Introducere

Pentru a intelege lucrul cu AutoCAD, este important sa cunoastem modul in care acesta
isi pastreaza desenele. Pentru fiecare desen se creeaza o baza de date. Fiecarei entitati
desenate ii corespunde o piesa din baza de date (o entitate este un element de desen, cum
ar fi linia, cercul, arcul, etc.). Astfel, la desenarea unei linii se adauga in baza de date
informatiile referitoare la aceasta: capetele liniei, culoarea, tipul de linie etc. Pentru un
cerc informatiile salvate includ centrul si raza. Iata un eemplu:
((!" . #$ntit% name: &'''''"()) (' . *CI+C,$*) (( . *'*) (&- . ") (./ . '.0) ("' 1.' 1.'
".') (1' . -.'))
Aceasta este o lista a informatiilor stocate in baza de date, corespunzatoare unui cerc
desenat in stratul *'*, de culoare rosie ("), de grosime '.0, cu centrul in punctul 1, 1, " si
raza -.'. 2odificarea unui cerc desenat implica modificarea unei asemenea liste din baza
de date. 2ai tarziu ne vom intalni cu listele corespunzatoare diferitelor tipuri de entitati si
vom vedea efectele comenzilor AutoCAD asupra lor.

Sesiunea de lucru AutoCAD
3 sesiune de lucru se desc4ide prin lansarea in eecutie a fisierului ACAD.$5$ (de
obicei aflat intr!un director cu numele ACAD):
C:6) cd acad
C:6ACAD6) acad
7a fi afisat pe ecran continutul fisierului ACAD.289. 8tergerea acestui fisier nu
afecteaza restul sistemului si determina intrarea direct in meniul principal.
2eniul principal contine urmatoarele optiuni:
'. $it AutoCAD
". :egin a ;$< dra=ing
-. $dit an $5I8>I;9 dra=ing
.. Plot a dra=ing
1. Printer Plot a dra=ing
0. Configure AutoCAD
&. File ?tilities
@. Compile s4apeA font description file
(. Convert old dra=ing file
/. +ecover damaged dra=ing
3ptiunea / apare numai in AutoCAD +elease "". Desenele create cu AutoCAD +elease
"' pot fi incarcate in +elease "" fara o conversie preliminara, necesara in cazul
versiunilor mai vec4i.
0. Exit AutoCAD
Alegerea acestei optiuni determina abandonarea sesiunii curente de lucru si iesirea in
sistemul de operare.

1. Begin a NEW drawing
8e cere introducerea numelui desenului:
$nter ;A2$ of dra=ing:
Daca numele introdus nu a mai fost dat unui desen anterior, se va desc4ide un desen nou
si se va trece in editorul de desene. Daca numele nu este nou, apare un mesaB de
avertisment si se revine (dupa apasarea tastei $nter) in meniul principal.
;umele unui desen poate avea cel mult opt caractere, printre care nu sunt admise acele
caractere care nu sunt admise in numele unui fisier D38C aceasta deoarece fiecare desen
este salvat pe disc intr!un fisier cu acelasi nume, si etensia *.D<9*.

Editorul de desene
In editorul de desene (dra=ing editor) ecranul este impartit in patru zone:
! zona desenului ! reprezinta spatiul de desenare propriu!zis. 8e pot indica puncte din
aceasta zona prin deplasarea cursorului format dintr!o linie orizontala si una verticala (de
dimensiuni egale cu dimensiunile zonei de desenare), ce se intretaie in pozitia curenta.
! zona de comenzi ! aflata in partea de Bos a ecranului, este formata din trei linii de tet.
Primele doua contin mesaBele anterioare, iar pe a treia apare prompterul *Command:*.
Aparitia acestui prompter indica faptul ca AutoCAD!ul asteapta o comanda de la
utilizator.
Daca se doreste vizualizarea unui mesaB anterior, ce nu mai este cuprins in zona de
comenzi, se poate comuta afisarea pe ecranul tet, prin apasarea tastei *F"*. Apasarea din
nou a tastei *F"* va determina revenirea in ecranul grafic.
! meniul ecran ! este situat in partea dreapta a ecranului si contine o lista de comenzi sau
submeniuri. Prin apasarea tastei *Insert*, cursorul va trece in acest meniu, unde va fi
pozitionat pe comanda dorita si apoi se va apasa $nter. De eemplu, comanda ,I;$
poate fi introdusa prin tastarea numelui ei (in zona de comenzi, la aparitia prompterului
*Command:*) sau prin selectarea submeniului *D+A<*, din care se va selecta apoi
*,I;$*.
! meniurile pull!do=n ! aceste meniuri pot fi apelate din linia superioara a ecranului,
numai cu aButorul mouse!ului (sau alt tip de digitizor). Cand cursorul se afla in alta zona a
ecranului, aceasta linie ne indica starea curenta a sistemului AutoCAD. Astfel, in partea
stanga este scris stratul curent (,a%er ...), in continuare sunt semnalizate diferitele moduri
de lucru active (3rt4o, 8nap, 9rid), iar in dreapta acestora pozitia curenta a cursorului (in
coordonate carteziene absolute sau polare relative la ultimul punct marcat). Cand cursorul
trece in aceasta linie, informatiile de stare sunt inlocuite cu denumirile meniurilor pull!
do=n (desfasurabile). In urma punctarii pe unul din aceste nume de meniu, se va
desfasura meniul respectiv (peste zona de desenare), din care se poate selecta o comanda,
tot prin deplasarea cursorului si punctare pe numele comenzii respective.


Sistemul de coordonate
;ormal, AutoCAD!ul lucreaza cu sistemul de coordonate cartezian (*cartezian* vine de
la Descartes), dar utilizatorul isi poate defini un sistem propriu (vezi comanda ?C8).
8istemul de coordonate cu care se desc4ide sesiunea de lucru este numit <C8 (<orld
Coordinate 8%stem)C are originea in punctul ',',' si ung4iuri drepte intre ae.
Coordonatele punctelor pot fi specificate in modurile: cartezian absolut, cartezian relativ
si polar (in spatiu ! coordonate cilindrice). Coordonatele absolute sunt distante masurate
de la origine (',')C coordonatele relative se masoara fata de ultimul punct anterior
introdusC cele polare sunt deasemenea relative la punctul anterior, dar se introduce
lungimea si ung4iul, masurat in sens trigonometric.
$emple de introducere a punctelor in aceste moduri:
Command: ,I;$
From point: "',"' (coord. carteziene absolute)
>o point: D"',' (coord. carteziene relative)
>o point: D"'#10 (coord. polareC "' este distanta, 10 este ung4iul in grade)

Incheierea sesiunii de desenare
$ditorul de desenare poate fi parasit cu sau fara salvarea pe disc a desenuluiC in functie
de aceasta se poate folosi una din comenzile $;D sau E?I>. $;D salveaza desenul in
fisierul cu numele implicit (dat la inceputul sesiunii de desenare) si apoi paraseste
editorul de desene, iesind in sistemul de operare. E?I> abandoneaza sesiunea de
desenare fara salvarea desenului (sau a modificarilor facute pe un desen eistent). Pentru
a se evita lansarea din greseala a comenzii E?I>,
AutoCAD!ul afiseaza un mesaB de avertisment, asteptand confirmarea utilizatorului (se
confirma cu F de la Fes).
Pentru a salva desenul fara parasirea editorului de desenare, eventual cu un alt nume
decat cel implicit, se foloseste comanda 8A7$. Forma de apelare a comenzii 8A7$ este:
Command: 8A7$
File name #nume implicit): $nter sau noul nume
Ajutor
Cand nu va descurcati cu una dintre comenzi sau cu modul de introducere a datelor,
cereti aButorul AutoCAD!ului prin comanda G$,P. Acesta va raspunde:
Command name #+$>?+; for list):
Daca apasati $nter, va fi afisata pe ecran lista comenzilor si, in continuare, modul de
lucru in coordonate relative sau absolute, filtrele pentru introducerea coordonatelor
punctelor etc. Daca introduceti numele unei comenzi, vor fi afisate informatii referitoare
la modul de utilizare si efectele acelei comenzi. Informatiile care pot fi obtinute prin
comanda G$,P sunt stocate in fisirul ACAD.G,P, care este un fisier de tip tet, deci se
poate tipari. Ca delimitator de pagina este
folosit caracterul *6* (bacHslas4). Identificarea comenzilor in fisierul *4elp* se face cu
aButorul fisierului ACAD.GD5, care contine pozitiile (numarul caracterului fata de
inceputul fisierului) comenzilor in ACAD.G,P (comenzile sunt asezate in ordine
alfabetica).

Celelalte o!tiuni ale meniului !rinci!al
". Edit an Existing Drawing
Aceasta optiune permite incarcarea unui desen eistent (salvat anterior intr!un fisier
.D<9), pentru a fi supus modificarilor. Daca fisierul cerut nu eista, se va afisa un mesaB
de genul:
IIDra=ing 8A2P,$ is not on file.
Press +$>?+; to continue.
si dupa apasarea tastei $nter se va astepta din nou o optiune a meniului principal.
#. $lot a drawing
In final, un desen trebuie sa fie desenat pe 4artie. Pentru aceasta se poate folosi un plotter
sau o imprimanta. 3ptiunea . determina trimiterea desenului AutoCAD la un ploter
specificat prin configurarea sistemului (optiunea 0). 3 alta cale de trimitere a unui desen
la ploter este utilizarea comenzii P,3> in timpul sesiunii de desenare (pe prompterul
*Command:*). Pentru dialogul dintre AutoCAD si utilizator la plotare se va vedea deci
comanda P,3>.
%. $rinter $lot a Drawing
3ptiunea 1 permite tiparirea desenului cu aButorul unei imprimante alese prin configurare
(optiunea 0). Comanda care are acelasi efect din editorul de desenare este P+P,3>.
&. Con'igure AutoCAD
Configurarea AutoCAD!ului este necesara deoarece poate fi instalat pe o mare varietate
de sisteme de calcul si trebuie sa se adapteze la posibilitatile acestora. 7a trebui deci sa!i
specificam tipul monitorului folosit (C9A, $9A, 79A, etc.), tipul imprimantei, al
ploterului si al digitizorului. Deasemenea, putem sa!i dam informatii referitoare la mediul
de lucru: amplasarea fisierelor temporare, fisierul care contine desenul prototip, folosirea
Auto,I8P!ului sau lucrul in retea etc. Cand dorim sa configuram AutoCAD!ul pentru un
anumit terminal (displa%, imprimanta, mouse etc.), vom alege driverul pentru terminalul
respectiv dintr!o lista afisata, ce cuprinde toate driverele cunoscute de AutoCAD.
Informatiile complete
referitoare la conectarea diverselor terminale se gasesc in manualul *AutoCAD
Installation and Performance 9uide*, inclus in pac4etul AutoCAD.
(. )ile *tilities
Aceasta optiune se refera la lucrul cu fisiere si determina in primul rand afisarea unui
nou meniu:
'. $it File ?tilit% 2enu
". ,ist Dra=ing files
-. ,ist user specified files
.. Delete files
1. +ename files
0. Cop% file
&. ?nlocH file
8e observa ca suplineste unele din comenzile sistemului de operare (DI+, C3PF, D$,,
+$;). Aceleasi rezultate se obtin in editorul de desenare utilizand comanda FI,$8.
Aceasta varianta de lucru cu fisierele este preferabila atunci cand nu se dispune de
suficienta memorie pentru a utiliza comanda 8G$,, (iesire temporara in sistemul de
operare, fara a abandona sesiunea de desenare) si ar dura prea mult in4eierea sesiunii de
desenare si apoi redesc4iderea ei, doar pentru a copia sau sterge cateva fisiere.
+. Com!ile Sha!e, )ont Descri!tion )ile
?tilizatorul isi poate crea fonturi sau biblioteci de simboluri proprii, dar acestea trebuie
compilate inainte de a putea fi utilizate, folosind aceasta optiune.
-. Con.ert /ld Drawing )ile
Aceasta optiune trebuie folosita atunci cand AutoCAD!ul refuza sa incarce un desen,
deoarece a fost creat cu o versiune vec4e. Aceasta conversie este necesara deoarece intre
primele versiuni ale AutoCAD!ului si versiunile mai noi eista mari deosebiri in formatul
de salvare a datelorC s!au creat tipuri de entitati noi, dar s!a renuntat la folosirea unora
vec4i, care
nu vor mai fi recunoscute fara o conversie preliminara.
0. 1eco.er Damaged Drawing
?neori, AutoCAD!ul refuza sa incarce un desen datorita erorilor pe care le detecteaza,
erori care se pot datora folosirii unor disc4ete de proasta calitate. 3ptiunea / determina
eliminarea din fisier a zonelor care contin erori, astfel ca nu va trebui sa fie refacut
intregul desen. Aceasta optiune nu este disponibila in +elease "' sau in versiunile
anterioare.

2ediul de desenare
Desenarea in AutoCAD este influentata de anumiti factori de mediu. Astfel, o linie
desenata cu comanda ,I;$ va avea o anumita culoare, va fi intrerupta sau continua, in
functie de starea sistemului in acel moment. Aceasta stare este determinata de valoarea
unor variabile, numite variabile de sistem. ,ista acestor variabile poate fi obtinuta prin
optiunea *J* a comenzii
8$>7A+. 7alorile variabilelor pot fi modificate fie prin intermediul comenzii 8$>7A+,
fie prin comenzi specifice in cazul variabilelor *read!onl%*. In continuare ne vom ocupa
de variabilele care determina culoarea, tipul de linie si stratul in care sunt desenate
entitatile.
3ucrul cu straturi 43a5er6
8tratul poate fi asemanat cu o foaie transparenta, pe care se deseneaza ceva. 2ai multe
foi suprapuse dau desenul final. Astfel, intr!un strat se pot desena toate liniile groase,
intr!altul toate liniile subtiri, sau cele intrerupte etc. Fiecare strat este o colectie de obiecte
(entitati)C apartenenta la un strat este una din proprietatile asociate entitatii. In baza de
date, acestei
proprietati ii corespunde lista cu identificatorul (:
(( . *'*) ! *'* este numele stratului (la%er!ului)
Fiecare strat (la%er) este identificat dupa numele sau. 8e pot crea diferite straturi
(oricate), pot fi redenumite, pot fi *ing4etate* sau facute invizibile, sau pot fi sterse
straturile neutilizate. ,a inceperea unei sesiuni de lucru, stratul implicit are numele *'*.
Acesta nu poate fi eliminat, c4iar daca este nefolosit. ;umele stratului curent (in care
sunt desenate noile
entitati) este scris pe ecran in coltul din stanga!sus. Fiecare strat are asociata o anumita
culoare si un tip de linie. Daca la desenarea unei entitati nu se specifica culoarea acesteia,
va fi asumata culoarea stratului curent (la fel si pentru tipul de linie). De eemplu, in
cazul listei:
(... (' . *,I;$*) (( . *'*) ("' '.' '.' '.') ("" '.' "'.' '.') ...)
culoarea si tipul de linie sunt cele asociate stratului *'*, iar in cazul listei:
(... (' . *,I;$*) (( . *'*) (& . *DA8G$D*) (&- .") ("' '.' '.' '.') ...)
culoarea este data de lista (&- . "), iar tipul de linie de lista (& . *DA8G$D*), indiferent de
definirea stratului *'*. Definitiile straturilor sunt pastrate in partea de inceput a bazei de
date (dupa valorile variabilelor de sistem ! vezi si fisierele D5F).
2anipularea straturilor se face cu aButorul comenzii ,AF$+. AutoCAD!ul va raspunde
cu o lista de optiuni:
JA 2aHeA 8etA ;e=A 3;A 3FFA ColorA ,t%peA FreezeA >4a=:
Dintre aceste optiuni, culoarea (Color) si tipul de linie (,t%pe) se refera la entitatile din
stratul respectiv (sau, altfel spus, entitatile pentru care stratul respectiv este una din
proprietati), iar celelalte determina starea stratului, sau creeaza unul nou.
J ! listeaza straturile definite si caracteristicile lor
2aHe ! creeaza un strat nou, care devine automat strat curent
8et ! sc4imba stratul curentC noul strat curent trebuie sa fi fost creat
;e= ! creeaza un strat nouC caracteristicile implicite ale unui strat nou creat sunt:
! culoarea alba (cod @)
! tipul de linie *C3;>I;?3?8* (linie continua)
! stratul este *3;*, adica entitatile din el sunt vizibile
3;A 3FF ! sc4imba starea stratuluiC 3; ! vizibilC 3FF ! invizibil
! este o optiune utila cand dorim sa trimitem la ploter sau imprimanta numai o parte a
desenului, continuta in unul sau mai multe straturi (care vor fi 3;, iar celelalte 3FF).
Color ! sc4imba culoarea asociata stratului
,t%pe ! sc4imba tipul de linie asociat
FreezeA >4a= ! ing4eataA dezg4eata stratul specificatC spre deosebire de optiunea
*3FF*, optiunea *Freeze* (ing4etare) determina ignorarea in continuare a entitatilor din
stratul respectiv, ca si cum nici nu ar eistaC se castiga timp la regenerarea desenelor
mariC *>4a=* determina *dezg4etarea* stratului ing4etat cu *Freeze*.
;umele unui strat poate sa aiba cel mult ." de caractere. 8unt acceptate caracterele
alfanumerice si, in plus, !,K si L. ;u poate fi atribuit acelasi nume mai multor straturi.
+edenumirea se face cu comanda +$;A2$, iar sc4imbarea stratului corespunzator
uneia sau mai multor entitati selectate cu CGA;9$ sau CGP+3P. 8c4imband culoarea
sau tipul de linie
asociat, toate entitatile din stratul respectiv (pentru care nu s!au specificat in mod eplicit
aceste proprietati) vor fi redesenate.
Color
Comanda C3,3+ determina sc4imbarea culorii implicite de desenare. >oate entitatile
ce vor fi create dupa aceasta comanda vor avea culoarea respectiva. ,a inceputul sesiunii
de lucru, culoarea implicita este *:F,AF$+*, adica cea asociata stratului curent. Am
vazut deBa ca in lista unei entitati, culorii asociate acesteia ii corespunde sublista cu codul
&-, care apare doar daca culoarea nu este cea asociata stratului curent. ;umarul care
urmeaza dupa codul &-
reprezinta codul culorii ('Mb%la%er, "Mrosu, -Mgalben, .Mverde, 1Mc%an, 0Malbastru,
&Mmagenta, @Malb).
,a apelarea comenzii C3,3+, AutoCAD!ul raspunde cu cererea:
;e= entit% color #cul. implicita):
8e va introduce codul numeric al culorii dorite sau denumirea acesteia (in engleza).
Indiferent de modul de introducere al numelui culorii, in baza de date va apare codul
numeric al ei. 8c4imbarea culorii unei entitati (cu CGA;9$ sau CGP+3P) implica
sc4imbarea acestui cod din sublista &-.
3inet5!e
>ipul de linie cu care se deseneaza noile entitati poate fi creat sau modificat cu aButorul
comenzii ,I;$>FP$. ,a apelarea acesteia, AutoCAD!ul va cere:
JA CreateA ,oadA 8et:
8emnificatia acestor optiuni:
J ! se cere AutoCAD!ului lista tipurilor de linie disponibileC acestea sunt stocate in unul
sau mai multe fisiere cu etensia *.,I;*. Pentru specificarea fisierului al carui continut
trebuie listat, va aparea in plus cererea:
File to list #ACAD): ! raspunzand cu $nter, vor fi afisate tipurile de linie a caror
definitie se afla in fisierul ACAD.,I;.
Create ! utilizatorul isi poate defini tipuri de linie proprii, folosind aceasta optiuneC
pentru aceasta va trebui sa specifice numele tipului de linie creat, numele fisierului in
care va fi pastrata definitia acestuia, descrierea tetuala (nu are influenta asupra definitiei
propriu!zise) si definitia tipului de linie, care consta intr!o succesiune de numere
despartite prin virgula,
reprezentand lungimile liniilor si a spatiilor, in unitatile de desenare (inc4 sau mm).
Dialogul decurge cam asa:

Command: ,inet%pe
JA CreateA ,oadA 8et: C
;ame of linet%pe to create: tip!nou
Create or append linet%pe file: ,I;II (fisierul ,I;II.,I;C daca nu eista, va fi creatC daca
eista, va fi adaugat in el noul tip de linie)
Descriptive tet: . . . . . . . . . . . . . . (descrierea tipului de linie creat ! serveste la afisarea
cu optiunea *J*
$nter pattern (on net line)
A,',!" (AutoCAD!ul a transmis *A,*, utilizatorul a raspuns cu *',!"* : ' este un punct, iar
!" lungimea spatiuluiC rezulta o linie punctata).
;e= definition =ritten to file. (definitia noului tip de linie a fost scrisa in fisierul
specificat).
,oad ! pentru ca un tip de linie sa poata fi utilizat, trebuie sa fie incarcat in prealabil (in
memorie) ! pentru aceasta se foloseste optiunea *,oad*, urmand dialogul:
Command: ,inet%pe
JA CreateA ,oadA 8et: ,
,inet%pe(s) to load: tip!nou (numele tipului de linie incarcat)
8elect linet%pe file: ,I;II (tipul fisierului care il contine)
,inet%pe >IP!;3? loaded. (tipul de linie cerut a fost incarcat)
8et ! cu aceasta optiune se face sc4imbarea efectiva a tipului de linie curent:
Command: ,inet%pe
JA CreateA ,oadA 8et: 8
;e= entit% linet%pe (or J) #:F,AF$+): tip!nou
JA CreateA ,oadA 8et: $nter
Command:
De acum, toate entitatile vor fi desenate cu noul tip de linie implicit. In baza de date se
va adauga pentru fiecare entitate sublista cu codul &: (& . *>IP!;3?*). Definitiile
tipurilor de linie utilizate intr!un desen se afla in aceeasi zona a bazei de date ca si
definitiile straturilor. $liminarea tipurilor de linie siA sau a straturilor neutilizate se poate
face cu comanda
P?+9$C prin aceasta, vor fi eliminate din baza de date definitiile lor.

Con'igurarea mediului de lucru
Configurarea mediului de lucru consta tot in setarea unor variabile de sistem, care se
refera la unitatile de desenare, limitele desenului, scara la care se va lucra, rezolutia sau
marimea pasului cursorului etc. Comenzile vor fi gasite mai incolo, in lista completa a
comenzilor AutoCAD, dar amintim si aici, pe scurt, cateva:
,I2I>8 ! stabileste limitele desenului
?;I>8 ! stabileste unitatile de lucru (ar4itecturale, ingineresti, stiintifice etc.)
8;AP ! stabileste marimea pasului cu care se va deplasa cursorul pe ecran
9+ID ! determina afisarea pe ecran a unei retele de puncte aButatoare
3+>G3 ! trece in (sau revine din) modul de lucru 3+>G3 (deplasarea cursorului doar
orizontal sau vertical)
38;AP ! stabileste modul de selectare a punctelor de pe ecran, in functie de entitatile pe
care va fi pozitionat cursorul.
8tarea curenta a sistemului AutoCAD poate fi aflata prin comanda 8>A>?8, iar
informatii despre una sau mai multe entitati prin comenzile ,I8> sau D:,I8>. In
general, comenzile prin care se cer AutoCAD!ului informatii despre starea desenului sau
a unor elemente din desen, se gasesc in meniul ecran *I;E?I+F*.