urmare, am ajuns la alarmanta constatare că psihicul uman este infinit mai complex decît ne-au făcut să credemraţionamentele noastre practice sau ştiinţifice.Cu o ocazie, i-am cerut lui don Juan, la unison, să clarifice impasul în care ne aflam. El ne-a spus că avea douăalternative din punct de vedere al explicării fenomenului. Una era să se ocupe de raţionalitatea noastră rănită,încercînd să-i restabilească statutul prin a afirma că cea de a doua atenţie este o stare de conştiinţă la fel denereală ca elefanţii zburători şi că tot ce credeam noi că am trăit în acea stare este, pur şi simplu, un produs alsugestiei hipnotice. Cealaltă alternativă era să explice cea de a doua atenţie în felul în care o înţeleg vrăjitoriivisători, drept o configuraţie energetică a stării conştiente.Totuşi, pe timpul efectuării exerciţiilor mele de visat, obstrucţionarea celei de a doua atenţii a rămasneschimbată. De fiecare dată cînd intram în visat, intram în cea de a doua atenţie, iar trezirea din visat nuînsemna, în mod necesar, că ieşisem din cea de a doua atenţie. Ani de-a rîndul mi-am putut
ARTA VISATULUI11
aminti numai fragmente din experienţele trăite în visat. Cea mai mare parte a ceea ce făcusem îmi era, din punctde vedere energetic, inaccesibil. Mi-a trebuit cincisprezece ani de muncă neîntreruptă - din 1973 pînă în 1988 - pentru a stoca destulă energie şi a putea, astfel, să reorganizez totul în succesiune liniară în mintea mea. Atuncimi-am amintit secvenţe după secvenţe de întîmplări din visat şi am putut să completez cel puţin unele golurievidente din amintirile mele. în felul acesta, am reuşit să refac continuitatea inerentă a lecţiilor lui don Juan înarta visatului, continuitate pe care o pierdusem datorită faptului că el mă făcuse să pendulez continuu între stareade conştiinţă a vieţii cotidiene şi starea de conştiinţă din cea de a doua atenţie. Lucrarea de faţă este rezultatulacestei reorganizări.Toate acestea mă aduc la partea finală a expunerii mele, şi anume, la motivul pentru care am scris această carte.Aflîndu-mă în posesia majorităţii părţilor componente ale lecţiilor lui don Juan în arta visatului, aş dori să prezintîntr-o lucrare viitoare situaţia şi preocupările actuale ale celor patru învăţăcei ai săi de pe urmă: Florinda Grâu,Taisha Abelar, Carol Tiggs şi cu mine. Dar, înainte de a descrie şi explica rezultatele îndrumărilor lui don Juan şiale influenţei lui asupra noastră, trebuie să revăd, în lumina a ceea ce ştiu acum, părţile din lecţiile sale de visat lacare n-am avut pînă acum acces.Motivul hotărîtor pentru care am scris totuşi această carte mi-a fost furnizat de Carol Tiggs. Convingerea ei estecă explicarea lumii pe care ne-a lăsat-o ca moştenire don Juan reprezintă expresia supremă a recunoştinţeinoastre faţă de el şi a angajării noastre faţă de obiectivele sale.
ARTA VISATULUI
13
1.VRĂJITORII DIN TIMPURI STRĂVECHI: INTRODUCERE
Don Juan a insistat în repetate rînduri asupra faptului că tot ceea ce mă învăţa el fusese conceptualizat şiclarificat de acei oameni pe care îi numea vrăjitorii din timpuri străvechi. A precizat, cu hotărîre, că este o maredeosebire între acei vrăjitori şi vrăjitorii din epoca actuală. îi descria pe vrăjitorii din timpuri străvechi ca peoameni ce trăiseră în Mexic, probabil cu mii de ani înainte ca acesta să fie cucerit de spanioli, şi a căror realizaremajoră fusese de a construi structurile vrăjitoriei, evidenţiind caracterul practic şi concret al acesteia. îi înfăţişaca pe nişte oameni extraordinari, dar lipsiţi de discernămînt. în contrast, îi descria pe vrăjitorii dincontemporaneitate ca pe oameni faimoşi pentru gîndirea lor logică solidă şi capacitatea de a modifica - atuncicînd consideră necesar - modul de operare al vrăjitoriei.Don Juan mi-a explicat că premisele vrăjitoreşti pertinente visatului fuseseră prevăzute şi create în mod firesc devrăjitorii din timpuri străvechi. întrucît aceste premise sînt esenţiale în explicarea şi înţelegerea visatului, esteabsolut necesar să scriu din nou despre ele, discutîndu-le. Cea mai mare parte a acestei cărţi este, prin urmare, oreintroducere şi dezvoltare a ceea ce am prezentat în lucrările mele precedente. în timpul uneia dintre discuţiile noastre don Juan a declarat că pentru a putea aprecia statutul visatului şi a celor care-1 practică este necesar să fie înţeleasă strădania vrăjitorilor contemporani de a dirija vrăjitoria către abstract, îndepărtînd-o de concret.- Ce înţelegi prin concret, don Juan? am întrebat eu.- Partea practică a vrăjitoriei, a spus el. Fixaţia obsesivă a minţii pe practici şi metode, influenţa nejustificatăasupra oamenilor. Toate acestea aparţin domeniului vrăjitorilor din trecut.- Şi ce înţelegi prin abstract?- Acţiunea de căutare a libertăţii. A libertăţii de a percepe tot ceea ce este posibil din punct de vedere uman,eliberat de orice obsesii. Susţin că vrăjitorii contemporani sînt orientaţi către abstract pentru că ei sînt în căutarealibertăţii; nu îi interesează cîtuşi de puţin cîştigurile concrete. Ei nu au funcţii în societate, aşa cum aveauvrăjitorii din trecut. Astfel încît nu-i vei descoperi în posturi de vizionari oficiali sau vrăjitori ai curţii.- Vrei să spui, don Juan, că trecutul nu are nici o valoare pentru vrăjitorii din zilele noastre?- Ba cu siguranţă că are valoare. Ceea ce nu ne place însă este sentimentul lăsat de acel trecut. Personal detestîntunecimea şi morbiditatea în gîndire. Mie îmi place imensitatea gîndirii. Oricum, indiferent de ceea ce îmi
Leave a Comment