 8n epoi 9i epoile 8n 4eauri" 9i 4eaurile 8n deenii" 9i deeniile 8n
ani 9i lumi" 9i lunile 8n ,ptm2ni" 9i ,ptm2nile 8n 3ile" 9i 3ilele 8n ore" 9i orele 8n minute" 9i minutele 8n ,eunde. !a
de hao," ne ,imim ne4olnii 9i in,i1nifiani" ople9ii 9i anihilai de dimen,iuni" 8n timp e 8n urtea noa,tr" 8n ,atul
no,tru" 8n inutul no,tru putem a4ea importan" putem fi uno,ui 9i ,timai" putem fi luai 8n ,eamJ fa de timp ne
,imim mii" efemeri" ine*i,teni" 8neai 8n imen,a moarte din urma 9i din faa noa,tr" do7or2i" di,tru9i" 8n1ropai 8n
nefiin" 8n timp e ,eunda" minutul" 3iua" ,ptm2na ,unt mii pe l2n1 noi" 8n timp e anii hiar 8i putem pri4i u
,uperioritate de la 8nlimea deeniilor are ni ,'au reparti3at.
Butem fi m2ndri de fieare lip uerit" putem ,r7tori fieare an nou a pe o 4itorie" a pe o nou feud" ne
putem 7uura pentru eea e e,te aum" pentru faptul n'am murit 8n anul are a treut 9i" da a4em noro" nu
4om muri nii 8n el are 4ine" n'am fo,t ei mai neferiii dintre oameni 9i u puin 9an, 4om putea fi 9i mai puin
neferiii" 8n 4iitor" 9i a9a mai departe" 9i a9a 2t mai departe" 8n felul ae,ta 8n,e9i ,peranele ,e parelea3 deent pe
m,ura unitilor de timp rora le re4in 9i nu 4om ,pera de la un an eea e 9tim putem ,pera e4entual de la un
deeniu" 9i nu 4om pretinde unui deeniu eea e 9tim n'au putut , reali3e3e ,eole" 8n felul ae,ta de4enim
8nelepi. 5imi mai omene, de2t 8nelepiunea. 5imi mai omene, de2t 8nelepiunea u are ro,tim YLa muli
aniGZ.
DE:BRE Y:OARTA CI .IITOR@L BOEPIEIZ
C2nd mi ,e 8nt2mpl , fiu 8ntre7at e red de,pre Y,oarta
9i 4iitorul poe3iei 8n ,oietatea modernZ" mi ,e ,u1erea3
par" din 8ntre7are 8n" 7la3ata 8nelepiune potri4it reia
tre7uie , reunoa9tem nii poe3ia nu mai e,te e era '
eheiG ' pe 4remuri. Da aea,t ,entimental in,inuare nu'
9i 1,e9te eou" intero1aia poate fi tran,ri, mai ere7ral
9i mai di,tant ' 9i atuni ,e poate 4or7i dot de,pre ri3a 9i
deadena poe3iei.
Fmi 4ine de fieare dat , 32m7e, 9i de fieare dat
r,pun,ul meu amu3at pare e*e,i4 9i teri7il. 5u 8ner ,
epate3 8n,- eu 9tiu nu numai poe3ia nu 8netea3 a3i de
a fi" i ea a7ia 8nepe u ade4rat , de4in. Ori2t ar
prea de parado*al" ,eolul no,tru e,te el e a onturat
noiunea de liri,m" de,prind apele poe3iei de u,atul
pro3ei" adu2nd 8n prim'plan inefa7ilul" alun12nd din templu
po4e,tirea rimat" introdu2nd le1ea ,uprem dup are a
fae poe3ie 8n,eamn nu a ,pune" i a ,u1era.
Dar 32m7etului meu i ,e r,punde u 32m7et- toate ae,tea nu au nii o importan" poe3ia di,pare nu pentru nu
mai are for , tria," i pentru nu mai are unde triJ 8n arta modern" indu,triali3at" automati3at" nu i ,'a
reinut nii un lo.
Detete3 din nou preAudeata. R,p2ndita preAudeat are ne 8n4a apoalip,ul tehnii,t ,e apropie" 8 n
ur2nd uni4er,ul populat u ro7oi nu 4a mai a4ea ne4oie de oameni 9i" 8n orie a3" nu de oameni are , itea,
poe3ii" 8n o preAudeat 8n are nu m ,imt 8n ,tare , red. 5u red a,t3i ite, poe3ie mai puini in9i de2t la
8neputul ,eolului ,au de2t 8n ,eolul treut. Da a9 fi mai optimi,t" a9 putea demon,tra " de fapt" ite, mult
mai muli" tiraAele fiind mai mari 9i adrul tehnii,t amplifi2nd" prin reul" ,etea de alte4a. Cum nu ,unt 8n,
optimi,t" o7,er4 doar apariia loomoti4ei u a7ur a on,tituit 8n ohii omului din po9talion o r,turnare de 4alori
mai mare de2t 37orul ,pre lun 8n ohii omului din a4ionul ,uper,oniJ " dei" a 4or7i de,pre ,eolul no,tru a
de,pre o epo minunat 9i mon,truoa, 8n are toate 4ehile 4alori di,par pentru a fi 8nlouite u altele" ,trutural
deo,e7ite" mi ,e pare nemoti4at 9i infantil. Ori2t de moi o4oare am produe" nu 4om putea renuna la iar7J ori2t
46
de 8nali 312rie'nori am on,trui" nu 4om putea tri fr pi,uriJ nu 4om renuna la ,oare pentru lmpile de uar 9i
tran,parentele pi,ine nu 4or 8nfr2n1e no,tal1ia tul7urei mri.
.er,uri" ,unt on4in," ,e 4or iti 9i pe lun" dediate pro7a7il" pm2ntului" 9i m'a9 a4entura hiar , pre4d ele
4or fi mai puin tri,te" pentru pro7a7il" de aolo pm2ntul ,e 4a 4edea mai frumo,.
@5ICITATEA
Re4i,tele 9i 3iarele 9i'au de,frun3it pdurile de h2rtie 8n fo9netul numelui lui 0le,u. A42ntat ,au no,tal1i" u42ntul
,riitorilor i ,e 8nhin" reuno,2ndu'i" 8n ,emn de oma1iu" uniitatea. 0io1rafia lui" aea,t apodoper" u
intran,i1ena ei aproape ,inui1a9" u fanta,tia ei liniaritate" e,te prileAul unor meditaii la ,f2r9itul rora pe ,olul
moralitii a7,olute 0le,u e,te l,at de fieare dat ,in1ur. Brintre at2tea mari per,onaliti am7i1ue 9i
ner7dtoare de ompromi, ale i,toriei" 4iaa lui" u nii o ,eund a,un," u nii o ,eund ,oliit2nd di,reia ,au
8n1duina" nu ofer 9an,e de omparaie. Ci nimeni nu o7,er4 um uniitatea" ,uprem elo1iu" e,te pentru 0le,u
ea din urm" ad2n" 8nfr2n1ere.
El e,te prototipul. 5u'l ,r7torim a ,riitor" ,au a i,tori" ,au a om politi. 5u e,te pentru noi doar erou ,au martir.
El repre3int etalonul de platin al on9tiinei noa,tre naionale" el e,te" pentru i,toria rom2nilor" 8n,9i ideea de
i,torie.
De,tinul lui nu ,pre uniat a,pira" i ,pre apul de ,erie. Brin tot e a fut" 0le,u a fo,t un 8n4tor 4r2nd , ,e
tran,mit nealterat 9i multipliat prin 1eneraii" i,toria 8n,9i folo,ind'o a pe un in,trument de eduaie 9i 8n4tur.
Rma, uni" de,tinul ,u ,e reali3ea3 pe alte oordonate de2t ele dorite p2n la delir" pe alte oordonate" mai
,trluitoare" dar mai fr ,peran. Tra1edia lui 0le,u" po,tum" piur din uniitatea ,a.
A4em ne4oie de 0le,u 9i 0le,u are ne4oie de noi. Duhul lui infle*i7il 9i nelini9tit 89i aut fr odihn"
fremttor" eoul. A4em ne4oie de 0le,u 8mpotri4a tuturor aelora are 9i'l aminte, doar de pe 7annote.
ORAC@L TOBIT
Fmi plae ' u o plere tul7ure 9i oareum 4ino4at" um ,unt 8ntotdeauna plerile ne8nele,e 9i ne8mprt9ite de
alii" 8mi plae u 8n4er9unare ora9ul 8n mie3ul de 4ar. 5u'mi fae 7ine. A,faltul lui 8ntuneat 9i moale" in,inuantJ
lumina lui rud" fr menaAamente" dema,atoare" 7uuroa, de a de,operi 9i ur2i totulJ aerul lihefiat Au2nd
8n9eltor pe o7iete" di3ol42nd muhiile" f2nd ontururile de ne8nele,J ldura pr4lit a o po4ar pe re9tete 9i
umeri" mrind 1ra4itaia" 8ner2nd , ne ,tri4ea, de pm2nt ' fieare or 9i fieare pri4eli9te 8mi fae ru" 8mi pune
piedii" mi ,e at2rn de 1e,turi" mi ,e a1a de pri4iri. Ci totu9i" 8mi plae u 8n4er9unare 4ara ora9ului" 8mi plae ,
rm2n pe ,tr3ile 8nin,e de aniul 9i 9tampilate de pa9i" printre tretorii rnii de ldur" di,ut2nd de,pre
onedii" pleri 9i 8ntoareri" printre tretorii prea 7ron3ai" ei 8ntor9i de la mare" ,au prea al7i" ei e ,e 4or due
aoloJ 8mi plae , m ,treor printre no,tal1iile lor dup roarea muntelui 9i 4oluptatea 4alurilor 9i , nu dore,
nimi" , rm2n" , re3i,t" , 9tiu 8ntre trupul meu epui3at de aniul 9i ora9ul torid ,e 8mplete, ,olidariti 9i
,en3aii omune" 8mi plae , 9tiu ne topim 9i ,uferim 8n aeea9i m,ur" ne lihefiem 8mpreun" urm 9i
o7or2m aeea9i ur7 a e*a,perrii" ne 7uurm la fel de armi,tiiul 8n,errii.
Atuni" 8n nopile tran,parente" ,u7 ,telele elip,ate de luminile 7ule4ardelor" ,u7 Calea Laptelui" um7rit de lpto,ul
neon" 8n timp e a,faltul 9iroind de altrui,mul ,tropitoarelor ,e ufund 8ntr'un ,omn animali aproape 9i la,i4" trie,
alturi de ora9ul 8nfrumu,eat de in,omnie un ,entiment de 4oluptuoa, 9i nedefinit 4itorie.
Fmi plae ora9ul 8n mie3ul de 4ar" ora9ul ondamnat la aniul" ora9ul topit" are m hinuie 9i ,e la, hinuit" are
m de31u,t 9i m fae ,'l admir" ora9ul alturi de are rm2n u 8np2nare 9i u am7i1ua m2ndrie pe are i'o
d 8ntotdeauna ,olidaritatea u o ,uferin.
47
ECO@L
Fn art" mai mult de2t 8n alte domenii pro7a7il" i,toria
de,rie ur7e a,emntoare. E*i,t 1e,turi are ,e
aminte, la di,tan de ,eole 9i ohi are ,imi te'au
mai pri4it din alte milenii. E*i,t arti9ti are 89i dau m2na din
me9te9u1uri 9i infernuri diferite 9i ,pirite are ,e 8nt2lne,
fr , ,e 7nuia, mar. :unt epoi ne1ate de epoile
urmtoare 9i rora le r,pund u admiraie 4eauri
ne,perat de t2r3iiJ ,unt per,onaliti onte,tate de urma9i
rora li ,e 8nhin u fanati,m ,trnepoii. Ca 8ntr'un Ao
de'a 3drniia" un mare merit poate de4eni u,ur" 9i
defetul ru9ino," ,tranie frumu,ee" pentru a o ,ut de ani
mai t2r3iu o nou r,turnare a 12ndului , re8norone3e
ideile pe are le ,ili,e , a7die.
Arta 7i3antin" numai durere 9i ,pirit" numai tran,enden
9i aur" di,preuie9te ,au i1nor antihitatea formelor
perfete" 4olumelor ehili7rateJ Rena9terea u 8n1eri
32m7itori 9i madone rnoa,e arun ,pre lumea p12n o
punte pe dea,upra artei Y7ar7areZ" a 0i3anuluiJ El Dreo o
4a ontinua pe aea,ta pe,te apul olo9ilor \uattroento'uluiJ Rodin 4a prelua mo9tenirea Rena9teriiJ autorul
p,rilor mia,tre 4a ,pune- YMihel'An1e" Ue,t du 7iftekZ. Fn toat aea,t r,uire de fore nu tre7uie utate
ade4ruri" i re4elaiiJ nu de 1u,turi e 4or7a" i de iluminri. Mai ad2n de2t fri4olele 7tlii dintre antii 9i moderni"
i,toria artei e,te 9irul luptelor dintre puterea de afirmare a ,piritului ,au a materiei intrate 8n ra3a ohiului di4in al
arti,tului" 8n faa ueritoarelor forme 9i a fermeatelor ulori" ae,ta tre7uia , alea1 8ntre a admira ,au a 8ntoare
u 4iolen ,pateleJ pri4ind omul" el tre7uia , ,e hotra, a'i 4edea ,au nu tretorul 8n4eli9. Ohii numai pri4iri ai
feioarelor 7i3antine" ,au pleoapele de petal 9i 1enele de mta,e ale feioarelor lui RafaelJ 1ura ,e4er 9i dureroa,
a fiului lui Dumne3eu ,au 7u3ele ro3e ale prunului ,f2nt ,u12nd la ,2nul doldora de lapte al 5,toareiJ uneori" unul
9i aela9i arti,t ,e 37ate o 4ia 8ntrea1 8ntre ele dou opu,e fee ale ade4rului 9i e de,tul , pri4im 8n 12nd
,trluitoarea Bieta de la :f. Betru din Roma 9i ea ne7uloa," r,olitoare" din domul !lorenei" a , ne dm ,eama
e durero, drum din,pre arne ,pre inefa7ilul hinuitor a parur, 8n 2te4a deenii Mihelan1elo. Fntre mu9hii
numrai u 1riA ai lui Da4id 9i ultima Co7or2re de pe rue" ,hiat 4iolent" de3lnuit" a un 42nt pu,tiitor are
,utur de pe ar7orii ,ufletului frun3i9ul material ' ,e 8ntinde al4arul.
Imen, r,rue 8ntre i4ili3aii" E4ul Mediu a a4ut 8ndr3neala 9i r1a3ul de a ,e ,ufunda 8n ,ine. Aflai la r,p2ntia
8n are putem di,tru1e 1lo7ul pm2nte, ,au ueri alte planete" utm 8ndr3neala 9i r1a3ul de a ne ,ufunda 8n
noi. :ufletul no,tru 8ntrea7 9i" dintre 4eauri" 8i r,punde eoul din Chartre,.
@M0RA BRID.OR@L@I
Fn ,atele Munilor Apu,eni nu e*i,t imitire. Aolo" unde oamenii ,tau 8n faa naturii drepi 9i ,in1uri" fr , ,e adune
9i , ,e ,priAine 8ntre ei" l,2nd 8ntre dou a,e lo unui deal 9i 8ntre dou uri al7ie unui r2u" morii ,unt 8n1ropai 8n
um7ra prid4orului. 5e,periai de muni" ne8n,pim2ntai de pduri" netemtori de fiare" oamenii 8nele1 moartea a pe
o duioa, ontinuare de ilu numai" a pe o firea, 9i unduioa, urmare" a pe o meritat 9i 7ine4enit odihn"
p2n la Audeata de apoi. Cellalt tr2m fiind at2t de aproape" nii o 1roa3 nu'i 72ntuie ' 9i de aolo ,e aud" de,i1ur"
a 8n 7alad" 2inii" iar um7ra prid4orului ,e ,imte" de,i1ur" re,2nd 9i de,re,2nd" melodioa," 9i pe,te ellalt
tr2m. Moartea nu mai e,te 8n felul ae,ta un e*il" nu mai ,unt ,tr2n9i morii u morii 9i 4iii u 4iii" i fieare o1rad
de4ine o elul a uni4er,ului 8n are a fi ,au a nu fi ,unt dou la fel de 7l2nde pre3ene" 8n are 4iaa 9i moartea nu ,e
nea1 9i nu ,e opun" i ,e 8mplete, 9i nu ,e pr,e," 8ntr'o ad2n iu7ire.
A9e32ndu'9i prinii 8n pm2nt temelie" fiii nu ,e ,imt niiodat ,tin1heri 9i nu ,unt nelini9tii de ,oarta 4iitorilor fii"
rora li ,e 4or a9e3a 8n pm2nt temelie.
48
Iat un lan are nu 4a putea fi 4reodat ,fr2mat ' ,ufletul 8ntre1 al poporului rom2n ,e define9te aii. La um7ra de
prid4or 9i la poale de odru" 2nd munii mari ,unt preoi 9i ,telele flii" nimeni nu poate , moar u totul 4reodat.
Con9tiina ae,tei 4e9niii ne marhea3 u o luminoa, tri,tee. 5oi 9tim fruntea a,tfel 8mpodo7it nu ,e poate
plea 9i nimeni nu ne poate oferi e4a mai de pre de2t eternitatea din um7ra prid4orului.
@5 LOC :A@ @5 TIMB
Fn 4iaa fieruia dintre noi e*i,t un lo ,au poate un timp di,pu, , ,e la,e ideali3at" un lo ,au un timp 8n ,tare , ia
a,upra ,a 7nuitele irum,tane ale perfeiunii 9i , 8n,emne pentru totdeauna termenul de omparaie" puntul de
reper" 8ntr'un uni4er, mereu am7i1uu 9i fr 8netare ,trin" e4oluia arti,ti e,te po,i7il numai 8n 4irtutea ae,tui
pm2nt nemi9tor 9i netran,forma7il la are poi" ori2nd 9i ori2t de departe ai fi" , te 8ntori. 5u m 12nde, aum
la 7analul mit antei" de9i poate " 8n treat" 9i de,pre a,ta e 4or7a" i la puntul ,ta7il 8n are" 8ndurerat" , te poi
retra1e" din are , poi pr,i re,tul planetei.
Fn i,toria noa,tr literar" treut 9i 8n 8ndelun1at timp 4iitoare" poeii ,e 8mpart 8n dou mari" perfet di,tinte"
ate1orii- n,uii la ,at 9i n,uii la ora9. Can,ele multe ,unt de partea elor dint2i 9i a,ta nu numai pentru
Y4e9niia ,'a n,ut la ,atZ" 9i la ,at ,e na, 9i pomii" 9i iar7a" 9i p,rile. Can,ele ,unt de partea elor dint2i pentru
de partea lor ,tau 2te4a milenii de ,ta7ilitate ru,ti" ,upu, unor le1i omene9ti 8n e,en aelea9i" pentru ei"
fr a re4eni 4reodat" 9tiu ,e pot 8ntotdeauna 8ntoare.
Ei pot fi" 7anal" de3rdinai 8n ora9" dar niiodat de3rdinai 8n lume- uni4er,ul p,trea3 pentru ei" niiodat
ofilit" puntul de pornire" puntul de ,priAin" puntul de refu1iu.
Ora9ul e,te 8n neopt 8n noi. C2i ,tr7uni de poei au trit 8n elE Boeii ,e na," ,e na, tot mai muli" ner,fai de
pduri" ne8n12nai de i34oare" 8ntuneai" poate mari. Ei 8n4a plantele din manualele de 9oal 9i ,trada opilriei" u
numele ,him7at de dou ori de atuni" o re1,e, u 1reu... C2te 1eneraii 4a fi ne4oie , trea pentru a in4e,ti
a,faltul u ,entimentul ,ta7ilitii" pentru a fae dintr'o 8nrui9are de 7ule4arde" mat 9i pei,aA natalE 5u milenii"
de,i1ur" dar de,tul timp pentru a 9ti de dup are turl r,are ,oarele 9i pe are tera, apune.
Dar , nu ,implifim. :unt poei are 4in dintr'o idee a9a um alii 4in dintr'un ,at. 5u e*i,t refu1iu mai primitor
de2t o idee re3ut" 9i nu uno, mai total atali,m de2t pr7u9irea unei idei pe are au fo,t 8ntemeiate e*i,tene
9i arte. @n ,at" un ora9" o ar pot di,prea ' 8n urma lor 4or rm2ne no,tal1ii 9i tradiii" urme 4ii. O idee di,prut
uide tot e a atin, 4reodat. YCrede'm n'ai fi afirmat u at2ta putere ehili7rul primordial al umanitii" da nu l'
ai fi pierdut mai 8nt2iZ ' ,pune un erou h]lderlinian" 9i afirmaia pre,upune" 8naintea pierderii" 8naintea re1,irii"
deinerea ehili7rului. 5imi nu e,te mai ri,ant pentru un arti,t de2t tentati4a de a pierde eea e nu are.
Tre7uie ,a fim 7o1ai pentru a tri ,rirea" , fi fo,t feriii pentru a 8nele1e de3a,trul" , ne fi ,imit aa, unde4a
pentru a 9ti e 8n,eamn 8n,trinarea" pentru a nu mai rede 8n e4a tre7uie , fi re3ut u toat puterea mai 8nt2i.
A4em ne4oie de louri" de timpuri" de idei ,pre are , ne 8ntoarem" de are , ne 8ndeprtm" 8n funie de are ,
ne ,ootim drumul" 8n i,torie ,au numai pe hart" poe3ia fieruia dintre noi are ne4oie de un punt 8n ,tare , ia
a,upra ,a oordonatele perfeiunii" pentru mai tra1i de2t a nu 9ti de unde , porne9ti e,te numai a nu 9ti unde
te mai poi 8ntoare...
BRIETE5IILE DI5 ADOLE:CE5OK
Bri4ite din maturitate" din adole,en" hiar" prieteniile adole,enei au un aer ireal" tre prin noi ne7uloa,e" preum
3eii treeau 8n ea printre muritori. Brieteniile adole,enei au e4a mi,terio," mi,terul fiind" atuni" ,in1ura punte
,pre lumea mi,terioa,. Ele ,unt" 8ntr'un fel" eremonii de unoa9tere a uni4er,ului fa,inant 9i 8n
ne8n,pim2nttor.
Bort 9i 4oi purta" red" p2n la ,f2r9it no,tal1ia prieteniilor din adole,en a pe o oroan are m 8no4oia3 9i m
8mpodo7e9te. Bort 9i 4oi purta p2n la ,f2r9it ,perana prieteniile adole,enei nu ,unt fatal oprite la 1rania de ,ud
a e*i,tenei" " da ,ufletul meu aut prietenia" nu 8i poate fi u de,42r9ire inter3i, ,'o 1,ea,.
49
Fn fond" e ,'a ,him7at de atuniE 5e uneam a , putem de,operi 9i 8nfrunta imen,a 9i atr1toarea tain a lumii
reia 8i eram de,tinai. Lumea ne e,te la fel de a,un, 9i a3i" iar noi ,untem" 8n ontinuare" la fel de ire4oa7il druii
ei. 5e uneam u intuiia numai a9a 4om putea 8n4in1e.
Ci nu ,'ar putea ,pune ne ima1inm o altfel de 4itorie aum. 5e uneam" mai ale," fr ,op 9i moti4" ne uneam
pentru unii ne ,imeam 7ine" pentru fieare nou ,en3aie de,operit 8n atin1ere u lumea ipa 8n noi 9i ,e
erea 8mprt9it" 9i a3i" dinolo de toate moti4ele 9i de toate ,opurile" dinolo de teama de ,in1urtate 9i de
,perana unii 4om putea fi 8n4in1tori" dorim prietenia" ne e ,ete de prietenie" 8n ontinua lupt luid" ne e ,omn
de prietenie.
Atuni e ,'a ,him7atE Ce a inter4enit din aei ani plutitori de adole,en 9i p2n 8n lipele ae,tei tinereiE
Ohiul no,tru mai a,uit" apa7il , de,opere 9i 8n fiina prietenului imperfeiuneaJ 7nuiala noa,tr neadormit
8nrederii noa,tre nu i ,e r,punde u aeea9i 8nredere 9i limpe3imii noa,tre u aeea9i limpe3ime...
Ce ar fi mai u9or de2t" u ael uno,ut 1e,t ,uperior 9i o7o,it" , predau adole,enilor are 4in dup mine" , la,
, trea" nea7tut" 9tafeta altrui,mului 9i o7o,eliiE Dar 8mpotri4a tuturor e4idenelor" 8mpotri4a tuturor ironiilor"
8mpotri4a pul,ului implaa7il al 3ilelor" m 4oi 8np2na , port p2n la ,f2r9it no,tal1ia prieteniilor din adole,en.
AR0ORE
Dintre ele ini minuni ale 0uo4inei" Ar7ore ,in1ur e,te 7i,eri de ar. Moldo4ia 9i :ue4ia ,unt mn,tiri '
3idurile lor 8mprte9ti ,unt 8nonAurate 1o,podre9te de trape3e 9i hilii. .oroneul 9i Dura 6umorului mai p,trea3
a7urul medie4al al ,utanelor 9i amintirea um7roa, a muntelui Atho,. 5umai Ar7ore a fo,t dintotdeauna 8nonAurat
doar de pruni ,l7tiii de imitir io7a1" numai Ar7ore a fo,t 8ntotdeauna 7i,eri rnea, de ,at. Aea,t
ne9o4itoare apartenen a l,at 8n aer mire,me 9i um7re de are ,imurile noa,tre ,e 8m7at. Bdurea de rui de la
Ar7ore e,te tot eea e memoria mea p,trea3 mai melodio, 9i mai 8nalt din timp. Apropierea de 7i,eria 8nflorit u
,fini 4er3ui 8i d" de,i1ur" o 1am 8n plu," dar 9i numai ea" pdurea de rui" ar fi 8n ,tare , ,mul1 memoriei mele
ad2nile 9i tremurtoarele aorduri.
5u folo,e, nii o metafor. Bdurea de rui nu e,te o fi1ur de ,til menit , ,u1ere3e o elipti 9i e*a1erat
omparaie.
Cimitirul din Ar7ore" u ruile lui de $'% metri 8nlime" de,e 8n2t ,tau ,'9i 8mpletea, 7raele a pe ni9te ren1i"
,u1erea3 8n a9a m,ur pdurea" 8n2t lip,a rdinilor e,te ne8n,emnat" 8n2t ,e poate fae a7,traie de ea"
da nu um4a 12ndul no,tru nero,tit a ,u7,tituit rdinilor al7ele oa,e ,emnate aolo. :puneam " 8nalte 9i de,e"
ruile aminte, o pdure" dar numai aolo" 432ndu'le" de,operind lip,a aproape total a numelor 9i in,ripiilor
funerare" reali3e3i 2t de apropiat de 4e1etal e,te ae,t iudat monument uman" 2t de mult omul tree aii nu 8n
morm2nt" i 8n odru" nu 8n moarte" i 8n Co,mo,. Copaii ade4rai" re,2nd ii'olo printre rui" 8ntre,
,entimentul pdurii p2n la haluinaie 9i nii o mirare nu ,'ar na9te da din 7raele 8ntin,e de 3ei de ani ar 8nflori
flori 9i ar 8n4er3i frun3e. B,rile pot ori2nd 4eni ,'9i pun ui7ul la ,u7iorile lor 9i de ,eole ionitoarele ,e
8np2nea3 , le erete3e u ioul. 5ii o mirare nu ,'ar na9te aolo" da de pe 3idurile pitate ale 7i,eriii
apo,tolii ,'ar 8ndrepta ,pre imitir" 8ntr'o mirauloa, reon,tituire- pe ruile 8nalte de la Ar7ore r,ti1nirea e,te
po,i7il.
MI'E DOR
C2nd ,unt departe de tine 9i ,pun mi'e dor" nu ,u,in tu e9ti mai pre,u, de lumea din Aurul meu" tu repre3ini
e4a mai 8nalt" mai urat" mai aproape de ade4r 9i de 7ine ' ,pun doar eu de tine am ne4oie" eu fr tine nu
pot tri. 5u am 8nerat niiodat , nedrepte, alte minuni de pe pm2nt" am reuno,ut doar tu e9ti minunea
mea" ,in1ura 8n ,tare , m le1e de pm2nt. C2nd ,unt m2ndr 9i mai ale, 2nd nu ,unt m2ndr de tine le1tura
aea,ta 4i7rea3 durero, a o oard 8ntin, are" rupt" m'ar proieta fr ,peran 8n uni4er,. Le1tura aea,ta
50
e,te pentru mine 8n,9i definiia inefa7ilului- niiodat n'a9 putea ,'o reompun din 4or7e pentru louitorul altei
planete.
A9 putea ,pune mi'e9ti dra1 9i a,ta nu ar e*prima aproape nimi din eea e ,imt pentru tine" fiind iu7irea e fut
dup le1i mari re,tr2n,e" pentru te iu7e, filial 9i matern 8n aela9i timp" 9i'n dra1o,tea mea ,e ame,te ' preum
8n la4 elemente ontrarii ' re4olta 9i ,upunerea" ru9inea 9i admiraia...
A9 putea , te Aude 9i ,f2r9e, prin a m Audea pe mine" i m ,imt r,pun3toare pentru fieare re,piraie a ta"
pentru fieare 7taie ,t2n1ae de arip. :pun doar mi'e dor.
5imi mai a7,trat de2t tine. Tu nu e9ti nii ,trada ' uitat de altfel ' a opilriei" nii munii uno,ui pe de ro,t 9i
nii un rm anumit de mare" tu nu e9ti un anumit ontur pe hart 9i nii 9irul 7tr2nilor are au premer, na9terii meleJ
la nimi din toate ae,tea nu m 12nde, 2nd ro,tirea numelui tu 8mi umple ohii de ine*plia7ile larimi.
:pun mi'e dor 9i n'a9 putea e*plia ,pre e ,e ,ur1e no,tal1ia mea" ,pre o pdure" ,pre o 2mpie" ,pre un r2u.
:pun mi'e dor 9i ,imt um 1raia ta o7oar a,upra mea 9i m 8n4luie" mi'e dor de tine 2nd ,unt departe 9i 2nd
,unt 8n ,2nul tu" mi'e dor de tine pentru niiodat nu mi ,e pare am aAun, 8n ,inea ta de,tul" mi'e dor de tine
mereu 9i nu uno, lip mai tra1i de2t ea 8n are tu ,au eu rtindu'ne , tre7uia, , ,tri1 8n lini9tea lumii-
unde e9ti" patria meaE
O0IC5@I5OELE" O0ICEI@RILE
Am o7,er4at atuni 2nd m uprinde o mare de,uraAare" atuni 2nd de3am1irea amenin , ,e topea,
ire4er,i7il 8n de31u,t" atuni 2nd totul onur ,pre a m fae , pre,imt apropierea unei nenoroiri" nimi nu e,te
mai lini9titor" mai 8ntritor hiar" de2t o7i9nuinele.
!aptul dimineaa tre7uie , te ,oliJ de trei ori pe 3i te o7li1i , mn2niJ tre7uie , lure3i 9i nu poi , nu
32m7e9ti elor are 8i 32m7e,J tre7uie , r,pun3i Ymulume," 7ineZ elor are te 8ntrea7 e mai faiJ n'ai
um , nu 4or7e9ti u ei are 4or , ,pun e4aJ la ,f2r9itul tuturor in,omniilor e9ti o7li1at totu9i , adormiJ toate
ae,te mari 9i mii o7i9nuine" ae,te infime 9i imperioa,e le1i nu'mi inter3i de,uraAarea" dar inter3i timpului meu
, i ,e ofere 8ntre1. Am o7,er4at 8ntotdeauna u uimire aea,t re3i,ten" prin fra1mentare" 9iretenia noa,tr de a 9ti
nu ne putem ,u,tra1e dureroa,elor ade4ruri 9i de a 8nera atuni , fim mereu prea oupai pentru ele.
@nde4a" la ,f2r9it" e,te de,i1ur 7tr2neea 9i apoi moartea" dar p2n atuni timpul e,te ,e1mentat 8n ani" 9i anii 8n
luni" 9i ,ptm2ni" 9i 3ile" 9i ore" 9i noi tre7uie , inem minte doar la o anumit or a4em o 8nt2lnire" la o
anumit or tre7uie , adormim pentru a ne putea de9tepta la o anumit orJ noi ne 12ndim e 4om fae p2n la Anul
5ou 9i" dup aeea" p2n la onediul de 4arJ a,tfel" ne lum toate m,urile de pre4edere 8mpotri4a a eea e nu
poate fi pre43ut" ne on4in1em ,in1uri " totul fiind Aalonat" dureroa,a ,urpri3 nu mai are unde , inter4in.
O7i9nuinele" o7ieiurile au aprut din aea,t inon9tient filo3ofie a roirii timpului pe m,ura noa,tr 9i ,'au p,trat
u ,tr9niie" a tot e ne lea1 de in,tintul no,tru de on,er4are" de teama noa,tr de a nu pieri. A te de,prinde de
ele 8n,eamn un uraA 7olna4. De,prinderea de ele ,e ,uprapune 8n mine aelui ,f29ietor ,entiment pe are 8l 8ner
tre2nd ,eara ,in1ur pe o ,trad 9i 3rind" prin fere,trele luminate" familiile adunate 8n Aurul me,ei.
@ITAREA
5u uno, mai puterni" mai imoral" mai ,al4atoare for de2t uitarea. Ea fae din noi eea e ,untem" ea ne pune
hotare" ea ne 1arantea3 nu ri,m , de4enim 3ei. !r aea,t ,upap de ,i1uran" ,ufletul no,tru ,'ar
8m7o1i nem,urat" p2n dinolo de pra1ul de unde nu'9i mai poate ,uporta 7o1ia. Am mai fi putut tri" p,tr2nd 8n
noi ,uferinele prin are am treutE Dar am fi treut prin at2tea ,uferine da nu le'am fi uitat pe fieare pe r2ndE Am
fi putut ,uporta at2tea rime neuit2ndu'le una 2te una pe fieareE Dar fieare rim uitat nu a l,at loul li7er unei
alte inedite rimeE 5imi mai am7i1uu de2t aerul ei 8mpat 9i neierttor.
51
Aduerile'aminte" hiar" nu ,unt de2t in4enii ale uitrii" mai definiti4e de2t uitarea. Fn amintiri 4iaa ,e fal,ifi" ,e
,tili3ea3 p2n la a di,prea" l,2nd ,entimentul o deinem" o ,tp2nim totu9i. O mare ,uferin fi3i" de
e*emplu" a1a,ant" me,hin" de1radant a orie ,uferin in2nd de 2te4a elule 9i 2i4a miro,opii ner4i" 8n4ie
8n amintire" urit de alu4iuni" ,tr4e3ie" 8n4einat u ,u7limul" 8m7ietoare aproape.
Amintirile din opilrie de ele mai multe ori nu e*i,t" fiind 8nlouite de prelurarea" la per,oana 8nt2ia" a relatrilor
elor mari de,pre opilria noa,tr. Mai t2r3iu" ni ,e pare inem minte hipul iu7it" 2nd memoria noa,tr infirm
p,trea3 doar o mi9are a prului 9i o luire de ohi. 5oi putem Aura dra1o,te 8n 4e9niie" Aurmintele ne aparin p2n
la hotarul in4iola7il al uitrii. 5oi putem Aura ,tatorniia redinelor noa,tre" ele ne aparin p2n la irumferina uitrii '
dinolo de ea am a4ut ,au 4om a4ea altele. @itm morile" uitm 7inefaerile" uitm trdrile" uitm indiferena" uitm
nu numai alii au trdat" uitm ade,ea am trdat noi 8n9ine.
De aeea poate" u ohi de frun3e intii 8n,pre noi" u ohii de frun3e 8nfiorai de ,paim" plopii preiau memoria
a,upr'le" murmur2nd 8n o7,e,ie- , nu uitm nimi" , nu uitm" , nu uitm...
!R@MO:@L CI 0I5ELE
Am fo,t on4in, 8ntotdeauna nu ne na9tem i de4enim ri 9i nu noi ,untem 8n primul r2nd 4ino4ai pentru a,ta.
.enim urai" 8mi ,puneam" 9i ,untem o7li1ai , ne aprm maul2ndu'ne" ,untem Ai1nii 9i 8n4ai , Ai1nim" ,untem
trdai 9i 8n4m , trdm. Ar fi ne4oie" 8mi ,puneam" de o ,in1ur 1eneraie ne8ntinat pentru a totul , ,e
de,f9oare pe urm ideal" ar fi ,ufiient o ,in1ur dat efortul omenirii pentru a" p,tr2nd nemodelat dup le1ile
lumii o 1eneraie" di,ontinue le1ile , di,par. Ci" pentru a,emenea 1eneraii nu ,e hotrau , ,e i4ea," m
o7i9nui,em , pri4e, poeii lumii a pe o ,et iudat de a,adori o7li1ai , ,e a42nte 1ratuit 8n ri,anta 7tlie 8n
are ' de departe pri4it totul ' pare lupt omenirea.
Ro,tul lor 8n lume nu e,te" de,i1ur" ae,ta. Menirea lor e,te frumo,ul" numai frumo,ul 9i nimi alte4a de2t frumo,ul.
Fn numele lui le e,te totul permi, 9i totul li ,e poate ierta 8n 4irtutea lui. E*i,t le1i ale nemuririi are 8i o7li1 , ,e
,al4e3e mereu pentru de,42r9irea neatin, 8n.
Dar toate lienele ,unt 3adarnie- 7inele nu pr,e9te niiodat frumo,ul 9i" 8ntr'un mi,terio, halo de reipro mil"
poetul ofiia3 de milenii 4eernia 8ntinderii 9i a eluilalt o7ra3. !aptul 1la,ul lui Orfeu 8m7l2n3e9te fiarele e,te doar
reuno9tina fiarelor pentru Orfeu" lip,it de aprare" li ,e ofer.
Mi ,e 4or da e*emple de poei maulai" mi ,e 4or arta ,iluetele lor intero1ati4e 9i imnurile lor impure. .oi fi 8ntre7at
um a9 putea , e*pli uria9ele 4aluri" 7t2nd 8n pereii Barna,ului" uria9ele 4aluri de in4idie 9i alomnii" de 7ene4ole
9i ner7dtoare trdri" de 7uuroa, ur. Dar eu 4oi r,punde nimi nu e mai puin ,i1ur de2t autentiitatea unui
2nte" de aeea mai u9or e,te a 9ter1e un nume din r2ndul poeilor de2t a 9ter1e un poet din r2ndul elor 7uni. :e
renun a,tfel la un idol" dar nu la o reli1ie.
E*i,t ,u7,tane are nu pot da un ame,te. E*i,t oameni u 8nlinaia de a fae ru" oameni talentai 8n ,upunere"
oameni 1eniali 8n oportuni,m" 9i e*i,t oameni u 8nlinaia de a fae 2ntee. 5imi omun 8ntre ei" nii hiar epoa.
Epoile 8nAo,ite" epoile delaiunii 9i ale fra3elor rudimentare" ale interdiiei de a 12ndi 9i ale o7li1aiei de a r2de nu au
n,ut poei. E,te fanta,tiul prote,t de are e apa7il natura. Apoi urmea3 o7o,eala- nu mai e,te nimeni pedep,it
pentru demnitatea ,a" dar nimeni 8n ,tare , ,e remare prin demnitateJ nu mai e,te nimeni ui, pentru li7ertatea ,a"
dar nimeni apa7il , uimea, prin li7ertateJ nu ni ,e inter3ie , a4em 8nredere unii 8n alii" dar prietenii mei m
7nuie, pe mine 9i eu 8i 7nuie, pe prietenii mei.
Atuni" deodat" aerul de4ine atent" pre,imind ei are pot ,al4a totul ,unt poeii" poeii tre7uie , ,e na,.
Menirea lor e,te frumo,ul" dar 8ntr'un Ao ,eund" mai pur" frumo,ul e,te 9i 7ine.
Ciudat um ade4rurile au un aer nai4 9i opilre,. 5u red un om ru poate , fie un poet 7un ' 8mi adu aminte
,pune Ba,ternak. At2ia 7io1rafi l'ar putea ontra3ie" at2ia e,tetiieni 8i demon,trea3 rul poate fi frumo,. Ci
dia4olul e frumo, ' e ade4rat ' dar numai atuni 2nd ,untem ,i1uri ,e tra1e dintr'un ,erafim.
52
DELIMITKRI
Borne, de la un itat din Mihelan1elo. El ,pune- YTrie, din moartea mea 9i" da'mi dau 7ine ,eama" ,unt feriit
u o ,oart neferiitZ. Iat un punt din are" pri4ind" ,e poate di,tin1e u u9urin fi,ura 9o4itoare dar limpede are
de,parte 1eniul de talent. 5u materia din are ,unt plmdite e,te deo,e7it" i 3area ,pre are ,tau u faa. De pe
aeea9i tremurtoare linie" unul pri4e9te 8n 4ia" ellalt 8n moarte. Deo,e7irea nu e,te de antitate ,au alitate" i de
,en,.
Talentul trie9te din 4iaa" ,e hrne9te u ea" re9te uno,2nd'o 9i de,trm2ndu'i mi,terele. :oietile 8nfloritoare"
ehili7rate" li7ere" au n,ut talente are le'au 8mpodo7it u darurile 9i frumu,eile lor. Dimpotri4" epoile de
r,rue" tra1ie" prin,e 8n hinurile na9terii ,au ale ,f2r9itului" au l,at , apar 1eniul" 8ntor, u ,patele ,pre
,oietate" umilit 9i di,preuitor 8n aela9i timp" el a fo,t 8ntotdeauna prea mare a , 8mpodo7ea, 4remea are l'a
n,ut 9i prea m2ndru a , ,e la,e 8mpodo7it u ea. Tainele uni4er,ului el le'a 8nmulit" pentru " pri4ind prea ad2n
lururile 9i ptrun32nd un mi,ter" el 8nele1ea e ne,f2r9ite mi,tere 8l e, pe ae,ta. Ein,tein de34luie materia
,ldat 8n lumini ermetie 9i ,tranii pe are alhimi9tii nii nu le 7nuiau.
Talentele reea3" 1eniul ,e mi,tuie pe ,ine 8n,u9i. Talentele ,riu" pitea3" 2nt" 8nfrumu,eea3J 1eniul ,e 37ate
, ,e e*prime" neaAun12nd niiodat la ,entimentul a reu9it. @n Tiian fini,ea3 u 8n2ntare ,ute de ta7louri.
Leonardo da .ini ,e frm2nt un ,fert de ,eol 8n faa Dioondei" l,2nd'o neterminatJ 8near 9ai,pre3ee ani
,tatuia unui lre" reu9ind , fie mulumit doar de alJ ,eamn Italia u ,hie ne8nheiate" proiete neaAun,e la
reali3ate" 4i,uri are nu puteau fi 8mplinite. 5imi nu i ,e potri4e9te 1eniului din eea e oamenilor li ,'a dat.
Aord2ndu'li',e pri4ile1iul unor ad2ni 7tr2nee" Mihelan1elo 9i Leonardo au aerul ar fi a4ut ne4oie de un timp
du7lu" el puin. De altfel" nii nu ,e 9tie da ei 4or , ,f2r9ea, e4a. Talentele ,unt ele are aut perfeiunea"
1eniul a7ia porne9te de la ea ' 8n,pre moarte.
Durerea nu'l ,tp2ne9te. El tree de ea repede" 8n de la 8neput" ,pre 3onele ,uferinei totale" aolo unde ,imurile
9i ,ufletele nu mai ,unt 8n ,tare , pereap hinul. O feriire" are pentru muritori are a,petul de3a,trelor" 8l
,tp2ne9te aolo" o feriire atroe 9i on9tient.
.OCAOIA IMBLACA0ILK
Totdeauna am 8nele, 4oaia a pe o 4in are te i3olea3 automat" te 8n1rde9te 9i 8i impune alte le1i" alte drepturi
9i alte datorii. :unt mai mariE :unt mai miiE Bentru re,tul lumii" 4iaa poetului pare o 4e9ni ,r7toare 9i" 8ntr'o
repre3entare 7anal" poetul e,te 8nfi9at 8nununat u lauri" diafan" a7ia atin12nd pm2ntul. .oaia e,te fr
8ndoial o 4in" pr,irea 4ieii e,te fr 8ndoial o 4in 9i ,in1ura irum,tan atenuant a poetului e,te de a fi 8n
e1al m,ura 4itim 9i 4ino4at" de a fi aeptat" doar" un de,tin 3ee, impu, de 3eii fr de mil. :in1ura lui ,u3
e,te de a fi aeptat numai 8n ultim in,tan" numai dup e 8nera,e din toate puterile , ,e 8mpotri4ea," , nu
pr,ea, ondiia omun" de a fi aeptat numai dup e ,'a on4in, ae,ta e ,in1urul lui de,tin po,i7il.
.oaia ,eamn u aurul are tre7uie 8nerat 8n dini pentru a te on4in1e de autentiitatea lui 9i" 8n a3ul 4oaiei"
autentiitate 8n,eamn imanen" arater implaa7il. O 4oaie autenti e,te o 4oaie de are nu poi fu1i" dar
pentru a te on4in1e de a,ta tre7uie , fi 8nerat e4adarea.
De altfel" unul dintre foarte puinele riterii de Audeat a 4er,urilor e,te aela al o7li1ati4itii" al faptului nu ,e
putea a ele , nu fie ,ri,e" tran,rierea lor pe h2rtie a fo,t pentru autor o nee,itate 4ital" o ondiie a
,upra4ieuirii.
Boe3ia 8nepe numai dinolo de puntul 8n are" opun2ndu'i'te" e9ti 8nfr2nt de ea" dinolo de lipa 8n are" am2nat
mereu" na9terea ei nu mai poate fi oprit. Caraterul implaa7il al poe3iei e,te" 8ntr'un fel" ,in1ura ei raiune de
e*i,ten.
Bentru poet" lumea e,te tr2mul 7uuriilor inter3i,e" prin are poate tree" dar rora nu li ,e poate drui" 9i pe are"
de ele mai multe ori" a7ia da le poate 7nui" 8nhi, 8n ,tatui" 8ntu9at u lauri" el nu 8netea3 , in4idie3e re,tul
lumii.
53
Ca 9i dra1o,tea" poe3ia e,te o for are 4ine , louia, 8n tine fr , ,e intere,e3e da te deranAea3 ,au nu"
fr , o7,er4e mi92ndu',e r,toarn mo7ilele 9i dr2m pereii. Cel oupat de poe3ie poart 8ntotdeauna urmele
luptei 8n are a fo,t 8nfr2nt" 8n ohii lui ,e ame,te re4olta de a fi hiar el ale, u amriunea de a ,e 9ti numai el
ale," u 8mparea de a porni ,in1ur 8n inuturi pu,tii. @n poet e*ult2nd de m2ndria de a fi poet e,te un non,en," un
poet aAun, poet pentru a dorit , aAun1 poet e,te o mon,truo3itate.
A 5@ !I F5!RN5T
:e o7,er4 la autorii de memorii" 8n 1eneral" o anume ,t2nAenire" are 8i fae aproape timi3i. Cu e*trem de rare
e*epii" 4ieile lor au totdeauna un ,2m7ure eroi ' mai prei," de34luirea ae,tui ,2m7ure" hiar minu,ul" le
Au,tifi mrturi,irea '" dar indiferent 2t de eroi le'ar fi fo,t 4iaa" ,e ,imte printre r2nduri 8ntotdeauna nu m2ndria de
a fi dep9it dramele" i Aena de a le fi ,upra4ieuit.
Fntr'o at2t de mare m,ur a tri 8n,eamn a ,upra4ieui ' adi a reu9i , trie9ti '" 8n2t ,implul fapt de a nu fi fo,t
8nfr2nt pre,upune un minu, de one,titate" un plu, de ompromi," o pr,ire" 8ntr'un punt el puin" a liniei idealei
uniti. Am itit memoriile unor oameni are au ,tat 8n la1re de onentrare" are au ,uferit tot e o fiin omenea,
poate ,uferi" are n'au murit printr'o 8nt2mplare" printr'un noro" ,au" ine 9tie" printr'o 8np2nare" 9i totu9i 8n
po4e,tirea lor ,e de,ifra nu numai i372nda" i par umilina de a fi ie9it la liman. :e ,imeau 4ino4ai au reu9it ,
,e p,tre3e 8n 4ia" ,e ,imeau 4ino4ai de tria pe are n'au putut'o 8mprumuta 9i altora.
O at2t de lun1 tradiie demon,trea3 pier ei mai 7uni" 8n2t a nu fi 8nfr2nt 8netea3 , mai fie o laud.
De altfel" a9a ,e e*pli faptul 7tr2nii nu ,unt purtai 8n triumf. Atin1erea 7tr2neii e,te 8ntotdeauna o
ne,r7torit 4itorie" o 4itorie pe are ,unt 1elo9i nu numai ' de dinolo de morm2nt ' ei e au di,prut nereu9ind
,'o atin1" dar 9i ei e 9tiu nu au 9an,e , o atin1 8n 4iitor. O 4itorie pe are 8n,u9i 8n4in1torul o ontempl
ne8nre3tor 9i ,t2nAenit.
Bu,tiul 7tr2nilor nu 4ine din ,paima de moarte" i din uimirea au putut tri at2t...
@MILI5OK
C2nd plou 9i 2nd e fri1" 2nd nii amie3ile nu reu9e, , ,e de,prind din 8ntuneri" iar mar1inea dintre noapte 9i 3i
nii ,ufletul nu mai e,te 8n ,tare ,'o prind" ,imi a niiodat ai ,au nu ai dea,upra apului un aoperi9. E,te"
pentru mine el puin" una dintre ele mai umilitoare ,en3aii. Ca niiodat m ,imt dependent nu numai de at2tea
uno,ute a7,traiuni" dar 9i de 7iata ,til ' 2t de u9or a,a7ilG ' a fere,trei" 9i de peretele ,u7ire ' 2t de e4ident
peri,a7ilG M ,imt ,la4a fierei ne8n,emnate elule e intr 8n altuirea mea tretoare- a fierui in4i3i7il ner4
ruia derea iernii 9i a nopii 8i d importanJ m 4d ameninat , de4in" Ai1nitor 9i fr menaAamente" pri3oniera
in,tintului de on,er4are" aela9i are rm2nea ele1ant 9i di,ret 8n um7r atuni 2nd nimi nu'l amenina. C2i
,tp2ni amG Tot e m 8nonAoar 9i tot e m ompune e,te 8n ,tare , m determine 9i , m di,tru1G
Ci m ,imt umilit nu pentru a9 putea fi di,tru," i pentru " atuni 2nd plou 9i 2nd e fri1" ideea di,tru1erii 8mi
d o ,paim pe are o redeam re3er4at unor mai 8nalte nenoroiri.
E,te at2t de 7anal eea e ,pun" de at2tea mii de ani oamenii 9tiu o mare feriire a7ia da e,te 8n ,tare ,
ontra7alan,e3e eea e ,imt piioarele ude 8n pantofi" de at2ta timp ,e unoa9te nodul 1ro,olan prin are
,entimentele noa,tre ,unt 8nndite u artere 9i ner4i" 8n2t 4erifiarea preauno,utelor ade4ruri n'ar tre7ui , m
emoione3e. O" iar e u9or e , ,u,ii niminiia neamului omene, 9i e 1rea de 8ndurat re4elaia propriei tale
fra1iliti.
Cine 9tie 8n, da nu hiar aea,t umilin ne deo,e7e9te de elelalte 4ieuitoare 9i da nu ea d m,ura ,altului
no,tru pe,te neant. Cine 9tie da nu ,untem mrei tomai prin on9tiina fra1ilitii noa,tre" prin faptul "
nepr,ind'o" reu9im din 2nd 8n 2nd , nu inem ,eam de ea. Cine 9tie da nu ,untem mrei nu pentru am
putea , fim mereu li7eri" i pentru reu9im din 2nd 8n 2nd , fim.
54
CE DN5DECTE DRN@L
M'am 8ntre7at ade,ea e 12nde9te 1r2ul. La aea,t or" 2nd totul alune ,pre 1al7en" 9i de aolo ,pre mai
8n4piate la9iti" 2nd ar7orii ,e fa mor 9i frun3ele mor u ade4rat" 2nd totul renun 9i totul o7oar prin
frumu,ee ,pre moarte" el ,in1ur ,e hotr9te ,fidtor , r,ar" el ,in1ur ontra3ie at2t de 1enerala 8nelepiune.
Boate " nai4 9i opilro," nu 89i d ,eama iarna ,e apropie. Dealurile ,unt at2t de ,trluitoare 9i pdurile at2t de
olorate" poteile fo9ne, at2t de 8m7ietor 9i lumina ,e mldie at2t de dule pe ren1i" 8n2t totul e,te u ade4rat o
apoteo3 9i el nu are de unde , 9tie apoteo3a 8n,eamn 8ntotdeauna ,f2r9it.
Boate " optimi,t 9i adole,ent" nii nu rede iarna e*i,ta" 89i 8nhipuie nu'i de2t o didati ameninare" un
,u7til ar1ument al ,upunerii" 8n are e,te ,ufiient , nu re3i pentru a'l fae , di,par. De at2tea ori i ,'a fluturat"
poate" ,petrul ei pe dinaintea ohilor ne8nre3tori" 8n2t ,'a o7i9nuit , read nu e de2t un ,petru.
Boate " ptrun3tor 9i atent" o7,er42nd 2t de u9or ,e tran,form 8n natur ulorile" florile 2t de repede ,e tre"
42ntul 2t de de, ,e ,him7" ldura 9i fri1ul 2t de nea9teptat 9i fre4ent ,e 8nlouie," ,'a on4in, iarna 8n,9i
nu poate fi de2t inofen,i4 9i repede tretoare" iarna 8n,9i ,e 4a pliti,i 8n ur2nd de propria ei intran,i1en"
are nu tre7uie luat prea 8n ,erio,.
La aea,t or" 2mpiile rii 8nep , ,e olore3e 8n 4erde timid. E,te 8n o tatonare" o nehotr2re" dar pe,te 2te4a
,ptm2ni 1r2ul 4a a4ea 8nlimea 9i non9alana ier7ii 9i orie 8ndemn la pruden 4a fi t2r3iu 9i ,uperfluu.
Dar ,unt u ade4rat nee,are 8ndemnurileE Boate 1r2ul 9tie totul- 9i 1erul are 4a 4eni" 9i 3pada ' marea 3pad
' pe are o 4a orupe ,'l 8nl3ea," 9i 4i,olele pe are nu le 4a putea 8nfrunta" 9i ,omnul aela al7" ne,f2r9it" de
pe mar1inea morii 9i" 8ntr'un t2r3iu" aproape nea9teptat" de31heul. Boate 1r2ul 9tie e'l a9teapt.
@M0RA :TN5DACE
5imi nu'mi repu1n 8n mai mare m,ur de2t etalarea ,entimentelor" a9e3area lor 2t mai a4antaAoa, 8n
1alantare" 1riAa u are" pentru a a4ea ,i1urana 4or fi o7,er4ate" lentila 4itrinei e,te alea, ona4. O pri4ire
,um7r" de4a,tat de ,uferin" 8n pu7li" 8mi tre3e9te ne8nrederea" ,u,piiunea. Eu 9tiu 7iAuteriile ine,tima7ile ,e
p,trea3 de o7iei 8n ,eifuri 9i purtatul lor u o,tentaie la lumina 3ilei e,te indeent" da nu um4a do4ede9te
e 4or7a numai de 1raioa,e 7uele de ,til. Eu 9tiu nimi nu e mai 1reu de o7,er4at de2t un mare ,entiment.
Ade4rata tri,tee poart 32m7ete ama7ileJ ade4rata duio9ie ,ur2de" u pudoare" ironiJ ade4ratele drame tre pe
l2n1 noi pe ,trad" fr , ne atra1 atenia" ade4ratele ,arifiii au 1riA , par lip,ite de importan" ade4raii
poei nu pot fi deo,e7ii 8n mulime. Rnetele ,unt teatrale ,au i,terie ' durerea folo,e9te tonuri Aoa,e ,au" 9i mai
ade,ea" tae.
Alune2nd di,uia ,pre literatur" tre7uie , mrturi,e, am a4ut ne4oie de o 8ndelun1at eduaie e,teti pentru
a 8n7u9i 8n mine 1la,ul ae,tei deene ,au" el puin" pentru a'i limita u atenie 2mpul aiunii. Cu toat
7un4oina mea oroarea de e*hi7iie nu mi'a di,prut 8n," 9i n'am 8netat nii o lip ,'mi ,riu" u o anume Aen"
numele 8n Ao,ul unei pa1ini unde ,ufletul meu 89i 8n1dui,e , ,e odihnea, 8n ,ineritate. De e nu e po,i7il a
4er,urile , fie trimi,e 8n lume ne,emnate" anonime ' um 4oia 0la1a ' adu12ndu',e unui te3aur de emoie etern al
omenirii" fr le,tul ontin1enelor maulatoare" fr trimiterile minuioa,e 9i 4ul1are la ,u7iet. De e nu e po,i7il ,
fiu uitat" , m tope, 8n propria mea 4ia" are nu 4rea de2t , fie 2t mai o7i9nuit" , di,par 8n propria mea
fiin" are nu 4rea de2t , nu fie o7,er4at" , nu e*i,t mai mult de2t 8n 4er,urile mele" , nu fiu ,upu,
refletoarelor laome , proiete3e pe,te pa1ina mea um7ra'mi ,t2n1ae" profanatoareE
5u m intere,ea3 9i a9 prefera , nu 9tiu po4e,tea ,onetelor lui :hake,peare" 8mi pare ru am 8n4at e 7oal a
a4ut Emine,u" nu 4reau , mi ,e e*plie Do,toie4,ki a fo,t artofor" 9i Trakl morfinoman" 9i Emily Dikin,on o
7iat fat 7tr2n. Ei adu Aertf omenirii" nu 4iaa" i" mai mult" ,ineritatea lor" 9i li ,e r,punde prin 1r7ita
urio3itate de a ,ormoni mai ad2n" mai e*at...
55
CALITATEA DE MARTOR
5imi mai urat" mai i1ieni" mai reomanda7il de2t alitatea de martor. : partiipi la drame" fr a fi impliat 8n ele"
, a,i9ti la 4ia" fr a fi 8nAo,it de ea" , ai o ,in1ur datorie" fanta,ti" e*i,tenial" aeea de a ,pune ade4rul 9i 8n
funie de ,pu,ele tale" aproape ,are" , ,e Audee" implaa7il" proe,ul. :entina lui" hiar da nu indiferent" nu
poate ,'i ,him7e 4iaa" pentru tu 9tii pentru toat 4iaa 8i e,te a,i1urat 9i o7li1atorie alitatea de martor.
Fn ae,t de,tin oareum 3ee, ,e pot 8nt2mpla 8n, 2te4a lururi apa7ile ,'l r,olea," ne12ndu'i 8n,9i raiunea
infaili7il de e*i,ten. :e poate 8nt2mpla deodat" dup ani de 3ile de lini9tit indiferen" , o7,er4i ,entinele ,e
dau fr , ,e in ,eama de mrturiile tale" proe,ele ,e termin de ele mai multe ori 8mpotri4a ade4rului"
mrturi,it u at2ta ,i1ur redin de tineJ ,e mai poate 8nt2mpla , i ,e ,u1ere3e u prietenie 9i 8nelepiune eea e
ar fi 7ine , ,pui" ,au ,e poate 8nt2mpla pur 9i ,implu , nu mai fii hemat , depui mrturie.
E,te puntul 8n are alitatea de martor ,e do4ede9te in,ufiient 9i dramati. E momentul 8n are ai de ale, 8ntre a
renuna ,au a te tran,forma 8n aprtor" 8n prouror" 8n Audetor 9i nu rareori 8n inulpat" tre2nd prin toate ae,te
po,turi a prin ni9te ,li 1oale
pe are le ,tr7ai pentru a 1,i un1hiul de unde ade4rul ,tri1at do72nde9te el mai puterni 9i 8ndelun1 eou. E,te
lipa intrrii 8n lupt" 8n lupta menit , rea7ilite3e alitatea de martor" alitatea elui menit , pri4ea, 9i , ,pun
e'a 43ut. De unde re3ult" parado*al" 9i dreptul de a nu lupta ,e uere9te prin lupt.
56