You are on page 1of 13

Initiere in cercetarea sociologicA

1cercetarea calitativa vs cantitativa


2masura in stiintele sociale si comportamente
3interviul
4chestionarul
Subiectul 1
Generalizabilitatea n cercetrile calitative. Scopul tiinelor socioumane l constituie
generalizarea rezultatelor obinute prin investigarea unor populaii la alte populaii diferit
plasate n timp i spaiu !nii cercet"tori# adepti ai paradigmei calitativiste $ de e%emplu#
&orman ' (enzin )1*+3, sau -. /ronbach )1*+2, $ refuz" generalizarea ca scop# consider0nd
c" menirea tiinelor socioumane ar fi doar descrierea cu detalii fine a unor anumite grupuri
umane i e%plicarea modelelor de aciune i interaciune a oamenilor# nu descoperirea legilor
generale ale comportamentelor umane n condiii sociale /hiar dac" nu toi cercet"torii
calitativiti resping f"r" drept de apel generalizarea ca scop al tiinei lor# faptul c" n mod
tradiional cercetarea calitativ" se centreaz" $ aa cum s1a ar"tat $ pe studiul unui num"r mic de
unit"i sociale# chiar pe studiul unui singur caz# este de natur" sa ridice problema validitii
externe a rezultatelor# adic" tocmai problema generalizabilit"ii 2n ultimii dou"zeci de ani a
crescut ns" interesul pentru problema generalizabilit"ii n cercet"rile calitative (ovad" n acest
sens sunt lucr"rile lui -gon 3 3uba i 4vonna S 5incoln )1*+2,# 36 &obit i 7( 8are
)1*++,# 9: ;atton )1**<, a .anet 6 Schofield )1**3, face un bilan al eforturilor de
dep"ire a acestei principale sl"biciuni a abord"rilor calitative# lipsa preocup"rilor sistematice
pentru generalizabilitate# i propune reconceptualizarea generalizabilitii, dat fiind faptul c"
validitatea e%tern" nu a=ut" prea mult la l"murirea problemei 2ntr1adev"r# n abord"rile calitative
cercet"torii nu investigheaz" eantioane astfel construite nc0t s" asigure# din punct de vedere
statistic# generalizarea concluziilor 2n locul eantioanelor
probabiliste cu un grad de reprezentativitate predeterminat#n cercet"rile calitative se face apel la
eantioane teoretice# adic" la o selecie a subiecilor nu pe baza hazardului# ci dup" gradul lor de
reprezentativitate pentru consolidarea sugestiilor teoretice ap"rute n cursul desf"ur"rii
cercet"rilor /a o consecin" logic"# selecia subiecilor n eantionarea teoretic" se face pe
parcursul investigaiei# nu la nceputul acesteia# ca n cercet"rile cantitative >ot n vederea
dep"irii dificult"ilor generalizabilit"ii# n unele cercet"ri calitative se apeleaz" la procedeul
induciei analitice# ?care nseamn" o e%aminare e%haustiv" de cazuri n vederea desprinderii
unor tr"s"turi sau legit"i generale ale fenomenului studiat@ ); Ilu# 1**A# BB, >oate aceste
procedee vizeaz" trecerea de la descrierea am"nunit" a fenomenelor i unit"ilor sociale la
desprinderea unor constante ale manifest"rii lor n conte%te socio1temporale asem"n"toare Se
recurge astfel# chiar n timpul derul"rii investigaiei# la ordonarea logic" a materialului generat
de cercetarea empiric"# la codificarea lui )codificarea deschis"# codificarea a%ial"# codificarea
selectiv", i la construirea de tipologii )vezi m"surarea nominal", -gon 3 3uba i 4vonna S
5incoln )1*+2, propun nlocuirea conceptului de ?generalizabilitate@ cu cel de ?potrivire@
)fittingness,# pentru c"# susin autorii# ?este virtual imposibil s" imaginezi vreun comportament
uman care s" nu fie puternic mediat de conte%t@ i pentru c" ipotezele de lucru# care ncapsuleaz"
corpul cunotinelor ideografice# ?pot fi transferabile de la o situaie la alta# n funcie de gradul
de similitudine temporal" i conte%tual"@ .; 3oetz i 9( 5e /ompte )1*+4, folosesc criteriile
comparabilitii )gradul de finee a descrierilor i de e%actitate a definirii unit"ilor de analiz"# a
conceptelor generate# a caracteristicilor populaiei i situaiilor pentru a permite altor cercet"tori
s" utilizeze rezultatele studiului ca baz" de comparaie, i translabilitii )claritatea descrierii
poziiei teoretice i a tehnicilor de cercetare, pentru a decide n leg"tur" cu generalizabilitatea
2n fine# 7- StaCe )1*A+, ia n discuie generalizarea naturalistic n condiiile similarit"ii
situaiilor 2n ceea ce ne privete# consider"m c" i n studiile calitative problema
generalizabilit"ii nu ar trebui ocolit" sau abordat" doar tangenial (istincia dintre tiinele
ideografice i cele nomotetice opereaz" mai degrab" n planul sistematiz"rii cunotinelor dec0t
n planul producerii lor 2ntr1o form" sau alta )potrivire# comparabilitate i translabilitate#
generalizare naturalistic",# cercet"rile calitative trebuie s" procedeze# n afara descrierilor
am"nunite# i la deschideri spre generalizabilitate Combinarea paradigmelor i metodelor
cantitative i calitative 2n leg"tur" cu cele dou"
tipuri de abord"ri s1au afirmat mai multe poziii ?;uritii@ susin c" paradigmele i metodele nu
trebuie s" fie combinateD ?situaionitii@ susin c" anumite metode sunt apropiate de specificul
situaiilor i deci pot fi combinateD ?pragmatitii@ apreciaz" c" pot fi utilizate n cadrul aceluiai
studiu metode integrate &e situ"m ferm de partea ?pragmatitilor@# consider0nd nu numai
posibil"# dar i benefic" utilizarea combinat" a paradigmelor cantitativ" i calitativ" Mixarea
metodelor a fost susinut" nc" n anii EF< de c"tre (onald > /ampbell n m"surarea tr"s"turilor
psihice prin abordarea multimetod-multitrstura 9ai recent# ./ 3reen# G. /aracelli i 6H
3raham )1*+*, au identificat cinci scopuri pentru combinarea metodelor n cadrul aceluiai
studiuI triangularea# complementaritatea# dezvoltarea# iniierea i e%pansiunea studiului .ohn 6
/resJell )1**4, distinge# pe baza analizei studiilor calitative publicate n revistele de
specialitate# trei modele de combinare a designuluiI 1, designul cu dou faze# n care cercet"torul
realizeaz" separat ntr1o prim" faz" cercetarea
calitativ" i ntr1o a doua faz" cercetarea cantitativ"D 2, designul cu predominana unei
paradigme# n care cercet"torul realizeaz" studiul pe baza unei paradigme# dar face apel# n
secundar# i la alt" paradigm"D 3, designul metodologiei mixate# care ar reprezenta gradul cel mai
nalt de integrare a abord"rii cantitative i calitative# dat fiind faptul c" amestecul paradigmelor i
metodelor se manifest" n fiecare etap" a cercet"rii 2n concluzie# ne asociem opiniei c" datele
calitative sunt mai valoroase# dar cele cantitative
sunt mai uor de obinut i c" problema este de a g"si date cantitative pe care s" se poat" baza
datele calitative Apreciem c" o bun" strategie este dat" de designul cu dou" faze# cercetarea
cantitativ" preced0nd1o pe cea calitativ" )( Silverman# 1*+B, (e asemenea# n acord cu ;etru
Ilu )1**A# A,# suntem pentru un ?calitativ mai riguros# interferat cu un cantitativ mai fle%ibil@
Etapele observatiei calitative
1 Inspectarea generala a conte%tului de cercetat(e la observatiile de ansamblu cu caracter
general se va a=unge la o observatie focalizata pe aspecte si dimensiuni ale practicilor si
interactiunilor umane
2 Hi%area obiectivelor de urmarit conduse de observarea si consemnarea lor minutioasaSe
folosesc si mi=loace audio1vizuale dar si consemnarile de teren scrise
Se impun 2 remarceI
K a se consemna minutios nu inseamna a inregistra totul sau orice
K sunt consemnate descrierile nu impresiile
3 ;recizarea si consolidarea categoriilor si ipotezelor-ste o etapa care urmaeaza firesc
celei in care atentia se concentreaza pe obiectivul investigatiei
4 -laborarea sau constructia unei teorii
Cantitativ si calitativ in stiintele socio-umane
In stiintele socio1umane se intalnesc o serie de dihotomii# insa una care se discuta cu o
frecventa mare este cea dintre cercetarile de tip cantitativ si cele de tip calitativIn timp# in
limba=ul stiintelor sociale# termenii calitativ si cantitativ au trecut la o intelegere spre o sfera mult
mai larga decat in acceptiunea lor initiala# a=ungandu1se in final la constituirea a doua mari
paradigmeIntr1un camp al ideilor foarte vast# asa cum este cel al stiinelor socio1umane#
racordarea sociologilor cercetatori la una sau alta dintre cele doua paradigme# a fost mai mult
decat fireasca# unii afirmand in mod deschis superioritatea sau inferioritatea unei paradigme in
raport cu alta;e de lata parte# multi sociologi au vazut intre cele 2# numeroase complementaritati
si inferente# insistandu1se asupra faptului ca sociologia trebuie sa utilizeze concomitent ambele
metodeAdeptii acestei idei mentioneaza ca nu e%ista o realitate sociala numai calitativa sau
numai cantitativa(eci# cele doau metode se presupun reciprocIdeea de a cuantifica unele dintre
metodele sociologice)de a introduce masurarea , a fost benefica si va continua sa ramana asa
daca se vor respecta 2 conditiiI
1 a nu se parasi metodele calitative
2 aplicarea metodelor cantitative sa aiba loc atunci cand se obtin date reale si nu doar
formaleAcest rationament este argumentat prin faptul ca# o corelatie sau un calcul de covarianta
nu asigura prin ele insele adevarul sociologic# ci numai in masura in care faptele cuprinse in ele
sunt reale
/a orientare metodologica# abordarea cantitativa se plaseaza pe pozitia pozitivismului#
care este modelul de cercetare in stiintele naturii/hiar /ompte ofera termenului de sociologie
alternativa lingvistica de fizica sociala# militand pentru trecerea studiului societatii sub
semnul studiilor pozitive)al stiintelor e%acte,-l propune deci studiul faptelor sociale cu a=utorul
unor metode identice sau analoage celor din stiintele naturii# facandu1se astfel trecerea de la
speculatia despre om si societate la cercetarea efectiva;e de lata parte au e%istat voci care s1au
opus unei astfel de abordari# insistand pe deosebirea dintre stiintele naturii si cele ale culturii si
spiritului(intre cei care sustin aceasta ideea il amintim pe (iltheL 6-l a motivat aceasta
deosebire prin aceea ca# socio1culturalul si istoricul sunt produsul subiectivitatii umane# al
motivatiilor si intentiilor umane(e aceea# cunoasterea socio1umanului nu se poate face din
e%terior# obiectiv# ci doar pe baza subiectivitatii umaneAceasta subiectivitate sta in spatele
faptelor si proceselor care compun realitatea socialaAstfel apare opozitia dintre comprehensiune
si e%plicatie
In cadrul e%plicatiei# plasata pe pozitia pozitivismului# a abordarii cantitative se lucreaza
cu scheme cauzale# metode statistice care determina influentele unor fenomene asupra altoraAici
se iau deci in considerare variabilele independente si cele dependente
In cazul comprehensiunii# plasata pe pozitia fenomenologica a abordarii calitative se
mizeaza pe subiectivitatea umana# facandu1se apel la intuitie si empatie
9ulti autori din literatura de specialitate au realizat adevarate tablouri comparative intre
cercetarea calitativa si cea cantitativa(e aici rezulta o serie de asemanari si deosebiri intre cele 2
tipuri de metode
Diferente dintre abordarea calitativa si cea cantitativa:
1 Cercetarea cantitativa 424d314e este plasata epistemologic pe pozitia pozitivismului # a
e%plicatiei# pe cand cea calitativa sunt plasate pe pozitia fenomenologico1comprehensiva
)Henomenoloia este curentul filosofic care studiaza fenomenele constiintei# ale sufletului prin
prisma orientarii si continutului lor# facand abstractie de omul real# activitatea lui psihica si
mediul social,(eci# cercetarea cantitativa este asemanata cu cea din stiintele naturii# pe cand
cea calitativa dispune de o abordare etnologica
2 In cercetarea cantitativa 424d314e cuvintele cheie sunt cele de control#
intindere)e%Imacrosocial# global1formal,# pe cand in cea calitativa aceste cuvinte sunt
comprehensiune1profunzime)e%Imicrosocial# local# conte%tual,
3 Cercetarea cantitativa 424d314e este preocupata de obiectivitate si generalizare# in
timp ce# in cea calitativa aceste chestiuni trec pe plan secundar
4 Cercetarea cantitativa 424d314e este dominata de logica verificarii# iar
cea calitativa de logica descoperirii
B In cercetarea cantitativa 424d314e e%ista un interes pentru stabilirea de relatii cauzale#
corelatii# iar in cea calitativa e%ista un interes pentru stabilirea unei McauzalitatiM locale
F In cercetarea cantitativa 424d314e procedeele sunt codificate# fi%e# aspect impus de
utilizarea interviului si chestionarului standardizat# pe cand in ceacalitativa procedeurile sunt
variabile prin insasi natura observatiei participative# a interviului intensiv)metode de baza ale
acetui stil,
A In cercetarea cantitativa 424d314e # pozitia sociologului cercetator este una neutra#
distanta in timp ce in cea calitativa pozitia cercetatorului este aceea de actor participant(e aici
si relevanta parerii cercetatorului in cercetarea calitatica# in opozitie cu parerea subiectului in cea
cantitativa
+ (atele rezultate in urma cercetarii cantitative sunt de mare fidelitate# pe cand cele
rezultate in urma cercetarii calitative sunt de o mare bogatie
* In cercetarea cantitativa 424d314e raportul de cercetare este alcatuit din cifre# tabele#
grafice In cercetarea calitativa domina limba=ul natural# uneori fara cifre si aproape metaforic
Asemanari intre abordarea calitativa si cea cantitativa

1 se peaca de la un baga= de informatii socio1culturale similare# obiectul cercetarii fiind
acelasi# dar tratat in mod diferit
2 si in stiintele naturii se face apel la intuitie )intuitionism matematic,
3 si in cercetarile cantitative# caracterizate prin distanta cercetator1 subiect# apar atitudini
empatice)cazul chestionarelor standardizate# completate prin procura# adica A completeaza un
chestionar# asa cum crede ca ar raspunde N,
4 in cercetarile cantitative# completarea unor chestionare preponderent de intentie si
motivatie se bazeaza tot pe subiectivitate umana
Caracteristicile cercetarii calitative
7eferindu1ne strict la cercetarile calitative in stiintele socio1umane# un studiu poate primi
o astfel de calificare daca indeplineste urmatoarele conditiiI
1 perspectiva comprehensiva domina cea mai mare parte a cercetarii
2 abordarea obiectului de studiu se face amplu si deschis
3 culoegerea datelor de teren se face cu a=utorul unor metode ce nu presupun cuantificarea
lor anterioare)e%I observatia participativa# interviul nestructuratO semistructurat# =urnalul de bord#
introspectia,
4 analiza datelor este de factura calitativa# cuvintele fiind analizate prin alte cuvinte fara
efectuarea unei operatii numerice
B cercetarea se finalizeaza printr1o teorie nu printr1o demonstratie
Constantele cercetarii calitative
/hiar daca operatia de comparare a cercetarii calitative cu cea cantitativa a scos in
evidenta o serie intreaga de particularitati specifice fiecaruia dintre cele doua# e%ista cateva
elemente constitutive in constantele care marcheaza cercetarea calitativaI
1 contactul personal prelungit cu oamenii si mediul de cercetare# dublat de empatie si
sensibilitate la cele relatate de subiect
2 planul cercetarii din perspectiva metodologica este dinamic# el evoluand in functie de
rezultaul la care se a=unge
3 nu e%ista o separare neta intre culegerea1 analiza datelor# ele putand fi chiar suprapuse
4 cercetatorul este principalul instrument metodologic pe parcursul cercetarii
B nu se urmareste obtinerea de rezultate# ci descrierea# teoretizarea celor studiate
F raportul de cercetare se scrie intr1un spatiu de dialog al descopeririiO validarii proceselor#
nu intr1o logica a dovezii
Analiza datelor calitative
(aca in urma unei cercetari sunt stranse o serie de date calitative# acestea nu implica
automat o analiza calitativa# deoarece datele calitative nu duc in mod automat la o analiza
calitativa>rebuie sa facem deosebirea intre analiza datelor calitative si analiza calitativa a
datelor# deoarece analiza datelor calitative poate fi chiar si o analiza statistica)analiza
cantitativa,(e altfel# analiza datelor calitative subsumeaza analiza calitativa)e%Ianaliza
fenomenologica# analiza teoretica, si analiza cantitativa a datelor calitative5a intersectia lor se
situeaza analiza cvasicalitativa )analiza de continut# analiza de protocol, al carei statut nu este
nici calitativ nici cantitativIn acest caz# operatiile calitative# sunt urmate de operatii cantitative
2. Traditia si epistemoloia cercetarii calitative
/ercetarea calitativa nu este o aparitie recenta in campul stiintelor sociale-a are o
traditie indelungata care rezulta din consubstantialitatea calitativismului cu stiintele socio1umane
Istoria cercetarii calitative presupune cateva etapeI
1. 1!"#-1"3#
-ste o perioada in care# virtual toate cercetarile au fost de natura calitativa# simultan
dezvoltandu1se primele departamente universitare de cercetare a socialuluiApar acum primele
lucrari de sociologie# care apartin unor unor nume caI (urCheim# 6ebber# 9ead# Simmel
Simmel se pronunta impotriva maniei de a cauta legi sociologice )aluzie la (urCheim,#
preconizand inlocuirea treptata a Mvanatorii de legi M cu MistorismulM care descrie evolutia
societatii si grupeaza fenomenele omogene# inscriindu1se asadar pe linia unei sociologii
conte%tualiste# comprehensive-%plicatia pentru primordialitatea cercetarii calitative este simpla#
sociologia fiind in acea perioada intr1o stransa legatura cu filosofia si cu alte stiinte socio1umane
de la care imprumutat maniera de abordare speculativa a realitatii )fenomenologia, !nul dintre
numele mari ale cercetarii calitative este $alinovs%i-l este inventatorul principalei metode
calitative1 observatia participativa1 si primul care o pune in practica# intelegand ca singura
modalitate de a1i intelege pe oameni asa cum sunt ei# este aceea de a participa la e%istenta lor
9alinovsCi este tipul antropologului# prin e%celenta care ne1a aratat cum trebuie sa fie o
cercetare de teren# demonstrand ca aceasta nu are nimic de a face cu Mactivitatea anchetatoruluiM
care chestioneaza MinformatoriiM P alta cercetare emblematica a acestei perioada este analiza
documentelor a lui &naniec%i' in lucrarea M>aranul polonez in -uropa si AmericaM/ontributia
acestei cercetari a fost e%ceptionala# ea consacrand sociologul ca cercetator de teren (in punct
de vedere teoretic# lucrarea a depasit tentatia reductiei biologizante a faptelor socialeStudiul este
ghidat de efortul observarii faptelor sociale# sesizand factorii obiectiviO subiectivi ai actiunii
umane QnaniecCi a lansat in urma studiului sau 3 tipuri de personalitateI
conformistul1
boemul1 caracterul deschis la orice influenta
creativul1 adept al schimbarii si implicarii in activitatea de productie
2 1"31-1"(#)
In aceasta perioada se face remarcata patrunderea cercetarii cantitative)e%perimentul#
ancheta,# atat in viata universitara cat si in cea publica# mai ales sub forma sonda=elor de
opinie-%ista inca preocupari pentru cercetarea calitativa# dar metodelor ei )observatia# interviul,
li s1au dat tratari cantitative-ste insa certa predominanta metodelor pozitiviste# cantitativiste#
determinata de declansarea interesului pentru cercetarile sociologice la nivel macrosocial
3. 1"(#-pana in zilele noastre
/aracteristica fundamentala a acestei perioade o reprezinta critica la adresa
functionalismului si cantitativismului precum si o reintoarcere la studiile de tip calitativAre loc
totodata o consolidare a modelului interpretativist1 calitativistHunctionalismul a fost# intre
1*B<11*F< perspectiva dominanta in sociologie prin lucrarile lui 9erton si ;arsonHondatorii
acestei perspective au fost /ompte# Spencer si (urCheimHunctionalistii vad societatea ca pe un
sistem alcatuit din mai multe subsisteme# iar functiile sistemului depind de realizarea functiilor
subsistemelorHunctionarea sistemuli social este asigurata prin controlul social
In cadrul modelului interpretativist1 calitativist# intra ca elemente componenteI
interactionalismul simbolic I acesta are la baza considerentul dupa care indivizii umani
sunt capabili sa produca si sa utilizeze simboluri)sunete# grafice# gesturi,# atragand astfel atentia
asupra rolului individului in viata sociala
etnometodologia I nu trebuie inteleasa ca metoda specifiv etnologica# nici ca o abordare
metodologica a sociologieiPriginalitatea ei consta in conceptia teoretica asupra fenomenelor
sociale>ermenul a fost inventat de fondatorul curentului 83arfier si are in vedere analiza
Mmodurilor de a faceM obisnuite# pe care actorii le mobilizeaza pentru realizarea actiunilor
cotidiene-tnometodologii au privit lumea ca pe un obiect al perceptiei si actiunii simtului
comun insemnand studiul activitatii cotidiene# ea insasi fiind o activitate
obisnuita Se foloseste observatia participativa si conversatia libera-tnometodologia se afla intr1
o realtie speciala cu fenomenologia si interactinismul simbolic
etnografia I studiaza comunitatea de scala mica si mi=locieHoloseste ca metodeI
observatia participativa de lunga durata# analiza documentelor# interviul intensivAsa cum afirma
5aplantin# in etnografie este mobilizata capacitatea de a privi adecvat si de a privi totul# de a
distinge si a discerne ceea ce vedem
(in aceasta trecere in revista a etnografiei rezulta cu certitudine ca paradigma pozitivista a
dominat paradigma comprehensiva vreme indelungata# chiar daca de1a lungul timpului au
e%istat incercari venite din partea unor ganditori de a impune abordarea calitativaAstazi# stiinta
trebuie sa faca fata unui univers din ce in ce mai fragmentar si mai plin de incertitudine# unei
situatii in care ordinea este inlocuita cu dezordinea si stabilitatea cu instabilitateaIn acest conte%t
se pune problema modificarii metodologiei si logicii# caci trebuie analizata schimbarea si nu
stabilitatea de pana acum;e acest fundal se incearca o revenire la empirismul idealist al Scolii de
la /hicago si o reactualizare a lui# constituindu1se fundamentele abordarii calitative actuale
Ideea centrala a empirismului idealist este aceea ca fiintele umane propria realitate
sociala# iar scopul cercetatorului acele de a cunoaste si intelege procesul de constituire a realitatii
sociale;entru realizarea acestui scop# observatia participativa si pRovestirea vietii par a asigura
accesul la materialul social perfect# iar adevaratele fapte
sunt
Iata deci o plozitie plasata la polul opus celei pozitiviste si conceptiei despre faptele sociale ca
lucruri
In acesta viziune# relitatea sociala se schimba# daca se schimba actorul social sau daca se
schimba maniera de a percepe relitatea-mpirismul sociologic a adus astfel o contributie
importanta la epistemologia stiintelor umaneI subsistemul social apre ca un creator dar si element
component al realitatii socialeSe subliniaza astfel importanta subiectivismului in dobandirea
cunoasterii
In lupta cercetare cantitativa versus cercetare calitativa insaI
/ei ce fac cercetare calitativa nu cauta adevaruri sau dovezi# asa ca sampling sizes o sa
fie mai mici si nu bazate pe probabilitate# ca in cercetarea cantitativa In cercetarea calitativa ai
nevoie de ceva credibil $ dupa cum spunea cineva# nu ai nevoie de douazeci de oameni care sa1ti
zica sfarsitul povestii SScufita rosieE# dupa ce ai auzit de trei ori acelasi lucru e suficient sa stii ce
se intampla
Analiza cercetarii calitative mi se pare de multe ori mai grea decat analiza cercetarii
cantitative $ Tual research e pentru cei care stiu sa spuna povesti sau sa prezinte rezultatele intr1
un mod atragator Atragator nu e cuvantul ideal dar nici convingator nu e# probabil o combinatie
intre cele doua Quant research literally rites itself! "ou get a lot from a little, hile ith #ual
you get $ell, rite% a little from a lot!
(in nou# e mai greu sa analizezi cercetare calitativa# avand mai multe etape# in special
cand nu ai participat la focus grup >rebuie sa te prinzi ce se intampla# sa faci cone%iuni# sa cauti
relatii intre ce ai descoperit# sa le pui la un loc si sa le verifici In cercetarea cantitativa# trebuie sa
editezi# sa codezi si sa introduci datele# poti fi a=utat si de un program gen S;SS# sa ai de1a face
cu raspunsuri care lipsesc sau valori ine%istente si sa alegi ce mod de prezentare e preferabil# sa
testezi anumite ipoteze )si aici nu o sa intru in detalii despre /!9 se face asta# e o poveste prea
lunga si pentru alta data,
/ercetarea calitativa incearca sa inteleaga tipuri de comportament# motivatii# pareri si
atitudini $ in concluzie da# poate fi interpretata gresit si da# rezultatele nu pot fi interpretate decat
intr1un anumit conte%t
Pricum nu e%ista un tip de cunostiinta dovedita stiintific pentru ca nu e%ista o metoda
care sa mearga la sigur de fiecare data
;entru ca )nu mai stiu cine a zis,# oamenii pot sa spuna ca isi iau sapun ca sa fie curati dar
de fapt si1l iau ca sa fie mai frumosi
Atunci cand alegi cercetare calitativa ar trebui sa te intrebi Scat de greu ar fi sa produc
rezultateOinformatie mai bunaOprecisaUE si daca gasesti raspuns la intrebare probabil n1ai ales
metoda de cercetare care trebuieD
Subiectul 2,
$*surarea reprezintV procesul de ob inere pe cale e%perimentalV a uneia sau a mai multor
valori ale mVrimii care pot fi atribuite n mod rezonabil unei mVrimi tiin a mVsurVrii
este metrologia 9Vsurarea este un proces de determinare a mVrimii )mVriei, unei cantitV i de
mVrime fizicV# cum este o lungime sau o masV# n raport cu o unitate de mVsurV# cum este metru
sau Cilogram AceastV defini ie este valabilV n fizicV i tehnicV
;entru alte domenii# cum sunt tiin ele sociale# conceptul de mVsurare e%pus anterior nu poate fi
transpus# pentru cV nu e%istV )ca n fizicV, o unitate de mVsurV# n sens social >otu i mVsurVri se
fac i acolo dar# definitoriu# mVsurarea este atunci# o atribuire de numere unor obiecte#
fenomene# evenimente n a a fel nc0t respectiva atribuire sV fie o reprezentare a unei empirice
relativVri ntr1o raportare )relativare, numericV de aceea i formV )fel,# homomorfV 2n aceste
cazuri# prescrip iile atribuitoare definesc o scalV )de mVsurV, sau nivele de mVsurV )mVsurare,
pentru respectivele raportVri
9Vsurarea reprezintV o parte importantV a demersului de cercetare n WtiinXele sociale /alitatea
mVsurVrii Wi a instrumentelor utilizate are un impact direct asupra ntregului demers de cercetare
2n plus# dezvoltarea pe care o cunosc n prezent studiile de tip comparativ# at0t longitudinal c0t Wi
transversal# impune necesitatea elaborVrii unor instrumente de mVsurare compatibile pentru mai
multe momente de timp sau pentru societV i diferite (ezvoltarea metodelor statistice avansate Wi
tehnologiei informaXiei a condus la elaborarea unor noi tehnici statistice care permit elaborarea
unor modele de mVsurare cu un grad ridicat de acurateXe Wi care dau posibilitatea construirii unor
indicatori sociali compatibili pentru conte%te sociale diferite
Subiectul 3,
+nterviul , de-inire .i caracteristici speci-ice
2ncV din antichitate# metoda discuXiei a fost frecvent utilizatV de cVtre filosofi# medici#
preoXi# avocaXi .urnalismul n cursul celei de1a doua =umVtVXi a secolului al YIY1lea i1a dat o
nouV semnificaXie# prin introducerea interviului ca modalitate de nt0lnire n cursul cVreia un
reprezentant al presei ntreabV o persoanV de la care sperV sV obXinV declaraXii n vederea
publicVrii lor
1.1. /e-inire
2n limba rom0nV# termenul de interviu reprezintV un neologism provenit din limba
englezV )intervie & ntrevedere# nt0lnire,# fiind utilizat deopotrivV n =urnalisticV Wi n WtiinXele
socio1umane -l are echivalent termenii din limba francezV entretien )conversaXie# convorbire, Wi
entrevuZ ) nt0lnire ntre douV sau mai multe persoane, /el de1al doilea termen# deWi reprezintV
traducerea literarV a celui anglosa%on# comportV totuWi un sens diferitI are o nuanXV utilitarV de
aran=ament sau de surprizV
-timologic termenul de interviu semnificV nt0lnirea Wi conversaXia ntre douV sau mai
multe persoane Acestea sunt# de altfel# Wi note definitoriiI interviul este o conversaXie faXV n faXV#
n care o persoanV obXine informaXii de la altV persoanV
2nseamnV cV n viaXa de zi cu zi practicVm interviul 5ucrurile nu stau chiar aWa# nu orice
nt0lnire sau conversaXie echivaleazV cu un interviu Wi cu at0t mai puXin cu un interviu de
cercetare WtiinXificV Interviul este comparabil cu ntrevederea# conversaXia# dialogul#
interogatoriul# dar nu se confundV cu nici unul dintre acestea
2n 'raite de psychologie sociale se fac distincXiile cuvenite ntre situaXia de interviu Wi
fenomenele psihosociologice amintite
1 (nterviul presupune )ntrevederea# dar nu se confundV cu aceasta Pamenii se nt0lnesc#
chiar fVrV scop de a obXine informaXii unii de la alXii# ci pur Wi simplu pentru a se vedea# pentru
plVcerea de a fi mpreunV /hiar dacV Wi vorbesc# nu nseamnV neapVrat cV schimbV informaXii
-vident# interviul poate constitui un scop al ntrevederii# dar nt0lnirea dintre douV sau mai multe
persoane adesea are cu totul alte scopuri
2 &u e%istV interviu fVrV convorbire# dar nu orice conversaXie constituie un interviu
/onvorbirea presupune schimbul de informaXii n legVturV cu o temV sau
alta ;ersoanele care converseazV schimbV frecvent rolurile de emiXVtor Wi receptor InformaXia nu
este direcXionatV ntr1un singur sens# nu e%istV un conducVtor al discuXiei# aWa cum stau lucrurile
n cazul interviului
1 (nterviul reprezintV mai mult dec0t un dialog apreciazV 7oger (aval# pentru cV nu totdeauna
dialogul are drept scop obXinerea de informaXii 2n filme de e%emplu# dialogul permite e%primarea
stVrilor sufleteWti# n filozofie prin dialog se e%primV ideile# g0ndirea# concepXia autorilor
(ialogurile socratice sunt veritabile reflecXii filozofice# nu cVutarea obXinerii unor informaXii
&ici Socrate Wi nici ;laton nu ?intervievauZ# ci Wi e%primau n dialogurile lor concepXii filozofice
1 2n fine# interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul, deWi Wi ntr1un caz Wi n celalalt e%istV o
persoanV care pune ntrebVri# care diri=eazV discuXia PbXinerea informaXiilor prin interogatoriu
evocV obligaXia de a rVspunde# constr0ngerea e%terioarV (in contrV# interviul presupune
libertatea de e%presie a personalitVXii# chiar bucuria oamenilor de a1Wi spune cuv0ntul# de a1Wi face
publice opiniile
(efinim interviul ca o tehnic* de ob+inere, prin )ntreb*ri ,i r*spunsuri, a informa+iilor
verbale de la indivizi ,i grupuri umane )n vederea verific*rii ipotezelor sau pentru descrierea
,tiin+ific* a fenomenelor socio-umane Interviul se bazeazV pe comunicarea verbalV Wi presupune
ntrebVri Wi rVspunsuri ca Wi chestionarul Spre deosebire nsV de chestionar unde ntrebVrile Wi
rVspunsurile sunt scrise# interviul implicV totdeauna obXinerea unor informaXii verbale
Convorbirea reprezintV elementul fundamental n tehnica interviului# n timp de )ntrevederea nu
constituie dec0t o condiXie care faciliteazV transmiterea de informaXii unidirecXionaleI de la o
persoanV intervievatV spre operatorul de interviu
Hiind vorba despre interviu, ca tehnicV de cercetare n WtiinXele socio1umane# trebuie sV
accentuVm faptul cV utilizarea acestuia n cercetarea din domeniul WtiinXelor socio1umane trebuie
sV conducV la stabilirea relaXiilor dintre variabile# la testarea ipotezelor AWa cum preciza Hred &
'erlinger# interviul este un instrument de mVsurare psihologicV Wi sociologicV n legVturV cu care
se pun aceleaWi probleme ale fidelitVXii# validitVXii Wi obiectivitVXii ca Wi faXV de oricare alt
instrument de mVsurare
(ar# c0nd se recomandV utilizarea anchetei de interviuU 9argaret StaceL rVspunde astfelI
?c-nd trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru c* se desf*,oar* )n locuri
private, c-nd se cerceteaz* credin+ele ,i atitudinile, neexist-nd documente scrise despre acestea!
.n astfel de cazuri cea mai bun* solu+ie o reprezint* utilizarea interviuluiZ
!tilizarea interviului ce cercetarea WtiinXificV are# dupV cum remarca Hred & 'erlinger#
mai multe scopuri 2n primul r0nd# un scop e%plorat de identificare a variabilelor Wi a relaXiei
dintre variabile /u a=utorul interviurilor se poate a=unge la formularea unei ipoteze interesante Wi
valide InformaXiile obXinute pot ghida n continuare cercetarea fenomenelor psihologice Wi
sociologice Interviul# n al doilea r0nd# poate constitui instrumentul principal de recoltare a
informaXiilor n vederea testVrii ipotezelor 2n acest caz# fiecare ntrebare reprezintV un item n
structura instrumentului de mVsurare 2n fine# cel de1al treilea scop al utilizVrii interviului este cel
de recoltare a unor informaXii suplimentare celor obXinute prin alte metode
2
Astfel ancheta prin interviu constituie cea mai frecvent utilizatV metodV de cercetare
socio1umane
1.2. Caracteristici speci-ice
Am putea defini interviul drept un dialog a cVrui finalitate este adunarea de informaXii
legate de o temV determinatV Intervievatorul pune ntrebVri pregVtite n prealabil# iar
interlocutorul reacXioneazV la ele 2n timpul acestui schimb# persoana intervievatV produce un
discurs n care aratV# dupV caz# semnificaXia pe care o dV practicilor sale# percepXia pe care o are
asupra unui eveniment sau a unei situaXii# interpretarea unei reprezentVri pe care Wi1a fVcut1o
despre lumea ncon=urVtoare ;rin ntrebVrile Wi reacXiile sale# intervievatorul urmVreWte douV
obiective imediateI pe de o parte# se strVduieWte sV facV e%primarea acestui discurs mai uWoarV Wi
sV1l conducV pe interlocutor cVtre reflecXii mai profundeD pe de altV parte# este atent sV menXinV
conversaXia n limita tematicilor cercetVrii
AWadar# interviul se nscrie ntr1un cadru interactivI el este constituit dintr1o secvenXV de
acXiuni reciproce ntre douV persoane )uneori mai multe, AWadar# nu este vorba despre o situaXie
n cursul cVruia una din cele douV pVrXi i1ar comunica celeilalte informaXii ?de1a gataZ# de care ar
fi dispus nainte de nt0lnire (inamica interviului dV naWtere# n mare parte# informaXiei ce va fi
culeasV (e aceea# toate elemente care pot afecta derularea discuXiei sunt# n egalV mVsurV#
susceptibile de a avea un impact asupra datelor care vor rezulta n urma ei Aceste elemente sunt
numeroase -le Xin de caracteristicile celor douV pVrXi prezente# c0t Wi de conte%tul n care
interacXioneazV
Astfel# at0t intervievatorul# c0t Wi interlocutorul sVu au caracteristici proprii Aspectul fizic
)Xinuta vestimentarV# coafura# un handicap etc,# unele trVsVturi ale personalitVXii )siguranXa#
an%ietatea# capacitatea de a fi e%travertit etc,# statusul )cercetVtor ntr1o universitate# student#
sindicalist# Wef de ntreprindere etc, nivelul de Wcolarizare# v0rsta# genul sau originea etnicV sunt
tot at0tea ingrediente ce caracterizeazV Wi pot fi la originea inhibiXiilor sau a tendinXelor de
rVspuns personal pentru cel investigat
2n plus# conte%tul n care se deruleazV o discuXie poate influenXa desfVWurarea acesteia
/onte%tul e reprezentat n primul r0nd de mediul fizic ncon=urVtor ;rezenXa unor terXi#
zgomotele din =ur sau dispunerea obiectelor dintr1o ncVpere sunt tot at0tea elemente potenXiale
ce distrag atenXia pe care trebuie sV o controlVm
(e asemenea# conte%tul trebuie privit din punct de vedere cultural Wi instituXional >ocmai la
acest nivel sunt definite poziXiile# statusurile# rolurile Wi ritualurile de interacXiune ce vor prevala
n timpul interviului Pare o persoanV intervievatV n clVdirile unei universitVXi prestigioase va da
rVspunsuri asemVnVtoare celor pe care le1ar da dacV ar fi ntrebatV pe stradV# la locul de muncV
sau la domiciliuU ;robabil cV nu (upV aceeaWi logicV# un interviu privind practicile literare va
trezi# foarte probabil# atitudini diferite# dacV cel care l comandV vine din partea unui centru de
cercetare n sociologia culturii sau a unui departament de marCeting al unei importante edituriU
Avanta0e .i dezavanta0e
'enneth ( NaileL prezintV at0t avanta=ele# c0t Wi dezavanta=ele interviului# semnal0nd
mai multe avanta=e dec0t dezavanta=e /a avanta=e sunt enumerateI
1 flexibilitatea# posibilitatea de a obXine rVspunsuri specifice la fiecare ntrebareD
2 rata mai ridicat* a r*spunsurilor, asiguratV de obXinerea rVspunsurilor Wi de la persoanele
care nu Wtiu sV citeascV Wi sV scrie# ca Wi de la persoanele care se simt mai prote=ate c0nd vorbesc
dec0t c0nd scriuD
3 observarea comportamentelor nonverbale# fapt ce sporeWte cantitatea Wi calitatea
informaXiilorD
4 asigurarea controlului asupra succesiunii )ntreb*rilor# fapt ce are consecinXe pozitive
asupra acurateXei rVspunsurilorD
B colectarea unor r*spunsuri spontane# Wtiut fiind cV primele reacXii sunt mai semnificative
dec0t cele realizate sub control normativD
F asigurarea r*spunsului la toate )ntreb*rile Wi prin aceasta furnizarea informaXiilor pentru
testarea tuturor ipotezelor cercetVriiD
A precizarea datei ,i locului convorbirii# fapt ce asigurV comparabilitatea informaXiilorD
+ studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare# chestionare sau
ghiduri de interviu mai amVnunXite# cu mai multe ntrebVri# de o mai mare subtilitate
/a orice tehnicV de cercetare# interviul are o serie de dezavanta=e Wi limite intrinseci
'enneth ( NaileL le ordoneazV astfelI
1 costul ridicat# nu numai al orelor de intervievare# dar Wi al celorlalte etape Wi momente ale
proiectVrii Wi realizVri cercetVrilor pe bazV de interviuD
4
1 timpul )ndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse n eWantion# pentru
obXinerea acordului Wi desfVWurarea convorbirii# uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeaWi
adresVD
2 erorile datorate operatorilor de interviu n ceea ce priveWte punerea ntrebVrilor Wi
nregistrarea rVspunsurilor# ?efectul de operatorZD
3 imposibilitatea consult*rii unor documente n vederea formulVrii unor rVspunsuri preciseD
4 inconveniente legate de faptul cV se cere indivizilor sV rVspundV# indiferent de dispoziXia
lor psihicV# de starea de obosealV etcD
B neasigurarea anonimatului# fiind cunoscute adresa ,i num*rul de telefon ale persoanelor
care urmeaz* s* fie intervievate/
F lipsa de standardizare n formularea ntrebVrilor# ceea ce limiteazV comparabilitatea
informaXiilorD
A dificult*+i )n accesul la cei care sunt incluWi n eWantion
At0t avanta=ele# c0t Wi dezavanta=ele sunt relative# trebuind sV fie =udecate n raport cu alte
metode Wi tehnici de cercetare n WtiinXele socio1umane Wi mai ales n funcXie de diferitele
procedee Wi tipuri de interviu (e asemenea# pentru evaluarea interviului se impune luarea n
considerare a erorilor generate de aceastV tehnicV
Subiectul 4,
C1estionarea sau sonda0ul. Are o nsemnVtate mare n vederea stabilirii opiniei publice# poziXiei
grupurilor sociale sau a sietVXii n ntregime 9i=loacele principale ale chestionVrii suntI
interviul i anchetarea Interviul se face n baza unei convorbiri conform unui plan bine chibzuit
din timp sau n baza unui chestionar pregVtit -senXa acestuia constV n obXinerea de la
respondenXi a rVspunsurilor la ntrebVrile alcVtuite dupV un anumit program /hestionVrile dau
posibilitate de a obXine rVspunsuri de la respondenXi privind unele chestiuni care nu ot fi supuse
unei observVri directe# cum ar fiI sistemul de valori# convingerile# opiniile# imaginaXiile#
motivaXiile i simXurile /hestionarea n baza unei anchete este un mi=loc destul de eficient cu
privire la stabilirea indirectV a interpretVrii realitVXii sociale i politice fVcutV n baza declaraXiilor
celor chestionaXi

You might also like