purtase victorii uimitoare în vremurile de demult. Insă timpul şi-a spuscuvântul şi toate acestea au fost date uitării. A stăruit în memoria oameniloro faptă de un eroism neobişnuit, şi se cuvine să ne amintim de ea în ziua deazi, pentru că a fost cu totul extraordinară, în felul acesta îi aduc zeiţei toatăcinstirea, ca un imn înălţat slavei sale.
Socrate:
Bine zici. Dar care este isprava nemaipomenită despre care nu semai vorbeşte astăzi, făcută într-adevăr de cetatea noastră şi pe care Critias atransmis-o pe baza spuselor lui Solon?
Critias:
Am să spun povestea asta veche aşa cum am auzit-o povestită de unbărbat care nu mai era tânăr. Critias era pe atunci, după câte spunea, deaproape nouăzeci de ani, iar eu aveam zece ani.Sărbătoarea s-a desfăşurat ca de obicei pentru noi, copiii. Taţii noştri ne-auoferit premii pentru declamaţie poetică. S-au recitat multe poeme şi pentrucă cele scrise de Solon erau atunci foarte noi, au fost rostite de mai mulţi.Un membru al fratriei" noastre ne-a spus, cu sinceritate sau numai pentrua-i face plăcere lui Critias, că el îl privea pe Solon ca pe cel mai înţeleptdintre oameni iar, pentru harul său poetic, ca pe cel mai distins dintre poeţi.Bătrânul a fost încântat, îmi amintesc foarte bine de asta, şi i-a spuszâmbind: — Da, Amynandros, dacă s-ar fi consacrat poeziei cu toată seriozitatea, dacăar fi terminat de scris lucrarea pe care o adusese din Egipt, dacă nu ar fi fostsilit de împrejurări să o lase deoparte, după părerea mea l-ar fi întrecut şi peHesiod
2)
şi pe Homer
3)
şi nici un alt poet nu s-ar f i bucurat de o faimă maimare.1) subdiviziune a unui trib atenian2) Hesiod (probabil sec. VIII sau VII î.H), poet grec, autorul
Teogoniei
3) cel mai mare poet epic grec; a trăit, probabil, între secolele — Despre ce lucrare e vorba, Critias? I-a întrebat atunci Amynandros. — Este relatarea unor fapte istorice de o însemnătate covârşitoare pentrucetatea noastră; dar din păcate, această povestire n-a ajuns până la noi. — Povesteşte-mi tot, de la început, ce spunea Solon despre aceste isprăvieroice, cine i le-a povestit ca pe nişte întâmplări adevărate şi în ceîmprejurări deosebite a avut ocazia să le audă, — I-a rugat atunciAmynandros. (...)»
„Totul este înscris în templele noastre, din vremuri străvechi"
După ce a stabilit astfel filiaţia povestirii, Platon descrie, prin personajulCritias c'el tânăr, celebra întâlnire — adevărată din punct de vedere istoric — dintre Solon şi preoţii egipteni, care, mai întâi, i-au explicat lui Solon cum areuşit poporul egiptean să supravieţuiască, cu toate calamităţile naturale.„Noi avem Nilul, salvatorul nostru obişnuit, care, în toate împrejurările neapără de dezastru." Datorită lui, egiptenii au putut fi martorii privilegiaţi aiistoriei omenirii, consemnând toate evenimentele importante, din vremuristrăvechi.«Exista în Egipt, — spune Critias, — în deltă, în locul unde se împarte Nilul,o regiune numită saitică, al Xll-lea şi al Vlll-lea î.H. l se atribuie
Iliada
şi
Odiseea,
capodopere ale literaturii universale, al cărei principal oraş esteSais, ţara regelui Amosis. Locuitorii cinstesc ca fondatoare a oraşului lor o