Dr.

Catalina Panaitescu
medic primar medicina de familie
Bucuresti




catalina_panaitescu@yahoo.com

Asociatia Tinerilor Medici Geriatri



Program de formare: GeroHOMEASSIST
ASISTENA INTERDISCIPLINAR A PACIENTULUI VRSTNIC LA
DOMICILIU
Ediia a III-a, Bucureti 14 Octombrie 22 Noiembrie 2013

Structura prezentarii
specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate
contemporane;

caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara;

vizitele la domiciliu;

programe bazate pe interventii comunitare.

Declaratia de la Alma Ata (12.09.1978):

sanatatea ca drept funadamental al omului;

asistenta primara, baza oricarui sistem de sanatate;

echipa de asistenta primara;

integrarea serviciilor de sanatate in ansamblul serviciilor comunitare.






Medicina de familie (MF)
Romania
1991








Sistemul Asigurarilor Sociale de Sanatate

Legea nr.145/1997
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002
Legea nr. 95/2006 (...)
Atributele MF
medicina cursului vietii;

accesibilitatea;

continuitatea;

abordarea holistica;

medicina intregii familii.
Functiile MF
gatekeeper;

preventiva;

curativa;

recuperare;

semnalare.




I. INGRIJIRI LA DOMICILIU CALIFICATE PENTRU
VRSTNICI

II. GerontoASSIST: ASISTENTA MULTIDIMENSIONALA
A VARSTNICULUI

III. PATOLOGIE GERIATRICA

IV. GeroPSI: ABORDAREA VARSTNICULUI CU
AFECTIUNI MENTALE IN CONTEXTUL ASISTENTEI
LA DOMICILIU

V. MANAGEMENTUL PLAGILOR: LEZIUNI CUTANATE
CRONICE CU PIERDERE DE SUBSTANTA -
ABORDAREA PRACTICA LA DOMICILIU


Medicina de
familie
Geriatrie Gerontologie
SECTIUNI:

Structura prezentarii
specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate
contemporane;

caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara;

vizitele la domiciliu;

programe bazate pe interventii comunitare.

Tipuri de asistenta medicala
Asistenta primara Asistenta secundara Asistenta tertiara
Subiect Omul Bolnavul Deficientul functional
Loc de abordare In situ In afara campului sau de
referinta
Spatii protective
Obiectiv medical Sanatatea amenintata Boala instituita Functia deranjata
Profil al activitatii Medicina omului sanatos Medicina curativa Medicina recuperatorie
Atitudine Umanism in actiune Umanism de conduita Umanism de caritate
Raport cost-eficienta Foarte bun Bun Slab
Conditia umana, exprimata
ca libertate
Libertate controlata Libertate ingradita Libertate limitata
Diferente intre asistenta primara si
specialitatile sectoriale (I)
Asistenta primara Specialitatea sectoriala
Pacientul Cunoscut de medic, investigat in campul
sau informational.
Necunsocut medicului, examinat prin
scoaterea sa din campul informational
propriu.
Abordarea pacientului Centrata pe subiectivitatea si
individualitatea acestuia.
Centrata pe boala.
Date epidemiologice Predomina populatia definita ca sanatoasa.
Spectru al morbiditatii larg, cu afectiuni in
diferite stadii de evolutie.
Numai bolnavi. Arie limitata nosografic,
predomina imbolnavirile in stadii
avansate.
Diagnosticul Dificil, simptomatologie initial
necaracteristica.
Relativ usor, simptomatologie mai bine
conturata.
Diferente intre asistenta primara si
specialitatile sectoriale (II)
Asistenta primara Specialitatea sectoriala
Competenta si asteptari Medicul trebuie sa stie din toate cate ceva.
Pacientul asteapta ajutor in toate
problemele sale.
Medicul trebuie sa stie totul despre ceva.
Asteptarile pacientului sunt limitate la
suferinta in cauza.
Tratament Paleta larga de mijloace, riscuri reduse. Paleta redusa de mijloace dar tehnicitate
inalta. Efecte secundare frecvente.
Costuri Ingrijit la domiciliu, cu mijloacele
pacientului.
Ingrijit in spital, cu costuri pentru
societate.
Echipa de asistenta primara
Structura prezentarii
specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate
contemporane;

caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara;

vizitele la domiciliu;

programe bazate pe interventii comunitare.

Asistenta pacientului varstnic
-motivele solicitarii vizitelor la domiciliu-
1. Boala:
urgente;
boala acuta;
boala cronica.

2.Control dupa externare:
evaluare;
plan de ingrijire.

3.Pacienti in stadiul terminal:
sprijin medical si emotional pentru pacient si membrii familiei.

4.Diverse:
evaluare grad de dependenta, abuz etc.
Asistenta pacientului varstnic la domiciliu
ACASSSA
A Autonomie
C Casa (mediu)
A Alimentatie
S Siguranta
S Sanatate spirituala
S Servicii
A Anturaj
Adaptat dupa Knight AL, Adelman AM. The family physician and home care. Am Fam Physician 1991;44:17337.

Structura prezentarii
specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate
contemporane;

caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara;

vizitele la domiciliu;

programe bazate pe interventii comunitare.

Conceptul de comunitate
perspectiva sistemica;

perspectiva sociala;

perspectiva virtuala;

perspectiva individuala.
Ce inseamna angajarea comunitara?



colaborarea prin si in care, grupuri populationale ce au in comun apropierea
geografica, anumite interese sau situatii similare, se adreseaza unor probleme
comune ce le afecteaza;

modalitate eficienta de a produce modificari de mediu si comportamentale, in
scopul imbunatatirii starii de sanatate a comunitatii si membrilor sai;

implica frecvent parteneriate si aliante pentru mobilizarea resurselor si
influentarea sistemelor, schimbarea raporturilor dintre partenerii de dialog si
poate servi drept catalizator pentru modificarea comportamentelor, programelor
si politicilor.
Procesul de implicare al comunitatii
Informare:
implicare comunitara vaga;
informarea comunitatii;
entitati separate;
existenta unui canal de comunicare.


Consultare:
implicare comunitara modesta;
comunicare bilaterala, in cautarea de raspunsuri;
se obtin informatii si feed back de la comunitate;
dezvoltarea conexiunilor.
Colaborare:
implicare comunitara reala;
comunicare bilaterala;
parteneriat complet, de la dezbaterea problemelor, pana la
adoptarea unei solutii;
entitatile isi formeaza canale de comunicare bidirectionale;
parteneriat si incredere.



Implicare
implicare comunitara moderata;
comunicare bilaterala;
mai multa implicare a comunitatii in diferite probleme;
parteneriat vizibil, cu intensificarea colaborarii.
Responsabilitate asumata:
relatie bidirectionala importanta;
decizia finala se ia la nivel de comunitate;
entitatile au format structuri parteneriale solide;
obiective extinse catre beneficiul comunitatii; incredere.

Principiile angajarii comunitare
A. Elemente de luat in considerare inainte de a incepe colaborarea:


1.Stabilirea clara a scopurilor, precum si a populatiei sau comunitatii care se doreste
a fi implicata.

2. Acumularea de informatii despre substratul cultural, conditiile economice,
retelele sociale, structurile politice si guvernamentale, normele si valorile specifice,
tendintele demografice, istoricul si experienta altor grupuri privind angajarea
comunitatii respective in alte programe; informatii despre perceptia comunitatii
respective asupra celor care doresc sa initieze programe comunitare.
B. Elemente necesare pentru demararea procesului:

3. Deschiderea catre comunitate, stabilirea dialogului, castigarea increderii
(important pentru mobilizarea comunitatii).

4. De tinut minte si de acceptat ca auto-determinarea reprezinta dreptul si
responsabilitate fiecarui membru al comunitatii. Nici o influenta exterioara
nu poate lua decizii peste hotararea comunitatii privind interesul propriu.


Principiile angajarii comunitare
Principiile angajarii comunitare
C. Elemente necesare succesului:

5. Parteneriatul cu comunitatea este necesar pentru introducerea schimbarii si
imbunatatirea starii de sanatate.

6. Toate aspectele angajarii comunitatii trebuie sa tina cont si sa respecte diversitatea
comunitatii; toate elementele ce tin de aceasta trebuie luate in calcul cand se planifica,
schiteaza si implementeaza un program comunitar.

7. Angajarea comunitara poate fi sustinuta numai prin identificarea si mobilizarea
resurselor comunitare, precum si prin dezvoltarea capacitatii comunitatii si resurselor
acesteia de luare a deciziilor si transpunere a acestora in actiune.

8. Organizatiile care doresc sa implice comunitatea trebuie sa accepte si sa fie pregatite
sa lase controlul actiunilor si interventiilor structurilor acesteia.

9. Colaborarea cu comunitatea cere capacitatea de angajare pe termen lung a tuturor
organizatiilor partenere.


-Nu il fur, doar il mut mai aproape de casa.

Exemple
Referinte bibliografice:

1. Cauthen DB. The house call in current medical practice. J Fam Pract
1981;13:20913, and Scanameo AM, Fillit H. House calls: a practical guide to
seeing the patient at home. Geriatrics 1995;50:339.
2. van Es J. C., Medicul de familie si pacientul sau, Libra, 1997.
3. Voiculescu Marin, Editura Medicala, 1990.
4. Bogdan Constantin, Elemente de geriatrie practica, Editura Medicala, 1988.
5. Knight AL, Adelman AM. The family physician and home care.
Am Fam Physician 1991;44:17337.
6. http://www.who.int/hpr/NPH/docs/declaration_almaata.pdf
7. http://knowledgetranslation.ca/sysrev/articles/Leveille_JAGS_1998.pdf
8. www.atsdr.cdc.gov/communityengagement/






Va multumesc!