MASIVELE MEDII ALE EUROPEI CENTRALE SI ORIENTALE

Intre vastele cimpii ale Germaniei septentrionale, Poloniei si Ucrainei pe de-o

parte si Alpii, bazinul Panonic pe de alta, diverse lanturi montane formeaza coloana
vertebrala a peisajelor Europei Centrale. Numai citeva dintre acestea depasesc in
altitudine limita padurii si toate sint acoperite cu paduri de foioase, amestec si rasinoase.
recerea de la masivele inalte la cele cu altitudini medii se face !radual. In practica din
punct de vedere !eo!rafic si ecolo!ic limita intre cele doua domenii se situeaza catre
"###m pentru Europa Centrala.
$ai la sud, in %ul!aria si Iu!oslavia, aceasta limita este insa apro&imativ valabila.
'ealitatea este insa foarte complicata( catre sud si catre est apar specii cu afinitati
mediteraneene si orientale. In acelasi timp padurile de tip medio-european in care domina
fa!ul )*a!us s+lvatica,, bradul patat )Abies alba, si pinul )Picea abies, se intind in
peninsula balcanica mult catre est, in particular in lun!ul versantilor septentrionali ai
lantului balcanic si masivului '-odopi si, mai catre sud in interiorul .inaridelor.
Peisajele masivelor medii ale Europei Centrale si /rientale infatiseaza o indiscutabila
unitate.
Masivele hercinice
In Paleozoic, acum 0## milioane de ani, se constituia un vast si comple& sistem
montan, sistemul -ercinic 1 inca denumit varisc, asupra caruia eroziunea a actionat
indelun! determinind reducerea altitudinii. Cutarile alpine au contribuit la ridicarea
anumitor compartimente. .in $asivul Central *rancez si pina in Ce-ia si 2lovacia,
trecind prin 3os!i si Padurea Nea!ra, aceste masive formeaza un arc de cerc( in Europa
Centrala sint Padurea %avariei si Padurea %oemiei )4056m,, muntii $etaliferi )4"00m, si
2udeti )47#"m,. 2e adau!a acestora, in Germania, masivele 8arz )449"m, si Padurea
-urin!iei )9:#m,. Aceste masive sint in principal alcatuite din roci acide cum ar fi
!ranitele si sisturile cristaline; numai citeva zone cu suprafata redusa sint alcatuite din
roci bazaltice bo!ate in minereuri si aparute ca urmare a unor perioade vulcanice la
inceputul ertiarului; de asemenea se intilnesc de asemenea suprafete reduse acoperite cu
calcare. 'elieful este rezultatul unei eroziuni indelun!ate, astfel incit pantele nu sint
accentuate, aflorimente de dimensiuni reduse aparind doar pe citeva vai si circuri
rezultate ale !laciatiei cuaternare.
<imita superioara a padurii in aceste masive se situeaza undeva intre 4"##-
4=##m, numai crestele inalte, virfurile e&puse vintului si circurile inzapezite nefiind
impadurite. 2pre e&emplu crestele masivului 8arz, foarte e&puse sint acoperite numai cu
tufisuri, ierburi, musc-i si lic-eni. 2olurile slab evoluate reprezinta mediul propice pentru
instalarea turbariilor unde ve!etatia dominanta este alcatuita din musc-i, tufisuri mici si
unde arborii sint absenti.
Parcul Naional Plitvice
Masivele medii din Carpai
Caracteristicile fizice si c-imice ale tipurilor de roci, conditioneaza modalitatile
de actiune a eroziunii, formindu-se vai, c-ei, creste si virfuri. Ele conditioneaza de
asemenea natura solurilor, compozitia florei si faunei.
Ce-oslovacia orientala ofera o e&traordinara diversitate de masive plecind din
Carpatii $ici )67:m, care se situeaza pe malurile .unarii pian in masivul %u>ovs>e,
trecind prin Carpatii Albi, atra, $untii $etaliferii 2lovaciei si 3i-orlat. $asivul
%u>ovs>e se prelun!este in Polonia cu masivul %ieszczadz>i )4=07m, apoi in Ucraina cu
Carpatii Ucrainei.
Platou de altitudine n cadrul Parcului NAional Krkonose - Sudei
Masivele medii bl!are
3ersantii spetentrionali ai lantului %alcanic si masivului 'odopi, unde altitudinea
nu depaseste "###m, ofera peisaje ce conserva caracteristicile peisajelor e&istente in
masivele medii ale Europei Centrale( paduri de fa!, de brad, de molid acopera versantii,
in timp ce crestele sint acoperite de lande. In particular flora este diferita, fiind
caracterizata de prezenta unor endemisme, unele dintre ele proprii lantului balcanic, altele
'odopilor.
E&ista multe rezervatii ale biosferei( C-ouprene in e&tremitatea vestica a lantului
balcanic )aproape de %elo!radc-i>,; %oatin )aproape de eteven, si 2teneto )aproape de
rojan, in partea sa centrala; $ontaritsa )aproape de 3elino!rad, si C-ervenata 2tena
)aproape de Assenov!rad,, jalonind de la vest catre est, versantul septentrional al
'odopilor. 'ezervatia 2teneto - cea mai mare cu o suprafata de =###-a, contine
remarcabile formatiuni carstice, in particular pesteri.
P"drile #i pe#$erile Dinaridel%r
In interiorul .inaridelor e&ista inca citeva paduri primare cum ar fi Perucica din
Parcul National 2utjes>a; situarea sa intr-o re!iune inaccesibila a facut posibila pastrarea
sa intacta, in forma ori!inala.
.ispunind de un acces facil, plecind de la %i-ar, Parcul National Plitvice este
celebru prin lacurile si cascadele sale, prin padurile de fa! si molid care ii dau o tenta
meridionala. Aceste paduri au un caracter primitiv in ele traind o fauna alcatuita din
mamifere mari( urs, l+n&, lup, pisica salbatica.
In re!iunea 'ije>a, mai la nord, Parcul National al muntelui 'insja> este foarte
vizitat. Pantele acestui masiv, care are o altitudine de 45":m, sint acoperite pe anumite
scetoare de o padure umeda de fa!, molid si brad. Aceasta padure indelun! e&ploatata se
afla astazi supusa unui proces de reamenajare care sa favorizeze reaparitia mamiferelor
mari, in special ursul, care este aici obiectul unei vinatori re!lementate.
Padurea 'insja> s-a dezvoltata pe un substrat calcaros, situatie tipica .inaridelor,
in care muntii sint caracterizati de prezenta pesterilor, cursuri de apa subterane, avenuri.
Aceste medii adapostesc o fauna ciudata, protejata, din care reprezentantul cel mai de
seama este Proteus An!uinus, o salamandra de talie mare, foarte desc-isa la culoare
)alba, si care la maturitate pastreaza caracteristici ale stadiului larvar. Aceasta specie
poate fi intilnita in pesteri precum Postojna, situata la 23 de <jubljana.
Cascade dezvoltate pe depozite de tufuri n Parcul Naional Plitvice Serbia
Di&erenieri re!i%nale ' es$(ves$
Climatul, aproape oceanic in masivele -ercinice in vest devine continental in
Carpatii /rientali. Astfel se pot e&plica citeva diferentieri floristice si faunistice. .upa
!laciatii, plantele si animalele din zona montana au colonizat Europa Centrala, plecind
din re!iunile mediteraneene si Europa /ccidentala prin *ranta si din peninsula %alcanica
si Europa /rientala prin bazinul Panonic si Ucraina. Aceste diferente de ori!ine se
re!asesc cind comparam re!iunile occidentale cu re!iunile orientale, in particular la
nivelul formatiunilor ve!etale, insectelor si citorva vertebrate. E&ista astfel ariciul comun
in vest )Erinaceus europaeus, si ariciul oriental )Erinaceus concolor, in est. <a fel corbul
ne!ru )Corvus corone corone, occidental este inlocuit de corbul oriental )Corvus corone
corni&,. Elanul )Cervus elap-us, prezent in Carpati este o subspecie care prin talie este
mai mare decit subspecia occidentala; analiza fenomenului este foarte delicata caci
speciile au facut obiectul a numeroase deplasari si reintoarceri.
Pdure primitiv de conifere - molid (Picea abies din munii Sumava (Ce!ia
R%ll impac$li an$r%pic
Cea mai mare parte a masivelor medii au fost radical transformate prin
colonizarea si e&ploatarea umana. Cu toate acestea spre deosebire de Europa /ciidentala
unde etajele de ve!etatie au fost intens e&ploatate de celti si romani, lanturile -ercinice
orientale si Carpatii nu au simtit presiunea antropica, decit in perioada Evului $ediu. In
ciuda acestui fapt, taierea arborilor, e&tinderea pasunilor, lucrarile silvice, deseurile
industriale au modificat profund zona montana impadurita. Astfel, fa!ul a fost
suprae&ploatat si inlocuit prin plantatii artificiale de esente rasinoase, formind la ora
actuala paduri dominate de o sin!ura specie si in care toti arborii au aproape aceeasi
virsta. Aceste monculturi creeaza astazi serioase probleme. Cu toate acestea saracirea
solurilor, inmultirea speciilor daunatoare, poluarea industriala contribuie la distru!erea
acestor paduri de conifere plantate artificial.
Activitatile a!ricole s-au instalat in zonele defrisate, dar cu productivitate mai
scazuta decit cele din zonele din cimpie, realizind insa posibilitatea dezvoltarii cresterii
animalelor. $arile mamifere ierbivore, cum ar fi bizonul )%ison bonasus, si calul salbatic
)E?uus ferus s+lvestris, au fost e&terminate, la sfirsitul secolului @I@ ursul, lupul au
disparut total in masivele din vest mai ales.
Astazi, masivele montane medii au devenit locuri de recreere. <anturile aflate in
apropierea oraselor si a centrelor industriale sint strabatute de numeroase cai de acces,
dispun de numeroase -oteluri, moteluri care au fost construite pe suprafete defrisate in
cea mai mare parte.
"urbrii de platou # Parcurile naionale Pdurea $avariei %i $o!emiei