(

prover e ~ic.tori

.• ~,- -". . R fCI,,-O"

I

-

BIBl: J fE(J;\ ~J .. -ruPiA

v A ..: L l',~cI l'lr. JllV._·09.~~

-~. __ ----.I

REGIS

'" I

-- 10--

A ajuns oul mai cuminte ca gaina. A auzit-o cat un bold

si-a facut-od-un cot. ",

,

A avea (fi) obraz subtire.

;, J",,- i < ''', ~~,. ':'" ~:",

A bate apa in p~ua. 00 0

., '.-,

A bate- campii. oco

A baut pisica otet.

A cadea din lac in put.

A calca °in (a umbla dupa) strachini verzi. A calca pe coada.

A cara apa cu ciurul. A cauta cu lumanarea

Ziua in amiaza mare.

A cauta iepuri in biserica.

A cauta nod in papura si pete in soare. A cere ca la usa cortului.

,

A cere luna de pe cer.

A canta surzilor.

J J

A creste ca din apa.

Ada. azi un ou ca sa capeti maine un bou. A da buzna ca chiorul.

A da cartile pe fata.

, ,

A da cinstea pe rusine ~i pacea pe

galceava.

A da cu bata-n balta.

A da cuiva ~i pe nas ~i pe gura. Ada cu mana in foe.

Ada cu ochii in foe.

A da cu tarana in ochii cuiva.

A da de fundul j sacului. i . ,.- ( >'

A da de (a se certa, a sta, 'a 'tine) furca. A da (a se da) de gol.

A da din colt in colt.

A da (las a) ortu (pielea) popii. A da (a se dajpe brazda.

A (se) da .sfoara

in tara.*

A da un lucru pe fata.

A despica (a taia) firu-n patru.

Adevarul este cum te vad si cum rna vezi.

,

Adio, si un praz verde!

* A da de stite, a riispfindi 0 veste prin sfoara de fum a unul foe, cum era obiceiuf fa vecbii greci ~i mai apoi ~i in larile tomiine.

12

A dormi iepureste,

A duce (a trage) de nas. Aduna la tinerete .

ca sa ai la batranete.

A fi a cincea roata la car (caruta). A fi alfa ~i omega.

A fi ararat cu degetul.

A fi bratul drept al cuiva.

A fi burduf (a fi doba, nebun, toba) de

carte.

A fi ca sarea in bucate.

A fi ca toporul fara coada. A fi en doua fete.

A fi de (a trai cu) chiu ~i vai. A fi grabnic ca melcul.

A fi numai osul ~i pielea (oase in~irate, copt la os, cu oasele pestrite).

A fi prea din cale afara .

. A fi secret ca mormantul.

A fi trup si suflet cu cineva. A fi vaca de muls.

A fierbe sangele in cineva. A fluiera in biserica.

Ai carte,

Ai parte;

13

N-ai carte, N-ai parte.

A-i crapa (plesni) obrazul de rusine. A-i da cu usa In nas.

A ierta e usor.:a nita e greu .. A iesi cu talpile inainte.

A iesi (scoate) cuiva limba de-un cot. 0 A-i face capul calendar.

A-i face de petrecanie.

A-i fi drag (a-i .sta) ca sarea-n ochi. A-i fi negru inaintea ochilor.

Ai intrat in hora, trebuie sa-joci.: " i, "

, A.!i lasa gura apa. t '" .

A-i lua painea de la gura (din mana). A-i lua yorba din gura,

Ai mai vazut v-un baiat cuminte si baba

. ,

frumoasa? ., ,

A intra (a se baga) pe sub pielea cuiva. A-i pune pumnu-n gura.

A i se face fata ca pamantul.

A i se face inima cat un purice. A-i sti voia si nevoia.

, ,

A impaca (a pastra) ~i capra si varza . . A indruga (spune; taia, vorbi) verzi ~i uscate,

14

Ajunge din cal magar Si catar din armasar.

A leg a cobza pe eineva A-I face talmes-balmes.

, ,

A -1 tot mana de Ia Ana Ia Caiafa. A Iua euiva pielea de viu.

A manca si din barba a nu misea nu se

, ,

poate.

A nu fi bun de nici 0 branza. A 0 baga (0 Iua) pe maneca. A 0 lasa moarta in popusoi, 'i

A opari.cu.apa re0-~':.)I\ ~'3'!(Hi '1' "/1"'1';" U, Apa nu e bun a niei de. fpjrca"nici in' cizme.

Apa trece, pietrele raman. ' " . , ,

Apa, vantul ~i gura lumii nuopotiopri. Apele mici fac raurile mario

A potcovi bine pe cineva.

A prinde pe eineva eu oeaua midi. A pune bete-n roate.

A pune eoada la spinare. A pune tara la eale.

A ramane ea boul la poarta nona. A scapa un lueru printre degete. .

A scoate castanele din foe eu mana altuia. A scoate (oaia) din gura lupului,

1S

A seoate (apa, bani, lapte) din piatra seaca. Asculta invatatura- tatalui tau ~i nu .uita

povetele maieii tale.

A seurta de 0 palma pe eineva. A se arunea in bratele euiva.

A se duee eu (pe) apa sambetei,

A se face (a se pune) luntre ~i 'punte. A se inchina la toate ieoanele.

A se juea eu focul.

. A sernana vant si a eulege furtuna,

A se sfadi pe pielea lupului din padure. A se uita in gura euiva.

A sta eu burta la soare.

Aschia nu sare departe de trunehi. A-si da arama pe fata.

, ,

A-~i da in petie.

A-~i manca negrul de sub unghie. A-~i pune cenusa pe cap.

A-si tine inima eu dintii.

, , t

A umbla dupa eai morti sa le ieie

poteoavele.

A umbla sa dezgroape, innoiasca (in vie ) mortii.

,

Aurul ~j in gunoi, tot aur ramane.

A vinde castraveti la gradinar.

16

A ,vinde pestele din balta. A vorbit ~i nea Ion,

Ca ~i el e om .

.. Azi 0 ceapa.:

maine 0 iapa,

poirnaine herghelia toata, Azi un au

si maine' un bou.

Baba batrana cu dintii de lana. Banul este ochiul dracului. Banul face banii,

. si paduchele paduchii, Banulla ban trage. Bate fierul pana e eald,

di de se va raci,

in zadar vei munei.

Bate samarul,

sa priceapa magarul.

17

Bate saua sa priceapa iapa. Bate si ti se va deschide,

, ,

cere si ti se va da.

, ,

Bine faci, bine gasesti, '" '. j Boaia cunoscuta e p~ jumatate

vindecata.

Boaia din fire .

N-are Iecuire.

Boala lunga moarte sigura.

Bogatului i se arata muite rude. '

,

Boii ara ~i caii mananca.

Branza buna in burduf de caine. Buturuga mica rastoarna carul mare.

Ca cuvantul din poveste:

Inainte mult mai este.

Caii treiera, boii mananca,

. ,

Cap ai, minte ce-ti mai trebuie.

18

Ca prin urechileacului. Capul face,

capul trage.

Capul plecat sabia nu-l taie. Casa nematurata

, musafiri asteapta.

Cant una ~i dau peste alta. Calatorului Ii sade bine cu drumul, .

,

ca si calului cu fraul,

,

Ce a fost a, trecut, ce-o mai fi,

o mai veni.

Ce-a fost verde s-a uscat,

Ce-a fost dulce s-a mancat.

Ce-am avut ~i ce-am pierdut. Ce a semanat aceea sa secere. Ce e( -i) In mana,

nu e( -i) minciuna.

Ce e intai nu e pe urma.

Cei dintai vor fi cei mai din urma, ~i cei mai din urma, cei mai dintai. I

Ce-i drept ~i lui Dumnezeu Ii place.

Cel boga:t face cum vrea, eel sarac face cum poate.

Cel ce incepe multe nu ispraveste nimic.

! -I

19

Cel ce seamana putin, putin ~i secera, Cel ce tot alege,

-;

Pe urmaculege.

Cele bune

Sa s-adune, Cele rele Sa se spele.

.1.

Ce nastedin pisica,

, Soareci mananca.

Ce poti face azi nu lasa pe maine . Cersetorii se rniluiesc,

, .

Iar hotii se pedepsesc. i.: ; - < '., •

Ce strici orzul pe ga~te,; cand 'e iarhai~ genunchi,

Ce-si face omul singur, nici dracul nu poate

sa-i desfaca. .

Ce stie papa nutrebuie sa stie ,s,aWl.

Ce tie nu-ti place, , ... , .~.-, ... '

-!""t .::- J.! _ l;.·!·' ; I.- } ;'. (

Altum nu face.

Ce' 'li'~e s~ris,; r· " , ." q, , t>, ,

In frunte ti-e pus.

Chiar prostul, tac~nd, de Intelept toti -1 credo Chiorul intre orbi este Tmparat (rege). / ' Cine are batran sa-l vanda si cine n-are sa-l

. ""

. !",'

... '.-

, ! ~ f

-

cumpere.

20

Cine ce cauta

aia afla.

Cine culege trandafiri trebuie sa se-nghimpe. Cine e deprins sa aiba stapan moare sluga. Cine e viteaz in urma razboiului 'se cunoaste, Cine face bine, bine gaseste;

Cine face rau, rau-l Insoteste, Cine face

~i cine trage.

Cine fura azi 0 ceapa

. Maine fura si.o iapa, ,u Cine fura azi un o~ . " .

. ' '" ." .,; ~. "

Maine fura si un bou.

" .. , .," .

Cine pleaca de dimineata

Departe ajunge seara.

Cine poate oase roade,

. Cine nu nici carne. moale .

.... ! i i): j t tt" t' ,... ,r' ~} ! i ,,';: ~ J ~:';.: tr ~.~ 1 ~ ~ j'

Cine rade la urma rade mai bine.

• I" l' \ ~ _ ~- ~ .1 l·"f ~

Cine s-a ars cu ciorba sufla ~i 'in iaurt.

, , .

Cine sapa groapa altuia cade el intr-tnsa.

Cine seamana vant culege furtuna.

Cine se amesteca in t~ate il mananci; porcii. Cine se aseamana se aduna. "

Cine se scoala de dimineata departe ajunge. Cine umbla dupa doi iepuri nu prindenici unul.

21

Cainele ce molt latra niciodata nu musca,

,

. Cainii latra, ursul joaca.

Cand ai pisica batrana,

Soarecii-n casa-ti fac stana.

Cand corabia se ineaca soarecii fug.

Cand doi se cearta al treilea ca~tiga. Candii dai ii fata vaca, cand ii ceri ii moare

vitelul.

Cand norocu-si schimba pasul.

N-aduce anul ce aduce ceasul.

Cand 0 face salcia mere ~i rachita patlagele.

Cand pi sica nu-i acasa Soarecii joaca pe masa. _ . Cand sunt doi puterea creste.

Cand trei spun ca esti beat, du-te de te culca. Canele care latra nu musca .pe furis ..

, ,

Cat de rau sa traiasca omul, tot nu se indura sa rnoara.

Cate bordeie,

. Atatea obiceie.

Cate sate si bordeie

,

Atatea obiceie.

Cocosul care canta toata noaptea, Il mananca vulpea.

22

Corb la corb nu seoate oehii. ' Cu bunatatea mori de foarne.. Cui pe eui se scoate.>

Cum e fapta I?i' plata.. ,

Cum e tureul I?i pistolul.

Cum iti vei asterne, asa vei dormi, Cum ti - i partea si noroeul,

Asa ti-i pe lume locul.

, ,

Daca a luat dracu vaca, poate lua I?i vitelul. Daca dai,

dreptate ai.

Daca dai, n-ai

Daca fata nu stie juca,

. zice ca Iautarii nu stiu canta.

Daca-i joe, joe sa fie.

Daca Ii -dai mult nas ti se urea In cap. Daca In hora ai intrat,

joaca ~i tu necurma~

23

Daca n-ai noroc si parte Degeaba te scoli de noapte.

Daca n-ai 0l!l batran, sa-l cumperi, iar daca ai, sa-l vinzi.

Daca n-ai papuci sunt bune si opincile. Daca nu curge, tot pica.

, Daca nu ploua in mai,

Nu se mananca malai.

Daca omul cade, Ii piere ~i umbra. " Daca prietenul tau este micre

Tu nu umbla sa-l manci tot.

Daca te iei dupa magar, te duce la stana.

f

Daca ti - i barbatul moale,

Du-Lla targ ~i-l da pe oale.

D-aia n-are ursu coada ~i vulpea d-abia 0 duce.

" Dai, si nu: stii unde crapa,

, ,

Dai un deget si-ti iarnana toata.

Da Doamne tot sarbatori si numai 0 zi de"

, ,

lucru si atunci sa fie nunta.

,

'Da doua jumatati pe una intreaga.

Da- foe casei ca sa arza soarecii.

,

Da-rni, Doamne, mintea moldoveanului cea ,de pe urma.

24

Da-mi, Doamne, puterea tanarului si mintea batranului.

,

Da un bou pentru un ou.

De ceea ce se teme omul nu scapa,

Deal cu deal se intalneste, dar om cu om.

,

De batran nu rade, pentru ca batran ai sa fii. De ce fugi nu scapi.'

De ce petreci, de ce ai mai petrece. De ce ti-e urat nu scapi .

. De cand bunica fat a mare. De cand bunicu flacau. .De cand era lupul catel

~i m~ga~l vi tel.

De castigi, de pagubesti, Tot negustor te numesti.

Decat bogat ~i bolnav mai bine sarac ~i , sanatos,

Decat -cioara pe par, mai bine vrabia in palma:

Decat coada fruntii,

,

mai bine fruntea cozii.

Decat codas in oras

, ,

Mai bine in satul tau fruntas.

,

25

Dedit cu argintul in lada Si cu nevasta neroada, Mai bine cu lada goala

Si cu nevasta rnarghioala.

Dedit muIte si tot rele, mai bine una si buna.

, ,

Dedit niciodata mai bine mai tarziu.

Dedit sa fii bogat ~i sa n-ai ce manoa, mai bine sarac si sa ai bani multi.

, ,

Decat sa mai traiesti, mai bine sa nu mori

niciodata. ' ,!

-

De coate goale si de mate flamande, -nime nu

se vaita,

De foame i se lungesc urechile.

De frate, frate (prieten, sora) sa-mi fii

Dar la noi mai rar sa vii.

De joi In Pasti, I

De joi pana mai apoi.

De la beat carciuma viu, cu partea intr-o caciula, nici un latra nu rna caine.

De la cap pan-la picioare

Tot euns, dar nu-i unsoare.

De la cine nu te astepti acela te vinde. De la mana pan-la gura Pierde-mbucatura,

26

De la soba pan' la foe Pentru lenes e mult loco

.. . ,

De la T'J;nda

pan' la Manda.

De la vladica pana la opinca,

De la yorba pana hi fapta, ca de la pamant la cer.

De la zisa pau-la fapta, tot mai este· 0 bucata, De multe ori din tantar Lumea face armasar.

De multe ori necazul Irnbata mai rau decat orice bautura.

De multe ori unii samaria ~i altii secera. De n-ai bani. nu lua zestre; ca sa nu-ti zica:

,

taci tu sa vorbesc eu!

De om ros si cal balan

, ,

Sa te feresti ca de satan.

,

De plac~nte gura rade, de varzare si mai tare.

,

De popa nu scapi nici mort.

27

De unde ara boii

caii manfmca. /'

De unde nu gandesti, d-acolo sare iepurele.

De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

De yorba buna nu te doare gura.

Din coamele tapului

Pun pomaria barbatului;

Iar din carnea cea mai multa o sa-mi trag mie 0 nunta.

Din gura prostului afli adevarul. Din stejar, stejar rasare.

Dintr-o meserie cat de mica

, Daca nu curge tot pica.

Dambovita, apa rece,

Cine-o bea de dor ii trece.

Doamne ajuta, 'Cui saruta

- ~i prieste Cui iubeste .

. Doamne Iisuse Hristoase, Mamaliga fara oase.

Doar n-o sa-mi ia boii de la plug.

Dor mi-e de tine, dar de mine mi se rupe numa.

28

· Doua oua cand se tot ciocnesc, unul trebuie sa se sparga,

Doua ~i cu doua fac patru.

Dracul nu e asa de negru cum 11 zugravesc

oamenn,

Dragostea ii oarba,

Dragostea nu se face ell sila. Dreptatea niciodata nu piere. Dreptatea umbla cu capul spart. Drept ca funia-n straita,

Dumnezeu, ca e Dumnezeu, ~i nu poate rnultumi toata lumea.

, -

Dumnezeu cand iti ajuta ,

~i ferul se face pluta, Dumnezeu da, Dumnezeu ia.

Dumnezeu te fereste Pana te nerriereste.

,

Dunarea e mare, insa cateodata scade foarte mult.

Dupa batalie multi viteji se arata. Dupa care as merge nu rna cere, Care vine

Nu-i de mine.

Dupa ce au furat caii in, zadar incui grajdul.

29

."

Dupa ce ca e surd, nici n-aude. Dupa ce e muta

Apoi e si sluta.

Dupa ce erau tineri

Se logodira ~i vineri.

Dupa ce e sarac, apoi e ~i eu nasul pe sus. Dupa ee frangi carul, multi' se gasesc sa-ti arate drumul.

Dupa ee leul moare, multi se gasesc sa-l

. .

jupoaie.

Dupa ee niei n-are de -cercei ureehi Umbla sa-si cumpere si dona perechi.

Dupa cum ti-e calul asa sa-ti cum peri saua. Dupa fapta ~i plata,

sa nu razi de nime niciodata.

Dupa furtuna, ..

. vine si vremc buna.

,

Dupa sac ~i peticul.'

Dupa unelte ~e cunoaste mesterul. Du-te unde a dus surdul roata

~i mutul iapa.

30

,

'\\.'- ~ ~'P E 4J11"j;.a 4J11".c n" ~.

:~- ~r.Al' 'Y "7 ~""o '~b ~~.~

)

Ea lsi canta

,

ea lsi descanta.

,

E bun numai cand doarme.

E crescut In coada vacii.

'If~'ioit 'diu' s(cusutblne.': i ' • f,·'< " •

I:," " t , . 1 ~ ~-~i r. .. s , ii' ~ < - " _, '. rr-l .

. E cu casa In spinare ca' rnelcul. .

E greu cand ajungi sa cumperi orz de la gaste.

E lesne de vandut, dar anevoie de cumparat.

. , ,

El judeca,

el spanzura.

E mai bine in coliba ta decat In palatul altuia.

E mai bine sa intrcbi de doua ori decat sa gresesti 0 data.

E mai mare porcul decat cotetul.

E mult de la mana pau-la gura, dar de azi pana maine.

31

Eplin de bani ca broasca de pene .. Eplin de draci,

Ca moara de saci.

E rasfatat Inaintea bataii cu cateva paime. E rau cand nu e bine,

E bine cand nu e rau.

E rusine pentru acel ce linge unde a scuipat. E scump Ia tarate si ieftin la faina.

, ,

E slab de-l bate vantul (da vantuljos).

Este lesne a ierta,

dar este greu a uita.

"

E tare ca baliga dupa ploaie.

Eu am baut ~i tu te-ai irnbatat, Eu as vinde si n-am ce,

, ,

Tu ai Iua ~i n-ai cu ceo

Eu domn, tu domn, cine sa duca sacul '7 Eu-l intreb de sanatate,

~i el ilni dii cu ghioaga-n spate.

Eu spun, eu aud.

Face albul negru ~i negrul alb. Face din iarna vara.

32

Face haz

De necaz.

Face noaptea zi ~i ziua noapte. Face voie

De nevoie Si haz

De necaz.

Faci tu ~i le trag eu. Fala mare,

Traista n-are.

Fagaduiala data

E datorie curata.

Fa-rna mama cu noroc

~i m-azvarle apoi si-n foe.

Fara cane-n batatura

Esti ca fara dinti In gura,

Fa-te frate cu dracu pana treci puntea. Fa-te Iuntre ~i punte, daca vrei sa fii om. Femeia judeca pe dracu ~i-I scoate dater. Ferestrele . au ochi, iar gardul si peretii

urechi. /

Fereste-rna Doamne de hotii din casa, ca de cei d-afara rna feresc singur.

Fereste-rna Doamne de prieteni ca de dusmani rna feresc eu.

,

33

Fereste-te de caine mut si de om tacut.

,

Ferice de acela Sami ii spui 0 yprb,a ~i px?-<;epe , zece si vai de acela .carui Ii spui z,e,c,~, sinu

• _ ...., "1.1 . \.

. . .

pncepe nici una .

. Fericirea si saracia nu pot sta impreuna.

Fericit acela care se multumeste cu putin. Fericit omul care se multumeste cu ceva mai

, ,

putin decat are.

Fierul neintrebuintat rugineste.

, ,

Fiecare- i dator c-o moarte.

Fiecare nazuieste dupa castig d~r putini 11 dobandesc.

Fiecare pe ale lui stie.

Fiecare pentru sine, Durnnezeu pentru toti. Fie iama cat de rece,

.

Numai martisor de-ar trece.

Fie omul cat de bun, Vinul 11 face nebun.

Fie-opinca .cat de buna,

ca ciubota nu mai suna.

Fie painea cat de buna, nu-i buna-n tara straina.

,

Fie painea cat de rea

Tot mai bun a In tara mea.

, ,

34

Fier pe fier ascute.

Fierul ca-i fier ~i tot (se) rugineste. Foamea e sora buna cu setea. Foamea goneste pe lup din 'padure.

'Focul ce se socoteste stins

,

De multe ori sub cenusa se gaseste aprins.

Focul cu apa nu se pot imprieteni.

Frate, frate, dar branza-i (pita-i) cu bani. Frate, frate,

dar pana unde se poate.

,

Fricosul se sperie de umbra sa.

Franele de aur nu fac mai bun calul, Frumoasa poveste, dar mare, minciuna, Frumos sa privesti furtuna pe mare, dar cam de departe.

Fuga-i (e) rusinoasa.: dar ii (e) sanatoasa.

Fuge de noroc ca dracul detamaie, Fuge de un rau ~i Cia peste altul. Fugi d-acolo, vino-ncoace,

Sezi binisor, nu-mi da p,ace.

Fugi de eel ce pupa in bot, ca iti ia din punga tot.

Fugi de la oala cu stir

Ca n-ai cules nici un fir.

. 35

Gardul cu proptele niciodata piere ..

Gaina batrana .-

Face zama buna. ' . I [ ,

Gaina cand se vede iIi tar-ate" da. cu pieerele. Gaina vecinului totdeauna- i curca,

Gasesti parale in drum si tot trebuie sa le

, ,

numen.

G'eaba bine1e cu sacul. '

. Dupa ce a murit;·~~~acul.-

Geaba-i tata crai

~i de mine vai.

Geaba vii, geaba te duci, Geaba mamaliga strici, Si mai rupi niste papuci.

Ginerele sa-l porti toata ziua in spate, seara tot el zice ca a ostenit. '

"'C::-.;;.' •

Gandeste lntai, apoi vorbeste.

36

Golatatea inconjura,: iara foamea da de-a' dreptul.

Grab a

Striea treaba.

Gradinarul nu curnpara flori. Gresealaare si iertare.

, ,

Gresind invata omul. Gura . bate sezutu. Gura dulce

Mult aduee.

dura lumii nu 0 poti opri.. ;: ,,, _ .

. ,Gu,ra, mincinosuluiadevar graie~te. : .,.

, _~ • t • ~ ! '.. : ..

,

r, •

Hai la noi sa mane am nimiea.

Hainele nu fae pe om (ornul) mai de treaba. Hartia multe.rabda.

Hodorogeste ea 0 moara stricata. Hodorose, trose,

mazare de post.

37

, Hot de hot se teme.

, ,

Hotul de la hot nu fura,

, ,

Hotul jura

si iar fura,

,

Hotul nedovedit

,

E negustor cinstit.

l-a ajuns focul la deste.

Ia ce-tiplace, numa nu alege. J-a dat oala-n foc.

Ia-I de pe mine 'ca-l omor. Iapa alba-rni trebuia, -

Ca cea neagra nutragea.

Ia pe- dracu in brate panii treci garla, I -a pus- tinicheaua de coada.

Iarba buna in spini se gaseste. Iarna-i grea, omatul mare,

Vai de omul care n-are.

Iarta-I, Doamne, ca nu stie ce face.

. - '-'

38

I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul. Ie~i diu

Din par-au, Ca-i mai rau Fara .de rau,

Inamicului care se duce, fa-i pod. Interesul -

Poarta fesul.

. I s-a umplut paharul.

I 's-a urat cu binele.

I se face gura punga.

I se prinde vorba ca nuca-n perete.

I se vede 'parul prin caciula. J

\ .-

Iubirea trece prin apa

Nu-i e frica ca se-neaca. U ratul trece pe sec

~i striga: rna-nee! rna-nee!'

-Ii aratipe Dumnezeu ~i zice ca e dracu. Ii ard tal pile.

Ii ca un cane tinut In lant.

, ,

39

Ii cura miere din gura,

Ii dai degetul, el iti apuca toata mana. Ii dai un ban sa te rada ~i doi sa te lase.

Ii dadui buna dimineata si-mi gasii beleaua. Ii lipseste 0 doaga.

Ii mai invatat puiul decat cioara. Ii mai trebuie sluga la darloaga. Ii sta viata

Intr-un fir de ata. .

Ii umbla gura fara el. Imbracaminteanu face pe om.

Inainte de a porunci invata a te supune . . Inalt cat 0 prajina ~i prost cat 0 ceapa.

In casa lenesului intotdeauna e sarbatoare.

,

Incearca marea cu degetul. . Inceputu - i . anevoie;

Urma vine

De la sine.

Inceputul fie cum 0 fi, sfarsitul sa fie bun. ~ Inchina-te la Dumnezeu dar nu te strica nici

cu dracul.'

In dar a venit, in dar s-a dus.

Indoaie-te ca trestia ~i vantul nu te va rupe. In hi~ul mare se aduna broaste multe.

,

40

In loc de plata Spatele-ti arata.

In oala acoperita nimenea nu stie ce fierbe. In saculIegat,

Nu stii ce-i bagat.

In sat nu ne lasa si intrebam de casa popii.

. . , ;

In satul orbiIor, chiorul porunce~te.

Insoara cand vrei, marita cand poti.

Intiude peticul numai cat ajunge, ca se rope. Intinde-te cat ti-e pielea.

Intai asculta si pe urma vorbeste,

, ,

Intai capul sa gandeasca,

~-apoi gurasa vorbeasca.

Int~i judeca-te pe tine ~i apoi judeca pe altul. Intrebarea moarte n-are.

intre ciocan si nicovala.

,

Intre doi munti este 0 vale.

~ Intre doua

Nu te ploua; Langa una Totdeauna.

In tara orbilor, chiorul e 'irnparat .. Inteleptul aduna ~i prostul risipeste. Inteleptul invata din patania altora,

, , ,

nesocotitul nici din a sa.

Inteleptul tace si face.

, ,

In unire sta taria,

In urma focului multi dascali se arata, In urma lupului Iatra cainii.

In vasul mare intra si mult si putintel.

, "

Invata latinerete,

ca sa stii la batranete.

, ,

Invatam cat traim

,

~i tot neinvatati murim.

Inveti cateii ~i pe urma teo latra. I~i bate dracu) ne~asta.

;' ': t I'si la'inillia In 'dihti si ftiIiia iii 'trrlista~" '

, t .,

I~i mananca de sub tal pi. -

;. ~' ,

Joe de frica,

Pe nimica; Joe de foame,

. Dragut Doamne.

Judecata e oloaga

Cand Iipseste in cap 0 doaga,

42

Judecatorul e ca osia de car; cum 0 ungi p.u mai scartaie.

L

La asa cap, asa caciula.

La baliga moale, putina apa (ploaie) trebuie. La batranete . place vinul v~chi ~i nevasta tanara.

La Bucuresti ~i cainii umbla cu covrigi In coada.

La casa cu noroc Ferbe oala fara foe.

e;> ,

Lacatul nu se pune Ia u~a pentru hoti,: ci

pentru oameni cinstiti.

Lac de oar fi, broaste sunt destule.

La eel bogat merge ~i dracul cu colaci. Lacomul mai mult pierde si lenesul mai mult alearga.

Lacomul, si satul, flamand este.

. ,

Lacomului, cat sa-i dai, el nu zice ba.

43

. La copacul cazut, toti alearga sa taie crengi.

La copacul fara pqame Nimenca nu arunca piatra.

La culesul viitor nu merge cu struguri in traista,

,

La cuptorul cald putine lemne trebuiesc.

La el ii pita, la el ii cutitu.

L-a facut de n-avea ce lua de jos.' L-a facut de nu- inemeria usa.

,

La fan mai mult decat la aur pofteste magarul,

L-a imbrobodit femeia.

. . .

La lauda mare nu merge cu sacul. L-a luat gura pe dinainte.

Lampa nu arde pentru eel care doarme. La multe cine gandeste .

Nici una nu ispraveste.

La omul sarac ..

nici boii nu trag.

. La orice treaba

Pe Stan Patitul mtreabil.

.

La parul laudat cu sacul mare sa nu te duci.

La placinte

Inaintc

~i la razboi Inapoi.

44

La pomul laudat

Sa mergi eu sacul spart . . Lapte acru-n calimar,

chiu ~i vai prin buzunar.

L-a pus cu botul pe labe. Lasa-ma sa te las.

Lasa sa ninga, sa ploaie, numai vreme rea sa nu se faca,

Lasa.sa te vorbeasca de rau; pe luna. n-o latra

cainii?

La sfantul asteapta. Las-o moarta-n papusoi. Las sa fie, bine ca nu-i,

La stapanul scump, sluga hoata, L-a~ lasa dar nu rna .las a el.

La targ nu se vinde pestele dimas in apa . . ' La tot raul este si un bine.

,

Lauda de sine

Nu rniroase bine . . La unii muma

~i la altii ciuma.

La unii unele

-si la altii altele. /

, ,

La vijelii copacii cei mari jos cad, iar buruienile pe loc raman.

45

Leacul eel tnai bun impotrivasaraciei este lucrul.

Lenea e cucoana mare Care n-are de mancare.

Lenesul la to ate

,

zice ca nu poat~.

Lesne a judeca pe altul. Lesne a zice,

greu a face.

Limba boului e mare, dar nu poate grai, Limba dulce

.

Mult aduce.

Loc de casa in' curtea bisericii. Lucru la tirnp daruit

Pretuieste Indoit.

, ,

Lucrul bine Inceput

E pe jumatate-facut.

LucruI cunoscut de doi, trei, nu mai ramane intre ei.

Lucrul daruit Pretuieste indoit.

Lucrul de astazi nu-l lasa pe maine. Lucrulde tovarasie

, ,

Miroase asaracie .

.

Lumea cu lumea si noi cu noi.

,

46

Lup 'imbracat in piele de oaie. /

Lupul isi pierde rnaselele, dar nu obiceiurile. , Lupul i~i schimba parul dar naravul ba.

Mai bine cataria la spate Dedit popa la cap.

'Mai bine ceva dec~t·niric.

"

~ l' !-

Mai bine mai tarziu dedit niciodata, Mai bine 0 data: ba!

decat in toata ziua: na!

Mai bi~e 0 pace stramba cie'c'at 0 judecata dreapta.

Mai bine putin ~i bun decat mult si rau. Mai bine roaga-te la Dumnezeu decat la sfinti.

Mai bine sa ceri Decat sa furi,

Ca cersetorii se miluiesc, Iar hotii se pedep~esc.

.:

47

Mai bine sa-ti para rau ca ai tacut decat ca '-ar ZIS;

.

Mai bine un magar care te poarta, dedit un

cal care te tranteste.

Mai fie ~i un lup rnancat de oi, nu toate oile de lup.

Mai mare .daraua Decat ocaua.

Mai multi se ineaca in bautura d~c~t in apa .. Mai multi se uita la mireasa decat la ginere.

, ,

Mai rau se sperie cineva din auzit decat din

vazut.

Mai stai, plecare-ai,-

c-acum venisi, duce-te-ai.

,

M -am biicurat la avere

si la vai de pacatele mele.

Mare e Dumnezeu dar mestere si dracul.

, ,

Marfa sa fie buna, musterii .nu lipsesc. M-ar rade ~i ciorile (si cainii, si curcile) de pe gard .

.; Mai chiorule, vezi tu acul in varful surii? - Acul il vad dara sura ba.

,

Mananca rabdari prajite,

Margaritarul sta in fundul marii ~i mortaciunea pluteste pe d-asupra apei.

48

Maritisul te leaga de maini ~i .de picioare. Marul eel frumos 11 mananca porcii. Merele putrede striea pe- cele bune, fara- ea

vreodata cele bune sa poata drege pe cele stricate.

Merge ca apa la deal. Mestesugul vreme cere,

Nu se-nvata din vedere.

MieIuI bland suge la dona oi. Mila de sila

~i dor de nevoie.

Mila mi -~ de tine, dar de mine mi se rupe mima.

, Minciuna are picioare scurte.

Mintea romanului a din urma.

Mirele nu se plange cand mire.asa e prea frumoasa .

. Mata blanda zgarie rau.

Mata, daca nu ajunge la slanina, zice ca pute. Mfita Ingra~ata nu prinde soareci.

Moara bun a macina orice.

Moarecalul, Ii ramane saua,

,

moare ornuI, Ii ramane numele.

Moartea nu mai are moarte cat 0 fi pamantul.

49

'J

Moartea nu va sa stie

. ,

De averi, de bogatie.

Moartea nu vine cand 0 ehemi, .Ci te ia cand nu te temi.· Mortii eu mortii,

,--

.. ..

Vll eu Vll.

Multe flori sunt pe lume dar nu to ate au miros.

Mult traiesti, multe auzi;

,

. mult umbli, muIte vezi.

Multi vad, putini inteleg. Munte eu munte se intalneste

,

Dar om eu om cand nici gandeste, Muntii nostri aur poarta

, ,

Noi cersim din poarta-n poarta,

N alt ea bradul, Prost ea gardul.

N -are dupa ee bea apa ~i el se scobeste in .

•

masele.

50

N-ati-o franta ca ti-am dres-o;

, ,

unde ocheste

,

. ~i undeIoveste.. ,-' . unde a dat

si unde a crap at.

Naravul din fire .Niare lecuire.

Nebuna de la rastoaca

Tot ea canta, tot ea joaca.

Nebunia din nascare, Niciodata leac nu are.

/

Nebunul nu rade dece vede, ,?i de ce-si aduce

aminte.

Nebunului poti sa-i 'indrugi cat Iti place, Ca ce stie el tot face.

Negraba si chiverniseala cea buna trece primejdia cea rea. ' Nemultumitului i se ia darul. .

,

Nenorocirea, cat;d vine pe capul omului, nu vine singura ci mai trage si altele

dupa ea.

Nevasta mai poti gasi, dar mama ba. Nevoia invata pe om.

Nici calare, nici pe jos.

Nici cat e (ii) negru sub unghie.

51

. Niei eu vii,

niei eu mortii. .Nici in car,

. niei in diruta, niei in teleguta.

Niei nu-i ninge, niei nu-i ploua. Niei nu-l scoala dupa boala, Nici nu-l lasa ea sa moara.

Niei 0 boala nu .. -i mai grea Ca dorul ~i dragostea.

Nici padure fara vreascuri, nici om lana-eliSUf'...i ".!

Nici somn lung fara visuri,'

I

J ,;

nici yorba lunga fara minciuni.

Niei un lueru nu ramane nerasplatit. Niei un lueru sa nu erezi,

Cu oehii pana nu .vezi i. , j Niei usturoi ri-a mancat.: niei gura nu-i pure. ' .

Nimenea.n-o sa traiasca .

•• t: " 1 ~ I ~: .

, ,

Lumea sa 0 mosteneasca.

Nimenea nu e u~a (lemn) de biserica. Nimenea nu poate sa zica: "acum Ie stiu toate" .

Nimiea nu-i fara osteneala.

52'

Noaptea si hadele-s frumoase, Noapte cu soar~ nu s-a pomenit.

Noi n-avem paine si cainii umbla cu colaci

, I

in coada, .

Norocu-i dupa cum ~i-l face ornul. N ou din septe petece.

Nu aduce anul ce aduce ceasul.

Nu alergati eu sacul la pere laudate.

Nu arunca apa cea tulbure inainte de a avea

pecea limpede.

Nu averea face pe om, ci omul. averea. Nu cata la caine, uita-te-Ia stapan.

Nu ceea ce intra-n gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura.

Nu .cerca mareacu degetul,

nici apa fiarta 'tu batul. , '

Nu cheltui tot;ee.ai,t. "H_'; !:,), I.'

Maine nu stii de ce dai, '.' 1.\ ' •• '[

,

Nu da binelui cu piciorul

ca pe urma 0 sa-i duci dorul.

Nu da cu bata-n balta c'a 'te stropeste. Nu da oaia in paza lupului.

Nil da paine cainilor altuia, ca te latra ai tai. Nu da povata celui Ce nu ti-o cere, c~ci nu

te asculta, .

53

Nu da vrabia din mana pe cioara din par. Nu dorm toti cati au ochii inchisi.

t , ,

Nu e de (pentru) cine se gateste,

ci e de (pentru) cine se nimereste.

I ' ' •

N u e dupa cum vre~ omul, ci dupa cum

poate.

Nu e fum fara foe,

Nici prost fara noroc.

Nu e invatat eel ce ceteste cacti, ci eel ce stie

, "., ,

ce cete~te.. .

Nu e nebun cine e nebun, ci e mai nebun cine

se pune cu nebunul, I'

Nu-i frumos cine se tine,

~".- '.'

Ci-i frumos cui Ii sta bine.

Nu-i gard nidi parlaz. ~i om Hidi necaz. --

Nu-i ~reu sa te sui Insus, ii greu sa .te fii acolo.

Nu-i mult sa nu se gate

si putin sa nu s-ajunga,

Nu intinde Toarda prea mult ca se rupe.

Nu lasa pe dracu sa piara, ca nu te las a sa traiesti,

,

Nu Iasa pe maine ce pori face astazi. Numai cu 0 f.1oar~ nu se face primavara.

54

Numai de nu i-ar muri multi inainte. Numai jumatate de picior are minciuna .. Numai la Dumnezcu' e dreptate.

Numai la razboi se cunosc vitejii.

Nu mai spune minciuni de ale tale ca-ssatul

de ale mele.

Numai tata ~i mama nu poti cumpara pe bani.' Nu rna lasa sa mor, ca nu te-oi lasa sa traiesti. Nu poti sluji la doi stapani deodata.

Nu poti sedea in doua luntri deodata,

, ,

Nu rade de altii, uita-te la tine.

Nu s-a vazut nici baba frumoasa, dar nici

doctorii bune ~i copil cuminte.

Nu.spune tot ce stii, nu crede tot ce auzi, Nu sta, ca-ti sta norocul.

Nu stricati orzul pe gaste,

Nu stiu, n-am vazut,

,

Nici p-acolo n-am trecut.

Nu te juca cu focul,

Ca indata te parleste, .

Nu te Iasa pe funia altuia in put .. Nu tot ce sclipeste e aur

Si nl] tot ce zboara se mananca.

Nu-ti baga-n card cu dracul.

Nu vede mai departe decat lungul nasului.

55

Nu vinde castraveti gradinarului, cand el Ii

,arundi peste gard.

Nu vinde pielea vulpii inainte de a 0 prinde. Nu vorbi de funie in casa spanzuratului, Nu zice: hop!

Pana-a nu intra in joe.

Oaspetele nu mananca ce gandeste, si mananca ce gaseste.

, , ,

o boala vindeca pe alta, cand vine una dupa alta.

Ochii vad, inima cere,

Dar e rau cand n-ai putere.

Ochi pentru ochi ~i dinte pentru dinte.

o mana spala pe alta si amandoua obrazul (fata) ..

" Omul batran ~i nebun,

leaga-l de gard ~i-i da fan.

Omlll care stie carte

,

De toate are parte.

56

Omul cand se porneste stie, da- cand a veni ba.

Omul dator de multe ori trebuie sa minta. Om~l gospodar I~i cumpara vara sanie si lama car.

Omul harnic, muncitor, De pane nu duce dor.

Omul nu traieste sa manance, ci mananca sa

, .

traiasca,

Omul prost, daca nu e fudul, nu 'are nici un haz.

Omul prost sede-ntre noi Ca magarul intre oi.

Omul sfinteste locul, BU locul pe om. Omului sarac

Nici boii la jug nu-i trag,' Nici lemnele In foe nu-i ard. o prins mamaliga scoarta,

Orice lucru este bun la timpul sau.

Oricata apa bea un pe~te, toata 0 scoate pe urechi.

Ori te poarta cum ti -e Yorba, ori vorbeste

, ,

cum ti -e portul.

o sa-ti car la nunta apa eu ciurul.

57

o sa-ti vie minte, mama,

,

Cand mi-o creste par inpalma.

o suta de talhari nu pot despuia pe un (sarac) gal.

Oul invata pe gaina.

Parca man,an€.a. gheata fripta., ··f I' Parca mananca numairabdari prajite. Parca mi -e rusine mie

,

Ca nu ti-e rusine tie.

- , , ,

Paza bun a trece primejdia rea. Pacatele parintilor,

ped~apsa pruncilor. ,

Pacatul marturisit este pe jumatate iertat. Paretii au urechi si stradele ochi.

, ,

Pentru corabie mare trebuie apa multa.

, Pentru 0 fapta buna nu astepta rasplata.

Pentru 0 perja alunga cioara trei hotare si

, .'

dacan-o prinde, 0 da-de sufletu tata-~au:

Penttu stapan ~i pe caine "mangai.

58

Pentru un cui pierzi 0 potcoava.

Peretii au ureehi ~i ferestrele gura (oehi). Pestele eel mare inghite pe eel mie. Pestele de la cap se-mpute.

Pe un de sunt turme blanzi

Sunt ~i lupi mereu flamanzi.

Pe vra] masii tarii tale ai tai vraj masi sa-i

, , ,

soeotesti.

,

Pica para maUiinta

In gura lui Natafleata.

Picatura ploii piatra gaureste ,~i funia de tei, . eu vremea, marmurile despica ..

Pielea rea si rapanoasa, Ori 0 bate ori 0 lasa.

Pana aeuma n-a luerat nimic si acuma sede.

, ,

Pana a geme boii scartaie earul. '

Pana a nu intra soeoteste cum ai sa iesi.

, ,

Pan,a a nu te pali eu eapul de pragul de sus, nu vezi pe eel de jos.

Pana-i bine Multi eu tine, Dar la nevoi

Mai inapoi.

Pana-l bagi Ii rupi eoarnele ~i pana-l scoti Ii rupi eoada.

$9

Pana nu dai eu eapul de toti peretii nu te Indrepti.

Pana nu faci foe Nu iese fum.

Pana nu vei vedea pe eel bun, nu Iepada pe eel prost.-

Pan-s-ajungi la Dumnezeu, Mii de sfinti in drumul. tau,

\ -

Toti eu mana-ntinsa ceu.

,

Pantecele se satura dar oehii niciodata. Pleeai sa rna toemese,

dare-ar Dumnezeu s~ .nu gasese.

\ _. 'J

Plete lungi ~i minte scurta,

Judecata mai rnarunta.

Plopul nu face pere niei rachita visinele.

Poei~lui oglinda-i lipseste.

Poftirn la rnasa,

Daca ti -ai adus de-acasa.

,

Pomul aItoit mai bun rod ne da.

- PQre la pore, eel mai eurat se pare, si magar la magar, eel eu glas mai frumos, Poreu-i tot pore si-n ziua de Pasti.

, ,

Pori opri vantul, apa $i gura lumii?

60

Precum faci, asa tragi.

Pre durerea mare alta mai mare 0 tamaduieste.

Pretutindeni e bine,

dar acasa e mai bine.:

Prieteninoi sa-ti faci, dar d-ai batrani sa nu te lasi.

,

Prietenul Ia vreme de nevoie se cunoaste.

- ,

Primiti-rna in casa pana ce va veti gasi

dumneavoastra alta.

Prinde orbul, scoate-i ochii. Prost cu prost cand traieste Lesne se Iugaduieste.

Prostia din nascare

\

Leac nu mai are.

Prostul cearca garla-n gluma ~i se-neaca inadins.

Prostului nu-i sta bine daca nu-i si fudul.

. ,

Puiu, chiar de drac, si tot e frumos.

. ,

Pune oala la foe,

C-am aflat un iepure intr-un loc. Trage oala-n sus,

Ca iepurele s-a -dus.

Pune-ti peticul cum i~i e ~i sacul.

Putini suie.imulti coboara.

/

61

Rabda suflete cat poti Nu-ti da taina catre toti.

Rarul umple carul, Desul umple f~sul.

Rabdarea are ~i ea rriarginlle ei',

Rau cu rau, dar mai rau fara rau.

Rau faci,

rau gasesti,

Rau la deal, greu la vale: la deal cu opintele

~i la vale cuoprele.

Rade ciob de oala sparta. Rade rata de balta

~i baba de fata.

Rade, ~i purceaua moarta In cosare .. Rornanul tace si face.

,

)i .

Rufcle murdare se spala acasa.

62

Rusinos,

'. ,

dar sanatos, - •

5

Sacul gol nu sta in picioare. S-a dus baba cu colacii.

S-a dus bou si s-a intors vaca,

"' , ..

S-a dus dine surd la vanat.

S-a dus inainte de a-i bate ceasul. S-a dus sa-si vada moartea cu ochii.

, .

S-a facut oale si urcioare.

,

Sai ~l in spateledracului pana vei trece gada. S-a incurcat ca craca-n lemne.

S-a intalnit foamea cu setea.

S-~ maniat ca vacarul pe sat.

S-a maniat Neagu pe sat

~i trei zile n-a mancat.

S-a pornit ca surda la joe.

S:"a potrivit ca nuca in perete, ca mir~a~~ la moara ~i ca musca-n lapte.

63

. Sare din lac in put.

. .

S-a rupt drumul in mijlocul carului,

S-ascunde dupa nas .

. Satul arde si baba se piaptana, S-au dus boii si a venit vaca.

, .

S-a uitat beat d-aseara.

Svau incurcat itele.

Sa bei pana ti-o iesi parul pan caciula .si camasa pan izmene.

Sa crezi in Dumnezeu, dar nici pe dracul sa

nu-l uiti.

Sa cumperi sauadupa cum e.calul. " Sa cumperi vecinii intai ~i apoi casa. Sa fugi de omul insemnat ca de dracu.' Sa-l pui la buba ~i sa"'"ti fie de leac. Sanatatea e mai buna ca toate. Sanatatea face banii ~i banii sanatatea. Sa n-o intinzi pre a mult ca se rupe.

I

Sa nu fii usor la limba ~i greu la fapta.

". Sa nu stie stanga ce da (ce face) dreapta.

Sa nu vinzi, sa cum peri. Saracul nu se teme de talhari. Saracut de mama mea,

,

lama grea, femeia rea.

64

Saracia intra pe u~a ~i dragostea iese pe fereastra.

- Saracie, ce-ai cu mine?

. - M-am avut cu tat-tau bine

~i numa-ndur nici de tine.

Saracie cu ciucuri (lucie) ..

Saruta mana pe care n-o poti musca.

Sa te feresti d~ 'omul caruia toate-i plac. Sa::-ti iei nevasta de casa,

Nici. urata, nici frumoasa.

Scump la tarate ~i ieftin la faina. Scumpul mai mult pagubeste

~i Ienesul mai multalearga.

Seamana ca doua picaturi de apa, Se amesteca unde nu-i fierbe oala.

Se grabeste ca fata la maritat (vadana la pat). Se Jnvarte~te Ga un cui intr-o caldare.

'Se Iipeste ca rnazarea-n perete.

Se oblojeste la nas, ca sa-i treaca de deget. Se scoate miere din orice floare.

Se teme ~i de umbra lui.

Se vindeca numai ell zama de c1opot. Sangele apa nu se face.

Sangele nevinovat cere razbunare.

65

Sunt tineri rntre tineri

~i batrani intre batrani.

Sluga buna nu duce lipsa de stapan. Soacra, soacra,

- . 'Poarna acral

De te-ai coace,

Cat te-ai coace . .

, .~ .

. Tot dulce nu te-at mat face.

Soarele ca e soare ~i nu poate incalzi toata lumea.

Soeoteala d-acasa 'nu se potriveste.cu cea din fargo

S-o proeopsi cand mi -0 creste Par in palma si-ntre deste.

Spune-mi cu cine te insotesti Ca sa-ti spun cine esti.

Sta ea ou-n cui.

Steagul eel mai zdrentuit, einstea oastei. ~ Stinge focul eu paiele.

Strange bani albi pentru zile negre.

Sub copacul frumos multi se adapostesc,

, .

Sumanul alb se poate negri;

eel negru nu se poate albi.

66

Scoala face pe omul, om ~-a1toiul pomul, porn.

Sed ca sardelele in cutie.

• ' -V ~

~ede ca un tap logodit.

Sede cu ochii-n podele ~-a~teapta sa-i cada stele .:

Sezi la masa .

daca ti-ai adus d-acasa.

, .

Si-a pus sacii-n car. ~i-a trait traiul, ;.,

~, II .~

~i -a mancat malaiul,

Si cioara-si lauda puii.

$i canele iese din iarna dar pielea lui stie cum

lese.

Si cu 0 floare, ~i cu zece, Primavara tot se trece.

Si cu oile toate si cu lupii prieteni nu se poate.

_ 67

~i paianjenul tese dar din panza lui nu se fac haine.

Soarecele a mancat anafura ~ s-o. facut liliac. Stii cand pleci, dar nu stii cand. ajungi - (te-ntorci).

; " '.

Tace ca porcu-n popusoi. ' " , . < Talharul eel mic se spanzura ~i eel mare scapa,

Talharul neprins, negustor cinstit. Tacerea

E ea mierea.

Tacerea e de aur.

Te duce unde a dus mutul iapa si tiganul

, ,

carlanul.

Te iai dupa pore, te duce in glod.

Te pazeste

Pana te nimereste.

68

Te poti opri cand te sui,

dar anevoie cand tecobori.

Timpul descopera toate.

Timpul e dascalul eel mai bunrfiindca el . ne-nvata toate.

,

Timpul face ~i desface .

. Timpul pierdut nu se mai intoarce.

Tinerii Inaintea batranilor sa aiba ochi iara nu gura.

Talhar pe talhar nu fura. ' Toamna se numara bobocii.

,

Toata intrebarea.are ~i un raspuas ...

Toata pasarea pe limba ei piere. Toata ziua

buna-ziua.

Toate apele in mare se varsa

.' ~i marea nu se mai umple. " Toate l~i au leacul.

Toate l~i au vremea lor.

Toate sunt trecatoare ca' ziua de ieri . . Tocmai de ce te-ai pazit n-ai scapat. Tot bordeiu

lsi .are obiceiu.

,

Tot ce e pre a mult nu e sanatos. Tot cocosul pe gunoiullui canta.

69

,

. \

, Totdeauna binele se uita mai lesne ca raul.

Tot inceputul are ~i sfarsit. Tot invatu

Are dezvat. ' ~:

Tot patitu-i priceput. Tot rau inspre bine. Tot sacul isi are saracu,

, .

Tot tiganu

. I~i lauda ciocanul; - Dar eu barosul meu

- .

_ea e mai 'greu. > '

" s. .• ,

Tot vine si-cel ce intarzie.' ,

,

Toti se plang de bani, dar de minte nimeni. Trage ata cat sa nu se rupa.

Trage mata de coada.

Trai (eu) pe vatrai,

,Traind omul, cand si cand

, ,

Ana ce IlJI-i da p.rin gand.

Trasnetul te sperie, i~ ploaia te pune pe fuga. Trestia care se pleaca vantului, niciodata nu se frange.

Trone, Marieo, ca ti-am dres-o. Tropa, tropa din papuci

Si eu nasu plin de muci.

70

, ;

Tandara nu sare departe de trunchi,

Tarana esti siIn tarana te vei intoarce .. Tiganul cand a ajuns la mal atunci s-a inecat. Tiganul cand s-a vazut imparat

Intai pe tata-sau l-a spanzurat.

Ti s-a-ncarcat carol, S-a umplut paharul.

U1cioruI mi merge de muIte ori Ia apa. U mbla ca cainele surd dus la vanat .

. Umbla ca cainii cu colaci In coada.

Umbla pe dtumuri taind cainilor frunza,

71

Una vorbim, basca ne-ntelegem.

, ,

Un caine cum latra, ceilalti caini dupa el se

" tau.

U nde a dus mutu iapa, surdu roata

~i calugarul baba.

Unde-ai vazut copii buni si babe frumoase!

, .

Unde dai ~i unde crapa (pocneste, rasare,

tuna).

Unde e lac acolo sunt si broaste.

, ,

U nde e saracie e ~i cearta.

Unde este miere acolo si muste ..

, ,

Unde este starvul, acolo se aduna ciorile.

Unde e verba multa,

acolo e treaba scurta.

Un de gaina canta, ~oco~ul tace. Unde gandesti

siunde nimeresti.

, ,

Unde-i dragoste e ~i cearta. Unde nu e cap, vai de picioare. Unde 0' plesneste ~i unde crapa.

Unde stapanul e tare ~i taranu} e fudul. Unde si-a intarcat dracu copiii.

Unde-ti stau picioarele lti va sta ~i capul. Unge osia ca sa nu scartaie carul.

72

U nii beau si mananca,

,

altii rabda si se ui tao .

, ,

Unii gusta din lamaie s-altora Ii se strepezesc dintii.

U nii tree si - mbatranesc,

,

Altii cresc si infloresc.

, , .

Unii vorbesc ~e stiu si unii stiu ce vorbesc.

, . , ,

Un nebun arunca-o piatra in balta si zece

cuminti n-o pot scoate .

. Un nebnn intreaba ~i zeceintelepti nu-i pot raspunde.

Un necaz abia 11 trece

~i Yin in locul lui zece.

Un necaz naste pe celalalt.

Un rau niciodata nu vine singur .:

Unul cu folosul

~i altul cu ponosul.

Unul face

s-altul trage.

Unul plateste nouasprezece s-alalt douazeci fara unu,

,.

U nu trece, altu vine,

Ce folos ca n-ai cu cine.

, Urca-te draga-n jos, c-acum in sus te-ai scoborat.

U rsu joaca si de voie si de nevoie.

, ,

73

Vai de acela ce are paine ~i n-are dinti s-o rnanance.

Vai de moarte fara rfi~

si de nunta fara plans!

, -)./ ~. :id-VlJ !.),"" ~').) jt.1: ,iiL-,," I

V ai de Hula fara cam , ..

-1... l ;-. ,I)!' i ') " e I • 1 ~',r ,~( ~ ~ ~ ~ i ~ I ~ J • :" $ (' -: ' (

--' Si de casa fara stapani. .

- Vai, sarace neamtule,

. ..

Cum iti cura zdrentele!

- Las sa cure ca-s destule.

".

Vara-si radcin nas, iarna-si plange in 'gura. Va vern apa ~i la moara mea.

Vacarul s-a maniat pe nevasta si nasul si-a taiat,

Vezi mai Iritai gunoiul din .ochiul tat? si apoi vorbeste pe altul de rau, '

, , J

Vezi mam-a, apoi ia fata. -

Viata uraste, iar moartea impaca,

74

"

Vinde castraveti la gradinar, ~i lui.Ii inima

acra,

Vinde pe murgul in targ si ele In crang.

Vinde pelea lupului si lupu in padure,

Vine boala prin urechile acului ~i n-o poti scoate prin _u~i de bisericit" '

V ino pana te roaga, caci pe urma iti da cu plClO~U.

Vinul nu se face apa.

Vinul, tuica cui Ii place, N-are cu ce sa se-mbrace.

,

Vantul aduna norii si tot vantul Ii risipeste.

, ,

Vantul bate, cainii latra,

Voinic tanar, cal batran,

, greu· se-ngaduie la drum, Yorba buna

,

Mult aduna.

V orb a dulce Mult aduce.

Vorbesti de Iup ~i Iupul la_ u~a. V orbi si nea Ion

,

, ea si el e om.

, -

Vrabia malai viseaza si calicul praznic.

75

Vream sa cad, bine ca mi-ai facut vant.

'>

Vremea ce a trecut nu se mai intoarce.

Vremea indreapta toate.

Vulpea cand: n-ajunge la struguri, zice di sunt acn.

Zi-i pe nume, sa ti-1 spui.

Ziua buna se cunoaste de dimineata.

, ,

Ziua cauta-ti de lucru, iar noaptea de SOillll.

76

(Jhicitori .

•

78

Mosneag mititel Ingdide~te frumusel. (Acul)

Cine are urechi

~i n-aude cu ele? (Acul)

Care cer nu 'are stele? (Cetul gurii)

C~':Jp~'let~i ~a:t~i5'~~ta

.C_~'. !~,. 'f' .f.

s: t~t~si e cu~tin~?

y , \,

,,< '. {Gepul)

Are dinti multi, mititei Nu sufera niciodata de ei. (Fieriistriiul)

Alba ca ~i creta Moale ca lana U ~oara ca pana Piere ca spuma.

(Ziipada)

•

79

Poti sa fugide ea prea bine Ca 'tot vine dupa tine.

,

- (Umbra)

-Ce e mic, mititel

Se tulbura ~i V oda de -el? (Purecele) -

Trece nevazut Repede de necrezut

U mbla, nu fuge, nu sare Rostu-i pe lume e mare.

(Timpul)

Patru picioare are Sa si-Ie miste

Nu e in stare.

(Sea un ul)

Zi si noapte stau de paza N -am picioare ~i tot umblu N -am nici mana si tot bat .

. ,

(Ceasul)

80'

Cinel,cinel, .'

Aude far a urechi Vorbeste fara gura Raspunde p~ orice Iimba,

(Bcaul)

Nu-l Intrebi

Si Iti raspunde Cati In jur

Nu stii de unde.

,

(Ecoul)

Vine mosul pe carate . Cu mii de ace In spinare. (Ariciul)

Alba pasarica Pe arac se urea N-are aripioare.

N -are nici picioare. (Fasalea)

Capul, trupul mi-e totuna

, Pe-un picior stau totdeauna Am camasi nenumarate

, ,

~i le port toate Imbracate.

(Varza)

81

Prieteni de casa . ", UmbHi sus pe masa

. __ Ran se mai sfadesc Cand se Intalnesc.

(Ciiincle ~i pisica)

Nu-i pasare, dar pe copaci ~ade

Nu-i vaca, dar paste iarba verde;

Nu-i peste, dar in balta inoata; , .

Nu-i lautar, dar canta noaptea.

(Broasca)

Ce- i mai dulce si mai dulce

,

~i nu poate sa se-mbuce Dar din eI gusta tot omul ~i argatul ca ~i domnul.

(Somnul)

Ce trece peste apa ~i nu se uda?

(Umbra)

82

Sufletel nevinovat

Mai diu ca un talhar legat . (Copilul iniiiset)

Ce se pune pe masa, se taie . Se-mparte la fiecare

Dar nu se mananca,

(Ciirtile de joe)

·Cu cat se lungeste Cu atat se scurteaza, (Viatfl)

Peste rau trece

. Niciodata nu merge. (Podul)

Fara de oase sunt nascut Din carne si piele sunt facut Cap am, dar n-am picioare Cand cald, cand rece

o Iume intreaga cu mine petrece.

(Ctirnetul)

83

Strugur nu-s, .nici, piatra nu-s Insa cad din, nori de sus,

La caldura rna topesc

~i flori multe prapadesc. (Grindina)

De mine toti se feresc

De rna ai mult, te plictisesc, Ma pierzi, mare ti-e mania Ma castigi, mare ti -e bucuria.

(Procesul)

Te-am vazut intr-un loc Unde n-ai fost

Si nici nu poti fi. (Oglinda)

Sunt urata ~i neagra la fata Copiii fara mine nu Invata Silitorii rna doresc

Nici lenesii nu rna parasesc, (Tiibli/a)

Ce apa e fara nisip? (Lacrima)

84

Cine umblafara picioare? (Raul)

Cine-si canta numele? (Cucu1)

Cine poate manoa fierul? (Rugina)

De ee poti rnuri

Fara sa-ri dai sufletul? .

, \

(De tiis)

Ce creste eu varful in jos?

(Tuttutul 1a streesinii)

Pe ee pat nu poti dormi?

(Pe patu1 pustii)

. Cand poti duee apa In sita? (Ciind e gheata)

Sunt pe lurne fara fiinta

A unor oarneni singura ~tiinta Cine rna are n-a castigat nimie

85

Caci eu mine ajunge la eer~it,. ·Orbtil rna vede, prostul rna- erede Pe gratis oricand rna obtii,

~i multi eu mine incearca a te orbi. (Prostia)

Logofete branza'n bete Lapte aeru-n calimari Chiu ~i vai prin buzunari

Sa aduni 5 de alde 1 ea sa-ti dea 14.

- ,

. (R. 11 + 1 +- 1 + 1 = 14)

r

o fata spunea odata:

I. "Mama este, de doua ori mai maredecat mine, tata este eu 10 ani mai mare dee at mama, tori trei avem 110 , aru

Ce varsta avea fieeare?

(R. 20·- 40 - 50)

Servetel invargat

Peste mare aruneat lCurcubeul)

86

Camp alb, oile negre,

. " ! " ~ ",

Cine le paste le .cunoaste?

(Cartea) .

Doua fete ce port salba Una neagra s-alta alba Ne-ncetat se tot gonesc ~i in veci TIU se intalnesc.

(Ziua ~i noaptea)

Ce e dulce si mai dulce

,

Si pe taler nu se taie? . (Somnul).

Este un mos batran tare,

,

Duce 0 mie araci in spinare? (Ariciul)

Ce sade in apa

~i nu putrezeste? (Limba)

Ce sade in apa ~i nu se uda

(Umbra)

87 . ~---------------

Ce nu sunt trei ill lume?

. (Scetii 1a cer, punte peste mare

~i fieru1 tniiduvii n-are)

Sus copaie

los copaie

La mijloc Came de oaie?

(Scoica)

Ce lucru este in toate ~i -f~di el nu se poate

" (Nume1e)

La trup sunt usor Far-a aripi zhor,

Dar eu nu sunt nor? (Giindul)

Trupul Irni baga in casa ~i capul afara-rni lasa. (Cuiul) .

Patru frati gemeni nascuti '

, ,

Tot Imbratisati crescuti,

, , , ,

·88

Oricand 11 vedeti la un loc i~veliti intr-un cojoc.

'(Miezul de nucii) ".t

Pe apa merge, Nu stropeste; Prin trestie trece ~i nu Iarmuieste.

(Umbra)

Eu la orice casa Sunt sluga aleasa Eu pe orisicine intampin cand vine; Cand pleaca afar a Eu 11 petree iara?

(U~a)

Ce nod cu gura se innoada

. Si cu mainile n~, se deznoada? (Cunuiiie) ,

Biserica intr-un picior, Ghici ciuperca ce e? (Ciuperca)

89

Am un copac cu douasprezece ramuri:

In fiecare ramura cate patru cuiburi, In fiecare cuib cate sapte oua Jumatate albe, jumatate negre.

. (Anul, etiotimpurile,

lunile, siiptiimiinile, zilele ~i noptile)

Sunt doua surori in lume Neasemenea la nume:

Una alba, luminata, Si-alta neagra-ntunecata,

Se gonesc prin lumea Iunga Si nu pot sa se ajunga.

(Ziua ~i noaptea)

Poti sa fugi de e~ Prea bine,

Ca tot vine - Dupa tine.

(Umbra)

Ce se naste cu luna' -

,

Si piere eu soarele? (Bmma)

90

Naframa vargata

Peste mare aruncata .. (Curcubeul)

- .'

, .

. Sapte fet~, sapte bete;

La izvoare Ie spalara

Si de nor Ie atarnara. (Curcubeul)

Stergarel vargat,

Pe culme aruncat. (Curcubeul) !

• I ~

Cine trece pe Ia poarta ~i cainii Ia el. nu latra? . (Vantul)

..

Ce trece prin varna

~i nu se baga-n seama? (Viintul)

Ce intra in sat. ~i cainii nu bat'.

(Ceara ~i negure):

"\, ~

1 A bate: a liitre .:

91

Dad! n-ar fi, Lumea ar pieri;

Iar daca multa este, . Lumea prapadeste.

(Apa)

Lunga ~i lata

Nu sta niciodata, (Apa)

Dumbra, Sumbra,

Fv v bra .

. araum'· ... ".

(Ape)

. \. " ,~ l

Patru fug, doua atarna.

(Calul ~i ciiliiretul)

Cine. geme nebolind . , ~i cauta nepierzand? (Porcul)

Cine doarme in disuta, Sau in pat sau in cotruta,

I ,

Alba, neagra, pestricioara,

Sfaraind "din mustacioara,

92

·

~i cand vede-un soricel,

Tup, 11 prinde sprinteneI? (Pisice)

Am un unchias 'mare

C~o suta de araci In spinare. . (Ariciul)

Merge iarna prin.poiana Si-i gatita ca si-o doamna. (Vulpea) ..

Noaptea ochii Ii -sticleste ~i cand urla te-ngrozeste. (Lupul)

., Copaie' Peste copaie,

La rnijloc carne de.oaie, (Scoica)

Striga Ielea Anghelina, Ca s-o apar de-o gaina,

~i tot striga si rna cheama, Ca de caine n-are teama.

(Riune)

· Curelusa unsa,

,

Sub parnant ascunsa (Seipele)

"-

Ce e mic, mititel,

t~i ia voda caciula pentru el? (Piiduchele)

Primavara te veseleste

,

Vara te umbreste

, >

,

- Toamna te nutreste,

Iarna te-ncalzeste, ,'" ':-r Poftim de ghiceste. (Pomul)

Intr"U,I}:,vart ,d,e p8-il, ,i -.i'P '" Sade oastea unui crai.

(Graul -~i spicul de griiu)

Am 0 domnisoara Cu roehita rosioara,

, . ,

Cand Incepe~a dezbraca

Toti apuc-a lacrima. (Ceapa)

94

-

Nici In casa,

Nici afara,

Nici In COP;, Nici pe pamant.

I (Fereastra)

Soldat otelit,

, ,

De oase gatit.

(Pestele)

Sunt cercel cu.toarta. Dar om nu rna poarta. Decat rna agata

La casa In fata.

,

(Leciitul)

N -are limb a ~i nici gura, Si-arata orice faptura. (Oglinda)

Caciula mutului

In fundul pamantului. (Ftintiine)

Noaptea soparla si ziua cere. (Cureaua)

95

Ce ingheata vara Mai iute dedit iama?

.' (Laptele)

./

Care drum e fara pulbere? - (Drum pe epii)

Suflet tine, suflet ll-are, /

,

U mbla fara de picioare,

Nici pe drum, nici pe carare, Nici pe apa curgatoare.

(Avionul)

U rla fara surla,

Umbla fara umbra! (Viintul) .

. Cu trei ochi In trei. culori!

\

E atent la trecatori, (Semaforul)

N -are maini si totusi bate,

, ,

Bate-ntruna zi ~i .noapte.

96

Sade oriunde I-ai pune,

De-l privesti, timpul ti-1 spune! (Ceesul)

Are floare,

~i ghimpi are,

Si parfumul eel mai tare, (Trandafirul)

Sus pe eer s-arata

Munti de vata scarmanata, (Norii)

E 0 closca mare, mare, Aripi n-are, pene n-are ~i ?ici nu sta pe euibare. La oras ea ~i la tara Scoate pui iarna ~i vara!

(Incu batorul)

Cand nu e zapada Doarme in ograda, Dar cand ninge-afara, Cu copiii zboara!

(Sania),

97 '

Umbla pe Ia noi prin Ian Uriasul nazdravan

,

Holda de ne-o secera, Spicele de treiera, (Combine)

Sta in ap~ pan-la brau. ~i te trece peste rau. (Podul)

Am un copac cu douasprezece rarnuri, In fiecare ramura ocate patru cuiburi ~i in fiecare cuib cate sapte oua.

(Anul)

Ce se naste cu luna

,

Si piere cu .soarcle?

(Bruma)

,

Pe-o carate 11erge-o aratare Sa are, cal nu-i

- -

Coatne are, bou nu-i.

(Melcul)

98

Doua fete-mi p<?arta salba:

Una-i neagra, alta-i alba Neincetat se tot alunga ~i nu pot sa se ajunga.

(Ziua ~i Noaptea)

Clopotel Mititel,

Cine suna din el?:

Nimeni!

"

(Ghiocelul)

Moale, alba sipufoasa Pentru camp e haina groasa. (Zapada)" .

Cine umbla mult prin lume ~i tot se striga pe nume? - (Cucul)

o cetate luminata

S ta cu poarta descuiata . Dar in ea nu pot pa~i Dedit cei ce stiu citi.

,

(Carte a)

99

Eu am fbi, dar nu-s copac, Gura n-am, dar nici nu tac ' Stiu sa spun povestiri multe Cui ar vrea sa rna asculte.

(Cartea)

Merge, dar nu-i vietate N -are inima, dar bate Stand pe loc inainteaza . Si arata ce marcheaza.

I

(CeasuJ)

Am un copac cu patru crengi:

Una inverzeste,

,

Una rodeste,

. ,

Una vestejeste

~i una usuca .. (Anotimputile)

Alba plapnma ~i moale S-a iutins pe deal,.pe vale Iar cand vine primavara Se tope~t~ plapumioara.

(lama)

100

Cand am apa, beau yin; Cand n-am apa, beau apa, (Morarul)

Miezul .e doar de mancat Coaja e de aruncat

Si in Sac se pot pastra Sparte doar se pot manoa.

(Nucile)

Sus pe coa~a rnuntilor Muntilor, caruntilor, Sta voini,cul eel tepos, . Vesnic verde ~i frumos.

(Bradul)

Nu e furca, nu e fus

~i totusi pe tors s-a pus. (Pisica)

Coada ca 0 furculita Rosioara sub barbita,

, ,

lama plec de-aici din tara, Primavara ma-ntorc iara,

Langa voi stau fara frica Si rna cheama ... (Riindunicii)

Intr-un basrn cu "a fost odata"

,

Stiti voi cine a purtat

Cizrnulite, ca sa-i poata Fi cuvantul ascultat?

(Motanul inciiltet)

Cine rnerele de aur

Le-a p~tr sa nJI, le fure Pasari cu aripi de-arama?

(Ptiislee)

Dar ~titi voi oare-o fetita Ce rosie avea 0 scufita?

- , ,

(Scutita Rosie)

\

Dar pantoful eel de aur

Cui i-a fast tocmai pe seama? (Cenusiireasa)

, ,

, \

Dar -ce basm frumos s-a scris Chiar aici, la noi sa-l stie Copiii de sapte ani:

102

, E-o ... punguta si-i cu bam!

. , ,

(Pungiun cu doi bani)

E alergator de frunte,

\

Vine-n goana de pe munte,

Cade, se rostogoleste,

Dar In Dunare se-opreste.

(Raul)

Fara trup prin lume trece S tol de frunze 11 petrece, Cum porneste la plimbare Pomii i se-nclina-noale.

(Viintul)

Stau pe-al ierbilor covor, Speriati de umbra lor.

De-i pericol, tusti, spre zare, Ca 0 umbra zburatoare.

(Iepurele)

, Blana roscata, frumoasa,

,

Coada-i lunga ~i stufoasa,

Vine' noaptea pringradini, Fura rate si gaini.

(Vulpea)

103

Rezernata stand pe scoarta Salta capul ca de rat~L

Si eu eioeul tarnacop

Da poc, poe, din loc in loe.

. (Cioctinitoeree)

Cine zboara printre flori In zig-zag de atatea on? Uite-aieea pe 0 floare Doua aripi galbioare.

(Fluturelc)

Primavera te vesteste,

,

Vara te umbreste, , I

lama tc-ncalzestc

,

Porfim de ghiceste.

, ,

(Copacul)

"

Cat e vara - Cueurigu! Cueurigu -'- cand da frigu! Cine- i frate, dumnealui? Cum 11 cheama?

Poti sa-mi spui? '

(Cocosul)

104

Dupa ploaie, la plimbare, Cu umbrele mici .. .. de soare! (Ciupercile)

In aer ramurile-si are

,

Acest trofeu de vanatoare.

(Cerbul)

Tus; ghidus, coada roscata

, , ,

Peste cetini aruncata, (Vcverite) .

Ochii casei me1e, Oglinda de stele. (Ferestrele)

Luminoasa si ochioasa -

,

Straja noptii ~i craiasa, (Luna)

Munte greu de minereu ' EI topeste tot mereu. (Fumalul)

105

Cusma astade argint Nu rna apara de vant, Dar pe deget dac-o tin Niciodata nu ma-nspin.

(DegetaruI)

Impletita e -din ata,

N-are dos, n-are nici fata. (PIasa)

-

Cu sprancene

De poiene, Cu codite

De mladite

~i cu flori la cingatoare A so sit in toata tara Cine oare?

• (Primiivera)

A venitbaba din munti,

,

Peste rauri facand punti ..

~i a prins, spunand povesti, Flori de gheata pe feresti.

(Iarna)

106

Intre palme scuturata Ceme pulbere curata.

(Situ de Iiiinii) .

",

. Vine-n grab a de la munte, De sub crestele carunte, Printre pietre straluceste, Mii de cantece doineste.

,

(Izvotul)

Are dinti, dar n-are gura, Taie scanduri pe masura, (Feiiistiiiul)

Pe fereastra printre flori Si-n obraji las a bujori. (Getul)

Am un caier lung, lung, lung ~i n-am furca sa-l ajung. (Fumul)

Rotunjori ~i bucalati, Am doi frati

Mereu legati,

107