STUDIUL UMBRELOR IN

PERSPECTIVA
Arhitectura este jocul savant al
formelor in lumina, corect si
magnific la volumelor reunite
sub lumina; lumina si umbra
reveleaza aceste forme...
Le Corbusier
-Vers une architecture
Directia razelor de lumina se alee in studiul um!relor in "ers"ecti#a
"resu"unand ca ele "ro#in $ie din surse "unctuale $ie de la soare% insemnand
im"licit o sursa mai mare& De o!icei sursele "unctuale se $olosesc in
"ers"ecti#ele interioarelor&
Um!ra in "ers"ecti#a are rol estetic% $iind un mi'loc de "unere in e#identa a
$ormei si "ro"ortiilor o!iectului studiat% ast$el ca aleerea sursei de lumina
de"inde de caracterul o!iectului&

Um!rele la soare
Soarele "oate $i situat in
s"atiul real(in $ata
o!ser#atorului) sau in
s"atial #irtual(in s"atele
o!ser#atorului)& Pentru
"ozitia soarelui in s"atiu
real o!tinem in ta!loul de
"ers"ecti#e !i"unctul Ss%
iar S este deasu"ra liniei
** a orizontului&In
aceasta situatie um!rele
#in di#erent catre
o!ser#ator&
Pentru "ozitia soarelui situata in s"atial #irtual o!tinem in ta!loul se
"ers"ecti#e !i"unctul "ers"ecti# Ss% unde S este su! linia **& In aceasta
situatie% o!iectele "use in
"ers"ecti#e sunt laminate
"e "artea din $ata
o!ser#atorului%
inde"artandu se
con#erent $ata de
o!ser#ator&
Pentru "ozitia in "lanul neutru nu se o!tine nici un !i"unct% $iind inlocuit de
o directie luminoasa $rontala& Ast$el o!iectele sunt luminate lateral% um!rele
$iind $rontale&
Anomalii in studiul um!relor
+& "ers"ecti#a razei de lumina din s"atiu este "aralela cu "ers"ecti#a
"roiectiei sale orizontale& In aceasta situatie% dre"tele SA si sa nu se
mai intersecteaza in "unctul al$a si deci um!ta #erticalei Aa "oate $i
trasa% dar ca"atul um!rei nu mai "oate $i determinat
,& "ers"ecti#a razei de lumina SA din s"atiu si "ers"ecti#a "roiectiei sale
orizontale sa se intersecteaza in "unctul al$a situat deasu"ra liniei ** a
orizontului&In aceasta situatie um!ra al$a cade "e cer
-& !i"unctele "ers"ecti#a Aa si Ss sunt situate "e aceeasi linie de ordine
$ata de **& In acest caz rezulta un "unc al$a nedeterminat% iar "entru
ddeterminarea lui este ne#oie sa aleem alt !i"unct B!% situat in
acelasi "lan $rontal cu Aa si de aceeasi cota&
Um!ra orizontalei "e "lanul orizontal S situat in s"atiul real sau #irtual
Construim um!rtele al$a si !eta ale "unctelor A si B% "e "lanul orizontal%
intersectand "ers"ecti#e razei de lumina din s"atial SA cu "ers"ecti#e
"roiectiei sa&Um!ra "unctului de la in$init al dre"tei se con$unda cu "unctual
de $ua .& se o!tine ast$el "ers"ecti#a um!rei orizontale% unind "unctul de
$ua al dre"tei cu um!ra unui "unct oarecare al ei&
Um!ra dre"tei oarecare "e "lanul orizontal S situat in s"atiul real sau
#irtual
Se determina "ers"ecti#e u a urmei orizontale a unei dre"te al$a% si "unctual
de $ua .$& construim um!ra al$a a unui "unct oarecare Aa de "e drea"ta%
unind u cu al$a% o!tinem um!ra dre"tei oarecare "e "lanul orizontal% care
trece "rin urma u a dre"tei&
Um!ra "unctului si a #erticalei "e un "lan #ertical S situat in s"atial #irtual
Consideram #erticala Aa si "lanul #ertical de$init de de "ers"ecti#e urmei
sale orizontale /n si de linia de $ua /$& Soarele situat in s"atiul #irtual&
Construim um!ra al$a "e "lanul rizontal "entru "unctul A% intersectand
"ers"ecti#a razei de lumina SA cu "ers"ecti#a "roiectiei sale orizontale&
Um!ra se $rane in "unctul r situat "e /n& Verticala ridicata in r intalneste in
al$a "ers"ecti#a razei de lumina din s"atiu SA si "lanul #ertical /*/$
UMBRELE LA SOARE ALE VOLUMELOR DE
AR0ITECTURA
Um!ra unui #olum de ar*itectura "e "lanul orizontal% cu S situat in s"atiul
real sau #irtual
In eneral se o!tine um!ra unui asemenea #olum de ar*itectura "e "lanul
orizontal% "e un "lan #ertical sau "e un "lan oarecare& Se o!ser#a ca "entru
"ozitia soarelui in s"atiul real% $etele laterale ale #olumului se a$la situate in
umra "ro"rie% iar celelalte $ete sunt luminate& Daca soarele este situat in
s"atiul #irtual $etele laterale sunt situate in umra si cele laterale o"use
"ri#irii unui o!ser#ator sunt in um!ra "ro"rie&
Um!ra unui #olum de ar*itectura "e "lanul orizontal% razele de lumina a#and
directia $rontala
Se construiesc um!rele
"unctelor A% B si C&
#erticalele Aa si Cc
arunca um!re $rontale%
iar orizontalele AB si Bc
atunca um!re ce $u la
"unctele de $ua& Se
o!ser#a ca $ata laterala
AaeE este luminata & iar
$ata laterala Aa!B este
situata in um!ra "ro"rie&
Determinarea !i"unctului "ers"ecti# cu Ss in $unctie de aleerea $atadelor la
un #olum de ar*itectura in lumina sau um!ra "ro"rie
Pentru soarele S situat in s"atiul real si s situat "e linia orizontului% intre
"unctele de $ua . si .12% am!ele $atade ale #olumului sunt sunt situate in
um!ra "ro"rie& Daca s este situat in a$ara "unctelor de $ua% numai una din
$atadele #izi!ile este in um!ra "ro"rie&
Pentru soartele S situat in s"atiul #irtual si s situat "e linia orizontului intre
"unctele de $ua % am!ele $atade #izi!iile ale #olumului de ar*itectura sunt
luminate& Daca s este situat in a$ara "unctelor de $ua% numai una din
$atadele #izi!ile este luminata% cealalta $iind situata in um!ra "ro"rie&
Determinarea !i"unctului "ers"ecti# Ss% ast$el incat un*iul dintre raza de
lumina si um!ra #erticalei sa $ie cu"rinsa intre 34 de rade si -4%+5 rade
Pozitia soarelui "oate $i aleasa mai mult sau mai "utin ar!itrar% deoarece in
s"ecial #ara% intre orele 4si +1% um!rele #olumelor de ar*itectura cad in
di$erite "arti&
Inaltimea soarelui insa nu "oate $i aleasa ar!itrar% daca dorim sa nu o!tinem
um!re "rea luni sau "rea scurte "entru cornise% "e $atadele o!iectelor "use
in "ers"ecti#a& Este util sa se aleaa inaltimea soarelui cu"rinsa intre
#alorile -4%+5 si 34 de rade% "ro!lema $iind mult sim"li$icata daca
inaltimea este la 34 de rade&
E6EMPLE DE UMBRE IN PERSPECTIVA ALE UNOR
DETALII SI ELEMENTE DE AR0ITECTURA
Um!ra unei nise
Consideram "ers"ecti#a unei nise dre"tun*iulare si soarele sitiat in s"atiul
#irtual& Verticala Aa arunca um!ra "e "lanul orizontal si "e "lanul #ertical in
s"atele nisei&
Um!ra unei co"ertine sau a unui !alcon "e $atada
Acest e7em"lu este o a"licatie de constructie a um!relor "e un "lan #ertical
a unor dre"te orizontale&
Um!ra unei a!ace dre"tun*iulare "e un stal"
.ie . si .12 "unctele de
$ua si Ss soarele situat in
s"atiul #irtual
Se construieste um!ra al$a
a "unctului A "e "lanul
#ertical din stana al
stal"ului% intersectand
"ers"ecti#a razei de
lumina SA din s"atiu cu
#erticala co!orata din a&
sementul de um!ra $ue
la "unctul de $ua .& Un
"unct oarecare B al dre"tei
AM arunca um!ra !eta "e
"lanul #ertical din drea"ta
al stal"ului dat&
Um!ra unei a!ace dre"tun*iulare "e o coloana cilindrica
.ie Ss situate in
satiul #irtual si . %
.12 "unctele de
$ua situate "e linia
** a orizontului&
Pers"ecti#a
"roiectiei orizontale
sC a razei de lumina
SC sin s"atiu se
intersecteaza cu
su"ra$ata coloanei in
"unctual c& Pe
eneratoarea
caretrece "rin c%
o!tinem um!ra la intersectia cu "ers"ecti#e SC a razei e lumina din s"atiu&
La $el se "rocedeaz si cu "unctele B si E& Um!ra "unctului M este situata "e
eneratoarea de contur din drea"ta coloanei date& Drea"ta sa este tanenta in
a eli"sei% iar um!ra "unctului A este situata "e eneratoarea coloanei ce trece
"rin a si care se"ara "ortiunea luminata a coloanei de "ortiunea in um!ra
"ro"rie&
Um!ra unei lucarne triun*iulare "e un aco"eris
.ie S situat in "lanul
#irtual si /*/$ "lanul
oarecare al aco"erisului%
ABCE lucarna
triun*iulara& O!tinem 8
"e /$ unind S cu .&
dre"tele 8B si SA se
intersecteaza cu al$a&
Um!ra uni #olum "rismatic de ar*itectura asezat ortoonal "e un "lan
oarecare de linie de $ua data
S situat in s"atiul
real& Unind S cu
"unctual de $ua .z
al #erticalelor $ata
de "lanul dat%
o!tinem "e linia de
$ua /$ "unctul 8
de $ua al um!relor
acestor #erticale "e
"lanul / dat& La
intersectia dre"telor
8c% 8a si 8! cu
"ers"ecti#ele razelor
de lumina din s"atiu
SC% SA si SB se
o!tin um!rele 9 : si ;& Um!ra #olumului "rismatic "e "lanul dar este
limitata de conturul "olional&
Um!ra unei arcade semicilindricie $rontale
Consideram o arcada cilindrica $rontala si soarele Ss situat in s"atiul real&
Verticala Aa arunca "e "lanul orizontal um!ra a7& Punctele situate "e arcul
de detc de centru O ca B si C cu"rinse intre A si D arunca um!re de ti"ul ;
si :& Pers"ecti#a razei de lumina SE din s"atiu tanenta cercului de centru O
intersecteaza #erticala +<+ in E+% iar um!ra "unctului E "e "anul orizontal
este situata "e um!ra #erticalei +<+ "e de o "arte% si "e um!ra semicercului
AC< "e de alta "arte& Um!ra arcadei "e "eretele #ertical interior din drea"ta
si "e intradosul ei se com"une din arcele E+I sii IE care "ot $i determinate
usor "rin "uncte&
Pentru #olumul "rismatic din interiorul arcadei construim um!rele "unctelor
M si N% considerand "ozitia au7iliara S= a soarelui de aceeasi inaltime in
"lanul de "ro$il al "eretelui interior din drea"ta& S= unit cu N da o um!ra% iar
sementul de um!ra este $rontal& Um!ra se determina in mod o!isnuit%
intersectand "ers"ecti#a razei de lumina SM din s"atiu cu "ers"ecti#a
"roiectiei sale orizontale sm&
Um!ra arti$iciala in interior
Um!ra arti$iciala in e7terior Um!ra naturala la e7terior
Studiul um!rei naturale la interior