STAREA DE RU ASTMATIC (1)

Definiie
Starea de ru astmatic reprezint stadiul clinic cel mai sever al astmului bronic.Se
manifesta printr-un sindrom asfixic putand s dureze i peste 24 de ore. n cazul acestei
afeciuni, plmnii nu mai pot asigura transferul n snge al unor cantiti suficiente de oxigen
i eliminarea din organism a dioxidului de carbon produs. n absena oxigenului este alterat
funcionarea a numeroase organe. Acumularea de dioxid de carbon conduce la acidoza care
afecteaz funcionarea aproape a tuturor organelor.
(2) Etiologie
Starea de ru astmatic se declaneaz atunci cnd astmul bronic se decompenseaz.
Decompensarea poate fi dat de:
-infecia bronic (bacterian, viral),
-reacii alergice imediate, provocate de medicamente, de prafuri alergizante din atmosfer etc.,
-abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare,
-medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului respirator,
-suprimarea brutal a corticoterapiei,
-utilizarea necorespunztoare a oxigenului.
(3) Simptomatologie
Bolnavul st n poziie eznd, cu toracele mpins nainte, cu faa anxioas i semne de
insuficien respiratorie accentuat.
Prezint:
- polipnee, cu expiraie prelungit i tiraj,
-cianoz.
-Transpiraiile profuze chinuiesc bolnavul, care este lac de ap".
-Tusea i expectoraia sunt absente. La auscultaie se remarc diminuarea extrem a murmurului
vezicular, raluri bronice mari si mici.
Diag.diferential al starii de rau astmatic cu EPA,astmul cardiac,embolia pulmonara,pneumotoraxul
spontan,BPOC se face pe baza antecedentelor bolnavului si pe baza caracterului
dispneei(predominent inspiratorie in edemul pulmonar cardiogen,zgomotul suierator fiind prezent
atat in inspir cat si in expir)
(4) Conduita de urgen
-Orice bolnav n stare de ru astmatic trebuie internat de urgen n spital.
-Daca starea bolnavului nu este critica i se explica acestuia necesitatea de a tusi si expectora si de a
ramane pe cat posibil in stare de veghe pana la instalarea echilibrului respirator.
-n cazurile de gravitate extrem, se transfer n secia de terapie intensiv, unde pot fi
practicate intubaia traheal, aspiraia bronic i ventilaia mecanic.
5)Medicaia de urgenta-
-bronhospasmolitice:miofilin 2 fiole in PEV cu ser glucozat 5%
-HSHC in doza initiala de 50mg(2 fiole) iv.,apoi cate 25mg la 4 ore timp de 24 ore(in cazuri
grave:initial 100-250mg,apoi cate 50mg-100mg la 4 ore)
-oxigennnoterapie(inca de la domiciliu)
-antibiotice si chimioterapice,dupa antibiograma,numai in caz de suprainfectii
bronsice(biseptol,vibramicin 200mg in prima zi,apoi 100mg/zi,tetraciclina 2g/zi, evitandu-se
penicilina-intrucat este este unul dintre cele mai alergizante ab-ce)
-psihoterapie sustinuta de incurajare a bolnavului
I mportant! Nu se vor administra:
-Morfina
-Mialgin
-Sedative,
-Tranchilizante

Tratamentul de fond (ntre crize) indicat de medic, cuprinde:
-nlturarea cauzei care a determinat alergia(masuri antialergice:desensibilizari,vaccinari,substante
antialergice)
-prevenirea i tratamentul infeciei bronice,
-via linitit n aer uscat, gimnastic respiratorie,
-cure balneoclimaterice n staiunile recomandate de medic
-dispensarizarea bolnavului
-educatie sanitara.

D) PNEUMOTORAX
(1) Definiie
Pneumotoraxul reprezint ptrunderea i prezena aerului n cavitatea pleural, datorit
perforrii pleurei.
Pneumotoraxul spontan reprezint un accident acut i const n efracia pleurei viscerale i
ptrunderea aerului din plmni n cavitatea pleural.
(2) Etiologie
Pneumotoraxul spontan este complicaia unei anomalii a pleurei sau leziunilor pulmonare
preexistente de natura congenital sau dobndit. Se mparte n dou mari grupe: pneumotoraxul
spontan primitiv, pneumotoraxul spontan secundar.
Pneumotoraxul spontan primitiv (idiopatic) afecteaz tinerii ntre 20-35 de ani longilini
(nali i slabi). Caracteristic pentru aceast form benign sunt veziculele aeriene dintre straturile
pleurei viscerale(etiologia fiind necunoscuta).
Pneumotoraxul spontan secundar apare la pacienii cu afeciuni bronhopulmonare
preexistente:
-tuberculoz(60-70%),
-supuraii bronhopulmonare,
-emfizem pulmonar
-bronsite cronice(astm bronic, BPOC),
-pneumonie, tuse convulsiva,chisturi aeriene pulmonare,infarct pulmonar,carcinom bronic
tumor pleural sau bronhopleural, sarcoidoz, silicoz, histiocitoz, cancer esofagian.
Pneumotoraxul traumatic poate surveni prin:
-plagi penetrante(pneumotorax deschis sau pneumotorax cu supapa compresiv in care
cavitatea pleurala communica larg cu exteriorul,aerul intrand si iesind la fiecare miscare respiratorie
cu un suierat caracteristic,insotit de hemotorax=hemopneumotorax,),
-fracturi costale,
-acte chirurgicale(cauze ale pneumotoraxului secundar: bronhoscopia, intubaia traheal,
infiltraii toracice sau la baza gtului)
Factorii favorizani ai pneumotoraxului sunt efortul fizic mare, strnutul, tusea, efortul de
defecaie. Apariia pneumotoraxului spontan la sedentari arat c efortul fizic depus este unul de
intensitate obinuit. Fumatul este considerat un factor predispozant - scleroz pulmonar tabagic.
(3) Simptomatologie
Debutul este de obicei brutal, chiar dramatic, cu ocazia unui efort, tuse violent sau fr
cauz aparent, se caracterizeaz prin:
-junghi toracic atroce(durere comparata cu o lovitura de pumnal), localizat submamelonar i
iradiind n umr i abdomen, urmeaz imediat
- dispneea progresiv, intens cu polipnee(, respiraie rapid i superficial)
-tuse chintoasa(uscat, chinuitoare),
-apar rapid semne de oc sau asfixie(soc pleural), paloare cu cianoza extremitatilor,transpiuratii
reci, puls mic si rapid, tahicardie,uneori fenomene de colaps,tensiune arterial cobort,
anxietate.
Semne fizice:
-bombare si imobilzare a hemitoracelui interesat
-abolirea murmurului vezicular,hipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitatii cardiace
Simptomatologia depinde de rapiditatea instalrii, volumul pneumotoraxului, starea funciei
respiratorii. n pneumotoraxul traumatic se poate acumula aer n piele la nivelul leziunii sau la
locul punciei (emfizem cutanat).
Pneumotoraxul spontan si in special cel sufocant (cu supap) provoaca tulburari
respiratorii si circulatorii de tipul asfixiei sau colapsului vascular(dispnee paroxistic,tahicardie,
iar datorit perturbrii circulaiei scade tensiunea arterial), cu risc de insuficien respiratorie, oc i
chiar deces.
(4) Conduita de urgen
-Asezarea in pozitie semisezanda
-Asigurarea repausului complet,inclusiv vocal ( aproximativ 8-10 zile cu evitarea efortului de orice
natur).
-combaterea durerii cu antialgice
paracetamol,
algocalmin 1-2 fiole,
fortral 1-2 fiole
ibuprofen, ketoprofen
sintalgon-oral
exceptional(in caz de durere socogena)-mialgin 1f(100mg) iv/im sau morfina inj.sc.(0,01-
0,02g)
-combaterea anxietatii cu anxiolitice
Plegomazin im
Hidroxizin im
Diazepam,nitrazepam,romergan
-oxigenoterapie(balon,sonda nazala)-2-6l/min
-sedative ale tusei:codeina,dionina
-exuflatie decompresiva se executa in formele masive sau in cele asfixice cu supapa (se foloseste
un ac cu lumen larg si bizou scurt care se conecteaza la un tub scufundat in ser fiziologic sau in
solutie Dakin sau un trocar cu supapa,sub stricta asepsie)
-drenaj aspirativ pleural cu presiune negativ: se asigur dac dup 24-48 de ore de sifonaj pleural
fistula bronhopleural persist
-Tratamentul chirurgical propriu-zis se practic atunci cnd exist pierderi aeriene persistente
(peste 5-7 zile) i const n toracotomie cu drenaj de aer (axilar, postero-lateral, antero-
lateral) sau sternotomie (pneumotorax bilateral) sau prin tehnici mini invazive (chirurgie
toracoscopic).

E) HEMOPTIZIA GRAV
(1) Definiie
Hemoptizia grav este hemoragia care provine din arborele traheobronic i/sau parenchimul
pulmonar n cursul efortului de tuse, consta n eliminarea unei cantiti cuprinse ntre 200-500 ml
de snge rou, aerat, proaspt i constituie urgen medico-chirurgical.
(2) Etiologie
Anamneza pacientului cu hemoptizie evideniaz de obicei circumstanele de producere:
efort fizic mare, tuse persistent intens, emoii nsoite de creterea tensiunii arteriale, modificarea
brusc a presiunii atmosferice.
Hemoptizia poate aprea i n urmtoarele afeciuni: tuberculoz pulmonar, cancer
bronhopulmonar, inflamaii acute i cronice ale traheii i bronhiilor, infarct pulmonar, corp strin n
bronhii sau trahee, stenoz mitral i stenoz pulmonar din insuficiena cardiac, anevrism aortic,
traumatisme toracice i pulmonare, boli infecto-contagioase cum ar fi febra tifoid, tifosul
exantematic, varicel, intoxicaiile acute cu fosfor sau arsenic.
(3) Simptomatologie
Declanarea hemoptiziei este precedat de obicei de fenomene prodromale: senzaie de
cldur retrosternal, anxietate, cefalee, aprute brusc; tensiune toracic dureroas; apariia
gustului metalic, senzaie de gdilare a laringelui, sngele expectorat are culoare rou aprins, cu
aspect aerat spumos, poate fi amestecat cu mucus sau expectoraie muco-purulent; bolnavul este
palid, anxios, prezint transpiraii reci, dispnee, tahipnee i uneori chiar lipotimie. Pulsul este
frecvent tahicardic, iar valoarea tensiunii arteriale variaz n funcie de cantitatea hemoptiziei, n
hemoptizia mare i mijlocie pacientul tinde s fie hipotensiv.
(4) Conduita de urgen
Se indic repaus absolut, n poziie semieznd, n camer bine aerisit i repaus vocal. Se
d bolnavului s bea lichide reci n cantiti mici i repetate. Se aplic pung cu ghea pe regiunea
sternal sau asupra zonei presupus sngernd, ca i pe zona genital (testicule sau vulv - reflex
vaso-constrictor). Se combate tusea medicamentos, la indicaia medicului, cu Codein. Ca
medicaie hemostatic se recomand vitamina C, vitamina K, Etamsilat, transfuzii mici de snge
proaspt i perfuzii cu soluii izotone sau hipertone; se face igiena corporal reducnd la minimum
mobilizarea bolnavului. Tratamentul chirurgical este indicat n: traumatisme toraco-pulmonare,
eroziuni arteriale, varice bronice, tuberculoz pulmonar, chist hidatic, cancer bronic