7.

1 Generalitati

Dupa 1990, statele din centrul si estul Europei au realizat ca se
confrunta cu grave probleme de mediu. Pe fondul a numeroase
disfunctionalitati cu care se confrunta economiile nationale ale acestor tari,
precum si al lipsei de fonduri de la bugetul statului cu care sa se finanteze
marile proiecte de protectie a mediului, s-a apelat la nfiintarea unor fonduri
extrabugetare, cunoscute n prezent sub numele de Fond pentru mediu.
La baza nfiintarii acestor fonduri a stat principiul poluatorul
plateste.
Principiul Poluatorul Plateste (PPP), care a fost adoptat pe scara
larga de guvernele din centrul si estul Europei si noile state independente
din fosta URSS, solicita poluatorilor sa foloseasca propriile resurse n
scopul finantarii masurilor cerute pentru satisfacerea standardelor de mediu.
n cadrul PPP-ului, un obiectiv al guvernului n combaterea poluarii
este stabilirea unei politici si a cadrului institutional de la care sa provina
finantarea. PPP-ul sustine, cu cteva exceptii, propria filozofie fara
subventii. Aceste exceptii includ situatiile n care firmele poluante ar suferi
n mod nejustificat fara subventii si pot fi justificate daca marimea si durata
subventiei sunt limitate si nu introduc distorsiuni impor tante pe piata. Pe
lnga aceasta, subventiile sau finantarea blnda pot fi justificate pentru


Fondul pentru mediu
7
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

proiecte n care externalitatile semnificative sunt implicate ca efecte ale
sanatatii umane sau n care exista un potential pentru distrugeri serioase ale
capitalului natural sau schimbare ireversibila a mediului.
Un numar de conditii, n tarile cu economie n tranzitie , constrng de
asemenea aplicarea totala a PPP si mpiedica utilizarea de urgenta sau
eficienta a mecanismelor financiare caracteristice economiilor de piata mai
mature. Aceste conditii includ slabiciunea aplicarii legislatiei de mediu, a
constrngerilor financiare severe asupra ntreprinderilor si consumatorilor
casnici, incertitudinile n sistemele fiscale si costuri informationale
inadecvate ale deteriorarii mediului. Guvernele din multe state central si est
Europene si din noile state independente fac uz de fonduri specifice si
publice ca mijloace de atingere sau micsorare a acestor provocari. Aceste
fonduri sunt de obicei guvernamentale, incluznd taxe si penalitati de
mediu. Ele furnizeaza suport financiar, de obicei sub forma de mprumuturi
garantate de stat, pentru un numar larg de activitati de protectie a mediului.
n multe tari CEEC/NIS
1
, fondurile au mbunatatit ritmul ameliorarii
calitatii mediului, sustinerea finantarii aditionale pentru investitii de mediu
si au ntarit capacitatile interne pentru pregatirea proiectelor si politica de
implementare.
Fondurile prezinta dezavantaje reale si potentiale. Desi nu reprezinta
o optiune politica de prim rang, fondurile pot fi considerate mecanisme
efective si eficiente pentru finantarea protectiei mediului, conditia fiind ca
ele sa fie initiate si mnuite adecvat.
n Romnia, din cauza unor inconveniente nici n 2002 Fondul
pentru mediu nu a fost operational, n sensul finantarii unor proiecte de
mediu.


7.2 Rolul si importanta fondurilor

Chiar daca multe state CEEC/NIS ncep sa beneficieze cu succes de
pe urma reformelor si sa faca progrese n perioada tranzitiei, fondurile de
mediu continua sa joace roluri semnificative n finantarea protectiei
mediului n regiune. ntr-adevar, rolul important jucat de fonduri a fost nca
o data recunoscut de guverne si ministerele de mediu ale acestora la
conferinta ministeriala Mediu pentru Europa tinuta la Arhus, Danemarca
n 1998. Recunoscnd faptul ca ele exista n cadre dinamice, multe fonduri
si cauta activ nisa lor n mijlocul mprejurarilor schimbatoare de mediu si

1
Tarile din centrul si estul Europei
Noile State Independente din fosta Uniune Sovietica
FONDUL PENTRU MEDIU

economice. Fondurile pe termen lung evolueaza, cu cteva strategii pe
termen lung si chiar considernd scenarii post-tranzitie pentru ele nsele.
Aceste strategii si scenarii includ o gama larga de optiuni, de la privatizarea
si transformarea n banci comerciale, pna la consolidarea n bugetul de stat.
n acelasi timp, noi fonduri sunt create ca fonduri de mediu, ntr-o forma sau
n alta, existnd acum n majoritatea tarilor acestor regiuni. Din 1994 noi
fonduri/resurse au fost create n Slovenia, Bulgaria, Rusia, Lituania si
Macedonia.
Evolutia, eficacitatea si potentialul acestor fondur i sunt strns legate
de progresul mai larg facut de statele CEEC/NIS n privinta reformelor
economice si politice, precum si a dezvoltarilor n cadrele politicii nationale
de mediu. Desi fondurile pot ajuta sa se depaseasca cteva provocari
financiare de mediu ntlnite n timpul perioadei de tranzitie, ele nu sunt
substituente pentru reforma fundamentala si nu pot micsora deficientele n
aceste reforme. Diferentele semnificative n dezvoltarea si potentialul
acestor fonduri pot fi observate ntre statele CEEC, n care reformele au fost
ferme si sunt avansate si cele din NIS, unde reformele au fost mai putin
consistente si vaste.
Marimea veniturilor administrate de fonduri ilustreaza ntr-o
oarecare masura aceste diferente. n 1997, veniturile totale ale celor opt
fonduri nationale de mediu din CEEC a fost de aproape 720 mil USD sau
USD 9,44/locuitor. n contrast, cifrele similare pentru cele opt fonduri
nationale de mediu din NIS (care exclud facilitatea de reducere a poluarii
din Rusia) au fost de cca 36 milioane USD sau 0.16/locuitor USD. Chiar si
ntre regiunile din CEEC si NIS fondurile difera dramatic, cel putin ca
marime. Veniturile din 1997 ale Fondului de mediu al Federatiei Ruse
(aproximativ 18 milioane USD) de exemplu, depasesc veniturile combinate
ale altor fonduri nationale din NIS pentru aceeasi perioada (aproximativ 17
milioane). Acelasi lucru se poate spune despre Fondul National al Poloniei
pentru protectia mediului si managementul apei, ale carui venituri din 1997,
de aproximativ 403 milioane USD, depasesc veniturile globale ale altor
fonduri nationale de mediu din CEE, aproximate la 317 milioane USD.
Constientizarea unor diferente att de semnificative ntre fonduri, precum si
a celor privind cadrul n care ele opereaza, s-ar dovedi folositoare,
considernd informatiile prezentate.






ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor

Statutul legal si institutional al fondurilor variaza considerabil n
cadrul regiunii: de la entitati legale independente si extra-bugetare cu
propriile infrastructuri institutionale la liniile de buget ale Ministerelor de
Mediu administrate de personalul Ministerelor de Mediu. Cteva institutii
au fost create ca fundatii non-profit (de exemplu EcoFondul Polonez),
companii mixte detinute de guvern (de exemplu Fondul Ecologic de
Dezvoltare Slovenian).
Lipsa unui cadru institutional potrivit si a unor fundamente legale
clar definite pot mpiedica serios eficienta fondului. Aceste obstacole au
condus la urmatoarele nevoi stringente institutionale privind anumite
fonduri:
o mai mare independenta politica ar permite obtinerea unei
eficiente marite a multor fonduri regionale;
cteva fonduri duc lipsa de garantii suficiente ca resursele proprii
vor fi folosite n scopul protectiei mediului. n anumite situatii,
nsa, resursele ctorva fonduri au fost folosite pentru finantarea
activitatilor din afara mandatelor lor, chiar complet diferite de
protectia mediului. Aceste situatii au diminuat credibilitatea lor
institutionala si viabilitatea pe termen lung;
fonduri create n interiorul structurilor institutionale ale
Ministerului Mediului pot ntmpina dificultati n atragerea si
mentinerea specialistilor necesari.
Veniturile fondului sunt limitate mult n cteva tarile NIS, unde
reforma economica este nca ntr-un stadiu nu foarte evoluat si se
nregistreaza dificultati financiare n sectorul public si n cel privat.
Mai mult, trebuie sa se ia n considerare conditiile de incertitudine,
deoarece unele venituri fluctueaza semnificativ de la an la an, fiind afectate
de negocierile anuale din Guvern sau Parlament.
Concentrarea asupra cheltuirii fondurilor variaza ntre tari si
institutii, pe baza unor factori cum sunt:
prioritatile nationale de mediu;
sursa si nivelul cererii pentru finantarea investitiilor de mediu;
zona particulara a fondului, vis--vis de alte institutii financiare
de mediu;
marimea si sursa veniturilor;
tintele de dezvoltare institutionala pe termen lung.
Investitiile pentru reducerea poluarii n sectorul aerului si apei
domina cheltuielile majoritare ale fondului, n special n CEEC. La anumite
FONDUL PENTRU MEDIU

fonduri, cheltuielile cu monitorizarea mediului, cu managementul
pierderilor si protectia naturii sunt semnificative.
Educatia de mediu primeste un suport limitat de la majoritatea
fondurilor; cteva au cheltuit sume substantiale n afara sectoarelor de
mediu.
Veniturile tarilor din NIS sunt prea mici pentru ca acestea sa aloce
cheltuieli semnificative pentru proiectele de investitii capitale. Aceste
cheltuieli sunt adesea alocate pentru activitati noninvestitii: costuri
operationale ale autoritatilor de mediu, cooperarii internationale si
schimbului de experienta.
Majoritatea fondurilor din tarile CEE utilizeaza proceduri de
evaluare standardizate pentru compararea si clasificarea proiectelor pe baza
unor criterii, n timp ce altele, n particular din NIS , tind sa opereze cu cereri
de finantare pe baze particulare.
Considernd ca furnizarea finantarii pentru protectia mediului din
CEEC si NIS este limitata, utilizarea efectiva si eficienta a resurselor
disponibile este critica. Corespunzator, multe fonduri din regiune si pot
mbunatati cheltuielile prin abordarea urmatoarelor aspecte:
prioritatile definite clar pot mari impactul de mediu al
cheltuielilor;
majoritatea fondurilor pot genera beneficii de mediu mai mari
prin implementarea unei strategii mai riguroase de identificare a
proiectelor, prin proceduri de evaluare si selectie subliniind
eficienta proiectelor;
fondurile s-ar putea proteja mpotriva criticii promovnd un
suport public mai puternic pentru activitatile lor , prin cresterea
transparentei alocarii resursei proprii.
Fondurile pot angaja o varietate de mecanisme de plata pentru
furnizarea suportului lor financiar. Forma dominanta a finantarii (acordarea
de alocatii) este nlocuita sau completata de mprumuturi mai sensibile si
alte forme de subventii cum ar fi garantii-mprumuturi, investitii corecte.
Un studiu recent al OECD a descoperit ca, n anul 1996, fondurile de
mediu au reprezentat aproximativ 33% din totalul cheltuielilor cu investitia
de mediu n Polonia, pe cnd cota comparabila pentru fondurile din Ungaria
si Slovenia a fost de aproximativ 20%. Din cele 10 tari candidate la CEE,
aproape toate au fonduri de mediu opernd la nivel national si/sau local.
Cheltuielile totale cu mediul n 1997 ale fondurilor CEE s-au cifrat la
aproximativ 700 milioane USD; costurile adiacente/suplimentare ale
fondurilor de mediu n regiune ar urca aceasta cifra la peste 800 mil USD.
Fondurile pentru mediu interesate n administrarea asistentei
financiare a UE vor trebui sa respecte cerinte suplimentare specifice UE si
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

programelor de asistenta. Cteva din cele mai importante dintre acestea
sunt:
1) eligibilitatea proiectelor, criterii de evaluare si selectie
compatibile cu prioritatile noi (de exemplu, cteva tipuri de
proiecte vor avea o prioritate mai mare dect altele; marimea
proiectului si participarea altor co-finantatori va fi cruciala);
2) proceduri de procurare competitive, compatibile cu regulile UE;
3) contabilitati, conduceri financiare si audituri potrivite cu
standardele recunoscute de UE;
4) raportarea la autoritatile EU (care implica, de asemenea, relatii
externe sporite si cunoasterea limbilor straine).


7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare
asupra pietei

Prevederea de finantare subventionata pentru protectia mediului din
tarile CEE si NIS a fost necesara pentru confruntarea legalitatii abuzului de
mediu si pentru depasirea unui numar de obstacole existente n perioada de
tranzitie care mpiedicau implementarea totala a PPP. Aceste tari continua
sa progreseze n perioada de tranzitie, totusi, oportunitatile utilizarii altor
surse bazate mai mult pe piata si forme de finantare a mediului vor iesi la
iveala (de exemplu banci comerciale, resurse proprii). ntr-adevar, cteva
din aceste surse si mecanisme sunt deja implicate n finantarea investitiilor
de mediu n regiuni, n special n tarile CEE. Ministerele de mediu si
oficialii fondului ar trebui sa evalueze regulat impactul pe care fondurile le
au asupra generarii mecanismelor de finantare bazate pe piata si sa ia masuri
pentru a se asigura ca fondurile nu mpiedica dezvoltarea lor.
Deoarece pietele de capital se dezvolta att n tarile CEE ct si n
NIS si nevoia pentru finantarea subventionata ntre clientii fondurilor se
diminueaza, fondurile ar trebui sa evalueze efectul pe care marimea
cheltuielilor proprii si formele de plata diferite le au asupra capacitatii de
obtinere a surselor comerciale si proprii de finantare a clientilor. Fondurile
ar trebui sa caute sa maximizeze capacitatea de obtinere si sa suporte activ
dezvoltarea mai multor mecanisme de finantare bazate pe piata, a unei
implementari mai directe a PPP, prin ncurajarea unei responsabilitati mai
mari n rndul poluatorilor si utilizatorilor de resurse pentru finantarea
protectiei mediului. Deoarece aceasta responsabilitate devine mai puternica
n regiune, ar trebui sa se astepte ca fondurile vor suferi o schimbare
continua, probabil dramatica n unele cazuri, si ca regiunea ar putea fi
martora nu numai la crearea de noi fonduri, ci si la disparitia unora dintre
ele.
Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.1
(Venituri si cheltuieli exprimate n milioane USD)
Bulgaria:
Fondul National
de protectie
a mediului
Bulgaria:
Ecofondul
National de
ncredere
Cehia: Fondul statului de
mediu
Estonia: Fondul
Central de mediu
Ungaria: Fondul
Central de protectia
mediului
Operationale n forma
curenta din:
1993 1996 1992 1990 1993
Totalul venituri
(V) /cheltuieli (C)
2

1993
1994
1995
1996
1997
V / C
3.60 2.18
4.42 3.42
5.94 6.25
6.14 8.48
9.49 4.38
V/C
- -
- -
- -
5.53 -
5.24 0.39
V/C
94.94 98.41
155.93 123.11
186.87 183.84
197.21 169.55
167.15 103.97

V/C
n.a. n.a.
1.08
1.83
5.41
7.69 8.78
V/C
29.90 17.19
61.13 25.61
55.32 26.30
93.22 53.85
80.99 84.56

2
Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an ; date privind cheltuielile exclud costurile de administratie si
alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot depasi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii
precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Bulgaria:
Fondul National
de protectie
a mediului
Bulgaria:
Ecofondul
National de
ncredere
Cehia: Fondul statului de
mediu
Estonia: Fondul
Central de mediu
Ungaria: Fondul
Central de protectia
mediului
Sursele majore de
venituri n 1997 (% din
totalul veniturilor)
- taxa pe
combustibilul
lichid (78.4%)
- privatizare
(13.8%)
- taxele
administrative
(3.7%)
- penalitati de
mediu (2.5%)
- returnarea
mprumuturilor
cu dobnda
(1.6%)
- datoria
schimbata cu
Elvetia
(80.6%)
- profituri din
operatiuni
financiare
(15.9%)
- alocatii de la
Banca
Mondiala
(3.4%)

- taxe si penalit at i pentru
utilizarea
aerului/apei/de seurilor/p am
ntului (51.5%)
- privatizare (28.3%)
- returnarea mprumuturilor
cu dobnda (14.8%)
- profituri din operatiuni
financiare (6.1%)

- taxe si penalitati de
mediu (46.2%)
- privatizare (27.4%)
- taxele pentru
extragerile mineralelor
(17.8%)
- taxa pentru ambalare
(3.4%)
- returnarea
mprumuturilor sau
dobnda ( 2.3%)
- altele (2.9%)

- taxa pe combustibil
(46.9%)
- taxele pentru alte
produse (30.8%)
- privatizare (6.6%)
- penalitatile de mediu
(4.7%)
- cota anuala pentru
minerit (1.5%)
- alocatii Phare (4.1%)
- returnarea
mprumuturilor cu
dobnda ( 5.1%)
- altele (0.3%)
Domeniile majore ale
cheltuielilor n 1997 (%
din totalul anual al
cheltuielilor de mediu )

- aer (9.3%)
- apa (43.7%)
- deseuri (16.8%)
- monitorizare
(20.5%)
- protectia solului
(8.3%)
- altele (1.4%)
- aer (49.7%)
- apa (49.9%)
- protectia
mediului
(0.5%)

- aer (36.5%)
- apa (57.4%)
- deseuri (1.8%)
- protectia naturii/solului/a
peisajului (4.2%)

- aer (1.9%)
- apa (57.4%)
- deseuri (10.1%)
- programul de
constructii (19.3%)
- supervizarea (11.9%)
- altele (23.5%)

- aer (21.6%)
- apa (15.4%)
- deseuri (13.9%)
- scopuri publice
(22.1%)
- decizii guvernamentale
(10.4%)
- altele (16.6%)
Mecanismele
fundamentale de plata
n 1997 (% din totalul
platilor pentru
proiectele de mediu)

- alocatii
(76.8%),
mprumuturi
libere de
dobnda
(7.7%),
investitii n
actiuni (15.6%)
- alocatii
(85.2%),
mprumuturi
libere de
dobnda
(14.8%)

- alocatii (55.4%),
- mprumuturi fara sau cu
dobnda mica (43.9%),
- subventiile cu dobnda (
0.6%)

- alocatii (89.6%),
mprumuturi fara
dobnda (7.6%),
mprumuturi
avantajoase (2.8%)

- alocatii (aprox.75%),
mprumuturi fara
dobnda (aprox.22%),
mprumuturi
avantajoase (aprox 3%)
Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.2
(Venituri si cheltuieli exprimate n mil. USD)

Polonia: Fondul National
pentru protectia mediului
si managementului apei
Polonia:
Ecofondul

Polonia: Fondul
provincial Cracovia
pentru protectia
mediului
si managementul apei
3

Slovacia : Fondul
statului de mediu

Slovenia: Fondul de
dezvoltare pentru
protectia mediului
Operationale n
forma curenta
din:
1989 1992 1993 1991 1994
Totalul venituri
(V)/cheltuieli
(C)
4

1993
1994
1995
1996
1997
V / C
266.70 204.94
338.06 278.89
481.58 428.44
432.60 510.12
418.61 389.67
V/C
8.85 4.62
10.16 14.32
29.64 20.84
31.30 21.64
33.58 36.52
V/C
2.03 1.00
12.13 5.79
19.13 6.51
17.16 19.05
14.84 17.03
V/C
31.89 34.94
30.51 31.38
35.59 34.35
40.19 40.62
30.99 28.94
V/C
- -
2.02 -
10.41 0.60
15.11 10.52
20.43 17.81

3
Polonia are un numar de fonduri de mediu provinciale; Fondul Cracovia este unul dintre cele mai mari din aceste fonduri.
4
Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an; date privind cheltuielile, excludem costurile de administratie
si alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot dep asi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii
precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Polonia: Fondul National
pentru protectia mediului
si managementului apei
Polonia:
Ecofondul

Polonia: Fondul
provincial Cracovia
pentru protectia
mediului
si managementul apei
3

Slovacia : Fondul
statului de mediu

Slovenia: Fondul de
dezvoltare pentru
protectia mediului
Sursele majore de
venituri n 1997
(% din totalul
veniturilor)
Taxele de mediu (53.6%),
penalitat i de mediu (1.3%),
alocatiile si mprumuturile
internationale (3.6%),
replata mprumuturilor cu
dobnda (35.7%), profituri
din operatiuni financiare
(5.8%)
Schimburile de
datorie cu SUA,
Elvetia, Franta si
Suedia (83.8%),
profituri din opera-
tiuni financiare
(14.9%), alocatiile
din partea guv.
Norvegiei;
Taxele de mediu
(57.5%), penalitatile de
mediu (3.2%), replata
mprumuturilor cu do-
bnda (24.4%), profi-
turi din operatiunile
financiare (14.9%);

Alocatia bugetului de
stat (23.1%), taxele pe
aer/apa/de seuri
(73.3%), penalitatile
pentru aer/apa/ deseuri
(2.1%), profituri din
operatiuni financiare
(0.9%);
Privatizare (40.4%),
mprumut de la Banca
Mondiala (26.8%),
replata mprumuturilor
cu dobnda
5
( 23. 1% )

Domeniile majore
ale cheltuielilor n
1997 ( % din
totalul anual al
cheltuielilor de
mediu )
aer (33.2%); apa (39.0%);
minerit (9.0%); protectia
solului (8.9%); protectia
naturii (3.4%), urgente
(1.8%), educatie (1.6%),
monit. (0.8%), altele
(2.5%)
- aer (56%) ;
- apa (41.3%) ;
- protectia mediului
(2.7%)

aer (56.9%) ; apa (25.4%);
deseuri (0.6%), urgente
(6.8%), monitori-zare
(4.0%), protectia solu-
lui (1.7%), protectia
mpotriva zgomotului
(1.5%), altele (3.1%)
aer (26.9%); apa
(55.0%); deseuri
(9.5%), protectia
naturii (2.3%),
educatie (1.3%),
cercetare (1.1%), altele
(3.9%)
- aer (73.5%) ;
- apa (21.7%) ;
- deseuri (4.8%)

Mecanismele
fundamentale de
platan 1997 (%
din totalul platilor
pentru proiectede
mediu)
mprumuturi avantajoase
(61.2%), alocatii (30.9%),
subventii cu dobnda (2.5%),
investitii n actiuni (5.1%);

- alocatii (100%)

alocatii (25.4%),
mprumuturi cu dobn-
da usoara (74.6%)

- alocatii (100%)

- mprumuturi
avantajoase (100%)




5
Fondul administreaza de asemenea 277 mprumuturi raspndite/initiate de Ministerul Sloven al Mediului nainte de nfiintarea fondului,
a caror valoare se cifreaza la 1 4.8 milioane USD la 31.12.1997), dobnda (8.2%).
FONDUL PENTRU MEDIU

7.5. Experienta poloneza n domeniul folosirii instrumentelor
economice de protectie a mediului

Programul polonez de reforma orientata spre economia de piata a
avut un impact asupra protectiei mediului prin punerea accentului pe
autofinantarea protectiei mediului. Datorita vidului institutional lasat de
colapsul vechiului sistem a fost posibil sa se creeze un nou cadru
institutional pentr u a adapta sistemul de protectie a mediului la conditiile de
piata. Ca urmare, Polonia a ncercat sa creeze o piata pentru protectia
mediului care sa nu depinda de buget, pentru a evita presiunile politice de a
taia sau limita resursele disponibile pentru protectia mediului n bugetul de
stat.
Cadrul finantarii protectiei mediului si proiectele de dezvoltare
durabila se bazeaza pe urmatoarele institutii:
fondul national pentru protectia mediului si managementul
apelor;
49 de fonduri regionale pentru mediu si ape;
2460 de fonduri locale pentru mediu si ape;
banca pentru protectia mediului;
fondul silviculturii;
fondul pentru protectia terenului agricol;
fonduri n proprietatea firmelor private si publice;
bugetele locale si municipale;
bugetul central;
ecofondul si alte forme de asistenta straina.
Sistemul de autof inantare pentru mediu din Polonia se bazeaza pe
conceptul din economia mediului - principiul poluatorul plateste. n mod
fundamental, fiecare utilizare a mediului pentru activitati umane reprezinta
un potential pentru distrugerea mediului, fie prin costur ile de oportunitate
pentru exploatarea resurselor, fie prin deseurile reziduale care sunt produse
secundare n procese. n teorie, aceasta este valabila pentru oricare si pentru
toate activitatile umane. PPP sustine de fapt ca fiecare utilizator al mediului
ar trebui sa plateasca fie pentru privilegiul de a extrage resurse din mediu,
fie pentru utilizarea acestuia ca loc de depozitare a deseurilor. Acest proces
de internalizare a costurilor externe este cunoscut, n general, n literatur a de
specialitate ca taxa pigouviana ( dupa economistul englez Arthur Pigou care
a facut pentru prima oara distinctia ntre costurile private si cele sociale).
Termenul de extern este utilizat deoarece costurile sociale sunt
externe tranzactiilor de baza dintre cumparator si vnzator. n vnzarea unui
automobil, teoria economica clasica presupunea la nceput ca toate costurile
de productie au fost suportate de catre vnzator si toate costurile de utilizare
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

platite de catre consumator, iar tranzactia, ntr-un anume sens, era un sistem
nchis. Nici cumparatorul nici vnzatorul nu-si asumau nici o obligatie de a
plati societatii orice alte costuri ulterioare datorita poluarii aerului (sau
poluarii rezultate n urma aruncarii uleiurilor, cauciucurilor sau, n final,
chiar a masinii). Astfel, societatea absoarbe oarecum aceste costuri, iar
cumparatorul si vnzatorul se eschiveaza de la plata lor. Automobilul, prin
utilizarea de catre cumparator , i asigura acestuia mobilitate si comoditate,
dar diminueaza calitatea aerului pentru trecatori, care nu iau parte la
tranzactia cumparator-vnzator. Automobilul este un exemplu evident, dar
aproape orice produs modern din lumea industrializata lasa n urma, ntr-o
anumita masura, un astfel de cost social (extern).
Economistii de mediu si resurse naturale au sustinut ca asemenea
costuri sociale sa poata fi impuse vnzatorilor si consumatorilor prin tarife
pentru utilizarea mediului costurile externe ar putea fi astfel
internalizate.
Tarifele pentru apa se bazeaza de obicei pe acoperirea costurilor de
extragere, purificare si distribuire a apei, dar nu se percepe nici un tarif
pentru apa n sine. Notiunea de tarif de utilizare a mediului a fost
controversata, n mare masura, pentru ca au existat dispute cu privire la
modul n care trebuie calculate aceste tarife. Teoretic, tarifele pentru emisii,
de exemplu, ar trebui sa fie egale cu costul marginal al activitatii de
reducere a poluarii, pentru a o pastra n limitele admisibile. ntr-o economie
dezvoltata activa, exista multe investitii care se bazeaza pe vechile supozitii.
O mare parte a agriculturii din SUA se bazeaza pe presupunerea abundentei
apei gratuite si orice ncercare de a stabili un pret pentru apa n termenii
lipsei sale reale ntmpina o puternica opozitie politica. Multe activitati
implica procese n mai multe etape, astfel nct, n mod ideal, tarifele de
mediu ar trebui sa urmeze extragerii resurselor n bunurile intermediare pna
la produsele finite, incluznd costurile de mediu pentru transportarea si
depozitarea lor finala.
Important de retinut este faptul ca numai cteva tari, mai ales cele
nordice, au putut crea un mijloc politic si economic impus publicului pentru
utilizare/poluare.
Polonia a stabilit tarife ridicate pentru utilizarea apei sau
extragerea/exploatarea de alte resurse din mediu, pentru depozitarea
deseurilor sau eliberarea emisiilor. De exemplu, pentru poluarea aerului
tariful este de cca 80 $ pe tona emisa de SO
2
sau NO
X
.
Pentru emisia unei tone de poluant cancerigen, ca azbestul, cromul
sau benzenul, taxa depaseste 51.000 $. Exista specialisti care afirma ca si
asemenea niveluri ridicate de poluare nu ndeplinesc criteriile unei taxe
eficiente, adica nivelul care ar putea sa acopere costurile marginale de
FONDUL PENTRU MEDIU

reducere a poluarii. De aceea, taxele sunt considerate mai mult instrumente
pentru obtinerea de fonduri, dect stimulente pentru utilizatori/poluatori de
a-si reduce impactul asupra mediului.
n anul 1999 existau n Polonia cca 3000 de inspectori de mediu care
lucrau n cadrul a 50 de Inspector ate de stat pentru protectia mediului.
Polonia are o institutie financiara unica pentru problemele mediului
Banca pentru Protectia Mediului. Aceasta banca este responsabila pentru
colectarea platilor si tarifelor pentru poluare, facilitnd comercializarea
emisiilor ntre poluatori, genernd mprumuturi si ncurajnd firmele sa
lanseze proiecte de mediu, evalund si superviznd implementarea
proiectelor creditate. Banca functioneaza ca orice banca comerciala, oferind
o ntreaga gama de servicii de economii si conturi pentru deponenti, servicii
de mprumut comercial obisnuit servicii de consultanta si de brokeraj,
executnd operatiuni de schimb valutar. Ceea ce este unic la aceasta banca
este faptul ca i este permis sa ofere rate ale dobnzii sub nivelul pietei
pentru diferite tipuri de proiecte de mediu, inclusiv asigurarea de
mprumuturi pentru firmele cu activitate n domeniul protectiei mediului.
Finantarea pentru aceste rate preferentiale ale dobnzii provine din Fondul
National pentru Protectia Mediului si Managementul Apei si din fondurile
regionale.
6

Tipurile de mprumuturi bancare acordate de banca sunt urmatoarele:
- mprumuturi pentru modernizarea si extinderea fabricarii de
echipament si aparatura de control, instalarea acestora n fabrici;
- mprumuturi pentru proiecte implicnd depozitarea si tratarea
deseurilor.
Banca participa la finantarea proiectelor atta timp ct acestea
urmeaza politica nationala de mediu.


7.6 Fondul pentru mediu n Romnia

Recomandarile facute de banci si organismele internationale din
cadrul programelor de asistenta si de ajustare structurala pentru tranzitia la
economia de piata raportul Bancii Mondiale nr. 10613 RO/1992,
recomandare reiterata si la Conferinta OECD Fondurile de mediu n
economiile n tranzitie din 27-28 oct. 1994 de la St. Petesburg au avut un
rol decisiv n nfiintarea Fondului de Mediu n Romnia.


6
Cnd ratele dobnzii comerciale au variat ntre 27-30%, ratele dobnzilor subventionate
au variat ntre 8-12%.
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Reamintim, Fondurile de Mediu au devenit functionale astfel:
Polonia 1989
Slovacia 1991
Cehia 1991
Bulgaria 1993
Ungaria 1993
Macedonia 1998
Estonia 1996
Federatia Rusa 1996
Legislatia cu privire la existenta acestui fond de mediu n tarile mai
sus enumerate cuprinde un set comun de obiective:
promovarea activitatilor si investitiilor n domeniul protectiei
si mbunatatirii calitatii mediului;
ncurajarea dezvoltarii unei structuri economice favorabile
protejarii mediului;
sponsorizarea cercetarii si dezvoltarea de proiecte;
conservarea biodiversitatii;
ncurajarea educatiei si instruirii ecologice.
n aceste tari, n practica, principalul rol al Fondului a fost sa
furnizeze asistenta financiara n investitii pentru mediu si sa dezvolte
infrastructuri legate de protectia mediului.
Privind superficial, se poate aprecia Fondul doar ca instrument
administrativ-financiar de sporire a fiscalitatii prin multiplicarea taxelor si a
amenzilor.
n Romnia, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este nfiintat
prin lege n anul 2000, perioada n care el ncepe sa-si reduca importanta n
celelalte tari.
Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona
ca un instrument economico-financiar destinat sustinerii realizarii cu
prioritate a proiectelor cuprinse n Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n
vigoare.








FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.1 Definitii

Acronime si abrevieri
n text se vor folosi urmatoarele acronime si abrevieri:
CoA - Comitetul de Avizare al Administratiei Fondului
Fond - Fondul pentru Mediu
CD - Comitetul Director al Administratiei Fondului
IFI - Institutii financiare internationale
MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
FIP - Formular informativ privind proiectul
FCF - Formular de cerere de finantare pentru proiect

Legea nr. 73/2000 privind
Fondul pentru Mediu,
modificata si completata prin
Ordonanta de Urgenta nr.
93/2001 si Hotarrea de
Guvern nr. 1174/ 21.11.2001
pentru aprobarea
regulamentului de organizare
si functionare si a structurii
organizatorice ale
Administratiei Fondului
pentru Mediu
Att Legea nr. 73/2000, modificata si
completata prin OU nr. 93/2001, ct si
HG nr. 1174/2001 definesc structura
globala a Fondului, cadrul
organizatoric, resursele financiare si
scopul activitatilor. Fondul este
nfiintat sub autoritatea MAPM ca
institutie de utilitate publica cu
personalitate juridica, n conformitate
si cu Legea nr. 72/1996 privind
Finantele Publice. Bugetul Fondului
va fi aprobat de catre Guvern la
propunerea MAPM. Operatiunile
financiare ale Fondului care privesc
constituirea, gestionarea si utilizarea
resurselor financiare vor fi derulate
prin intermediul unitatilor Trezoreriei
Statului. Fondurile necheltuite ramase
la sfrsitul anului n conturile Fondului
pot fi reportate de la un an la altul, cu
exceptia sumelor provenite de la
bugetul statului.

Planul National de Actiune
pentru Protectia Mediului
(PNAPM)
Resursele Fondului vor fi alocate
pentru sustinerea unui numar limitat
de categorii de proiecte de interes
public major, cu prioritate a celor
cuprinse n Planul National de Actiune
pentru Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Comitetul de Avizare al
Fondului (CoA)
CoA este compus din reprezentantii
unor ministere, Secretariatului General
al Guvernului, Directorul General al
Administratiei Fondului si un
reprezentant ales al ONG-urilor din
domeniul mediului. Presedintele CoA
va fi reprezentantul MAPM.

Comitetul Director al
Administratiei Fondului (CD)
Comitetul Director al Administratiei
Fondului (CD) este compus din
Directorul General si directorii
directiilor de specialitate ale acestuia.
Directorul General va fi Presedintele
CD.

Directorul General al
Administratiei Fondului (DG)
DG va fi raspunzator pentru
conducerea curenta a Administratiei
Fondului si o reprezinta n relatiile cu
tertii. DG va fi numit si revocat n
conformitate cu prevederile legii de
catre Ministrul Apelor si Protectiei
Mediului si aceasta functie este
asimilata cu cea de director general
din minister.

Granturi Grantul este un credit nerambursabil si
este principalul mecanism al Fondului
de finantare a proiectelor prioritare de
mediu neinvestitionale. Cererile pentru
granturi pot fi depuse de urmatoarele
institutii: organizatii
neguvernamentale, agentii
guvernamentale si institutii de
nvatamnt, firme private. Grantul este
acordat n conformitate cu liniile
directoare si conditiile prevazute n
Sectiunea 4 a Planului de Activita te.

Subventii ale dobnzilor Un grant indirect aplicat unui credit
comercial pentru a usura termenii
si/sau conditiile acestuia (de regula
pentru a reduce ratele efective ale
dobnzilor). Fondul poate oferi aceasta
FONDUL PENTRU MEDIU

forma de finantare pentru a sprijini
proiectele de mediu care sunt financiar
viabile si sustenabile, permitnd celui
care propune proiectul sa-si
recupereze att investitia ct si
costurile de functionare. Sprijinul
financiar se acorda n conformitate cu
liniile directoare si conditiile
prevazute n Sectiunea 4 a Planului de
Activitate.

Credite avantajoase O forma de finantare cu credite
rambursabile pe care Fondul o poate
oferi pentru sustinerea proiectelor de
mediu. Creditele sunt finantate de
catre Fond si administrate de catre
bancile colaboratoare. Aceste credite
avantajoase ofera termeni si conditii
atractive n comparatie cu cele
disponibile pe pietele comerciale de
capital (adica rate ale dobnzilor mai
reduse, termeni extinsi de rambursare
sau acordarea unor perioade de gratie).

Garantii pentru credite O alta forma de sprijin financiar pe
care Fondul o poate oferi. Garantiile
pentru credite sunt ntelegeri legale ca
Fondul sa plateasca creditorilor
(bancilor) o parte sau ntreaga suma a
mprumutului si dobnzilor, n cazul n
care debitorul (beneficiarul de proiect)
este incapabil sa plateasca.

Trezoreria statului si banci
colaboratoare
Unitatile trezoreriei statului si bancile
care au semnat acorduri de cooperare
cu Fondul pentru a deveni parteneri la
constituirea, gestionarea si utilizarea
resurselor financiare.

Planul Anual de
Activitate
Planul de activitate este elaborat anual
de Administratia Fondului, adoptat de
catre CoA. Planul defineste tipurile
proiectelor carora Fondul le va acorda
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

prioritate n cursul anului, n conditiile
utilizarii diferitelor mecanisme de
alocare si indica plafoanele tinta
pentru fiecare domeniu prioritar.
Pentru fiecare mecanism de alocare,
Planul defineste termenii si conditiile
utilizate de catre Fond pentru
evaluarea si selectia proiectelor.

Ciclul de proiect Ciclul de proiect include urmatoarele
etape: identificarea si dezvoltarea
(elaborarea) proiectului; evaluarea
proiectului; selectia proiectului si
acordarea sprijinului financiar;
furnizarea sprijinului financiar;
implementarea proiectului;
monitorizare si evaluare.

Formular informativ privind
proiectul (FI P)
Este cererea preliminara scurta
(Partea I) completata si depusa de
catre solicitantii care doresc sa
primeasca sprijin financiar din partea
Fondului. Pe baza informatiilor din
FIP, Fondul determina daca
solicitantul satisface criteriile de
eligibilitate stabilite si daca acesta va
fi invitat sa depuna si Partea a II-a a
cererii.

Formular de cerere de
finantare pentru proiect
(FCF)
Este Partea a II-a a cererii completata
de solicitantii eligibili n urma
acceptarii de catre Fond a FIP-urilor
depuse de acestia. Formularul contine
informatii detaliate referitoare la
organizatia solicitatoare si la proiectul
propus. Fondul examineaza si
evalueaza FCF pe baza unor criterii de
evaluare stabilite. Acestea sunt urmate
de catre selectia de catre CD al
Fondului a proiectelor ce urmeaza a fi
finantate si adoptarea finala din partea
CoA.

FONDUL PENTRU MEDIU

Proiecte investitionale Se refera la cheltuielile pentru proiecte
implicnd achizitionarea, fabricarea
sau instalarea de echipamente/
tehnologii de protectie a mediului si la
constructia instalatiilor pentru
protectia mediului (de exemplu,
instalatii de epurare a apelor,
incineratoare pentru deseuri). Nu se
refera la cheltuielile care acopera
costurile curente si costurile de
ntretinere ale unor astfel de
echipamente si instalatii.

Proiecte neinvestitionale Se refera la activitati precum
functionarea si ntretinerea
echipamentelor si instalatiilor de
protectie a mediului, instruirea,
educarea si constientizarea publicului,
monitorizarea mediului, cercetarea si
dezvoltarea, protejarea naturii prin
mijloace netehnologice (inclusiv
calculatoare si alte echipamente de
birou pentru sprijinirea unor astfel de
activitati).

Criterii de eligibilitate Sunt conditii minime strict necesare
stabilite de catre Fond, pe care orice
proiect trebuie sa le satisfaca pentru a
fi luat n considerare n vederea
acordarii de sprijin financiar.

Criterii de evaluare si selectie O varietate de conditii, standarde si
preferinte definite de catre Fond
pentru a evalua o cerere de finantare a
unui proiect pe o baza concurentiala.
Pe baza evaluarii solicitarilor, Fondul
selectioneaza proiectele care vor primi
asistenta financiara.




ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI


7.6.2 Obiectivele Fondului

n conformitate cu Legea nr. 73/2000, cu modificarile si completarile
ulterioare, Fondul a fost nfiintat ca un instrument economic-financiar
destinat sustinerii si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse n Planul
National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele
si standardele de mediu n vigoare.
Ca parte a acestui obiectiv si la un nivel mai operativ, sarcina
Fondului este de a sprijini finantarea investitiilor prioritare necesare pentru a
respecta acquis -ul comunitar al Uniunii Europene.
Pentru realizarea acestor obiective, Fondul trebuie sa fie un
instrument financiar inovator , care sa furnizeze stimulenti strategici si
sprijin financiar pentru initiativele privind protectia mediului din perioada
tranzitiei, pna ce alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei
economii de piata mature vor deveni functionale. Fondul va combina
resursele disponibile ale poluatorilor, pietelor de capital, investitorilor si
donatorilor , pentru a se asigura ca vor fi realizate investitiile cele mai
eficiente pentru protectia mediului, att n termeni de beneficii pentru mediu
ct si prin prisma beneficiilor economice.
Fondul va formula si implementa politici si proceduri bazate pe
standarde nalte ale obiectivitatii, capacitatii de exprimare n termeni
economici si transparentei. Utilizarea de catre Fond a unor prioritati,
criterii de eligibilitate si de selectie n domeniul mediului, clar definite si
facute publice si a unor proceduri riguroase de evaluare vor contribui la
respectarea acestor principii. Informatiile despre activitatile Fondului vor fi
comunicate solicitantilor, institutiilor guvernamentale si publicului printr-un
numar de mecanisme, incluznd Raportul Anual (Sectiunea 8), instrumente
de constientizare a publicului, materiale pentru nscrieri si corespondenta
scrisa.
Fondul va finanta, pe baza concurentiala, o gama de proiecte de
mediu propuse n cererile depuse de solicitanti. Exista o mare variatie a
capacitatii solicitantilor de a cofinanta costurile proiectelor. Tipul de sprijin
financiar necesar pentru a efectua o investitie sau derula un proiect
neinvestitional variaza de asemenea de la solicitant la solicitant. Pentru a
satisface gama de cereri si de solicitanti, Fondul va furniza un numar diferit
de forme de asistenta financiara: granturi, subventionarea dobnzilor, credite
avantajoase, garantii pentru credite etc.
Prioritatile specifice programului si nivelurile finantarilor vor varia
de la an la an, n functie de bugetul Fondului si de prioritatile anuale n
domeniul mediului stabilite prin Planul Anual de Activitate.
FONDUL PENTRU MEDIU


7.6.3 Bugetul de cheltuieli al Fondului

Bugetul anual de cheltuieli al Fondului va fi determinat n functie de
Planul Anual de Activitate. Ca principii directoare generale pentru bugetul
de cheltuieli, sunt sugerate urmatoarele:
4 suma totala a bugetului va reprezenta suma care urmeaza a fi
cheltuita ntr -un an;
4 cheltuieli pentru acoperirea:
formelor diverse de asistenta financiara furnizata de catre
Fond proiectelor si activitatilor care au drept scop rezolvarea
anumitor aspecte ale protectiei mediului, asa cum sunt
acestea definite n Planul Anual de Activitate. Plafoane
indicative de cheltuieli (de ex. procente din cheltuielile
previzionate pentru un an) trebuie stabilite prin Planul Anual
de Activitate pentru fiecare tip de activitate/proiect de mediu.
costurilor de administrare a Fondului de pna la 3% din
veniturile acestuia (cu exceptia primului an de functionare, n
timpul caruia costurile curente si de capital ale Fondului se
asigura prin bugetul MAPM).
Asa cum este stipulat n Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru
Mediu cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul este mandatat sa-si
aloce resursele sale financiare pentru asistenta financiara a proiectelor
prioritare incluse n Panul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n
conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare. n acest scop,
Fondul va sprijini investitiile prioritare necesare pentru respectarea acquis -
ului comunitar al Uniunii Europene, cu scopul fundamental de:
a controla si reduce poluarea aerului, apei si solului, inclusiv prin
utilizarea tehnologiilor curate;
a proteja resursele naturale;
a administra sau recicla deseurile;
a trata si/sau distruge deseurile periculoase;
a proteja si pastra biodiversitatea;
a educa si creste gradul de constientizare a publicului cu privire
la mediul nconjurator.





ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI


7.6.4 Veniturile Fondului

A fost un subiect de mare disputa, nu att din punct de vedere al
surselor, ct mai ales din punct de vedere al cotelor din valoarea ncasata.
Sursele de venituri pentru Fond, asa cum sunt actualmente precizate
n Art. 9 al Legii nr.73/2000 (modificata si completata prin Ordonanta de
Urgenta nr. 93/2001) , sunt urmatoarele:
o cota de din valoarea ncasata pentru exportul fierului vechi;
o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de deseuri de
metale neferoase;
o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de busteni;
o cota de ... din valoarea de import a deseurilor de hrtie;
o cota de ... din valoarea ncasata la comercializarea pe piata
interna a substantelor periculoase si a produselor cu potential
toxicologic ridicat asupra sanatatii populatiei, indiferent de
provenienta acestora anexa 2 si 3;
alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari,
asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice
romne sau straine;
sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte
operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului
pentru Mediu;
asistenta financiara din partea unor organisme internationale;
sumele ncasate de la manifestari organizate n beneficiul
Fondului pentru Mediu.
Primele cinci surse de venituri din lista anterioara sunt prevazute a
alimenta n mod curent si automat Fondul n fiecare an, adica ele reprezinta
surse de venituri permanente. Celelalte surse mai putin sigure pot fi
considerate ca discretionare (de ex. transferuri bugetare), conditionate (de
exemplu rambursarea creditelor, operatiunile financiare) sau potentiale
(de exemplu donatii de la institutiile romnesti, bilaterale sau
internationale).


7.6.5 Structura si administrarea Fondului

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (modificata si
completata prin OU nr. 93/2001) si HG nr. 1174/21.11.2001 confera cadrul
legal pentru structura si administrarea Fondului. Ordine si decizii ulterioare
FONDUL PENTRU MEDIU

pot fi emise de catre MAPM cu precizarea unor elemente ale administrarii
Fondului.










Figura 7.1 Structura organizatorica a Administratiei Fondului pentru Mediu

Structura Administratiei Fondului pentru Mediu

Fondul este nfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate
publica cu personalitate juridica, n conformitate cu Legea nr. 72/1996
privind Finantele Publice si Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru
Mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Organismele de conducere
ale fondului sunt colectiv denumite ca Administratia Fondului. Structura
Administratiei Fondului este prezentata n figura 7.1 si consta n Comitetul
de Avizare, Comitetul Director, Directorul General si directiile si serviciile
functionale si administrative ale Fondului. CD al Fondului i include pe
Directorul General si pe directorii directiilor Fondului. Compozitia,
responsabilitatile si autoritatea acestor organisme diferite este prezentata n
continuare.

Comitetul de Avizare: CoA va avea urmatoarea alcatuire:
cte un reprezentant, la nivel de Director General sau Director,
mputernicit prin ordin al ministerului de resort din cadrul
MAPM, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si
Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului
Dezvoltarii si Prognozei, Ministerului Lucrarilor Publice,
Directia de
proiecte si de
implementare
Directia relatii
internationale
Direct ia
economica
Serviciul
contencios,
audit intern
si relatii cu
publicul
Serviciul
management, resurse
umane/ administrativ
Comitetul de Avizare
Comitetul Director
Director general
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si Secretariatului General al
Guvernului;
Directorul General al Administratiei Fondului;
un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale de mediu,
desemnat prin vot de catre acestea.
Componenta nominala a CoA se aproba prin ordin al ministrului
MAPM. CoA va fi condus de catre un Presedinte, asistat de doi
Vicepresedinti. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM.
Vicepresedinti vor fi reprezentantii desemnati de catre Ministerul Finantelor
Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei. Presedintele CoA i poate
convoca pe membrii acestuia si conduce sedintele acestuia.
Membrii CoA nu primesc indemnizatii pentru activitatile defasurate.
CoA analizeaza si adopta prin vot urmatoarele:
criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor;
planul anual, inclusiv categoriile de proiecte propuse pentru
finantare n anul respectiv;
proiectele prioritare ce urmeaza sa fie finantate de catre Fond,
dintre cele propuse de CD;
modalitatile de sustinere a proiectelor si, dupa caz, dobnda cu
care se acorda creditele rambursabile.

Comitetul Director: CD este compus din Directorul General al
Administratiei Fondului si directorii directiilor de specialitate ale acesteia.
Directorul General este Presedinte al CD.
CD va avea urmatoarele responsabilitati:
elaboreaza manualul de operare, inclusiv criteriile si
metodologiile de selectare a proiectelor, pe care le nainteaza
spre adoptare CoA;
fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli al Fondului pentru Mediu;
elaboreaza planul anual, incluznd categoriile de proiecte ce vor
fi finantate n anul respectiv, pe care l nainteaza spre adoptare
CoA;
evalueaza si prezinta prioritatile si proiectele pentru care se
solicita sustinere financiara din Fondul pentru mediu, pe care le
nainteaza spre adoptare CoA;
propune modalitatile de sustinere si, dupa caz, dobnda cu care
se acorda creditele rambursabile;
ntocmeste bilantul contabil pe care l nainteaza MAPM;
FONDUL PENTRU MEDIU

asigura respectarea prevederilor legale privind alimentarea,
gestionarea Fondului si supravegheaza implementarea proiectelor
adoptate;
ntocmeste Raportul Anual privind utilizarea Fondului de Mediu,
pe care l face public.

Directorul General: DG asigura conducerea curenta a Administratiei
Fondului. Responsabilitatile DG includ:
sa reprezinte Administratia Fondului n relatia acesteia cu terte
parti;
sa angajeze si sa elibereze din functie, n conditiile legii,
personalul de conducere si de executie al Administratiei
Fondului, potrivit legilor n vigoare;
sa defineasca atributiile specifice functiilor, adica fisa posturilor
respective, din directiile, serviciile, colectivele sau
compartimentele de specialitate ale Administratiei Fondului;
autoritatea de a emite decizii necesare ndeplinirii
responsabilitatilor sale.
DG va fi numit sau revocat din functie de catre Ministrul Apelor si
Protectiei Mediului potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 73/2000 cu
modificarile si completarile ulterioare.

Unitatile functionale si administrative ale Administratiei Fondului
sunt ncadrate cu personal executiv angajat n directiile si servic iile
prezentate n figura 7.1:
Directia de proiecte si de implementare;
Directia relatii internationale;
Directia economica;
Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul;
Serviciul management, resurse umane/ administrativ.
Personalul nu trebuie strict restrictionat n cadrul unei singure
directii, o persoana putnd avea responsabilitati n cadrul uneia sau mai
multor directii functionale, ndeosebi n fazele de demaraj ale Fondului.
Descrierea detaliata a posturilor este cuprinsa n fisa postului si trebuie
aprobata de catre DG. Numarul maxim de posturi n care poate fi angajat
personal n anul 2002 (exclusiv CoA) este de 31. Remunerarea personalului
angajat al Administratiei Fondului trebuie facuta n conformitate cu
prevederile actelor normative n vigoare.

Directia de proiecte si de implementare: aceasta directie (cu ajutor
de la Directia economica n anumite situatii) este n principal responsabila
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

pentru managementul si implementarea ciclului de proiect. Activitatile
includ:
i) identificarea proiectelor;
ii) managementul cererilor, inclusiv comunicarea cu solicitantii;
iii) examinarea si evaluarea proiectelor;
iv) negocierile cu solicitantii;
v) coordonare ntre diversele parti interesate precum unitatile
trezoreriei statului sau bancile pentru finantarile externe si
expertii tehnici;
vi) supervizarea transferului fondurilor catre proiecte si
vii) monitorizarea proiectelor.
Directia coopereaza cu unitatile trezoreriei statului sau cu bancile
pentru finantarile externe privind solicitarile referitoare la subventionarea
dobnzilor si credit e avantajoase. n plus, directia sprijina elaborarea
Planului Anual de Activitate, pregatirea Raportului Anual si realizarea
discutiilor cu reprezentantii mediului de finantare si consultanta externe.

Directia relatii internationale. Aceasta directie, n strnsa colaborare
cu Directorul General si ceilalti directori, se va preocupa de realizarea
cooperarii cu institutiile straine si internationale interesate sa afle informatii,
sa colaboreze si/sau sa contribuie la Fond. O importanta deosebita o vor
avea comunicatiile cu institutiile care au legatura cu Uniunea Europeana si
procesul de aderare.

Directia economica. Aceasta directie este responsabila pentru
urmatoarele activitati:
i. monitorizarea tuturor articolelor de venituri si cheltuieli ale
Fondului;
ii. pregatirea bugetelor anuale ale Fondului;
iii. pregatirea tuturor rapoartelor financiare si informatiilor necesare
auditului intern si extern;
iv. evaluarea performantelor financiare ale Fondului;
v. elaborarea si amendarea procedurilor financiare si
vi. actualizarea bazei de date financiare a Fondului (venituri,
cheltuieli administrative, alocari pentru proiecte).

Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul. Functiile
acestui serviciu includ un rol principal n auditul intern, rezolvarea relatiilor
de contencios si realizarea de campanii de constientizare a publicului cu
privire la Fond si la diversele sale programe de finantare.

FONDUL PENTRU MEDIU

Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Acest serviciu
este raspunzator de administrarea curenta a Administratiei Fondului. Este
raspunzator pentru urmatoarele activitati:
i) pregatirea tuturor rapoartelor administrative;
ii) recrutarea si angajarea personalului;
iii) elaborarea si amendarea procedurilor administrative ale
Administratiei Fondului si
iv) evaluarea performantelor administrative ale Administratiei
Fondului, inclusiv supervizarea examinarii performantelor
personalului.

Relatiile cu alte institutii guvernamentale
Fondul colaboreaza cu mai multe ministere, dintre care sapte au
reprezentanti n CoA al Fondului. Cooperarea va fi deosebit de strnsa cu
MAPM. Desi Fondul va beneficia de o considerabila autonomie functionala,
acesta este nfiintat si functioneaza sub autoritatea MAPM. MAPM va juca
un rol important n emiterea de ordine si decizii pentru activitatile Fondului
si n numirea si revocarea DG al Fondului. Mai mult, reprezentantul MAPM
n CoA este si Presedintele acestuia.
Administratia Fondului va realiza, de asemenea, o strnsa colaborare
cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei, ai caror
reprezentanti n CoA ndeplinesc functiile de vicepresedinti ai acestuia.

Relatiile cu solicitantii
Toate societatile comerciale si institutiile publice, cu sau fara profit,
care deruleaza proiecte n domeniul protectiei mediului si sunt nregistrate
pentru a desfasura activitati n Romnia, pot face cereri de asistenta
financiara din partea Fondului.
Formele specifice de interactiune dintre Administratia Fondului si
aceste grupuri, inclusiv procesul depunerii cererilor sau propunerilor pentru
licitatii, comunicarea si implementarea proiectelor finantate sunt descrise n
capitolul 6 al acestui manual.
Asa cum se mentiona, la nivelul anului 2002 Fondul pentru Mediu
nu era operational n Romnia. Se preconizeaza ca la nivelul anului 2003 sa
se poata finanta primele proiecte.