Modulul I. Literatura comparata si imaginar cultural.

Circulatia
miturilor, sensurilor si simbolurilor in imaginarul antic
1. Ce este imaginarul?
Imaginarul functioneaza ca un cuvant sincretic, avand legatura cu tot
ceea ce este proces de reprezentare simbolica, cu procesele de naratiune mitica,
cu mitul in care individul sau indivizii capata sens, de la credintele religioase,
filosofice la creatia artistica; gandirea umana neputand sa modeleze totul in
abstract, trebuie sa treaca prin naratiuni, prin simbolizari.
Ce sunt arhetipurile?
Arhetipurile par a fi imagini, motive, simboluri. Insa, ca urmare a criticilor
celor care au respins ideea de arhetip ca fiind complet falsa, in Analiza viselor,
Jung corecteaza ideea ca arhetipurile ar fi imaginile in sine Arhetipurile rezida in
tendinta de a reprezenta asemenea motive, reprezentare care poate varia
considerabil in detalii, fara a!si pierde schema fundamentala. "#ista, de pilda,
multe reprezentari ale motivului fratilor dusmani, dar motivul insusi ramane
acelasi. $otusi nu pare ca ar contrazice ideea de arhetip ca imagine, ci a afirma
faptul ca este o schema foarte generala care se imbraca cu detalii in functie de
individ.
Jung considera ca alaturi de constiinta, care are ca apendice inconstietul
personal, mai e#ista si cel de!al doilea sistem psihic, al carui natura este
colectiva, nonpersonala. Arhetipurile nu se formeaza in timpul vietii, ci sunt
forme pree#istente, mostenite ereditar, reprezinta imagini primordiale,
reprezentari colective, reziduri arhaice, zestrea culturala innascuta a
omenirii, avand caracter universal, fiind prezent la toti oamenii.
Care sunt textele antice si care sunt principalele lor simboluri
arhetipale ?
%e suprapun imagini simbolice ca magicianul, batranul intelept, maestrul,
&ermes, 'rfeu, (arathustra, care ar functiona in vise si fantasme reprezentand
) arhetipul spiritului *, nascut pe vestigii ale arhetipurilor transformarii
compensatorii a unor lipsuri sufletesti
Romanele Mesei Rotunde + structura tematica ce va traversa literatura
lumii, atat cea sacra, cat si cea profana, maestrul si discipolul. "roul ,hilgames
alaturi de -tnapistim. -lise alaturi de orbul $iresias. 'rice structura arhetipal!
simbolica contine o valoare e#istentiala, adica vizeaza o realitate sau o situatie
care anga.eaza e#istenta umana.
1
Poemul lui Etana, din corpusul literar asiro!babilonian, isi pune eroul
mitic /"tana0 in situatia de a obtine raspunsul la intrebarea sa vizand posibilitatea
nemuririi/prin urmasi0.
$e#tele vedice, in care zeitatile %iva /furtunosul0 si 1isnu /echilibrul0 nu
sunt individualitati separate, dupa cum in brahmanism intelepciune te#telor
upanisadice echivaleaza sinele uman si cel divin.
Cartea Tibetana a Mortilor proiecteaza vedeniile inspaimantatoare ale
mortii cu plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite.
Rig-eda + contine rituri si simboluri ale nemuririi fuziuni de principii sun
semnul unei zeitati supreme, care domina in eternitate ritmurile lumii. 2oata, ca
simbol al eternitatii, carul ca imaginea lumii.
3alul indic, ca si taurul sumerian, reprezinta cosmosul, pana la a deveni
sinonim cu creatorul lumii /2ama, din epopeea Rama!ana se naste simbolic din
sacrificul calului, ca avatar al lui 1isnu0.
3alul soare are ca metamorfoza "ulturul pe spinarea caruia este
reprezentat 1isnu!soarele.
Epopeea lui #hilgames $ model exemplar al cautarii umane
4rumul pe care porneste un erou aflat la inceputurile cautarilor de sens din
istoria culturii, ,hilgames, este o metafora a nelinistii nascute din teama de
moarte, demon interior care ii apare neimblanzitului erou odata cu moartea
prietenului sau "n5idu ; incercarile de tip eroic la care este supus eroul, calator
prin tunelul intunecos pazit de oamenii scorpioni, timp de douasprezece trepte de
intuneric, ispitirea zeitei %iduri cu tentatiile si bucuriile lumii terestre, traversarea
apelor mortii, ilustreaza conditia umana dramatica, definita prin esecul in fata
eternitatii. Acest sens global dat drumului parcurs de eroul sumerian este fi#at pe
un arhetip central, care va avea o larga circulatie ) somnul *. A.uns in bratele
terifiantelor spaime ale mortii, dupa ce refuza hierogamia propusa de zeita Istar,
,hilgames are ca tinta a drumului domeniul lui -tnapistim, care poate sa!i
dezvaluiasca lucrul ascuns muritorilor ) taina mortii * . A invinge somnul
inseamna a ramane treaz, o proba spirituala de concentrare, caci vointa eterna
nu cunoaste somnul. Adormind, eroul se pregateste de moarte, care!l urmareste
cu esecuri e#istentiale succesive, prezente in te#t prin constelatii de imagini
simbolice rataceste in pustiu si pierde floarea vietii eterne, nestapanindu!si
dorinta de a intra in apa racoritoare a izvorului /o apa oglinda, a trecerii0 ; nu
descifreaza sensul gestului violent cu care taie copacul, episod organizat in trei
trepte simbolice un sarpe la radacina /animalul sacru, initiat, prin e#celenta0, un
vultur in varf /semn al sacrului transcendent, al zborului0, o cucuvea in scorbura
/semn al vederii interioare0. 4istrugerea copacului + axis mundi, corespunde
condamnarii eroului la ) casa pulberii *, in care se afla toti cei care au e#istat
inaintea lui.
6
%. Ce inseamna transpunere alegorica a raporturilor sacrului cu
pro&anul ?
1orbim despre simbol in sensul transpunerii alegorice sau metaforice a
raporturilor profanului cu sacrul /reprezentarea mitica a ) oului primordial * ca
mod simbolic al genezei cosmosului0, depasind astfel realitatea concreta si
sugerand fondul sacru al lumii. Intr!un fel, asa functioneaza si creatia poetica,
depasind metaforic .ocul primar al lumii, incifrand metaforic imaginile despre
lume si despre individ.
'. Identi&icati urmatoarele arhetipuri si plasati-le in textele in care
&unctionea(a semni&icatiile lor )
a* Creatia cosmogonica
b* Timp sacru+timp pro&an
c* Calatoria si treptele ei
d* Raportul etern+trecator
e* Moarte+depasirea ei
3osmogoniile proiecteaza creatia pe fragmentarea unei unitati primordiale
si de aici tehnicile mistice de unire a contrariilor dupa modelul mitic al
androginului sau al sacrificiului. %acrificiul vazut ca modalitate superioara de
circulatie a energiei sacre in univers /sacrificiul lui 'siris, sacrificiul Ifigeniei,
sacrificiul fiului lui Avraam, sacrificiul christic0, are in centru moartea violenta prin
care se opereaza un urias transfer viata concentrata intr!o persoana depaseste
aceasta persoana si se manifesta la scara cosmica si colectiva . ' singura fiinta
se transforma in 3osmos sau renaste multiplicata ; este aici schema arhetipala a
totalitatii primordiale distruse si fragmentate prin actul creatiei /de aici structuri
mitice avand in comun moartea cruda careia ii cad prada tinerii $ammuz, iubitul
zeitei Istar, 'siris, sotul zeitei Isis0.
7ircea "liade apreciaza ca modelele umane sunt nascute din aceea ca
omul imita gesturile paradigmatice ale zeilor, le repata actiunile, e#istand o
continuitate lineara intre imaginarul religiilor arhaice si al crestinismului,
islamismului sau budismului, prin imitatio dei. Analogia om!cosmos, om!univers,
sta la baza constructiei simbolice, care actioneaza in egala masura asupra
relatiilor omului cu sine, cat si cu transcendenta cosmica, dupa modelul in care
comple#ul simbolic al ascensiunii ritualice /muntele0 ori al zborului magic
cuprinde in semnificatii relatia om!cer. 'mul este prizonierul propriei finitudini,
dar simbolurile sugereaza vointa transcenderii/depasirea conditiei0. Aceasta
nostalgie dupa unitatea primordiala /sacru!profan, etern!trecator0 se simte in
simbolurile religiozitatii te#telor vedice, in care zeitatile %iva si 1isnu nu sunt
individualitati separate.
8
In Antichitate se credea ca mai toti filozofii greci au calatorit in 'rient, au
fost initiati in mistere, depasind contingentul, trupescul, care impiedica sufletul
sa cunoasca Adevarul suprem din care provine. $ehnicile 9oga, ca si tehnicile
e#tazului oriental, vorbesc despre o moarte pentru aceasta viata si o renastere in
alta ordine.
Aflat in centrul universului, omul poate dialoga cu puterile ceresti.
%imboluri ale drumului spiritual plin de greutati si obstacole, scara si puntea
sugereaza un pelerina. orizontal, pentru omul european si ascendent, dupa
modelul scarii rasaritene a sfantului Ioan %cararul, care descrie drumul spiritual al
monahului ca o ascensiune pe treptele unei scari, in numar de treizeci fiecare
treapta semnifica un pacat ce trebuie infrant. :e aceasta logica a simbolismului
ascensiunii, toate mitologiile au un munte sacru, care este locul din care a
inceput creatia, in care se manifesta sacrul si care permite trecerile de nivel
/modelul muntelui sacru dezvolta simbolismul constructiilor de mediere de tip
zigurat, templu, piramida, obelisc, biserica0.
In acelasi sens opereaza ceremoniile rituale de tip mistere in care initierea
orientala presupune o moarte rituala si o renastere, dupa modelul miturilor care
personifica alegoric moartea si invierea vegetatiei /apar modele arhetipale ale
celor ) nascuti a doua oara * 'siris este taiat in 1; bucati, moare si invie,
4<onisos este nascut a doua oara, misterele orfice0. $oate povestirile arhaice
care includ rituri ale mortii si reinvierii, presupun ca arhetip focalizator, teama de
moarte si eliberarea de ea, vazuta ca o victorie asupra mortii. Cartea Tibetana
a Mortilor proiecteaza chiar vedeniile inspaimantatoare ale mortii ca plasmuiri
ale constiintei care pot fi depasite.
,. Ce este hierogamia ? Care este semni&icatia conceptului in
miturile asiro-babiloniene ?
(eite ale fecunditatii telurice domina civilizatiile agrare /Istar + sumeriana ;
vaca &athor + egipteana, 4emetra la greci0, dar semnificatiile globale ale
perfectiunii unitatii din illo tempore /acele timpuri indepartate0 nu se actualizeaza
decat fie sacrifcial indirect /moartea partenerului si cautarea lui in lumile
subterane0, fie prin multiplicarea hierogamiilor /a nuntilor cosmice0. 4e aici locul
acrodat eroticii mistice in lumea hindusa impreunarea /vegetala, animala,
umana0 este imaginea care trimite la unirea sufletului individual cu cel universal,
o proiectie la nivel cosmic o hierogamie. In cazul zeitei egiptene &athor este
interesant de subliniat modul simbolic de constructie a semnificatiilor ea
patroneaza minele din care se e#trag pietrele de turcoaz /a caror culoare
reprezinta celestul, dupa modelul analogic sumerian in care lapis!lazuli reprezinta
cerul instelat0, o fuziune deci la nivelul analizei /o hierogamie0 a teluricului cu
celestul.
;
-. Ce semni&icatii si repre(entari are lumina in orientul antic ?
In opozitie cu =ntunericul, lumina este un principiu al binelui. "a este
e#presia fortelor uraniene fecundante, asociat> c>ldurii care d> viat>. "ste
produs al focului, ea se dega.> din foc si de aceea este legat> de nasterea vietii.
7ulte mituri cosmogonice pun la originea ivirii lumii principiul ?iat lu#l 1a
succede =ntunericului care simbolizeaz> haosul /post tenebros lu#0. @a chinezi
lumina e un principiu ceresc si masculin /<ang0, iar =ntunericul e htonian si
feminin /<in0. 3ele dou> principii se =ntregesc, sunt complementare, alc>tuind
perechea originar>, din care, prin filiatie, deriv> toate f>pturile. Aproape =n toate
religiile lumii divinit>tile sunt luminoase
.. Ce sunt misterele orientale ? Ce loc ocupa meta&ora semintei in
aceste mistere ?
:utem spune ca mitul semintei, care ingropata, dupa proceduri violente de
prelucrare a spicului, da nastere unei noi holde, reprezinta acel arhetip de larga
circulatie. Il regasim prelucrat si cizelat in "vanghelia dupa Ioan. 3a si in cazul
androginului, sacrificiul presupune recuperarea unei energii dinainte de creatie,
avand un caracter unificator, reconstituind totalitatea /cerApamant ; spiritAtrup0
/. Ce repre(inta axis mundi ? Care sunt imaginile repre(entati"e
ale acestui arhetip ?
A#is!mundi, o scara!punte care permite atingerea lumii ceresti sau alte
arhetipuri din simbolismul ascensiunii, cum ar fi ) mandala * indica, care este o
intersectie intre viata vosmica si cea mentala, pornind de la simbolismul
centrului ca aspect este o constructie geometrica alcatuita dintro serie de
cercuri concentrice /intrun patrat sau nu0, alcatuind o imago mundi, un posibil
labirint, propriu unui ceremonial de initiere /care!l apara si!l a.uta sa se
concentreze pe initiat0, o constructie pur mentala care serveste ca support
meditatiei, dar elementul central este o identificare a mandalei in interiorul
propriului trup.
Modulul II.
Modelul grec+0ialogul ci"ili(atiei romane si a literaturii latine cu modelul
grec
B
1. Care sunt toposurile repre(entati"e ale modelului grec ?
,recii gasesc toposuri pentru a da e#presie reflectiilor lor asupra lumii
vechi legende sunt scoase la lumina si devin motive emblematice asemenea celui
al lui 'edip, al lanei de aur, al lui :rometeu ; persona.e istorice patrund in
literatura si capata dimensiuni legendare %ocrate, :ericle, Ale#andru 7acedon ;
altele sunt produsul imaginatiei 4afnis si 3hloe.
2. Care este legatura intre alegoriile mitice antice si toposurile
lumii grecesti ?
Aceasta lume de contraste, ascunsa in inima ,reciei senine, este evidenta
in mitul ) 1esnicei reintoarceri * /personificat de pasarea :hoeni#0 fiinta
absoluta si principiul nefiintei si al materiei stau fata in fata sufletul
reintorcandu!se la spiritul pur, la divinitate ; spiritul supravietuieste dar fara a
mai pastra memorie si constiinta.
%. Ce este or&ismul ? Care e legatura cu misterele orientale ?
'rfismul este o doctrin> de mistere provenit> din $racia care s!a r>spandit
probabil in ,recia secolului al 1!lea i.&r., ai c>rei adepCi se considerau urmaDii lui
'rfeu.
'rfismul grec are la baz> mai ales te#te anonime, care pretind a fi
anterioare operei lui &omer.
7isterele orfice constau iniCial in comemorarea teo! Di cosmogoniei trace,
reprezentat> prin treptele iniCierii. Eumele greceDti se datoreaz> izvoarelor.
:rimele patru trepte, tetrada, semnific> Di cele patru ipostaze ale (eiCei 7am> in
conformitate cu elementele p>mant, aer, ap>, foc 1. Inainte de venirea (eiCei
7ame, adic> inaintea e#istenCei cosmosului, domnea liniDtea.
6. (agreus ia fiinC> prin partenogenez>.
8. :erioada cat (eiCa 7am> il poart> pe (agreus.
;. EaDterea lui (agreus.
Aceast> tetrad> iniCial> e urmat> de o triad>
B. %tr>lucirea fiului!soare, aflat in zenit, corespunzand crearii a#ei soare!foc
/pentada0.
F. 7iDcarea fiului intre emisfera de sus Di cea de .os, prin care e delimitat
universul Di spaCiul sacru /he#ada0.
F
G. -nirea fiului cu mama intr!o nunt> sfant>, hierogamia /heptada0, seminificand
actul creaCiei. 4e aici provine denumirea &eptis dat> zeiCei.
Aceast> hierogamie de origine trac> a influenCat Di ritualul similar al misterelor
din "leusis. 3elebrarea se f>cea prin sfaDierea unui taur, al c>rui sange trebuia s>
curg> pe un altar sau chiar pe C>rana simbolizand poala (eiCei 7ame. 3onform
sacrificiului, culoarea atribuit> atunci zeului era cea roDie, a sangelui Di a vinului.
4up> inviere, (agreus devenea zeul celest %abazios, caracterizat de culoarea
alb>.
-rm>toarele dou> trepte sunt
H. EaDterea unui fiu sacerdot Di rege pe o a opta treapt> /octada0.
I. Investirea acestuia cu oficiul sacral suprem Di puterea lumeasc> se face prin
(eiCa 7am>, in enead>. Aceast> treapt> e reprezentat> uneori in artele plastice.
'. Care este semni&icatia arhetipala a cuplului 3pollo-0!onissos?
4ionis este cunoscut drept zeul Jcare s!a n>scut de dou> oriJ. 4ionisos este
cel care a descoperit vita de vie si vinul. 4e aceea este considerat zeul betiei.
4omina tinutul Keotiei, tinut in care introduce sarbatorile numite Kacanale.
Acestea sunt renumitele festivitati in care toata populatia din acest tinut se lasa
prada delirului, betiei si orgiilor. Acesta contrasteaza prin e#celenta cu fratele sau
+ Apolo. Apolo este inalt, atletic si frumos, reprezentand calmul, mandria,
demnitatea, distantarea de lucrurile lumesti si efemere, lumina, gloria. :e de alta
parte, 4ionisos este van.os si gras, iubeste viata si placerile pe care aceasta le
poate oferi, reprezinta nebunia, desfraul, noaptea, locurile intunecate. 3hiar
acest izbitor contrast reflecta cele doua aspecte ale omului, cele doua laturi ale
sale! una rea si una buna. 4ionisos, la fel ca si Apolo, este necesar acestei lumi
pentru pastrarea echilibrului necesar dintre 2au si Kine.
,. Care este semni&icatia globala a epopeii 4diseea si cum se
organi(ea(a in trepte semni&icatia intiatica din schema calatoriei?
@umea 'diseei proiecteaza universul lumii de dincolo sub semnul esecului
Ahile din Infern s!ar dori mai bine argat in lumea celor vii, decat print intre
morti. -lise rataceste intro lume careia i se refuza statutul utopic /si totusi sunt
isule utopii virtuale0 insulele 3ircei, a lui 3alipso, lumea sirenelor, sau chiar utopii
negative + pestera lui :olifem, %cila si 3aribda. Ithaca insasi nu este nici ea un
tarm al fericirii sau al salvarii, ci o lume a asteptarii tensionate, a macelului
sangeros, a razbunarii si a intoarcerii in nefiinta /si nu un pamant al fagaduintei,
proiectat in asteptarile mentalului colectiv0. @ui Ahile, conditia eroicului nu!i
aduce echilibrul sau fericirea, este o alegere tragica.
G
-. Ce "alori ale lumii antice si grecesti pun textele homerice in
e"identa? Modelele exemplare.
In miturile din poemele homerice, aventurile eroilor sunt aventurile
sufletului e#ilat in lumea sensibila, care vrea sa se intoarca in patria sa
adevarata. In acest sens, capcanele vra.itoarei 3irce sunt legate de reincarnare,
de coborare din nou a sufletului in grota obscura a lumii. :roiectarea Iliadei si a
'diseei ca poeme mistice, pune fata in fata /in imagini poetice, alegoric
descifrabile0, si mitul materiei, al malului /troienii, e#ilul sufletului0, cu nostalgia
culmilor spirituale /grecii0, care nu se opresc la frumusestea sensibila. :entru a
ilustra imaginea rasturnarii mitului grec, -lise devine sufletul coborat prin nastere
pentru a se reincarna, insa chemat in patria sa cereasca, marea, spatiul
emblematic al lumii grecesti, devenind lumea materiei, prin care sufletul leganat
si agitat de pasiuni, ca de valuri, rataceste in e#il /despuierea lui -lise de hainele
de cersetor ar fi dezbracarea de pasiunile tradatoare, impuse, care!l tin prizonier
in trup0. 1alurile, lait!motiv al calatoriei lui -lise, sunt asaltul lumii e#terioare, iar
insula lui 3al<pso, trupul de care se izbesc valurile pasiunilor, valurile lumii
sensibile e#terioare.
:e aceeasi linie, Ahile care plange pe malul marii, Ahile care canta la
5ithara, retras in cort, este sufletul care!si plange inlantuirea si!si cauta
eliberarea. 'diseea s!ar transforma din aceste perspective mistice in cautarea
obsesiva a drumui spre eternitate de catre sufletul pur.
.. Ce este 5h!brisul6? Cum con&igurea(a el uni"ersul tragic grec?
Concepte si modele tematice in tragedii.
&<bris!ul, sentimentul tragic al lipsei de masura care!i da omului dorinta de
a deveni egalul zeilor conditioneaza la infinit tragicul. 'edip este pe de o parte
mostenitorul unor acte de h<bris /parintii sai, iocasta si @aios vor sa incalce
destinul anuntat de oracol si abandoneaza copilul pe munte spre a fi sfasiat de
fiarele salbatice, ca odinioara :aris din istoria nefericita a $roiei, abandonat de
:riam si &ecuba care!l visase ca torta distrugatoare a cetatii0, iar pe de alta parte
creatorul in lant a altor greseli tragice paraseste cetatea 3orint si pe parintii
adoptivi, vrand sa de.oace planurile destinului si ale zeilor, isi ucide tatal intrun
gest de mandrie violenta, se casatoreste cu mama locasta /h<bris si hamartie in
acelasi timp0. -neori h<brisul este generat de starea limita, dilematica a eroului
tragic, ceea ce nu inseamna mai putin o condamnare a conditiei moritoare a
eroului Antigona incalca legile cetatii, isi ingroapa ritual fratele, linistindu!i
umbra, dar se sinucide. 'reste isi ucide mama, dar aduce liniste, prin razbunarea
crimei umbrei nelinistite si insangerate a lui Agamemnon, acelasi Agamemnon
care!si sacrificase fiica, pe Ifigenia, pe malul marii, pentru a imbuna zeitatile si a
permite corabiilor grecesti traversarea marii spre $roia.
H
/. Mituri in dialogurile platonice.
%ocrate, :laton, Aristotel + i gasim dialogand in te#tele lui :laton, intro
formula care impleteste filozofia, cautarea adevarurilor eterne si cautarea de
sine. 4aca in teoria ideilor adevarul este singur in masura sa confere e#istentei
o demnitate superioara, educatia bunului cetatean trebuie sa porneasca de la
adevar. 4upa :laton, cunoasterea lumii sensibile este una a parerilor nesigure
si nestatornice, pe cand cunoasterea lumii ideilor are un caracter cert. 7itul
anamnezieiargumenteaza e#itenta reprezentarilor inconstiente care se afla in
suflet de la nastere si caracterul nemuritor al acestuia, fapt esential de sustinere
a lumii ideilor. Ideea platoniciana e#ista in sine si prin sine, este eterna,
absoluta si imuabila. Ideea este, la :laton, masura universala si absoluta a valorii.
%ufletul, aflat deasupra lumii sensibile, este raportat la ideal si perfectiune si pus
in legatura nemi.locita cu ideea. "rosul platonician /Kanchetu;0 urmareste
transcenderea simturilor si curatirea sufletului de toate impuritatile implicate de
simturi. "l il aduce pe om mai aproape de adevarata sa natura spirituala,
inseamna inaltare in lumea intelgibila, ii reda omului acea libertate pentru care
sufletul sau este destinat inca de la nastere, prin originea sa divina si caracterul
sau nemuritor.
:laton isi defineste lumea conceptuala in dialoguldintre aparatorii unui
punct de vedere sau al altuia, dar mai ales prin functionarea argumentatiei pe
fondul unui mod mitico!narativ, ilustrativ mitul pesterii din Republica care
sugereaza ca omul traitor in lumea senzoriala este la fel cu prizonierul din
pestera, care nu vede decat umbrele lucrurilor pe peretii grotei si, pentru ca nu
vede decat umbrele, are pornirea de a le considera adevarata e#istenta. Eumai
filozoful care a reusit sa se elibereze din pestera senzorialului si sa participe la
lumea ideilor intelege sensul cunoasterii si contemplarii lumii eterne a ideilor.
$eoria lui :laton despre mit o intalnim in mai multe dialoguri /Republica,
Legile0 care urmaresc educatia oamenilor ideali ai cetatii sale ideale, prin forma
mai e#plicita, in trepte, a povestirii mitice mitul androginului, al nasterii lui "ros,
al reamintirii e#puse in 7anchetul, acelasi mit al reamintirii prezentat in
Menom, lasa sa se vada influenta orfico!pitagoreica, prin ideea cunoasterii ca
reamintire a sufletului dintro e#istenta anterioara.
8. 0ialogul ci"ili(atiei romane si a literaturii latine cu modelul
grec
%piritualitatea greaca, parte a Kibliotecii ideale din care s!au hranit toate
marile spirite europene. $homan 7ann construieste in Moarte la enetia o
mareiubire pentru echilibrul seninatatii artei grecesti care se impleteste cu
intensitatea sentimentelor, a trairilor, in figura tanarului adolescent asimilat
perfectiunii corpului statuilor grecesti. ?rumusetea lumii decurge pentru greci din
I
nobile canoane in care spiritul isi impune materiei propria lege; versurile celebre
ale lui &oratius ,recia cucerita l!a cucerit pe salbaticul invingator si a introdus
artele in inca rusticul @atium, afirma ca literatura greaca a determinat geneza
literaturii latine, dar si ca, intrun sens mai larg, arta greaca structureaza
spiritualitatea europeana prin forme artistice in care puterea spirituala acumulata
de civilizatia greaca stapaneste materia prin impunerea viziunii grecesti asupra
omului in univers.
Modulul III. Con&iguratii arhetipale si &orme literare in E"ul Mediu
1. Identi&icati &ormele literare speci&ice E"ului Mediu.
Particularitati.
3ronicarii isi incep povestirea faptelor contemporane cu povestea crearii
lumii, incluzand si razboiul $roiei, teatrul religios reprezinta patimile christice
dincolo de frontierele limbilor. "vul 7ediu s!a construit putin cate putin pe ruinele
lumii antice, devendind trasatura de unire dintre lumea antica si noile civilizatii
romano!germanice. 3ontinuitatea europeana a fost legata de circulatia
cunostintelor genetice prin formulele literare, vazute in sens larg, incluzand
traducatori, poeti, parinti ai crestinismului, cronicari, veniti din vechile spatii ale
traditiei culturale, situate oarecum in afara centruluieuropean.
2. Identi&icati elementele de continuitate in atmos&era
epocii+dialogul cu "alorile crestinismului.
4e!a lungul "vului 7ediu, calugarii vor copia in scriptoriamanastirilor
operelor anticilor, contribuind la impunerea Lrestigiului restaurat al limbii latine
care va fi purtatoarea culturii antice, sinteza a 'rientului si a 'ccidentului.
Aceasta miscare a "vului 7ediu de integrare a traditiei antice apare in bilantul
epocii, pe care il facea in secolul al MI1!lea :etrarca, care marturisea atasamentul
din copilarie de sonoritatile scrierilor lui 3icero, ramas pentru el maestrul de
neimitat al elocintei, sar si mai tarziu modelul latin al 3onfesiunilor %fantului
Augustin, despre care se afirma ca au fost pentru el poarta de intrare in toata
literatura sacra.
"ste insa gresit sa credem ca "vul 7ediu s!ar putea defini doar ca o
perioada d asimilare intelectuala a capitalului Antichitatii, desi nu se poate
concepe filozofia medievala fara gandirea greaca venind de la :laton, Aristotel, si
neoplatonicieni, ale caror te#te traduse echivalau cu descoperirea unei lumi noi.
4ar de la originile patristice /unele opere au drept autori dintre cei convertiti la
crestinism tarziu, dupa ce primisera o educatie filozofica greceasca0, si pana la
sfasitul secolului al MI1!lea, istoria gandirii crestine se organizeaza pe doua teme,
credinta si ratiune rationalismul restrans al unui Albert cel 7are sau al lui toma
dNAOuino, pe care se va aseza scholastica, tinand de limitarea folosirii ratiunii in
materie de teologie /interdictia de demonstra $reimii, dupa modelul aristotelic
din Meta&i(ica0.
1P
%. Ce scheme alegorice dominante sunr caracteristice E"ului
Mediu? #asiti in textele romanului ca"aleresc elementele care permit
explicarea moti"ului #raalului.
:ovestirile de tipul 54ueste du #raal6 , prin folosirea unor figuri
cliseizate, permit recuperarea literaturii arthuriene pe doua paliere cavalerie
terestra si celesta.
4incolo de discursul alegoric, care canalizeaza sensul si impune regulile de
coda. si de descifrare, progresia materiala si spirituala, obiectul insusi al cautarii
pastreaza o latura misterioasa, un fel de indeterminare, libera fata de
constrangerile alegoriei. $entatia de a vedea peste tot manifestarea unei
mentalitati simbolice este generata de faptul ca romanele arthuriene, de
e#emplu, au fost decupate pentru a identifica nume, numere, culori, ale caror
semnificatii sunt pline de coduri subterane /descifrabile printr!o paleta larga de
mi.loace, de la ironie, antifraza, eufemism etc.0.
,raalul, =n legendele mistice ale evului mediu, era un vas =n care Iosif din
Arimateea ar fi strQns sQngele lui Iisus. %e credea c> acest vas ar fi fost f>cut
dintr!o singur> piatr> preCioas> Di c> ar fi fost =nzestrat cu puteri miraculoase. Rn
literatura cavalereasc> a evului mediu, povestirea aventurilor imaginare ale
cavalerilor plecaCi =n c>utarea J%fQntului ,raalJ reprezint> un ciclu foarte =ntins.
@egenda a fost reluat> de 2ichard Sagner =n opera sa :arsifal.
4iversele romane cavalereDti ale ,raalului =l prezint> pe acesta sub forma
unor diferite obiecte o cup> sau un potir, o relicv> a :reCiosului %Qnge al lui
&ristos, un ceaun al belDugului, o tipsie de argint, o piatr> c>zut> din 3eruri, un
vas, o sabie, o suliC>, un peDte, o porumbiC> purtQnd =n cioc o ostie pentru sfQnta
cuminec>tur>, o lance alb> =nsQngerat>, o carte sau o evanghelie secret>, man>
cereasc>, o lumin> orbitoare, un cap t>iat, o mas> Di multe altele. Adev>rul
despre ,raal este c> ia diferite forme.
Rn @e 3onte du ,raal, a lui 3hrTtien de $ro<es, ,raalul este o tav> pe care
se afl> o singur> anafur> pentru sfQnta cuminec>tur>.
Rn povestirea lui 2obert de Koron, un poet burgund care a scris =n perioada
11I1 + 16PP romanul cavalersc Joseph dUArimathie /Iosif din Arimatea0 ,raalul
este prezentat ca fiind potirul folosit de Iisus la 3ina cea de $ain>.
Rn Vueste del %aint ,raal, scris> =n 161B de un c>lug>r cistercian, este
farfuria din care Iisus a mQncat mielul pascal Di =n care acum se g>seDte anafur>
pentru sfQnta cuminec>tur>.
Rn lucrarea :arzival, scris> de Solfram von "schenbach =ntre 11IG Di 161P,
,raalul este o piatr> pur> Di luminoas>, c>zut> din cer.
11
Rn romanul cavaleresc anonim :erlesvaus, el este descris ca cinci lucruri
diferite.
Eu e#ist> o singur> poveste a ,raalului Di nici m>car un singur ,raal.
,raalul i se poate ar>ta altfel fiec>ruia care =l caut>. :oate fi un obiect
p>mQntesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi Di, pur Di simplu,
obiectivul unei c>ut>ri spirituale.
'. Ca"alerii Mesei Rotunde) Principalele arhetipuri si alegorii
9Masa Rotunda, #raalul, calatoria, sabia, padurea, puntea, etc.*.
%criitura mistica trece in fabula literara pastrand schema constructiva de
origine, ca in modelul din Romanele Mesei Rotunde, in care @ancelot coboara
in cripta staretului mort, petrece noaptea alaturi de trupul fara viata, si iese in
zori din cripta, transformat iluminat. %imbolic vorbind, apa, setea, ca si itinerariile
calatoriilor e#prima dorinta de infinit, insatisfactia creaturii in fata
necunoscutului val al tenebrelor. 4e la surse, parabolele christice indemnau la
cautarea unui sens ascuns, secund, metoda e#egetica a patristicii indemnau la
detasarea celor patru sensuri din orice te#t al Kibliei literal /istoric0, alegoric
/spiritual0, tropologic /moral0 si anagogic /eschatologic0.
Alegorizarea poetica a.unge la apogeu, acolo unde @umina si iubirea!n
cerc il prinde, o lumina circulara ca miezul galben al unui trandafir alb candida
roza, reprezentand preafericitii si sfintii, atingatorii iubirii divine, proiectati intro
minunata gradina de lumina.
%imbolul se metamorfozeaza, pastrand insa schema generatoare de sens,
padurea traversata de toate drumurile romanelor cavaleresti este reproiectata
prin demersul alegoric si analogic dantesc selva oscura terestra, semn al
ratacirilor umane, al abaterilor sufletesti si spirituale de la calea cea dreapta,
padurea uscata si noduroasa, din proiectia infernala a sinucigasilor, devine
padurea divina, paradisiaca, spatiu al procesiunilor alegorice de pe varful
muntelui :urgatoriului.
,. Ce este ca"alerul-calugar din perspecti"a legaturii cu
arhetipurile antichitatii?
16
In acest drum alegoric si poetic se recunosc atat simpla aventura a
cavalerului din romanele medievale, care devenea aventura umana arhetipala,
dupa modelul eroului crestin, cavaler al lui &ristosla care cautarea cavalereasca
si cultul pentru iubirea femeii se transforma in viata contemplativa a sfantului
/prin analogia simbolica0, cat si e#perienta moral!sentimentala a indragostitului
din planul laic, reproiectata in Roman de la Rosem intro traversare a viciilor si
virtutilor in drum spre iubire /gradina simbolica era insasi lumea spre centrul
careia se indrepta eroul0, respectand coerenta alegoriei.
"volutia spirituala a eroului, constient de destinul sau mistic apare in
proiectie lirica in poemele mariei de france sau romanele lui 3hretien de $ro<es,
pe o schema simbolic!alegorica valabila inca cateva secole, pana la 3ervantes.
$ipul de erou crestinh medieval e indreptat in principal, daca nu e#clusiv, spre
formarea omului interior, care se construieste printr!un proces continuu, de!a
lungul intregii e#istente, parcurgand caile vietii si ale lumii /intrun traseu
labirintic0 ale caror semne le integreaza constiintei sale.
-. Care sunt alegoriile care trimit la) esoterism-initiere-con&rerie
religioasa in E"ul Mediu?
%cenariile pe care se organizeaza epicul mitologiilor cavaleresti tin de
logica miturilor concentrice ale e#peditiei din proiectul eroului mesianic, un mit
al Apocalipsei si al ,enezei, in care apare @eviathanul + moartea + si eroul trebuie
sa intre in trupul mortii si sa renasca /:erceval petrece o noapte intro capela
langa un cavaler mort + proba de intrare intro confrerie secreta, o regula de
admitere transformata in veghea nocturna initiatica0; un mit al e#odului si al
lumii de apoi, in care eroul rataceste in labirintul istoriei umane, un spatiu
conflictual, fi#at in cautarea ,raalului /in care feciorul neprihanit ,alahad
reuseste acolo unde @ancelot cel vinovat da gres0. "roul traverseaza probe
simbolice devenite stereotipii, cum ar fi acelea legate de traversarea unui pod
sau de intrarea intrun castel, vegheata de lei, monstri, demoni, capcane, scenarii
ce amintesc de trecerea in lumea cealalta, de coborarile prime.dioase in infern,
care intreprinse de fiinte vii, fac parte dintro initiere.
.. Care este rolul simbolisticii crestine in con&igurarea
imaginarului artistic al E"ului mediu?
$e#tul poetic medieval functioneaza analogic arhitecturii catedralelor,
presupunand atat codul simbolic respectat, cat si aspectul formal, de constructie
/inclusiv o organizare interna, baza pe simbolismul numerelor0, prin care codul
poetic se adapteaza culturii domineante orale, presupunand audiere si vizionare
18
o viziune sincretica in care te#tul recitat este dublat de cantec sau de modulatii
ale glasului, de gestica si de limba. al trupului.
/. Care sunt institutiile E"ului Mediu care in&luentea(a gene(a
imaginarului?
-niversitatea din :aris, -niversitatea din $oulouse, -niversitatea din
'#ford, %coala dominicana /cu sfantul $oma in frunte, va pune bazele $omisului0,
-niversitatea din Kologna.
8. 3utori in &inalul E"ului Mediu) #iobanni 7occaccio-decameronul:
0ante 3lighieri-0i"ina Comedie
4ecameronul cuprinde o sut> de povestiri, c=te zece rostite pe durata a
zece zile, de c>tre zece persona.e, Dapte doamne Di trei tineri. /%imbolistica
cifrelor rotunde este o constant> a literaturii medievale. 4ante =nsuDi =Di
structurase 3omedia pe o sut> de c=nturi, =mp>rCite =n trei mari unit>Ci.0
4eDi au fost identificate ca surse de inspiraCie ale 4ecameronului
numeroasele aventuri galante medievale Di &abliaux!urile literaturii franceze a
vremii, modelul evident se reg>seDte =n poveDtile celor 4 mie ;i una de nop<i .
Aceeai tehnic a povestirilor =n ram> /contes W tiroirs0 vine s> configureze
=ntregul material. AceeaDi comple#itate diegetic>, prin metoda p>puDilor
ruseDti, a nivelelor narative suprapuse Di care se deschid unul din cel>lalt,
subliniaz> meDteDugul artistic al autorului. Iat>, spre e#emplu, aventura lui
Kergamino /4ecameron, I, G0. Earatorul ne po"este;te /nivelul 10 c>
persona.ul ?ilostrato spune o po"este /nivelul 60 despre Kergamino, care,
pentru a =nfr=nge zg=rcenia lui messer 3ane della %cala, =i spune o po"este
/nivelul 80 despre :rimasso, care are de =nfruntat zg=rcenia unui abate.
RnCeleg=nd =ncotro bate morala fabulei, messer 3ane =Di regret> propriul defect
Di =Di =ndreapt> greDeala. 4eznod>m=ntul poveDtii de la nivelul 8 influenCeaz>
asupra finalului poveDtii anterioare, de la nivelul 6, iar concluzia moral>
/anume faptul c> trebuie s> ne ferim de viciul zg=rceniei0 se =ntoarce, p=n> la
urm>, la nivelul 1, de suprafaC>.
Rn 4ecameronul avem de!a face =n mod esenCial cu dou> registre de
e#primare, tragic Di comic, dintre care cel de!al doilea dob=ndeDte o
preponderenC> semnificativ>. $otuDi, =ntre ele nu e#ist> o demarcaCie tranDant>
Di, mai ales, ele nu s=nt destinate s> reflecte anumite clase sociale
6
. "#ist>
persona.e de e#tracCie inferioar> care dovedesc o =n>lC>toare nobleCe a tr>irilor,
precum Di numeroDi nobili care Dtiu s> aprecieze forCa caustic> a cuv=ntului de
spirit.
1;
:ot fi remarcate Di deosebiri esenCiale =ntre 4ivina 3omedie Di
4ecameronul. Rn primul r=nd, avem =n vedere perspectiva auctorial> radical
diferit>. @umea dantesc> este structurat> =n .urul unei puteri supreme, care
decide asupra evoluCiei fiec>rui individ =n parte; universul dotat cu un singur
centru de autoritate este marcat de o pregnant> component> raCional>; toate
aventurile, evenimentele, suferinCele Di destinele =Di au un rost predeterminat,
Cinut sub control. &azardul are un rol marginal, aproape ine#istent. 'mul, dup>
ce a beneficiat spre dauna sau folosul lui de liberul arbitru, este acum obiectul
pasiv al pedepsei sau al recompensei. -niversul boccaccesc este, dimpotriv>,
policentric, aparent destructurat; =nt=lnim aici c=teva teme recurente, care cunosc
=ns> o admirabil> varietate imprevizibil> de e#primare; lipseDte influenCa decisiv>
a vreunei autorit>Ci transcendente; omul, prin intermediul inteligenCei, devine
subiectul activ al propriei sale vieCi.
4ac> poezia lui 4ante tinde s> traseze canoane e#istenCiale, stabilind
pedepse Di recompense Di oferind un model comportamental, proza lui Koccaccio
are =n primul r=nd rolul de a distra, de a st=rni ilaritatea, atunci c=nd pune =n
lumin> colCurile =ndeobDte ascunse ale activit>Cii umane. 4ante, prin intermediul
numeroaselor episoade prezentate, pare totuDi c> are =n vedere o descriere mai
ampl>, de natur> categorial>, a p>catelor Di a virtuCilor. Koccaccio, av=nd de prea
puCine ori pretenCii de generalizare, insist> tocmai asupra unor cazuri specifice,
asupra concretiz>rii parCiale a unor componente general!umane /erosul,
inteligenCa0.
0ante 3lighieri
3apodopera lui 4ante, J4ivina 3ommediaJ, alegorie =n versuri de o precizie
Di forC> dramatic> deosebit>, a fost =nceput> probabil =n 18PF Di terminat> cu
puCin timp =nainte de a muri. $itlul iniCial dat de autor a fost J3omediaJ, ad.ectivul
JdivinaJ, folosit de Koccaccio =n lucrarea $rattatello in laude di 4ante, apare
pentru prima dat> =ntr!o ediCie din 1BBB. Rmp>rCit> =n trei secCiuni /JInfernoJ,
J:urgatorioJ, J:aradisoJ0, =n oper> este descris> o c>l>torie imaginar> =n cele trei
compartimente ale lumii de dup> moarte, =n care poetul se =ntQlneDte cu
persona.e mitologice, istorice sau comtemporane lui. ?iecare persona. este
reprezentantul unei virtuCi sau al unui viciu, situarea =n una din cele trei lumi fiind
simbolic>, ca r>splat> sau pedeaps>, adesea Di dup> criterii subiective /poetul =i
=ntQlneDte =n Infern pe adversarii lui0. 4ante este c>l>uzit prin Infern Di :urgatoriu
de c>tre poetul 1irgiliu, simbol al =nCelepciunii. Keatrice ! fiinCa pe care a adorat!o
! fiind instrumentul voinCei divine =l a.ut> s> g>seasc> drumul spre :aradis ! acolo
unde =nCelege c> iubirea miDc> sori Di stele /lNamor che muove il sole e lNaltre
stelle0. ?iecare secCiune cuprinde 88 de cQntece, cu e#cepCia primei, care are un
cQntec =n plus servind ca introducere. :oemul este scris =n JterCeteJ /terza rima0.
'pera ofer> o sintez> a opiniilor filozofice, DtiinCifice Di politice ale
artistului, interpretate literar, alegoric, moral Di mistic. 4incolo de sensurile sale
profunde, este dramatizarea teologiei creDtine medievale. J4ivina 3ommediaJ
1B
este alegoria purific>rii sufletului Di dobQndirii liniDtei interioare prin =nCelepciune
Di dragoste.
=tud. C>t>lin P>">lache
Limba ;i literatura rom?n>-Limba ;i literatura &rance(>, 3nul 2,
#rupa 1
1F