CATINA

Plantarea
Fiind o plant ce-i asigur singur azotul din aer i sol, nu este interesat s-i dezvolte
sistemul radicular prea mult. Deci trebuie s-i protejm firavele rdcini timp de doi ani de la
plantare. Cum procedm concret:
1. De ndat ce l-am scos din pepinier, puietul trebuie mocirlit i aezat n pachete de 10
buci, pe care le acoperim imediat i le legm bine cu folie de polietilen.
2. Ajuni acas, n aceeai zi, punem pachetele cu puiet n pivni pn n ziua urmtoare, iar a
doua zi puieii vor fi n mod obligatoriu ngropai n pmnt; pstrarea n aceast situaie nu
trebuie s dureze mai mult de 3-5 zile, adic pn cnd vor fi plantai definitiv n livad.
3. Gropile se vor efectua n toamn sau primvara foarte devreme, avnd dimensiunile de 60/60
cm i adncimea tot de 60 cm. Cnd le executm, vom avea grij ca pmntul fertil s fie pus
sus, iar cel argilos jos.
4. La plantare, vom face prima dat mocirlirea puieilor. Mocirla o obinem din baleg proaspt
de vac (numai de vac) i pmnt galben, argil (50% la 50%), peste care punem ap pn se
face o past ca smntna. La plantarea puietului punem n gropi numai pmnt bun, iar
pmntul ru, nefertil, rmne pe partea de jos, definitiv, pentru a forma taluzul plantei.
5. Pe fundul gropii punem 25 kg de blegar putred, iar cnd ajungem la 15 cm de suprafa
adugm 300 g de ngrmnt complex; pe acesta l aezm la o distan de 15-20 cm de
tulpina plantei, nu mai aproape, pentru a proteja rdcinile firave ale puieilor.
6. Pmntul pus n groap va fi foarte bine clcat de ctre un muncitor nclat numai cu cizme
de cauciuc.
7. La plantare, vom avea urmtoarele griji: coletul poriunea dintre rdcin i tulpin s fie
pus mai adnc fa de nivelul solului cu 4-5 cm, dar nu mai mult.

Ct privete perioada de plantare a ctinei, cel mai bine e s-o facem primvara, imediat dup
topirea zpezii, respectiv ntre 10-15 martie i pn cel trziu la 20-25 aprilie. Experiena m-a
convins c dac facem toamna plantarea, chiar n condiii excelente, prinderea este de 50% n
cel mai bun caz, pe cnd primvara prinderea a ajuns, n trei ani consecutiv, ntre 95-100%.
8. La manipularea puietului, este necesar protejarea acestuia de razele solare, avnd grij s
acoperim n special rdcinile. Ca atare, cnd plantm puietul nu-l nirm la fiecare groap
pentru c l vede soarele, ci l scoatem din groapa cu mocirl numai bucat cu bucat, apoi l
plantm imediat.
9. Dup plantare, facem o teras cu latura de 1,2 m n stnga, 1,2 m n jurul tulpinei puietului;
pe aceast teras absolut nicio buruian n-are voie s creasc n tot cursul anului, iar n acest
scop vom face 4-6 praile.
10. Imediat ce am plantat puietul, n mod obligatoriu se va face o farfurie n jurul tulpinii, n care
se pun 30 de litri de ap; dup ce apa a intrat n pmnt, acoperim farfuria cu sol uscat i bogat
n humus (pmnt negru).
ntreinerea plantaiei n primul an
11. n cursul primului an de la plantare se vor efectua cel puin patru udri a cte 30 de litri ap
la fiecare puiet, dac anul este secetos, iar dac este ploios, doar trei udri sau chiar dou. in
s subliniez c, dac anul a fost ploios, trebuie s facem o udare n cursul lunii august,
momentul crucial al dezvoltrii plantei. Udrile se vor executa aa cum am precizat la regula 10.
12. Tieri n verde n primul an nu e voie s se fac; numai n cazuri excepionale se
ndeprteaz ramurile uscate, dar imediat rnile vor fi unse cu mocirl.
13. Lucrarea de cpti n ntreinerea plantei n primii ani este combaterea buruienilor. Ca
atare, se vor face n primul an 1, 2, 3 sau chiar 6 praile, n funcie de timp. n caz contrar,
plantele vor pieri din cauza umbrei pe care o fac buruienile.
14. Toamna, se va lega fiecare puiet cu folie de polietilen pentru a nu fi ros de iepuri, dar mai
ales de oareci.
ntreinerea plantei n anul al doilea
15. Dup topirea zpezii, dezlegm pomii de folia de polietilen.
16. Executm tieri numai pentru ndeprtarea ramurilor uscate, neatingndu-ne de nicio
ramur verde i, aa cum am menionat la punctul 12, locul tiat se unge automat cu mocirl.
17. Terasele vor fi ntreinute exemplar, ca ogor negru, fr niciun fir de iarb sau buruian (5-6
praile manuale).
18. Toamna executm din nou legarea plantei cu folie de polietilen pentru protejarea mpotriva
roztoarelor.
19. n anii 3-4-5 de la plantare, cnd ncepe s rodeasc planta, lucrrile de ntreinere sunt
asemntoare.
20. Cum procedm pentru formarea coroanei? De la bun nceput mergem pe ideea c nu
recolta ne intereseaz deocamdat, ci coroana. Deci, n anul 3 sau anul 4 ori poate chiar anul 5
de la plantare, cnd avem prima recolt, tiem numai i numai surplusul crengilor pe care sunt
boabe de ctin; de scheletul de baz, de ramurile ce formeaz baza coroanei, n-avem voie s
ne atingem, boabele de pe aceste ramuri rmn nerecoltate. Pn cnd? Pn ce temperaturile
din aer coboar sub minus 19C; atunci punem sub arbustul de ctin o prelat, l scuturm
bine, iar boabele vor cdea pe ea.
21. O alt regul obligatorie: terenul de pe terasele vecine arbutilor s fie curat ca lacrima
nainte de cosirea ierbii din livad. Altminteri, cosaii nu observ plntuele de ctin i le taie.
O plant de ctin tiat cu coasa n primii 3 ani este moart definitiv; nu se mai regenereaz.
22. Erbicidarea pe terasa plantei nu o indic n primii ani de la plantare, respectiv n anii 1, 2, 3.
Din anul 4 putem s efectum erbicidarea, folosind Rondoup, dar cu foarte mare atenie, numai
i numai cu un ecran de protecie. Dar ce este acest ecran? Un paravan de protecie a tulpinii i
plantei, un cilindru fr fund, dintr-o oal din tabl zincat cu diametrul de 50 cm i nlimea de
60-70 cm, avnd o tietur de sus n jos, o deschidere, pentru a pune ecranul pe lng tulpina
plantei i pe lng acele firave rdcini de la baza acesteia. Abia dup aceea facem stropirile i
numai pe platforma din jurul ecranului.
Ing. Alexandru ODETIANU,
preedintele Asociaiei Pomicole Ctina,satul Odeti nr. 70, cod potal nr. 43703, comuna
Bseti, judeul Maramure, mobil: 0720/320.235, tel.: 0262/268.045
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 200
"Aceast plant intr pe rod dup cinci ani. n plus, nu toate plantele se prind din primul an.
Trebuie s nlocuieti, s umpli golurile. Exist exemplare femele i masculine. Dac ai prea
muli masculi n planatie, nu este bine pentru c in locul ocupat, masculii nu-i cunoti dect la
trei ani dup plantare, ceea ce mi s-a ntmplat i mie i a trebuit s scot cteva sute de masculi
ca s pun femele. Cei care livreaz materialul de plantare i-l dau pe categorii, dar nu tot timpul
este aa cum ar trebui, n plantele femele gseti i muli masculi. Acesta este un impediment
de care eu m-am lovit pentru c am fost chiar printre primii cnd m-am apucat. A fost foarte mult
de munc, faptul c n-ai tiut cum s o iei i ce s faci, am ajuns s facem foarte multe greeli,
care ne-au costat timp i bani, dar pe care ncet, ncet am reuit s le remediem", spune Ioan
Pcnu.
Investiia n plantaie a fost de aproximativ 55.000 de euro.
"Exceptnd preul terenului, care poate varia, calculul se face simplu: i trebuiesc 1.500-2.000
de plante la hectar, pe care le poi lua de la 1 la 3 euro, depinde de unde le iei i ct de
selecionat este planta respectiv. Se gsesc n ar, dar i afar. n ar sunt peste un euro,
afar peste doi. Eu i-am adus de la o staiune de cercetare de la Bacu, dar n-am mai sftuit pe
nimeni s se duc acolo. Pe lng preul plantaiei, este preul lucrrilor agricole, care se ridic,
s spunem, la arat, discuit - undeva la 2.000 de lei la hectar, deci vreo 400-500 de euro. Apoi
sunt lucrri pe care le faci sau nu le faci: mprejmuiri, care sunt necesare c altfel i le distrug
animalele sau mai tiu eu cine", explic Ioan Pcnu.
Sibianul spune ns c nu e de ajuns s nfiinezi o planaie. Dei aceasta nu este deloc
pretenioas, adaptndu-se perfect la zonele de deal i de munte, la terenuri accidentate,
trebuie s ai foarte mare grij ce faci cu fructele ntruct acestea se pot pstra doar congelate
sau uscate, n 48 de ore de la recoltare ctina intrnd n oxidare.
"Dac vorbim de investiie, plantaia este una i fructele sunt alta. Plantaia se poate face
la preurile pe care vi le-am spus, dar ce faci cu fructele? Acolo vin alte investiii. Recoltarea
se face prin detaarea ramurilor, tierea lor. Le tai, le nghei la minus 28 de grade, le scuturi, le
vnturi i ctina rmne ngheat pn la procesare. Ctina se poate pstra doar congelat
sau uscat. n 48 de ore de la recoltare, ctina intr n oxidare, lucru pe care foarte mult lume
nu-l cunoate. i faptul c mai ntlnesc oamenii care vor s cumpere de pe tarab ctin... E
clar c dac ea st dou sptmni pe tarab, e intrat n oxidare. Asta nseamn c, n loc s
consumm antioxidani, consumm oxizi. Devine toxic, nu otrvitoare, dar proprietile ei,
practic, nu mai exist", susine Ioan Pcnu, care, dup ce a citit att de mult despre ctin, a
realizat o tez de doctorat care trateaz exact aceste lucruri: procedee de prelucrare, transport
i depozitare a ctinei.
n consecin, s-au mai investit peste 25.000 de euro n instalaii de ngheare i refrigerare a
ctinei. Astfel, sibianul reuete s pstreze fructele de ctin de la momentul recoltatului -
undeva din august pn n octombrie - pn pe timpul iernii, cnd marile firme din industria
farmaceutic, alimentar i cosmetic nu mai au de unde cumpra fructe proaspete sau uscate,
stocurile fiind epuizate.
Cel mai mult i cel mai bine, Ioan Pcnu vinde ctina pe timpul iernii.
"Contractele nu sunt foarte ferme. Greu i gseti un contract ferm. Ctina n cantiti mari se
caut dup ce cealalt, cea proaspt, dispare de pe pia. Dac ai unde depozita. Eu nu pot
s o dau la acelai pre ca cel care se duce i o taie de pe deal, o cur acas cu copiii i o d
la cinci lei. Eu nu pot, pentru c am attea investiii, plus c fructele mele sunt certificate
ecologic", afirm omul de afaceri sibian.

Potrivit acestuia, un pre corect pentru ctina sa este 2,5-3 euro pe kilogram, pentru ctina
congelat, i undeva ntre 12 i 16 euro pentru ctina uscat, pentru c, din cinci kilograme de
ctin proaspt, se obine un kilogram de ctin uscat. El a vndut ctin pentru firme din
Grecia, Germania, Romnia, dar i din alte ri.
Ioan Pcnu proceseaz, n firma proprie, o mic parte din ctina pe care o produce i obine
suc de ctin, nectar de ctin i ulei de ctin, produse cu care aprovizioneaz un lan de
magazine alimentare din judeul Sibiu i se prezint la diferite trguri i expoziii. n rest, toat
ctina o vinde congelat celor care doresc s o proceseze. A ales aceast cale pentru c, doar
aa, ceea ce produce el este sut la sut natural.
"Principala problem este c produsul nu se poate pstra foarte mult timp n stare pur,
ci doar n condiii de refrigerare. Neavnd adaosuri pentru stabilizare, produsul realizat
trebuie s-l ii maxim dou luni, n condiii de refrigerare, la patru-cinci grade. Dac a da
prin reeaua de mari magazine sau depozite aceste produse, la cum merge vnzarea, stau cu
lunile n depozite i i pierd proprietile. Aa, dm doar la magazine mici, care cer stocuri mici
i le aprovizionm constant. Ca s in mai mult, ar trebui s adaugi conservani, dar atunci nu
mai este ecologic i nu mai are calitile pe care mi le doresc. Atunci cutm o cale de mijloc: i
las pe alii s proceseze, eu le ofer fructele, iar eu satisfac piaa local, n judeul Sibiu, unde
pot s le ofer naturale", precizeaz Ioan Pcnu.

Sticla de 500 de mililitri de suc sau nectar de ctin se vinde cu 25 de lei, iar litrul de ulei
de ctin se vinde i cu 250 de euro. Potrivit lui Ioan Pcnu, acest ulei face toi banii.
"Dintr-un kilogram de ctin uscat obin 120-140 de grame de ulei. Practic, este un concentrat
de vitamine i elemente bioactive foarte puternic. Pentru uz extern, este cel mai bun cicatrizant,
iar n cazul arsurilor, dac l pui la timp, elimin acea exfoliere, iar rana se vindec foarte repede
i bine. n plus, este bun pentru orice afeciune a pielii: de la eczeme pn la ... orice. Intern,
este bun pentru foarte multe aciuni, de la tubul digestiv pn la boli grave, la care zice c le
ncetinete evoluia. Am avut muli bolnavi de cancer care au ncercat, la sfatul medicului, s
fac o cur de ulei de ctin. Este demonstrat tiinific c are proprieti n acest sens", explic
sibianul.
El povestete c nu i-a amortizat nc investiia, dar, de vreo trei ani, firma a intrat pe profit. Ca
s-i scoat toi banii ar trebui s se mai dezvolte, dar dezvoltarea nseamn alte zeci de mii de
euro care ar trebui investite. Cu toate acestea, spune c o plantaie de ctin este o adevrat
afacere.
"Este o afacere, dar s nu te atepi la foarte multe de la nceput. Timpul este foarte mare pn
obii rezultate. A recomanda-o cu mare inim celor care vor s nceap o afacere din ctin,
dar s m ntrebe foarte bine nainte despre ce este vorba i cum se face", spune sibianul, care
le atrage atenia tuturor s nu cread n "prostiile" de pe internet prin care li se promit profituri
uriae la afacerile cu ctin.
Sibianul spune c "ceva tot trebuie s fac", aa c va continua s-i dezvolte afacerea i va
mai cumpra instalaii de ngheare i refrigerare, instalaii de uscare i procesare a fructelor i
chiar va cuta s mai planteze ctin, aceasta fiind "o afacere din care se poate tri".











Denumire definitiva: SERPENTA
Denumire provizorie: SERPENI 11

Tipul de crestere al plantei este pom cu port semierect.
Vigoarea plantelor este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidala, cu ramuri moderat
ramificate. Pe ramurile de rod pornesc lastari mijlocii ca grosime ,desi de 15-20 cm lungime.
Ghimpii sunt rigizi, de 3-4cm lungime si destul de desi.
Frunzele sunt eliptice cu lungime mijlocie, 6-7 cm si latime mare de peste 6 mm, prezinta
perisori solzosi deschisi la culoare, cu o densitate medie ce determina o nuanta alb argintie a
partii posterioare, a limbului si nervurii mediane. Culoare fetei superioare a limbului este verde
deschis.
Mugurii micsti sunt desi din care pornesc multe flori(6-8buc.) pe toata lungimea, rezultand o
repartizare destul de densa a fructelor ce imbraca de jur imprejur ramura pe toata lungimea ei.
Fructul este oval-alungit, aproape cilindric (larg eliptic), de greutate mijlocie(G=0.38 g;
h=12.3mm; d=7.6mm) cu pubescenta mijocie si peduncul peste 3 mm, care se desprinde destul
de usor de pe ramura. Biotipul se preteaza la recoltare prin vibrare. Epicarpul este de culoare
portocalie, prezinta perisori solzosi de densitate moderata, cu o oarecare concentrare spre varful
fructului. Mucronul este slab conturat. Epoca infloritului este timpurie. Capacitate de productie
foarte buna, cu alternanta de rodire. Samanta medie brun negricioasa.
Substanta uscata 18.75%, acid ascorbic 155.47 mg% s.u, lipide 21.94 g% s.u., carotenoizi
41.28 mg% ulei, proteina bruta 14,0 g% s.u. Serotonina variaza intre 21,31 g/g in fructe si
48,48 g/g in frunza. Continutul in micro-elemente a fost determinat atat din fruct cat si din
frunza, astfel ca Zn a atins valori de 12,8 ppm in fruct si 15,5 in frunza; Cu gasindu-se in
cantitati aproximativ egale atat in fruct cat si in frunza, respectiv 4,5-5 ppm. Manganul in fruct
atinge valorile de 9,3 ppm, iar in frunza de 3 ori mai mult, respectiv 31,8 ppm. Fierul atat in
frunza cat si in fruct se gaseste cam in aceleasi cantitati 323-315 ppm. Bromul in fruct este
intalnit in cantitate de 19,0 ppm, iar in frunza cu mult mai mult 66,5 ppm. Molibdenul se
gaseste in proportie de 1,43 ppm in fruct si 2,6 ppm in frunza.
Semintele sunt eliptic- alungite, de marime medie.
Capacitatea de productie este foarte mare, cu alternante de rodire de la 7.0 kg la 30.5
kg/planta
Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.
















DIANA (Fara Spini)



Denumire definitiva: DIANA
Denumire provizorie: FARA SPINI

Planta ca tip de crestere este de tip pom, avand o vigoare mijlocie, cu ramurile lungi flexibile
cu crestere descendenta rezultand o coroana de tip plangator. Lastarii sunt subtiri si lungi de 15-
20 cm, de densitate medie. Asa zisii ghimpi in cazul acestui biotip sunt lungi de 4-5 cm, subtiri
foarte flexibili si rari, planta fiind putin agresiva.
Frunzele sunt inguste (eliptice) de lungime medie de 4,5-5 cm de culoare verde deschis. Pe
partea posterioara frunza este argintie, perisorii solzosi fiind slab evidentiati. Mugurii micsti
sunt destul de rari si acopera aproape toata lungimea lastarilor. Din ei pornesc 3-6 flori
rezultand o incarcatura medie de fructe pe lungimea ramurilor, determinate de repartizarea
destul de rara a buchetelor.
Fructele sunt mijlocii spre mici (0,27 g), de forma ovala (oblonga, d=7,2mm; h=9,2mm).
Culoarea epicarpului este portocaliu-galbui si prezinta perisori solzosi cu densitate medie.
Mucronul este slab conturizat si este dat de o aglomerare de perisori solzosi. Lungimea
pedunculului este medie. Samanta este mare si negricioasa.
Continutul in substanta uscata este de 21,62%. , iar acidul ascorbic este de 91,98 mg%.
Continutul in serotonina este mai mare in frunze decat in fruct si anume 27,27 micrograme/g,
fata de 16,72 in fructul uscat. Lipidele din fruct ating valori de 8,88 g% s.u. ,carotenoizii 14,32
mg% ulei , iar proteina bruta 17,06 g% s.u.
S-au facut determinari asupra continutului in microelemente atat din fruct cat si din frunza ,
zincul variind de la 11,8 ppm in fruct ,la 23,3 ppm in frunza. Cuprul variaza de la 6,75 ppm in
fruct, la 5,0 ppm in frunza. Manganul se gaseste in cantitate de peste 7 ori mai mare in frunza
decat in fruct, respectiv 74,3 ppm ,fata de 10,0 ppm. Fierul atinge valori de 340 ppm in frunza,
fata de doar 95 ppm in fruct. Bromul are valori cuprinse intre 66,5 ppm in frunza si 11,0 in
fruct, iar molibdenul are valori asemanatoare atat in fruct cat sin in frunza, respectiv 2,62 ppm
,fata de 2,28 ppm in frunza.
Samanta este mare si de culoare maro negricioasa.
Capacitatea de productie este buna si relativ constanta 10-12,6 Kg pe planta.
Maturita de recoltare ( tardiva ).




SILVIA (Serbanesti 4)



Denumire definitiva: SILVIA
Denumire provizorie: SERBANESTI 4

Tipul de crestere al plantei este pom semierect.
Vigoarea plantelor este mica, coroana globuloasa, puternic ramificata, cu coroana densa.
Lastarii sunt de 10-11 cm cei ce pornesc din poziii laterale si ceva mai lungi cei terminali cu
densitate si grosime mijlocie (14-16 cm). Au muguri micsti puternic dezvoltati reparizati pe
din lungime, cu o densitate mare. Varfurile raman ca spini rigizi, lungi de 4-5 cm. Lateral
pornesc multi ghimpi de 2-3cm avand o densitate mijlocie.
Frunzele sunt de lungime mica (4-5 cm) si latime mijlocie de 5-6 mm. Pe partea posterioara a
frunzelor perisorii au densitate mijlocie, de culoare argintiu aramie, iar partea superioara a
frunzei este de culoare verde deschis.
Din mugurii micsti se formeaza cate 8-12 fructe care acopera ramurile(tip manson).
Fructele sunt mijlocii ca marime (0.39g) si au forma oval-turtita, (circulara) h=8,2mm ;
d=7,0mm, cu epicarpul de culoare portocalie galbuie acoperit cu perisori solzosi in numar
destul de mare si aglomerati in zona mucronului, cu peduncul scurt. Samanta de marime medie,
brun negricioasa.
Inceputul infloritului este timpurie. Substanta uscata 20.29%, acid ascorbic 149.98 mg%,
lipide 19.28 g% s.u. , carotenoizi 42.72 mg%, proteina bruta 14,44 g% s.u.
Continutul in serotonina variaza de la 27,33 g/g in fruct la 42.01 g/g in frunze uscate.
Componenta importanta impotriva stresului si anticancerigen.
Semintele sunt mijlocii spre mici ca marime si au culoare brun-negricioasa.
Capacitatea de productie este mica (4,2-6,7 kg/planta) datorata volumului ,in general, mic al
coroanei. Se recomanda densitate mare de plante in cultura si recoltare cu ramura detasata.
Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.
Rezistenta la boli si daunatori. Obs. La soiul Indian Summer cultivat in Canada exista
sensibilitate la monilioza si antracnoza.










VICTORIA (Delta 60M)



Denumire definitiva: VICTORIA
Denumire provizorie: DELTA 60M

Tipul de crestere al plantei este de tip pom semierect.
Plantele sunt de vigoare mijlocie spre mare, cu ramificare medie, rezultad coroane destul de
aerisite, de forma globuloasa . Pe ramurile de rod pornesc lastari laterali scurti de 10-15cm si cu
1-2 lastari terminali vigurosi(20-30cm). Ghimpii sunt lungi (4-6 cm) rigizi, destul desi.
Frunze ingust eliptic si lungi de 6-6.5 cm si inguste cu perisorii solzosi cu densitate mijlocie,
deschisi la culoare pe partea posterioara a limbului, rezultand o culoare alba sidefie, iar partea
superioara a limbului e de culoare verde deschis.
Mugurii micsti au densitate mare, fiind repartizati pe aproape toata lungimea lastarilor ,
formand 4-7 flori care vor acoperi cu fructe dese pe toata lungimea lastarului, imbracandul ca
un manson.
Fructele sunt foarte mari (G=0.70 g; h=11.4mm; d=9.1mm), de culoare portocalie, forma
oval-alungita (oblong), cu perisori solzosi destul de evidenti cu densitate medie, repartizati pe
toata suprafata epicarpului. Mucronul este evident si usor afundat. Pedunculul este lung (4 mm)
si fructele se desprind destul de usor de pe ramuri.
Epoca infloritului este tarzie. Samanta este mare, de culoare brun cafenie. Pretabil la
recoltare prin vibrare. Continutul in substanta uscata este de 17,45%, in acid ascorbic 44,5
mg%, continutul in serotonina este mai mare in frunze 33,05 g/g, iar in fructe 26,36 g/g.
Continutul in lipide este de 14,01 g% s.u. in carotenoizi 13,72 mg% ulei, iar proteina bruta
13,36 % s.u. Determinarile facute pe fructe si frunze asupra continutului in micro-elemente au
evidentiat faptul ca atat in fruct cat si in frunza continutul in Zn este aproximativ acelasi,
respectiv 14,3-13,8 ppm, Cu 6,75-5,25 ppm, Mn 9,0 ppm iar in frunza de 4 ori mai mult,
respectiv 41,8 ppm. Continutul in Fe este 183 ppm in fruct si 235 ppm in frunza. Bromul 17,5
ppm in fruct si 77,5 ppm in frunza. Molibdenul se gaseste in cantitati asemanatoare atat in
frunza cat si in fruct 3,9-3,1 ppm.
Samanta este mare, muchiata si de culoare brun-cafenie.
Capacitatea de fructificare este mare, cu alternante de la 4 la 12.6 kg/planta.
Maturitatea de recoltare a fructelor este tardiva.








AURAS (Sf. Gheorghe 5)



Denumire definitiva: AURAS
Denumire provizorie: Sf. GHEORGHE 5

Planta este de vigoare mijlocie spre mare, tip de crestere pom semierect cu coroana de forma
globuloasa, cu ramuri laxe, densitate si grosime mijlocie, prezentand ghimpozitate mare, de
marime mijlocie (3-5 cm lungime) rigizi si ascutiti la varf, avand o capacitate medie de
lastarire, realizand cresteri de 15-20 cm lungime.
Frunzele sunt mici lanceolate (ingust eliptic) dispuse altern, cu lungime si latime mijlocie
respectiv 5,5-6,5 cm cu nervura mediana evidenta. Fata superioara a frunzei este de culoare
verde deschis iar cea posterioara prezinta perisori stelati solzosi de culoare alb argintii cu o
densitate mijlocie, determinand o culoare sidefiu-aramie.
Florile femele sunt foarte mici, abia vizibile cu ochiul liber, ce se deschid concomitent cu
detasarea frunzulitelor si sunt grupate in mici buchetele (raceme) scurt pedunculate cu un numar
de 5-8 flori.
Densitatea mugurilor micsti pe ramura si numarul florilor din muguri determina o densitate
mare a fructelor pe ramuri, cu ciucuri destul de apropiati avand aspectul unui manson ce
imbraca ramura.
Fructele sunt de marime mijlocie (0,48-0,50 g) cu forma sferic-ovoidala (circular), cu
epiderma de culoare galbena-porocalie, peduncul mijlociu ca lungime (3 mm) si desprindere
relativ usoara de pe ramura. Prezinta pe toata suprafata epidermei solzisori rari de culoare bruna
si un mucron evident. Epoca infloritului este tarzie. Samanta medie de culoare brun cafenie,
spre negricioasa.
Substanta uscata 17.96%, acid ascorbic 22.51 mg%, lipide 16.33 g%, carotenoizi 39.84 mg%,
proteina bruta 14,2 g% s.u. Continutul in serotonina in fructe este de 25,3 g/g iar in frunze
uscate 40 g/g.
Continutul in micro-elemente a fost determinat atat in fructe cat si in frunze. Zincul gasindu-
se in fruct in cantitate 10,5 ppm iar in frunza 18,5 ppm. Cuprul se gaseste in aceleasi cantitati
5,25-6,75 ppm. Manganul in fruct atinge valori de 9,5 ppm iar in frunza de peste 5 ori mai mult
respective 56,8 ppm. Fierul in fruct atinge valori de 280 ppm, iar in fruct 300 ppm. Molibden se
regaseste in cantitati de 3,10 in fruct si 2,76 in frunza.
Samanta, de regula, se gaseste cate una in fruct. Este de marime mijlocie alungita, tare, de
culoare brun-cafenie spre negricioasa.
Capacitatea de productie este mijlocie spre mare manifestandu-i alternanta de rodire
caracteristica speciei cu productii de la 7,00 kg in anii de productie mics pana la 16,6 kg in anii
de mare productie.
Maturitatea fructelor este extratimpurie.


OVIDIU (Sf. Gheorghe 9)



Denumire definitiva: OVIDIU
Denumire provizorie: Sf. GHEORGHE 9

Tipul de crestere al plantei este pom semierect. Plantele au vigoare mare, destul de
ramificate, cu forma coroanei piramidala. Lastarii de vigoare mijlocie pornesc in numar mare,
au o crestere erecta si sunt lungi de 20-25 cm. Ghimpii sunt lungi de 8-10 cm , rigizi si destul de
desi.
Frunzele ingust eliptic sunt cu latime mijlocie de 5-6 mm si lungime de 5-6 cm, cu perisori
solzosi rari pe partea posterioara de culoare deschisa, iar fata superioara este verde deschis.
Mugurii micsti sunt cu densitate medie pe ramura si acopera sub jumatate din lungimea
ramurilor, unde se formeaza o aglomeratie de fructe, iar portiunea fara muguri micsti,
transformandu-se intr-un ghimpe lung si rigid. Majoritatea mugurilor micsti sub buchetul floral
formeaza si un mugure mixt mediu dezvoltat.
Fructul este de marime mijlocie (0,44 g) cu forma ovala (larg eliptic h=11,4 mm; d=8,8 mm).
Culoarea epicarpului este galbena portocalie cu perisori solzosi, rari dar evidentiati prin
culoarea lor cenusie si aglomerati in zona mucronului. Epoca infloritului este mijlocie. Samanta
este de marime medie, culoare bruna.
Substanta uscata 17.74%, acid ascorbic 166.61 mg%, lipide 11.22 g% s.u., carotenoizi 30.08
mg%, proteina bruta 13,34 g% s.u.
Continut de serotonina variaza de la 26,39 g/g in frunze uscate la 39,12 g/g in fruct.
Continutul in micro-elemente a fost determinat in frunze si fructe astfel : Zn gasindu-se in fruct
in cantitate de 12,5 ppm, iar in frunza 10,5 ppm, Cu 4,5 ppm in fruct si 13,7 ppm in frunza, Mn
in fruct 10,8 ppm iar in frunza de 4 ori mai mult 42,5 ppm. Fierul se gaseste in cantitate mai
mare in fruct decat in frunza, respectiv 228 ppm fata de 135 ppm. Bromul in fruct atinge valori
de 19,0 ppm iar in frunza cantitatea este dubla 43,5 ppm. Molobdenul atat in frunza cat si in
fruct cantitatea este relativ egala 2,57-2,42 ppm.
Samanta este mijlocie ca marime si de culoare bruna.
Capacitatea de fructificare este foarte mare, cu alternanta de la 7,2 la 30,5 kg /planta.
Maturitatea de recoltare este extratimpurie.


TIBERIU (Serbanesti 1)



Denumire definitiva: TIBERIU
Denumire proviorie: SERBANESTI 1


Tipul de crestere al plantei este de tip pom.
Plantele au vigoare mijlocie spre mare si portul semierect, cu ramuri destul de ramificate si
coroana globuloasa spre piramidala. Lastarii sunt lungi de 20-30 cm si erecti. Ghimpii sunt
lungi de 7-8 cm, rigizi si destul de desi. Frunzele sunt ingust eliptic de 4-5 mm si lungi de 6-7
cm . Mugurii micsti sunt destul de dezvoltati cu o densitate mijlocie pe lastar si ocupa 2/3 din
lungimea lastarului, la care treimea din varf se transforma intr-un spin lung si rigid. Din mugurii
micsti pornesc 6-8 flori, care duc la obtinerea unei incarcaturi de fructe cu buchete mari , avand
o repartitie uniforma pe ramuri.
Frunza este de culoare verde deschis pe partea superioara, iar pe partea posterioara
pubescenta este mijlocie cu perisori de culoare alb argintii.
Fructul este oval-turtit (oblong, h=9.6mm; d=9.4 mm), de culoare galben-portocalie, mijlociu
ca marime (0.49 g) cu perisori solzosi destul de rari pe epicarp. Mucronul este situat intr-o mica
tesitura si peduncul scurt mai mic de trei milimetri. Samanta mica, brun negricioasa. Epoca
infloritului este mijlocie.
Continutul in substanta uscata este de 12.74%, iar in acid ascorbic este de159.97 mg%.
Lipidele din fruct ating valori de 11.10 g% s.u., carotenoizi 32.24 mg%, iar proteina bruta 14,21
g% s.u. . Continutul in serotonina variaza de la 17,9 g/g in fructe la 45.27 g/g in frunze. Din
determinarile efectuate reiese ca biotipul Serbanesti 1 este cel mai bogat in microelemente
comparativ cu celelalte biotipuri analizate. Zincul variaza de la 16,0 ppm. in fruct la 14,5 ppm.
in frunza. Cuprul 7,0 ppm. in fruct, 5,0 in frunza. Manganul se gaseste in fruct in cantitate de
11,3 ppm. Iar in frunza de 4 ori mai mult, respectiv 56,8 ppm.
Fierul atat in frunza cat si in fruct se gaseste in cantitati aproximativ egale, respectiv 395 ppm
in frunza si 428 in fruct. Bromul se gaseste in cantitate de 3,5 ppm in fruct si de peste 75 ori mai
mult in frunza, respective 80,5 ppm. Molibden se gaseste in cantitati de 3,15 ppm in fruct si cu
mult mai putin in frunza, respectiv 0,65 ppm.
Capacitatea de productie este medie 6,6 - 10,4 Kg pe planta.
Perioada de maturare a fructelor este timpurie.