Curs 3

Construcii agrozootehnice
Materiale; Structuri de rezisten
Exigene, criterii
Durata de viata a unei constructii agrozootehnice ar trebui sa fie la fel ca a
unei constructii civile.

Constructia trebuie s rspund necesitilor fizice i fiziologice de
confort ale animalelor (aer curat si apa, indepartarea reziduurilor,
temperaturi optime si controlul asupra umiditatii, securitate i confort
vizual sau acustic) permind valorificarea potenialului productiv al
acestora n cadrul procesului tehnologic adoptat.

In concluzie, o constructie trebuie:
-sa fie in siguranta la colaps, foc, furtuna, agenti daunatori;
-sa reziste la actiuni exterioare produse de zapada, vant, ploaie, seism;
-sa permita schimbari de functional, de peisaj, extinderi sau adaptari
pentru echipamentele interne necesare.

Alegerea unei metode convenabile
de alcatuire (materiale si tehnologii)
se poate realiza prin folosirea unor
criterii impuse de exigene de
performanta dupa urmatoarele
directii:

1. Aspect, forma
2. Durabilitate
3. Dimensiuni corespunzatoare
4. Rezistenta si stabilitate
5. Intemperii (ploaie)
6. Confort fonic
7. Confort termic
8. Protectie la foc
9. Iluminare si ventilare
10. Igiena
11. Securitate, siguranta
12. Costuri
Figura 1. Exigene de performanta pentru constructii
Alegerea materialelor si a structurii
Cunoastere Educatie Cercetare Expertize Idei
Materiale si
capacitati tehnice
Materialele care intra n componena elementelor structurale sunt determinate n general de
forma structurii.
Rezistena, durabilitate, rigiditate i flexibilitate, rezistenta la foc, precum si capacitatea de
adaptare, extindere si costurile sunt factori importanti in stabilirea planurilor funtionale
si a structurii de rezisten a unei constructii agrozootehnice.
Pentru executia unei constructii sunt implicate doua resurse fizice principale:
- Necesarul de materiale constituit din diferite surse
- Capacitatea tehnica de a asambla aceste parti intr-un intreg
Materiale
Care material este mai durabil? (Lemnul sau metalul)
Natura acestor materiale structurale joaca un rol important in studiul formei structurii:
Lemnul
Se preteaz n general la sisteme structurale alctuite din elemente liniare. ns, utilizarea
lemnului a fost extinsa dincolo de elemente liniare ajungandu-se la elemente curbe din lemn
lamelat incleiat si deasemenea la elemente plane (de suprafata) prin dezvoltarea placajelor si
panelurilor.

Zidaria: caramida normala; blocuri ceramice cu goluri verticale; blocuri de beton cu agregate usoare;
blocuri de microbeton cu goluri verticale.
Se realizeaza din blocuri relativ mici. Se aranjeaza un rand de blocuri mici (se manevreaza cu
mana) dupa care urmeaza un strat de mortar de ciment ajungandu-se astfel la asambluri mari de
elemente structurale (pereti, bolti si arce, unde apare in general compresiunea).

Betonul
Este un material perfect plastic. Din aceasta cauza modurile de aplicare ale betonului sunt aproape
nelimitate, in special cu armatura de rezistenta (creste capacitatea portanta a elementelor). Totusi,
aspectul structurilor din beton este limitat de cost si de modul de lucru al acestora. Ele pot fi
inlocuite de elementele prefabricate din beton.

Metalul
Otelul si alte metale sunt avantajoase atunci cand se realizeaza elemente liniare dar si de suprafata
(de tip foaie) cum ar fi platforme metalice, foi din tabla ondulata.
Cea mai mare
biserica din lemn,
Borgund, Norway
700-800 ani vechime
dupa 7 ani
Adapost pentru vaci (laptarii)

De ce alegem lemnul?

Avantajele lemnului
1. Materie prima se gaseste in diverse sortimente la ofertanti si debitanti

2. Economic= Preturi rezonabile pentru materialele lemnoase.
Volum mare, costuri de producie mic

3. Prelucrare usoara
- Utilaje si scule simple pentru manevrare si prelucrare rapida.

4. Prezinta calitati d.p.d.v. al izolarii termice si acustice

5. Raport rezistenta/greutate = mare --- rezulta constructii usoare.
Dezavantajele lemnului
Risc la putrezire
Proiectarea optim conform normativelor
in vigoare (respectarea specificaiilor i a
instruciunilor din norme)
Lemnul poate fi distrus de carii, insecte si
rozatoare
Pentru cresterea durabilitatii se folosesc
metode de impregnare cu substante
fungicide

Msuri de protecie la intemperii (ploi, zpad)
Proiectarea unei structuri de acoperi cu pant
pentru preluarea i ndeprtarea apei
Pstrarea suprafeelor expuse curate i fr praf
Lemnul neprotejat va fi deteriorat
Se impregneaza lemnul cu substante de protecie

ntreinere: se folosesc
produse speciale,
lacuri, vopsele pentru
pstrarea culorii
prevenirea absorbiei
de ap
Riscul la foc, Rezistena mic la foc
Ignifugarea suprafeelor din lemn n scopul
creterii rezistenei la foc dar i pentru a stopa
rspndirea flcrilor.
Lemnul nu poate fi facut incombustibil dar prin
tratare poate deveni greu combustibil si
neinflamabil.

Neuniformitate
- proprietatile variaza foarte mult (> 20,000 specii)
- variatia umiditatii lemnului determina schimbarea dimensiunilor = fenomenul
de contragere sau umflare (la 15% umiditate ajunge la echilibru).




Betonul
Avantaje:
Rezistenta mare la compresiune
(beton = 40 - 138 MPa, lemn = 2.3 18.4 MPa)
Nu este supus putrezirii
Poate fi pus in opera in forme diferite
Usor de curatat, durabil, incombustibil

Dezavantaje:
Rezistente mici la intindere (cam 1/10 din rezistenta la compresiune b. a.)
Nu mai pot fi modificati ca forma
Densitate mare (b.=2400 kg/m
3
, b.a.=2500 kg/m
3
, lemn =400-600 kg/m
3
,
metal= 7800 kg/m
3
)
Conductivitate termica mare (beton 0.93 W/mK, lemn 0.11-0.17 W/mK)
Componentii betonului:
cimentul ingredientul cheie al betonului
Folosirea oelului la construciile agricole
este argumentat de unele
avantaje:

datorit omogenitii materialului se
controleaza foarte uor sigurana n
exploatare;
rezistene mecanice mari, pentru toate
tipurile de solicitri;
timp de execuie redus, iar punerea n oper
a cldirii se poate realiza n orice anotimp;
dup demolarea construciei, produsele
metalice se pot recupera aproape integral;
structurile metalice se preteaz la deschideri
foarte mari astfel nct se elimina elementele
structurale intermediare de tip stlpi, iar
desfurarea procesului tehnologic n cadrul
unei astfel de structuri nu este restricionat
de distanele sau spaiile utile din interiorul
cldirii.
Condiiile de exploatare limiteaz
utilizarea oelului n construcii
evideniindu-se urmtoarele
dezavantaje:

oelul corodeaz sub aciunea
factorilor agresivi;
necesit operaiuni de intreinere
periodic prin vopsire;
are comportare slab la temperaturi
ridicate; astfel, la 500C,
capacitatea portant se reduce cu
peste 50%;
conductivitate termica mare;
pre de cost relativ ridicat.

Metal (otel)
Conectori metalici pentru
mbinarea elementelor din
lemn, sau lemn-beton
Profile diferite din otel
laminat
Elemente de rezistenta liniare i de tip placa:
Stalpi si grinzi; Invelitori, platforme, pereti de tabla
Armarea betonului
Piese metalice pentru imbinarea lemnului
Foi metalice
Foile profilate (cu striatii) au rigiditate si rezistenta mai
mare fara sa-si modifice greutatea.
Se folosesc la: invelitori, silozuri, hambare pentru
cereale, panouri curbe.
Sectiune marita
Cadru rigid constructie metalica
Produse ceramice
crmizi pentru zidrii, crmizi pentru placaje, plci ceramice pentru
perei, blocuri ceramice pentru pardoseli de adposturi pentru animale
i padocuri, blocuri ceramice cu goluri pentru planee i acoperiuri,
igle pentru acoperi

Plcile de faian sau de gresie ceramic se
folosesc la placarea pereilor sau pardoselilor
din ncperile cu umiditate mare (buctrii, bi,
laboratoare, puncte de depozitare i prelucrare a
laptelui, abatoare).
Produsele din ceramic fin
= plci i piese ceramice
(plci de teracot sau
faian sau gresie ceramic)
folosite la placarea sobelor,
emineelor sau a courilor
de fum sau la mbrcarea
pereilor sau pardoselilor.
Alte materiale:
Foi de gipscarton
Materiale plastice (policarbonat)
Bitum, carton bitumat
Piatra
Structuri din beton armat
1
6,0
(7,5; 9,0; 12,0)
2
,
4

(
2
,
8
;

3
,
2
;

3
,
6
)

1
6,0
(9,0; 12,0;15,0;18,0)
2
,
4

(
2
,
8
;

3
,
2
;

3
,
6
)

6,0
2
3
1. grinzi principale;
2. elemente de acoperis;
3. stalpi din beton armat
Structuri metalice
1. Grinda cu zabrele;
2. stalpi metalici;
3. fundatie din b.a
6,0
(7,5; 9,0; 10,50)
6,0
(7,5; 9,0; 10,50)
6,0
(7,5; 9,0; 10,50;12,00)
+2,40 m
1
2
3
Structur de rezisten din lemn
+2,30 m
1.grinzi; 2. montant sau stlp din lemn; 3. contrafise; 4. fundatie
l = 4,00 l = 4,00 l = 4,00 l = 4,00
+4,80 m
1
2
3
4
Structura de rezistenta din lemn
sistem casetat
http://bioengr.ag.utk.edu/Extension/ExtPubs/PlanList97.htm
http://www.berwickonline.org.uk/planning/newbuildings.htm
http://animalscience.ucdavis.edu/extension/software.htm