Suport de Curs Profesori Def Si Grad II 1

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
UNIVERSITATEA DE ARTE GEORGE ENESCU IAI

PSIHOPEDAGOGIE
pentru examenele de
definitivat i !radul II
- "up#rt de $ur" -
lect. univ. drd. Dorina Iuc
lect. univ. dr. Mihaela Lupu
Psihopedagogie pentru definitivat i gradul II ( NDRUMAR )
Iai, !"!
#$P%I&S
I% SISTE&U' DE INVATA&ANT (((((((((((((((((((%)
II% &ANAGE&ENTU' CA'ITATII IN EDUCATIE ((((((((((((%%*
III% STATUTU' E+ISTE&O'OGIC A' +EDAGOGIEI (((((((((((%%,
IV% EDUCA-I'ITATEA((((((((((((((((((((((((..
V% STRUCTURA SI DINA&ICA +ERSONA'ITATII((((((((((((./
VI% 0INA'ITATI'E EDUCATIEI((((((((((((((((((%((%.*
VII% TEORIA SI &ETODO'OGIA CURRICU'U&U'UI(((((((((((%/*
VIII% +ROCESU' DE INVATA&ANT(((((((((((((((((((%/1
I2% INVATAREA(((((((((((((((((((((((((((%34
2% +REDAREA((((((((((((((((((((((((((%%%%(3)
2I% STRATEGII DIDACTICE((((((((((((((((((((((%%35
2II% CO&UNICAREA DIDACTICA((((((((((((((((((((%*4
2III% EVA'UAREA SCO'ARA((((((((((((((((((((((%*.
2IV% +ROIECTAREA (((((((((((((((((((((((((%(*/
2V% SUCCESU' SI INSUCCESU' SCO'AR((((((((((((((%((%*3
2VI% &ANAGE&ENTU' C'ASEI DE E'EVI 6DE0INITIVAT7
(((((((((%*8
2VI% &ANAGE&ENTU' INSTITUTIEI SCO'ARE 6GRADU' II7((((((((84
2VII% EDUCATIA E'EVI'OR CU NEVOI S+ECIA'E(((((((((((((%8.
2VIII% &ANAGE&ENTU' +ROIECTE'OR DE CERCETARE IN STIINTE'E
EDUCATIEI((((((((((((((((((((((((((((8/
.
2I2% +ERSONA'ITATEA CADRU'UI DIDACTIC(((((((((((%%%((%83
I. SIS'EM$L DE I&(A'AMA&'
5% Structura, le)i*latie, retea *colara !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT
"i"temul de invatamant e"te an"am9lul $#erent al in"titutiil#r "$#lare de t#ate !radele:
pr#filurile "i f#rmele dintr;# tara: $are e"te $#n$eput: #r!ani<at "i $are fun$ti#nea<a in 9a<a
un#r prin$ipii edu$ati#nale: $u $ara$ter #r!ani<at#ri$=
"i"temul de invatamant din R#mania e"te un "u9"i"tem al sistemului social gloal=
Stru$tura 6I#an -#nta"7
pre"upune #r!ani<area pe niveluri: pr#filuri "i f#rme de in"titutii intr;un an"am9lu unitar=
a7 Invatamant !"escola" > #pti#nal
97 Invatamant scola" ; primar de / ani O-'IGATORIU
; !imna<ial de / ani O-'IGATORIU
; li$eal de / ani
; pr#fe"i#nal de .;) ani
; de u$eni$i de . ani=
; $#mplementar de 5;. ani=
; te?ni$ de mai"tri de 5 "i @umatate;. ani=
; p#"tli$eal de "pe$ialitate 5;) ani=
$7 Invatamant u#i$e"sita" de );* ani ; de "$urta durata .;) ani=
; de lun!a durata 3;* ani=
d7 Invatamant !ostu#i$e"sita" de 5;) ani 6ma"ter: inalte "tudii: d#$t#rat7
e7 Alte f#rme de invatamant 6"pe$ial "i de perfe$ti#nare7
'e!i"latie
in $#nf#rmitate $u prevederile Decla"atiei u#i$e"sale a %"e!tu"ilo" omului: ale Co#stitutiei
Roma#iei "i ale Legii i#$atama#tului: in tara n#a"tra "e apli$a urmat#arele prin$ipii $are
"tau la 9a<a #r!ani<arii "i fun$ti#narii "i"temului de invatamantA
; dreptul la invatatura a"i!urat tutu"o" cetate#ilo" tarii: fara ni$i# di"$riminare=
; invatamant !"i#ci!al %e stat: dar "i invatamant parti$ular "i $#nfe"i#nal=
)
; invatamant de t#ate !radele i# lima "oma#a: dar: p#trivit le!ii: "i in lim9ile min#ritatil#r
nati#nale "i intr;# lim9a de $ir$ulatie internati#nala=
; invatamant de "tat: !eneral "i oligato"iu=
; invatamant a!olitic=
; invatamant de "tat g"atuit "i $u fa$ilitati diver"e pentru $elelalte !rade de invatamant de
"tat=
.% Educatia, invata+antul *i *ocietatea cunoa*terii in *ec. ,,I- conte.t, tendinte,
re/or+e &&& NUMAI PENTRU GRADUL II
dimen"iunea eur#peana a aparut in lim9a@ul p#liti$il#r edu$ati#nale la "far"itul anil#r B,4= al
d#ilea m#ment de ev#lutie ";a pr#du" dupa "$?im9arile p#liti$e din 51,1: iar al treilea
m#ment imp#rtant "e de"fa"#ara in pre<ent prin apr#pierea $el#r d#ua planuri 6Uniunea
Eur#peana "i C#n"iliul Eur#pei7 inde#"e9i dupa lar!irea $#n"idera9ila a am9el#r #r!ani<atii=
dupa C#n"iliul de la 'i"a9#na din .444 ";a pr#$lamat pentru prima data edu$atia $a p#liti$a
eur#peana=
in$epand $u .445 ";au inre!i"trat ev#lutii "pe$ta$ul#a"e de arm#ni<are a p#liti$il#r
edu$ati#nale: in invatamantul pr#fe"i#nal 6Initiativa -ru!e"7 "i invatamantul "uperi#r
6+r#$e"ul -#l#!na7=
dimen"iunea eur#peana a f#"t implementata la nivelA
; le!i"lativ=
; al finalitatil#r=
; al $urri$ulumului 6$un#"tinte: $#mpetente: val#ri7=
0. Docu+ente *i *trate)ii $E *i #E 1Li*a2ona, 3olo)na, #openha)a, 3erlin4
C#nventia de la 'i"a9#na 5118
are in $entru pr#9lema re$un#a"terii ate"tatel#r "i a $alifi$aril#r #9tinute in Eur#pa in
invatamantul "uperi#r=
de a"emenea: "e pre$i<ea<a faptul $a m#9ilitatea a$ademi$a e"te dependenta de
re$un#a"terea "tudiil#r: a $ertifi$atel#r: dipl#mel#r "i titluril#r #9tinute intr;# tara mem9ra a
C#nventiei Eur#pene=
re$un#a"terea "tudiil#r din invatamantul "uperi#r "e #perea<a in $a<ul in$?eierii unui a$#rd
preala9il intre tari "i numai pe 9a<a $ertifi$atului $e $#ntine re<ultatele a$ademi$e #9tinute=
/
prin urmare: $andidatii p#t depune $ereri de examinare pentru re$un#a"terea $alifi$aril#r "i
pentru admiterea in invatamantul "uperi#r= evaluarea "e fa$e in "$ri" de $atre un #r!an
$#mpetent=
De$laratia de la -#l#!na 5111
are in vedere $rearea unui "patiu eur#pean al invatamantuui "uperi#r: reafirmandu;"e
imperativul m#9ilitatii $etatenil#r=
"e impune ad#ptarea unui "i"tem de dipl#me u"#r de $#mparat "i de re$un#"$ut=
"e reia $#n$eptul "i"temului edu$ati#nal pe d#ua $i$luri > under!raduate 6li$enta7 "i !raduate
6ma"ter "iC"au d#$t#rat7=
e"te "pri@inita m#9ilitatea "tudentil#r prin faptul $a v#r #9tine $redite tran"fera9ile=
"e a9#rdea<a "i pr#9lema dinami$ii $adrel#r dida$ti$e: a $er$etat#ril#r "i a per"#nalului
admin"i"trativ=
De$laratia de la C#pen?a!a .44.
a f#"t ad#ptata de $atre mini"trii eur#peni ai Edu$atiei=
evidentia<a imp#rtanta edu$atiei in de<v#ltarea p#liti$ii "#$iale "i e$#n#mi$e=
"e reiterea<a imperativul edu$atiei permanente=
"e pr#pune ad#ptarea unui CV eur#pean "i $#n"#lidarea pra$ti$ii "uplimentului la dipl#ma:
fa$ilitandu;"e tran"ferul de $redite=
C#muni$atul de la -erlin .44)
a avut drept "$#p anali<area pr#!re"el#r #9tinute in d#meniul edu$atiei: reafirmandu;"e
imp#rtanta "#$iala a +r#$e"ului de la -#l#!na=
"e $#nvine a"upra faptului $a tre9uie amplifi$ate ef#rturile de interrelati#nare a
invatamantului "uperi#r $u "i"temele de $er$etare la nivel nati#nal "i eur#pean=
"u"tine implementarea met#d#l#!iil#r de a"i!urare a $alitatii in invatamant=
";a "ta9ilit $a in$epand $u .443: fie$are a9"#lvent va primi in m#d aut#mat "i fara plata
"uplimentul la dipl#ma= a$e"t d#$ument va fi emi" intr;# lim9a de $ir$ulatie eur#peana=
m#9ilitatea "e extinde "i la "e!mentul d#$t#ral "i p#"td#$t#ral: "pri@inindu;"e pre!atirea
tineril#r $er$etat#ri=
3
d#$t#ran<ii tre9uie "a "e axe<e pe efi$ienti<area demer"ului l#r in "fera te?n#l#!iei:
"#$ialului "i $ulturii=
a$$entul ";a pla"at "i a"upra $#nditiil#r de "tudiu "i de trai pentru "tudenti: in "en"ul $a
a$e"tia tre9uie "pri@initi pentru a;"i fini"a "tudiile intr;# peri#ada re<#na9ila: fara a intampina
lip"uri materiale 69ur"e pentr "tudentii din 'umea a Treia7=
"tudentii v#r avea a$$e" la pr#!ramele $#mune de $aifi$are pe"te ?#tare: v#r intra in $#nnta$t
$u diver"itatea lin!vi"ti$a "i met#d#l#!i$a: a"tfel in$at v#r #9tine p#tentialul ne$e"ar pentru a
fi $#mpetitivi pe piata mun$ii=
";a $#nvenit "i a"upra imperativului atra$tivitatii "i tran"parentei invatamantului "uperi#r
eur#pean=

II. MA&AGEME&'$L #ALI'A'II I& ED$#A'IE
". #onceptele de calitate *i +ana)e+ent al calitatii
i# se#s la"g: termenul de $alitate "e refera la # $ara$teri"ti$a intrin"e$a a unui "ervi$iu:
pr#du": a$ea"ta per"pe$tiva vi<and d#ar "uperlativul "i nepermitand $#mpr#mi"uri=
i# se#s "est"a#s: a$$eptiunea termenului e"te mai de!ra9a relativa: definind $alitatea nu $a
atri9ut "tati$ al unui "ervi$iu "au pr#du": $i $a # $ara$teri"ti$a flu$tuatanta: dinami$a "i
"u"$epti9ila la im9unatatiri=
mana!ementul $alitatii e"te # !a"a%igma o"ga#i'atio#ala privind de<v#ltarea "i"temel#r de
$alitate in in"titutiile pu9li$e "au in $ele private "i pre"upune a$tiuni de $#ntr#l "i
im9unatatire a a$e"teia=
.% #adrul le)i*lativ *i in*titutional al calitatii in invata+ant
in R#mania: $adrul le!i"lativ al mana!ementului $alitatii in invatamant e"te repre<entat de
Legea #"( )*+,--./ !"i$i#% asigu"a"ea calitatii e%ucatiei=
in "$#pul evaluarii externe a $alitatii edu$atiei au f#"t infiintate d#ua #r!ani"meA ARACIP
6A!entia R#mana pentru A"i!urarea Calitatii in Invatamantul +reuniver"itar7 "i ARACIS
6A!entia r#mana pentru A"i!urarea Calitatii in Invatamantul Superi#r7=
0. Do+enii, criterii, *tandarde *i indicatori de a*i)urare a calitatii educatiei
*
d#$umentele "i !?idurile ARACI+ pr#pun trei d#menii de a"i!urare a $alitatii in invatamantA
; $apa$itate in"tituti#nala
; efi$a$itate edu$ati#nala
; mana!ementul $alitatii
pentru fie$are d#meniu de evaluare a $alitatii exi"ta $riterii: indi$at#ri "i de"$ript#ri de
a"i!urarea a $alitatii=
exemplu pentru d#meniul ma#ageme#tul calitatii-
#riterii Indicatori De*criptori
Strate!ii pentru
a"i!urarea $alitatii
Exi"tenta "i apli$area pr#$eduril#r de
aut#evaluare a "$#lii
Exi"tenta unui manual de
aut#evaluare
Revi<uirea peri#di$a
a pr#!ramel#r "i
a$tivitatil#r "$#lii
Revi<uirea #fertei edu$ati#nale a
"$#lii
Utili<area 9en$?marDin!;
ului pentru #ptimi<area #fertei
edu$ati#nale
+r#$eduri #9ie$tive
"i tran"parente de
evaluare a invatarii
Exi"tenta "i apli$area pr#$eduril#r de
#ptimi<are a evaluarii invatarii
A$$entuarea pr#!re"ului
individual
Utili<area un#r a$tivitati
individuali<ate de de<v#ltare
Su"tinerea finan$iara a
parti$iparii elevil#r la
$#mpetitii nati#nale "i
internati#nale
+r#$eduri de
evaluare peri#di$a
$alitatii $#rpului
pr#fe"#ral
Evaluarea $alitatii a$tivitatii $#rpului
pr#fe"#ral
Evaluarea $#rpului pr#fe"#ral
prin fru$tifi$area parti$iparii la
pr#!rame de $er$etare
Evaluarea $#rpului pr#fe"#ral
prin parti$iparea la pr#!rame
de parteneriat la nivel nati#nal
"au internati#nal
de"i le!i"latia "i met#d#l#!iile de a"i!urare a $alitatii edu$atiei r#mane"ti "unt in aco"% cu
te#%i#tele eu"o!e#e in d#meniu: in pre<ent: "i"temul de evaluare a $alitatii e"te per$eput de
$atre $adrele dida$ti$e din R#mania $a # in!erinta lip"ita de "en"=
8
$a multe din "$?im9arile edu$ati#nale ma@#re din "patiul r#mane"$: implementarea a$e"tui
"i"tem #u a e#e0iciat %e su0icie#t tim! "i ef#rt inve"tit in pre!atirea $adrel#r dida$ti$e "i in
a"imilarea unei termin#l#!ii "pe$ifi$e=
III. S'A'$'$L EPIS'EMOLOGI# AL PEDAGOGIEI
". Deli+itari conceptuale- peda)o)ie 5 educatie
termenul de pedagogie pr#vine din $uvintele !re$e"ti pais, paidos $are in"eamna copil "i
agoge $are pre"upune conducere, indrumare= peda!#!ia ar pre"upune de$i $#ndu$erea "au
indrumarea $#pilului=
$#n$eptul de edu$atie i"i are #ri!inea in lim9a latinaA educo, educare: $are in"eamna a
alimenta, a ingriji, a creste=
UrmErind ar!umentul epi"tem#l#!i$: Cu$# 6.44.: p%587 aratE $E pedagogia deFine "tatutul
de tiin pentru $E Gi p#t fi $ir$um"$ri"eA
; un o2iect propriu de intero)a6ie > fenomenul educativ i unele consideraii
empirice de"pre a$e"t pr#$e"= #ri$e > ne pr#pune aut#rul > de la re<ultat al
evaluErii $#lare pHnE la impli$aFii ale pra$ti$Erii unui "i"tem de $redinFe de"pre
GnvEFarea $#larE: "i"teme te#reti$e i in"trumente dida$ti$e: #ri$are dintre
$#mp#nentele: etapele i dimen"iunile a$tivitEFii edu$ative p#ate fiinFa $a prile@ de
inter#!aFie "au referenFial pentru peda!#!ie=
; deFine # "erie de +etode *peci/ice "au adaptate pentru a $er$eta i expli$a
pr#$e"ele edu$ative : di"punHnd de un in"trumentar inve"ti!ativ relativ aut#n#m=
$reterea demnitii teoretice a peda!#!iei e"te a"i!uratE prin du9la a$Fiune de a
chestiona permanent realitatea: prin $er$etEri empiri$e 6$u a@ut#rul #9"ervaFiei
"i"temati$e: a experimentEril#r: an$?etel#r: te"tEril#r: "tudiil#r de $a<: anali<el#r
de date nepr#v#$ate "au interviuril#r de pr#fun<ime: et$7: du9latE de o reflecie
filosofico-teoretic 6aa $um ar fi ?ermeneuti$a7 "au de #rdin dedu$tiv: $are
$#ndu$e la interpretarea din per"pe$tiva un#r "tandarde val#ri$e a datel#r $#n$rete
primite prin $#nfruntarea dire$tE $u realitatea $er$etatE=
; inter#!aFia peda!#!i$E a@un!e la de$elarea i "ta9ilirea un#r re)ularit6i: a un#r
nor+e: a un#r le)it6i proprii $Hmpului de a$Fiune edu$ativE: $un#"$ute "u9
,
numele de principii didactice 6identifi$a9ile la nivelul "tru$tural i fun$Fi#nal al
edu$aFiei7=
; re<ultatele $er$etErii i refle$Fiei "unt "t#$ate Gn an"am9luri expli$ative numite
teorii peda)o)ice= an"am9lul expli$aFiil#r peda!#!i$e a@un"e la "tadiul un#r te#rii
$#n"i"tente: "i"temati$e "unt $apa9ile "E in"trumentali<e<e pe $ei $are pra$ti$E
edu$aFia "au $er$etea<E fen#menul edu$aFi#nal
#9ie$tul de "tudiu al peda!#!iei e"te edu$atia= relatia dintre $ele d#ua $#n$epte "e
evidentia<a prin faptul $a ele apartin un#r planuri diferiteA
; peda!#!ia "e "ituea<a in planul co#ce!tual1teo"etic 6de"$rie "i expli$a fen#menul
edu$ati#nal: identifi$a n#rme "i val#ri ale edu$atie7=
; edu$atia "e "ituea<a in planul !"actic1actio#al 6vi<ea<a m#dalitati $#n$rete de
reali<are a a$tului dida$ti$7=
&or+ativitatea peda)o)ica 7 NU&AI +T% GRADU' II
N#rmativitatea edu$aFiei "e p#ate "itua la mai multe niveluri% Cu$# 6.44.7 di"tin!e GntreA
normativitatea instituional, a"i!uratE prin $adrul le!i"lativ exi"tent la un m#ment dat= a$ea"ta
Fine mai mult de fa$t#rul p#liti$ i e"te mai puFin $#ntr#latE de mana!eri "au de pr#fe"#ri=
normativitatea funcional, de #rdin dida$ti$: de#nt#l#!i$: praxi#l#!i$ $are Fine de $#mpetenFa
$adrel#r dida$ti$e $are di"pun de p#"i9ilitEFi lar!i de a$$entuare "au de $#m9inare a un#r n#rme
Gn a$#rd $u a$tivitEFile pe $are le $reea<E i le reali<ea<E%
Conceptul de principiu didactic
+rin$ipiile dida$ti$e "e referE la a$ele n#rme #rientative: te<e !enerale $u $ara$ter dire$t#r
$are p#t imprima pr#$e"ului paideuti$ un "en" fun$Fi#nal: a"i!urHnd: prin a$ea"ta: # premi"E a
"u$$e"ului Gn atin!erea #9ie$tivel#r pr#pu"e 6Cu$#: .44.7%
Intr;# altE definiFie datE n#Fiunii de Ni$#la 6.44)7: prin$ipiile dida$ti$e "unt GnFele"e $a
Jn#rme "au te<e !enerale $are #rientea<E i imprimE un "en" fun$Fi#nal pr#$e"ului de
GnvEFEmHnt: a"i!urHndu;i a"tfel premi"ele ne$e"are Gndeplinirii #9ie$tivel#r i "ar$inil#r pe $are le
urmErete Gn de"fEurarea "a 6p%/5)7% Cara$terul #rientativ al prin$ipiil#r dida$ti$e e"te
determinat de $#mplexitatea i dinami"mul pr#$e"ului de GnvEFEmHnt: $au<E pentru $are
adaptarea "a neGntreruptE la "ituaFii n#i "e impune $u ne$e"itate% Or: pentru $a a$e"t lu$ru "E nu "e
1
fa$E Gn m#d GntHmplEt#r: "unt ne$e"are a"emenea n#rme $are "E;l $ElEu<ea"$E pe pr#fe"#r Gn
a$tivitatea "a% In $ele din urmE: de$i: a$e"te prin$ipii re!lea<E a$tivitatea pr#fe"#rului i: impli$it:
atin! i $alitatea a$tivitEFii elevil#r% UrmErind # "erie de n#rme de de"fEurare a a$tivitEFii $u
$are e"te re"p#n"a9ili<at la $atedrE: pr#fe"#rul imprimE "en" pr#$e"ului de GnvEFEmHnt: Gn
$#n$#rdanFE $u l#!i$a interi#arE a de"fEurErii "ale: evitHnd a"tfel Jalune$area pe panta un#r
impr#vi<aFii i re<#lvEri "p#ntane 6Ni$#la: .44): p% /5)7%
Inainte de a deveni n#rme $ElEu<it#are pentru de"fEurarea pr#priu;<i"E a pr#$e"ului de
GnvEFEmHnt: prin$ipiile au $#n"tituit #9ie$tul unei ela9#rEri pe 9a<a !enerali<Erii experienFei Gn
#r!ani<area a$e"tui pr#$e" i a val#rifi$Erii re<ultatel#r tiinFel#r $e vin Gn "pri@inul dida$ti$ii
6idem7 De numele lui C#meniu" "e lea!E nu d#ar p#pulari<area termenului Didactic, $i i
ela9#rarea unei prime pre<entEri "i"temati$e a prin$ipiil#r dida$ti$e% IatE $Hteva dintre axi#mele
pr#pu"e de C#meniu" 6apud% Cu$#: 51187A
; edu$aFia va Gn$epe de timpuriu: Gnainte $a mintea "E fie $#ruptE=
; "e va pr#$eda de la !eneral la "pe$ial=
; "e va pr#$eda de la u#r la !reu=
; nimeni "E nu fie "upraGn$Er$at $u pre multE materie=
; t#tul "e va preda intuitiv=
; t#tul "e va preda pentru utili<are pre<entE=
; t#t $e "u$$ede "e va 9a<a pe $eea $e pre$ede=
; t#t $eea $e "e GnvaFE tre9uie predat aa $um e"te i $um a apErut: adi$E prin
pre<entarea $au<el#r=
; la fie$are lu$ru "E ne #prim atHta vreme pHnE $e a f#"t GnFele"=
; exe$utarea "e GnvaFE exe$utHnd=
; exer$iFiul "E Gn$eapE $u elemente iar nu $u lu$ruri $#mpli$ate= et$%
Din timpul lui C#meniu i pHnE Gn pre<ent prin$ipiile dida$ti$e au "uferit re"tru$turEri
$#ntinue: Gn"E unele dintre f#rmulErile lui C#meniu" pr#9ea<E # intuiFie !enialE: $#n"ervHndu;i
vala9ilitatea i !E"indu;i Gmplinirea la niveluri din $e Gn $e mai nuanFate a9ia Gn <ilele n#a"tre%
Funciile i clasificarea principiilor didactice n actualitate
In a$tivitatea dida$ti$E: prin$ipiile dida$ti$e Gndepline"$ fun$Fii deA
Orientare > a tra"eului edu$ativ Gn"pre #9ie$tivele pr#pu"e de pr#fe"#ri i GnvEFEt#ri=
54
Normare a pra$ti$ii edu$ative prin a$eea $E intervine #9li!aFia de a fi re"pe$tate nite
re!uli p"i?#l#!i$e: peda!#!i$e: de#nt#l#!i$e: tiinFifi$e=
!rescriere > a tratamentel#r i m#duril#r de relaFi#nare "pe$ifi$e Gn rap#rt $u "ituaFia de
GnvEFare=
"eglaj > al a$tivitEFii edu$ative atun$i $Hnd re<ultatele i perf#rmanFele la $are "e a@un!e
nu "unt $ele "$#ntate%
+rin$ipiile dida$ti$e "tat#rni$ite i admi"e de@a de $#munitatea peda!#!il#r permit #
$la"ifi$are p#rnind de la mai multe $riterii 6$f% Opre"$u: 51,,: apud Cu$#: .44.: p%)347A
57 !rincipii av#nd caracter generalA
; +rin$ipiul inte!rErii #r!ani$e a te#riei $u pra$ti$a=
; +rin$ipiul $#n"iderErii parti$ularitEFil#r de vHr"tE i individuale=
.7 !rincipii care se impun cu dominan asupra coninutului$
; +rin$ipiul a$$e"i9ilitEFii $un#tinFel#r: pri$eperil#r: deprinderil#r=
; +rin$ipiul "i"temati<Erii i $#ntinuitEFii Gn GnvEFare
%& !rincipii care acionea' asupra metodologiei didactice i a formelor de organi'are a
activitilor$
; +rin$ipiul $#relaFiei dintre "en<#rial i raFi#nal: dintre $#n$ret i a9"tra$t Gn
predare;GnvEFare 6prin$ipiul intuiFiei7=
; +rin$ipiul Gn"uirii $#ntiente i a$tive=
; +rin$ipiul Gn"uirii temeini$e a $un#tinFel#r i a9ilitEFil#r%
C#n"iderEm $la"ifi$area pre<entatE edifi$at#are $u privire la relativa
J"pe$iali<are a a$Fiunii prin$ipiil#r a"upra un#r $#mp#nente ale pr#$e"ului de GnvEFEmHnt%
Caracteri'area principiilor didactice
". Principiul inte)rrii teoriei cu practica. A$e"t prin$ipiu ne averti<ea<E $E t#t $eea $e
"e Gn"uete Gn a$tivitatea dida$ti$E "e $ere a fi val#rifi$at Gn a$tivitEFile ulteri#are: fie $E a$e"tea
"unt n#i a$tivitEFi de GnvEFare "au "unt a$tivitEFi materiale% Intre!ul $#nFinut al GnvEFErii va fi
a"tfel "i"temati<at de pr#fe"#r Gn$Ht "E "e rap#rte<e la experienFele p#"i9ile "au la intere"ele
elevil#r% C?iar i atun$i $Hnd finalitatea GnvEFErii nu e"te $#ntienti<atE dire$t: prin "e"i<area un#r
efe$te imediate: elevii tre9uie a@utaFi "E GnFelea!E imp#rtanFa un#r $un#tinFe Gn $#ntexte dintre
$ele mai variate%
Apli$ativitEFii Gn GnvEFEmHnt Gi "unt: Gn !enere: a"#$iate d#uE "en"uri relativ di"tin$te dar
$#mplementareA
55
0#l#"irea datel#r a"imilate la un m#ment dat $a ante$edente pentru re<#lvarea un#r
"ar$ini te#reti$e n#i 6exA utili<area un#r al!#ritmi de re<#lvare Gn "ituaFii pr#9lemati$e
n#i: diferite de $ele exemplifi$ate Gn timpul GnvEFErii al!#ritmil#r7
+relun!irea pr#$e"ului de Gn"uire a un#r $un#tinFe "au deprinderi prin re$ur"ul la
a$tivitEFi materiale: $#n$rete: m#tri$eA prelun!irea lui a ti Gn a ti s faci, a ti s fii, a ti
s fii i s devii 6Gri!#ra: 511/: p%5347
.% Principiul re*pectrii particularit6ilor de v8r*t i individuale. A$tivitatea dida$ti$E
tre9uie "E p#rnea"$E de la $un#aterea datelel#r per"#anei $are GnvaFE: de la natura "a interi#arE
pentru a nu f#rFa limitele pe $are le Gn!Eduie vEr"ta i $ara$teri"ti$ile individuale% Atun$i $Hnd
a$e"te a"pe$te "unt uitate "au i!n#rate efe$tul edu$ativ e"te diminuat "au e"te nul% T#t $eea $e
e"te pr#pu" elevil#r tre9uie dimen"i#nat Gn rap#rt $u p"i?i$ul l#rA $#nFinuturile: relaFia pr#fe"#r;
elev: in"trumentele i te?n#l#!iile tre9uie "E "up#rte adaptEri fun$Fie de $erinFele i
parti$ularitEFile de de<v#ltare ale p#pulaFiei $#lare%
Re"pe$tarea parti$ularitEFil#r individuale: $ea de;a d#ua dimen"iune a prin$ipiului enunFat
pr#pune luarea Gn $#n"iderare a naturii uni$e a individualitEFii umane $are ne$e"itE: Gn $#n"e$inFE:
un tratament individuali<at% Edu$aFia nu are menirea de a unif#rmi<a #amenii% +r#fe"#rii au
#9li!aFia de a Fine $#nt i de a expl#ata diferenFele interumane Gn fav#area de<v#ltErii fie$Erui
elev Gn a$#rd $u p#"i9ilitEFile i tre9uinFele "ale reale%
0. Principiul acce*i2ilit6ii cunotin6elor, priceperilor i deprinderilor. A$e"t prin$ipiu
e"te # $#n"e$inFE a $elui anteri#r i "e $entrea<E Gn "pe$ial pe dimen"i#narea atentE a $#nFinutului
GnvEFEmHntului Gn fun$Fie de p#"i9ilitEFile p"i?i$e de vHr"tE i individuale ale elevil#r% A"tfel:
$un#tinFele pre$i<ate Gn d#$umentele $#lare 6plan: pr#!rame: pr#ie$te dida$ti$e7 tre9uie a"tfel
"ele$Fi#nate: arti$ulate i evaluate Gn$Ht "E permitE un #ptimum de a"imilare i val#rifi$are de
$Etre elevi%
A$$e"i9ili<area nu Gn"eamnE renunFarea la ef#rt din partea elevil#r% 0ErE # impli$are a$tivE
a elevil#r Gn pr#$e"ul pr#priei GnvEFEri i de<v#ltEri e"te imp#"i9il de reali<at #ri$e de<iderat
edu$aFi#nal ne;am pr#pune% Dimp#trivE: Gn "ituaFii edu$ative autenti$e: pr#fe"#rul $rea<E a$ele
$#ntradi$Fii #ptime dintre $un#"$ut i ne$un#"$ut: u#r i !reu: $#n$ret i a9"tra$t: $are "E in$ite
elevii la inter#!aFii i inve"ti!aFii pr#prii%
/% Principiul *i*te+ati9rii i continuit6ii :n :nv6are. A$e"t prin$ipiu vi<ea<E d#uE
niveluriA a7 nivelul p#liti$il#r $#lare: prin "tru$turarea unui "i"tem de GnvEFEmHnt $#erent i
de"$?i": prin avan"area un#r d#$umente $#lare $are "E "tipule<e expli$it $##rd#nEri Gntre
5.
di"$iplinele $are "e predau la diferite paliere ale GnvEFEmHntului= 97 nivelul pr#$e"el#r dida$ti$e:
prin predarea $#erentE i $#ntinuE de $Etre $adrul dida$ti$%
Si"temati<area $un#tinFel#r pre"upune predarea inte!ratE a inf#rmaFiil#r: a"i!urarea un#r
$##rd#nEri i $#nexEri fireti ale a$e"t#ra% Expli$aFiile $#erente i "i"temati$e refle$tE: pHnE la
urmE: $ara$terul "i"temati$ i $#erent al lumii #9ie$tuale i pr#$e"uale% Cum apr#ape nimi$ nu
"tE "u9 <#dia ?a<ardului > Gn $uvintele lui C#n"tantin Cu$# 6.44.: p%)337 > e"te fire"$ i
de"$rierea a$e"t#r "tEri de lu$ruri "E #!lindea"$E t#$mai $#erenFa de an"am9lu a exi"tenFei%
+redarea "i"temati$E p#ate fi a"i!uratE prin Gn"Ei l#!i$a de $#n"tituire a $#nFinuturil#r
di"$iplinel#r de GnvEFEmHnt% Evitarea un#r tran"miteri inf#rmaFi#nale fra!mentare: i<#late i
in$#erente permite fixarea $un#tinFel#r pr#pu"e "pre GnvEFare% Ne"i"temati<area l#r i $ara$terul
di"$#ntinuu: fra!mentar i i<#lat le fa$ilitea<E uitarea% Iar a$ea"ta: da$E > Gn m#d mira$ul#" >
$un#tinFele au f#"t mE$ar re$eptate pentru a putea fi reFinute%
;. Principiul corela6iei dintre *en9orial i ra6ional, dintre concret i a2*tract
1principiul intui6iei4. Cun#aterea umanE e"te re<ultatul unul perpetuu dial#! Gntre $#n$retul
"en<#rial i rap#rtErile raFi#nal;intele$tive la realitate% +"i?#l#!ia $#ntemp#ranE a$reditea<E te<a
$#nf#rm $Ereia $un#aterea "p#rete i "e amplifi$E atHt pe traie$tul indu$tiv: prin "imFuri > de la
$#n$ret la a9"tra$t > $Ht i dedu$tiv: prin intele$t > de la a9"tra$t la $#n$ret% Aadar: Gn pra$ti$a
dida$ti$E: $ele d#uE $Ei ale $un#aterii "e $er a fi expl#atate maximal Gn a$tivitatea $adrel#r
dida$ti$e%
Intuitivitatea Gn "paFiul dida$ti$ pre"upune $a ple$Hnd de la un anumit material fapti$: elevii
"E a@un!E la !enerali<Eri i a9"tra$ti<Eri: de$i la $#n"tru$Fii epi"tem#l#!i$e mult mai Gnalte%
GHndirea a9"tra$tE e"te m#9ilE: independentE i pre<intE avanta@ul $apa$itEFii de a #pera $u mai
multe i mai variate $la"e de #9ie$te i fen#mene% +HnE a$#l#: Gn"E: elevii tre9uie "E fi tre$ut prin
pa"ul #perErii dire$te $u #9ie$te "au ima!ini ale a$e"t#ra%
<. Principiul participrii active i contiente a elevului :n activitatea de
predare, :nv6are, evaluare. A$e"t prin$ipiu $ere $a elevii "E;i Gn"uea"$E $eva Gn mE"ura Gn
$are au GnFele" i "E parti$ipe "in!uri la aflarea $un#tinFel#r pe $are pr#fe"#rii le pr#pun 6difu<:
indire$t7 la un m#ment dat% A$tivi<area elevil#r pre"upune menFinerea l#r Gntr;# "tare de
$uri#<itate i Gn$#rdare plE$utE: de $Eutare a "#luFiil#r la # "erie de "ituaFii pr#9lemE pe $are
pr#fe"#rul le pr#v#a$E% A fi a$tiv pre"upune a !Hndi: a medita: a raFi#na% A$tivi<area vi<ea<E:
aadar: latura "piritualE Gn dimen"iunea adHn$irii i interi#ri<Eril#r "u9ie$tive: a aut#lEmuririi i
edifi$Eril#r pe $#nt pr#priu%
5)
+remi"a de la $are "e p#rnete e"te $E elevul e"te nu numai #9ie$t al GnvEFErii $i i "u9ie$t
al a$e"teia: un a!ent 6a$t#r7 impli$at Gn a$Fiuni de $un#atere% GHndirea Gn"Ei "e f#rmea<E prin
interi#ri<area un#r "$?eme de a$Fiune pe $are "u9ie$tul le;a experimentat pe $#nt pr#priu%

=. Principiul :n*uirii te+einice a cunotin6elor, priceperilor, deprinderilor.
Edu$aFia va fi temeini$E i dura9ilE% Dura9ilitatea e"te $#ndiFi#natE de aderarea elevului la un "et
de val#ri de ne<drun$inat: la "tandarde expli$ative $are fun$Fi#nea<E $a pun$te de reper nu numai
la "ituaFiile $riti$e: $i i la manife"tErile i de"fEurErile $#tidiene% Ori$e a$?i<iFie: $?iar Gn
m#mentul f#rmErii ei: "e va fa$e Gn per"pe$tiva pre"up#<iFiei $E e"te val#r#a"E i 9enefi$E pentru
individ%
Temeini$ia GnvEFErii $#lare p#ate fi a"i!uratE prin a$Fiuni de predare $are permit fixarea
ri!ur#a"E a $un#tinFel#r Gn mem#ria elevil#r: prin rea$tuali<Eri i re"emnifi$Eri peri#di$e ale
$#nFinuturil#r de@a GnvEFare i prin "i"teme de #r!ani<are a evaluErii re<ultatel#r GnvEFErii $are
te"tea<E temeini$ia GnvEFErii%
>or+ele educatiei 1/or+ala, non/or+ala, in/or+ala4
Edu$atia f#rmala
"e reali<ea<a in in"titutii "pe$iali<ate 6"$#ala: univer"itate7: in m#d "i"temati$: pe 9a<a pe
d#$umente "$#lare 6plan de invatamant: pr#!rame analiti$e7 "i vi<ea<a in primul rand
a"imilarea de $un#"tinte=
pre"upune "tru$turarea pr#$e"ului edu$ati#nal pe par$ur"ul a 53;.4 de ani de "tudiu=
avanta@eA
; e"te sistematica/ !"og"esi$a si co#t"olata meto%ologic: a"tfel in$at elevii "a intre
treptat in d#meniul $un#a"terii=
; e"te reali<ata de $atre s!ecialisti $u $#mpetenta dida$ti$a=
; a$tul dida$ti$ e"te t"a#s!a"e#t "i e$aluat permanent 6prin in"pe$tii: le$tii de"$?i"e
pentru parinti: perfe$ti#nari7: pentru a fa$ilita reu"ita elevil#r=
limiteA
; e2!e"ie#ta mo#o%isci!li#a"a a pr#fe"#ril#r "pe$iali<ati in predarea diver"el#r
di"$ipline=
; a$tul dida$ti$ e"te $u pre$adere unul inf#rmativ 69a<at pe a$umularea unui $olum
ma"e %e cu#osti#te impu"e de pr#!rama "$#lara7 "i mai putin f#rmativ 69a<at pe
de<v#ltarea: f#rmarea per"#nalitatii elevului: a intere"el#r lui7=
5/
; predi"punerea $atre "uti#a si mo#oto#ie: la"a putin l#$ "p#ntaneitatii "i
imprevi<i9ilului=
Edu$atia n#nf#rmala
"e refera la t#talitatea a$tivitatil#r edu$ative de"fa"urate i# a0a"a !"og"amului
i#stitutio#ali'at: dar in $adrul "au pe lan!a in"titutia "$#lara: a$tivitati $are au un $ara$ter
fa$ultativ= in a$ela"i "en" "e f#l#"e"$ expre"iile activitati e(trascolare "au activitati
e(tracurriculare=
"e reali<ea<a prinA vi<ite: ex$ur"ii: $er$uri "$#lare: #limpiade: $#n$ur"uri: revi"te: "er9ari
"$#lare: "pe$ta$#le: @#$uri: $er$eta"ie et$=
e"te $#ndu"a t#t de "pe$iali"ti: dar $are i"i a"uma mai mult r#lul de a#imato" "au m#derat#r=
avanta@eA
; $a"ietatea $#ntinuturil#r a"imilate=
; 0le2iilitatea !"og"amului edu$ativ in fun$tie de nev#ile elevil#r=
; vine in intampinarea i#te"eselo": nev#il#r: pa"iunil#r:n$ara$teri"ti$il#r elevului=
; im!lica"ea !"o0u#%a a elevil#r in #ra!ni<area "i de"fa"urarea a$tului edu$ativ=
; $ara$terul 0acultati$=
limiteA
; exi"tenta unui tim! limitat de reali<are a a$tivitatil#r n#nf#rmale=
Edu$atia inf#rmala
"e refera la t#talitatea ideil#r: deprinderil#r: #9i"nuintel#r pe $are elevii le d#9ande"$ in m#d
"p#ntan: in afara mediului edu$ati#nal in"tituti#nali<at=
e"te expre"ia e2!e"ie#tei %e $iata a elevului=
"ur"ele edu$atiei inf#rmaleA familia: 9i"eri$a: ma"";media: in"titutiile $ulturale: $er$ul de
prieteni et$=
avanta@A #fera !osiilitatea a!lica"ii i# !"actica a $el#r invatate=
limitaA influentele edu$atiei inf#rmale "unt %i0icil %e co#t"olat: unele dintre ele avand
$ara$ter n#$iv a"upra de<v#ltarii $#pilului=
.% Do+enii5 Laturi ale educa6iei 1educatia intelectuala, +orala, e*tetica *i arti*tica,
/i9ica *i *portiva, tehnolo)ica 5 pro/e*ionala4
f#rmarea per"#nalitatii umane "e reali<ea<a pe mai multe dire$tii: d#meniiA
; edu$atia intele$tuala f#rmea<a fiinta rati#nala=
53
; edu$atia m#rala de<v#lta $#n"tiinta "i $#nduita m#rala=
; edu$atia e"teti$a ra"punde nev#ii de frum#": prin de<v#ltarea atitudinil#r "i
deprinderil#r e"teti$e=
; edu$atia fi<i$a "i "p#rtiva $#ntri9uie la de<v#ltarea arm#ni#a"a a fiintei prin
reali<area e$?ili9rului p"i?#;fi<i$=
; edu$atia te?n#l#!i$a "i pr#fe"i#nala i"i pr#pune f#rmarea de a9ilitati de #rdin
te?ni$ "i pr#fe"i#nal=
Edu$atia intele$tuala
intr;# lume in $are i#0o"matia i#seam#a !ute"e: imp#rtanta $un#"tintel#r in f#rmarea
intele$tuala e"te din $e in $e mai mare= pe de alta parte: edu$atia intele$tuala nu in"emna
in!ur!itarea de inf#rmatii "i en$i$l#pedi"m=
#9ie$tivele edu$atiei intele$tualeA
; in"u"irea cu#osti#telo" %e a'a $are ii permit $#pilului "a "e de"$ur$e in "ituatii
de viata "i in "ituatii de invatare $#n$rete=
; de<v#ltarea !"oceselo" !si3ice %e cu#oaste"eA per$eptii: repre<entari: !andire:
mem#rie: lim9a@: ima!inatie=
; f#rmarea ca!acitatilo" i#telectuale 6"$ri": $itit: "#$#tit7 "i a a9ilitatil#r de
identifi$are "i utili<are a "ur"el#r de inf#rmare=
; in"u"irea #o"melo" %e igie#a a a$tivitatii intele$tuale=
; $ultivarea cu"io'itatii si a #e$oii %e cu#oaste"e=
Edu$atia m#rala
urmare"te interi#ri<area n#rmel#r: re!ulil#r "i val#ril#r m#rale: impli$and trei dimen"iuniA
; cog#iti$aA in"u"irea n#rmel#r "i a val#ril#r m#rale=
; a0ecti$aA ade<iunea le n#rme: trairi fata de val#ri m#rale=
; !"acticaA atitudini fata de n#rme: re!uli: $#mp#rtamente m#rale=
#9ie$tivele edu$atiei m#raleA
; f#rmarea co#stii#tei mo"ale4 ea impli$a n#tiuni: "entimente "i $#nvin!eri m#rale=
; f#rmarea co#%uitei mo"ale4 pre"upune deprinderi: #9i"nuinte m#rale: un
$#mp#rtament m#ral=
Edu$atia e"teti$a "i arti"ti$a
intre edu$atie "i arta "e afla # relatie de "eci!"ocitate in"titutiva=
e%ucatia estetica este mai cu!"i#'atoa"e %ecat e%ucatia a"tistica= frum#"ul nu e d#ar
arti"ti$: $i "i natural "au $#mp#rtamental= E"teti$ul pre<ent atHt Gn realitate 6naturalE: "#$ialE7
$Ht i Gn artE permite parti$ulari<Eri i a9#rdEri peda!#!i$e "pe$ifi$e $#nf#rme "paFiului de
a$Fiune Gn $are "e materiali<ea<E 6$f% -Hr"Ene"$u K VEideanu: 51*5: apud% &#i"e: 511*7 A
5*
E"teti$ul din naturE #9ie$tivat Gn f#rme: $ul#ri: ritmuri: pei"a@e: per"pe$tive:
#ri<#nturi: fen#mene a$u"ti$e: et$
E"teti$ul din viaFa "#$ialE #9ie$tivat Gn frumu"eFea Finutei: frumu"eFea relaFiil#r
dintre #ameni: a mun$ii: a pr#du"el#r a$tivitEFii #mului: a fe"tivitEFil#r i manife"tEril#r:
et$%
E"teti$ul artei $#n"tE Gn redarea realitEFii Gn m#d #ri!inal de $Etre fie$are $reat#r: Gn
fie$are dintre $ele 8 arte $un#"$ute 6mu<i$E: artE pla"ti$E: ar?ite$turE: dan":
literaturE: teatru: film7%
O9ie$tivele edu$atiei e"teti$eA
; f#rmarea $apa$itatil#r %e a !e"ce!e si %e a a!"ecia val#rile e"teti$e 6identifi$area
"i $ultivarea "imtului e"teti$: f#rmarea !u"tului e"teti$: a @ude$atii e"teti$e "i a
atitudinii e"teti$e7=
; de<v#ltarea $apa$itatii %e a c"ea val#ri e"teti$e 6$ultivarea aptitudinil#r e"eti$e: a
deprinderil#r $erute de "pe$ifi$ul $reatiei in diver"e d#menii ale artei: in"u"irea
te?ni$il#r de exprimare arti"ti$a: $ultivarea "tilului individual: a #ri!inalitatii7=
+rin edu$aFie "e f#rmea<E 6$f% -Hr"Ene"$u K VEideanu: 51*5: apud% &#i"e: 511*7A
a7 "imFul e"teti$ > # predi"p#<iFie a #mului "pre a vi9ra faFE de e"teti$ Gn diferitele lui ip#"ta<e
6naturalE: umanE: arti"ti$E7
97 !u"tul e"teti$ > $apa$itatea de a "urprinde "p#ntan i Gntr;# f#rmE per"#nalE i de a di"tin!e
e"teti$ul autenti$ de n#nval#area e"teti$E: depi<Hnd atHt de "imFul e"teti$ $Ht mai ale" de $ulturE
i edu$aFie=
$7 @ude$ata e"teti$E > # $apa$itate i ea valia9ilE de la un individ la altul: $are
ierar?i<ea<E: "ta9ilete rap#rturi i re<ultE din "inte<a !u"tului e"teti$ $u $riteriile de apre$iere:
a$e"tea din urmE fiind r#dul $ulturii e"teti$e=
d7 atitudinea e"teti$E ; $#n"tE Gn $#nduita manife"tatE $#n"e$vent prin "en"i9ilitate faFE de
frum#": dra!#"te de frum#": apErarea i $rearea frum#"ului%
Edu$atia fi<i$a "i "p#rtiva
edu$atia "p#rtiva e"te # ramura "pe$iali<ata a edu$atiei fi<i$e=
edu$atia fi<i$a are trei com!o#e#teA
; c"este"ea "i de<v#ltarea fi<i$a e$?ili9rata=
; reali<area ec3ili"ului !si3o10i'ic=
; i#teg"a"ea sociala a individului=
#9ie$tivele edu$atiei fi<i$eA
; stimula"ea !"ocesului %e c"este"e arm#ni#a"a=
; prevenirea un#r atitu%i#i 0i'ice %e0icita"e=
58
; de<v#ltarea calitatilo" mot"ice %e a'aA f#rta: vite<a: re<i"tenta: indemanare:
m#9ilitatea "i "uplete=
; intarirea sta"ii %e sa#atate=
; $re"terea "e'iste#tei o"ga#ismului la fa$t#rii de mediu=
; edu$area e2!"esi$itatii misca"ilo"=
; de<v#ltarea s!i"itului %e ec3i!a/ a cu"a5ului/ a "es!ectului et$=
Edu$atia te?n#l#!i$a C pr#fe"i#nala
viata #mului de a<i e"te mar$ata de %e'$olta"ea 0oa"te "a!i%a a te3#ologiei4
a$tivitatea pr#fe"i#nala e"te determinata de pr#!re"ului te?n#l#!i$ "i m#dul in $are individul
"e adaptea<a a$e"tuia=
#9ie$tivele edu$atiei te?n#l#!i$eA
; f#rmarea unei cultu"i te3#ologice 6depa"irea "implei a"imilari de $un#"tinte7=
; f#rmarea $apa$itatii de a e$alua co#seci#tele a!lica"ii "e'ultatelo" ce"ceta"ii
te3#ologice 6re"p#n"a9ilitate fata de apli$area te?n#l#!iei7=
Edu$aFia reli!i#a"E
triplE imp#rtanFE 6$f% t% -Hr"Ene"$u: 51)37 A
a7 De#are$e fie$are #m rHvnete "E d#9Hndea"$E un "en" al lumii: "E a@un!E la un prin$ipiu
prim#rdial: a9"#lut i etern > prin$ipiu pe $are Gl numim Dumne<eu > edu$aFia reli!i#a"E e"te
# dat#rie: menitE "E $#ndu$E tHnEra !eneraFie la GnFele!erea a$e"tui prin$ipiu
97 CredinFa reli!i#a"E are # Gn"emnatE val#are pra$ti$E: ea avHnd virtuFi de re!lare i
#r!ani<are a vieFii #amenil#r 6prin pre"$ripFii reli!i#a"e vi<Hnd anumite de"fEurEri ale
$#mp#rtamentului nutriFi#nal: $u r#"tul re!enerErii $el#r mai diver"e i ade"ea #9"$ure
me$ani"me 9i#l#!i$e: f#rmE primarE de p"i?#terapie et$7=
$7 Are imp#rtanFE $ulturalE: m#ralE i fil#"#fi$E: $#n"tituind f#rme de $#ntinuare a edu$aFiei
m#rale: "au $?iar > Gn a$$epFiunea lui Lant > # m#ralitate "uperi#arE: di$tatE de le!ea
dat#riei%
S$#pul edu$aFiei reli!i#a"e e"te dire$t relaFi#nat de#"e9iril#r de d#!mati$E Gntre
diferitele reli!iiA
; pentru $retini"m: apre$ia<E -Hr"Ene"$u 651)37: edu$aFia $at#li$E e"te $?ematE
"E $#ndu$E pe tHnEr $Etre reli!i#<itate: "upranatural i $at#li$i"m 6vE<ut $a #
reli!ie univer"alE7: $Etre $un#aterea dependenFei "ale de realitEFile finite i Gn
a$elai timp de # fiinFE infinitE= $Etre re$un#aterea a $eea $e e"te e"enFa
$at#li$i"mului: a d#!mel#r dupE "piritul $at#li$%
; +entru pr#te"tanti"m edu$aFia reli!i#a"E e"te d#ar # laturE a edu$aFiei t#tale%
De$i nu e edu$aFie d#minantE: $i una parFialE: $?ematE "E de<v#lte "entimentul de
5,
$redinFE Gn Dumne<eu: $Etre $are $#ndu$ de altfel t#ate val#rile "piritualeA tiinFa:
artele: m#ralitatea%
; +entru #rt#d#xi"m: !ri@a prin$ipalE a edu$aFiei reli!i#a"e e"te !ri@a pentru
mHntuirea "ufletului: prin iertarea pE$atel#r: prin pra$ti$area unui ritual $#mplex:
$#n"tHnd Gn ru!E$iuni: a$te "a$ramentale: taine% De a$eea: elementul d#!mati$
e"te ne!li@at: Gn timp $e a$tele de $ult "unt $ultivate pri#ritar%
0. &oile educatii
a7 Edu$atia e$#l#!i$a
"en"i9ili<ea<a #mul fata de e$#"i"temul in $are traie"te: #ptimi<ea<a relatia dintre
#m "i natura=
are un $ara$ter interdi"$iplinar: reunind inf#rmatii din !e#!rafie: 9i#l#!ie: $?imie:
"#$i#l#!ie: e$#n#mie et$=
a"pe$te vi<ateA re"pe$tul fata de mediul natural: f#l#"irea rati#nala a re"ur"el#r:
!e"ti#narea de"euril#r: e"teti<area mediului=
97 Edu$atia pentru drepturile #mului
are in vedere $#n"tienti<area #amenil#r in le!atura $u drepturile a$e"t#ra la viata:
"anatate: li9era exprimare: mun$a et$=
un fa$t#r imp#rtant il $#n"tituie utili<area de pr#du$tii arti"ti$e purtat#are de me"a@e
$lare referit#are la re"pe$tarea drepturil#r #mului=
$7 Edu$atia pentru dem#$ratie
f#rmea<a individul pentru a;"i "u"tine p#<itia: a "e impli$a in luarea de$i<iil#r: a fi
a$tiv din pun$t de vedere $ivi$=
"u"tine implementarea prin$ipiil#r dem#$ratiei in $#mp#ratmentul $#tidian: mun$a:
viata et$=
?. Alternative educationale 1Step-2@-*tep, Monte**ori, Aaldor/4
au aparut la "far"itul "e$ 2I2 " ";au $#nturat $a # mi"$are peda!#!i$a internati#nala: in
rap#rt de #p#<itie $u peda!#!ia traditi#nala=
Step;9M;"tep
a f#"t $#n$eput dupa m#delul intr#du" in Statele Unite ale Ameri$ii in anii B*4=
51
9a<at pe $#n$eptiile te#reti$ienil#r Nean +ia!et: Vi!#t"Di: EriD"#n: R#!er": $are au pr#m#vat
met#de de predare;invatare $entrate pe $#pil: fav#ri<and impli$area familiei "i a $#munitatii
in pr#$e"ul in"tru$tiv;edu$ativ=
are mi"iunea de a de<v#lta le fie$are $#pil $apa$itatea de a fi $reativ: de a;"i f#rma # !andire
$riti$a: de a fa$e #ptiuni: de a avea initiativa: de a defini "i de are<#lva # pr#9lema: de a
$#muni$a u"#r $u "emenii: de a;i intele!e "i de a ne!#$ia=
a$e"t pr#!ram edu$ati#nal "e adre"ea<a numai $#pill#r din invatamantul pre"$#lar "i primar=
la "$#lile Step;9M;"tep fie$are $la"a are $ate d#ua invatat#are: iar elevii i"i de"fa"#ara
a$tivitatea dupa m#delul "$#lii depline: intre #rele , "i 5*=
la in$eputul unei <ile are l#$ intalnirea de dimineata: $are nu e"te # #ara de $ur": iar durata ei
e varia9ila: fiind un prile@ pentru $#pii "a "alute: "a $#muni$e: "a afle tema "i a$tivitatile <ilei=
$#pilul invata prin de"$#perire in intera$tiunea "a $u mediul: iar predarea e"te #rientata in
fun$tie de ne$e"itatile $#pilului= invatarea "e pr#du$e prin de"$#perire individuala=
#r!ani<area $la"ei de fa$e pe $entre de a$tivitateA de $itire: de "$riere: de "tiinte: de
matemati$a: de arta "i de $#n"tru$tii=
parintii "unt invitati "a parti$ipe efe$tiv la $la"a=
in R#mania "unt 5.. de !radinite "i *4 de "$#li Step;9M;"tep: t#ate aflate "u9 e!ida
#r!ani<atiei Centrul Step 9M Steppentr edu$atie "i De<v#ltare +r#fe"i#nala=
&#nte""#ri
avand in $entru re"pe$tul pentru $#pil: met#da &#nte""#ri: initiata in 5148: pune a$$entul pe
a invata $um "a inveti=
# $la"a &#nte""#ri de"fa"#ara a$tivitati din viata $#tidiana: $are invata $#pilul #9i"nuintele
p#<itive de"pre mun$a "i a$tivitati "en<#riale: in$ura@and de<v#ltarea aptitudinii de a
#9"erva=
exi"ta / "tadii de a$tiuneA
; intr#du$ereaA edu$at#rul pre<inta materiale "en<#riale unui "in!ur $#pil "au unui
!rup mi$ de elevi= "$#pul pre<entarii e"te de a;i "tarni intere"ul pentr # anumita
a$tivitate=
; manipulareaA $#pilul reali<ea<a $eea $e a invatat=
; repetitiaA $and un material ra"punde nev#il#r $#pilului: el va $#ntinua "a il
f#l#"ea"$a=
; $rearea varietatiiA $#pilul impr#vi<ea<a variatiuni: apli$and inf#rmatiile la "ituatii
n#i=
.4
fil#"#fia &#nte""#ri evidentia<a / peri#ade de de<v#ltareA
; de la na"tere la * ani=
; *;5. ani=
; 5.;5, ani=
; 5,;./ ani=
in R#mania "unt , "$#li &#nte""#ri: inte!rate A"#$iatiei &#nte""#ri: infiintata in 511)=
Oald#rf
peda!#!ia Oald#rf a f#"t $reata la in$eputul "e$% 22 de $atre Rud#lf Steiner=
$#nf#rm te#riei lui: de<v#ltarea fiintei umane e"te un pr#$e" de $re"tere $e "e de"fa"#ara in
etape de $ate 8 ani=
"$#lile Oald#rf "unt unitati de invatamant $u $ate 5. $la"e: pre$edate de !radinita=
a$tivitatea de indrumare a $la"ei e"te reali<ata de $atre # "in!ura per"#ana=
predarea di"$iplinel#r e"te $uprin"a in ep#$i: de;a lun!ul $el#r , ani de "tudiu pana la li$eu=
durata t#tala a pr#$e"ului de in"truire in"umea<a ./;)* de #re pe "aptamana: in fun$tie de
$ate!#ria de var"ta a $#piil#r=
"$#ala Oald#rf e"te # "$#ala fara manuale= a9"enta manualului uni$ $#ntri9uie la $re"terea
re"pe$tului fata de $arti "i la intarirea aut#ritatii pr#fe"#rului=
$#pilul nu tre9uie "a invete "u9 a$tiunea unei pre"iuni externe: $i din intere" pentru
$#ntinuturile tratate= "ar$ina pr#fe"rului e"te "a tre<ea"$a a$e"t intere"=
prin$ipiul de 9a<a e"te #mul tre9uie edu$at $a intre! "i: de a$eea: "e v#r9e"te de"pre
intarirea a trei f#rte "uflete"tiA !andire: afe$tivitate "i v#inta=
"$#ala Oald#rf "e $ara$teri<ea<a prin a9"enta n#tel#r: $#n"iderandu;"e $a n#te pr#m#vea<a
$#mpetitia intre elevi: du$and la 9l#$area $el#r timi<i: la fru"trari printre $ei "la9i "i la
ar#!anta printre $ei 9uni=
la "far"itul fie$arui an "$#lar: elevul prime"te un $ertifi$at fie$are pr#fe"#r ii de"$rie
a$tivitatea din t#ate pun$tele de vedere=
in R#mania reteaua Oald#rf $uprinde /4 de !radinite "i 5/4 de $la"e I;2II: unde lu$rea<a 3,
de edu$at#are "i .11 de $adre dida$ti$e=
3% Educatia per+anenta BBB NUMAI PENTRU GRADUL II
.5
p#rne"te de la ideea $a edu$atia e"te # a$tiune $e "e exer$ita a"upra #mului: indiferent de
var"ta pe $are # are=
a aparut in $#ntextul edu$atiei adultil#r: dar nu "e limitea<a la a$ea"ta=
$ara$teri"ti$iA
; in!l#9ea<a atat invatarea planifi$ata $at "i $ea a$$identala=
; fa$t#rii $are $#ntri9uie la edu$atia permanenta "unt familia: $#munitatea:
in"titutiile peda!#!i$e=
; are un $ara$ter flexi9il in $eea $e prive"te $#ntinutul: te?ni$ile "i timpul de
invatare=
*% Autoeducatia BBB NUMAI PENTRU GRADUL II
e"te # a$tivitate $#n"tienta: $#n"tanta: "i"temati$a: dire$ti#nata "pre perfe$ti#narea pr#priei
per"#nalitati: pe 9a<a unei de$i<ii per"#nale de aut#;#r!ani<are "i depunere a unui ef#rt
pr#priu=
"e f#rmea<a treptat: de;a lun!ul "$#laritatii: prin initierea elevil#r in a$tivitati de mun$a
independenta=
# $#nditie imp#rtanta e"te aut#;$un#a"terea privind nivelul de a"piratii: ima!inea de "ine=
I(. ED$#A3ILI'A'EA
". #oncept
e"te %is!o#iilitatea %e a o!timi'a a%a!ta"ile devenite ne$e"are prin $#nditii ale exi"tentei:
exprimate prin efi$ienta cu#osti#telo" si ca!acitatilo" $alo"i'ate social=
#mul are $ea mai lun!a $#pilarie: ne$e"ara adaptarii prin invatare a"i"tata: la un mediu
$#mplex "i mereu aflat in "$?im9are=
da$a #mul ar "upravietui fi<i$ numai prin de<v#ltarea "a natural;9i#l#!i$a: el nu ar deveni
fiinta umana: ramanand un ?#mini"=
"u9 influenta fa$t#ril#r edu$ati#nali: #mul "e m#delea<a: tran"f#rmandu;"e treptat in fiinta
umana $u per"#nalitate pr#prie "i uni$a=
pentru a dem#n"tra a$tiunea fa$t#ril#r edu$ativi: e"te ilu"trativ exemplul $el#r d#ua fetite
Amala "i Lamala de"$#perite intr;# padure tr#pi$ala= $re"$ute in #rfelinat: una nu a
"upravietuit "i $ealalta nu a reu"it "a f#l#"ea"$a mer"ul 9iped "i a putut f#l#"i d#ar /4 de
$uvinte=
..
alt exempluA p"i?#l#!ul ameri$an Lell#! a $reat $#nditii e!ale de viata atat pentru fiul "au:
$at "i pentru un pui de $impan<eu= dupa # peri#ada fiul ";a de<v#ltat n#rmal iar $impan<eul a
devenit d#ar # maimuta "emidre"ata=
. >actori 1ereditatea, +ediul, educatia4
Ereditatea
ereditatea e"te in"u"irea fundamentala a materiei vii de a tran"mite de la # !eneratie la alta
me"a@e "pe$ifi$e "u9 f#rma $#dului !eneti$=
m#"tenirea ereditara e"te un an"am9lu de di"p#<itii "i p#tentialitati=
ereditatea in"i"u"iril#r 9i#l#!i$e e"te mai 9ine $un#"$uta de$at a in"u"iril#r p"i?i$e=
p"i?#l#!ia umana are $u "i!uranta "i # rada$ina ereditara dar nu "e redu$e la ea= unele
fen#mene p"i?#l#!i$e au un $#ntinut ereditar mai mare de$at altele 6temperamentul fata de
$ara$ter: de exemplu7=
$eea $e e"te ereditar "e p#ate manife"ta pe par$ur"ul vietii "au p#ate ramane in "tare de
latenta in a9"enta unui mediu a$tivat#r=
a$eea"i tra"atura p"i?i$a p#ate fi la per"#ane diferite: fie r#dul ereditatii: fie re<ultatul
edu$atiei=
&ediul
mediul e"te t#talitatea elementel#r $u $are individul intera$ti#nea<a dire$t "au indire$t: pe
par$ur"ul de<v#ltarii "ale=
p#ate fiA natural !e#!rafi$: "#$ial: familial: de !rup et$=
a$tiunea mediului p#ate fi dire$ta "au indire$ta=
din pun$t de vedere al de<v#ltarii: a$$entul "e pune nu pe "impla pre<enta a fa$t#ril#r de
mediu: $i pe intera$tiunea: influenta l#r a"upra individului=
p"i?#l#!ia de<v#ltarii au intr#du" termenul de ni"a de de<v#ltare P t#talitatea elementel#r $u
$are un $#pil intra in relatie la # var"ta data=
"tru$tura unei ni"e de de<v#ltareA
o #9ie$tele "i l#$urile a$$e"i9ile $#pilului
o rea$tiile antura@ului fata de $#pil
o $erintele antura@ului
Edu$atia
edu$atia e"te un mi@l#$ de $#ntr#l "i diminuare a imprevi<i9ilului a"upra influentel#r
mediului "i "#$ietatii=
.)
e"te # a$tivitate "pe$iali<ata: "pe$ifi$ umana: $are mi@l#$e"te "i diver"ifi$a rap#rtul dintre #m
"i mediu: fav#ri<and de<v#ltarea=
edu$atia e"te liantul dintre p#tentialitatea data de ereditate "i $apa$itati=
e"te dependenta de $elelalte d#ua $#mp#nente=
0. 'eorii /unda+entale 1ereditari*+ul, a+2ientali*+ul, epi)eneti*+ul
pia)etian4
Te#ria ereditari"ta
"u"tine r#lul pred#minant al ereditatii in ev#lutia fiintei umane=
repre<entantiA +lat#n: S$?#pen?auer: l#m9r#"#: Spen$er=
limiteA ; te#rie pe"imi"ta: in #p#<itie $u ideea de edu$ati9ilitate=
; inlatura r#lul real: dem#n"trat al edu$atiei=
Te#ria am9ientali"ta
"u"tine r#lul determinant al mediului: inde#"e9i $el "#$i#;$ultural: edu$ativ=
repre<entantiA N#?n '#$De: R#u"eau: Oat"#n=
limitaA e"te unilaterala: ne!li@ea<a ereditatea=
Epi!eneti"mul pia!etian
p"i?#l#!ul elevetian Nean +ia!et "u"tine $a de<v#ltarea umana "e reali<ea<a pe 9a<a
adaptarii la "ituatii n#i prin intermediul experientei=
(. S'%$#'$%A SI DI&AMI#A PE%SO&ALI'A'II
". 'e+pera+entul
temperamentul e"te latu"a %i#amico1e#e"getica a per"#nalitatii: $are arata m#dul in $are un
individ a$umulea<a "i i"i de"$ar$a ener!ia=
temperamentul "e exprima atat in a$tivitatea i#telectuala: $at "i $ea a0ecti$a "au in
com!o"tame#tul exteri#r=
a"pe$tul 9i#l#!i$ al temperamentului e"te $#n"tituit de ti!ul %e sistem #e"$os $u $are "e
na"te fie$are individ= temperamentul nu "e re<uma in"a la a$e"ta: el $#n"truindu;"e in $adrul
i#te"actiu#ii omului cu me%iul 0i'ic si socio1cultu"al=
$ele patru temperamente $la"i$eA
; cole"iculA em#tiv: ira"$i9il: #"$ilea<a intre entu<ia"m "i de$eptie: $u tendinta de a
exa!era: f#arte expre"iv: in"ta9il em#ti#nal=
./
; sa#g$i#iculA are # 9una di"p#<itie naturala: "e adaptea<a u"#r: e$?ili9rat: f#arte
"#$ia9il: renunta repede fara a "uferi=
; 0legmaticulA e"te impertur9a9il: $alm: intr#vertit: !reu adapta9il: f#arte minuti#":
$u un ritm pr#priu de lu$ru=
; mela#coliculA em#tiv: f#arte "en"i9il: $u # viata interi#ara a!itata: ii lip"e"te f#rta=
exi"ta "i alte teo"ii de"pre temperament: printre $ele mai $un#"$ute numarandu;"e $ea a
"$#lii fran$e<e 6-er!er: 'e Senne7: $are pr#pune o ti!ologie cu ) tem!e"ame#te $e re<ulta
din $#m9inatia a trei fa$t#riA em#tivitatea: a$tivitatea "i ra"unetul 6e$#ul7=
. #aracterul
e"te latu"a socio1mo"ala a !e"so#alitatii= de $ate #ri ne referim la $ara$ter em#tem #
@ude$ata de val#are "i impli$am un "tandard m#ral=
termenul pr#vine din lim9a !rea$a "i in"eamna tipar, pecete, trasaturi, stil de viata=
"tudierea $ara$terului unei per"#ane "e fa$e prin identifi$are sistemului !e"so#al %e
atitu%i#i "ta9ile: definit#rii pentru per"#ana re"pe$tiva: intemeiate pe $#nvin!eri puterni$e=
exi"ta t"ei g"u!e %e atitu%i#iA
; atitudini 0ata %e si#e 6m#de"tie: #r!#liu: demnitate: inferi#ritate et$7=
; atitudini 0ata %e ceilalti 6altrui"m: patri#ti"m: atitudini p#liti$e: !ener#<itate:
empatie: t#leranta et$7=
; atitudini 0ata %e mu#ca 6re"p#n"a9ilitate: ?arni$ie: dela"are et$7=
ad#le"$enta e"te peri#ada in $are in$ep "a "e $ri"tali<e< prin$ipalele tra"aturi de $ara$ter=
0. Aptitudinile
aptitudinea repre<inta un !ote#tial io1!si3ologic al individului $are ii permite a$e"tuia
perf#rmante intr;# anumita a$tivitate=
# aptitudine "e p#ate manife"ta in #ri$e etapa a vietii #mului: $u $#nditia $a "a exi"te un
0acto" acti$ato" al ei= din a$e"t m#tiv: e"te difi$il de ma"urat influenta ereditatii "au a
mediului in manife"tarea unei aptitudini=
ti!u"i de aptitudiniA
; aptitudini "imple > !enerale: de !rup: "pe$ifi$e=
; aptitudini $#mplexe > permit reali<area unie a$tivitati ample pr#fe"i#nale=
dintre aptitudinile !enerale: $ea mai "tudiata e"te inteli!enta: a"upra $areia ";au ela9#rat #
multitudine de te#rii=
.3
aptitudinile $#mplexe "e diferentia<a pe $riteriul d#meniil#r de a$tivitateA te3#ice/ stii#ti0ice/
a"tistice/ o"ga#i'ato"ice et$=
!"o0eso"ul a"e u# "ol im!o"ta#t i# %esco!e"i"ea si %e'$olta"ea a!titu%i#ilo" ele$ilo"= pentru
a$ea"ta ei p#t in$ura@a elevii $atre le$turile "uplimentare: "timula aparitia ?#99M;uril#r:
"tudiul individual: aut#perfe$ti#narea $atre # a$tivitate in $are elevul are "u$$e"=
?. Motivatia pentru cariera didactica *i +ana)e+entul carierei didactice
a fi pr#fe"#r in"eamna un ri"$ a"umat: de#are$e pre!atirea pentru a preda: pentru a ii invata
pe altii $um "a invete e"te # #pera ni$i#data in$?eiata "i $are impli$a multa ra9dare: multe
m#mente de in$ertitudine: de de"$ura@are "i multe #re de "tudiu: iar re<ultatele nu p#t I
ma"urate ni$i $antitativ: ni$i imediat=
t#tu"i: la $apatul a$e"tui drum: pe pr#fe"#r il p#t a"tepta multe 9u$urii "i "ati"fa$tii=
pe de alta parte exi"ta "i # "erie de m#tive $are il p#t indeparta pe viit#rul pr#fe"#r de $ariera
dida$ti$a "i anumeA
; "la9a "u"tinere finan$iara a invatamantului din partea "tatului=
; repre<entarile ne!ative a"upra pr#fe"iei dida$ti$e pr#m#vate re$ent de ma"";
media: $are "u9minea<a aut#ritatea per"#anei de la $atedra=
; inertia f#arte mare a "i"temului in reali<area "$?im9arii=
$u t#ate ef#rturile reali<ate pana a$um in planul f#rmarii initiale "i $#ntinue a per"#nalului
dida$ti$: exi"ta in$a "eri#a"e pr#9leme le!ate de identitatea pr#fe"iei dida$ti$e: de viit#rul
a$e"teia in $#nditiile unui intere" "$a<ut pentr edu$atie=
ne aflam t#tu"i in plin pr#$e" de m#derni<are a "i"temului de edu$atie: $eea $e evidentia<a
ideea $a ef#rturile exemplare ale fie$aruia v#r $#ntri9ui la ev#lutia !enerala p#<itiva=
(I. >I&ALI'A'ILE ED$#A'IEI
Fi#alitatile e%ucatiei6 clasi0ica"e 7i%eal e%ucatio#al/ sco!/ oiecti$e8+Catego"ii %e 0i#alit9:i
e%uca:io#ale6 i%eal e%uca:io#al/ oiecti$e ;i com!ete#:e
Ev#$Hnd # i"t#rie de datE relativ re$entE a n#Fiunii de finalitEFi edu$aFi#nale: &#i"e
6511*: p%517 pun$tea<E ideea fun$Fiei #rientative a a$e"tei $ate!#rii peda!#!i$e pentru a$tivitatea
pr#fe"#ril#r: exer$itatE Jprin tradiFie 6%%%7 dupE anumite Feluri edu$aFi#nale% In anii B*4
.*
denumirile a$e"t#ra !ravitau Gn @urul termenil#r ideal, scopuri i sarcini, preluaFi fie din
peda!#!ia $la"i$E 6mai ale" ?er9artianE7: fie din $ea "#vieti$E% Semnifi$aFia: Gn timpul re"pe$tiv
i Gn pre<ent: a rEma" a$eeai: Jde"emnHnd re<ultatele de<ira9ile ale pr#$e"ului edu$ativ: vE<ut Gn
an"am9lul "Eu "au pe "e$venFe de diver"e anver!uri 6idem7% AaA
I%ealul e%uca:io#al - de"emnea<E Felurile !enerale ale "#$ietEFii= e"te ; ne expli$E Cu$#
6.44.: p%5,17 > $ate!#ria de # !eneralitate maximalE $e "urprinde paradi!ma de per"#nalitate:
#are$um a9"tra$tE: pr#ie$tul devenirii umane la un m#ment dat: Gntr;# "#$ietate datE% T#t#datE >
ne atra!e atenFia a$elai aut#r > din $au<a !radului "Eu Gnalt de !eneralitate: idealul p#ate deveni:
une#ri: in#perant: fri<Hnd ut#pi$ul 6de pildE: pretenFia de a f#rma omul total: Gn anumite
$ir$um"tanFe i"t#ri$e7: i Gn a$e"t lu$ru "e GntHmplE de#are$e idealul edu$ativ nu "e de$antea<E
Jnatural: Gn "paFiul "pe$ifi$ al a$tivitEFil#r edu$ative: $i "e Jde$retea<E: din exteri#r: din partea
un#r in"tanFe p#liti$e: de pildE% 0ErE a fi un m#del "tandard: impu" # datE pentru t#tdeauna:
idealul are r#lul de a tra"a # dire$Fie val#ri$E pentru realitEFile edu$ative: !?idHnd i le!itimHnd
axi#l#!i$ "trate!ii edu$ative 6idem7% Idealul edu$ativ tre9uie "E fie $ara$teri<at de trei dimen"iuni
6$f% Ni$#la: .44)7A
o Dimensiunea social 6"E fie $#n!ruent "au $#exten"iv un#r $erinFe "#$iale7
o Dimensiunea psihologic 6"E rE"pundE nev#il#r i p#"i9ilitEFil#r indivi<il#r: fErE a fi
$u mult pe"te putinFa #amenil#r7
o Dimensiunea pedagogic 6 "E p#atE fi tran"pu" pra$ti$ Gn plan edu$aFi#nal7
In "i"temul de GnvEFEmHnt r#mHne"$: idealul edu$aFi#nal e"te "ta9ilit prin )egea *nvm#ntului,
prin arti$#lele ) i /: Gn felul urmEt#rA
JArt% ) ; 657 InvEFEmHntul urmErete reali<area idealului edu$aFi#nal Gntemeiat pe
tradiFiile umani"te: pe val#rile dem#$raFiei i pe a"piraFiile "#$ietEFii r#mHneti i $#ntri9uie la
pE"trarea identitEFii naFi#nale%
6.7 Idealul edu$aFi#nal al $#lii r#mHneti $#n"tE Gn de<v#ltarea li9erE: inte!ralE i
arm#ni#a"E a individualitEFii umane: Gn f#rmarea per"#nalitEFii aut#n#me i $reative%
Art% / > 657 InvEFEmHntul are $a finalitate f#rmarea per"#nalitEFii umeane prinA
a7 Gn"uirea $un#tinFel#r tiinFifi$e: a val#ril#r $ulturii naFi#nale i univer"ale=
97 f#rmarea $apa$itEFil#r intele$tuale: a di"p#ni9ilitEFi#r afe$tive i a a9ilitEFil#r pra$ti$e prin
a"imilarea de $un#tinFe umani"te: tiinFifi$e: te?ni$e i e"teti$e=
$7 a"imilarea te?ni$il#r de mun$E intele$tualE: ne$e"are in"truirii i aut#rin"truirii pe durata
Gntre!ii vieFi=
d7 edu$area Gn "piritul re"pe$tErii drepturil#r i li9ertEFil#r fundamentale ale #mului: ale
demnitEFii i al t#leranFei: al "$?im9ului li9er de #pinii=
.8
e7 $ultivarea "en"i9ilitEFii faFE de pr#9lemati$a umanE: faFE de val#rile m#ral;$ivi$e: a
re"pe$tului pentru naturE i mediul Gn$#n@urEt#r=
f7 de<v#ltarea arm#ni#a"E a individului: prin edu$aFie fi<i$E: edu$aFie i!ieni$#;"anitarE i
pra$ti$area "p#rtului=
!7 pr#fe"i#nali<area tinerei !eneraFii pentru de"fEurarea un#r a$tivitEFi utile: pr#du$Et#are
de 9unuri materiale i "pirituale=
?7 GnvEFEmHntul a"i!urE $ultivarea dra!#"tei faFE de FarE: faFE de tre$utul i"t#ri$ i de
tradiFiile p#p#rului r#mHn=
i7 finalitEFile $#lii r#mHneti "e reali<ea<E prin "trate!ii i te?ni$i m#derne de in"truire i
edu$are: "u"Finute de tiinFe ale edu$aFiei i pra$ti$E $#larE: $#nf#rm #9ie$tivel#r fie$Erui
nivel de GnvEFEmHnt 6'e!ea InvEFEmHntului7
Sco!ul e%uca:io#al > ip#"ta<E a finalitEFii edu$aFiei $are reali<ea<E a$#rdul Gntre ideal i
#9ie$tivele edu$aFi#nale: # finalitate "e$retatE de Gn"ei a$Fiunile dida$ti$e: e"te ade$vat
a$e"t#ra i ve?i$ulea<E "e$venFe ale m#delului de per"#nalitate umanE: aa $um p#t fi ele
reali<ate Gn pra$ti$a in"tru$tiv;edu$ativE 6$f% Cu$#: .44.7% DupE &#i"e 6511*7: "$#pul
edu$aFi#nal ";ar inte!ra Gn $ate!#ria o+iectivelor intermediare 6Gn $a<ul Gn $are am ierar?i<a
finalitEFile edu$aFiei dupE !radul de !eneralitate al a$?i<iFiei Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental
urmErite prin demer"ul peda!#!i$= $elelalte $ate!#rii Gn ierar?ie ar fi o+iectivele generale i
o+iectivele specifice #9ie$tivele la le$Fie: "pre exemplu7%
O+iectivul educaional > "unt $ele inv#$a9ile la fie$are le$Fie "au "e$venFE de le$Fie 6$f%
&#i"e: 511*7% E"te ip#"ta<a $ea mai J$#n$retE a finalitEFil#r i de"emnea<E tipul de
"$?im9Eri pe $are pr#$e"ul de GnvEFEmHnt "au $el din alt "i"tem edu$ativ Gl ateaptE iC "au Gl
reali<ea<E 6Cu$#: .44.: p% 5157% Int#tdeauna: #9ie$tivele edu$aFi#nale "e referE la a$?i<iFii
de Gn$#rp#rat: redate Gn termeni de $#mp#rtamente $#n$rete: vi<i9ile: mE"ura9ile i
exprima9ile% Rap#rtat la influenFele manife"tate a"upra alt#r $ate!#rii "u9"umate "trate!iei
dida$ti$e: #9ie$tivele edu$aFi#nale p#t exer$ita diferite fun$Fii 6$f% +#t#lea: 51,,: apud%
Cu$#: .44.7A
- Funcia de orientare a(iologic > de #rientare a elevil#r $Etre val#ri edu$aFi#nale
de<ira9ile% +retin<Hnd unele $#mp#rtamente din partea elevil#r: impli$it "e $#muni$E
faptul $E a$e"te a$?i<iFii "unt val#r#a"e i imp#rtante pentru exi"tenFa l#r=
- Funcia de anticipare a re'ultatelor educaiei > pr#ie$tarea #9ie$tivel#r "e p#ate fa$e la
diferite niveluri de !eneralitate i ri!#are: prin indi$area $apa$itEFil#r i perf#rmanFel#r
d#rite% O9ie$tivul tre9uie "E trea$E de la f#rmulEri !enerale la #9ie$tive "pe$ifi$e:
.,
$#n$epute "u9 f#rma un#r re<ultate $#n$rete: a $Er#r manife"tare "E fie te"ta9ilE dupE #
peri#adE $#nvena9ilE de timp=
- Funcia evaluativ > $alitatea #9ie$tivel#r: $laritatea enunFErii i $#n$reti<area l#r "unt
$#ndiFii e"enFiale pentru validitatea i fidelitatea evaluErii i apre$ierii $#lare% OdatE $u
pr#ie$tarea #9ie$tivel#r: pr#fe"#rii v#r $#n$epe i te?ni$ile de evaluare > adi$E felul Gn
$are v#r ti da$E $eea $e tre9uie reali<at va fireali<at%
- Funcia de orientare i ,auto& reglare ale proceselor didactice > #9ie$tivele
fun$Fi#nea<E $a in"tanFe de referinFE: diri@are a a$Fiunil#r de predare: GnvEFare i
evaluare%
+entru Viviane i Gil9ert de 'and"?eere: fun$Fiile #9ie$tivel#r $uprind 6$f% &#i"e:% 511*7A
fun$Fia de raportare la valorile societii, fun$Fia de Jdu+l verificare a adevrului- Gn edu$aFie:
adi$E: de apreciere a mer"ului n#rmal al pr#$e"ului edu$ativ i de confruntare a re<ultatului
#9Finut $u $el ateptat= # fun$Fie de contienti'are a educatului a"upra de"fEurErii pr#priei
edu$aFii: # fun$Fie de ghidare a activitii educatorilor, # fun$Fie de cretere a nivelului de
aspiraie t#t pe $alea $#ntienti<Erii edu$atului: # fun$Fie de sprijin pentru designul pedagogic
6Jde"i!n Gn "en" de pr#ie$tare7 65181: p.33: apud. &#i"e: 511*: p%.57%
Com!ete#:ele 6!enerale "au "pe$ifi$e7 $e urmea<E a fi f#rmate repre<intE an"am9luri
"tru$turate de $un#tinFe i deprinderi d#9Hndite prin GnvEFare= a$e"tea apar $a "tru$turi #perante
$u a@ut#rul $Er#ra "e p#t identifi$a i "e re<#lvE: Gn $#ntexte diver"e: pr#9leme $ara$teri"ti$e unui
anumit d#meniu 6$f% Cu$#: .44.7% In demer"ul de "ta9ilire a competenelor ";a $#n"iderat $E
"#luFia "e aflE la inter"e$Fia dintre d#meniul dida$ti$ 6vi<Hnd ariile $urri$ulare7: $el
"#$i#e$#n#mi$ 6vi<Hnd pre!Etirea pentru piaFa mun$ii7 i d#meniul de $un#atere $#n$reti<at Gn
$#alE printr;un #9ie$t de "tudiu 6de"$ri" p"i?#l#!i$ prin m#dul de !Hndire "pe$ifi$ expertului: Gn
"en"ul $#!nitivi"t al termenului7 6idem7% A"tfel: a$e"te pr#ie$te de devenire au un $ara$ter
metadi"$iplinar: fiinFea<E $a repere inte!ri"te: !l#9ali"te i $#nferE demer"uril#r dida$ti$e
di"$iplinare un $ara$ter unitar% In pr#$e"ele identifi$Erii i f#rmulErii l#r partenerii la ne!#$iere
"unt mai puFin elevii: $Ht repre<entanFi ai in"tanFel#r "#$iale re"p#n"a9ile "E $#nfi!ure<e f#rmula
$ea mai feri$itE de devenire pentru !eneraFia Gn f#rmare: rap#rtat la $erinFele $un#aterii !enerale
6$u un $ara$ter t#t mai $#mplex i $erinFe de de<v#ltare $#!nitivE t#t mai Gnalte7 i la a$elea ale
$un#aterii "pe$ifi$e 6$um e"te $ea aferentE r#luril#r pr#fe"i#nale "pe$ifi$e7% +r#fe"#rul "e vede
a"tfel Gn "ituaFia de a;i a"uma pr#$e"e de ne!#$iere i tran"lare 6la nivelul de<ideratel#r de
$un#atere i f#rmare pe $are expertul Gn d#meniu le;ar pr#m#va elevil#r "Ei faFE de tre9uinFele
de $un#atere pe $are mediul "#$i#e$#n#mi$ le re$lamE $a ur!ente i faFE de $eea $e e"te
.1
peda!#!i$ p#"i9il $a i de<iderat al $un#aterii: Gn rap#rt $u "pe$ifi$ul de<v#ltErii afe$tive:
$#!nitive i p"i?#;m#t#rii a edu$aFil#r7%

DupE C% &#i"e 6511*7: /inalit6ile educa6iei Gndepline"$A
a) # fun$Fie a(iologic: $#n"tHnd Gn tran"larea val#ril#r din plan univer"al Gn plan
individual =
b) # fun$Fie de anticipare a re'ultatelor de'ira+ile: #datE $u $#ntienti<area elevului
a"upra l#r=
c) # fun$Fie de reper al evalurii: pe $are # Gndeplinete Gn permanenFE: $#ndu$Hnd la
d#uE $#r#lare: anumeA reper al evaluErii #rientativ; ameli#rative 6f#rmative7: $ea din timpul
de"fEurErii pr#$e"ului: luGnd a"pe$tul inv#$atei re!lEri permanente a pr#$e"ului= reper al
evaluErii finale: $u r#l de $la"ifi$are a elevil#r% 6&#i"e: 511*: p%..7
O pro2le+ practic :n proiectarea i or)an9area unui de+er* educativ- opera6ionali9area
i ta.ono+ia o2iectivelor educa6ionale
Cum #e %e0i#im oiecti$ele e%uca:io#ale<
O9ie$tivele "unt a"erFiuni: de $ele mai multe #ri de naturE $uantifi$a9ilE: #peraFi#nalE:
$are fa$ referire la evenimente prin intermediul $Er#ra p#ate fi $#re$t dia!n#"ti$atE mE"ura
"tEpHnirii uneiC un#r anumite a$tivitEFi 6d#menii C "e$venFe ale $un#aterii7% O9ie$tivul
edu$aFi#nal a f#"t definit de &a!er $a intenFie $#muni$atE pintr;# a"erFiune $are de"$rie #
anume "$?im9are pr#pu"E "pre reali<are de $Etre edu$at > # a"erFiune de"pre $um ar tre9ui "E
fie edu$atul dupE $e va fi finali<at $u "u$$e" # "e$venFE de GnvEFare% E"te # de"$riere a unui
patern $#mp#rtamental pe $are d#rim $a edu$atul "E fie $apa9il "E;l a$tive<e la un m#ment
dat%
Altfel "pu": #ri$e #$a<ie de GnvEFare tre9uie "E $ulmine<e Gntr;# "$?im9are la nivelul
$#mp#rtamentului $elui $are GnvaFE% Re<ultatul a$e"te "$?im9Eri p#ate fi #9"ervat 6i pr#$e"ul
de GnvEFare a"tfel dem#n"trat7 prin n#tarea a $eea $e edu$atul e"te $apa9il "E fa$E: prin
$#mparaFie $u $eea $e nu putea fa$e anteri#r GnvEFErii% O a"erFiune $are de"$rie $eea $e
edu$atul va fi $apa9il "E fa$E la finalul unui pr#$e" edu$ativ e"te $un#"$utE "u9 denumirea de
#9ie$tiv edu$aFi#nal 6Cur<#n: .44)7% In $uvintele lui -l##mA un #9ie$tiv exprimE Gn$er$area
pr#fe"#rului de a;i $larifi$a "iei "au de a $#muni$a $el#rlaFi "$?im9Erile pe $are i le;a
pr#pu" Gn $#mp#rtamentul elevului 6-l##m: 51,57% A"tfel ne;am putea pr#pune $a la finalul
unei le$Fii de"pre m#t#are: elevul "E fie $apa9il s denumeasc $#re$t pErFile l#r
)4
$#mp#nente: "au $a la finalul unei le$Fii de"pre te?ni$a "ervirii Gn d#meniul alimentar
pu9li$: elevul s poat demonstra m#delul "ervirii $i#r9el#r la me"e $u mai mult de un
$lient% +rin termenii "E denumea"$E i "E p#atE dem#n"tra am numit d#uE f#rme de
$#mp#rtament prin intermediul $Er#ra un pr#fe"#r ar putea identifi$a mE"ura Gndeplinirii a
$eea $e el i;a pr#pu" "E reali<e<e prin le$Fie%
Atun$i $Hnd definim #9ie$tivele edu$aFi#nale $a finalitEFi pr#pu"e de pr#fe"#r pentru
a$tivitatea de GnvEFare reali<atE de $Etre elevi: exi"tE peri$#lul $a prin a$ea"ta "E "e GnFelea!E
$E prin #9ie$tive "unt exprimate intenFiile pr#fe"#rului Gn le!EturE $u pr#pria a$tivitate $are va
$#ndu$e Gn final la m#difi$Eri Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental la nivelul elevil#r% A"tfel: am
putea GntHlni Gn pra$ti$a pr#ie$tErii dida$ti$e: f#rmulEri pre$um A s e(plic rolul posturii i
respiraiei corecte pentru calitatea interpretrilor vocale "au s e(emplific o fug: #ri s
le e(plic modul corect de utili'are a unoer categorii diferite de materiale n pictura-pastel%
Sunt t#ate a"erFiuni $are exprimE un anumit tip de intenFi#nalitate dar $are nu *e inte)rea9
cate)oriei o2iectivelor educa6ionale% O9ie$tivul $#nfi!urea<E Gn m#d expli$it $Hti!ul Gn
plan p"i?#$#mp#rtamental pe $are elevul Gl va avea $a urmare a un#r anumite intervenFii din
partea pr#fe"#rului 6 $?iar de tipul $el#r exemplifi$ate anteri#r7% C#nfi!urarea pre<enFei i
a$tivitEFii pr#fe"#rului e"te: la nivelul #9ie$tivului edu$aFi#nal: d#ar impli$itEA "e "u9GnFele!e
$E pentru $a elevul "E p#atE #9Fine $Hti!ul prefi!urat prin #9ie$tivul edu$aFi#nal e"te ne$e"ar
$a pr#fe"#rul "E $##rd#ne<e Gntr;un fel "au altul de"fEurarea uneiC un#r "e$venFe de GnvEFare
Gn $are Gl impli$E Gn $alitate de er#u prin$ipal pe edu$at% Ale!erea: pr#!ramarea i anunFarea
m#dului Gn $are pr#fe"#rul intenFi#nea<E "E pr#du$E $Et!urile Gn plan p"i?#$#mp#rtamental
la nivelul elevului 6anunFate prin #9ie$tivele edu$aFi#nale7 "e fa$e Gntr;# altE "e$venFE a
pr#ie$tErii dida$ti$e: ulteri#arE "ta9ilirii #9ie$tivel#r%
Alte#ri: exprimErile $u pretenFii de #9ie$tiv edu$aFi#nal "e re<umE la f#rmulEri de
!enulA "E li "e indu$E "piritul de e$?ipE #ri elevil#r "E li "e indu$E "tarea de $#mf#rt Gn
a$tivitatea de GnvEFare C"E li "e indu$E "entimente 9une faFE de etnii i $#nfe"iuni reli!ia"e
diferite de a l#r% Sunt t#ate f#rmulEri er#nate i peri$ul#a"e prin a$eea $E "unt exprimate la
m#dul imper"#nal 6impli$Hnd lip"a a"umErii re"p#n"a9ilitEFii pentru $eea $e ar tre9ui "au nu
"E "e GntHmple #ri pr#du$E Gn planul de<v#ltErii edu$aFil#r7 i nu la"E l#$ evaluEril#r 6 nu tim
$Ht de mare e"te $Hti!ul previ<i#nat Gn rap#rt $u $eea $e elevul tieC "imte "au fa$e de@a i ni$i
$are e"te $riteriul dupE $are pr#fe"#rul va ti da$E $eea $e i;a pr#pu" a f#"t reali<at7% Alte#ri:
$eea $e "e intenFi#nea<E a fun$Fi#na $a i #9ie$tiv edu$aFi#nal e"te Gn aa fel exprimat Gn$Ht
e"te imp#"i9il de "pu" $e intenFi#nea<E pr#fe"#rul "E #9FinE $a umare a intervenFiei edu$ative
pe $are # va $#ndu$e 6exA 'e!ea lui O?m7%
O altE er#are fre$ventE Gn f#rmulErile un#ra dintre pr#fe"#ri 6#ri: i mai fre$vent: a
)5
$el#r $are "e pre!Ete"$ pentru r#lul dida$ti$ i "unt Gn fa<a primel#r exer"Eri de a$e"t !en7 #
repre<intE a"erFiunile de tipul s neleag 9una fun$Fi#nare a p#mpei $u aer $#mprimatC
s nvee #rdinea #peraFiil#r de pre!Etire a in"trumentarului de la9#rat#r pentru un experiment
$?imi$C s se g#ndeasc "in!uri la pr#9lemEC s cunoasc m#dul $#re$t de mE"urare a
unei pie"e et$% A$e"te ver9e 6pe $are C%&#i"e le numea intele$tuali"te7 pre<intE peri$#lul
de a exprima $#mp#rtamente $are nu p#t fi verifi$ate 6"au mE"urate7% Ce elemente din
$#mp#rtamentul exteri#r 6vi<i9il7 al elevului ne;ar putea indi$a $u pre$i<ie $E a$e"ta
GnFele!e: GnvaFE: !Hndete: $un#ate $eea $e n#i ne;am pr#pu" pentru el i nu alt$evaQ
&#dalitatea de definire a #9ie$tivel#r edu$aFi#nale pe $are # v#m de"$rie i expli$a Gn
$ele $e urmea<E e"te Gn"#FitE de parametri de ri!ur#<itate i pre$i<ie i p#rnete de la premi"a
$E #9ie$tivele exprimE a$tivitatea edu$aFil#r 6elevul va expli$a(7 i nu pe a$eea a
pr#fe"#rului 6a preda "trate!ii $#mer$iale $#ntemp#rane7%
D#uE "unt $ate!#riile de #9ie$tive la $are v#m fa$e referireA
a) O+iective generale A $are "unt exprimate $a a$?i<iFii de nivel !eneral Gn planul
p"i?#$#mp#rtamental al edu$aFil#r 6$un#tinFele i deprinderile a"imilate la finalul
par$ur!erii unui "e!ment mai mare dintr;un d#meniu al $un#aterii7 > "$#p
edu$aFi#nal: #9ie$tive $adru 6denumiri din n#men$lat#rul #9ie$tivel#r edu$aFi#nale
f#l#"ite Gn GnvEFEmHntul r#mHne"$7
b) O+iective specificeA exprimE $#mp#rtamente #9"erva9ile la nivelul elevului
ateptate la finalul unei "e$venFe de GnvEFare > #9ie$tive "pe$ifi$e 6denumire din
n#men$lat#rul #9ie$tivel#r edu$aFi#nale f#l#"ite Gn GnvEFEmHntul r#mHne"$7
Un exemplu: p#rnind de la un $ur" elementar de $?imie: p#ate apErea dupE $um urmea<EA
O+iectiv generalA la finalul le$Fiei: elevul va putea dem#n"tra GnFele!erea $#re$tE a
pr#prietEFil#r di#xidului de $ar9#n i a pr#du$erii a$e"tuia din $Er9une: prin a$Fiunea
unui a$id=
O+iective specificeA
5% elevul va de"ena $#re$t "$?ema aparatului utili<at=
.% elevul va expli$a Gn $uvinte pr#prii pr#$e"ul pr#du$erii de di#xid de
$ar9#n=
)% elevul va identifi$a trei pr#prietEFi ale di#xidului de $ar9#n% 6dupE
Cur<#n: .44)7
Un alt exemplu: Gn d#meniul unei GntHlniri de diri!inFie: de exempluA
O+iectivul general 6"$#pul le$Fiei7A elevii "E dem#n"tre<e GnFele!erea $#re$tE a n#Fiunii
de 9#alE $u tran"mitere #ralE
O+iective specificeA
).
5% elevul va enumera $#re$t d#uE afe$Fiuni $u tran"mitere #ralE=
.% elevul va re$un#ate dintr;# li"tE datE re!ulile $#re$te ale pr#filaxiei
9#lil#r $u tran"mitere #ralE=
)% elevul va dem#n"tra $#re$t m#dul de pr#te$Fie a per"#anel#r din @ur:
Gn "ituaFia Gn $are ar fi nev#it "E "trEnute: tuea"$E: et$
Selec6ia o2iectivelor educa6iei
De unde ne pr#$urEm finalitEFi pentru $eea $e urmea<E "E $#ndu$em i $um am putea
"E !arantEm $E $eea $e ne;am pr#pu" repre<intE i $eea $e ar rE"punde Gn m#dul $el mai fidel
nev#il#r reale ale devenirii i de<v#ltErii edu$aFil#r pe $are Gi m#delEmQ Sunt Gntre9Eri fireti
pe $are #ri$e edu$at#r re"p#n"a9il ar tre9ui "E i le adre"e<e% Sunt dire$Fiile f#rmulate de
f#ruri in"tituFi#nale "uperi#are 6$#alE: in"pe$t#rat: mini"ter7 "ufi$iente pentru $a urmErirea
l#r Gndeapr#ape 6$e l;ar "$uti pe edu$at#rul "in!ur de rE"punderea inte!ralE a "ele$Fiei i
f#rmulErii #9ie$tivel#r intervenFiei edu$ative7 "E fie "ufi$ientE pentru a rE"punde Gn m#dul $el
mai natural i mai pr#du$tiv $u putinFE la nev#ia de<v#ltErii Gn #m a Gntre!ii perfe$Fiuni de
$are a$e"ta e"te $apa9il 6Lant7Q Sunt $#nFinuturile GnvEFEmHntului "#luFia la a$ea"tE
pr#9lemEQ
Am "pune $E da: fie$are dintre dire$Fiile f#rmulate mai "u" repre<intE parte dintre
in"tanFele de $are pr#fe"#rul are a Fine "eamE Gn pr#$e"ul ela9#rErii finalitEFil#r demer"uril#r
pe $are le va Gntreprinde $u elevii% Diri!uit#r Gn deme"ul a$e"ta tre9uie; $redem; "E rEmHnE
t#tui elevul: vE<ut Gn termenii p#tenFialului: intere"el#r i tre9uinFel#r lui edu$ative% Aa: un
demer" edu$ativ 9ine !Hndit 6i intenFi#nat7 tre9uie "E;i pr#punE finalitEFi $#nfi!urate la
diferite trepte de !eneralitate 6i $#mplexitate7: pe de # parte i "ele$tate din diferitele d#menii
p"i?#;$#mp#rtamentale 6$u predile$FieA $#!nitiv: afe$tiv: p"i?#m#t#r7 pentru a$#perierea
tre9uinFel#r edu$aFi#nale $#mplexe: atHt la nivelul "u9ie$tului edu$aFi#nal individual 6ar putea
pErea $el puFin un trui"m "E mai amintim ai$i $E a livra inf#rmaFia > $#!nitiv ; "pre exemplu:
nu Gn"eamnE apr#ape nimi$ Gn planul $Hti!ului edu$ativ al individului da$E inf#rmaFia nu e"te
Gn"#FitE i de atitudinile >afe$tiv ; i deprinderile pra$ti$e > p"i?#m#t#r ; p#trivite $are ";#
tran"f#rme $u adevErat Gn $un#tinFE de val#are7 $Ht i la nivelul !rupului de 9enefi$iari
edu$aFi#nali 6$u t#atE multitudinea i varietatea de intere"e: p#tenFialuri i tre9uinFe "pe$ifi$e
$are exi"tE i "e manife"tE la a$e"t nivel7%
#la*i/icarea 1ta.ono+ii4 o2iectivelor educa6ionaleA
))
In pre<entarea $ate!#riil#r de #9ie$tive edu$aFi#nale am fE$ut # "eamE de diferenFieri: dupE $um
urmea<EA
/. Dup criteriul generalitii 6re"pe$tiv al $#n$reteFii "au dupE lEr!imea "ferei l#r de referinFE7:
#9ie$tivele p#t fiA
- de nivel )eneral 6GntHlnite i "u9 denumirea de finaliti: fa$ referire la a$?i<iFiile
vi<ate pentru unitEFi temp#rale mari: de tipul $i$lului de GnvEFEmHnt7 > "$#puri=
ExA formarea capacitii de a nt#mpina viitorul=
Formarea respectului pentru mediul nconjurtor: et$
- de nivel inter+ediar 7 1fa$ referire la a$?i<iFiile Gn plan p"i?#$#mp#rtamental vi<ate
pentru unitEFi de GnvEFamHnt mai puFin ample de$Ht $ele de mai "u": de tipulA materia
de GnvEFEmHnt: $apit#lel#r la di"$ipline: et$7; o2iective cadru
ExA f#rmarea deprinderil#r de "$ri";$itit $#re$t=
0#rmarea deprinderil#r de $al$ul matemati$ $#re$t=
- de nivel *peci/ic *au concrete 7 1fa$ referire la a$?i<iFiile p"i?#$#mp#rtamentale
vi<ate pentru unitEFi mi$i de GnvEFare: de tipul le$Fiei7; o2iectivele *peci/ice
ExA f#rmarea deprinderii $#re$te de "$riere a lui A mare de mHnE
Exer"area deprinderii de GnmulFire $u / a numerel#r de la 5 la54=
-% O9ie$tive "pe$ifi$e p#t fi $#n"truiteC ela9#rate Gn relaFie $u #ri$are dintre nivelurile a$?i<iFiil#r
Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental intenFi#nate la nivelul a$tel#r edu$aFi#nale% 0#rma Gn $are "unt $el
mai ade"ea repre<entateC exprimate a$e"te a$?i<iFii e"te a$eea a tax#n#miil#r 6$la"ifi$Eri ale
#9ie$tivel#r #r!ani<ate dupa $riteriul tipului i nivelului a$?i<iFiil#r edu$aFiei Gn plan p"i?#;
$#mp#rtamental7% Cele mai $un#"$ute dintre a$e"tea ar fi A tax#n#mia $#!nitivE a lui -%-l##m=
tax#n#mia afe$tivE a lui D%Lrat?R#?l= tax#n#mia pentru d#meniul p"i?#m#t#r > E%N% Simp"#n%
DupE criteriul domeniului psiho - comportamental vi<at Gn #9ie$tiv: di"tin!em aadarA
3.". O2iective co)nitive 6vi<ea<E a$?i<iFii la nivelul #peraFiil#r !Hndirii7 $are p#t fa$e referire la
a$?i<iFii Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental de diferite nivele de $#mplexitate Sta(onomia lui 0loom
pentru o+iectivele cognitive TA
I Cun#atere
5% A$?i<iFia inf#rmaFiei
1.1 date parti$ulareA denumiri: fapte: date "im9#luri=
1($ elevul s denumeasc o+iecte din realitatea nconjurtoare ,la+oratorul de chimie,
)/
de fi'ic, etc&
5%. m#duri de tratare a datel#r parti$ulare: fEra a le apli$aA $#nvenFii: $la"ifi$Eri:
$riterii: met#de=
1($ elevul s e(pun corect o metod de trecere a pei din stare lichid n stare ga'oas,
n condiii de la+orator2
5%) date univer"ale A prin$ipii: le!i: te#rii=
1($ elevul s pre'inte corect teoria relativitii
II% Deprinderi i $apa$itEFi intele$tuale
2. InFele!erea 6$#mpre?en"iunea7
.%5% Tradu$ere: tran"punere=
1($ elevul s e(prime n cuvinte proprii nelesul conceptului de educaie2
.%. InterpretareA re<umare: expli$are
1($ 1levul s e(pun pe scurt te'a renascentist asupra educaiei
.%)% Extrap#lareA extinderea tendinFel#r: !enerali<are=
1($ elevul s identifice alte situaii dec#t acelea de la+orator de transformare a
apei din stare lichid n stare de vapori
%. Apli$area
1($ elevul s transforme n la+orator apa din stare solid n stare de vapori
/% Anali<a
/%5% CEutarea elementel#r
1($ 1levul s identifice toate ideile principale ntr-un te(t dat2
/%.% CEutarea relaFiil#r
1($ elevul s identifice relaiile de asemnare ntre organismul uman i acela al
primatelor
/%)% CEutarea prin$ipiil#r de #r!ani<are=
1($ 1levul s identifice corect cau'ele transformrii strilor apei n diferite situaii
date
3% Sinte<a
3%5% +r#9lema unei lu$rEri per"#nale
1($ elevul s redacte'e un referat cu tema$ /semnri i deose+iri ntre 3.
3%.% Ela9#rarea unui plan de a$Fiune=
1($ 4n raport cu o situaie dat, elevul s imagine'e succesiunea pailor
operaionali in soluionarea unei pro+leme de grup
3%) Dedu$erea unui an"am9lu de relaFii a9"tra$te% Intr#du$erea unei re!uli
)3
1($ elevul s fie capa+il s-i formule'e reguli de conduit n raport cu diferite
conte(te sociale
/% Evaluarea
*%5% Criti$E internEA a @ude$a: a de$ide: a ar!umenta a"upra
exa$titEFii: er#ril#r: la$unel#r=
1($ elevul s-i aprecie'e singur calitatea rspunsurilor la o pro+lem dat
*%.% Criti$E externEA a @ude$a: a ar!umenta "$#puri: efi$ienFE:
utilitate
1($ 1levul s aprecie'e corect rspunsul unui coleg la o pro+lem dat
Tax#n#mia $#!nitiva a lui -l##m #r!ani<ea<E $#mp#rtamentele dupE !radul l#r de
$#mplexitate% A$ea"tE tax#n#mie e"te pre<entatE Gn $ele $e urmea<E: i pentru fie$are dintre
nivelurile "ale "unt exemplifi$ate #9ie$tive "pe$ifi$e f#rmulate $#re$t 6Gn a$#rd $u d#meniul de
a$?i<iFie p"i?#;$#mp#rtamentalE i $u treapta aferentE de $#mplexitate din tax#n#mie7%
Aa $um p#ate fi $#n"tatat: a$ea"tE tax#n#mie "e #r!ani<ea<E pe d#uE !rupe mari
$#mp#rtamentale "au "e$FiuniA I% Cunoaterea i II% deprinderile i capacitile intelectuale%
+rima "e$Fiune $uprinde un "in!ur nivel 6$la"EC $ate!#rie7A 5% /chi'iia cunostinelor: $are
"emnifi$E $#mp#rtamentul $#n"tHnd Gn redarea fie prin re$un#atere: fie prin repr#du$ere din
mem#rie % E"te un tip de #9ie$tive prin ex$elenFE inf#rmative% T#ate nivelurile urmEt#are "unt
Gn$adrate Gn "e$Fiunea 6II7 deprinderi i capaciti intelectualeA .% Comprehensiune 6GnFele!ere7:
dem#n"tratE de elev fie prin expunere utili<Hnd $uvinte pr#prii: fie prin exprimarea un#r
e$?ivalenFe: anal#!ii: et$= )% /plicare: "au parti$ulari<area $un#tinFel#r i deprinderil#r la
"ituaFii $#n$rete: pra$ti$e= /% /nali'a: "au a9ilitatea de a de"fa$e mental un Gntre! Gn pErFi
$#mp#nente Gn "$#pul de"prinderii trE"Eturil#r $ara$teri"ti$e ale fie$Ereia dintre pErFi: a relaFiil#r
de "emnifi$aFie i $#nexiunil#r Gntre pErFi: et$ = 3% 5inte'a : "au $apa$itatea de a rea$tuali<a
"imultan $#nFinuturi 6inf#rmaFie: deprindere: et$7 GnvEFate di"parat i de al le utili<a Gntr;un
$#ntext diferit de a$ela al GnvEFErii pentru atin!erea unei finalitEFi n#i: parti$ulare 6elevul p#ate
a@un!e $u #peraFiile de "inte<E pHnE la reali<area unui pr#du" ; creaie; $u un !rad de
$#mplexitate i #ri!inalitate diferit de al #ri$Ereia dintre "e$venFele de $#nFinut rea$tuali<ate7% *%
1valuarea: adi$E intrepretare prin emiterea @ude$EFil#r de val#are referit#r la # "erie de
$#nFinuturi date 6$uprinde d#uE niveluri de pr#funimeC $#mplexitate "u9#rd#nate A critica
intern i critica e(tern: dintre $are $el mai $#mplex e"te $#n"iderat al d#ilea ;a$ela $are
pre"upune $apa$itatea de a identifi$a i ar!umenta er#ri Gn $#nFinuturi $are nu au f#"t emi"e de
"u9ie$t7%
)*
3.. O2iective p*iho+otorii Sta(onomia lui 6.5impsonT $are p#t fa$e referire la 6fun$Fie de
!radul l#r de $#mplexitate7 A
5% +er$epFia
5%5% Stimularea "en<#rialE
1($ elevul s disting corect imagini, culori, etc, ntr-un conte(t dat
5%.% Sele$Fia indi$il#r
1($ Dintr-un ansam+lu de micri, elevul s poat distinge succesiunea micrilor
implicate n activitatea de m#nuire a cuitului de +uctrie
5%)% Tradu$erea indi$il#r
1($ elevul s fie capa+il s e(plice, n cuvintele proprii, m#nuirea cuitului de
+uctrie
.% Di"p#<iFia
.%5% Di"p#<iFia mintalE
1($ elevul s identifice starea de concentrare necesare asimilrii o+iectului nvrii
.%.% Di"p#<iFia fi<i$E
1($ elevul s identifice factorii de mediu care i confer gradul cel mai mare de
confort fi'ic n raport cu activitatea de nvare2
.%)% Di"p#<iFia em#Fi#nalE
1($ elevul s identifice factorii de mediu care i confer gradul cel mai mare de
confort psihic n raport cu activitatea de nvare2
)% RE"pun"ul !?idat
)%5% ImitaFia
1($ elevul s repete dup un e(emplu dat o succesiune anume de micri2
)%.% In$er$Eri i er#ri
1($ elevul s repete singur seria micrilor, elimin#nd treptat erorile n e(ecuie
/% RE"pun"ul aut#mati<at 6aut#mati"mul7
1($ elevul s reali'e'e spontan succesiunea micrilor repetate anterior, fra
greeal
3% RE"pun"ul manife"t $#mplex
3%5% InlEturarea ne"i!uranFei
1($ 1levul reali'e'e spontan succesiunea micrilor repetate anterior,corect i fra
e'itri
3%. +erf#rmanFE aut#matE
1($ elevul s poat reali'a spontan succesiunea micrilor repetate anterior,corect,
fr e'itri i n unitate de timp dat
)8
*% Adaptarea
1(. 1levul s poat repeta corect, fr e'itare i n unitate de timp dat succesiunea
micrilor nsuite n conte(te diferite de acela al nvrii
8% CreaFia
1($ 1levul s reactuali'e'e un stil original n e(ecuia micrii nvate%
S$?iFEm un $#mentariu "u$$int a"upra a$e"tei tax#n#mii luHnd $a exemplu Gn"uirea
Gn#tului la di"$iplina de edu$aFie fi<i$E 6dupE &#i"e: 511*: p%3.;3/7A
Percep6ia ; "e pre<intE $a pr#$e" de $#ntienti<are a a$Fiunii pe $are edu$atul urmea<E "E #
reali<e<e% &ai $#n$ret: elevul $un#ate dire$t pr#prietEFile: pErFile $#mp#nente: relaFiile Gn $are
"e aflE ele Gn an"am9lul a$Fiunii% Elevul a@un!e "E GnFelea!E "tru$tura a$Fiunii: prin m#9ili<area
tutur#r anali<at#ril#r "Ei 6 vi<ual: auditiv: Dine"te<i$: neur#;m#t#r7: prin "timulare "en<#rialE:
prin "ele$Fie "pe$ifi$E: prin tradu$ere "au tran"punere a un#r "emnale Gn "emnifi$aFiile l#r%
Di*po9i6ia - p#rnind de la "tarea de $#ntienti<are din etapa anteri#arE: e"te mai u#r de a@un" la
# "tare de pre!Etire: $are "emnifi$E a$e"t al d#ilea nivel% Di"p#<iFia "au "tarea de pre!Etire p#ate
"E "e manife"te Gn planuri multipleA Gn plan mintal 6intele$tual7: $#n"tHnd Gn $un#aterea Gn
amEnunt a "tru$turii a$tului p"i?#m#t#r vi<at 6elevul tie al$Etuirea exa$tE a a$Fiunii de Gn#t7= Gn
plan fi<i$: $#n$reti<atE Gn f#rFa: "tru$tura anat#mi$E p#trivitE: re<i"tenFa ne$e"arE pentru
Gn$eperea Gn"uirii "i"temati$e a a$Fiunii 6a$Fiunii de Gn#t7= Gn plan afe$tiv: adi$E a avea di"p#<iFia
fav#ra9ilE pra$ti$Erii a$Fiunii pr#pu"e% %*pun*ul diriCat 1r*pun* )hidat4 ; repre<intE: Gn fapt:
d#ar Gn$eputul Gn"uirii pr#priu;<i"e a a$Fiunii "au pri$eperii $are "tE la 9a<a ei% E"te v#r9a de
exe$uFia GndrumatE f#arte apr#ape de $Etre in"tru$t#r% A$Fiunea $elui $are GnvaFE p#ate Gm9rE$a
diver"e a"pe$teA imitaFie: Gn$er$are i er#are: iar dupE unii aut#ri: $?iar efe$tuarea de"$#mpu"E
pe pErFi a a$tului de GnvEFat% In $a<ul Gn#tului: e"te $#n$reti<area Gn t#ate a$e"te m#dalitEFi
6imitare: Gn$er$are i er#are: de"$#mpunere7% %*pun*ul auto+at 1auto+ati*+ul4 ; tre9uie "E
repre<inte re<ultatul fire"$ al exer"Erii anunFate la nivelul anteri#r% Cu alte $uvinte: $eea $e GnvaFE
elevul "e tran"f#rmE Gn deprindere pr#priu;<i"E: adi$E Gn efe$tuare fErE a mai $#ntr#la fie$are
amEnunt: $i d#ar an"am9lul a$Fiunii% De$i nu mai am nev#ie "E urmEre"$ mi$area fie$Erei mHini
"au a fie$Erui pi$i#r: $Hnd de"fE#r a$Fiunea de a Gn#ta% %*pun*ul e.plicit co+ple. ; nivelul la
$are elevul p#ate "E Gn$adre<e Gn $#ntexte din $e Gn $e mai lar!i a$Fiunea GnvEFatE: ea apErHnd $a
un $#mplex de rea$Fii unite Gn a$elai an"am9lu% Spre exemplu: a$tivitatea din interi#rul
9a<inului de Gn#t va fi Gn$adratE de alte elementeA luarea unei p#<iFii re!ulamentare: "Eritura:
$#nta$tul $u apa: Gnt#ar$erile $ele mai e$#n#mi$e i efi$iente la $apEtul 9a<inului% Adaptarea ;
e"te expli$atE f#arte puFin Gn literatura de "pe$ialitate% Ar $#n"ta Gn m#difi$area $#ntientE i
v#luntarE a mi$Eril#r% Credem $E e"te v#r9a ai$i i de"pre # anumitE $apa$itate de a;i tran"pune
),
$ele GnvEFate: Gn "ituaFii varia9ile i diferite de $#ntextul Gn $are ";a pr#du" GnvEFarea% Spre
exemplu: pre<entarea Gntr;un $#n$ur": $u deprinderea de a Gn#ta: pe $are a $apatat;# Gntr;un $adru
diferit de $el al $#n$ur"ului% #rea6ia ; turnarea "au m#delarea a$Fiunii GnvEFate Gntr;# f#rmE
per"#nalE: #ri!inalE: $are Gl repre<intE pe exe$utant% SE <i$em: # anumitE ele!anFE a Finutei Gn
timpul exe$uFiei: # anumitE m#delare a mi$Eril#r $are "E Gi "p#rea"$E exe$utantului efi$ienFa:
et$% +#ate $el mai 9ine ";ar putea exemplifi$a a$e"t nivel prin exe$uFia $Etre $are "e tinde Gn
$#n$ur"urile de !imna"ti$E: Gn $adrul ei fiind f#arte repre<entativ nivelul $reaFiei: adi$E al
mEie"triei% A$ea"ta nu Gn"eamnE $Htui de puFin $E tax#n#mia d#meniului p"i?#m#t#r n;ar putea
fi $#n$reti<atE i prin alte exemple: fie $?iar din d#meniul edu$atiei intele$tuale 6f#rmarea
deprinderii de a "$rie: pr#nunFia Gntr; lim9E "trEinE: de exemplu: et$7
3.0. O2iective a/ective $are p#t fa$e referire 6fun$Fie de !radul l#r de $#mplexitate7 la
Sta(onomia lui 7rath8ohlTA
5% Re$eptare 6pre<enFa7
5%5% C#ntiinFa
1($ 1levul s disting pre'ena n conte(t a stimulului ,valoarea - o+iect al nvrii&2
5%.% V#inFa de a re$epta
1($ 1levul s asculte ,priveasc, etc & atent stimulul nvrii ,pictura, poe'ia, regula etc&
5%)% AtenFia diri@atE "au preferenFialE
1($ 1levul s se concentre'e singur asupra stimulului nvrii ,valoarea - o+iect al
nvrii& ales de el dintr-o multitudine de opiuni acionale
.% RE"pun"
.%5 A"entimentul
1($ 1levul s-i e(prime acordul cu stimulul nou ,valoarea, regula, principiul acional, etc -
o+iect al nvrii&
.%.% V#inFa de a rE"punde
1($ 1levul s rspund cerinei de a respecta regula jocului, atunci c#nd 4 se cere s o fac2
.%) Sati"fa$Fia de a rE"punde
1($ 1levul s respecte regula jocului , chiar i n a+sena recompensei9 coerciiei e(terioare,
pentru plcerea jocului corect desfurat2
)% Val#ri<are
)%5% A$$eptarea unei val#ri=
1( 1levul s e(pun argumente personale pentru acceptarea regulii jocului
)%.%+referinFa pentru # val#are
)1
1($ 1levul s reclame regula jocului atunci c#nd ar mai fi i alte posi+iliti acionale
,avantajoase pentru el, dar pernicioase pentru ceilali&
)%)%An!a@area
1($ 1levul s reclame regula jocului atunci c#nd ar mai fi i alte posi+iliti acionale ,aparent
avantajoase pentru toi &

)% Or!ani<are
/%5% C#n$eptuali<area unei val#riA
1($ 1levul s defineasc ntr-o manier personali'at regula jocului2
/%.% Or!ani<area unui "i"tem de val#ri
1($ 1levul s identifice n e(periena personal alte dou reguli cu care norma nou intr ntr-
o relaie consensual
/% Cara$teri<are
3%5% Di"p#<iFie !enerali<atE
1($ elevul se comport i n afara jocului ca i cum regula ar fi n continuare vala+il2
3%.% Car$ateri<area
1($ 1levul su+ordonea' regulii numeroase situaii din viaa sa, transform#nd-o n principiu
e(istenial
Tax#n#mia d#meniului afe$tiv ela9#ratE de Lrat?R#?l f#l#"ete $a i $riteriu de
iera?i<are a $#mp#rtamentel#r afe$tive gradul de interiori'are a trEirii afe$tive pr#du"e la
nivelul $elui $are GnvaFE% A"tfel: la primul nivel: a$ela al receptrii : edu$atul devine d#ar
$#ntient de "timulul afe$tiv al GnvEFErii 6# p#e<ie: # val#are: # atitudine: et$7: devenind mai
"en"i9il la exi"tenFa a$e"tuia: remar$Hndu;i pre<enFa: re$eptHndu;l i $#nferindu;i atenFie% 'a
nivelul r*pun*ului: elevul nu d#ar $E re$eptea<E "timulul afe$tiv al GnvEFEri 6val#are: atitudine:
prin$ipiu m#ral: et$7 dar e"te i "ufi$ient de atra" de a$e"ta pentru a Gn$er$a "E le de"$#pere i "a
"imtE plE$ere apr#fundHndu;le% OdatE $u valori9area: "timulul > #9ie$t al GnvEFErii > intrE Gn
$#mp#rtamentul elevului de"tul de traini$ pentru a lua $ara$teri"ti$ile unei $#nvin!eri "au ale
unei atitudini% C#mp#rtamentul e"te de"tul de $#erent i Gnve"tit de elev u # anumitE val#are= el
e"te m#tivat nu de d#rinFE de a "e $#nf#rma "au de a #9Fine # re$#mpen"E #are$are: $i Gn virtutea
unei ade<iuni per"#nale% Or)ani9area e"te treapta de $#mplexitate din tax#n#mia lui Lrat?R#?l
$are adu$e $u "ine nevia inte!rErii n#ii val#ri Gn "i"temul per"#nal al val#ril#r la $are "u9ie$tul
GnvEFErii "e rap#rtea<E: Gn trimp $e caracteri9area > $ea mai GnaltE treaptE de interi#ri<are a
trEirii afe$tive vi<ate prin #9ie$tivul edu$aFi#nal > vi<ea<E tran"f#rmarea "timulului GnvEFErii Gntr;
/4
un 9un la purtEt#r: # $ertitudine !enerali<atE la nivelul Gntre!ului $#mp#rtament al "u9ie$tului
GnvEFErii 6"timulul GnvEFErii devine prin$ipiu de viaFE7%
Tax#n#miile funi<ea<E inf#rmaFii de"pre diferitele niveluri de pr#fun<ime i $#mplexitate
la $are fa$ referire a$?i<iFiile Gn plan p"i?#$#mp#rtamental 6$#!nitive: afe$tive: p"i?#m#t#rii7
pr#ie$tate Gn le!EturE $u # a$tivitate edu$aFi#nalE anume%
Aa: de exemplu: nu e"te t#tuna "E pr#ie$te<i # a$?i<iFie Gn planul $un#a"terii $u a
pr#ie$ta un $Hti! Gn planul deprinderil#r intele$tuale: $?iar da$E Gn am9ele $a<uri "e fa$e referire
la a$?i<iFiile Gn plan $#!nitiv% -l##m: de"$#perE $el puFin ) niveluri de pr#fun<ime ale
a$?i<iFiil#r Gn planul $un#ateriii 6$are mer! de la particular9 concret la general9 universal9
a+stract7 i 3 ale a$?i<iFiil#r Gn planul deprinderil#r i $apa$itEFil#r intele$tuale% 'a fel: Simp"#n
de"$#perE 8 nivele de pr#fun<ime i $#mplexitate ale a$?i<iFiil#r Gn plan p"i?#m#t#r: iar
Lrat?R#?l 3 Gn $a<ul a$?i<iFiil#r Gn plan afe$tiv% Impli$it: #ri de $Hte #ri pr#ie$tea<E un demer"
edu$ativ: pr#fe"#rul tre9uie "E #pere<e la !radarea pr#!re"ivE a a$?i<iFiil#r edu$aFil#r Gn plan
p"i?#$#mp#rtamental : Gn rap#rt $uA
- Su$$e"iunea treptel#r de $#lari<are par$ur"e i a $el#r $e urmea<E=
- nivelul $un#aterii edu$atului Gntr;un d#meniu anume=
- intere"ele de $un#atere i pr#fe"i#nali<are ale edu$atului=
- "e$venFele de"fEurErii unitEFil#r de GnvEFare 6le$Fii7=
Opera6ionali9area o2iectivelor educa6ionale
)a ce +un s operaionali'm o+iective:
Am "ta9ilit de@a $E #ri de $Hte #ri GFi pr#pui "E reali<e<i un demer" edu$ativ 6predare; GnvEFare7:
primul pa" $are tre9uie fE$ut e"te a$ela al pr#ie$tErii un#r re<ultate de #9Finut: a un#r Finte "pre
$are "E ne #rientEm 6edu$aFi i edu$at#ri de#p#trivE7: pe t#t par$ur"ul GntHlnirii f#rmative% Cu $Ht
mai $lar exprimate "unt a$e"te FinteC Feluri ale a$Fiunii n#a"tre 6edu$at i edu$at#r7 $#mune: $u
atHt mai mari "unt an"ele $aA
- de#p#trivE edu$at i edu$at#r "E tie 6GnFelea!E7 $e au de fE$ut=
- $#muni$area edu$at#r;edu$at "E "p#rea"$E Gn efi$ienFE=
- 9l#$a@ele $#muni$Erii "E di"parE=
- m#tivaFia GnvEFErii "E "p#rea"$E=
- "ati"fa$Fia GnvEFErii "E aparE=
- relaFia edu$at#r;edu$aFi "E devinE mai "trHn"E 6$#rdialE7=
/5
- $#nfli$tele "E nu aparE 6"au "E "e "#luFi#ne<e7
- Gn$rederea re$ipr#$E "E "e GntErea"$E=
- $riteriile de evaluare devin mai $lare pentru am9ii parteneri edu$aFi#nali=
- fru"trarea Gn "ituaFii evaluative "e redu$e: et$=
Cum operaionali'm o+iective:
In "$#pul amplifi$Erii !radului de $laritate i $#erenFE a expe$tanFel#r f#rmulate prin
#9ie$tivele edu$aFi#nale: peda!#!ii re$#mandE f#rma #peraFi#nali<atE a a$e"t#r finalitEFi%
OperaFi#nali<area #9ie$tivel#r edu$aFi#nale pre"upune exprimarea a$e"t#ra Gntr;# f#rmE din $are
"E reia"EA
DupE +odelul lui Ma)er 1"D<4, #9ie$tivul #peraFi#nal $uprinde -
;. Descrierea comportamentului final
- printr;un $e" co#c"etA a aminti: a re$un#ate: a tradu$e: a de"$rie: a tran"f#rma: a
exprima: a diferenFia: a apli$a: a identifi$a: a $#mpara: a relata: a m#difi$a: a exe$uta: a
ar!umenta: a $al$ula: a defini: a denumi:et$
- De e$itat $e"ele =i#telectualiste6&#i"e,511* A a GnFele!e: a !Hndi: a apre$ia: a
$un#ate: a "e familiari<a: a GnvEFa: a refle$ta: a @ude$a: et$; pentru $E a$e"t tip de a$Fiuni nu
de"emnea<E $#mp#rtamente vi<i9ile 6experi#are: ma"ura9ile7 $are "E p#atE fi verifi$ate
nemi@l#$it i: prin urmare: nu p#t fi $#n"iderate #peraFi#nale 6$are p#t fi mE"urate7
<. Condiiile n care se reali'ea' comportamentul vi'at
- co#%i:ii mate"ialeA $e i "e pune elevului la di"p#<iFie $a "pri@in 6materiale > plane:
pa!ini de internet: et$;: "paFiii de lu$ruA la9#rat#r: $la"E: et$7
- co#%i:ii !si3ologiceA $e !rad de pre!Etire "E fi avut elevul Gn m#mentul re"pe$tiv 6$e
$un#tinFe de@a a"imilate: trEiri de@a experimentate: et$7
%. Nivelul performanei accepta+ile
- fie un a"pe$t ca#titati$ 6de exA trei din patru7
- fie un a"pe$t calitati$ 6de exA $#re$t: $#mplet: et$7
- fie # determinare tem!o"al9 6de exA Gn d#uE minute7
E.e+pluA ; 5%S"E enumereT .%Sdou dintre cele trei "tEri Gn $are putem !E"i apa Gn naturET: )%
Sple$Hnd de la un prim exemplu datT=
E.e+pluA
a% !"eci'a"ea com!o"tame#tului= ex% 5a intone'e (
9% !"eci'a"ea co#%itiilo" %e !"o%uce"e a com!o"tame#tului= ex% (secunde mari(
$% !"eci'a"ea #i$elului %e "eusita mi#imala= ex% (pornind de la cel putin trei
sunete date aleator
/.
DupE +odelul propu* de De Land*heere, un #9ie$tiv edu$aFi#nal #peraFi#nali<at
exprimEA
5% Cine va produce comportamentul 2
; e"te partea $#n"titutivE a #9ie$tivului exprimat Gn f#rmE #peraFi#nalE $are denumete "u9ie$tul
$are reali<ea<E a$Fiunea 6a$?i<iFia Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental7= de ex 6Elevul: "tudentul:
edu$atul: "u9ie$tul GnvEFErii: et$7 % a$e"t element $#n"titutiv al #9ie$tivului edu$aFi#nal exprimat
Gn f#rmE #peraFi#nalE a #"t intr#du" de $ei d#i peda!#!i 6Viviane i Gil9ert de 'and"?eere7 $u
"$#pul de a a@uta pe $el $are pr#ie$tea<E un demer" edu$aFi#nal "E nu "$ape din vedere faptul $E
#9ie$tivul vi<ea<E a$?i<iFii p"i?#$#mp#rtamentale 6verifi$a9ile i mE"ura9ile7 Gn planul
edu$atului i nu al edu$at#rului% 6E"te $un#"$utE tendinFa; Gn m#d de#"e9it din partea $el#r $e
"unt la Gn$eputul drumului Gn "tudiul i pra$ti$a a$tivitEFii dida$ti$e; de a rap#rta finalitEFiile
a$tivitEFil#r pe $are i le pr#pun la $eea $e urmea<E ei "E fa$E i nu la $eea $e urmea<E "E $Hti!e
Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental elevii% Aa: de exemplu Gn l#$ de A elevii "E $itea"$E $#re$t un
text dat Gn lim9a fran$e<E: ar putea apErea; Gn m#d er#natA pr#fe"#rul "E;l GnveFe pe elev "E
$itea"$E $#re$t un text dat Gn lim9a fran$e<E7
.% Comportamentul de reali'at
; $ate!#ria $are exprimE a$el element $#n"titutiv al unui #9ie$tiv #peraFi#nal $are denumete
$#mp#rtamentul 6# a$Fiune $#n$retE exprimatE printr;un ver9 la m#d per"#nal7 $e urmea<E a fi
reali<at de $Etre "u9ie$tul GnvEFErii 6elevul: edu$atul7 $a re<ultat al GnvEFErii 6impli$it predErii7= de
ex%A "E apli$e: "E enunFe: "E identifi$e: et$%
)% !rodusul sau performana
; exprimE : Gn $adrul #9ie$tivului #peraFi#nal: $are e"te #9ie$tul a$FiuniiC$#mp#rtamentului de
reali<at 6$Hti!ului Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental7 pe $are edu$atul Gl va #9Fine Gn urma a$tivitEFii
de GnvEFare pr#pu"e de pr#fe"#r= de exA ("E enumere anotimpurile (: "E apli$e formula de
calcul (: ("E identifi$e un mamifer(=
/% Condiiile reali'rii comportamentului
- $#ndiFii materialeA $e i "e pune elevului la di"p#<iFie $a "pri@in 6materiale > plane:
pa!ini de internet: et$;: "paFiii de lu$ruA la9#rat#r: $la"E: et$7: de ex%A ( avHnd la
dip#<iFie planaC $#mputerulC ta9la: et$(
- $#ndiFii p"i?#l#!i$eA $e !rad de pre!Etire "E fi avut elevul Gn m#mentul re"pe$tiv 6$e
$un#tinFe de@a a"imilate: trEiri de@a experimentate: et$7= de ex%A ( $un#"$Hnd de@a
f#rmula(: (avHnd de@a experienFE utili<Erii(: et$
3% Criteriul reuitei
- fie un a"pe$t $antitativ 6de exA trei din patru7
/)
- fie un a"pe$t $alitativ 6de exA $#re$t: $#mplet: et$7
- fie # determinare temp#ralE 6de exA Gn d#uE minute7
E.e+plu- 5EElevulT .S"E re$un#a"$ET /St#ateT )Sf#rmele de plural ale "u9"tantivului visT
3SGntr;un text literar datT%
E.e+plu A
a7 suiectul la $are "e refera #9ie$tivul= ex% 1levii de clasa (
97 ca!acitatea n#ua: a$tiunea mentala "au #peratia reali<ata= (sa citeasca (
$7 !e"0o"ma#ta a"upra unui $#ntinut de invatare= (la prima vedere(
d7 situatia %e i#$ata"e= (fragmente ritmico-melodice in tonalitatea sol major(
e7 #i$elul sta#%a"% al !e"0o"ma#tei a"teptate= (intr-un tempo propriu%
#ontrover*e cu privire la teoria o2iectivelor educa6ionale
- /vantaje i limite ale operaionali'rii o+iectivelor
OperaFi#nali<Hnd #9ie$tivele edu$aFi#nale nu fa$em alt$eva de$Ht "E $#nfi!urEm Fintele
6pun$tele finale; a$?i<iFiile elevil#r Gn plan p"i?#;$#mp#rtamental7 ale a$tivitEFii edu$ative pe
$are intenFi#nEm a # de"fEura Gn termenii verifi$a9ilitEFii i mE"ura9ilitEFii l#r% De"emnHnd
Gn"E pun$te finale verifi$a9ile i mE"ura9ile pentru pr#$e"ul edu$aFi#nalA
- #ferim am9il#r parteneri edu$aFi#nali pun$te de reper pentru $eea $e urmea<E a fi
#9Finut $a urmare a ef#rturil#r $#mune= prin !radarea $#mplexitEFii a$?i<iFiil#r Gn plan p"i?#;
$#mp#rtamental 6ve<i tax#n#miile #9ie$tivel#r7 #ferim # $#nfi!urare a demer"ului !eneral $e
urmea<E a fi Gntreprin"=
- #ferim am9il#r parteneri edu$aFi#nali repere privind perf#rmanFele de<ira9ile Gn
rap#rt $u a$tivitatea $e urmea<E a fi de"fEuratE= edu$atul ia $un#tinFE de"pre $riteriile
reuitei $#mp#rtamentel#r pe $are la "fHritul a$tivitEFii edu$ative va fi $apa9il "E le pr#du$E=
edu$at#rul are i al repere de aut#;evaluare privind efi$ienFE demer"uril#r Gntreprin"e Gn rap#rt
$u finalitEFile pr#pu"e 6prin mE"ura atin!erii a$e"t#r finalitEFi de $Etre elevi7=
- #ferim am9il#r partneri edu$aFi#nali un fa$t#r p#tenFat#r pentru ef#rturile pe $are
a$etia tre9uie "E le an!a@e<e Gn demer"ul f#rmativ: $#ntienti<Hndu;i a"upra a $eea $e
urmea<E "E "e GntHmple%
Cu t#ate a$e"te avanta@e evidente pe $are exprimarea #9ie$tivel#r Gn f#rmE #peraFi#nalE le
pre"upune: e"te #are a$e"t pr#$edeu peda!#!i$ $apa9il "E "urm#nte<e t#ate nea@un"urile $e ";
ar putea interpune Gntre intenFia edu$ativE i tran"punerea a$e"teia Gn fapt edu$aFi#nalQ
//
Unul dintre nea@un"urile #peraFi#nali<Erii e"te a$ela $E p#ate repre<enta un fa$t#r al
diminuErii "p#ntaneitEFii GnvEFErii% A"pe$tul a f#"t de@a di"$utat 6anteri#r7: dar meritE "u9liniat
$?iar da$E Gn m#d repetitiv: faptul $E rEmHne mE"urE a mEie"triei "ale peda!#!i$e: a9ilitatea
$u $are f#rmat#rul tie $#nfi!ura din elementele #peraFi#nale ale unui $#ntext edu$aFi#nal
"ituaFiile de GnvEFare Gn $are $reativitatea i "p#ntaneitatea "E p#atE fi val#rifi$ate la maximum%
Departe de n#i de a nu apre$ia nev#ia de "p#ntan Gn GnvEFare i Gn relaFia pr#fe"#r;elev $?iar:
dar i mai departe de a nu "u9linia nev#ia rap#rtErii la # "erie de repere verifi$a9ile i
mE"ura9ile pe unitate de GnvEFare: $are nu numai $E nu pre@udi$ia<E plE$erea de"$#periril#r
dar le i $#nferE "i!uranFa i $#mf#rtul de a avea "en" i "emnifi$aFii Gn rap#rt $u nivelul
$un#aterii anteri#are i $erinFele de<v#ltErii ulteri#are%
O altE limitE #peraFi#nali<Erii: "tatuatE Gn literatura de "pe$ialitate 6de 'and"?eere:
5181: &#i"e: 511*7 # repre<intE difi$ultatea #peraFi#nali<Erii anumit#r $ate!#rii de #9ie$tive
edu$aFi#nale% A"tfel: ar putea apErea $E "in!urele #9ie$tive vi<ate 6i prin urmare i $ele mai
imp#rtante7 referit#r la # "e$venFE edu$aFi#nalE #are$are "unt a$elea exprimate Gn f#rmE
#peraFi#nalE: rEmHnHnd Gn a$e"t fel Gn afara #9ie$tului de intere" al parteneril#r edu$aFi#nali
#9ie$tive mai difi$il de #peraFi#nali<at dar nu mai puFin imp#rtante% C#n$ret: ";ar putea $rede
$E #9ie$tivele $#!nitive i $ele p"i?#m#t#rii > $are $#mp#rtE prin fre$venFa i uurinFa
exteri#ri<Erii un#r $#mp#rtamente dem#n"trative relevante un !rad mai mare de
#peraFi#nali<are; ar fi urmErite $u pri#ritate Gntr;# a$tivitate edu$ativE: Gn detrimentul
#9ie$tivel#r afe$tive $are fa$ referire la # "erie de $#mp#rtamente prin ex$elenFE mai difi$il
de exteri#ri<at 6verifi$at7 i mE"urat% In le!EturE $u a$ea"tE $ate!#rie de #9ie$tive d#uE ar fi
impedimentele #peraFi#nali<EriiA factorul temporal i caracterul greu de concreti'at sau
nee(teriori'a+il al un#r a$?i<iFii din $ele mai de "eamE 6de 'and"?eere: 51817%
In privinFa primului dintre $ele d#uE impedimente menFi#nate: $un#"$ut e"te faptul $E
a$?i<iFiile $ele mai imp#rtante "unt lente% Sentimentele "uperi#are i val#rile Gnalte
$ara$teri<ea<E fiinFa umanE la finalul peri#ade mai lun!i de timp iar verifi$area exi"tenFei l#r
dei mai difi$il de reali<at nu e $u nimi$ mai puFin imp#rtantE de$Ht a$eea a un#r
$#mp#rtamente de nivel $#!nitiv "au p"i?#m#t#r% Spe$ialitii f#rmulea<E $a "#luFie la a$ea"tE
limitE fixarea un#r repere intermediare 6parFiale: $#mp#nente7 prin #9ie$tivele #peraFi#nale
6+#t#lea: 51,,7% A"tfel: de exemplu: f#rmarea "piritului de e$?ipE ar putea fi tran"pu" Gn
a$?i<iFii de nivel intermediar de tipulA definirea e$?ipei: enumerarea avanta@el#r aparteneFei la
# e$?ipE: $un#aterea re"p#n"a9ilitEFil#r "pe$ifi$e unui mem9ru de e$?ipE: apli$area re!ulil#r
de lu$ru Gn e$?ipE: et$
CHt privete caracterul greu de concreti'at sau nee(teriori'a+il al un#r
$#mp#rtamente $e tre9uie a$?i<iFi#nate prin a$tivitEFile de GnvEFare Gn $#alE: p#"i9ile remedii
/3
le;ar putea $#n"titui f#rmularea un#r repere de tipul A apre$ierea indire$tE a intere"el#r
6#9"ervarea: de$i: a $#mp#rtamentel#r afe$tive7 prin intermediul constatrii re'ultatelor
cresc#nde n domeniile vi'i+ile 6$#!nitiv i p"i?#m#t#r7 6&#i"e: 511*: p% *,7% O altE "u!e"tie:
#feritE de -l##m: e"te de a mE"ura timpul pe $are edu$atul Gl $#n"a$rE pr#9lemei $e $#n"tituie
Finta intere"ului "Eu: prin $#mparaFie $u di"tri9uFia re"ur"el#r "ale de timp Gn rap#rt $u alte
a$tivitEFi pe $are le de"fE#arE%
Cu t#ate nea@un"urile #peraFi#nali<Erii pr#ie$tarea finalitEFil#r a$tului edu$aFi#nal Gn
f#rma Gn $are a$?i<iFiile vi<ate p#t fi verifi$ate i mE"urate e"te a9"#lut ne$e"arE: $?iar i
a$#l# unde: la prima vedere a$e"t lu$ru pare $el puFin f#arte difi$il de reali<at% CE$i: la $e
f#l#"ete afirmaFia $E # le$Fie de m#ralE f#rmea<E $etEFeni 9uni: da$E nu tim "E;i
re$un#atem pe $ei $are au devenit 9uni "au "unt pe $ale "E devinEQ 6De 'and"?eere: 5181:
p%.457%

(II. 'EO%IA SI ME'ODOLOGIA #$%%I#$L$M$L$I
5% Statut epi*te+olo)ic *i de9voltari actuale
in R#mania: di"$ur"ul de"pre $urri$ulum a in$eput "a "e $#nture<e in "pe$ial %u!a &>)>:
#data $u infiintarea C#n"iliului Nati#nal pentru Curri$ulum=
a"ta<i termenul $ir$ula fre$vent in diferite $#ntexte "i $u %i0e"ite sem#i0icatii=
; de exemplu: pr#!ramele pentru invatamantul #9li!at#riu materiali<ea<a
$urri$ulumul "u9 f#rmaA #9ie$tive $adru: #9ie$tive de referinta: exemple de
a$tivitati de invatare: "tandarde de perf#rmanta "i $#ntinuturi ale invatarii=
; in invatamantul li$eal: $urri$ulumul in"eamnaA $#mpetente !enerale: val#ri "i
atitudini: $#mpetente "pe$ifi$e: unitati de $#ntinut=
; unele lu$rari de peda!#!ie define"$ $urri$ulumul drept $#ntinutul invatamantului=
in a$e"t $#ntext: %e0i#i"ea co#ce!tului %e$i#e 0oa"te %i0icila=
etim#l#!ia termenului de o"igi#e lati#a adu$e in prim plan "en"ul de 9a<a $are "emnifi$a
$ur"a: aler!are: termeni $e "u!erea<a ideile de $ir$ularitate: #rdine: ri!#are: prede"tinare=
val#rifi$and anal#!ia: in d#meniul "$#lar $urri$ulum indi$a un tra"eu de invatare 9ine
definit=
exi"ta # $a"ietate %e %e0i#itii a te"me#ului: $#n$eptul fiind "upu" in $#ntinuare pr#$e"ului de
extindere "i nuantare a ariei "ale "emnati$e: $a efe$t al ev#lutiei din $ampul $er$etarii=
f#arte de" "e utili<ea<a $#n$eptul de $urri$ulum %e0i#it ca si e2!e"ie#ta %e i#$ata"e=
/*
. 'ipuri de curriculu+
din per"pe$tiva teo"iei cu""iculumului6
; $urri$ulum general 6$#re $urri$ulum7 $are $#nfera # 9a<a de $#mpetente
#9li!at#rii pentru t#ti elevii dintr;un $i$lu de "$#laritate=
; $urri$ulum speciali'at $are "e f#$ali<ea<a pe apr#fundarea $#mpetentel#r in
d#menii parti$ulare de "tudiu= ex% C#le!iul de Arte are $urri$ulum "pe$iali<at=
; $urri$ulum su+liminal 6a"$un": ne"tudiat7 $are $#n"ta in experientele de invatare
traite in "$#ala: fara a fi planifi$ate de$larat=
; $urri$ulum informal $are deriva din #$a<iile de invatare #ferite de familie: ma"";
media: mu<ee: prieteni: 9i"eri$a: $inemat#!raf et$
din per"pe$tiva %e'$olta"ii cu""icula"eA
; $urri$ulum recomandat de experti=
; $urri$ulum scris $are are $ara$ter #fi$ial=
; $urri$ulum predat repre<inta experienta de invatare #ferita de pr#fe"#ri elevil#r=
; $urri$ulum testat intalnit in pr#9e de examinare=
; $urri$ulum invatat de $atre elev=
; $urri$ulum de suport dat de materiale dida$ti$e pre$um $ule!eri: "#ftRare
edu$ati#nal et$=
din per"pe$tiva %ocume#telo" cu""icula"eA
; $urri$ulum nucleu $are e"te trun$?iul $#mun de experiente de invatare 6*3;83U7
pentru elevii dintr;un $i$lu de invatamant= e"te uni$ul "i"tem de referinta in
evaluarile nati#nale=
; $urri$ulum la deci'ia scolii $are permiteflexi9ili<area experientel#r de invatare
6.3;)3U7 in a$#rd $u nev#ile elevil#r dintr;# "$#ala "au $la"a= el "e $#mpune din
trei tipuriA ; $urri$ulum apr#fundat pentru elevii "la9i=
; $urri$ulum extin" pentru elevii 9uni=
; $urri$ulum ela9#rat in "$#ala "u9 f#rma de #pti#nal%
0. Docu+ente curriculare
+lanul de invatamant 6planul $adru7
e"te un d#$ument #fi$ial $u $ara$ter n#rmativ "i #9li!at#riu in $are "e "tru$turea<a $#ntinutul
invatamantului pe niveluri "i pr#filuri de "$#li=
are un $ara$ter re!lat#r "i refle$ta p#liti$a edu$ati#nala a "tatului=
in invatamantul preuniver"itar planurile $adru "unt ela9#rate de C#mi"ia de ela9#rare a
+lanului de Invatamant: numita prin Ordinul &ini"trului=
/8
$#ntineA
; di"$iplinele $e urmea<a a fi "tudiate "i "u$$e"iunea a$e"t#ra pe ani de "tudiu=
; numarul "aptamanal "i annual de #re pentru fie$are #9ie$t: la fie$are an de "tudiu=
; "tru$tura anului "$#lar=
+r#!rama "$#lara
e"te un d#$ument #fi$ial $are reda $#ntinutul invatamantului la # anumita di"$iplina pe
fie$are an de "tudiu=
pentr pr#fe"#r pr#!rama e"te prin$ipalul !?id in pr#ie$tarea dida$ti$a=
"e mai nume"te pr#!rama analiti$a "au $urri$ulum nati#nal=
dupa ref#rma $urri$ulara pr#!ramele "$#lare au d#9andit un $ara$ter mai flexi9il=
pr#!ramele "$#lare "e $ara$teri<ea<a prin #r!ani<area in "pirala a $#ntinuturil#r: $are
pre"upune reluarea de la un an la altul a pr#9lemel#r fundamentale "i in"u"irea de n#i
$un#"tinte=
&anualele "$#lare
"unt in"trumente de lu$ru pentru pr#fe"#ri "i elevi: $are $#n$reti<ea<a pr#!rama "$#lara:
detaliind temele pe $apit#le: "u9$apit#le: le$tii "i teme=
pentru pr#fe"#r e"te un auxiliar pentru pre!atirea le$tiil#r=
fun$tiile manualuluiA de inf#rmare: de #rientare a invatarii: "timulativa: de aut#in"truire=
pr#9lemati$a manualel#r alternative pre"upune din partea pr#fe"#ril#r$#mpetente
peda!#!i$e pentru ale!erea manualului p#trivit=
&aterialele "up#rt 6auxiliare7
"unt !?idurile met#d#l#!i$e: "#fturile edu$ati#nale: $ule!erile de texte "au exer$itii=
au un impa$t puterni$: mentinand m#tivatia elevil#r prin atra$tivitatea l#r=
/% 'eorii privind proiectarea *i de9voltarea curriculu+ului *colar BBB NUMAI
PENTRU GRADUL II
m#dele clasiceA e"entiali"mul: en$i$l#pedi"mul, p#lite?ni"mul, pra!mati"mul=
m#dele co#tem!o"a#eA $#n"tru$tivi"mul, $#!nitivi"mul 6te#ria inteli!entel#r multiple7
3% #ontinuturi- concept, criterii de *electie
$#ntinuturile pr#$e"ului de invatamant "unt "ele$ti#nate: "i"temati<ate "i ierar?i<ate dida$ti$
in d#$umentele "$#lare=
$#ntinuturile pr#$e"el#r in"tru$tiv edu$ative "unt "ele$tate prin met#d#l#!ii peda!#!i$e
"pe$iale: din intre!ul patrim#niu $ultural al #menirii=
/,
$riteriile de "ele$tie a $#ntinuturil#r "untA fil#"#fi$e: ide#l#!i$e: epi"tem#l#!i$e: "#$i#l#!i$e:
p"i?#l#!i$e: eti$e: peda!#!i$e=
alte $riterii de "ele$tie tin deA finalitatile urmarite in pr#$e"ul dida$ti$: val#area intrim"e$a "i
p#tentialul f#rmativ: fre$venta utili<arii $un#"tintel#r=
*% Modalitati de or)ani9are a con6inuturilor :nv6+8ntului 1+onodi*ciplinaritatea,
pluridi*ciplinaritatea, interdi*ciplinaritatea, tran*di*ciplinaritatea4 !!! NUMAI
PENTRU GRADUL II
monodisciplinaritatea e"te f#rma traditi#nala de #r!ani<are a $#ntinuturil#r pe di"$ipline
predate relativ independent=
interdisciplinaritatea ia . f#rmeA pluridisciplinaritatea 6a9#rdarea unei teme de mai multe
di"$ipline7 "i transdisciplinaritatea 6$rearea unei n#i di"$ipline din intrepatrunderea alt#ra7=
(III. P%O#ES$L DE I&(A'AMA&'
". Anali9a conceptuala
pr#$e"ul de invatamant repre<inta # acti$itate i#st"ucti$1e%ucati$a com!le2a/ %es0asu"ata i#
mo% co#stie#t/ o"ga#i'at si sistematic i# ca%"ul %i0e"itelo" i#stitutii %e i#$atama#t/ i#
$e%e"ea ati#ge"ii 0i#alitatilo" e%ucatiei scola"e si u#i$e"sita"e=
are drept $#mp#nente prin$ipale predarea: invatarea "i evaluarea=
. A2ordari *tructural-*i*te+ice, /unctionale *i interactionale
anali<a "i"temi$a a pr#$e"ului de invatamant evidentia<a ) per"pe$tive de a9#rdareA
; 0u#ctio#alaA urmare"te anumite finalitati=
; st"uctu"alaA in$lude re"ur"e umane materiale: "trate!ii: $#ntinuturi et$=
; o!e"atio#alaA "e de"fa"#ara prin #peratiile de predare;invatare;evaluare=
com!o#e#tele pr#$e"ului de invatamantA
; elevul si cadrul dida$ti$: fie$are $u per"#nalitatea "a=
; continuturile predateA $un#"tinte: deprinderi=
; strategii dida$ti$e=
; o+iective edu$ati#nale=
; forme de organi'are a a$tivitatii 6individual: fr#ntal: in pere$?i: pe !rupe7=
; relatiile interumane 6CD;elev: elev;elev7
; climatul "#$ial: afe$tiv: $ultural=
/1
; predarea, invatarea, evaluarea re<ultatel#r=
; timpul "$#lar=
; mediul fi<i$ "$#lar "i materilele dida$ti$e=
intre predare: invatare "i evaluare exi"ta # "tran"a i#te"%e!e#%e#taA
; predarea nu are "en" de$at in ma"ura in $are determina un ef#rt $#re"pun<at#r de
invatare din partea elevil#r=
; invatarea: fara $ara$terul #r!ani<at al predarii: devine ?a#ti$a: inefi$ienta:
neunitara=
; reu"ita pr#$e"ului de invatamant "e dat#rea evaluarii $are are r#l de dia!n#"ti$ "i
$are a$ti#nnea<a $a un feed;9a$D intre $ele d#ua elemente=
=== fiecare dintre cele trei mari componente ale procesului de invatamant sunt tratate in
capitole separate=
I,. I&(A'A%EA
". Deli+itari conceptuale
invatarea e"te "pe$ifi$a nu d#ar #mului: ea se i#tal#este i# i#t"eaga lume $ie=
i# se#s la"g: invatarii i;au f#"t a$#rdate # multitudine de definitii= ex% pr#$e"ul d#9andirii
experientei individuale de $#mp#rtare 6'e#ntiev7 "au a$ea m#difi$are a $apa$itatii umane
$are nu p#ate fi atri9uita pr#$e"ului de $re"tere 6Ga!ne7=
in $#ntextul pr#$e"ului de in"truire: invatarea e"te definita drept o aciti$itate sistematica/
%i"i5ata/ %es0asu"ata i#t"1u# ca%"u o"ga#i'at/ o"ie#tata i# %i"ectia asimila"ii %e cu#osti#te
si a 0o"ma"ii st"uctu"ilo" !si3ice si %e !e"so#alitate4
e"te #r!ani<ata !radual "i diferentiat: pe ciclu"i si !"o0ilu"i: $u finalitati pre$i"e pentru
fie$are $i$lu=
re<ultatele invatarii "$#lare "unt de d#ua tipuriA
; unul i#0o"mati$: "u9 f#rma $un#"tintel#r din diver"e di"$ipline=
; unul 0o"mati$: exprimat in de<v#ltarea aparatului $#!nitiv al elevului "i in
$#nturarea per"#nalitatii=
. #onditii interne *i e.terne ale invatarii
invatarea nu e"te numai un eveniment natural: ea pr#du$andu;"e in anumite $#nditii $e p#t fi
#9"ervate "i $#ntr#late=
# invatare efi$ienta re<ulta din i#te"%e!e#%e#ta celo" %oua ti!u"i %e co#%itii=
34
C#nditii interne ale invatarii
tin de parti$ularitatile "i %is!o#iilitatile celui ca"e i#$ata=
in$ludA p#tentialul ereditar: nivelul de<v#ltarii intele$tuale: $un#"tiinte: $apa$itati: m#tivatie:
v#inta: "tapanirea un#r te?ni$i de mun$a intele$tuala: "tilul de invatare=
C#nditii externe ale invatarii
"unt independente de $el $are invata: "unt s!eci0ice situatiei %e i#st"ui"e=
in$ludA "i"temul de $erinte "$#lare: !radul de difi$ultate al materiei: "tru$tura materialului de
invatat: $alitatea in"truirii 6met#de dida$ti$e utili<ate7: $#mpetenta $adrului dida$ti$: relatia
pr#fe"#r;elev: $limatul "$#lar "i familial: !e"tiunea timpului=
0. Stiluri de invatare
e"te preferinta unui elev pentru anumite m#dalitati de #r!ani<are a "ituatiil#r de invatare=
in fun$tie de !"e0e"i#tele !e#t"u u# a#umit co#te2t %e i#$ata"eA
; "tilul participativA $ara$teri<at prin d#rinta de invata=
; "tilul nonparticipativA $ara$teri"ti$a e"te a9"enta parti$iparii in invatare=
; "tilul competitivA e"te f#arte pre<enta d#rinta intre$ere "i de a $a"ti!a=
; "tilul cooperantA parti$ipare in $adrul invatarii dat#rita pla$erii de a inter$ti#na $u
$eilalti=
; "tilul autonomA !andire independenta: in$redere in "ine "i $apa$itatea de a >"i
#r!ani<a "in!ur mun$a=
; "tilul dependentA nev#ia de pr#fe"#r $a "ur"a de inf#rmatie "i de "tru$turare a
"ar$inil#r de invatare: a9"enta $uri#<itatii intele$tuale=
in fun$tie de mo%alitatile %e co%a"e se#'o"iala 6$el mai $un#"$ut $riteriu7A
; "tilul vi'ualA elevul invata pe 9a<a de "$?eme: !rafi$e: ilu"tratii: text "$ri"=
; "tilul auditivA elevul invata $el mai 9ine audiind un di"$ur" "au expli$atiile
$el#rlalti=
; "tilul >ineste'icA invatarea "e reali<ea<a mai ale" prin apli$atii pra$ti$e: impli$are
fi<i$a=
in fun$tie de ciclul i#$ata"ii e2!e"ie#tialeA
; "tilul divergentA preferinta de a invata ple$and de la n#i: $are "#li$ita ima!inatia "i
anali<a "ituatiil#r din mai multe pun$te de vedere=
; "tilul convergentA "e $ara$teri<ea<a prin $autarea apli$atiil#r pra$ti$e ale
a"pe$tel#r te#reti$e "i a le!aturil#r intre $un#"tinte "i viata reala=
35
; "tilul acomodativA preferinta pentru "ituatii $are ne$e"ita luarea rapida a un#r
de$i<ii= invatarea "e reali<ea<a prin re<#lvarea pr#9lemel#r in m#d intuitiv: prin
tat#nari "u$$e"ive "i prin a"umarea de ri"$uri=
; "tilul asimilatorA "e di"tin!e prin marea $apa$itate de a $#n$epe m#dele te#reti$e:
prin nev#ia de a inte!ra inf#rmatiile intr;un $adru $#n$eptual ple$and de la
prelu$rarea unei !ame lar!i de inf#rmatii=
/% 'eorii ale invatarii !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
Te#ria $#nditi#narii $la"i$e 6+avl#v7
individul p#ate $rea # a"#$iere intre un "timul initial neutru "i un ra"pun" $#mp#rtamental:
a$ea"ta a"#$iere "timul;ra"pun" $#n"tituind tra"eul extern al in"taurarii unei $un#"tinte n#i=
pentru $a ra"pun"ul $#nditi#nat "a "e pr#du$a e"te ne$e"ar $a la fie$are a"#$iere "timulul
$#nditi#nat tre9uie "a pre$eada "timulul ne$#nditi#nat=
a$ea"ta te#rie a f#"t mult apli$ata in p"i?#terapia tul9uraril#r anxi#a"e: a al$##li"mului "i a
dependentei de tutun=
Te#ria $#nexi#ni"ta "au invatarea prin in$er$are "i er#are 6T?#rndiDe7
plea$a de la ideea $e fiinta $are invata "e $#nfrunta $u # "ituatie pr#9lema= re<#lvarea
pr#9lemei "e fa$e prin "ele$tarea ra"pun"ului p#trivit dintr;# "erie de ra"pun"uri p#"i9ile=
in$er$arile in$ununate de "u$$e" "unt retinute: iar $ele urmate de e"e$ "unt in?i9ate=
te#ria in$lude d#ua le!iA
; le!ea exer$itiuluiA "#lidaritatea unei le!aturi "timul;rea$tie e"te dependenta de
numarul repetitiil#r=
; le!ea efe$tuluiA "e refera la intarirea "au "la9irea unei le!aturi $a re<ultat al
$#n"e$intel#r pe $are a$ea"ta le are= a"tfel: exi"ta tendinta de a repeta
$#mp#rtamnetele urmate de $#n"e$inte p#<itive
invatarea depinde de$i de $eea $e "e intampla dupa rea$tie= pla$erea invatarii unui anumit
a"pe$t va du$e la d#rinta de a $un#a"te "au experimenta mai mult din a$el lu$ru=
Te#ria $#nditi#narii in"trumentale 6SDinner7
a$#rda un r#l imp#rtant intaririi in invatare=
intarirea p#ate fiA
; p#<itivaA prin furni<area unui "timul pla$ut dupa pr#du$erea unui anumit
$#mp#rtament=
; ne!ativaA prin inlaturarea unui "timul nepla$ut dupa pr#du$erea unui
$#mp#rtament= a"tfel: pedeap"a va du$e la "$aderea fre$ventei $#mp#rtamentului=
3.
Te#ria $#n"tru$tivi"mului $#!nitiv 6+ia!et7 > dupa D#rina Salava"tru
expli$area invatarii in"eamna de"$rierea inteli!entei $a f#rma parti$ulara a adaptarii
9i#l#!i$e=
de<v#ltarea inteli!entei e"te # adaptare din $e in $e mai $#mplexa la mediu: $are pre"upune
d#ua pr#$e"e de 9a<aA a"imilarea "i a$#m#darea=
"tadiile de<v#ltarii $#!nitiveA
; "tadiul "en<#ri#m#t#r 64;. ani7=
; "tadiul pre#perati#nal 6.;8 ani7=
; "tadiul #peratiil#r $#n$rete 68;5. ani7=
; "tadiul #peratiil#r f#rmale 6dupa 5. ani7=
,. P%EDA%EA
". #oncept
e"te a$tivitatea de"fa"urata de pr#fe"#r in $adrul le$tiei: "pre a determina la elevi a$tivitatea
de invatare 6Gri!#ra"7=
$#n"ta in a$tivitatile in"tru$tiv;edu$ative $#ndu"e de pr#fe"#r: in$lu"iv $ele $are prive"$
f#rmarea $alitatil#r p"i?i$e afe$tive: v#litive: $ara$teriale 6T#m"a7=
predarea a f#"t $#n"ideratE mult timp a$tivitatea d#minanta in invatamant: in"a a$um
a$$entul "e pune pe fun$tia invatarii=
a9#rdarea m#derna a predarii impli$a urmat#areleA
; predarea nu "e limitea<a la "impla tran"mitere de $un#"tinte: ea pre"upunand
diri@area invatarii=
; indu$e un pr#$e" real de invatare da$a ii m#tivea<a pe elevi "a parti$ipe in
a$tivitate=
; are un $ara$ter intenti#nal: pr#!ramat: #r!ani<at=
; e"te un pr#$e" 9a<at pe relatiile dintre pr#fe"#r "i elevi=
; e"te un pr#$e" n#rmativ: pre"upune $#nvertirea re!ulil#r "i prin$ipiil#r dida$ti$e
in "ituatii pra$ti$e=
3)
; e"te un pr#$e" a$tiv;parti$ipativ: avand in vedere impli$area elevil#r in pr#$e"ul
dida$ti$=
; e"te un pr#$e" "e$vential "i rever"i9il: in fun$tie de nivelurile de intele!erea ale
elevil#r=
; e"te in "tran"a le!atura $u invatarea "i evaluarea=
.% Modele !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
predarea p#ate fi anali<ata in fun$tie * m#deleA
&#dele $#mp#rtamentale
permit pr#fe"#rului un $#ntr#l marit a"upra elevil#r=
impli$a de"$rierea $#mp#rtamentel#r in termeni de perf#rmanta=
efi$ienta predarii e"te determinata prin "pe$ifi$area $#mp#rtamentului final=
&#dele $#!nitiv;#perati#nale
"e $#n$entrea<a pe pr#$e"ele $#!nitive pr#du"e in timpul a$tivitatii de predare;invatare=
"e 9a<ea<a pe pr#$e"e l#!i$e de"fa"urate de elevi=
impli$a $#n"iderarea predarii $a # m#dalitate de de<v#ltare a $apa$itatii de re<#lvare de
pr#9leme=
&#dele 9a<ate pe pr#!ramare
au in vedere definirea $lara a #9ie$tivel#r: pr#ie$tarea in"trumentel#r de ma"ura a reali<arii
#9ie$tivel#r: ela9#rarea "trate!iei "i a $#ntinutului et$=
#9ie$tivele "unt de"$ri"e expli$it: $#mp#rtamentul final "e define"te #perati#nal:
pr#!ramele "unt verifi$ate experimental=
&#dele 9a<ate pe "imulare
f#l#"e"$ $a prin$ipiu anal#!ia=
m#dalitati dida$ti$e ale predariiA @#$ul dida$ti$: dramati<area: "imularea pe $al$ulat#r "au
in la9#rat#r=
&#dele intera$ti#nale
"e 9a<ea<a pe relatia dintre pr#fe"#r "i elev=
anali<ea<a $#muni$area dida$ti$a pe verti$ala "i #ri<#ntala=
"e $entrea<a pe intera$tiunea intre $ara$teri"ti$ile parti$ulare ale pr#fe"#rului $u $ele ale
elevului=
&#delul f#rmativ;per"ua"iv
anali<ea<a fun$tia per"ua"iva a predarii=
#rientarea "i indrumarea "i"temi$a du$e la #9tinerea unr# re<ultate ri!ur#" evaluate=
3/
0. Stiluri de predare
"tilul de predare repre<inta a$ele $#mp#rtamente "i $alitati per"#nale $#n"tante $are apar in
relatia $u $la"a=
pr#fe"#rii ar tre9ui "a intelea!a pr#priile "tiluri de predare: pentru a deveni mai flexi9ili: mai
adaptati nev#il#r elevil#r=
"tilul dida$ti$ are un $ara$ter per"#nal: e"te uni$ pentru fie$are pr#fe"#r=
re"p#n"ivitatea la $erinFele $#ntextului $#lar 6dupE -ennett7A
; "til f#rmalA a$$ent pe atin!erea unui nivel a$ademi$ inalt=
; "til inf#rmalA a$$ent aut#exprimare: pla$erea de a invata: a $reativitatii=
adaptat "tiluril#r de GnvEFare ale elevil#r 6dupE &$Cart?M7A
; "tilul ima!inativA $entrat pe "timularea de<v#ltarii per"#nale=
; "tilul analiti$A intere"at de tran"miterea $un#"tintel#r intr;# maniera $at mai
detaliata "i mai u"#r de intele"=
; "tilul an$#rat in $#n$retA $entrat de pr#du$tivitate "i $#mpetenta= f#rmea<a
deprinderile de $are v#r avea nev#ie elevii pentru a fi independenti e$#n#mi$ in
viata=
; "tilul dinami$A are in $entru fa$ilitarea aut#de"$#peririi: invatarea experientiala=
adaptat "tilulril#r de GnvEFare $entrate pe # d#minantE "en<#rialE 6dupE S#liven7A
; "tilul vi<ualA pr#fe"#rul f#l#"e"te in predare ima!ini: "$?eme: !rafi$e "au alte ilu"trari=
; "tilul ver9al;auditivA pr#fe"#rul $ite"te "au furni<ea<a in $ea mai mare parte a timpului
expli$atii ver9ale=
; "tilul ta$tilA p#rfe"#rul re$ur!e in predare la a$tivitati m#tri$e "au manuale ale elevil#r=
; "tilul Dine"te<i$A pr#fe"#rul an!a@ea<a elevii in a$tiuni m#tri$e prin intermediul $ar#ra
a$e"tia invata=
; "tilul intera$ti#nalA pr#fe"#rul re$ur!e la te?ni$i $e pre"upun intera$tiuni "au di"$utii in
!rup=
; "tilul individualA pr#fe"#rul le pretinde elevil#r mem#rare: pr#ie$te "au teme reali<ate
individual=
in fun$tie de relatia pr#fe"#r;elevA
; "tilul aut#ritarA de$i<iile "unt luate d#ar de $atre pr#fe"#r: elevii la"a t#ata
re"p#n"a9ilitatea !rupului in mainile pr#fe"#rului=
; "tilul lai""e<;faireA pr#fe"#rul nu ia ni$i# de$i<ie: nu ii impli$a pe elevi in
a$tivitate: elevii "unt la"ati li9eri=
33
; "tilul dem#$rati$A pr#fe"#rul #fera variante de lu$ru: dar ii la"a pe elevi "a #
alea!a pe $ea $are li "e p#trive"te l#r $el mai 9ine=
in fun$tie de parti$ularitatile $##!nitive ale predariiA
; "tilul $#n$retA #fera multe detalii: a$$ent pe exemple=
; "tilul a9"tra$tA utili<ea<a un lim9a@ de "pe$ialitate ri!ur#"A
in fun$tie de m#dul de $#muni$areA
; dire$tA intere"at de #pinia elevil#r=
; indire$tA $entrat pe urmarirea l#!i$ii pr#prii=
Strate)ii de predare !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
urmare"$ f#l#"irea $el#r mai ade$vate met#de "i pr#$edee de predare: $#relate $u mi@l#a$ele
de invatamant m#derne: alaturi de diver"e f#rme de #r!ani<ate m#derne=
"trate!iile predarii "e #$upa $u #r!ani<area "ituatiil#r de invatare=
$la"ifi$are "trate!iil#rA
; de tran"mitere a un#r re!uli de tip al!#ritmi$ prin expunere: dem#n"tratie: exer$itiu=
; de $#m9inare a predarii exp#<itive $u invatarea euri"ti$a=
,I. S'%A'EGII DIDA#'I#E
". Deli+itari conceptuale 1*trate)ii, +etode *i +iCloace de invata+ant4
meto%ologia pr#$e"ului de invatamant repre<inta $adrul te#reti$ $are a"i!ura #rientarea
pra$ti$a: efi$ienta: a m#dalitatil#r de reali<are a a$tivitatil#r de in"truire: prin intermediul
met#del#r: pr#$edeel#r "i a mi@l#a$el#r dida$ti$e: "el$tate "i val#rifi$ate in $#nf#rmitate $u
#9ie$tivele pr#pu"e=
# meto%a e"te # $ale de urmat in a$tivitatea $#muna a edu$at#rului "i edu$atului: pentru
indeplinirea #9ie$tivel#r edu$ati#nale=
un !"oce%eu dida$ti$ e"te $#n"tituit de #peratiile "u9#rd#nate a$tiunii met#dei: pr#pu"e in
vedere efi$ienti<arii a$e"teia pe par$ur"ul anumit#r "e$vente ale le$tiei=
mi5loacele %i%actice repre<inta in"trumentele "u9#rd#nate ppr#$edeel#r "i met#dei pentru
reali<are efi$ienta a "ar$inil#r pr#pu"e=
$la"ifi$area met#del#r de invatamantA
a8 meto%e %e !"e%a"e1asimila"e
; traditionaleA expunerea: $#nver"atia: dem#n"tratia: #9"ervarea: lu$rul $u
manualul: exer$itiul=
3*
; de data mai recentaA al!#ritmi<area: m#delarea: pr#9lemati<area: in"truirea
pr#!ramata: "tudiul de $a<: met#de de "imulare 6@#$urile: invatarea pe "imulat#r7:
invatarea prin de"$#perire=
; de ultima generatieA 9rain"t#rmin!: +?illip" *;*: $u9ul: m#<ai$ul: met#da
a$variului: met#da SINE'G: @#$urile de "par!ere a !?etii: $#ntr#ver"a
a$ademi$a: di"$utia panel: dia!rama Venn: @#$ul de r#l: turul !aleriei: $#pa$ul $u
er#ri: met#da palariil#r !andit#are: "ine$ti$a: met#da piramidei: fl#area de l#tu"=
8 meto%e %e e$alua"e
; traditionaleA verifi$area #rala $ure$ta: verifi$area "$ri"a: verifi$area pra$ti$a=
; de data mai recentaA verifi$are prin te"te d#$im#l#!i$e: verifi$are prin met#de
alternative 6pr#ie$tul: p#rt#f#liul: aut#evaluarea7=
.% Metode *i tehnici +oderne de invata+ant !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
-rain"t#rmin!
e"te utili<ata f#arte fre$vent de#are$e "timulea<a $reativitatea=
pr#vine din 9rain 6$reier7 "i "t#rm 6furtuna7 "i "e tradu$e prin a"alt de idei=
p#rne"te de la ideea $a in re<#lvarea unei pr#9leme: amanarea evaluarii ideil#r emi"e "i lip"a
atitudinii $riti$e v#r diminua fa$t#rii in?i9it#ri "i 9l#$a@ele ale "p#ntaneitatii in !andire=
etapeA
; "e pre<inta !rupului de exer"are 6al$atuit din .;5. per"#ane7 # pr#9lema de
re<#lvat= "e anunta re!ulile met#dei 6$antitatea e"te $ea $are determina $alitatea
"#lutiei: $riti$a "i aut#$riti$a tre9uie "u"pendate pe t#ata durata pr#punerii
"#lutiil#r: iar evaluarea "#lutiil#r date e"te amanata pentru # alta etapa7=
; etapa f#rmularii "#lutiil#r 653;/3 minute7 $are "unt inre!i"trate de $atre
"e$retarului !rupului=
; etapa de a"teptare in timpul $areia mai p#t fi f#rmulate eventuale idei=
; etapa evaluarii $riti$e in $are @uriul de$ide a"upra $alitatii ideil#r pr#pu"e=
m#dul de expunere a ideil#r p#ate fi prinA expunere li9era: exprimare pe rand: prin 9iletele
6liderul "tran!e a$e"te idei la finalul exer$itiului7=
SINE'G 6Si"temul Intera$tiv de N#tare pentru Efi$ienti<area 'e$turii "i a Gandirii7
e"te # te?ni$a de per"#nali<are a le$turii "i de de<v#ltare a !andirii refle$tive=
"e $#n"tituie in @urul unei le$turi pe 9a<a $areia elevul i"i $#n"truie"te pr#priul "i"tem
$#!nitiv=
38
etapeA
; "e $#muni$a elevil#r "u9ie$tul le$turii $e urmea<a a fi "tudiata: iar a$e"tia n#tea<a
individual pe fi"e $e "tiu de"pre a$el "u9ie$t=
; "e di"tri9uie textul: $erandu;li;"e "a mar$?e<e pe mar!inea fie$arui para!raf: prin
"im9#luri: a"tfelA O ; da$a $eea $e "tiu de@a "e $#nfirma: V ; da$a a$ea"tea
$#ntra<i$ $eea $e "tiau: W ; da$a ele #fera idei n#i: Q > da$a au nelamuriri=
; "e reiau li"tele finale "i: prin $#la9#rarea intre elevi: "e tra! $#n$lu<iile finale=
0i"?9#Rl 6te?ni$a a$variului7
numele pr#vine de la m#dul de di"punere a parti$ipantil#r in "patiul de de<9atere 6in d#ua
$er$uri $#n$entri$e: $el din interi#r fiind a"emanat $u un a$variu=
etapeA
; parti$ipantil#r li "e pre<inta pr#9lemati$a $e urmea<a a fi a9#rdata: fie$are
"$?itandu;"i ni"te ra"pun"uri de prin$ipiu pe $are urmea<a "a le "u"tina=
; "e $#n"tituie d#ua !rupuri de parti$ipanti 6$ele d#ua $er$uri $#n$entri$e7 prin
li9era ale!ere a l#$uril#r pe "$aunele di"pu"e in a$ea"ta f#rmatie= "ar$ina $el#r din
interi#r e"te "a de<9ata primii pr#9lema $u v#$e tare: $eilalti avand r#lul de
#9"ervat#ri=
; li "e $#muni$a re!ula de urmat pe timpul de<9ateriiA "u"tinerea unei idei: a$#rdul
"au de<a$#rdul $u un alt v#r9it#r tre9uie t#ate ar!umentate=
; urmea<a de<9aterea de ,;54 minute in $are !rupul din interi#r v#r9e"te: iar $el din
exteri#r inre!i"trea<a #piniile=
; "e inver"ea<a r#lurile pentru alte ,;54 minute=
din de<9aterea reali<ata tre9uie "a re<ulte a$?i<itii in plan inf#rmati#nal "i atitudinal=
&#<ai$ul 6@i!"aR7
are in vedere # anumita dinami$a a !rupuril#r=
fie$are elev are ran!ul de expert intr;# anumita pr#9lema: a$e"t lu$ru avand avanta@ul
"timularii "i re"p#n"a9ili<arii elevil#r mai timi<i=
etapeA
; dupa $e "e imparte textul $e urmea<a a fi "tudiat in parti: pr#fe"#rul f#rmea<a
!rupuri $##perative initiale= "e di"tri9uie fie$arui !rup # parte a materialului: ei
avand "ar$ina de a deveni experti in a"pe$tul pr#pu"=
; !rupurile de ref#rmea<a: de data a$ea"ta avand $ate un meme9ru din !rupurile
initiale= in a$e"te n#i !rupuri: fie$are elev: expert in partea "a de le$tie: tre9uie "a
# pre<inte $el#rlati= elevii invata a"tfel t#ata le$tia unul de la altul=
; $#n$lu<ii finale exprimate fr#ntal: $u t#ata $la"a=
3,
C#ntr#ver"a $reativa
pre<inta un m#d de a f#l#"i atat avanta@ele te?ni$ii traditi#nale de de<9atere: $at "i pr#pierea
de "ituatiile reale pe $are intalnim in viata: prin f#l#"irea in finalul met#dei a te?ni$il#r de
$#mpr#mi"=
etapeA
; pr#9lemati$a e"te pr#pu"a de $atre in"tru$t#r=
; $ur"antii "unt !rupati $ate d#i pentru in literatura de "pe$ialitate: urmarind
per"pe$tivele pr# "i $#ntra=
; e$?ipele "e intalne"$ pe p#<itii $#ntradi$t#rii: de<9atand $u ar!umente pr# "au
$#ntra=
; e$?ipele i"i inver"ea<a r#lurile: in$er$and "a "u"tina pun$tul #pu" de vedere=
; e$?ipele i"i a9and#nea<a r#lul de av#$at "i tre9uie "a al$atuia"$a in "$ri" un rap#rt
$are "a "e 9a<e<e pe $#mpr#mi"=
0. >or+e de or)ani9are a proce*ului de invata+ant 1/rontal, )rupal *i individual4
a$tivitati fr#ntaleA le$tia: "eminarul: a$tivitatea de la9#rat#r: vi<ita: ex$ur"i: vi<i#narea de
"pe$ta$#le=
a$tivitati de !rupA meditatii $u "$#p de re$uperare: $er$ul de elevi: intalniri $u "pe$iali"ti:
$#n$ur"uri: "e"iuni de $#muni$ari "i referate: reda$tarea revi"tel#r "$#lare: de<9ateri pe teme
de "pe$ialitate: "erate literare=
a$tivitati individualeA mun$a independenta: "tudiul individual: efe$tuarea temel#r pentru
a$a"a: ela9#rarea de $#mpuneri "i alte lu$rari "$ri"e "i pra$ti$e: le$tura "uplimentara: "tudiul
in 9i9li#te$i: int#$mirea referatel#r: pre!atirea "i "u"tinerea un#r $#muni$ari: pre!atirea
pentru examen=
/% In*truirea a*i*tata de calculator !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
rev#lutia ten#l#!i$a p#ate fi val#rifi$ata $u "u$$e" in $#ntextul edu$ati#nal=
exi"ta ) m#dalitati de adaptare a $urri$ulumului la p#"i9ilitatile #ferite de "i"temele
inf#rmati$eA
; intr#du$erea $ur"uril#r de initiereC f#rmare in f#rmati$a=
; utili<area v#lumului mare de inf#rmatii #9tinute pe a$ea"ta $ale=
; val#rifi$area $ala$ulat#rului nu numai $a mi@l#$ dida$ti$: $i "i $a "trate!ie de
pr#ie$tare "i de"fa"urare a a$tivitatii=
relevante in a$e"t "en" "untA "#fturile edu$ati#nale: e;learnin! et$=
31
;. Interactiunea o2iective-continuturi-*trate)ii in in*truirea *colara
relatia dintre #9ie$tive: $#ntinuturi "i "trate!ii de parti$ulari<ea<a in fun$tie de mai multi
fa$t#ri=
pr#ie$tarea #ri$arui demer" dida$ti$ impune ade$varea $#erentei intre #9ie$tivele urmarite "i
$#ntinuturile $e urme<a a fi a"imilate=
in fun$tie de finalitatile urmarite: "e "ele$tea<a "i $ele mai ade$vate $#ntinuturi "i "trate!ii
pentru reali<area #ptima a intentiil#r pr#pu"e=
# $#nditie a9"#lut ne$e"ara reali<arii unei $#m9inari #ptime a #9ie$tivel#r: $#ntinuturil#r "i
"trate!iil#r e"te # 9una $un#a"tere a prin$ipalel#r $#mp#nente ale "i"temului de in"truire=
ale!erea $#ntinuturil#r in fun$tie de #9e$tive p#ate fi anali<ata din mai multe per"pe$tiveA
; !radul de n#utate pentru elevi=
; $ara$terul $#n$ret "au a9"tra$t al $#ntinuturil#rl
; $#relarea intradi"$iplinara=
; a$$e"i9ilitatea $#ntinuturil#r=
# "trate!ie e"te in a$#rd $u #9ie$tivele "i $#ntinuturile pr#pu"e da$a ea du$e la efi$ienti<area
a"imilarii inf#rmatiil#r: in a$ela"i timp avand in vedere "i latura f#rmativ;edu$ativa de
de<v#ltare a per"#nalitatii elevului "i de "timulare a $#mp#nentel#r v#litiv;$ara$teriale=
,II. #OM$&I#A%EA DIDA#'I#A
". Ele+ente, particularitati, tipuri
comu#ica"ea e%ucatio#ala "au peda!#!i$a e"te $ea $are mi@l#$e"te reali<area fen#menului
edu$ati#nal in an"am9lul "au: indiferent de $#ntinuturile: nivelurile: f#rmele "au partenerii
impli$ati=
comu#ica"ea %i%actica e"te # f#rma parti$ulara a $#muni$arii edu$ati#nale: #9li!at#rie in
ve?i$ularea un#r $#ntinuturi determinate: "pe$ifi$e unui a$t de invatare "i"temati$a=
ca"acte"isticile $#muni$arii dida$ti$eA
; vi<ea<a in m#d pri#ritar intele!erea $el#r tran"mi"e=
; pre"upune # #r!ani<area dida$ti$a a inf#rmatiil#r=
; pr#fe"#rul are un r# a$tiv: a$ti#nand $a un filtru $e "ele$ti#nea<a: #r!ani<ea<a:
per"#nali<ea<a $#ntinuturile "tiintifi$e=
*4
; $#m9ina $ele d#ua f#rme: #rala "i "$ri"a: avand diver"e parti$ularitati de tin de
ritm: de f#rma 6a$$entuarea dimen"iunii paraver9ale7 "i de $#ntinut=
; pre"upune animarea "ele$tiva a partenerului=
; e"te rituali<ata 6Nu v#r9i neintre9at: Ridi$a;te in pi$i#are $and ra"pun<i7=
ti!u"i de $#muni$areA
; $#muni$area intraper"#nala > per"#ana p#arta un dial#! $u "ine pentru a;"i
limpe<i anumite lu$ruri: "ituatii: relatii=
; $#muni$area interper"#nala > $ea mai ra"pandita=
; $#muni$area de !rup > # f#rma a $#muni$arii interper"#nale in $are numarul
emitat#ril#r "au a re$ept#ril#r p#ate diferi= tipi$a e"te $#muni$area in !rupul mi$=
; $#muni$area pu9li$a > emitat#rul e"te uni$: iar re$ept#rul "e $#n"tituie dintr;un
audit#riu mai lar!= ai$i intra prele!erile univer"itare: di"$ur"ul ele$t#ral:
$#muni$arile "tiintifi$e=
; $#muni$area de ma"a > "unt identifi$ate !eneri$ prin termenul de ma"";media "i
are un impa$t $#n"idera9il a"upra unui numar f#arte lar! de audit#ri=
.% Modele ale co+unicarii !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
&#delul matemati$
e"te un m#del liniar $are prive"te $#muni$area intr;un m#d me$ani$i"t=
"$?ema $#muni$arii in$lude urmat#arele $#mp#nenteA "ur"a de inf#rmare: tran"mitat#r:
$anal: re$ept#r: de"tinatie: "ur"a de <!#m#t=
&#delul p"i?#"#$i#l#!i$
e"te ilu"trat de S$#ala de la +al# Alt# "i "u9linia<a faptul $a e"enta $#muni$arii $#n"ta in
pr#$e"e relati#nale "i intera$ti#nale: iar #ri$e $#mp#rtament are # val#are $#muni$ativa=
prin$ipiiA
; $#muni$area e"te inevita9ila=
; $#muni$area e"te un pr#$e" $#ntinuu=
; $#muni$area e"te irever"i9ila 6#data pr#du"a: nu mai p#ate fi anulata7=
)% 3ariere in co+unicarea didactica !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT
9l#$a@e determinate de $ara$teri"ti$ile per"#aneiA
; $entrarea individului pe "ine in"u"i=
; defi$iente fi<i$e: "en<#riale: #9#"eala: "urmena@ul=
; nein$rederea in $eilalti=
*5
9l#$a@e determinate de relatiile "#$ial;val#ri$e exi"tente intre parti$ipantii la relatia de
$#muni$are dida$ti$a=
9l#$a@e determinate de $analele de tran"mi"ie > <!#m#tul de interferenta=
lip"a de $#n"#nanta intre $#muni$area ver9ala "i $ea n#nver9ala=
f#l#"irea neade$vata a paralim9a@ului=
/% Ge*tionarea con/lictelor *i prevenirea violentei in *coala !!! NUMAI PENTRU
GRADUL II
prevenirea vi#lentei in "$#ala "e p#ate reali<a in trei m#duriA
; preventie !"ima"aA de<v#ltarea unei atitudini p#<itive fata de fie$are elev:
exprimarea in$rederii in $apa$itatea lui de a reu"i=
; preventie secu#%a"aA "$#ala repre<inta un p#"t de #9"ervatie privile!iat al
de<v#ltarii $#pilului= pr#fe"#rul: #9"ervand $u atenti elevul: p#ate lua ma"uri de
pr#te$tie "i a@ut#r $are "a vi<e<e inlaturarea $au<el#r a9u<uril#r=
; preventie te"tia"aA are in vedere "pri@inul dire$t adu" elevil#r $are manife"ta
$#mp#rtamente vi#lente: impiedi$and $r#ni$i<area tul9uraril#r le!ate de vi#lenta=
pentru a fa$e fata unui $#nfli$t: "e re$#manda urmat#arele "trate!iiA
; %e e$ita"eA pr#fe"#rul i!n#ra m#mentan $ri<a $reata "i $#ntinua $ur"ul $a "i $um
nimi$ nu ";ar fi intamplat=
; %e !ute"e 7%e coe"citie8 $and pr#fe"#rul re$ur!e la puterea "a "i la $#n"tran!ere=
; %e com!"omisA pr#fe"#rul re$ur!e la $#n$e"ii pentru a fa$e fata "ituatiei=
; %e "e'ol$a"e #egociataA pre"upune re"pe$tul mutual: an!a@area re$ipr#$a=
,III. E(AL$A%EA S#OLA%A
5% De/inire, etape, /unctii, /or+e, *trate)ii *i +etode 1traditionale *i co+ple+entare4
evaluarea tre9uie $#n$eputa nu numai $a un $#ntr#l al $un#"tintel#r: $i $a # $ale de
perfe$ti#nare=
evaluarea "$#lara e"te !"ocesul !"i# ca"e se %elimitea'a/ se oti# i#0o"matii utile/
!e"mita#% lua"ea u#o" %eci'ii ulte"ioa"e=
eta!e ale evaluarii 6#peratii7A
; masurareaA "ta9ilirea unei relatii fun$ti#nale intre # "erie de "im9#luri "i un
an"am9lu de fen#mene: $#f#rm un#r $ara$teri"ti$i #9"erva9ile=
*.
; apreciereaA emiterea unei @ude$ati de val#are a"upra re<ultatului unei ma"urari: pe
9a<a unui $riteriu de val#ri<are=
; deci'iaA an"am9lu de $#n$lu<ii de"prin"e din apre$iere "i ad#ptarea un#r ma"uri
ameli#rative de #ptimi<are a pr#$e"ului dida$ti$=
0u#ctiile e$alua"ii6
; de $#n"tatare C dia!n#<a a re<ultatel#r unei a$tivitati dida$ti$e=
; de inf#rmare a "#$ietatii privind "tadiul pre!atirii p#pulatiei "$#lare=
; de pr#!n#"ti$are a nev#il#r "i di"p#ni9ilitatil#r viit#are ale elevil#r "au ale
in"titutiil#r de invatamant=
; de "ele$tie a elevil#r prin 9ur"e: premii et$=
; de re!lare "i aut#re!lare a pr#$e"ului de invatamant=
; m#tivati#nalaA de "timulare a ef#rturil#r de invatare=
st"ategii %e e$alua"e6
; in fun$tie de $antitatea de inf#rmatie evaluataA evaluare partiala: evaluare !l#9ala=
; in fun$tie de per"pe$tiva temp#ralaA initiala: pe parcursul desfasurarii prorpiu-
'ise a programului 6$u varianteleA evaluare $#ntinua "au f#rmativa "i evaluare
"umativa "au $umulativa7: finala=
; in fun$tie de f#rma in $are "e exprima elevulA #rala: "$ri"a "i pra$ti$a=
meto%e %e e$alua"e6
; traditi#naleA pr#9e #rale: pr#9e "ri"e: pr#9e pra$ti$e: te"tul d#$im#l#!i$=
; alternative "i $#mplementareA p#rt#f#liul: pr#ie$tul: inve"ti!atia: aut#evaluarea=
=== detalii despre metodele traditionala si alternative de evaluare in ?!regatirea
psihopedagogica-, coord. Dan !otolea s.a., 1ditura !olirom, <@@A, p.%%;2
. Ela2orarea pro2ei de evaluare
eta!e6
; pre$i<area #9ie$tivel#r "i reali<are unei $#n$#rdante intre ele "i $#ntinuturi=
; d#$umentarea "tiintifi$a
; "ele$ti#nara pr#9lemel#r repre<entative pentru intrea!a materie=
; ale!area tipului de pr#9a evaluativa=
; ale!erea "i"temului de n#tare 6n#te: $ailifi$ative: admi"Cre"pin"7=
; f#rmularea itemil#r "au a intre9aril#r=
; "ta9ilirea $riteriului de n#tare: a 9aremel#r=
*)
)% >actori pertur2atori 5 erori de evaluarea *colara !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
e0ectul =3alo? > $#n"ta in extinderea un#r $alitati "e$ventiale la intre!a $#nduita elevului=
e0ectul =P@gmalio# > apre$ierea re<ultatel#r unui elev e"te influentata de parerea fixa a
pr#fe"#rului de"pre $apa$itatile eleului=
ecuatia !e"so#ala a e$aluato"uluiA
> fie$are $adru dida$ti$ i"i pa"trea<a $riterii pr#prii de apre$iere=
> a"tfel: unii "unt mai !ener#"i: altii apre$ia<a #ri!inalitatea "#lutiil#r et$=
e0ectul %e co#t"astA
; apare prin a$$entuarea a d#ua in"u"iri $#ntra"tante $are "urvin imdediat in timp "i
"patiu=
; # te<a medi#$ra dupa una "l9a pare 9una=
e0ectul %e o"%i#e6
> pe par$ur"ul $#re$tarii lu$raril#r pr#fe"#rul devine din $e in $e mai exi!ent=
> ex$eptie de la re!ula fa$e prima lu$rare $are e"te rap#rtata d#ar la 9aremul de
$#re$tare=
e"oa"ea logica > a9aterea de la #9ie$tivele "i parametrii initiali la altii "e$undari: $um ar fi
#ntiin$i#<itatea: ef#rtul: a$uratetea lu$rarii et$ =
e0ectul %e simila"itate > tendinta pr#fe"#rului de a;"i $#re$ta elevii prin rap#rtare la pr#pria
per"#ana=
e0ectul te#%i#tei ce#t"aleA
; pr#fe"#rul $auta "a evite extremele "$alei de n#tare din d#rinta de a nu !re"i "au a
nu depre$ia elevii=
; "e manife"ta mai ale" la pr#fe"#rii in$epat#ri=
,I(. P%OIE#'A%EA A#'I(I'A'II DIDA#'I#E
". #oncept, niveluri, e.i)ente, avantaCe *i li+ite
e"te u# %eme"s %e a#tici!a"e a oiecti$elo"/ co#ti#utu"ilo"/ st"ategiilo" si i#st"ume#telo"
%e e$alua"e si a "elatiilo" %i#t"e acestea/ i# co#te2tul u#ui mo% %e o"ga#i'a"e a acti$itatii=
tipuri de pr#ie$tareA
; gloalaA are in vedere # peri#ada mai mare de in"truire: $#n$reti<andu;"e in
ela9#rarea planuril#r de invatamant "i a pr#!ramel#r "$#lare=
; esalo#ataA are $a referinta peri#ada mai mi$i de timp: de la anul "$#lar la # le$tie=
*/
#i$elu"i ale pr#ie$tariiA
; pr#ie$tarea a$tivitatii anuale "i "eme"triale 6planifi$area $alendari"ti$a7=
; pr#ie$tarea unitatii de invatare=
; pr#ie$tarea le$tiei=
=== informatii privind continutul fiecarui nivel de proiectare in !sihopedagogie, coord.C. Cucos,
1ditura !olirom, <@@A2
m#delul $urri$ular al pr#ie$tarii peda!#!i$e pre<inta urmat#arele e2ige#te/ a$a#ta5e si
limiteA
; e"te ce#t"at !e oiecti$e: nu pe $#ntinuturi: pr#punand a$tiuni "pe$ifi$e
pr#$e"ului $#mplex de predare;invatare;evaluare=
; e"te reali<at in "piritul unui i#$atama#t 0o"mati$: nu inf#rmativ: 9a<at pe
val#rifi$area p#tentialului de in"truireC aut#in"truire al fie$arui elev=
; intre t#ate elementele a$tivitatii dida$ti$e "e "ta9ile"$ rap#rturi de
i#te"%e!e#%e#ta=
; a"i!ura e$?ili9rul intre !"egati"ea %e s!ecialitate a !"o0eso"ilo" si !"egati"ea
!si3o!e%agogica4
. (ariante de redactare a proiectelor de activitate didactica
"tru$tura unui pr#ie$t de le$tieA
; $apul pr#ie$tuluiA data: $la"a: aria $urri$ulara: di"$iplina: unitatea de invatare:
"u9ie$tul le$tiei: tipul: #9ie$tivul fundamental: #9ie$tive #perati#nale: met#de "i
pr#$edee: mi@l#a$e de invatamant: material 9i9li#!rafi$=
; de"fa"urarea le$tiei #r!ani<ata in maniera ta9elara $uA "e$ventele: le$tiei:
#9ie$tive #perati#nale: $#ntinutul in"tru$tiv;edu$ativ: "trate!ii dida$ti$e:
evaluarea re<ultatel#r=
,(. S$##ES$L SI I&S$##ES$L S#OLA%
". #au9e *i /or+e de +ani/e*tare
"u$$e"ul "au in"u$$e"ul "$#lar releva !radul de ade$vare C inade$vare dintre nivelul
de<v#ltarii p"i?#fi<i$e a elevului "i "#li$itatile externe ale "$#lii=
cau'ele in"u$$e"ului "$#larA
*3
; fa$t#rii +iologiciA "tarea de "anatate: defi$iente: fun$tiile $reierului: iri!area
"an!uina a a$e"tuia: rapiditatea f#rmarii reflexel#r $#nditi#nate et$=
; fa$t#rii psihologiciA pr#$e"ele p"i?i$e 6$#!nitive: afe$tive: v#litive7: tra"aturile de
per"#nalitate: anxietatea: ?iperem#tivitatea: infantili"mul: nevr#<e de e"e$: apatia=
; fa$t#ri pedagogiciA "tilul edu$ati#nal: a"teptarile pr#fe"#rului fata de re<ultatele
elevului: $alitatea a$tului dida$ti$: $limatul "#$i#;afe$tiv al $la"ei=
; fa$t#rii socio-culturali din familie "i $#munitateA "pri@inul familiei: #r!ani<area
familiala: ne!li@area "au a9u<ul a"upra $#pilului: $#nfli$tele intrafamiliale=
; fa$t#rii stresanti de diver"e feluriA <!#m#t: p#luare: iluminare pr#a"ta: fri!:
"u9nutritie: "upra"#li$itare: utili<are neade$vata a timpului: "#mn in"ufi$ient=
0o"me %e ma#i0esta"e6
; e"e$ul cognitivA n#te mi$i: $arente in a"imilarea $#ntinuturil#r: ritmuri neade$vate
de reali<are a un#r "ar$ini: imp#"i9ilitatea depa"irii anumit#r pra!uri ale invatarii:
ramanerea in urma la invatatura: $#ri!enta: nepr#m#varea exmenel#r: repetentia:
medi#$ritatea elevil#r $u p#"i9ilitati intele$tuale: a9"entei"mul: a9and#nul "$#lar=
; e"e$ul necognitivA inadaptare a elevului la re!imul de a$tivitate al in"titutiei:
manife"tari $#mp#rtamentale ne$#re"pun<at#are: min$iuna: vi#lenta ver9ala:
9ru"$area $#le!il#r: !radul inalt de inten"itate a ra"pun"ului em#ti#nal la #
"ituatie: ?iper"en"i9ilitatea: imp#litetea: $#piatul: fumatul: fu!a de la "$#ala:
furtul: va!a9#nda@ul: $#n"umul de al$##l: pr#"titutia: exmatri$ularea: "ui$idul=
. Strate)ii de a2ordare p*ihopeda)o)ica a di/icultatilor in invatarea *colara
aparitia difi$ultatil#r de invatare la $#pii "e dat#rea<a in mare parte diferentel#r intre elevi
privind m#dul de a$?i<itie a $un#"tintel#r "i de de<v#ltare $#!nitiva=
elevii "unt diferiti din pun$t de vedere al a9ilitatil#r: ritmuril#r "i "tiluiril#r de invatare=
"trate!ia $ea mai efi$ienta de a9#rdare a difi$ultatil#r de invatare e"te i#%i$i%uali'a"ea
!"ocesului %i%actic4
tipuri de individuali<areA
; 0o"ma"ea g"u!u"ilo" mici %e i#$ata"eA "ervi$iul de a$#mpaniere 6a@ut#rul dat
intre elevi7: elevii tut#ri 6intalniri peri#di$e intre elevii 9uni $u $el "la9i7 "i tut#rii
v#luntari 6"pri@inul a$#rdat de parinti: pr#fe"#ri pen"i#nari elevil#r $u difi$ultati7=
; mo%i0ica"i si a%a!ta"i ale sa"ci#ilo" %i%actice4
; 0olosi"ea mate"ialului %i%actic multise#'o"ial=
; utili'a"ea calculato"ului 6#fera un teren de exer"are atra$tiv "i inedit7=
**
; i#te"$e#ii com!leme#ta"e %i0e"ite 6de tip l#!#pedi$: medi$al: $#n"iliere "$#lara:
terapie p"i?#l#!i$a7=
; a%a!ta"ea cu""icula"a 6a $#ntinuturil#r: #9ie$tivel#r: a $#nditiil#r de reali<are a
"ar$inil#r "$#lare7=
0. Pro)ra+e de interventie per*onali9ata
"$#lari<area $#piil#r $u difi$ultati de invatare "e p#ate reali<a in "$#li #9i"nuite "au in "$#li
"pe$iale=
tendinta e"te $a interventiile de re$uperare "a "e reali<e<e i# scolile ois#uite4
unii $#pii $u difi$ultati in invatare fa$ fata in $la"a #9i"nuita da$a pr#fe"#rii utili<ea<a
met#de pre!atite $u !ri@a "i da$a "e a"i!ura +r#!rame de interventie per"#nali<ata= a$e"tea
din urma "e ela9#rea<a i# colao"a"ea !"o0eso"ului cu !"o0esio#isti ca"e s!"i5i#a !"ocesul
%i%actic 6$#n"ilier p"i?#peda!#!: $adru dida$ti$ de "pri@in: pr#fe"#r itinerant: pr#fe"#r
$#n"ultant et$7=
reali<area +r#!ramel#r de interventie per"#nali<ata "e fa$e p#rnind de la # !e%agogie
%esc3isa/ ce#t"ata !e #e$oile e%ucatio#ale ale ele$ului/ a'ata !e u# cu""iculum 0le2iil si
i#clu'i$4
Pla#ul %e i#te"$e#tie !e"so#ali'at
; e"te un text;!rila 9ine $#mpletat de $are "e "erve"$ t#ti $ei $are i"i #rientea<a
interventiile a"upra $#pilului= a$e"ta e"te de #9i$ei in"trumentul pr#fe"#rului
"pe$iali<at=
; $uprindeA #9ie$tivele pe termen "$urt urmarite pentru $#pil "trate!iile de predare
utili<ate: termenele de evaluare a planului individual: $riteriile de "u$$e" "iC"au
renuntare la plan: re<ultatele #9tinute=
a$#l# unde exi"ta $adre dida$ti$e de "pri@in: a$e"tea "unt re"p#n"a9ile de int#$mirea "i
reali<area pr#!ramel#r de interventie per"#nali<ata pentru fie$are elev: dar pr#fe"#rii "unt
parteneri in a$e"t demer" p"i?#peda!#!i$: ei avand pr#priile #9ie$tive de urmarit=
,(I. MA&AGEME&'$L #LASEI DE ELE(I !!! NUMAI PENTRU DEFINITIVAT
". #oncept, +odele, /unctii, *trate)ii de interventie
mana!ementul $la"ei de elevi e"te un d#meniu de $er$etare in "tiintele edu$atiei $are
"tudia<a atat per"pe$tivele te#reti$e de a9#rdare a $la"ei de elevi: $at "i "tru$turile pra$ti$e
*8
ale a$e"teia: in "$#pul fa$ilitarii interventiil#r $adrel#r dida$ti$e in "ituatiile edu$ati#nale
$#n$rete=
"olu"ile ma#age"iale ale ca%"ului %i%acticA de planifi$are: #r!ani<are: $#muni$are:
$#ndu$ere: $##rd#nare: indrumare: m#tivare: $#n"iliere: $#ntr#l: evaluare=
stilu"i ma#age"ialeA
; mana!erul dele!at#rA luarea de$i<iil#r "i reali<area "ar$inil#r "unt dele!ate $la"ei=
; mana!erul pati$ipativA urmarirea "$#puril#r "e reali<ea<a prin $#;parti$iparea
pr#fe"#rului "i a $la"ei=
; mana!erul per"ua"ivA luarea de$i<iil#r e"te "uprave!?eata indeapr#ape de $atre
pr#fe"#r=
; mana!erul aut#ritarA pr#fe"#rul i"i a"uma intrea!a re"p#n"a9ilitate in urmarirea
"$#puril#r "i luarea de$i<iil#r=
st"ategiile %e i#te"$e#tie in mana!ementul $la"ei "e impart in urmat#arele $ate!#riiA
; mana!ementul "patiului "i al timpului edu$ati#nal=
; mana!ementul $limatului edu$ati#nal=
; mane!ementul mi$r#$#munitatii de invatare=
; mana!ementul "ituatiil#r de $ri<a edu$ati#nala=
; mana!ementul "trate!iil#r in"tru$ti#nale=
. Metode *i tehnici de cunoa*tere *i caracteri9are p*ihopeda)o)ica a elevilor
&et#da #9"ervatiei
$#n"ta in urmarirea atenta "i "i"temati$a a $#mp#rtamentului unei per"#ane $u "$#pul de a
"e"i<a a"pe$tele "ale $ara$teri"ti$e=
#9"evatiile tre9uie "a "e reali<e<e in $#nditii $at mai variate "i "a fie f#arte numer#a"e=
in #ri$e #9"ervatie tre9uie "a n#tam $at mai exa$t faptele: "eparandu;le de eventualele
interpretari=
C#nv#r9irea
e"te # $#nver"atie intre d#ua per"#ane: de"fa"urata dupa anumite re!uli met#d#l#!i$e: prin
$are "e urmare"te #9tinerea de inf#rmatii $u privire la # per"#ana: in le!atura $u # tema
fixata anteri#r=
veridi$itatea "i autenti$itatea datel#r #9tinute depind deA
; $a"ti!area in$rederii elevil#r=
*,
; mentinerea permanenta a intere"ului in timpul $#nv#r9irii: prin apr#9area
relataril#r: evitarea atitudinii $riti$e=
; "in$eritatea ra"pun"uril#r=
; intre9arile adre"ate 6"a nu fie "u!e"tive: "a nu indu$a ra"pun"ul a"teptat7=
; reali<area unui $limat de"tin" pentru evitarea em#tivitatii=
C?e"ti#narul
e"te un "et de intre9ari: 9ine #r!ani<ate "i "tru$turate pentru a #9tine date $at mai exa$te $u
privire la # per"#ana "au !rup: "i ale $ar#r ra"pun"uri "unt $#n"emnate in "$ri"=
avanta@ul $?e"ti#narului e"te a$ela $a val#ri<ea<a intr#"pe$tia: ma"urand atitudini: per$eptii:
em#tii "u9ie$tive=
limita $?e"ti#narului ramane tendinta de fatada $are determina pe "u9ie$ti "a i"i a"$unda
"entimentele=
&et#da 9i#!rafi$a "au anamne<a
$#n"ta in anali<a datel#r privind tre$utul unei per"#ane "i a m#dului ei a$tual de exi"tenta=
"e p#ate reali<a prinA anali<a un#r d#$umente: anali<a pr#du"el#r a$tivitatii: anali<a $ur"ului
vietii: de"$rierea unei <ile de mun$a et$=
0i"a de $ara$teri<are p"i?#peda!#!i$a
e"te un in"trument pra$ti$ $are permite inre!i"trarea "i "itemati<area inf#rmatiil#r privind
per"#nalitatea unui elevA
e"te un auxiliar al diri!intelui in #r!ani<area a$tivitatii de $un#a"tere a elevuluiA
exemplu de fi"a p"i?#peda!#!i$a 6C#rnel Xavarneanu7
I% Date !e"so#ale > nume "i prenume: data "i l#$ul na"terii: d#mi$iliul: "$#ala urmata in
pre<ent: "$#li urmate anteri#r=
II% Me%iul 0amilial > numele "i pr#fe"ia parintil#r: relatiile dintre parinti: nivelul de
edu$atie: frati: "ur#ri: alte per"#ane $are l#$uie"$ imreuna $u familia: $#nditii de l#$uit:
nivelul $ultural al parintil#r: "ituatia materiala: influente extrafamiliale
III% Sta"ea %e sa#atate > ante$endente ereditare: ante$edente per"#nale: "tarea !eneral a
"anatatii
IV% Re'ultate scola"e si !"eocu!a"i ale ele$ului > mediile !enerale din ultimii ani: #9ie$tele
la $are a #9tinut n#tele $ele mai 9uneC"la9e: "u$$e"e de#"e9ite: pre#$upari in afara "$#lii:
fa$t#ri expli$ativi ai reu"iteiCnereu"itei "$#lare=
V% Date asu!"a st"uctu"ii !si3ologice > aptitudini $i $apa$itati intele$tuale 6atentie:
inteli!enta: $apa$itatea de mem#rare: lim9a@ul: $reativitatea7: tra"aturi de $ara$ter
6"ar!uinta: #r!ani<area efi$ienta a "tudiului: di"$iplina in $la"a: $#le!ialitatea: m#de"tie7:
*1
tra"aturi de temperament 6extravertit "au intr#vertit: ener!i$: em#tiv: "entimental: re$e:
a$tiv7
VI% Ca"acte"i'a"e si#tetica > nivelul pre!atirii "$#lare: nivelul inteli!entei: aptitudini "au
intere"e "pe$iale: tra"aturi de $ara$ter mai pre!nante: parti$ularitati temperamentale
d#minante: #rientare "$#lara "i pr#fe"i#nala: re$#mandari de #rdin peda!#!i$7%
)% Studiul relatiilor interper*onale din cla*a de elevi. Mana)e+entul +icro)rupurilor
educationale
!rupul "$#lar e"te un $#le$tiv reunit $u "$#pul de a de"fa"ura # a$itivitate edu$ati#nala=
$ara$teri"ti$ile !rupuli "$#lar "untA coe'iu#ea 6unitatea dintre mem9ri7: %i#amica
6tran"f#rmarile $are au l#$7: si#talitatea 6elementele "pe$ifi$e !rupului7=
$la"a de elevi indepline"te de "erie de fun$tiiA
; %e i#teg"a"e socialaA $a ra"pun" la nev#ile fundamentale de apartenenta:
re$un#a"tere: afirmare: "tatut=
; %e "egleme#ta"e a "elatiilo" %i# i#te"io"ul g"u!uluiA tendinta de mentine
$#e<iunea=
; %e %i0e"e#tie"e si "egla"eA !rupul e"te # #!linda $are il a@uta pe elev "a;"i
$#re$te<e aut#per$eptiile=
; %e secu"itatea !si3ologicaA de $#nf#rt p"i?i$: un mediu de manife"tare a
per"#nalitatii=
; %e !"o%ucato" %e i%eiA $la"a e"te un mediu pr#pi$e $reativitatii prin intemediul
$#nfli$tel#r "#$i#;$#!nitive=
in $adrul !upului "$#lar exi"ta mai multe n#rme $are p#t fiA
; #o"me e2!liciteA $un#"$ute "i $lar exprimate "i au r#l de re!lementare a a$tivitatii
"$#lare=
; #o"me im!liciteA "unt a"$un"e: "e $#n"truie"$ in $adrul !rupului "i "unt pr#du"e de
viata in $#mun=
atun$i $and "e $$#n"tituie un $#le$tiv de elevi: "e $#n"truie"te # $#munitate edu$ati#nala rpin
ef#rturile elevil#r "i ale pr#fe"#ril#r=
,(I. MA&AGEME&'$L I&S'I'$'IEI S#OLA%E !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
". >unda+ente teoretico-+etodolo)ice
84
mana!ementul edu$ati#nal e"te u# sistem %e co#ce!te/ meto%e/ i#t"ume#te %e o"ie#ta"e/
co#%uce"e si coo"%o#a"e/ utili'at i# "eali'a"ea oiecti$elo" e%ucatiei/ la #i$elul
!e"0o"ma#telo" aste!tate4
a$e"ta inte!rea<a "i adaptea<a date dinA e$#n#mie: "#$i#l#!ie: p"i?#"#$i#l#!ie: p#lit#l#!ie=
un mana!er al in"titutiei "$#lare tre9uie "a ai9a ailitati %e a luc"a cuA
; i%eile 6pr#!ramele de "tudii: "trate!iile de a$tiune: per"pe$tiva "$#lii7=
; oame#ii 6m#tivarea: dele!area aut#ritatii: "timularea: f#rmarea: evaluarea
per"#nalului dida$ti$7=
; "esu"sele 6pr#$urare: adaptare: fun$ti#nare: perfe$ti#nare7=
$ara$teri"ti"ti$i ale mana!ementului in"titutiil#r "$#lareA
; "e #$upa de st"ategiile %e 0u#ctio#a"e #ptima a "i"temului edu$ati#nal "i
pr#$e"ului de invatamant=
; utili<ea<a #ptim "esu"sele umane: temp#rale: materiale: inf#rmati#nale:
e$#n#mi$e=
; "e 9a<ea<a pe parti$iparea un#r 0acto"i ca"e ti# %e scoala/ comu#itate sau %e
sistemul social4
; im9ina a"pe$tul teo"etic cu cel !"actic=
. Stiluri de conducere
exi"ta mai multe $riterii de $la"ifi$are a "tilului de $#ndu$ere=
$el mai $un#"$utA
; ti!ul auto"ita"4
; ti!ul %emoc"atic + !a"tici!ati$4
; ti!ul laisse'10ai"e 6permi"iv: indiferent7=
dupa $riteriul #9ie$tivului urmaritA
; "tilul ce#t"at %e sa"ci#a 6re$un#a"te perf#rmantele "u9#rd#natil#r7
; "tilul ce#t"at !e "elatiile uma#e 6a$$entuea<a r#lul m#tivatiei: a impli$arii: a
an!a@arii in "ar$ina a "u9#rd#natil#r7=
dupa $riteriul lui Ren"i" 'iDertA
; "tilul auto"ita"1e2!loatato" 6$#ndu$at#rul nu are in$redere in "u9#rd#nati: t#ate
de$i<iile "a iau la nivelul $#ndu$erii7=
; "tilul auto"ita"1i#e$oito" 6mana!erul ii tratea<a paternali"t pe "u9#rd#nati:
$#ntr#lul e"te in"a mentinut "tri$t la nivelul $#ndu$erii7=
85
; "tilul co#sultati$ 6ma@#ritatea de$i<iil#r "e iau de $atre $#ndu$ere: "e "#li$ita
de"#eri idei din partea mem9ril#r #r!ani<atiei7=
; "tilul !a"tici!ati$ 6pre"upune in$redere deplina in "u9#rd#nati: de$i<iile "e iau
prin parti$iparea in !rup la a$e"t pr#$e": !enerea<a m#tivatii puterni$e pentru
atin!erea "$#puril#r7=
)% Schi+2are *i de9voltare or)ani9ationala
"$?im9area in #r!ani<atiile "$#lare $#re"punde un#r m#difi$ari "enifi$ative in "tru$tura
#r!ani<atiei: privind m#dalitatile in $are # anumita in"titutie i"i de"fa"#ara a$tivitatea: $u
impli$atii e"entiale a"upra $#mp#rtamentului tutur#r mem9ril#r in"titutiei=
$ara$teri"ti$i ale "$?im9arii #r!ani<ati#naleA
; "$?im9area in"eamna de fapt invatare 6in"u"irea un#r n#i m#duri de !andire:
$#mp#rtament7=
; "$?im9area repre<inta un pr#$e": nu un eveniment 6pre"upune etape "u$$e"ive7=
; "$?im9area $ere timp=
; "$?im9area p#ate fi derutanta "i durer#a"a prin efe$tele "ale=
intr;# in"titutie "$#lara: "$?im9area e"te mai 9ine a$$eptata da$aA
; e"te 9ine intelea"a de $atre mem9rii #r!ani<atiei=
; nu ameninta "i!uranta "u9#rd#natil#r=
; re<ulta din apli$area un#r prin$ipii imper"#nale anteri#r "ta9ilite=
; urmea<a unei "erii de "$?im9ari $are au determinat "u$$e"=
; #r!ani<atia a f#"t pre!atita pentru a$e"t pr#$e"=
?. De*centrali9area invata+antului- rol, /unctii, +ecani*+e
e"te una din dire$tiile pri#ritarre ale ref#rmei invatamantului "i $#n"ta in tran"ferul de
re"p#n"a9ilitate: aut#ritate "i re"ur"e $atre unitatile de invatamant "i $#munitatea l#$ala=
r#lul de"$entrali<ariiA
; efi$enti<area a$tivitatii "i $re"terea perf#rmantel#r in"tituti#nale=
; dem#$rati<area "i"temului edu$ati#nal=
; a"i!urarea tran"parentei in luarea de$i<iil#r=
; "timularea ra"punderii pu9li$e "i a re"p#n"a9ilitatii $adrel#r dida$ti$=
pre"upune "i # "erie de "iscu"i !enerate de in"ufi$ienta pre!atire mana!eriala a per"#nalului
impli$at: !radul redu" de m#9ilitate in "i"temul de edu$atie: interpretarea er#nata a le!ii=
8.
,(II. ED$#A'IA ELE(ILO% #$ &E(OI SPE#IALE
". Educatia elevilor cu nevoi *peciale
in "#$ietatea a$tuala exi"ta pre#$upari "p#rite pentru inlaturarea 9arierel#r exi"tente $u
privire la inte!rarea "#$iala "i pr#fe"i#nala a per"#anle $u di<a9ilitati=
a$e"t lu$ru a p#rnit de la "$?im9area mentalitatii #amenil#r a"upra per"#anel#r $u nev#i
"pe$iale=
n#ua vi<iune pr#pune renuntarea la ideea deA
; per"#ane $u di<a9ilitati $a #9ie$te ale milei=
; per"#ane $u di<a9ilitati $a pa$ienti=
; pr#fe"i#ni"ti $are iau de$i<ii in l#$ul per"#anel#r $u di<a9ilitati=
; $#n$entrare pe defi$iente individuale=
"e pr#m#vea<a a"tfel ideea de societate i#clu'i$a prinA
; ma"uri le!i"lative antidi"$rimat#rii=
; "$?im9area de atitudine la nivelul #piniei pu9li$e=
; "ervi$ii $are "a pr#m#ve<e # exi"tenta independenta=
; "pri@in pentru familie=
; $ara$terul pu9li$ al di<a9ilitatii=
; a$$e"ul la un l#$ de mun$a=
; ma"";media=
; "i"temul de invatamantA
prin$ipalele $ate!#rii de $#pii $u $erinte edu$ative "pe$iale "untA
; $#pii $u defi$iente mintale=
; $#pii $u defi$iente "en<#riale 6auditive "i vi<uale7=
; $#pii $u defi$iente fi<i$e=
; $#pii $u tul9urari de lim9a@=
; $#pii $u difi$ultati de invatare=
; $#pii $u tul9urari "#$i# afe$tive "i $#mp#rtamentale 6in$lu"iv auti"m7
; $#pii $u defi$iente a"#$iate=
#9ie$tivul fundamental al $#piil#r $u nev#i "pe$iale e"te inte!rarea l#r in "$#lile #9i"nuite= in
a$e"t "en" ";au ela9#rat # "erie de prin$ipiiA
; "$#lile tre9uie "a ii in$luda in pr#$e"ul de invatamant pe t#ti $#piii: indiferent de
$alitatile intele$tuale "au fi<i$e=
; in "$#ala #9i"nuita $#pilul $u di<a9ilitati tre9uie "a primea"$a intre!ul "pri@in=
8)
.% #reativitate, inovatie *i educatie pentru e.celenta a copiilor5elevilor5tinerilor cu
potential aptitudinal ridicat. Metode de cultivare a talentelor *i de *ti+ulare a
creativitatii
talentul "au ex$elenta aptitudinala $#n"ta in inter$tiunea dintre tre $ate!#rii de tra"aturiA
; inteli!enta !enerala "upramedie: nivel inalt al an!a@arii in "ar$ina "i niveluri inalte
ale $reativitatii=
; fun$ti#narea intr;un "i"tem al influentel#r $#relate dintre lumea interna a
individului "i mediul "au in$#n@urat#r=
; detinerea un#r multiple medii $ulturale de influenta "i evaluare 6familia: "$#ala:
!rupul de prieteni7=
$riteriile de "ele$tie a elevil#r "uprad#tati au in vedere utili<area urmat#arel#r met#deA
pr#filuri p"i?#$#mp#rtamentale: aut#aapre$iere: interviuri: anali<a datel#r 9i#!rafi$e: ""tudii
de $a<: anali<a re<ultatel#r a$tivitatii "$#lare "i extra"$#lare: de"$rieri reali<ate de pr#fe"#ri:
te"te d#$im#l#!i$e: te"te de inteli!enta: te"te de $reativitate: te"te de aptitudini "pe$iale=
"trate!ii de $ultivare a talentel#r "i $reativitatiiA
; g"u!a"ea ele$ilo" i# $e%e"ea %es0asu"a"ii acti$itatilo" scola"eA in "$#li #m#!ene
aptitudinal: in $la"e #m#!ene aptitudinal: in !rupe #m#!ene aptitudinal=
; accele"a"ea stu%iilo"A admiterea devan"ata in $la"a I: "arirea $la"el#r:
intrepatrunderea $la"el#r: a$$elerarea "tudiil#r la # "in!ura di"$iplina: prin
tut#riat: edu$atie la di"tanta: prin "ta!ii de elev;invitat la # univer"itate=
; !"og"ame cu""icula"e imogatite/ !a"cu"se i# g"u!e omoge#e=
0. Educatia pentru diver*itate. A*i)urarea *an*elor e)ale in educatie. Etica *i
nedi*cri+inare
finalitatea !enerala urmarita de $atre edu$atia pentru diver"itate e"te d#9andirea de $atre
9enefi$iarii edu$atiei a $#mpetentei inter$ulturale=
$#mpetenta inter$ulturala in$ear$a depa"irea "tarii naturale a relatiil#r inter$ulturale mar$ate
de etn#$entri"m: prin inl#$uirea ten"iunii: a!re"iunii: #primarii: $u arm#nie: e$?ili9ru:
$##perare: intra@ut#rarea=
9enefi$iile edu$atiei pentru diver"itateA
; fa$ilitarea pa"irii in afara !ranitel#r pr#priei $ulturi=
; "e"i<area $ara$terului relativ al $ulturil#r=
; $#n"truirea unui di#l#! intre traditii diferite=
; revi!#rarea identitatil#r l#$ale: re!i#nale "i nati#nale $a rea$tie la !l#9ali<are=
8/
,(III. MA&AGEME&'$L P%OIE#'ELO% DE #E%#E'A%E I& S'II&'ELE
ED$#A'IEI !!! NUMAI PENTRU GRADUL II
pr#ie$tul de $er$etare e"te intreprinderea planifi$ata a un#r a$tiuni $##rd#nate de anali<a:
inve"ti!are: de"$riere "i expli$are a unui anumit d#meniu: pr#ie$tate pentru reali<area un#r
#9ie$tive "pe$ifi$e: in $adrul un#r re"ur"e umane: materiale: finan$iare "i de timp "ta9ilite=
mana!ementul pr#ie$tului de $er$etare repre<inta an"am9lul demer"uril#r pra!mati$e de
#r!ani<are: $#ndu$ere: m#nit#ri<are: $#ntr#l "i evaluare a a$tiunil#r "pe$ifi$ate in pr#ie$tul
de $er$etare: pentru atin!erea #9ie$tivel#r urmarite "i in$adrarea in termenii de referinta ai
pr#ie$tului=
un pr#ie$t de $er$etare $uprindeA
; un p#rt#f#liu de d#$umente "i date=
; # "u$$e"iune de demer"uri $#!nitive "i a$ti#nale derulate in plan real: la termene
"i in $#nditii "pe$ifi$ate=
etapele unui pr#ie$t de $er$etareA
; anali<a=
; pr#ie$tarea=
; reali<area pr#ie$tului=
; evaluarea pr#ie$tului=
un pr#ie$t de $er$etare tre9uie "a ra"punda urmat#arel#r $erinteA
; $#n$reteteaA pr#ie$tul are # adre"a9ilitate pre$i"a=
; rati#nalitateaA #rientarea expli$ita "pre re<#lvarea un#r pr#9leme=
; ri!#areaA f#rmularea pre$i"a a $#n$eptel#r=
; "#liditatea met#d#l#!i$aA validitatea in"trumentel#r de $er$etare: #ne"titatea
$#n$lu<iil#r=
; "i"temati<areaA "ta9ile"te $lar #peratiile: etapele derularii: $#relatiile dintre
$#mp#nentele "ale=
; efi$ientaA !arantea<a re<ultate maxime $u $#"turi minime=
; de#nt#l#!iaA #9li!atia m#rala a $er$etat#rului de a re"pe$ta demnitatea "i
$#nfidentialitatea "u9ie$til#r in$lu"i in $er$etare=
met#de de $#le$tare a datel#rA
; metda #9"ervatiei=
; experimentul=
; met#da "#$i#metri$a=
83
,I,. PE%SO&ALI'A'EA #AD%$L$I DIDA#'I#
". Pro/e*ionali9area carierei didactice- *tatut, roluri, co+petente, *tandarde
$a in #ri$e alt d#meniu: "i in $el al edu$atiei ";a ridi$at pr#9lema unui pr#fil pr#fe"i#nal prin
rap#rtare la anumite "tandarde "pe$ifi$e a$e"tei me"erii=
a$tivitatea reali<ata de pr#fe"#r e"te una dintre $ele mai $#mplexe: ea fiind $ara$teri<ata nu
numai de # dimen"iune in"trumentala 6$un#"tinte: $#mpetente7: $i "i de una pr#fund umana:
relevata prin an"am9lul de val#ri: atitudini: "entimente pe $are pr#fe"#rul le exprima
v#luntar "au nu in "patiul "$#lar=
statusul e"te p#<itia "#$iala pe $are # #$upa # per"#ana la un m#ment dat=
"olul e"te # repre<entare "#$iala $u efe$te n#rmative: lan"ata de $#munitate: $e $#nden"ea<a
"tru$turi "pe$ifi$e de expe$tante=
dintre r#lurile prin$ipale ale $adrului dida$ti$ enumeramA
; de #r!ani<are "i $#ndu$ere a $la"ei $a !rup "#$ial=
; de $#n"iliere "i #rientare "$#lara "i pr#fe"i#nala=
; de indrumare a a$tivitatii extra"$#lare=
; de perfe$ti#nare pr#fe"i#nala "i de $er$etare peda!#!i$a=
; de a$tivitatea "#$i#;$ulturala=
. >or+are initiala *i continua, evaluare *i autoevaluare
f#rmarea initiala a per"#nalului dida$ti$ "e reali<ea<a la nivel univer"itar prin intermediul
Departamentel#r de +re!atire a +er"#nalului Dida$ti$=
in$epand $u anul .443;.44*: ";a de$lan"at un amplu pr#$e" de ref#rma determinat de
ad#ptarea de $atre mini"trii Edu$atiei din tarile mem9re "i a"#$iate Uniunii Eur#pene a
De$laratiei de la -#l#!na prin $are "e d#re"te $a pana in .454 "a "e $ree<e un "patiu
eur#pean al invatamantului "uperi#r=
$a urmarea a$e"tui d#$ument: intre!ul "i"tem univer"itar a intrat intr;un pr#$e" de ref#rma
$are ";a reper$utat "i a"upra #r!ani<arii D++D;uril#r=
a"tfel: &EC a ela9#rat un #rdin in iulie .44, $are re!lementea<a pr#!ramul de "tudii
p"i?#peda!#!i$e in vedere $ertifi$arii pentru pr#fe"ia dida$ti$a=
a"tfel: $ertifi$area pentru pr#fe"ia dida$ti$a "e p#ate #9tine la d#ua niveluriA
8*
; nivelul I $are le a$#rda dreptul "a #$upe p#"turi dida$ti$e in invatamantul
preuniver"itar #9li!at#riu: $u $#nditia a$umulatii unui numar de )4 de $redite=
; nivelul II $are le da dreptul "a #$upe p#"turi in invatamantul li$eal%
88

Suport de Curs Profesori Def Si Grad II 1

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport de Curs Profesori Def Si Grad II 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

UNIVERSITATEA DE ARTE GEORGE ENESCU IAI

You might also like