Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

3.
1 Generalitati

Evaluarea functiilor mediului nconjurator este importanta n luarea
deciziilor economice corecte. n continuare sunt prezentate metodele si
tehnicile de evaluare a beneficiilor si pagubelor de mediu si sunt enumerate
instrumentele economice de protectie a mediului.
Pentru a transpune decizia n realitate , nsa, este necesara o
schimbare a comportamentului producatorilor si consumatorilor, att
individuali, ct si institutionali. Acest lucru depinde de capacitatea
oamenilor de a ntelege gravitatea dezechilibrelor ecologice, prezentate n
primul capitol.
Eforturile unor organisme internationale, a unor guverne, a unor
specialisti de a atrage atentia asupra acestui fapt sunt prezentate n
continuare, prin exemple ce ilustreaza ca dezvoltarea durabila nu se poate
realiza de la sine, ci numai prin eforturi conjugate, la nivel politic,
economic, social si tehnologic. De asemenea, sunt prezentate metodologii ce
au fost aplicate cu succes n diverse tari ale lumii, cu efecte favorabile
asupra protejarii calitatii mediului nconjurator.

Aprecieri privind
costurile de mediu

3
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu

Aceste metode de evaluare reprezinta o ncercare de determinare a
disponibilitatii de plata, pentru a evita o paguba sau pentru a beneficia de un
cstig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile
bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu
exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu sau preturile
trebuie corectate pentru diferite externalitati, n practica se utilizeaza
urmatoarele metode: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri;
aproximarea indirecta, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii
bunurilor de mediu; sau un studiu direct asupra disponibilitatii de plata
prin chestionare sau sondaje, n cazul n care nu exista metode de aproximare.

3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei

O activitate economica poate afecta att productia, costurile si
profiturile altor agenti economici, prin efectele pe care le determina asupra
mediului, ct si bunastarea consumatorilor prin schimbarile pe care le
provoaca pe piata. Acolo unde nu exista o piata pentru bunuri sau servicii,
evaluarea impactului unei actiuni asupra mediului poate reprezenta valoarea
schimbarii de productie pe care acesta o induce.
Se pot identifica trei pasi n aplicarea acestei metode:
estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra
receptorului (de exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de
teren de 3% anua l);
estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor
(o pierdere de teren de 3% anual poate reduce productia de
porumb cu 2% pe an sau cu 100 kg/ha);
estimarea valorii pe piata a acestor pierderi (reducerea cu
100 kg/ha a productiei de porumb duce la scaderea venitului net al
fermierilor).
Estimarea efectelor trebuie, n principiu, sa elimine orice tendinta
ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea ce pot fi
atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara ntre "cu" si "fara"
proiect.
Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica de evaluare cea mai
accesibila si larg folosita. Multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe ea.
Pot aparea nsa probleme importante n aplicarea sa n cazul pietelor dezvoltate
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au
efecte semnificative asupra preturilor.
Relatia fizica ntre activitatile care afecteaza mediul si productie,
costuri sau pagube nu este nca bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza -
efect gresite provine de obicei din formularea unor presupuneri sau
transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii.
n determinarea impactului asupra receptorului, este dificil adesea sa se
delimiteze efectul datorat unei cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident
n cazul poluarii aerului, care provine de obicei dintr-o multime de surse. De
asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de
cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide
asupra recoltelor si padurilor).
Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o
vedere de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia,
raspunsurilor cerute. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea
consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor.
Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea
la punct a unor scenarii "cu" si "fara" proiect. Acolo unde exista deja un proces
de degradare (de exemplu poluarea aerului) , este dificila atribuirea unor efecte
precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de
conservare specific.
Conceperea acestor scenarii se sprijina n principal pe analiza cost-
beneficiu si analiza riscului.

3.2.2 Analiza cost-beneficiu

Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere-
cstig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari
cstiguri nete.
Analiza cost -beneficiu defineste costurile si beneficiile ntr-un mod
particular, mergnd dincolo de compararea la nivel individual, si anume la
nivelul societatii.
Costurile si beneficiile sunt definite n legatura cu satisfacerea
nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru ceva. Daca un lucru
ndeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul
respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci
reprezinta un cost.
n mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului
reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii
reprezinta cost.

Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a
bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor
sau alegerii indivizilor.
Daca un individ si declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata
de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale deplasarii catre noua
situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ.
Pentru un individ i, se poate spune ca va accepta propunerea pentru o
noua situatie A , daca:
[BA CA] > 0 (1)
unde:
BA = beneficiul adus de noua situatie
CA = costul pentru ajungerea n noua situatie

Costul si beneficiul sunt masurate n termeni de bunastare pentru un
individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare
a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al
societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici
o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este
indiferent. Dar se schimba datele problemei atunci cnd exista o parte
suficient de mare care nu doreste schimbarea.
Pentru a putea decide daca societatea, ca un ntreg, prefera
schimbarea, trebuie sa se compare cstigurile si pierderile indivizilor din
societate. Majoritatea oamenilor fac acest lucru n viata de zi cu zi: judeca
alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cum se comporta si dupa
ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii,
deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa
cstige; ntotdeauna pierde cineva.
O posibilitate de a masura cstigurile si pierderile ar fi modul n care
oamenii voteaza la un referendum (cu da sau nu), dar acest lucru nu
spune prea multe despre taria convinge rii, sau preferintei pentru sau
mpotriva a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un
produs pe piata este relevanta prin consimtamntul sau de a plati pentru acel
produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba.
Analiznd ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un
beneficiu sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se
poate conchide masura tariei preferintelor lor. Aceasta reprezinta de fapt
legatura dintre consimtamntul de a plati si bunastarea individuala.


Fig. 3.1 - Relatiacererii pentru un produs

Presupunnd ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata
la acest pret este OD, curba cererii ca si curba consimtamntului de a plati
indica ct sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de
produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este
data de aria OACD. (figura 3.1)
Dar exista situatii cnd se accepta o plata mai mare pentru primul
produs OB, iar apoi ncepe sa scada pretul pna la DC, pentru ultimul
produs cumparat. n acest caz, suma platita este mai mare dect n cazul
anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul
consumatorului
1
.
Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamntul de a plati brut, iar
aria ABC reprezinta consimtamntul de a plati net (a masura cstigul net al
consumatorului, care plateste pentru a obtine un beneficiu).
Presupunnd urmatoarea situatie, n care:
individul 1 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 10 u.m;
pozitie A: 8 u.m.
pozitie A: 6 u.m.
pozitie A: 5 u.m.
Prin alegerile lor, indivizii 1 si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4
nregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale ale celor de mai sus,

1
Termen ce exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesive dintr-un bun, la
unui pret efectiv dat, o dau un individ
Cantitate
Pret
0
D
A
B
C
E

este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un ntreg, pierde sau
cstiga din alegerea noii situatii A.
Regula folosita este urmatoarea:

(CP1 + CP2) (CC3 + CC4) > 0, (2)
unde:
CP = consimtamntul de a plati al primilor doi indivizi
CC = consimtamntul de compensare al ultimilor doi indivizi.
Calculnd, (10+8) - (6+5) = 7, se observa ca schimbarea societatii
catre A este rentabila.
Pentru a vedea daca exista un cstig social net, se presupune ca
indivizii 1 si 2 trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, deci:
individul 1 i da lui 3 6 u.m. si ramne cu 4 u.m.
individul 2 i da lui 4 5 u.m. si ramne cu 3 u.m.
Deci, indivizii 1 si 2 au n continuare cstiguri din alegerea facuta,
iar indivizii 3 si 4 nu nregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare
poarta denumirea de mbunatatirea Pareto.
Regula din ecuatia (2) reprezinta elementul de baza al analizei cost-
beneficiu. n loc de CP se poate nota B, de la beneficiu si n loc de CC,
simplu C, de la costuri.
Cu aceste notatii, ecuatia (2) arata ca si ecuatia (1), doar ca se refera
la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea.
0 ] [ >
i
i
i
C B , (3)
Ecuatia (3) este independenta de timp. Ea nu ia n consideratie
perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate.
Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si
beneficii care apar pe perioade lungi de timp sau imediate, dupa care dispar
sau apar mai trziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de
timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de
1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2etc.
Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de
momentul cnd apar beneficiile si costurile. Dar indivizii prefera sa
nregistreze beneficii mai degraba n prezent dect n viitor, n timp ce
costurile sunt preferate mai trziu dect n prezent. Acest tip de analiza se
numeste preferinta timpului.
O data ce analiza cost-beneficiu ia n calcul preferintele indivizilor,
este esential de a tine seama si de timp, alaturi de CP si de CC. Aceasta
notiune de timp conduce la fenomenul de actualizare: daca se investeste 1
u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un cstig de 1,63 u.m. n 10 ani.

Invers, 0,61 u.m. investite acum la aceeasi rata a dobnzii vor valora 1 u.m.
dupa 10 ani.
Deci ct trebuie sa se investeasca n prezent pentru ca, la o rata r si
dupa un numar de n ani, sa se obtina un cstig de 1 u.m.?
Daca se investeste 1 u.m. n prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va
valora:

1u.m.(1 + r )
5
? v
5
= v
1
(1 + r)
5

Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa
investim n prezent:
( )
5
1
. . 1
r
m u
+
? v
1
=
( )
5
5
1 r
v
+
,
unde: v
1
reprezinta venitul dupa un an,
iar v
5
este venitul dupa cinci ani.
Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati
monetare dupa 5 ani.
Generaliznd, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t
va fi :

( )
t
r
m u
+ 1
. . 1
, 1u.m. fiind de fapt v
1

Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este:
( )
t
t
r
B
+ 1
,
unde Bt reprezinta beneficiul n anul t , iar r rata de actualizare.

Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, nlocuind pe B
t
cu C
t
.
Astfel, relatia (3.3) se poate scrie:
( )
t t
t t
r
C B
1

si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA).
Pentru analiza cost -beneficiu, un proiect este considerat rentabil,
daca VNA este mai mare ca zero.


Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care
are urmatoarele costuri si beneficii:

Analiza cost-beneficiu
Tabelul 3.1
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cost (mii u.m.) 30 10 0 0 0
Beneficiu (mii u.m.) 0 5 15 15 15
Beneficiu net (mii u.m.) -30 -5 15 15 15

Presupunnd ca rata de actualizare
2
este de 10%, atunci:

-30/1,1 5/1
2
+ 15/1,1
3
+15/1,1
4
+15/1,1
5
= -27,3 1 + 11,3 + 9,3 = -0,5

Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil.
S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca daca avem costuri (35) mai
mici dect beneficiile (45), fara procedeul de actualizare, proiectul este
rentabil. Daca se alege ntre mai multe proiecte cu VNA > 0, e de preferat
proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare.
Preferinta timpului este unul din motivele pentru care prezentul
este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca, o data ce
capitalul este productiv, valoarea unei 1 u.m. a resurselor din prezent va
genera mai mult dect valoarea unei 1 u.m a produselor si serviciilor din
viitor. Din aceasta cauza, un investitor va dori sa plateasca mai mult dect
1 u.m. n viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor n prezent.
Acest argument mai este denumit productivitatea marginala a
capitalului, cuvntul marginal indicnd faptul ca reprezinta
productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ.
Ecuatia
( )
t t
t t
r
C B
1
se mai poate scrie:

( )( ) 0 1 > +

t
t
t t
r C B (4)

Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca att B, ct
si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului.
Daca exista o schimbare n calitatea mediului care place indivizilor
(preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit
consimtamntul de a plati pentru ea.

2
care poate fi considerata rata dobnzii pe piata bancara

Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care
include schimbarea n calitatea mediului. Pe de alta parte, daca schimbarea
nu este acceptata de oameni, trebuie sa se caute consimtamntul de a plati
pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamntul de a o accepta.
Pentru a evidentia rolul mediului, al costurilor si beneficiilor, se va
introduce n ecuatia (4) un nou element E :

( )( )
> +

t
t
t t
r E C B 0 1 (3.5)

Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile
sale sunt pozitive.
Se va ilustra mai departe acest lucru, printr-un exemplu bazat pe
prezenta plumbului din benzina.
ntr-o analiza efectuata de Agentia de Mediu Guvernamentala din
Statele Unite ale Americii, s-a demonstrat legatura dintre concentratia de
plumb din mediul nconjurator si unele boli grave cum sunt retardarea,
bolile de rinichi si chiar moartea.
Rezultatele acestei analize cost-beneficiu sunt redate n tabelul
urmator:

Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei
cu concentratie scazuta de plumb (n u.m.)
Tabelul 3.2
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992
Efectele asupra
sanatatii copilului
223 600 547 502 453 414 369 358
Tensiunea adultilor 1724 5897 5675 5447 5187 4966 4682 4691
Poluanti
conventionali
0 222 222 224 226 230 239 248
ntretinere 102 914 859 818 788 767 754 749
Economia
de carburant
35 187 170 134 139 172 164 164
Total beneficii
cuantificabile
2084 7821 7464 7105 6788 6517 6216 6211
Total costuri
rafinare
96 608 558 532 532 504 471 441
Beneficii nete 1988 7213 6916 6573 6284 6045 5772 5770

n vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a
urmarit reducerea concentratiei acestui produs din combustibil de la
1,1 grame/galon la 0,1 grame/galon.

Aceasta s-a realizat prin anumite

costuri suplimentare de rafinare. Se observa n tabel faptul ca sunt n
crestere costurile de rafinare.
Studiul mai sus amintit a demonstrat si faptul ca nivelul de plumb
din snge este influentat de concentratia acestuia din benzina. Astfel,
costurile medicale pentru ngrijirea copiilor se reduc prin politica de mediu
ce ncurajeaza folosirea benzinei fara plumb. Nivelul de plumb din snge,
asociat cu tensiunea si hipertensiunea, conduce la costuri medicale
importante.
3
Costurile de ntretinere, reparatii scad datorita reducerii
efectelor corosive ale plumbului asupra motorului si a sistemului de
esapament (galerii, tobe, teava). Initial, s-a crezut ca pretul benzinei o sa
creasca, dar acesta nu a crescut asa cum se astepta. Beneficiile folosirii
benzinei fara plumb, s-a conchis n studiul amintit, au fost de 6:1, raportat la
benzina cu plumb.
Deoarece actualizarea ataseaza n prezent valori mai mici ale
beneficiilor si costurilor din viitor, ea prezinta unele efecte negative atunci
cnd este luat n considerare si mediul. Un singur exemplu ar fi de ajuns
pentru a demonstra cum actualizarea poate implica costuri grele pentru
generatiile viitoare.
n cazul deseurilor radioactive, perioada ct acestea sunt active este
de cteva sute de ani. Daca se ntmpla ca societatea sa priveasca cu
indiferenta depozitarea acestor deseuri, s-ar putea produce dezechilibre
ecologice grave, poate chiar procese ireversibile de degradare a mediului
pentru generatiile viitoare.
Teoretic, daca pierderile nregistrate datorita scurgerilor radioactive
ar reprezenta 1000 milioane u.m. dupa 100 ani si considernd o rata de
actualizare de 8%, atunci valoarea prezenta a pierderii, datorata depozitarii
inadecvate o suta de ani de acum ncolo, ar fi:

1000mil x
( )
100
8 , 0 1
1
+
= 450.000 u.m.

Deci, pierderea de 1.000 mil. este nregistrata n prezent n analiza
cost-beneficiu cu doar 450.000 u.m.
Alte situatii n care actualizarea afecteaza interesele generatiilor
viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte , ce
apar mai trziu, cu un grad de poluare sporit n viitor, chiar daca n prezent
nu au un impact semnificativ asupra mediului.

3
Daca ar putea fi evitate aceste boli, atunci si costurile medicale ar fi reduse.

Benefic iile anumitor proiecte pot aparea peste 50 sau 100 de ani, iar
actualizarea lor va conduce la valori mai mici n prezent si ar fi dificil de
justificat necesitatea proiectului.
Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare.
Concluzia consta n faptul ca nu exista o relatie unica ntre valorile ridicate
ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului.
Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri
mpovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea acestora nu
conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scaznd si
dezvoltarea economica n general.
Ratele de actualizare ridicate pot de asemenea descuraja derularea
proiectelor care concura cu utilizarile actuale.
Din cele de mai sus, reiese faptul ca nu este usor de stabilit cum
influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru
mediu.
O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare consta n
formula urmatoare:
S = p + u c
unde:
S - reprezinta rata preferentiala de timp a societatii
p - reprezinta rata de actualizare care rezulta din preferinta
prezentului n defavoarea viitorului
c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor
u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului.
Presupunnd, pentru simplificare, ca u = 1, atunci:
S = p + c
Unii autori considera nsa ca este gresit sa se actualizeze viitorul,
deoarece generatia de astazi este nerabdatoare. Daca se elimina si
preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere
economica:
S = c
Este acceptata n general ideea conform careia un cost sau un
beneficiu este cu ct mai putin preferat, cu ct nesiguranta acestuia este mai

mare.
4
Tipurile de nesiguranta care sunt n general considerate ca fiind
relevante pentru actualizare sunt:
riscul de a muri nesiguranta ca individul nu va mai fi n viata la
o anumita data n viitor;
nesiguranta n ceea ce priveste preferintele individului n viitor;
nesiguranta n legatura cu marimea beneficiului sau costului.
Argumentul riscului de a muri este adesea folosit cnd consumul
din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul
nu s-ar mai putea bucura de efectele din viitor. Dar, mpotriva acestei pozitii
este faptul ca, desi o persoana este muritoare, societatea nu moare si, deci,
deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale.
Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite
produse si chiar pentru unele aspecte ale conservarii mediului.
Generatiile suprapuse parinti, copii, nepoti traiesc n acelasi
timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism. Acesta se
presupune ca exista cnd nivelul de trai al generatiei prezente este influentat
nu numai de consumul propriu, dar si de utilitatea generatiilor viitoare
5
.
Aceasta ar fi judecata generatiei prezente asupra a ceea ce viitoarele
generatii considera important.
Toate formele de capital trebuie mentinute intacte, n acelasi sens
sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu
contribuie la deteriorarea mediului ar fi o utopie. nsa, nu este o utopie a
considera ca valoarea globala a proiectelor nu conduce la deteriorarea
mediului. Adica prejudiciile aduse mediului de un anumit proiect sa fie
compensate de proiecte specifice de mbunatatire a acestuia
6
.
Una din implicatiile evaluarii unui proiect este modul de alegere a
ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare n vederea
cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa
expusa mai sus. Desi s-ar putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea
ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute n
prezent
7
.

4
De exemplu, daca se ofera 1u.m. n prezent pentru ceva sigur sau 1 u.m. anul viitor pentru
ceva nesigur, se va alege binenteles prima varianta.
5
Nivelul de trai al generatiei prezente este influentat de cel al generatiei a II-a si a III-a.
6
De exemplu, zece proiecte de constructie a zece autostrazi care aduc prejudicii mediului.
n acest caz, ar nsemna ca suma tuturor prejudiciilor aduse de fiecare proiect sa fie
compensata de un alt proiect de mbunatatire a mediului, ceea ce ar nsemna ca noua
proiecte sa fie continuate, n timp ce al zecelea sa fie abandonat n favoarea celui care
aduce mbunatatiri mediului.
7
Cazul deseurilor radioactive

n cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente
argumente complexe pro si contra, nsa, principalul scop al ratelor de
actualizare este actualizarea viitorului, astfel nct sa se poata exprima
judecata care sta la baza analizei cost-beneficiu si anume: preferinta
indivizilor.

Folosirea analizei cost-beneficiu pentru mbunatatirea
reglementarilor de mediu n realizarea politicilor de mediu
Analiza cost-beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a determina
beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si costuri).
Exemplul urmator releva analizele efectuate pentru a stabili cea mai
buna abordare a problemei plumbului din benzina. n tabel, beneficiile si
costurile relevante ale celor doua politici alternative reducerea cantitatii de
plumb permisa n benzina si eliminarea lui completa sunt prezentate unele
lnga altele. Beneficiile si costurile sunt exprimate n valori monetare si,
pentru ca acestea vor avea loc n viitor, ele sunt exprimate si ca valori
actuale cu ajutorul actualizarii.

n subsolul fiecarei coloane, costurile sunt scazute din beneficii.
Categoria Reducerea
continutului
de plumb
Eliminarea
plumbului
Beneficii
Reducerea ntretinerii vehiculelor 660 755
Reducerea emisiilor de hidrocarburi,
oxid de azot si monoxid de carbon

Beneficii monetizate 404 404
Beneficii nemonetizate
8
B1 B1
mbunatatirea sanatatii
Costuri medicale evitate 41 43
Costuri evitate privind remedierea
educatiei
9

184 193
Beneficii medicale nemonetizate B2 B3
Total 1.289 +B1+B2 1.395+B1+B3
Costuri
Costuri de rafinare
mai mari
503 691

8
Include efectele expunerilor mici la ozon si la monoxid de carbon asupra sanatatii si orice
efecte ale reducerii de particule de sulfat .
9
Costurile privind remedierea educatiei includ compensarea cheltuielilor de scolarizare
pentru copiii care au un nivel crescut al plumbului n snge.

Categoria Reducerea
continutului
de plumb
Eliminarea
plumbului
Distrugerea valvelor
10
0 C
Total 503 691+C
Beneficii nete 786+B1+B2 704+B1+B3-C

De remarcat faptul ca B2 este mai mic dect B3 pentru ca mai putini
copii ar avea nivelurile crescute ale plumbului n snge n cazul optiunii
eliminarii complete.
n definirea intrarilor unui astfel de tabel, se parcurg cteva etape
distincte:
4 definirea unei linii de baza, care indica ce se va ntmpla daca nu
se schimba politica si cu care sa se compare alternativele
propuse; aceasta linie trebuie sa ia n consideratie impactele
schimbarii conditiilor de piata si alte reglementari curente si
nerezolvate
11
;
4 identificarea alternativelor politicii, care n cazul reglementarilor
de mediu pot include standarde diferite, metode de reglementare
diferite (cum ar fi politicile bazate pe stimulente si taxele de
poluare, permisele negociabile de poluare, n locul standardelor
bazate pe tehnologie) si alternative pentru reglementare n
ansamblu;
4 identificarea schimbarilor posibile ale rezultatelor si riscurilor
care vor fi determinate de o schimbare n politica aceasta etapa
genereaza si informatii despre alte masuri de performanta,
importante pentru detinatorii de interese
12
;
4 estimarea costurilor si beneficiilor economice mbunatatirile
aduse starii mediului ofera oamenilor o varietate de beneficii
cum ar fi reducerea riscului de mbolnavire si de mortalitate,
cresterea posibilitatilor de recreere, daune materiale reduse etc.;
4 calcularea beneficiilor nete ale diferitelor alternative aceasta
presupune agregarea beneficiilor si costurilor . Pe lnga

10
Include costurile nemonetizate ale deteriorarii motoarelor n cazul eliminarii complete.
11
De exemplu, baza pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon va trebui sa ia n consideratie cresterea cererii de energie, ca si impactele unor
standarde mai strnse pentru poluantii conventionali.
12
Un studiu epidemioogic poate indica faptul ca expunerea la un anumit poluant afecteaza
functiile plamnilor, dar nu arata cte zile de munca vor fi pierdute sau ct ajutor
medical a fost acordat din respectiva cauza.

calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa
includa o analiza de sensibilitate si informatii referitoare la cine
are de cstigat/pierdut si cnd.
Desi analiza cost-beneficiu prezinta limite practice si metodologice,
ramne un instrument de decizie indispensabil, deoarece impune o anumita
disciplina n dezbaterile pe marginea politicilor de mediu, acordnd atentie
la ceea ce este de cstigat si ce se poate pierde n cazul adoptarii unei
anumite politici.
Criticile aduse acestei analize s-au referit la faptul ca valoarea
mediului nu poate fi masurata economic, ca estimarile beneficiului si
costului sunt imprecise, incomplete. Cu toate aceste afirmatii, analiza cost
beneficiu se constituie ntr -una din metodele cele mai uzitate, realiznd o
informare si o directionare n privinta deciziilor referitoare la mediu.
Recomandari pentru utilizarea analizei cost-beneficiu:
perfectionarea metodologiei prin formularea clara a problemei
definirea bazei n mod logic
identificarea gamei de alternative posibile
masurarea factorilor determinanti reali ai beneficiilor si costurilor
n unitati
13
, pe ct posibil monetizarea beneficiului si costului
aplicarea actualizarii
prezentarea rezultatelor ntr-un format standardizat care sa fie ct
mai clar
includerea unui tabel care sa reflecte categoriile de beneficii si
valorile lor monetare
identificarea deciziilor care pot fi afectate de catre analiza
perfectionarea procesului de deliberare
Capacitatea de a asocia o valoare monetara consecintelor efectelor
poluante constituie un punct important pentru abordarea mediului din punct
de vedere economic.
Lipsa pietelor pentru a genera preturi pentru bunurile si serviciile de
mediu este discutabila, deoarece poluarea sau distrugerea resurselor nu
reprezinta pentru toti acelasi lucru.
14

13
Tone de poluanti emisi, numar de cazuri de mbolnaviri evitate etc.
14
Unii oameni doresc sa detina statuete din fildes, iar altii sunt total mpotriva vnarii
elefantilor pentru fildes.

3.2.3 Analiza riscului

Publicul percepe riscul n mod diferit fata de specialisti. Aceasta
diferenta este fundamentul problemei analizei riscului si a incertitudinii.
Asa cum s-a prezentat, analiza cost-beneficiu presupunea
nregistrarea preferintelor indivizilor pentru sau mpotriva schimbarii, fara a
analiza de unde provin aceste preferinte si nici daca ele sunt bune sau nu.
Aceasta din cauza faptului ca abordarea cost-beneficiu este una
democratica, prin utilizarea preferintelor reale ale persoanelor n
detrimentul opiniilor expertilor.
n tabelul urmator se prezinta procentele n care un numar de persoane
percep riscurile de mediu ca fiind grave. Sunt analizate aceste aspecte n
SUA si Marea Britanie (din cei ntrebati, cti % au raspuns afirmativ).
Se observa un mare interes din partea publicului pentru accidentele
nucleare. n SUA, exista o teama foarte ridicata si n ultimii 20 de ani nu s-a
construit nici o centrala nucleara. Iar n Marea Britanie, orice decizie de a
construi un reactor este ntmpinata de reactia publicului si a organismelor
de protectie a mediului care conduce la dezbateri prelungite.
Orice om este familiarizat cu evenimentele privind accidentele
rutiere n care sunt implicate multe vehicule si n care se nregistreaza
pierderi de vieti. Aceasta reprezinta accidentele de grup.

Modul de percepere a riscului de mediu
de catre opinia publica
Tabelul 3. 3
Riscuri
ecologice
Opinia publica
din SUA (% considera
foarte riscant)
Opinia publica
din Marea Britanie
(% considera foarte
riscant)
Accidente ecologice 48 44
Schimbarea climei 60 56
Distrugerea stratului
de ozon
42 45
Distrugerea ecosistemelor 31 35
Pierderea biodiversitatii 56 40
Deteriorarea sanatatii 50 46
Radioactivitatea 68 73
Apa potabila 45 57


Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de
gaz, accidentele nucleare si dezastrele naturale (tornadele, cutremurele,
alunecarile de teren) sunt considerate evenimente majore.
Acestea, n comparatie cu pierderea a mai mult de 5.000 de oameni
n accidente rutiere n fiecare an la nivelul unei tari, sugereaza ca indivizii
percep accidentele de grup diferit de 10 accidente n care moare cte o
singura persoana. Aceasta abordare este cunoscuta sub denumirea de
aversiunea fata de dezastru.
Considerarea aversiunii fata de dezastre n aprecierea riscurilor de
mediu este perfect, legitima daca se doreste considerarea preferintelor
indivizilor. Mai mult, aversiunea fata de dezastre este n concordanta cu
teoria economica a aversiunii fata de risc.
Mare parte a teoriei aversiunii fata de risc din Economia Politica se
bazeaza pe notiunea de utilitatea estimata. Contextul este unul al riscului,
deci se presupune cunoasterea probabilitatilor atasate rezultatelor.
Se considera un proiect de investitii cu beneficii care sunt cunoscute
n functie de probabilitati. Presupunnd ca exista o sansa de 20% ca un
beneficiu sa fie 5, o sansa de 50% ca sa fie +15 si o sansa de 30% ca sa fie
+20 si, pornind de la aceste date , se poate calcula valoarea asteptata a
beneficiului:

(0,2*-5)+(0,5*15)+(0,3*20)=12,5

Comparnd aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa
faptul ca, daca acesta este mai mic de 12,5, atunci proiectul merita demarat.
Totusi, ideea valorii asteptate nu pare a surprinde ngrijorarile
principale asupra rezultatelor unui proiect. Oamenii tind sa fie mpotriva
rezultatelor negative ca n exemplul cu beneficiul de -5. Valoarea estimata
nu considera aversiunea fata de risc. Pare mult mai plauzibil ca individul sa
ataseze termenului de utilitate ntelesul de nivel de bunastare. Utilitatea
estimata are atunci aceeasi formula ca si valoarea estimata, dar de aceasta
data utilitatile sunt mai degraba substituite.
Presupunnd valoarea statistica a vietii, V = 2 milioane u.m.,
nseamna ca societatea este dispusa sa plateasca pna la doua milioane de
unitati monetare pentru a salva o viata.
Presupunnd ca un accident ar avea sanse sa se ntmple de la 1 la
1 milion (f = 1/1.000.000 frecventa evenimentului) si ca acesta implica
100, 500 sau 1000 de pierderi de vieti omenesti (N=100, 500, 1000), atunci

valoarea acestui accident depinde de modul n care oamenii privesc
accidentele de grup.
15

Acest model al utilitatii estimate sugereaza ca, de fapt, oamenii se
comporta diferit n realitate. n practica, psihologii si economistii nu au
analizat toate tipurile de comportamente potrivite teoriei utilitatii estimate.
Analiza comportamentului oamenilor n prezenta incertitudinii si a
riscului este complexa. Este foarte clar ca nici valoarea estimata si nici
utilitatea nu sunt adecvate pentru explicarea acestui comportament.
Fenomenul pierderii aversiunii este important pentru economisti,
deoarece adesea se confrunta pierderile legate de mediu cu accidentele
16
.
Ideea de risc se leaga de faptul ca nu se pot analiza evenimentele cu o
probabilitate mica n acelasi mod cum se realizeaza evaluarea riscului
prezent.

3.2.4 Costurile de raspuns

n totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime
ale beneficiilor, ca urmare a evitarii sau atenuarii unor pagube
17
. Aceasta
metoda cuprinde
doua tipuri de costuri:
costurile de prevenire;
costurile de nlocuire.
Costurile de prevenire sunt cheltuieli care se fac pentru a evita anumite
daune de care oamenii sunt constienti nainte de a se produce (aplicarea unor
filtre de apa sau de aer). Aceste cheltuieli sunt utilizate ca evaluari subiective
ale beneficiilor minime obtinute din evitarea pagubei de mediu si sunt
efectuate nainte de a se produce un impact negativ.
Costurile de nlocuire sunt cheltuieli pentru a corecta o anumita
situatie nedorita, care apare dupa ce s-a produs impactul. n aceste cazuri,

15
Cercetarile au relevat faptul ca un accident care implica 100 de persoane este echivalent
cu 100x100 morti n accidente individuale.
16
Dezechilibrele ecologice, prezentate n capitolul I, sunt percepute de opinia publica ca
accidente. Inundatiile devastatoare, alunecarile de teren, marirea frecventei cancerelor,
precum si a altor boli si fenomene, sunt legate indisolubil de calitatea mediului
nconjurator .
17
Deoarece se presupune ca beneficiile care decurg din evitarea unor pagube sunt mai mari
dect costurile necesare evitarii acestora.

oamenii sunt informati despre pagubele produse si cheltuielile lor reflecta acest
lucru.
18

Valoarea alocata de oameni pentru protejarea mediului nconjurator
este determinata de suma pe care ei sunt dispusi sa o cheltuiasca pentru a
preveni degradarea acestuia
19
sau pentru a reface starea initiala a mediului,
dupa ce acesta a fost deteriorat. Ar fi de mentionat trei variante importante:
reasezarea, caz special al costului de nlocuire, n care victimele
deteriorarii mediului "schimba" mediul prin parasirea ariei afectate
20
;
"surogate" de mediu, caz special al costului de prevenire, care
reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ca substitut pentru serviciile
de mediu deteriorate (sursele personale de apa plata mbuteliata n
locul alimentarii cu apa potabila poluata);
proiecte "ntunecate" sau "compensatoare", caz special al costului de
nlocuire, n care pagubele de mediu prevazute a fi produse de o
activitate sunt compensate prin elaborarea unui proiect care va nlocui
serviciile de mediu pierdute.
Metoda costurilor de raspuns este aplicabila atunci cnd un proces are
efecte fizice usor de perceput sau efecte care pot fi prevenite si combatute.
Aceasta metoda este utilizata pe scara larga n problemele de eroziune a
solului, colmatare, poluare sonora, poluarea aerului si a apei sau distrugerea
zonelor umede.
Exista o serie de limite de care trebuie sa se tina cont n aplicarea
acestei metode:
costul de prevenire ignora surplusul consumatorului si prevede doar
estimarile minime privind cheltuielile pentru calitatea mediului,
exceptnd cazurile n care se cheltuie prea mult n acest scop;
costul de prevenire si costul de nlocuire se limiteaza a fi platite,
datorita caracterului lor, doar de populatiile expuse la risc. n cazul
comunitatilor sarace, poate aparea o tendinta de scadere a nivelului
de protectie asigurat de estimari;
costul de nlocuire presupune ca este posibila o recuperare totala a
mediului dupa afectarea lui, cu alte cuvinte, nu exista pierderi de
necompensat.
n concluzie, ca n orice analiza economica, este necesar sa se faca
estimari separate ale costului de prevenire si costului de nlocuire si sa se

18
De exemplu, daca apa potabila din oras nu are calitatea corespunzatoare, oamenii pot
cauta alte surse, cum ar fi puturi particulare, sisteme de filtrare, apa fiarta sau apa
mbuteliata, n functie de venituri si de disponibilitatea de plata.
19
Uneori denumita si "cheltuiala de aparare".
20
Pentru cazul Cuculeasa, unde s-au stramutat cca 30 de case.

compare, pentru a decide daca este mai indicat sa fie prevenita degradarea sau
sa fie asumat riscul, urmnd ca ulterior sa se refaca pagubele.

3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea
unor culturi intensive fara folosirea ngrasamintelor chimice

Studiu de caz n Zimbabwe, utiliznd metoda costurilor de nlocuire

nca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de
cercetare privind eroziunea intensiva a solului n Zimbabwe. Datele primare au
fost obtinute din masuratori ale continutului de namol din bazinele de colectare
de pe terenurile erodate. Au fost nregistrate concentratiile de nutrienti n
procente pentru azot, carbon organic si fosfor. S-a considerat ca acesti trei
nutrienti au cel mai important impact al eroziunii asupra solului. Datele au fost
utilizate ulterior n elaborarea unui nou model de estimare a pierderilor prin
eroziune aplicat n perioada anilor 1984 - 1985.
Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

n medie se pierd anual prin eroziunea solului 1,6 mil. tone azot,
156 mil. tone materie organica si 0,24 mil. tone fosfor;

aceste pierderi de azot si fosfor au fost de cca trei ori mai mari dect
cantitatea totala de fertilizatori aplicati n Zimbabwe nemaifiind
incluse si pierderile de nutrienti prin dizolvare n apa provenita din
precipitatii;

costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar
fi fost de 1,5 miliarde USD pe an
21
;

costul eroziunii variaza ntre 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri
arabile si ntre 10 si 80 USD/ha anual pentru pasuni, n functie de
nivelul de eroziune;

un cost de nlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un
procent cuprins ntre 13 si 60% din profitul brut pe hectar de teren
arabil cultivat cu porumb;

21
pentru pretul pe piata al fertilizatorilor si rata de schimb din 1985

costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din
Zimbabwe poate atinge 3% din PIB.

3.4 Capitalul uman

Prin conceptul de capital uman, oamenii sunt tratati ca unitati ale
capitalului economic, iar cstigurile lor compensari ale investitiilor.
Valoarea vietii unui individ este data de ceea ce nu ar mai produce,
daca moare. Beneficiile obtinute de societate , daca aceasta persoana ar
continua sa traiasca, (ceea ce produce ceea ce consuma) stau la baza
acestei metode. Considernd remuneratia ca fiind un indicator al
productivitatii, putem utiliza urmatoarea formula:
unde:
q = costul suportat de societate, pe care l-ar implica moartea unui
individ la vrsta n
Ptn = proba bilitatea ca n anul n persoana sa continue sa traiasca pna n
anul t
W
t
= salariul n anul t
C
t
= consumul n anul t
= rata sociala de discontare

Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea
valoare negativa, ceea ce ar nsemna ca societatea nu face eforturi pentru
mentinerea lor n viata.
Tehnica de baza a acestei metode consta n urmarirea urmatorilor pasi:
identificarea acelor trasaturi ale mediului care pot sa produca boli;
determinarea relatiei precise dintre acestea si incidenta bolilor;
evaluarea numarului de indivizi expusi la risc;
calcularea pierderilor probabile din timpul productiv si a resurselor
necesare pentru ngrijirea sanatatii populatiei;
exprimarea acestor doua marimi n valori economice.
Dar aceasta metoda nu ia n calcul faptul ca:
impactul calitatii mediului asupra sanatatii umane este nesigur pe
arii extinse. n multe cazuri, boala nu este bine stabilita;
n situatii tipice, exista un numar de factori cauzatori posibili. De
obicei este dificila izolarea unui agent ca fiind o cauza specifica
( )( )
( )
=

+ =
T
n t
n t
t tn
1 C W P q

pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau
interdependente;
capitalul uman nu este potrivit oamenilor considerati
"neproductivi" sau muncitorilor aflati aproape de sfrsitul vietii
active;
capitalul uman trece cu vederea disponibilitatea oamenilor de a
plati pentru evitarea sau reducerea expunerii lor la boala. De
asemenea, este ignorat pretul psihic al suferintelor si, astfel, este
furnizata doar o estimare minimala a costurilor pentru sanatate.
Aceasta dificultate a estimarii disponibilitatii de plata reprezinta un
obstacol serios;
este dificil de apreciat unde exista efecte pe termen lung ale bolii
asupra productivitatii unei persoane;
datele medicale sunt adesea nesatisfacatoare si nu pot face fata
cerintelor masive de date necesare unor studii epidemiologice
serioase;
nivelurile predominant scazute ale sanatatii si sperantei de viata n
comunitatile sarace au un numar de cauze interdependente si este
dificil de determinat o singura cauza.
Metoda capitalului uman estimeaza impactul pe care l produce
calitatea mediului asupra sperantei de viata a populatiei afectate. Una din
variantele acestei metode propune o ecuatie de urmatoarea maniera:

M = 3,3+6,675y
0
+0,0204y
1
+0,0557y
2
+0,131y
3
0,365 log y
3
+0,0082y
4
+0,077y
5
unde:
M rata de mortalitate a populatiei studiate (numarul de decese/100
locuitori).
Y0 procentul populatiei > 65 ani
Y
1
procentul populatiei negre
Y
2
procentul populatiei cu veniturile sub limita saraciei
Y
3
densitatea populatiei
Y
4

nivelul particulelor n suspensie din aer
(microorganisme /m
3
:g/m
3
)
Y
5
nivelul de SO
2
n aer g/m
3


Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus
pentru o analiza a 177 de orase, din SUA.
22
Practic, acestia au obtinut
rezultate interesante, considernd:
M=9,022
Y
4
=95,58g/m
3

Y5=3,462g/m
3

Astfel, valoarea elasticitatii corespunzatoare
23
este:

Interpretnd rezultatele, cei doi economisti au ajuns la concluziile
urmatoare:
scaderea de 1% a nivelurilor de contaminare a aerului ar reduce
cu 11,6 % rata de mortalitate a populatiei afectate;
reducerea de 88% n nivelul emisiilor de SO
2
din aer, mpreuna
cu o reducere de 58% a particulelor n suspensie, ar reduce rata
mortalitatii cu 7%.
24

Desi exista tendinta de a extrapola rezultatele obtinute n cazul
schimbarii ratei de mortalitate si pentru nivelul morbiditatii, este convenabil
sa se utilizeze functia doza raspuns independent, avnd n vedere
faptul ca rezultatele tind sa difere substantial de cele anterioare (o nrautatire
a mediului natural este n mod frecvent o cauza a mbolnavirilor, care nsa
nu presupun moartea).
Problema care apare este aceea de a defini variabila independenta,
stiind ca posibilitatile sunt mult mai numeroase dect n cazul precedent,
unde se estimau schimbari ale ratei mortalitatii.
Morbiditatea (boala de orice natura) poate fi acuta sau cronica, iar
persoana bolnava se afla n imposibilitatea de a-si desfasura viata cotidiana.
De aici pot aparea doua variabile ce influenteaza morbiditatea:
zile cu randament scazut de munca zile de lucru pierdute (DTP)
zile cu activitate restrnsa, zile cnd persoana nu este bolnava, dar
nici sanatoasa si randamentul nu este normal (DAR).
25

22
Desi nu au luat n calcul variabile precum: vrsta, sexul, consumul de tigari etc.
23
Raspunsul n rata de mortalitate la o schimbare a calitatii aerului
24
Rezultatele (procentele) se traduc prin numarul de morti evitate, a caror valoare se va
calcula n continuare.
25
Aceste variabile sunt create dintr-un punct de vedere subiectiv (nu toate persoanele
raspund la fel la acelasi simptom), dar arata de fapt metodologia de evaluare economica
a schimbarilor produse.
116 , 0
y
M
M
Y
Y
M
M
y
5
5
4
4
=
=

O lucrare semnificativa n domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care
analizeaza datele privind sanatatea din 50.000 gospodarii nordamericane
(cca 120.000 persoane) pe baza studiilor unor institutii de sanatate si de
statistica a sanatatii.
Acestea cuprindeau date despre caracteristicile economice si
demografice ale subiectilor (naltime, greutate, vrsta, loc de munca,
consum de tigari); incidenta bolilor acute si cronice; utilizarea serviciilor de
sanatate; zilele de lucru (scoala) pierdute din cauza starii de sanatate
deficitara.
Aceste date au fost corelate cu nivelul particulelor n suspensie, cu
nivelul concentratiei de SO
x
, cu nivelul precipitatiilor si temperatura medie,
cu regimul vnturilor precum si cu date despre densitatea populatiei si alte
caracteristici urbane.
Rezultatele obtinute pentruadultii ntre 18 65 ani aplicnd metoda
celor mai mici patrate sunt prezentate n tabelul 3.4 , iar variabilele analizate
au fost:
media anuala a particulelor n suspensie (g/m
3
);
media bolilor cronice;
vrsta persoanelor;
venitul familial (mii u.m.);
1 daca persoana e casatorita si 0 daca e singura;
1 pentru populatia neagra, 0 pentru populatia alba;
temperatura medie anuala;
densitatea populatiei (mii locuitori);
precipitatii anuale;
1 pentru sexul masculin, 0 pentru sexul feminin;
1 daca munceste, 0 daca nu munceste.
Urmatoarele prescurtari reprezinta:
F coeficientul Fisher, valoare calculata care se compara cu o
valoare tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie ales;
R
2
coeficientul de determinatie;
N numarul de unitati.

Rata de morbiditate - coeficienti de regresie
Tabelul 3.4
DTP DAR
Constante - 0,47 - 0,83
Particule n suspensie 0,00145 0,00282
SO
x
- 0,001 - 0,00008
Boli cronice 0,25 1,25
Vrsta 0,0033 0,0063

DTP DAR
Venituri - 0,002 - 0,009
Statut civil - 0,011 - 0,011
Rasa 0,045 0,17
Temperatura 0,0065 0,013
Regimul ncadrarii n munca - 0,046 - 0,114
Densitatea 0,0056 0,0057
Precipitatiile - 0,0004 - 0,0004
Sex 0,067 0,093
Tigari - 0,0006 0,0032
N 8.294 13.230
R
2
0,01 0,09
F 6,66 96,9
Utiliznd valorile medii ale variabilelor prezentate n tabel, valoarea
elasticitatii corespondente cu privire la particulele n suspensie (PS) este:

Altfel spus, de aproximativ zece ori mai ridicate fata de mortalitate,
ceea ce amplifica atentia acordata pericolului de extrapolare a unor
rezultate concrete, n contexte diferite.
O alta metoda de tipul functie doza- raspuns a fost propusa de
Needleman, Geiger si Frank pentru morbiditate, privind impactul pe care l
provoaca plumbul din aer asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor. Acestia au
comparat expunerea fiecarui copil la plumb
26
cu coeficientul de inteligenta
verbala (CIQ) si alte variabile independente pe un esantion de 212 copii,
concluzionnd corelatia n urmatoarea formula:

CIQ = 0,27 PIQ + 0,62 MAB + 1,58 MED 1,50 NLB 0,18 LEAD 0,41 FAB
unde:
PIQ coeficientul de inteligenta al parintilor
MAB vrsta mamei
MED nivelul de educatie al mamei
NLE numarul de copii vii pe care i-a avut mama
LEAD nivelul de plumb n organismul copilului (parti per milion)
FAB vrsta tatalui

26
masurnd cantitatea de plumb din primul dinte de lapte cazut
31 , 0
PS
DAR
Y
PS
45 , 0
PS
DTP
Y
PS
2
1
=

O alta tehnica cunoscuta n cadrul metodei capitalului uman este cea
denumita costul tratamentului. Aceasta pleaca de la ideea ca pierderea
sanatatii presupune, pentru persoana afectata si pentru societate, o pierdere
de bunastare care are printre altele urmatoarele componente:
costul de diagnostic (spitalizare si tratament)
zilele de lucru pierdute (prejudiciu economic corespunzator)
neputinta de a se bucura de timpul liber
costul bolii pentru victima nsasi
costul pentru familie si prietenii persoanei afectate

Dintre aceste costuri, pot fi relativ simplu de cuantificat primele
doua.
27

Costul diagnosticului (vizita la medic, analize, costul
medicamentelor si spitalizarea) se calculeaza folosind modele unitare pentru
fiecare caz.
28

Aceste costuri se mpart n diferite forme, n functie de tipul de boala
si caracteristicile institutionale n care se ncadreaza familia afectata.
Din punct de vedere al activitatilor de munca si scolarizare a
persoanelor afectate, exista mai multe variabile:
zile de munca pierdute valoarea economica a acestora se
calculeaza observnd salariul persoanei afectate, fie prin
prejudiciul cauzat (ce pierde de-a lungul acelor zile), fie prin
prejudiciul adus societatii si care de fapt se reflecta n salariu
29
.
zile cu activitate redusa practica obisnuita consta n a le atribui
un procent din salariu, care sa indice pierderea de productivitate
ocazionata de boala (40 50%)
cazuri particulare persoanele care muncesc n gospodarii si nu
primesc salariu pentru munca depusa. Cuantificarea acestor a ar
putea pleca de la salariul pe piata pentru prestarea de astfel de
munci casnice.

27
De fapt, odata estimat numarul persoanelor care vor fi afectate de schimbarea produsa,
statisticile facute de serviciile de sanatate publica sau opiniile expertilor prin metoda
Delphi, pot aduce informatii despre mecanismele de diagnostic, n fiecare caz, tratament
urmat si zilele de spitalizare si/sau zilele de munca (scoala) cu randament scazut.
28
n acest caz, trebuie sa se tina cont de faptul ca, n realitate, costurile sunt costuri
marginale pe care le genereaza prezenta unui nou bolnav si nu costuri medii pe fiecare
bolnav, cum prezinta de fapt statisticile medicale.
29
Se presupune ca salariul este egal cu productivitatea marginala a persoanei

zile de scoala pierdute ele nu au o echivalenta productiva, dar
avnd n vedere faptul ca presupun ngrijirea de catre alta
persoana, costul se poate deduce din salariul persoanei care are
grija.
Metoda costului tratamentului consta n a calcula numarul de
persoane afectate si a caracteriza incidenta (zile de lucru pierdute, zile cu
activitate restrnsa, zile de scoala pierdute), pe baza functiei doza
raspuns si aplicnd fiecarei categorii economice costul corespondent.
La aceste costuri se adauga costul de diagnosticare si tratament
pentru fiecare caz si se obtine o prima aproximare a valorii economice, care
reprezinta o schimbare n rata de morbiditate a populatiei afectate.
Dezavantajul acestei metode consta n faptul sunt luate n
considerare numai doua din cele cinci costuri prezentate si se ignora
comportamentul defensiv al persoanelor
30
.
O alta tehnica, studiata de cercetatorii Gerkin si Stanley, este cea a
functiei de productie a sanatatii, care are la baza ideea ca fiecare persoana
are o functie de utilitate de tipul:

U = U (X,H)

Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate
(H) si de accesul sau la o serie de bunuri care produc satisfactie (X).
Functia de productie a sanatatii are urmatoarea formula n viziunea
lui Gerkin si Stanley:
H = H (M,,),
unde:
M cheltuieli medicale
calitatea mediului
variabile exogene (vrsta, educatie)

Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197
persoane care munceau n orasul St. Louis, din SUA, pe o perioada de trei
ani, obtinnd date privind:
consumul de ngrijiri medicale (MED), n functie de vizitele la
doctor efectuate de-a lungul unui an;
pretul ngrijirii medicale (PMED), care include nu numai costul
consultatiei, ci si valoarea timpului necesar pentru deplasare,
asteptarea si durata consultatiei (care s-a egalat cu salariul);

30
Faptul ca unele persoane si achizitioneaza un purificator de aer, un filtru de apa sau
consuma apa mbuteliata

salariul orar perceput de persoana (SAL);
vrsta (EDAD);
anii de scolarizare (ESC);
sexul (SEX);
rasa (RAS);
prezenta bolilor cronice (CRO);
durata bolilor cronice n ani (DUR);
calitatea aerului:
nivelul de distrugere al stratului de ozon (OZ)
concentratia de SO
2
(S)
concentratia de particule n suspensie (SP)
concentratia de NO
x
(OXNTT)

Considernd cheltuielile pentru ngrijiri medicale ca o functie a
pretului, a variabilei calitatii mediului si a conditiilor socioeconomice ale
indivizilor, cercetatorii au ajuns la urmatoarea expresie:

M = 54,11 +9,95OZ +1,07 SP 0,016 S +0,169 OXNTT
3,53 EDAD 0,116 ESC 1,95 SEX + 0,73 RAS +
+ 2,01 CRO +1,31 DUR

Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii
studiului au ajuns la concluzia ca persoanele analizate erau dispuse sa
plateasca pna la 25 $/an pentru o reducere de 30% a efectelor datorate
distrugerii stratului de ozon.

3.5 Metode de aproximare indirecte

n cadrul acestui grup de metode, preferinta populatiei pentru calitatea
mediului nconjurator decurge indirect prin examinarea comportamentului
indivizilor fata de pietele legate de mediu.
Unele bunuri si servicii sunt complementare calitatii mediului, altele
sunt surogate sau substituente ale acesteia. Prin studierea pretului pe care
oamenii l platesc sau a beneficiilor pe care le obtin, n aceste piete asociate,
preferintele lor pentru mediu pot fi neacoperite.


3.5.1 Metoda preturilor hedonice
31

Ideea de la care se pleaca este faptul ca valoarea pe care oamenii o
acorda calitatii mediului poate fi indicata de ceea ce platesc ei pentru
anumite bunuri care ncorporeaza atribute de mediu. De obicei, este aleasa
spre analiza piata proprietatilor. Metoda se bazeaza pe un volum mare de
date privind caracteristicile proprietatilor n zona de studiu aleasa. Variatiile
de pret sunt corelate cu diferite caracteristici cum sunt marimea, vechimea,
localizarea; orice diferenta de pret inexplicabila poate fi atribuita
conditiilor specifice de mediu. Pe scurt, valoarea de recreere pe care o are
aerul curat este cuprinsa n valoarea terenului.

Aceasta metoda este utila n situatii cum sunt:
modificari ale calitatii locale a apei si a aerului;
poluarea sonora (de la avioane si trafic rutier);
impactul recreerii n bunastarea comunitatii;
alegerea locului pentru construirea unor utilitati cu efecte negative
asupra mediului (retele de canalizare, centrala electrica),
planificarea traseelor soselelor si a caii ferate.
Metoda are aplicabilitate marita acolo unde:
pietele proprietatilor sunt foarte active;
calitatea mediului este apreciata de populatie ca un factor
important n valoarea proprietatii;
modificarile locale ale calitatii mediului sau schimbarile n timp
sunt perceptibile;
pietele proprietatilor sunt nedistorsionate si tranzactiile sunt
transparente.

Tehnica de aplicare consta n:
4 definirea si masurarea factorilor de mediu;
32

4 specificarea functiei preturilor proprietatii;
33

4 utilizarea analizei regresiei multiple pentru evaluarea
caracteristicilor de mediu;
4 crearea curbei cererii pentru o mbunatatire a factorilor de mediu.
Metoda valorii proprietatii este o tehnica complexa si sofisticata cu un
necesar mare de date.

31
denumita si metoda valorii proprietatii
32
calitatea apei, calitatea aerului
33
corelatia dintre pretul casei si diversele elemente care intra n pretul casei

Problemele care pot aparea sunt:
variabilele de mediu pot sa nu fie masurabile;
indivizii privesc problemele de mediu n mod subiectiv;
preturile pr oprietatilor pot include anticiparile pe piata ale
evenimentelor viitoare, incluznd si schimbarile de calitate a
mediului.

Estimarea impactului cresterii nivelului de zgomot asupra costului
locuintelor

Studiu de caz n SUA, prin utilizarea metodei preturilor hedonice
Metoda preturilor hedonice estimeaza disponibilitatea de a plati si
porneste de la presupunerea ca mediul poate influenta preturile pe piata ale
unor bunuri cum ar fi terenurile si casele. De asemenea, faptul ca oamenii
platesc mai mult pentru terenuri sau case aflate ntr-o anumita zona, dect
pentru unele identice, n alta zona, este o dovada a importantei factorilor de
mediu pentru aceasta diferenta de pret.
Un exemplu de utilizare a acestei metode este evaluarea impactului
produs de cresterea nivelului de zgomot asupra pretului locuintelor.
Metoda preturilor hedonice se bazeaza pe faptul ca, printre alti factori
(numarul de camere, accesul la magazine si la locul de munca), calitatea
mediului la nivel local determina pretul locuintelor, de exemplu:

Pretul locuintei = f(numar de camere, accesibilitate, mediu nconjurator)

Daca se urmareste evaluarea impactului produs de zgomot, trebuie
masurat nivelul n decibeli produs de zgomotul din traficul rutier n interiorul
locuintei respective.
Se poate face o apreciere, prin studiul pe un numar mare de case, a
modului n care este influentat pretul acestora de diferitele modificari ale
factorilor determinanti. Astfel, pretul creste pentru un numar mai mare de
camere, scade atunci cnd creste distanta fata de facilitatile locale si, de
asemenea, scade la cresterea nivelului zgomotului din traficul rutier.
n tabelul 3.5 se prezinta procentul mediu de scadere a pretului
locuintelor la o crestere cu o unitate a nivelului de zgomot.
Se observa ca introducerea unei noi cai rutiere care determina ridicarea
nivelului de zgomot cu o unitate, n Washington DC, de exemplu, are o
valoare monetara exprimata prin reducerea cu 0,88% a pretului mediu al
locuintelor din zona afectata.


Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor
Tabelul 3.5
Zona din SUA procentul de scadere a pretului
North Virginia
Tidewater
North Springfield
Towson
Washington DC
Kingsgate
Chicago
0,15
0,14
0,50
0,54
0,88
0,48
0,65

3.5.2 Metoda salariilor hedonice

Conceptul de pret hedonic
34
se aplica si salariilor, fiind considerat o
functie a caracteristicilor acestuia.
Estimarea functiei salariului hedonic se presupune a fi:

W
h
= W(E
h
, R
h
, S
h
, X
h
)

n care salariul unui post de lucru h depinde de:
E
h
= E
h1
E
hn
- vectorul de caracteristici ale capitalului uman al
personalului care l ocupa (nivel de educatie,
experienta, vrsta);

R
h
= R
h1
R
hn
- vectorul de caracteristici de risc, salubritate,
igiena, presupuse de post;

S
h
= S
h1
S
hn
- vectorul de caracteristici medicale ale postului
(sindicatele din sector, dimensiunea firmei);

X
h
= X
h1
X
hn
- vectorul de caracteristici ambientale ale postului
(localizare geografica, nivel de zgomot).
Derivata partiala a lui W cu privire la oricare dintre caracteristicile
mentionate indica disponibilitatea marginala de a plati pentru a dispune de o
unitate aditionala asemanatoare.
Cnd caracteristica punctuala reprezinta riscul de moarte, valoarea
derivatei capata o semnificatie speciala: este compensatia monetara pe care

34
Pret implicit sau pret umbra ce se atribuie fiecarei caracteristici functionale. Pretul
hedonic este pretul partial al fiecarei caracterstic i.

persoana o cere pentru a accepta o probabilitate superioara a mortii , ceea ce
ar corespunde situatiei n care nu ar accepta acest loc de munca.
Presupunnd ca s-ar cuantifica aceasta probabilitate prin numarul de
persoane la mia de locuitori, ar fi deci compensatia care s-ar cere pentru a
elibera un loc de munca cu o probabilitate de moarte de 1/1000. Daca 1000
de persoane accepta aceasta compensatie , una dintre ele va muri.
Valoarea compensatiei nmultita cu 1000 reprezinta cantitatea de
bani necesara pentru a compensa colectivul expus riscului, pentru moartea
unui membru oarecare.
Un grup de cercetatori au specificat o functie n care salariul anual
depindea de anii de scolarizare, de anii de experienta, de numarul
saptamnilor lucrate pe parcursul anului, de riscul la locul de munca si de
atractivitatea postului de lucru. Astfel:
ESC ani scolarizare
EX ani experienta
SEM numarul saptamnilor lucrate pe parcursul anului
RIES riscul locului de munca
SIND o variabila medicala, aproximata de procentul de
lucratori din sector aderati la sindicat
OCC atractivitatea postului
Dintre variabilele prezentate, pentru aceasta metoda prezinta interes
cea care se refera la risc.
Pentru calculul acesteia se folosesc doua modalitati:
compara rata de mortalitate generala a grupului de apartenenta a
persoanei (vrsta, clasa sociala) cu rata de mortalitate a fiecarei
ocupatii, pentru acest grup, numindu-se metoda Genrisk
compara rata de mortalitate generala, cauzata de accidente de
munca, cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii din grupul
esantionului cauzata de accidentele de munca si poarta
denumirea de metoda Accrisk
Conform metodei Genrisk, dintre profesiile cele mai riscante nu au
rezultat ca fiind cele de miner sau pescar, cum pare intuitiv, ci meseria de
ospatar
35
.
A doua metoda, Accrisk, este mai fiabila. Astfel, plecnd de la
specificatiile anterioare si folosind date ale Oficiilor de Munca pentru 233
ocupatii, care precizau detaliat mortile pe meserii n decursul a trei ani, s-a
ajuns la expresia functiei salariilor hedonice din tabelul urmator.

35
rata de mortalitate foarte crescuta cauzata de ciroza hepatica

Tipuri de munca
Tabelul 3.6
Global Profesional Munci
manuale
Munci
nemanuale
Constante 1,9462 2,3902 1,422 2,4574
ESC 0,0580 0,0635 0,0632 0,324
Ex 0,0463 0,0461 0,0528 0,0396
Ex
2
-0,0008 -0,0007 -0,0009 -0,0007
Ln SEM 1,1311 0,8377 1,2895 1,1122
RIES 0,2290 0,2813 0,7710 0,2626
SIND 0,0020 0,0033 0,0023 0,0016
OCC 0,0081 0,0181 0,0034 0,0059
R
2
0,57 0,38 0,54 0,59
N 5,509 688 1.335 3.378
Informatiile despre valoarea vietii umane cu metoda anterioara sunt
n mod sigur restrnse: calculul se refera la compensatia ceruta de un grup
determinat de lucratori, prin intermediul negocierii salariului, pentru a
accepta o crestere de 1/1000 n probabilitatea de moarte. n acelasi timp,
aceasta metoda nu tine cont de vrsta persoanei afectate si, de aceea, nici de
anii de viata care se irosesc sau se cstiga.

3.5.3 Metoda costurilor de calatorie

Pe piata, un bun sau serviciu tinde sa se impuna datorita publicitatii
caracteristicilor sale. Beneficiarul, pe baza informatiilor, analizeaza cantitativ,
calitativ si din punct de vedere al pretului oferta. Cu toate acestea, bunurile si
serviciile de mediu cel mai adesea nu au pret, din cauza variabilelor care
mpiedica determinarea valorii lor reale.
Metoda costurilor de calatorie se bazeaza pe presupunerea ca valoarea
de recreere este legata de costul de calatorie. Aceasta metoda face o evaluare a
zonelor naturale nepoluante sau a resurselor de mediu, care nu au un pret
stabilit
36
. Stabilirea masurarii cantitative a acestor resurse fara pret se
realizeaza prin considerarea costurilor de calatorie ale vizitatorilor , ca o
aproximare a pretului pe care ei sunt dispusi sa l plateasca pentru acest
serviciu de mediu.
Principiul metodei costurilor de calatorie este acela ca utilizatorii
cheltuiesc pentru transport sau aloca o parte din timpul lor pentru a vizita
anumite locuri, n loc sa plateasca o taxa de intrare, servicii sau alte taxe.
Ipoteza economica utilizata frecvent este aceea ca cererea pentru un anumit

36
prin taxele de intrare sau alte tipuri de taxe pentru utilizatori

produs este cu att mai mica cu ct pretul este mai mare. Analog, numarul de
vizitatori este invers proportional cu marimea costurilor de calatorie.
Informatiile privind raspunsul populatiei fata de costurile de calatorie sunt
utilizate pentru realizarea curbei cererii pentru bunul respectiv, iar aria de sub
curba este interpretata ca beneficiul total al resursei. ntreaga valoare
reprezinta surplusul consumatorului si ofera baza pentru perceperea unor taxe
de la vizitatori, daca este posibil.
Graficul din figura 3.2 ilustreaza rezultatele aplicarii acestei metode
pentru padurile din Marea Britanie. Aceste date statistice pot estima curba
cererii pentru locul respectiv, pe exemplul corelatiei dintre pretul vizitei (costul
calatorie i) si numarul vizitelor facute. Aceasta curba a cererii arata cte vizite
poate efectua un vizitator la un pret anumit de vizitare. nmultind aceasta cu
numarul de vizitatori, aceasta metoda asigura estimarea valorii totale a zonei
de recreere.
Metoda consta n realizarea unui chestionar la intrarea n zona careia
urmeaza sa i se estimeze valoarea de recreere, prin care vizitatorii sunt
ntrebati (printre altele) ct de des vin, care sunt costurile calatoriei pna aici si
care e venitul lor.
Metoda costurilor de calatorie este utila n urmatoarele situatii sau
sectoare de activitate:
evaluarea activitatii de recreere;
utilizarea rezervatiilor naturale, a parcurilor nationale, a padurilor
si a zonelor umede ca zone de agrement;
diguri, lacuri de acumulare, paduri care poseda produse secundare
de agrement;
captarea apei potabile.
Utilizarea metodei este potrivita acolo unde:
zona este usor accesibila cel putin pentru o perioada de timp n
cursul anului;
nu exista preturi sau taxe de intrare pentru bunurile sau serviciile
avute n vedere sau, acolo unde exista, sunt foarte mici;
oamenii consuma un timp semnificativ, iar costul calatoriei este
suficient de mare pentru vizitarea locului respectiv.
Pentru stabilirea curbei cererii, trebuie parcurse o serie de etape:
- mpartirea zonei de vizitare n suprafete;
- alegerea unui esantion reprezentativ de vizitatori ai zonei;
- estimarea cheltuielilor de calatorie;
- calcularea ratei de vizitare;
- obtinerea unei regresii statistice;
- construirea curbei cererii.

Curba cererii arata tendinta legaturii ntre costurile calatoriei si rata
vizitelor, pentru toti subiectii intervievati.
Tabelul 3.7. prezinta rezultatele studiului efectuat n Marea Britanie,
n anii 80. Se remarca valoarea medie a recreerii pe vizitator, pentru diverse
paduri, numarul total de vizitatori al acestora. Prin nmultirea celor doua
valori, se obtine valoarea totala anuala a recreerii pentru padurile
respective, analizate.

Fig. 3.2 Curba cererii n cazul vizitarii unei paduri

Metoda este utila pentru luarea unor decizii politice n urmatoarele
situatii:
stabilirea nivelului taxelor de intrare n parcuri nationale si zone de
recreeare;
alocarea bugetelor pentru diferite locuri de agrement;
aprecierea necesitatii de a proteja un anumit loc pentru agrement
fata de o alta utilizare posibila a terenului.

Metoda costurilor de calatorie este o metoda potrivita de estimare a
cererii pentru anumite bunuri sau servicii de recreere si deci a beneficiilor
rezultate din protejarea si sporirea lor. Metoda se aplica foarte bine pentru
locuri izolate, unde accesul se face cu autoturismul si unde caracteristicile
Pretul unei vizite
Numarul vizitelor pe an
0

locului ramn constante. De asemenea, da rezultate bune acolo unde oamenii
privesc timpul de calatorie ca un cost.

Estimarile costurilor recreerii pentru diverse
paduri din Marea Britanie
Tabelul 3.7
Padurea Valoarea de
recreere pe
vizitator ()
Numarul anual
de vizitatori
Valoarea totala
anuala a recreerii
()
Cheshire 1.91 225 000 429 750
Ruthin 2.52 48 000 120 960
Brecon 2.60 41 000 106 600
New Forest 1.43 68 000 97 240
Loch Awe 3.31 3 000 9 930
Lorne 1.44 10 000 14 400
Newton Stewart 1.61 70 000 112 700
Buchan 2.26 84 000 189 840
Aberfoyle 2.57 145 000 372 650

Totusi, n practica apar unele probleme, cum ar fi:
timpul are valoare pentru oameni prin aceea ca timpul folosit
pentru calatorie nu poate fi utilizat pentru a face altceva;
n multe cazuri, calatoria spre anumite locuri face parte din
placerea excursiei. Uneori o calatorie mai lunga poate fi mult mai
placuta dect una scurta si rapida, dar este posibil ca oamenii sa nu
agreeze calatoria cu masina;
un vizitator poate calatori 100 km pentru a vizita un loc placut
pentru el, fata de un alt vizitator care este mai putin interesat de
locul respectiv, dar trebuie sa calatoreasca aceeasi distanta numai
pentru ca nu are un loc asemanator n apropierea casei sale;
vizitarea unui loc A poate fi o parte a unui circuit care cuprinde
si vizitarea altor locuri.
Metoda costurilor de calatorie ia n considerare beneficiile principalilor
utilizatori (vizitatori) ai locului. Nu se ocupa de valoarea neutilizata (de
exemplu, biodiversitatea) sau de bunuri si servicii asigurate pentru localnici
(lemn, vnat, produse medicinale).

Evaluarea beneficiilor unei paduri tropicale din Costa Rica
Studiu de caz n Costa Rica, prin aplicarea metodei costurilor
de calatorie

A fost studiata o suprafata de 10.000 ha, n majoritate acoperita cu
padure virgina. Turismul n rezervatie a crescut simtitor n cei 18 ani de
existenta, att ca numar de vizitatori din tara, ct si din strainatate, n ciuda
accesului destul de dificil n zona respectiva.
Setul de date necesare a fost furnizat de administratia rezervatiei, care
a oferit posibilitatea de a cstiga fotografii ale vietii salbatice celor care
completau chestionarul. Formularul a fost completat n 1988 de 755 din cei
aproximativ 3000 de vizitatori interni ai zonei. Rata de vizitare (numar de
vizite la 100.000 de rezidenti) a fost calculata prin mpartirea numarului de
calatorii observate la populatia rezultata din recensaminte. Distanta a fost
transformata n costuri prin utilizarea unui cost mediu estimat pe km. S-a
estimat un cost de 0,15 USD/km, considerat adecvat ca masura a costului de
calatorie n Costa Rica, n 1988.
Functia liniara a cererii, estimata n studiu, arata o scadere a cererii
catre zero pentru o distanta de 330-350 km. Pentru un cost de 0,15 USD/km,
rezulta un pret maxim de 49 - 52 USD/vizita, ceea ce nseamna ca numarul de
vizite va scadea foarte mult daca pretul unei vizite va depasi 50 USD.
Dupa calcularea surplusului consumatorului pentru diferite zone,
rezultatele sunt adunate si se obtine un surplus al consumatorului anual ntre
97.500 si 116.200 USD, n functie de forma exacta a ecuatiei cererii.
Presupunnd ca acesta ramne constant n timp si considernd o rata reala a
dobnzii de 4%, valoarea prezenta a activitatii de recreere n acest loc se afla
ntre 2,4 si 2,9 mil. USD. La un numar de 3.000 vizitatori interni pe an, rezulta
un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic.
Studiul furnizeaza prima evaluare a ecoturismului n aceasta rezervatie
din padurea tropicala. Prin metoda costurilor de calatorie , a rezultat un cost de
35 USD/vizita pentru un localnic catre rezervatie. Padurea ecuatoriala poate
furniza o valoare economica mare prin activitatea de recreere. Numai recreerea
pentru localnici reprezinta ntre 97.500 si 116.200 USD anual.

Valoarea medie de 100 000 USD/an nu include vizitatorii externi.
Vizitatorii straini au fost n proportie de patru la unu fata de cei interni, pentru
1988. Presupunnd si pentru turistii straini 35 USD/calatorie, vor rezulta n
plus, din turismul international, ntre 400.000 si 500.000 USD. De fapt,
vizitele externe sunt mai valoroase, deoarece turistii straini apreciaza mai mult
locul dect localnicii, datorita veniturilor mai mari si a lipsei unor locuri
asemanatoare n apropierea lor.
La actuala rata de vizitare, valoarea neta prezenta obtinuta din
activitatea recreationala interna si internationala se situeaza ntre 2,5 si 10 mil
USD, pentru o rata reala a dobnzii de 4% anual. Avnd n vedere suprafata de
10 000 ha a rezervatiei, rezulta o medie de 250 USD/ha. Presupunnd o
crestere de 15% pe an a ratei de vizitare pentru viitorii 5 ani, valoarea prezenta
estimata este probabil prea mica. Totusi, pretul curent platit de rezervatie
pentru extinderea la noi terenuri este ntre 30 si 100 USD/ha, sub valoarea sa
economica, ceea ce sugereaza ca extinderea pe suprafete din apropierea
rezervatiei este o investitie buna, att din punct de vedere economic, ct si
social.

3.6 Metode de determinare a disponibilitatilor de plata (metoda
contingentala)

Daca celelalte metode prezentate anterior s-au referit la asocierea
consumului unor bunuri sau servicii de mediu cu pretul de piata, aceasta
metoda evita sa se refere la acestea si cere indivizilor sa asocieze valori
bunurilor de mediu. De aceea, aceasta metoda se considera a fi preferentiala.
Oamenii sunt intervievati fie despre ct sunt dispusi sa plateasca pentru o
mbunatatire ipotetica adusa mediului sau pentru a preveni deteriorarea lui, fie
despre ce sunt dispusi sa accepte n compensatie.
Acolo unde datele actuale privind nivelul consumurilor lipsesc,
metoda ncearca sa estimeze modul n care oamenii ar aprecia unele
schimbari n starea mediului nconjurator, prin chestionarea unui esantion
din populatia interesata. Aceste schimbari si locurile n care ar fi evoluat
sunt ipotetice de aici si numele tehnicii. Cele doua concepte folosite cu

precadere sunt disponibilitatea de a plati DP n interesul mediului
nconjurator si disponibilitatea de a accepta DA sub forma de compensatie
pentru degradarea calitatii mediului. n principiu, metoda poate fi folosita n
majoritatea cazurilor n care este tratata starea mediului sau poate fi
transformata ntr-o evaluare a mbunatatirilor propuse. Sunt disponibile un
numar de tehnici, unele fiind specifice cercetarii de piata din comert. Toate
acestea ncearca sa afle preferintele oamenilor pentru diferite stari ale mediului
nconjurator si valorile banesti pe care le-ar investi pentru aceste schimbari.
Cea mai utilizata metoda este folosirea "chestionarelor de urmarire",
unele incluznd variante de ofertare. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ
pentru toate aspectele de opinie asupra starii mediului, nelimitat la cei
subiectivi sau la cei bine informati n domeniu. O verificare a raspunsurilor
este recomandata pentru a elimina declaratiile nerealiste.
Pentru realizarea unei chestionari, trebuie stabilite trei elemente
esentiale: tipul interviului, alcatuirea chestionarului si modul n care vor fi
puse ntrebarile. Interviurile pot fi purtate prin posta, telefon sau prin ntlniri
personale. Cele mai bune rezultate s-au obtinut prin interviuri individuale
directe facute de anchetatori capabili si bine instruiti. Alcatuirea chestionarului
are o importanta esentiala. n general, acesta ncepe cu o prezentare generala a
problemei, pentru a se asigura informarea celui chestionat. Atunci cnd este
vorba de o mbunatatire adusa calitatii mediului, chestionarul va contine
informatii legate de data la care mbunatatirea va putea fi facuta, cum trebuie
sa fie platita, care este numarul prognozat de doritori, cum vor fi livrate
instalatiile si cnd va ncepe sa functioneze propriu-zis serviciul, care sunt
elementele de calitate ce vor fi garantate, siguranta n exploatare.
Partea a doua a chestionarului va cauta sa afle valoarea pe care cel
intervievat o acorda schimbarii de mediu. Pentru mbunatatiri ale calitatii
mediului, ntrebarile se vor referi la disponibilitatea de plata (DP). Pentru
schimbari negative asupra mediului, persoanele vor fi ntrebate ce compensatii
sunt dispuse sa accepte (DA).
n al treilea rnd, chestionarele trebuie sa includa un set de ntrebari
referitoare la starea sociala, economica si demografica a esantionului anchetat.
Aceste date sunt necesare analizelor ncrucisate ale raspunsurilor, n special
acolo unde ele sunt n varianta da/nu.

Exista doua tipuri de proceduri de obtinere a raspunsurilor. Oamenii
pot fi ntrebati care este suma maxima pe care ar fi dispusi sa o plateasca sau
care este suma minima pe care ar accepta-o drept compensatie, pentru
schimbarea n cauza. Acestea sunt denumite ntrebari directe sau cu mai multe
optiuni de raspuns. O alta alternativa o constituie ntrebarile de genul: Sunteti
pregatiti sa cumparati acest serviciu sau sa acceptati o anumita schimbare n
rau a situatiei pentru suma de .... lei ?. Exista si alte variante posibile, cum ar
fi ntrebari da/nu pentru o transa de mai multe preturi posibile, astfel nct
sa se descopere care este nivelul de pret pentru fiecare persoana chestionata.
Probabilitatea de aparitie a raspunsurilor date din ignoranta sau din
neseriozitate scade foarte mult daca se ofera informatii bogate legate de
procesul analizat, care includ grafice, fotografii si descrierea tuturor detaliilor
si a importantei actiunii.
37
Pe de alta parte, furnizarea prea multor informatii
poate deruta si plictisi persoanele chestionate. Nivelul optim de informatii se
va stabili prin testari facute pe mai multe esantioane cu caracteristici socio-
economice asemanatoare.
Dezavantajul metodei este acela ca nu foloseste observatii asupra
comportamentului de piata actual si nu testeaza reactia consumatorilor,
solicitnd sustinerea opiniilor lor cu bani gheata. Principalele obiectii sunt
urmatoarele:
cei care raspund ntrebarilor cred ca pot influenta cursul real al
evenimentelor prin opiniile lor si le dau, n consecinta, o forma
partinitoare - partinirea strategica.
este o mare diferenta ntre disponibilitatea de plata si cea pe care
teoria economica o prezinta. n principiu, disponibilitatea de plata
se aplica la evaluarea unui beneficiu, n timp ce disponibilitatea de
acceptare se refera la impunerea unui cost. O explicatie plauzibila
este aceea ca oamenii apreciaza mai mult pierderea a ceva ce detin
deja, dect cstigarea a ceva ce nca nu au.

37
Cteodata este mai eficient sa se acorde un timp mai mare de raspuns celor chestionati, de
exemplu, o zi.

aprecierea globala a populatiei, pe baza rezultatelor sondajului pe
un esantion, este falsa n cazul evaluarilor facute de cei care nu
sunt utilizatori, cum sunt optiunile si valorile existentiale.
Reprezentarea corecta a populatiei implicate, pentru a include si
neutilizatorii, populatia pe cale de a se naste sau toti viitorii
posibili utilizatori, este vitala pentru nivelul si credibilitatea
aprecierilor totale, dar reprezinta o problema deschisa n
continuare.

Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

3.

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

You might also like