Revista

Nr. 14, anul IV, Octombrie - Noiembrie 2009

Din Cuprins:
• „U a care va fi deschis
O singur lume i care îmi va ar ta acest
drum va fi chiar cultura,
A a cum însu i marele autor Mircea Eliade afirma cea care a contribuit la
c “Visele se strecoar în via a mea i par via i altora par emanciparea i
vise”, eu cred c asupra întregii mele vie i se a terne umbra progresul umanit ii.”;
unui vis – acela al unei singure lumi. A vrea ca în fiecare • „Oamenii, ace ti
diminea s m trezesc în cea mai bun dintre lumile înfior tor de frumo i
posibile. c l tori, reu esc oare s
În ciuda multor diferen e, în ciuda nenum ratelor fie prezen i în via a
conflicte, putem vorbi despre o singur lume doar prin lor?”;
existen a unei comunit i umane cu interese si probleme • „Am crescut, acum din
proprii. decorul colorat nu mai
Cu to ii suntem locuitorii aceleia i planete i ne v d decât fragmente, i
confrunt m cu probleme comune întregii omeniri: r zboaie, stau i m întreb, oare
boli, poluare. Acest fapt ne face s fim solidari unii fa a de ei, mae trii tr iesc viata
ceilal i. Ast zi, mai mult ca oricând, locuitorii acestei lor sau via a p pu ilor
planete nu pot ignora faptul c lumea a devenit un sistem de cârp i lemn?”
complex în care viitorul fiec ruia dintre noi depinde de confrunte cu boli sau s nu fie nevoit s in
ac iunea celorlal i . piept crizei economice mondiale. De i toate
Dar toate acestea sunt doar începutul drumului c tre acestea par un vis, pentru mine sunt realitatea
o lume mai bun , o lume mai unit … pur pe care a vrea s o întâmpin cu bra ele
Lumea în care a vrea s tr iesc ar fi o lume care s deschise.
nu aib grani e, s nu cunoasc un cer umbrit, s nu se A vrea s pornesc într-o c l torie în
jurul acestei lumi, fascinat s -i descop r
tainele. U a care va fi deschis i care îmi va
ar ta acest drum va fi chiar cultura, cea care a
contribuit la emanciparea i progresul
umanit ii. În aceast lume cultura ocup un
loc aparte. În zilele noastre, indiferent de cât
de diferite sunt aceste culturi, ele nu mai pot
exista altfel f r a ine cont unele de celelalte.
De i atât de diferit , cultura de pe glob are un
limbaj comun, ea fiind cea care a apropiat
oamenii .
Acest schimb cultural se datoreaz
simplelor c l torii în jurul marilor monumente

1

de pe Terra. Plecând din valea Nilului, de la marile
piramide, ajungem uimi i de frumuse ea Taj Mahalului în
India i ne purific m chipul în Gange, apoi pa ii ating
milenarul Zid Chinezesc, facem o plec ciune în fa a
acoperi ului lumii, Mun ii Himalaya, privim ora ul arilor,
admir m Capela Sixtin , iar pe Acropole bem un pahar de
nectar cu zeii Olimpului. De la Palatul Versailles i turnul
Eiffel ajungem în Marele Canion, mai apoi la templele din
Machu Pichu, c l toria luând sfâr it în fa a Statuii
Libert ii .
De i provin din na ionalit i diferite, în fa a acestor
minuni oamenii sunt încerca i de acelea i sentimente,
sentimente în fa a c rora nu exist grani e.
Într-un timp relativ scurt, oamenii i-au dat seama
c depind unii de ceilal i i au constatat c libertatea lor nu
este îngr dit decât de libertatea celorlal i. A a cum
Aristotel spunea c : “Omul se na te cu
însu irea de a fi o fiin ra ional , precum i cu
cea de a fi o fiin social ”, aceast dependen
este cauzat de necesitatea celorlal i de a avea
pe cineva al turi, de a tr i într-o societate .
De i aflat într-o continu schimbare,
omenirea tinde c tre un viitor prosper, omi ând
valorile primordiale. Odat cu toate acestea,
apar cele mai grave probleme: catastrofe
naturale, poluare, epuizarea resurselor,
defri ri masive, chiar conflicte armate. Supuse
atâtor încerc ri, comunit ile umane au dat
dovad de solidaritate, fapt care a dus la
speran a c în aceast lume cuiva îi pas .
Acesta este doar un început. Oamenii de
rând de pretutindeni trebuie s î i îndrepte
încrez tori privirile c tre o lume nou . Ei
trebuie s tie c doar uni i vor pune bazele
unei singure lumi mai bune si mai sigure, c reia
genera iile urm toare s -i spun “ acas ”.
Sp taru Corina Adina,
VIII B
Matematica Distractiv
Jocul TANGRAM
Prof. Matematic , Acsân Mihaela
2
Prof. Desen, Stratulat Octavia Consuela

3

R t ciri
Prin negur de vreme
Presar -mi vis de aur
S n-am de ce m teme
De timpul ce, un graur,
Prin aripile-i rele
R stoarn -l furtunos
Pe mâinile-i ei grele
i p rul m t sos
Vreau înc reveria
S -mi înfrunzeasc -n minte,
Precum i bucuria
Pierdut prin cuvinte
Doresc enorm speran a
S d inuie în mine
Sim indu-mi importan a
i via a-mi merge bine
Tr i-voi amintirea
Ce-odat m -ntrista,
Unind-o cu iubirea
Care cândva era,
Voi continua apusul
Ca un sfâr it s -l iau,
Chiar dac soarta, fusul,
Învârte-l când nu vreau
Luptând în continuare
Cu a trii de pe cer
Voi fi înving toare
Doar pentru c mai sper
Voi a tepta t cerii
Ca tu s -i dai vorbire
i flac ra durerii
S-o stingi doar prin iubire
M cel în cea a deas
Voi da spre diminea ,
Dorind ca recompens
A- i buzelor dulcea
Savu tefania, XI A
Toamna...
Toamna a c zut,
Peste parcul mut.
Tainicule dor,
În zadar te alint.
Trandafirii mor.
Visurile mint...
Toamna trece acum.
Învelit în fum.
Unde-i de argint
Glasul ei sonor?
Trandafirii mor.
Visurile mint....
Toamna mi te ia,
Vis stingher, cu ea.
Lacrima de dor Prof. Lb. Român ,
Strop de m rg rint Bold Monica
Visul
Cu ochii mici i sclipitori
Se-neac speran e i tr iri
Sub umbra t cerii
Mai trece un vis
Ce nu poate fi dat uit rii
Pleoapele cad u or alene
Spre visul ferice ce-apare acum
Luptând viteje te cu zei i balauri
Ai spaimelor s lase dureri
Iar fa a-i cople it de stranii vedenii
L sând printre urme un fel de mister
Ce-acoper barca plutirii spre vise
Ca s înceap un alt mister Spiridon Simona, XI A
4
 Pe tera Sfântului Andrei
Andre necesare îndep rt rii primejdiilor. De

Sub numele de Pe tera Sfântului Andrei este

cunoscut un a ez mânt religios (m n stire), situat în
Dobrogea, în apropierea localit ii Ion Corvin, jude ul
Constan a. Este construit în jurul unei pe teri în care
tradi ia popular spune c a tr it i a cre tinat Sfântul
Apostol Andrei. Pe tera se g se te la mai pu in de 2
kilometri de „Ci meaua Mihai Eminescu”, la aproximativ 4
kilometri de oseaua Constan a-Ostrov.
Dup ce în timpul st pânirii otomane pe tera a
fost uitat , prin 1943 a fost redescoperit de preotul
Constantin Lembr u, împreun cu avocatul Ion Dinu,
pentru ca în 1944 pe tera s fie resfin it i redat cultului,
prin construirea unei turle i a unui zid de protec ie. Dar, asemenea, usturoiul va servi drept remediu
revine în uitare pân dup 1989, când reîncep lucr rile de terapeutic , va aduce pe itori – purtat la brâu.
dezvoltare a ansamblului monahal, care continu i Tot în aceast noapte, pentru a testa
actualmente rodnicia livezilor i câmpurilor se aduc
crengu e de vi in în cas (care vor înflori pân
Sfântul Andrei. Tradi ii i obiceiuri la Cr ciun) sau se seam n boabe de grâu în
mici recipiente.
Românii î i s rb toresc patronul spiritual, pe Fetele încearc semnalele propriului
Sfântul Andrei, la 30 noiembrie. Noaptea din ajunul destin: caut chipul viitorul so în forma pe
Sfântului Andrei este destinat unor obiceiuri care s care o ia plumbul sau cositorul topit i apoi
asigure protec ie oamenilor, animalelor i gospod riilor, pe brusc solidificat prin turnarea în ap ; stau
care ranii români le-au pus sub obl duirea acestui sfânt. peste noapte în fa a unei oglinzi, m rginite de
Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dou lumân ri, pân ce z resc chipul viitorului
dintre acele momente în care bariera dintre v zut i b rbat; pun busuioc sub pern i apoi se
nev zut se ridic . „Andreiu’ cap de iarn ”, cum îi spuneau culc , sperând s - i viseze so ul.
bucovinenii, permite interferen a planurilor malefice cu cele
benefice, lucrurile importante din existen a oamenilor Prof. Religie,
putând fi întoarse de la matca lor fireasc . Se crede c în Ionescu tefania
aceast noapte „umbl strigoii” s fure mana vacilor”,
„min ile oamenilor” i „rodul livezilor”.
Împotriva acestor primejdii, ranul român
folose te usturoiul. În egal m sur , casa, grajdul, cote ele,
u ile i ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit Memento…
s alunge p trunderea duhurilor rele la oameni i animale.
În aceast noapte se desf oar cea mai important Din anul 2004 se
ac iune: „p zitul usturoiului”. Fete i fl c i, vegheaz i comemoreaz , în ziua de 9 octombrie,
petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calit ile
„Ziua Holocaustului”. În aceast zi
este cinstit memoria evreilor uci i în
Europa în perioada 1933-1945.

Noi, cei de ast zi, sper m c

niciodat nu se va mai întâmpla ca o
persoan s fie ucis pentru c are o
anumit apartenen etnic ,
religioas sau politic . Planeta
noastr este suficient de mare încât
s avem loc cu to ii.

Prof. Istorie,
Scupra Mihaela

5
V aminti i de vechii p pu ari?!
Când eram mic m fascinau oamenii din spatele cortinei
mici ce mânuiau sforile, mi se p rea c de in tot adev rul,
c din cauza lor r sare i apune soarele i înfloresc
narcisele...
Am crescut, acum din decorul colorat nu mai v d decât
fragmente, i stau i m întreb, oare ei, mae trii tr iesc
viata lor sau via a p pu ilor de cârp i lemn? S rind ca
într-un otron, dintr-un scenariu în altul... mai f uresc
povesti? Sau pove tile îi f uresc pe ei?
Îmi este frig, ca într-o zi de la cap tul p mântului i
îmi vine s m scutur i s tac...ca i cum mi-a fi aruncat
colec ia de timbre fine în b taia vântului doar ca s le v d
zburând ...ca i cum a fi trecut printr-un câmp de
m r cini, cu t lpile sfâ iate pân la sânge i m-a fi
bucurat c ochii tiu s cearn prin sit fulgerele i norii i
s opteasc senin: doar furtuna…
La sfâr itul reprezenta iei, p pu ile, aruncate într-o
lad de lemn, î i plângeau cu lacrimi de câl i sufletul
folosit, î i lipeau ochii de peruzea i î i coseau costumele
ponosite ad ugând m rgele colorate pentru încântarea
copiilor...
P pu arii, în clinchet de pahare de cristal, î i
s rb toreau cu elegan reu ita spectacolului, uitând
pentru o clip c i zeii sunt tot legende, ale vreunui Olimp
pierdut...dar asta e o alta poveste, despre viori ce nu mai
tiu s cânte...
Prof. Limba Român ,
Monica Bold
Cunoa te-
te-te pe tine însu i!
Dac îi spui unui om „cunoa te-te
pe tine însu i!”,el î i va r spunde c se
cunoa te, c tie ce-i place, c tie ce î i
dore te de la via i c , de asemenea, î i
cunoa te tr irile interioare tiind s fac
diferen e între emo ii.
Consider c cel mai bine ne-am
putea cunoa te dac am încerca s îi
în elegem pe cei din jurul nostru. Cu toate
acestea, se pare c în ziua de azi nu mai
avem timp s cuget m nici asupra
existen ei noastre, cu atât mai pu in avem
timp s îl în elegem pe aproapele.
Medita ia a disp rut aproape total. Ne
afl m într-o permanent curs pentru a
sc pa de responsabilitate, pentru a rezolva
problemele reale i ne arunc m într-o lume
ireal , ideal pe care o consider m a
noastr . Ne reg sim în ziare, în filme, în loc
s încerc m s ne reg sim în propria
noastr via .
Cine sunt eu? Acest subiect este
singurul care nu se studiaz în coli, i
totu i un subiect atât de esen ial fericirii
noastre. Odat ce te cuno ti pe tine însu i,
ce î i cuno ti capacit ile vei putea fi
fericit, pentru c astfel î i vei accepta
calit ile i defectele i nu vei mai fi o
persoan ce î i dore te s fie permanent ca
al i oameni din jurul s u. În timp ce
descoperi ce individ minunat e ti vei putea
s în elegi mai bine i al i indivizi i s faci
alegeri bune în carier , în stilul de via .
A fi mândru de tine f r a- i
cunoa te calit ile i defectele nu poate fi
un semn de inteligen . A-i evalua pe
ceilal i dup prima impresie este o mare
gre eal . Cunoa terea celorlal i, ca i
autocunoa terea, presupune nu numai
intui ie i sensibilitate afectiv , dar i
experien a în rela iile interpersonale. Altfel
spus, trebuie s cunoa tem o persoan
îndeaproape pentru a ne putea face o
impresie cât mai apropiat de realitate.
Cunoa te-te pe tine însu i i vei
cunoa te universul! Cunoa te- i limitele i
vei cunoa te limitele universului t u!
Blebea Mihaela, XII A
6
Misterul general
Privesc plictisit cum soarele apune… privesc
totul atât de atent , atât de suspicioas , ca i cum a fi
c utat ceva anume, o mic gre eal , o mic nepotrivire, un
subiect de critic … în tot acest timp în mintea mea
r sunau tot felul de întreb ri retorice. Cu ochii a inti i în
pustiul cerului, a teptam m car un r spuns. V zând c este
în zadar renun am rând pe rând la fiecare întrebare l sând
loc unei alte întreb ri i tot a a, pân când mintea mi-a
fost invadat de întrebarea suprem : ce este cu adev rat
via a?
Oricât încercam s alung, s distrug aceast
curiozitate, nu f ceam decât s o stârnesc din ce în ce mai
mult, f r pic de satisfac ie. i, dac stau s m gândesc, ce
este cu adev rat via a? În momentele relatate mai sus
construisem o sumedenie de ipoteze, dar niciuna nu mi s-a
p rut valid . Via a ar putea fi sau este darul suprem, acel
ceva pentru care lup i neîncetat, darul dumnezeiesc ce nu
poate fi nesocotit, motivul crea iei noastre. Totodat , via a
ar putea fi sau este o încercare continu , o competi ie
comun , dar i individual a omului, creat de Dumnezeu.
Via a este încercarea suprem împ r it în foarte multe
etape pentru a- i testa capacitatea de a ierta, a primi, a
d rui.
În via e ti supus atâtor încerc ri, atâtor sentimente,
atâtor lucruri: iubire, singur tate, suferin , victorii,
înfrângeri, umilin , boal , fericire, bog ii, s r cie, chin,
sacrificii i câte altele. A zice c via a este o etap
decisiv , pentru hot rârea vie ii viitoare, pentru
repartizarea final a fiec rui om: în fl c rile iadului sau în
pacea raiului. Suntem supu i la atâtea lucruri doar pentru
ceea ce noi numim eternitate sau existen ve nic … i
toate acestea reprezint simple ipoteze f r baz de
existen sau pur i simplu visurile unuei adolescente de 15
ani.
Priveam t cut ,gândindu-m la toate aceste
lucruri, p ind într-o lume paralel cu realitatea când m-
am trezit privind cum uria ul policandru al cerului î i
aprinde una câte una luminile ca într-o imens sal de
dans… Pff, toate aceste gânduri filosofice m-au f cut s
pierd no iunea timpului… sper doar c într-o bun zi voi
putea elucida acest mister general i voi putea în elege ce
este cu adev rat via a… Deocamdat voi continua s
supravie uiesc cu ideea c via a este un dar inegalabil de
care trebuie s m îngrijesc...
Khalaf Samyra, IX A
Visul
Visul este o lume imaginar … o
plimbare într-un spa iu de poveste, o lume în
care totul exist … totul este posibil
Visul este de fapt o a doua lume, în
care noi putem tr i, vorbi, cre te i dezvolta.
O persoan poate avea vise despre
anumite lucruri, despre via a viitoare, despre
viitorul s u. Visul este speran a noastr în
viitor. Unele vise pot deveni obsedante, la care
te gânde ti mereu, de la care nu- i mai iei
gândul.
i mie mi se-ntâmpl asta în
momentul de fa .
În opinia mea acest vis e un filmule
din viitor. Fiecare vis reprezint ceva i apare
cu un anumit scop.
Fiecare dintre p rin ii no tri tie c
poate avea copii s n to i dac îi îndreapt spre
sport. La fel este i în cazul meu. Îns eu nu
am a teptat impulsul p rin ilor, ci m-am
orientat singur spre baschet.
Visul meu este s m antrenez i s
devin un adev rat baschetbalist. S fii
baschetbalist nu înseamn doar s arunci la co
i s înscrii. Pentru a practica un sport trebuie
s ai antrenament fizic, s fii mereu în form ,
s fii un bun coechipier, un om de încredere în
meciuri, în care echipa s se poat baza pe
puterile tale. Trebuie s tii s câ tigi, dar i s
pierzi cu demnitate.
În eleg c acest sport, ca oricare altul,
merit ni te sacrificii, dar care pe parcurs vor fi
r spl tite. Eu mi-am p strat i nu am renun at
s muncesc pentru a lua note bune la coal .
Acest sport nu trebuie s m afecteze în
privin a înv turii. tiu cât de greu este s
lup i pentru visul t u i cât de important este
s fie cineva al turi s te sprijine.
Cre terea num rului de antrenamente
este motivul pentru care am luat o pozi ie
atunci când am aflat de reducerea num rului
de ore de sport din coal . Antrenamentele
suplimentare vor ajuta mereu. A munci nu este
u or, dar roadele culese vor fi dulci.
Sper s ajung un om de succes în
domeniul pe care mi l-am ales în viitor. Voi
l sa destinul s î i urmeze cursul, dar îmi voi
reaminti mereu c trebuie s cred în ansa mea,
în visul meu i c niciodat nu trebuie s m
las învins. Acesta sunt eu.
Totul se poate împlini, dore te- i,
viseaz , imagineaz - i c va fi frumos! Crede
i nu te opri!
Ivan Remus, VII C
7
 Vis de toamn

Vântul care b tea

P s rile cerului alunga
i doritul soare între norii negri se-ascundea

Pomi la p mânt se pleac

Frunzele în vânt se pierd
Pe o singur r muric
A r mas o pas re mic
Trist pare a fi
Pentru c toamna i-a alungat prietenii

La coal
coal

Îndat ce toamna a sosit

Poveste melancolic Elevii la coal au i pornit
Cu c r i i caiete preg ti i
Este o toamn târzie, dar frumoas .... M aflu în S le aduc bucurii p rin ilor iubi i
p rcule ul din spatele blocului t u. Sunt melancolic .... Nu-
i nimeni în jurul meu. Sunt doar eu i gândurile mele. La coal înv m
Vântul adie u or, dând prilej frunzelor de a se juca i de a Cu cei din jur s ne comport m
se întrece în colorit. M a ez într-un leag n i privesc S le fim al turi la bine i la greu
soarele portocaliu de toamna, care se preg te te s apun .... S tie c pe tine se pot baza
Privesc i, peste tot, te v d pe tine. Se pare c
mereu te a tept! Te a tept s apari, cu toate c nu ne-am Dac e ti dr gu i în eleg tor
dat întâlnire. Inima mea vrea cu ardoare s vii. Vântul i prietenul t u va fi îng duitor
începe s bat mai tare, a a cum i teama î i face loc din ce Te va ajuta i el la rândul lui
în ce mai mult în sufletul meu. M ridic privind, pentru i a a v ve i g si cheia gândului
înc o dat i pentru ultima oar , acest loc plin de amintiri.
Vreau ca totul s -mi r mân adânc întip rit în minte. Ghior u Georgiana, VII B
M preg tesc s plec. Îns , totul se potole te.
Vântul, dintr-o dat , nu mai adie, doar soarele lumineaz
puternic. O lini te deplin . Deodat ... deodat cineva m
bate pe um r. Se afla in spatele meu. Inima mea s-a lini tit
dintr-o dat . Închid ochii i- i v d chipul frumos în minte.
Zâmbesc i...m întorc cu fa a spre acel cineva, cu fa a la...
tine! Cât de adânc m prive ti i cât de frumos îmi
zâmbe ti!
Cuvintele nu î i au rostul. M s ru i pe frunte, iar
apoi... îmi întinzi mâna, zâmbindu-mi fermec tor...

Vise.. nume te-

te-m colec ionar de vise...

Caut vise i le adun într-o saco al turi de fericire,

speran i toate celelalte chestii... Din când în când le dau
drumul i le privesc. Stau i le privesc. Atât. Nu le pot
atinge.. i v d cum de fiecare dat cate unul dispare.

Cred c asta se întâmpl pentru c ele dau drumul

speran ei... De obicei ele se in de mân i radiaz lumina i
c ldura în jurul lor. Acum îns , din saco a mea, nu mai
izvor sc atâtea raze de lumin .
M întreb... ce-o s se întâmple când speran a se va
stinge? Când toate visele vor disp rea? i când saco a mea
va r mâne goal ...?

Prof. Lb. Român , Bold Monica

8
Un alt fel de comunicare
Prin defini ie, comunicarea reprezint principalul
mijloc de interac iune uman , cu ajutorul c reia, în cadrul
unui referent, sunt transmise informa ii de la un emi tor la
un receptor.
Cu toate c majoritatea dintre noi, din impuls, ne
gândim prima dat la un dialog, atunci când vorbesc despre
comunicare, v anun c ea exist împ r it în mai multe
ramuri: vorbire oral , scris , cu un limbaj obi nuit, cu
împrumuturi din alte limbi, cu idiomuri socializate, cu
influen e artistice i literare i exprimat prin mimic i
gestic .
M voi axa la început pe ultimul tip de
comunicare, deoarece un lucru interesant la acesta este
faptul c este folosit atât în mod con tient, cât i
incon tient.
Pentru a l muri fraza anterioar , propun s v
întreba i pe voi în iv de câte ori nu v-a i exprimat
sentimentele, reac iile, impulsurile folosindu-v de mimica
fe ei. V spun eu: de foarte multe ori, pentru c este ceva
intrat în reflex. Fiecare încruntare f cut în fa a unei
situa ii stresante, fiecare zâmbet care se putea citi c vine
din toat inima de la întâlnirea cu persoana iubit , fiecare
ridicare de sprâncean adus în cadrul unui eveniment
uimitor, toate acestea i altele fac parte din ansamblul de
gesturi pe care le întrebuin m din reflex, întrucât, dup o
perioad în care am tiut de existen a lor, acestea ne-au
intrat în obicei, a adar, nu mai necesit con tientizarea lor
înainte de a le exprima, diferen iindu-le îns de cele care nu
sunt niciodat con tientizate.
Pe de alt parte, transmiterea de informa ii, dup
cum am precizat, se poate face i în mod incon tient, iar aici
m voi lega de limbajul trupului, pe care nu to i îl pot citi.
Voi da un exemplu care îi poate uimi pe mul i,
întrucât semnifica ia acestuia nu a fost niciodat
interpretat ca atare de noi, simpli oameni.
Dac urm ri i dou persoane care se îmbr i eaz ,
ve i vedea c ele se bat pe spate. Pentru cel care este b tut
pe spate, acesta pare un semn de afec iune. Dar nu – de
fapt este un semnal care vindic dorin a de a ie i din
îmbr i are! De i nu realizeaz , în momentul când sunt
b tu i pe spate, oamenii reac ioneaz punând cap t
îmbr i rii.
Cine i-ar putea imagina c acest gest, care în
paren este f cut amical, are în esen , la baza lui, dorin a
de distan are din îmbr i are?
Gesturi i mai interesante sunt cele realizate cu
mâinile. De exemplu, într-un grup, când cineva pune o
mân în old, recurge în mod incon tient la acest gest
pentru a p rea mai mare i amenin tor.
Op iunea cu pumnul în old este adoptat doar de
femei, pentru a- i exprima sfidarea i ca gest de autoironie.
B rba ii nu recurg la acest gest întrucât, repet, în mod
incon tient, recunosc gradul ridicat de
amenin are ar tat prin acesta i prefer s -l
evite.
În mod interesant, comunicarea non-
verbal pe care o exhib m este de la dou pân
la apte ori mai semnificativ , astfel:
atitudinea perceput este de 7% verbal, 38%
vocal i 55% facial.
Ca s abordez un pic i subiectul
comunic rii verbale, încep cu o sugestie
adresat celor care doresc s împart anumite
experien e cu persoane apropiate, dar care nu se
dovedesc a fi interesate de subiect, ori distrase
de împrejur ri, anume s foloseasc numele de
botez ale receptorului. Ve i observa cum acest
nume, care la nivel con tient nu are o
semnifica ie cu un grad ridicat, în stratul
incon tient el cap t o valoare înalt , deoarece,
folosit la începutul sau la sfâr itul frazei, va
duce spre atragerea aten iei i, de asemenea, va
ac iona într-o manier favorabil împreun cu
orice afirma ie sau cerere c ruia îi este ata at.
De asemenea, polite ea în cuvinte are
un rol important în comunicarea cu ceilal i,
astfel „te rog” i „mul umesc” – în aceast
ordine - , folosite dup numele persoanei,
confer emi torului un avantaj persuasiv mai
accentuat.
Multe sunt de descifrat atât în
limbajul non-verbal cât i în cel verbal, multe
gesturi pot fi interpretate f r ca autorul lor s
realizeze acest lucru, dar propun s ne centr m
pe importan a cunoa terii „codurilor fizice i
verbale”, care const în interpretarea acestora
cu scopul prevenirii unei situa ii aparte:
descoperirea emi torului ca persoan , inerea
în frâu a unor sentimente etc.
Desigur, cel mai mare farmec în
aprofundarea unui subiect preferat este atunci
când faci singur asta, pentru c , în primul
rând, ai posibilitatea de a descoperi mai multe
lucruri despre acea tem , care cu siguran î i
va fi pe plac.
De aceea, îi sf tuiesc pe cei care doresc
s aprofundeze cele anterior dezv luite, s
citeasc pu in din ce ine de psihologia
comportamental (limbajul trupului) i v
asigur c informa iile acumulate v vor ajuta
s vede i un pic altfel lumea.
Savu tefania, XI A
9
MESAJ LA ÎNCEPUT DE AN COLAR
Am început la 14 septembrie, ca de altfel în atâ ia
ani, un nou an colar. Procesul instructiv-educativ, pe care
îl demar m în aceste zile, este unul firesc, ce are leg tur
major cu segmentul de popula ie pe care îl form m prin
natura meseriei noastre de dasc li.
Pornim în aceast toamn un nou început
educa ional ce credem i sper m c a a va fi, cel pu in egal
cu cel dinainte i ne propunem înc din start s îl dep im.
Ne baz m în aceast afirma ie pe trei jaloane de care
trebuie s inem cont: nivel ridicat profesional al cadrelor
didactice, sprijin din partea autorit ii locale i nu în
ultimul rând, o implicare activ a p rin ilor i elevilor în tot
acest demers.
Structura anului de înv mânt pe care îl începem
este una normal , prin normalitate în elegând c nu sunt
modific ri majore legate de periodizarea i înc rcarea cu noi
discipline a planurilor cadru. Modific ri vor ap rea îns
numai la stabilirea nivelului de performan dup
absolvirea fiec rui ciclu de înv mânt, precum i legate de
admiterea în liceu i examenul de bacalaureat.
Au fost igienizate i amenajate toate institu iile
colare din comuna noastr având aviz sanitar de
func ionare, creându-le copiilor un cadru optim i
confortabil astfel încât principala lor grij s r mân
studiul. Un lucru pl cut i de mare utilitate pentru
înv mântul nostru local este faptul c a fost inaugurat
de c tre autoritatea local o nou gr dini pentru copiii
din cartierul Biserica Catolic , gr dini ce faciliteaz
desf urarea procesului instructiv-educativ pentru micu ii
din acest cartier.
Vom continua, în m sura posibilit ilor financiare,
seria investi iilor materiale legate de infrastructura colar
în comuna noastr prin: amenajarea laboratoarelor de curs,
o nou sal de educa ie fizic pentru coala cu clasele I-
VIII Piatra, dotarea cu material didactic, mobilier colar.
Ne baz m în toate aceste idealuri pe care dorim s
le înf ptuim pe tr inicia i coeziunea colectivelor de cadre
didactice existente, pe tinere ea i elanul lor profesional, pe
d ruirea de care dau i vor da dovad , precum i pe
sus inerea autorit ii locale.
Ur m cu aceast ocazie fericit din via a capiilor
no tri, cadrelor didactice, elevilor i p rin ilor, UN AN
COLAR FRUMOS, PLIN DE REALIZ RI I
MULT PUTERE DE MUNC !
Au consemnat,
prof. Mirela DR CULE – Director al
Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu
prof. Mariana RO U – Director al colii
cu clasele I-VIII Piatra
ANSAMBLUL MULTIETNIC
,,PRIETENIA’’
,,PRIETENIA’
Ansamblul Multietnic ,,PRIETENIA”
func ioneaz cu patru grupuri etnice: românii
(MOC NCU A), aromânii (HARSAFEA), t tarii
(YILDIZLAR) i rromii (CHELES ROMALES
LE GEAMBASENTA), majoritatea fiind elevi ai
Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu. Doar la
grupul rromilor activeaz i câ iva tineri care nu
mai sunt elevi ai colii. Acest ansamblu a fost
fondat în anul 2006, în cadrul Proiectului pentru
Înv mânt Rural.
Sub îndrumarea inimo ilor instructori,
ace ti tineri se str duiesc s exprime pe scen , prin
dansul lor, sim mintele fiec rei etnii în parte.
Doamnele înv toare P UNESCU
ECATERINA i EICAHMED FARIDA se
preocup permanent s scoat la lumin noi
dansuri tematice din via a înainta ilor aromâni i
respectiv t tari, pa ii de dans împletindu-se fericit
cu frumoasele costume populare.
Dansatorii români i cei rromi, sunt
instrui i de doamna PETCU ANGELA, om de
specialitate, care tie cu ce se ,,m nânc ’’ dansul
popular.
Prin tenacitatea i r bdarea în lucrul cu
copiii, cele trei doamne instructoare au reu it s
ridice nivelul de profesionalism al dansatorilor,
aproape de perfec iune, astfel c Ansamblul
Multietnic ,,PRIETENIA“ al Liceului Teoretic
Mihail Kog lniceanu, este invitat de onoare la
toate manifest rile culturale de gen, având statut
de vedet i fiind programat s evolueze la sfâr itul
spectacolului respectiv, întocmai ca marile
personalit i. Evenimentele culturale la care
ansamblul a fost invitat, cu invita ie oficial ,
primit de Prim ria comunei noastre, numai în
toamna aceasta, sunt: Festivalul Copiilor
,,EUROCALLATIS “ de la Mangalia, Zilele
Ora ului Mangalia, Ziua Recoltei i Zilele
Comunei Cump na, Zilele Recoltei la Constan a,
Festivalul Interna ional Dan Moisescu de la
Topalu i un spectacol de caritate organizat de
Prim ria B neasa.
De la toate aceste manifest ri culturale,
copiii no tri se întorc cu premii frumoase i cu
diplome de participare care reflect calitatea
neîndoielnic a spectacolelor oferite de Ansamblul
Multietnic al Liceului Teoretic Mihail
Kog lniceanu, ,,PRIETENIA”.
Men ionam c participarea noastr la toate aceste
evenimente la care suntem invita i, nu ar fi posibil
f r sprijinul material i sus inerea moral a
Domnului Primar VALER IOSIF MURE AN i
a CONSILIULUI LOCAL, al PRIMARIEI
MIHAIL KOG LNICEANU, lucru pentru care
le mul umim din tot sufletul, copii i instructori
laolalt .
10
Visul

Stau în unele seri lini tite de var i privesc

sus, spre stele, spre lun ... O imagine monoton ...
Doar câte o sclipire a vreunui astru atrage aten ia...
Tr im într-un univers atât de monoton, iar lumea din
jurul nostru e atât de zbuciumat ... M ridic, împing
puternic în picioare i zbor... Zbor!... Ating o stea cu
mâna, p esc încet pe Lun . Privesc o planet care
doarme... Oare Universul acesta a fost vreodat
altfel? A fost plin de via ? Sau mereu a fost ca i
acum... o lume moart ? Închid ochii i un t râm de vis
mi se deschide în fa . Plaja, marea, apusul... Prin
fa a soarelui de foc se vede o umbr sub iric trecând
în zbor. O vr jitoare... Pe lâng mine trece un unicorn
galopând. Iar din marea albastr sar împreun un
delfin i o siren , o fat a m rii, o prezen u or de
observat. Asta chiar se întâmpl oare în acel univers?
Deschid ochii. Sunt iar în curtea din fa a
casei mele. M uit din nou spre cer. Cine spunea c
lumea e ori prea monoton , ori prea zbuciumat ?
Fiecare î i poate întemeia o lume a lui, o lume plin
de aventuri, o lume pe care o consider frumoas .
Oricine are dreptul ca, fin când în când, s tr iasc pe
un t râm propriu, pe care s nu fie deranjat, pe care
s dea frâu liber imagina iei, pe care s creeze.
Savu Ioana, VII A

Prof. socio-umane, Spoitu Alexandru

11
Integram propus de:
Prof. Geografie, Gheorghiu Elena

12
 „Yildizlar” – un ansamblu de 8 stele

În luna februarie, ansamblul Yildizlar a împlinit 8

ani de activitate. Opt ani de munc i de realiz ri
excep ionale i, cel mai important, opt ani al turi de
prieteni care leag multe amintiri pl cute, de la emo iile lor
dinaintea spectacolelor, pân la timpul petrecut în excursii
sau la repeti ii.
Yildizlar au fost un grup unit în to i ace ti 8 ani.
Ei dansau cu zâmbetul pe buze, iar p rin ii, bunicii sau
rudele îi priveau pe copiii lor cu lacrimi în ochi. Acest
ansamblu a contribuit la rena terea tradi iilor în rândul
tinerilor t tari din sânul comunit ii noastre din Mihail
Kog lniceanu.
Cei din ansamblul Yildizlar sunt de acum prea mari pentru
a mai dansa i de aceea au dat na tere unui ansamblu
dedicat celor mici, numit Küçük Yildizlar,
Yildizlar din care fac
parte i eu. De i avem abia aproximativ 3 ani de activitate,
am participat la festivaluri na ionale organizate în Cluj,
Odorheiul Secuiesc, Sibiu, Timi oara, dar i la multe
festivaluri din Dobrogea, cum a fost concursul „Ml di e
dobrogene”, unde premiul câ tigat este pentru noi o mare
mândrie i semn al recunoa terii muncii depuse.
To i mergem cu drag la repeti ii i, pe scen , cu
toate c avem emo ii, dans m cu mult drag. Noi, Küçük Serbare
Yildizlar,
Yildizlar vrem s ajungem la acela i nivel ca i „cei mari”, Luni,28.09.2009, Liceului Teoretic
poate chiar s îi întrecem. “Mihail Kogalniceanu” a s rb torit “ZIUA
De i ador dansul, nu pot renun a la coal i de EUROPEAN A LIMBILOR STR INE”.
aceea dansul este pe locul doi, dup coal . Pentru acest eveniment catedra de limbi moderne a
liceului a preg tit un program prin care a vrut s
Hagi-Calil Irem, VII B eviden ieze importan a înv rii unei limbi str ine.
A înv a limba altui popor reprezint calea cea mai
eficient spre în elegere i dep irea diferen elor
cuturale.
Cu ocazia acestei zile semnificative, atât
elevii de gimnaziu, cât i cei de liceu, îndruma i de
profesorii coordonatori: ASAFTEI OLIMPIA,
BELBA ALINA, DOBAI VIORICA i LIC
FLORENTINA au pregatit un program artistic
(cântece, poezii i dansuri în limba franceza i
englez - cls. a III – a / VC / VIA / VIIA; B; D /
VIII A; B / cls. a X – a ) i au realizat un poster
cu tema “Diversitate cutural i lingvistic în
spa iul european” (cls. a XI – a). .Apoi, elevii de la
ansamblul “PRIETENIA” ne-au încântat cu
câteva dansuri specifice populare române ti.
Activitatea s-a încheiat cu un concurs de cultur
general , în urma c ruia elevii participan i au
primit diplome.
Fiecare dintre noi trebuie s în eleag
faptul c limbile reprezint îns i esen a unit ii în
diversitate, principiu fundamental al Uniunii
Europene.
Le mul umim pentru prezen a la aceast
activitate d-nei director DR CULE MIRELA i
profesorilor din cadrul liceului.

Prof. Lb. Francez , Belba Alina

13
Personalul care se ocup de aceast revist : dir. Dr cule Mirela
dir. adj. Sub iric Mircea
prof. Spoitu Alexandru,
Alexandru,
prof. Stratulat Octavia,
Octavia,
prof. Bold Monica
elevi: Blebea Mihaela,
Savu tefania, Spiridon Simona, Khalaf Samzra

Coordonare:

Ionescu tefania, Gheorghiu

Elena, Acsân Mihaela, Belba
Alina, Scupra Mihaela,
Sp taru Corina, Savu tefania,
Savu Ioana, Ivan Remus, Hagi-
Calil Irem, Ghior u
Georgiana, Khalaf Samyra,
Oprea Cristian, Vranceanu
Florin, Vranceanu Andreea,
Vl d reanu George, Vidra cu
Codrin, Urdea Florin, Stoian
Anamaria, Stan Bogdan,
Sescioreanu Andreea, Simota
R zvan, Anton Dumitru,
Bartolomei M d lina, Bârligea
Elena, Piti Mihai, conducerea
liceulu, cadre didactice i elevi.

14