Kit nv{are i Citire Rapid

Sesiunea

Material selectat din kitul de Kit nv|are si Citire Rapid
Kit nv{are i Citire Rapid

c r Test oncent are
Urmreste cu pr virea iesirea in ace t labirint. i d s
Timp de lucru m xim: 2 minute. a
Kit nv{are i Citire Rapid

Total : -
Subliniaz ciIrele alturate (pe orizontal) care mpreun Iac 10. Aten|ie - ciIra care a
intrat n gruparea de 10 nu mai poate Ii Iolosit cu alt ciIr. nsumarea se Iace numai
cuciIrele alturate, doar 2 ciIre.
Atunci cnd urmresti ciIrele, mergi repede ca atunci cnd citesti, nu "vna" gruprile.
Ai timp de lucru 4 minute. Succes !

























C
I
T
I
R
E

I

M
E
M
O
R
A
R
E

R
A
P
I
D

Test de aten|ie ciIre

Dup ce ai terminat de gsit gruprile noteaz n dreptul Iiecrui rnd la egal cte grupri
ai gsit pe Iiecare rnd apoi veriIic cu rspunsurile de pe pagina urmtoare.
Kit nv{are i Citire Rapid

Rspunsuri


























142
3
3
2
9
7
6
8
3
4
3
7
7
5
8
5
5
5
7
6
6
7
6
6
5
9
Kit nv{are i Citire Rapid

LECTURA
Studiul si cunoasterea sunt activit|i speciIic umane care se desIsoar pe tot parcursul vie|ii.
nv|m s citim nc de timpuriu, n scoal iar de lectur avem nevoie n toate treptele de nv|mnt si n
toate Iazele vie|ii. n ciuda concuren|ei audiovizualului, lectura textului scris rmne n continuare o
Iacultate indispensabil si mijlocul principal de achizi|ionare a cunostin|elor.
Ne documentm n propor|ie de aproximativ 85 citind cr|i si reviste. ntrebarea dac
televiziunea aduce prejudicii sau Ioloase lecturii este o Ials problem. Este vorba, pur si simplu
despre altceva, despre o Iorm paralel de comunicare. Ba mai mult, asistm la un Ienomen n
aparen| paradoxal (dar n realitate condi|ionat de logica cea mai riguroas). Nasterea instrumentelor
culturale de mas, cum sunt cinematograIul si televiziunea, nu au ridicat prin ele nsele nivelul cultural
al celor lipsi|i de o pregtire sistematic. Biatul ori Iata analIabet din cartierele srace ale oraselor
Palermo sau Napoli au vzut si au urmrit cu pasiune zeci si zeci de Iilme istorice dar n cele din urm
nu au ajuns s stie (atunci cnd nu stiau dinainte) dac Napoleon a trit nainte sau dup Garibaldi,
dac S.U.A. a Iost o colonie a Angliei sau invers... Pe nimic nu se poate construi nimic: cultura creyte
pe solul culturii. Prin urmare, n vremea mijloacelor comunicrii de mas, situa|ia tipriturilor n-a
Iost deloc aIectat. Dimpotriv, consumul individual de lectur a crescut, cartea fiind un admirabil
mecanism de comunicare n cadrul cruia mesajele sunt codiIicate si pot Ii reproduse, multiplicate,
transmise n timp si spa|iu, redescoperite si decodiIicate de ctre orice individ care posed cheia
codului, cu alte cuvinte, care stie s citeasc.
Desi omul modern trebuie s citeasc mult, din ce n ce mai mult, observa|iile Icute arat c
cea mai mare parte din popula|ia globului pmntesc citeste azi cu rapiditatea de acum 100 de ani,
desi volumul de inIorma|ii a crescut enorm. O anchet interna|ional UNESCO, desIsurat n 12 |ri
printre care Anglia, Belgia, Fran|a, Iugoslavia, Polonia, Germania, S.U.A., Suedia, subliniaz
insuIicienta dezvoltare a deprinderii cititului la cei ce nva|. Scoala, care ar trebui s Iac mai mult
pe aceast linie, este nc departe de a ob|ine rezultate satisIctoare. Elevii citesc n general ncet si
cuun grad sczut de n|elegere.
Viteza de lectur este redus ntruct se citeste predominant, chiar abuziv, cu voce tare, deci n
ritm lent. n universit|i, asimilarea tehnicii de citire rapid este n general ignorat. Asa se explic de
ce, la majoritatea celor de pe bncile scolii, citirea nu depseste viteza citirii cu glas tare. ntruct
aceasta este deprinderea cea mai important de care depinde succesul n multe domenii, dezvoltarea
tehnicii citirii rapide la cei ce nva| este de o importan| Iundamental. Pentru tinerii aIla|i n scoli,
n cele mai dese cazuri, nv|area se realizeaz predominant prin citire. De aceea, nu exist un
nv|mnt si o nv|are modern Ir dezvoltarea tehnicii de citire, cci lectura trebuie s Iie metoda
de baz, cea mai rspndit si eIicace, de nv|are.
Cite cum cite de obicei, nici mai repede, nici mai ncet.
Cronometreaz-te cnd ncepi si cnd termini, noteaz timpul n josul paginii.
Ai n vedere Iaptul c vei rspunde la 10 intrebri.
Kit nv{are i Citire Rapid

Un student si poate extrage materialul de nv|at din mijloacele tiprite care sunt cr|ile si
revistele stiin|iIice. Pentru el, nv|area acestei deprinderi este un eveniment capital, cci atunci cnd
el are diIicult|i sau insuccese, acestea nu apar|in mijloacelor de instruire ci, Iie Iaptului c nu si-a
nsusit cunostin|ele de baz necesare, Iie c nu a nv|at s citeasc, Iie din ambele motive.
Un tnr avnd exerci|iul studiului citeste cu o vitez medie de 150 cuvinte pe minut. Unul
care a exersat citirea rapid poate atinge o vitez mult mai mare, de circa 500-600 cuvinte pe minut,
adic 30.000 cuvinte pe or (60-80 de pagini de carte). Dar nu numai celor ce se instruiesc, citirea si
lectura le sunt indispensabile, ci si adul|ilor, n proIesie si n via|a cotidian.
n trecut, cnd schimbrile tehnice n produc|ie erau mici, rare si lente, stiindu-se dinainte care
sunt tehnicile si metodele muncii, pregtirea pentru proIesie putea Ii asimilat aproape n ntregime
odat pentru toat via|a. Spre deosebire de perioada anterioar, cnd o ,epoc tehnic" rmnea
neschimbat genera|ii ntregi, astzi, n condi|iile progresului stiin|iIic, n timpul activit|ii
productive a unei singure genera|ii se schimb mai multe din aceste ,epoci tehnice". n cele mai
dezvoltate industrii, n mari si moderne Iabrici si uzine, se schimb n ntregime utilajul tehnic, dup
perioade relativ mici (3-5 ani), cu altul nou, mai bun, mai productiv. Dar aceast schimbare implic si
modiIicarea ntregii tehnologii de produc|ie, a procesului ori a tipului de munc. De aceea, cu Iiecare
schimbare de acest Iel, muncitorul trebuie s asimileze iarsi noi cunostin|e si priceperi.
n condi|iile actuale, pentru to|i proIesionistii, mprosptarea si remprosptarea cunostin|elor
devine o necesitate, iar instruirea un proces permanent. n acest proces, viteza de asimilare a noilor
inIorma|ii joac un rol hotrtor. Iar viteza de asimilare a acestor inIormatii este direct propor|ional
cu tehnica si viteza de citire.
n sIrsit, Iiecare dintre noi, tineri ori adul|i, elevi ori muncitori citim n timpul liber, pentru
divertisment sau pentru relaxare, diverse materiale imprimate precum cr|i, ziare sau reviste. Dup
ziua de munc, la sIrsit de sptmn, n vacan| sau n alte momente ale vie|ii (pensie, boal...) nu
lipseste lectura. Si aici, parcurgerea ct mai repede si mai eIicient posibil a con|inutului textului le va
Ii tuturor util.
Asadar, n acumularea de cunostin|e n scoli si universit|i, n remprosptarea cunostin|elor
proIesionale, ori n petrecerea ct mai agreabil a timpului liber, este constant implicat aceast
capacitate uman - lectura.
Numr de cuvinte 895
Kit nv{are i Citire Rapid

ntrebri

1. Ce activit|i speciIic umane, ce se desIsoar pe tot parcursul vie|ii, sunt men|ionate la
nceputul textului?

2. Ce procent din timpul total destinat documentrii este ocupat de citirea cr|ilor si
revistelor ?

3. Ce reprezint televiziunea vis-a-vis de lectur?

4. Pe nimic nu se poate construi nimic. Cultura creste pe

5. Cartea este un admirabil mecanism de comunicare n cadrul cruia mesajele sunt codiIicate
si decodiIicarea poate Ii Icut de orice individ care posed cheia codului, adic

6. Cui se datoreaz diIicult|ile sau insuccesele n extragerea materialului de nv|at?

7. Un tnr, avnd exerci|iul studiului, citeste cu o vitez de Iar unul ce
practic citirea rapid poate citi cu
8. n condi|iile actuale, pentru to|i proIesionistii, remprosptarea cunostin|elor devine
iar instruirea
9. In acest proces de remprosptare a cunostin|elor si de instruire continu, viteza de
asimilare a inIorma|iilor este direct propor|ional cu
10. Care este capacitatea uman constant implicat n acumulare de cunostin|e, n remprosptarea lor
sau n petrecerea timpului liber?
Punctaj
Puncteaz rspunsurile cu 0,25 - 0,5 - 0,75 sau 1 punct n Iunctie de ct de bine
ai rspuns.Pune punctajul n csute la Iiecare ntrbare si apoi I totalul.
CoeIicient de asimilare 0,(punctajul obtinut)
Exemplu: 3,5 puncte - Ca 0,35
Total punctaj:
Ca
Kit nv{are i Citire Rapid

Vrel
X 60

N numrul de cuvinte al textului

T timpul n care am citit textul calculat n secunde
Vrel
1. Adevrata nrudire
1. Sentimentul ce ne leag de anumi|i oameni
2. Deoarece o dat cu el se oIer ceva nevzut si anume gndul care-l
nso|este (aductor de prosperitate sau nenorocire)
3. NeIerici|i, se simt tolera|i
4. Bolnavi suIleteste, se simt lovi|i n sentimentele lor cele mai nobile
5. Respectul
6. Iubire
7. Adul|i incapabili
8. Cnd pleac de lng mama lor
9. Au prsit prea trziu cminul printesc
10.Ca niste psri care au rmas n cuib att de mult nct n-au mai Iost
apti s zboare independent