2masura in stiintele sociale si comportamente 3interviul 4chestionarul Subiectul 1 Generalizabilitatea n cercetrile calitative. Scopul tiinelor socioumane l constituie generalizarea rezultatelor obinute prin investigarea unor populaii la alte populaii diferit plasate n timp i spaiu !nii cercet"tori# adepti ai paradigmei calitativiste $ de e%emplu# &orman ' (enzin )1*+3, sau -. /ronbach )1*+2, $ refuz" generalizarea ca scop# consider0nd c" menirea tiinelor socioumane ar fi doar descrierea cu detalii fine a unor anumite grupuri umane i e%plicarea modelelor de aciune i interaciune a oamenilor# nu descoperirea legilor generale ale comportamentelor umane n condiii sociale /hiar dac" nu toi cercet"torii calitativiti resping f"r" drept de apel generalizarea ca scop al tiinei lor# faptul c" n mod tradiional cercetarea calitativ" se centreaz" $ aa cum s1a ar"tat $ pe studiul unui num"r mic de unit"i sociale# chiar pe studiul unui singur caz# este de natur" sa ridice problema validitii externe a rezultatelor# adic" tocmai problema generalizabilit"ii 2n ultimii dou"zeci de ani a crescut ns" interesul pentru problema generalizabilit"ii n cercet"rile calitative (ovad" n acest sens sunt lucr"rile lui -gon 3 3uba i 4vonna S 5incoln )1*+2,# 36 &obit i 7( 8are )1*++,# 9: ;atton )1**<, a .anet 6 Schofield )1**3, face un bilan al eforturilor de dep"ire a acestei principale sl"biciuni a abord"rilor calitative# lipsa preocup"rilor sistematice pentru generalizabilitate# i propune reconceptualizarea generalizabilitii, dat fiind faptul c" validitatea e%tern" nu a=ut" prea mult la l"murirea problemei 2ntr1adev"r# n abord"rile calitative cercet"torii nu investigheaz" eantioane astfel construite nc0t s" asigure# din punct de vedere statistic# generalizarea concluziilor 2n locul eantioanelor probabiliste cu un grad de reprezentativitate predeterminat#n cercet"rile calitative se face apel la eantioane teoretice# adic" la o selecie a subiecilor nu pe baza hazardului# ci dup" gradul lor de reprezentativitate pentru consolidarea sugestiilor teoretice ap"rute n cursul desf"ur"rii cercet"rilor /a o consecin" logic"# selecia subiecilor n eantionarea teoretic" se face pe parcursul investigaiei# nu la nceputul acesteia# ca n cercet"rile cantitative >ot n vederea dep"irii dificult"ilor generalizabilit"ii# n unele cercet"ri calitative se apeleaz" la procedeul induciei analitice# ?care nseamn" o e%aminare e%haustiv" de cazuri n vederea desprinderii unor tr"s"turi sau legit"i generale ale fenomenului studiat@ ); Ilu# 1**A# BB, >oate aceste procedee vizeaz" trecerea de la descrierea am"nunit" a fenomenelor i unit"ilor sociale la desprinderea unor constante ale manifest"rii lor n conte%te socio1temporale asem"n"toare Se recurge astfel# chiar n timpul derul"rii investigaiei# la ordonarea logic" a materialului generat de cercetarea empiric"# la codificarea lui )codificarea deschis"# codificarea a%ial"# codificarea selectiv", i la construirea de tipologii )vezi m"surarea nominal", -gon 3 3uba i 4vonna S 5incoln )1*+2, propun nlocuirea conceptului de ?generalizabilitate@ cu cel de ?potrivire@ )fittingness,# pentru c"# susin autorii# ?este virtual imposibil s" imaginezi vreun comportament uman care s" nu fie puternic mediat de conte%t@ i pentru c" ipotezele de lucru# care ncapsuleaz" corpul cunotinelor ideografice# ?pot fi transferabile de la o situaie la alta# n funcie de gradul de similitudine temporal" i conte%tual"@ .; 3oetz i 9( 5e /ompte )1*+4, folosesc criteriile comparabilitii )gradul de finee a descrierilor i de e%actitate a definirii unit"ilor de analiz"# a conceptelor generate# a caracteristicilor populaiei i situaiilor pentru a permite altor cercet"tori s" utilizeze rezultatele studiului ca baz" de comparaie, i translabilitii )claritatea descrierii poziiei teoretice i a tehnicilor de cercetare, pentru a decide n leg"tur" cu generalizabilitatea 2n fine# 7- StaCe )1*A+, ia n discuie generalizarea naturalistic n condiiile similarit"ii situaiilor 2n ceea ce ne privete# consider"m c" i n studiile calitative problema generalizabilit"ii nu ar trebui ocolit" sau abordat" doar tangenial (istincia dintre tiinele ideografice i cele nomotetice opereaz" mai degrab" n planul sistematiz"rii cunotinelor dec0t n planul producerii lor 2ntr1o form" sau alta )potrivire# comparabilitate i translabilitate# generalizare naturalistic",# cercet"rile calitative trebuie s" procedeze# n afara descrierilor am"nunite# i la deschideri spre generalizabilitate Combinarea paradigmelor i metodelor cantitative i calitative 2n leg"tur" cu cele dou" tipuri de abord"ri s1au afirmat mai multe poziii ?;uritii@ susin c" paradigmele i metodele nu trebuie s" fie combinateD ?situaionitii@ susin c" anumite metode sunt apropiate de specificul situaiilor i deci pot fi combinateD ?pragmatitii@ apreciaz" c" pot fi utilizate n cadrul aceluiai studiu metode integrate &e situ"m ferm de partea ?pragmatitilor@# consider0nd nu numai posibil"# dar i benefic" utilizarea combinat" a paradigmelor cantitativ" i calitativ" Mixarea metodelor a fost susinut" nc" n anii EF< de c"tre (onald > /ampbell n m"surarea tr"s"turilor psihice prin abordarea multimetod-multitrstura 9ai recent# ./ 3reen# G. /aracelli i 6H 3raham )1*+*, au identificat cinci scopuri pentru combinarea metodelor n cadrul aceluiai studiuI triangularea# complementaritatea# dezvoltarea# iniierea i e%pansiunea studiului .ohn 6 /resJell )1**4, distinge# pe baza analizei studiilor calitative publicate n revistele de specialitate# trei modele de combinare a designuluiI 1, designul cu dou faze# n care cercet"torul realizeaz" separat ntr1o prim" faz" cercetarea calitativ" i ntr1o a doua faz" cercetarea cantitativ"D 2, designul cu predominana unei paradigme# n care cercet"torul realizeaz" studiul pe baza unei paradigme# dar face apel# n secundar# i la alt" paradigm"D 3, designul metodologiei mixate# care ar reprezenta gradul cel mai nalt de integrare a abord"rii cantitative i calitative# dat fiind faptul c" amestecul paradigmelor i metodelor se manifest" n fiecare etap" a cercet"rii 2n concluzie# ne asociem opiniei c" datele calitative sunt mai valoroase# dar cele cantitative sunt mai uor de obinut i c" problema este de a g"si date cantitative pe care s" se poat" baza datele calitative Apreciem c" o bun" strategie este dat" de designul cu dou" faze# cercetarea cantitativ" preced0nd1o pe cea calitativ" )( Silverman# 1*+B, (e asemenea# n acord cu ;etru Ilu )1**A# A,# suntem pentru un ?calitativ mai riguros# interferat cu un cantitativ mai fle%ibil@ Etapele observatiei calitative 1 Inspectarea generala a conte%tului de cercetat(e la observatiile de ansamblu cu caracter general se va a=unge la o observatie focalizata pe aspecte si dimensiuni ale practicilor si interactiunilor umane 2 Hi%area obiectivelor de urmarit conduse de observarea si consemnarea lor minutioasaSe folosesc si mi=loace audio1vizuale dar si consemnarile de teren scrise Se impun 2 remarceI K a se consemna minutios nu inseamna a inregistra totul sau orice K sunt consemnate descrierile nu impresiile 3 ;recizarea si consolidarea categoriilor si ipotezelor-ste o etapa care urmaeaza firesc celei in care atentia se concentreaza pe obiectivul investigatiei 4 -laborarea sau constructia unei teorii Cantitativ si calitativ in stiintele socio-umane In stiintele socio1umane se intalnesc o serie de dihotomii# insa una care se discuta cu o frecventa mare este cea dintre cercetarile de tip cantitativ si cele de tip calitativIn timp# in limba=ul stiintelor sociale# termenii calitativ si cantitativ au trecut la o intelegere spre o sfera mult mai larga decat in acceptiunea lor initiala# a=ungandu1se in final la constituirea a doua mari paradigmeIntr1un camp al ideilor foarte vast# asa cum este cel al stiinelor socio1umane# racordarea sociologilor cercetatori la una sau alta dintre cele doua paradigme# a fost mai mult decat fireasca# unii afirmand in mod deschis superioritatea sau inferioritatea unei paradigme in raport cu alta;e de lata parte# multi sociologi au vazut intre cele 2# numeroase complementaritati si inferente# insistandu1se asupra faptului ca sociologia trebuie sa utilizeze concomitent ambele metodeAdeptii acestei idei mentioneaza ca nu e%ista o realitate sociala numai calitativa sau numai cantitativa(eci# cele doau metode se presupun reciprocIdeea de a cuantifica unele dintre metodele sociologice)de a introduce masurarea , a fost benefica si va continua sa ramana asa daca se vor respecta 2 conditiiI 1 a nu se parasi metodele calitative 2 aplicarea metodelor cantitative sa aiba loc atunci cand se obtin date reale si nu doar formaleAcest rationament este argumentat prin faptul ca# o corelatie sau un calcul de covarianta nu asigura prin ele insele adevarul sociologic# ci numai in masura in care faptele cuprinse in ele sunt reale /a orientare metodologica# abordarea cantitativa se plaseaza pe pozitia pozitivismului# care este modelul de cercetare in stiintele naturii/hiar /ompte ofera termenului de sociologie alternativa lingvistica de fizica sociala# militand pentru trecerea studiului societatii sub semnul studiilor pozitive)al stiintelor e%acte,-l propune deci studiul faptelor sociale cu a=utorul unor metode identice sau analoage celor din stiintele naturii# facandu1se astfel trecerea de la speculatia despre om si societate la cercetarea efectiva;e de lata parte au e%istat voci care s1au opus unei astfel de abordari# insistand pe deosebirea dintre stiintele naturii si cele ale culturii si spiritului(intre cei care sustin aceasta ideea il amintim pe (iltheL 6-l a motivat aceasta deosebire prin aceea ca# socio1culturalul si istoricul sunt produsul subiectivitatii umane# al motivatiilor si intentiilor umane(e aceea# cunoasterea socio1umanului nu se poate face din e%terior# obiectiv# ci doar pe baza subiectivitatii umaneAceasta subiectivitate sta in spatele faptelor si proceselor care compun realitatea socialaAstfel apare opozitia dintre comprehensiune si e%plicatie In cadrul e%plicatiei# plasata pe pozitia pozitivismului# a abordarii cantitative se lucreaza cu scheme cauzale# metode statistice care determina influentele unor fenomene asupra altoraAici se iau deci in considerare variabilele independente si cele dependente In cazul comprehensiunii# plasata pe pozitia fenomenologica a abordarii calitative se mizeaza pe subiectivitatea umana# facandu1se apel la intuitie si empatie 9ulti autori din literatura de specialitate au realizat adevarate tablouri comparative intre cercetarea calitativa si cea cantitativa(e aici rezulta o serie de asemanari si deosebiri intre cele 2 tipuri de metode Diferente dintre abordarea calitativa si cea cantitativa: 1 Cercetarea cantitativa 424d314e este plasata epistemologic pe pozitia pozitivismului # a e%plicatiei# pe cand cea calitativa sunt plasate pe pozitia fenomenologico1comprehensiva )Henomenoloia este curentul filosofic care studiaza fenomenele constiintei# ale sufletului prin prisma orientarii si continutului lor# facand abstractie de omul real# activitatea lui psihica si mediul social,(eci# cercetarea cantitativa este asemanata cu cea din stiintele naturii# pe cand cea calitativa dispune de o abordare etnologica 2 In cercetarea cantitativa 424d314e cuvintele cheie sunt cele de control# intindere)e%Imacrosocial# global1formal,# pe cand in cea calitativa aceste cuvinte sunt comprehensiune1profunzime)e%Imicrosocial# local# conte%tual, 3 Cercetarea cantitativa 424d314e este preocupata de obiectivitate si generalizare# in timp ce# in cea calitativa aceste chestiuni trec pe plan secundar 4 Cercetarea cantitativa 424d314e este dominata de logica verificarii# iar cea calitativa de logica descoperirii B In cercetarea cantitativa 424d314e e%ista un interes pentru stabilirea de relatii cauzale# corelatii# iar in cea calitativa e%ista un interes pentru stabilirea unei McauzalitatiM locale F In cercetarea cantitativa 424d314e procedeele sunt codificate# fi%e# aspect impus de utilizarea interviului si chestionarului standardizat# pe cand in ceacalitativa procedeurile sunt variabile prin insasi natura observatiei participative# a interviului intensiv)metode de baza ale acetui stil, A In cercetarea cantitativa 424d314e # pozitia sociologului cercetator este una neutra# distanta in timp ce in cea calitativa pozitia cercetatorului este aceea de actor participant(e aici si relevanta parerii cercetatorului in cercetarea calitatica# in opozitie cu parerea subiectului in cea cantitativa + (atele rezultate in urma cercetarii cantitative sunt de mare fidelitate# pe cand cele rezultate in urma cercetarii calitative sunt de o mare bogatie * In cercetarea cantitativa 424d314e raportul de cercetare este alcatuit din cifre# tabele# grafice In cercetarea calitativa domina limba=ul natural# uneori fara cifre si aproape metaforic Asemanari intre abordarea calitativa si cea cantitativa
1 se peaca de la un baga= de informatii socio1culturale similare# obiectul cercetarii fiind acelasi# dar tratat in mod diferit 2 si in stiintele naturii se face apel la intuitie )intuitionism matematic, 3 si in cercetarile cantitative# caracterizate prin distanta cercetator1 subiect# apar atitudini empatice)cazul chestionarelor standardizate# completate prin procura# adica A completeaza un chestionar# asa cum crede ca ar raspunde N, 4 in cercetarile cantitative# completarea unor chestionare preponderent de intentie si motivatie se bazeaza tot pe subiectivitate umana Caracteristicile cercetarii calitative 7eferindu1ne strict la cercetarile calitative in stiintele socio1umane# un studiu poate primi o astfel de calificare daca indeplineste urmatoarele conditiiI 1 perspectiva comprehensiva domina cea mai mare parte a cercetarii 2 abordarea obiectului de studiu se face amplu si deschis 3 culoegerea datelor de teren se face cu a=utorul unor metode ce nu presupun cuantificarea lor anterioare)e%I observatia participativa# interviul nestructuratO semistructurat# =urnalul de bord# introspectia, 4 analiza datelor este de factura calitativa# cuvintele fiind analizate prin alte cuvinte fara efectuarea unei operatii numerice B cercetarea se finalizeaza printr1o teorie nu printr1o demonstratie Constantele cercetarii calitative /hiar daca operatia de comparare a cercetarii calitative cu cea cantitativa a scos in evidenta o serie intreaga de particularitati specifice fiecaruia dintre cele doua# e%ista cateva elemente constitutive in constantele care marcheaza cercetarea calitativaI 1 contactul personal prelungit cu oamenii si mediul de cercetare# dublat de empatie si sensibilitate la cele relatate de subiect 2 planul cercetarii din perspectiva metodologica este dinamic# el evoluand in functie de rezultaul la care se a=unge 3 nu e%ista o separare neta intre culegerea1 analiza datelor# ele putand fi chiar suprapuse 4 cercetatorul este principalul instrument metodologic pe parcursul cercetarii B nu se urmareste obtinerea de rezultate# ci descrierea# teoretizarea celor studiate F raportul de cercetare se scrie intr1un spatiu de dialog al descopeririiO validarii proceselor# nu intr1o logica a dovezii Analiza datelor calitative (aca in urma unei cercetari sunt stranse o serie de date calitative# acestea nu implica automat o analiza calitativa# deoarece datele calitative nu duc in mod automat la o analiza calitativa>rebuie sa facem deosebirea intre analiza datelor calitative si analiza calitativa a datelor# deoarece analiza datelor calitative poate fi chiar si o analiza statistica)analiza cantitativa,(e altfel# analiza datelor calitative subsumeaza analiza calitativa)e%Ianaliza fenomenologica# analiza teoretica, si analiza cantitativa a datelor calitative5a intersectia lor se situeaza analiza cvasicalitativa )analiza de continut# analiza de protocol, al carei statut nu este nici calitativ nici cantitativIn acest caz# operatiile calitative# sunt urmate de operatii cantitative 2. Traditia si epistemoloia cercetarii calitative /ercetarea calitativa nu este o aparitie recenta in campul stiintelor sociale-a are o traditie indelungata care rezulta din consubstantialitatea calitativismului cu stiintele socio1umane Istoria cercetarii calitative presupune cateva etapeI 1. 1!"#-1"3# -ste o perioada in care# virtual toate cercetarile au fost de natura calitativa# simultan dezvoltandu1se primele departamente universitare de cercetare a socialuluiApar acum primele lucrari de sociologie# care apartin unor unor nume caI (urCheim# 6ebber# 9ead# Simmel Simmel se pronunta impotriva maniei de a cauta legi sociologice )aluzie la (urCheim,# preconizand inlocuirea treptata a Mvanatorii de legi M cu MistorismulM care descrie evolutia societatii si grupeaza fenomenele omogene# inscriindu1se asadar pe linia unei sociologii conte%tualiste# comprehensive-%plicatia pentru primordialitatea cercetarii calitative este simpla# sociologia fiind in acea perioada intr1o stransa legatura cu filosofia si cu alte stiinte socio1umane de la care imprumutat maniera de abordare speculativa a realitatii )fenomenologia, !nul dintre numele mari ale cercetarii calitative este $alinovs%i-l este inventatorul principalei metode calitative1 observatia participativa1 si primul care o pune in practica# intelegand ca singura modalitate de a1i intelege pe oameni asa cum sunt ei# este aceea de a participa la e%istenta lor 9alinovsCi este tipul antropologului# prin e%celenta care ne1a aratat cum trebuie sa fie o cercetare de teren# demonstrand ca aceasta nu are nimic de a face cu Mactivitatea anchetatoruluiM care chestioneaza MinformatoriiM P alta cercetare emblematica a acestei perioada este analiza documentelor a lui &naniec%i' in lucrarea M>aranul polonez in -uropa si AmericaM/ontributia acestei cercetari a fost e%ceptionala# ea consacrand sociologul ca cercetator de teren (in punct de vedere teoretic# lucrarea a depasit tentatia reductiei biologizante a faptelor socialeStudiul este ghidat de efortul observarii faptelor sociale# sesizand factorii obiectiviO subiectivi ai actiunii umane QnaniecCi a lansat in urma studiului sau 3 tipuri de personalitateI conformistul1 boemul1 caracterul deschis la orice influenta creativul1 adept al schimbarii si implicarii in activitatea de productie 2 1"31-1"(#) In aceasta perioada se face remarcata patrunderea cercetarii cantitative)e%perimentul# ancheta,# atat in viata universitara cat si in cea publica# mai ales sub forma sonda=elor de opinie-%ista inca preocupari pentru cercetarea calitativa# dar metodelor ei )observatia# interviul, li s1au dat tratari cantitative-ste insa certa predominanta metodelor pozitiviste# cantitativiste# determinata de declansarea interesului pentru cercetarile sociologice la nivel macrosocial 3. 1"(#-pana in zilele noastre /aracteristica fundamentala a acestei perioade o reprezinta critica la adresa functionalismului si cantitativismului precum si o reintoarcere la studiile de tip calitativAre loc totodata o consolidare a modelului interpretativist1 calitativistHunctionalismul a fost# intre 1*B<11*F< perspectiva dominanta in sociologie prin lucrarile lui 9erton si ;arsonHondatorii acestei perspective au fost /ompte# Spencer si (urCheimHunctionalistii vad societatea ca pe un sistem alcatuit din mai multe subsisteme# iar functiile sistemului depind de realizarea functiilor subsistemelorHunctionarea sistemuli social este asigurata prin controlul social In cadrul modelului interpretativist1 calitativist# intra ca elemente componenteI interactionalismul simbolic I acesta are la baza considerentul dupa care indivizii umani sunt capabili sa produca si sa utilizeze simboluri)sunete# grafice# gesturi,# atragand astfel atentia asupra rolului individului in viata sociala etnometodologia I nu trebuie inteleasa ca metoda specifiv etnologica# nici ca o abordare metodologica a sociologieiPriginalitatea ei consta in conceptia teoretica asupra fenomenelor sociale>ermenul a fost inventat de fondatorul curentului 83arfier si are in vedere analiza Mmodurilor de a faceM obisnuite# pe care actorii le mobilizeaza pentru realizarea actiunilor cotidiene-tnometodologii au privit lumea ca pe un obiect al perceptiei si actiunii simtului comun insemnand studiul activitatii cotidiene# ea insasi fiind o activitate obisnuita Se foloseste observatia participativa si conversatia libera-tnometodologia se afla intr1 o realtie speciala cu fenomenologia si interactinismul simbolic etnografia I studiaza comunitatea de scala mica si mi=locieHoloseste ca metodeI observatia participativa de lunga durata# analiza documentelor# interviul intensivAsa cum afirma 5aplantin# in etnografie este mobilizata capacitatea de a privi adecvat si de a privi totul# de a distinge si a discerne ceea ce vedem (in aceasta trecere in revista a etnografiei rezulta cu certitudine ca paradigma pozitivista a dominat paradigma comprehensiva vreme indelungata# chiar daca de1a lungul timpului au e%istat incercari venite din partea unor ganditori de a impune abordarea calitativaAstazi# stiinta trebuie sa faca fata unui univers din ce in ce mai fragmentar si mai plin de incertitudine# unei situatii in care ordinea este inlocuita cu dezordinea si stabilitatea cu instabilitateaIn acest conte%t se pune problema modificarii metodologiei si logicii# caci trebuie analizata schimbarea si nu stabilitatea de pana acum;e acest fundal se incearca o revenire la empirismul idealist al Scolii de la /hicago si o reactualizare a lui# constituindu1se fundamentele abordarii calitative actuale Ideea centrala a empirismului idealist este aceea ca fiintele umane propria realitate sociala# iar scopul cercetatorului acele de a cunoaste si intelege procesul de constituire a realitatii sociale;entru realizarea acestui scop# observatia participativa si pRovestirea vietii par a asigura accesul la materialul social perfect# iar adevaratele fapte sunt Iata deci o plozitie plasata la polul opus celei pozitiviste si conceptiei despre faptele sociale ca lucruri In acesta viziune# relitatea sociala se schimba# daca se schimba actorul social sau daca se schimba maniera de a percepe relitatea-mpirismul sociologic a adus astfel o contributie importanta la epistemologia stiintelor umaneI subsistemul social apre ca un creator dar si element component al realitatii socialeSe subliniaza astfel importanta subiectivismului in dobandirea cunoasterii In lupta cercetare cantitativa versus cercetare calitativa insaI /ei ce fac cercetare calitativa nu cauta adevaruri sau dovezi# asa ca sampling sizes o sa fie mai mici si nu bazate pe probabilitate# ca in cercetarea cantitativa In cercetarea calitativa ai nevoie de ceva credibil $ dupa cum spunea cineva# nu ai nevoie de douazeci de oameni care sa1ti zica sfarsitul povestii SScufita rosieE# dupa ce ai auzit de trei ori acelasi lucru e suficient sa stii ce se intampla Analiza cercetarii calitative mi se pare de multe ori mai grea decat analiza cercetarii cantitative $ Tual research e pentru cei care stiu sa spuna povesti sau sa prezinte rezultatele intr1 un mod atragator Atragator nu e cuvantul ideal dar nici convingator nu e# probabil o combinatie intre cele doua Quant research literally rites itself! "ou get a lot from a little, hile ith #ual you get $ell, rite% a little from a lot! (in nou# e mai greu sa analizezi cercetare calitativa# avand mai multe etape# in special cand nu ai participat la focus grup >rebuie sa te prinzi ce se intampla# sa faci cone%iuni# sa cauti relatii intre ce ai descoperit# sa le pui la un loc si sa le verifici In cercetarea cantitativa# trebuie sa editezi# sa codezi si sa introduci datele# poti fi a=utat si de un program gen S;SS# sa ai de1a face cu raspunsuri care lipsesc sau valori ine%istente si sa alegi ce mod de prezentare e preferabil# sa testezi anumite ipoteze )si aici nu o sa intru in detalii despre /!9 se face asta# e o poveste prea lunga si pentru alta data, /ercetarea calitativa incearca sa inteleaga tipuri de comportament# motivatii# pareri si atitudini $ in concluzie da# poate fi interpretata gresit si da# rezultatele nu pot fi interpretate decat intr1un anumit conte%t Pricum nu e%ista un tip de cunostiinta dovedita stiintific pentru ca nu e%ista o metoda care sa mearga la sigur de fiecare data ;entru ca )nu mai stiu cine a zis,# oamenii pot sa spuna ca isi iau sapun ca sa fie curati dar de fapt si1l iau ca sa fie mai frumosi Atunci cand alegi cercetare calitativa ar trebui sa te intrebi Scat de greu ar fi sa produc rezultateOinformatie mai bunaOprecisaUE si daca gasesti raspuns la intrebare probabil n1ai ales metoda de cercetare care trebuieD Subiectul 2, $*surarea reprezintV procesul de ob inere pe cale e%perimentalV a uneia sau a mai multor valori ale mVrimii care pot fi atribuite n mod rezonabil unei mVrimi tiin a mVsurVrii este metrologia 9Vsurarea este un proces de determinare a mVrimii )mVriei, unei cantitV i de mVrime fizicV# cum este o lungime sau o masV# n raport cu o unitate de mVsurV# cum este metru sau Cilogram AceastV defini ie este valabilV n fizicV i tehnicV ;entru alte domenii# cum sunt tiin ele sociale# conceptul de mVsurare e%pus anterior nu poate fi transpus# pentru cV nu e%istV )ca n fizicV, o unitate de mVsurV# n sens social >otu i mVsurVri se fac i acolo dar# definitoriu# mVsurarea este atunci# o atribuire de numere unor obiecte# fenomene# evenimente n a a fel nc0t respectiva atribuire sV fie o reprezentare a unei empirice relativVri ntr1o raportare )relativare, numericV de aceea i formV )fel,# homomorfV 2n aceste cazuri# prescrip iile atribuitoare definesc o scalV )de mVsurV, sau nivele de mVsurV )mVsurare, pentru respectivele raportVri 9Vsurarea reprezintV o parte importantV a demersului de cercetare n WtiinXele sociale /alitatea mVsurVrii Wi a instrumentelor utilizate are un impact direct asupra ntregului demers de cercetare 2n plus# dezvoltarea pe care o cunosc n prezent studiile de tip comparativ# at0t longitudinal c0t Wi transversal# impune necesitatea elaborVrii unor instrumente de mVsurare compatibile pentru mai multe momente de timp sau pentru societV i diferite (ezvoltarea metodelor statistice avansate Wi tehnologiei informaXiei a condus la elaborarea unor noi tehnici statistice care permit elaborarea unor modele de mVsurare cu un grad ridicat de acurateXe Wi care dau posibilitatea construirii unor indicatori sociali compatibili pentru conte%te sociale diferite Subiectul 3, +nterviul , de-inire .i caracteristici speci-ice 2ncV din antichitate# metoda discuXiei a fost frecvent utilizatV de cVtre filosofi# medici# preoXi# avocaXi .urnalismul n cursul celei de1a doua =umVtVXi a secolului al YIY1lea i1a dat o nouV semnificaXie# prin introducerea interviului ca modalitate de nt0lnire n cursul cVreia un reprezentant al presei ntreabV o persoanV de la care sperV sV obXinV declaraXii n vederea publicVrii lor 1.1. /e-inire 2n limba rom0nV# termenul de interviu reprezintV un neologism provenit din limba englezV )intervie & ntrevedere# nt0lnire,# fiind utilizat deopotrivV n =urnalisticV Wi n WtiinXele socio1umane -l are echivalent termenii din limba francezV entretien )conversaXie# convorbire, Wi entrevuZ ) nt0lnire ntre douV sau mai multe persoane, /el de1al doilea termen# deWi reprezintV traducerea literarV a celui anglosa%on# comportV totuWi un sens diferitI are o nuanXV utilitarV de aran=ament sau de surprizV -timologic termenul de interviu semnificV nt0lnirea Wi conversaXia ntre douV sau mai multe persoane Acestea sunt# de altfel# Wi note definitoriiI interviul este o conversaXie faXV n faXV# n care o persoanV obXine informaXii de la altV persoanV 2nseamnV cV n viaXa de zi cu zi practicVm interviul 5ucrurile nu stau chiar aWa# nu orice nt0lnire sau conversaXie echivaleazV cu un interviu Wi cu at0t mai puXin cu un interviu de cercetare WtiinXificV Interviul este comparabil cu ntrevederea# conversaXia# dialogul# interogatoriul# dar nu se confundV cu nici unul dintre acestea 2n 'raite de psychologie sociale se fac distincXiile cuvenite ntre situaXia de interviu Wi fenomenele psihosociologice amintite 1 (nterviul presupune )ntrevederea# dar nu se confundV cu aceasta Pamenii se nt0lnesc# chiar fVrV scop de a obXine informaXii unii de la alXii# ci pur Wi simplu pentru a se vedea# pentru plVcerea de a fi mpreunV /hiar dacV Wi vorbesc# nu nseamnV neapVrat cV schimbV informaXii -vident# interviul poate constitui un scop al ntrevederii# dar nt0lnirea dintre douV sau mai multe persoane adesea are cu totul alte scopuri 2 &u e%istV interviu fVrV convorbire# dar nu orice conversaXie constituie un interviu /onvorbirea presupune schimbul de informaXii n legVturV cu o temV sau alta ;ersoanele care converseazV schimbV frecvent rolurile de emiXVtor Wi receptor InformaXia nu este direcXionatV ntr1un singur sens# nu e%istV un conducVtor al discuXiei# aWa cum stau lucrurile n cazul interviului 1 (nterviul reprezintV mai mult dec0t un dialog apreciazV 7oger (aval# pentru cV nu totdeauna dialogul are drept scop obXinerea de informaXii 2n filme de e%emplu# dialogul permite e%primarea stVrilor sufleteWti# n filozofie prin dialog se e%primV ideile# g0ndirea# concepXia autorilor (ialogurile socratice sunt veritabile reflecXii filozofice# nu cVutarea obXinerii unor informaXii &ici Socrate Wi nici ;laton nu ?intervievauZ# ci Wi e%primau n dialogurile lor concepXii filozofice 1 2n fine# interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul, deWi Wi ntr1un caz Wi n celalalt e%istV o persoanV care pune ntrebVri# care diri=eazV discuXia PbXinerea informaXiilor prin interogatoriu evocV obligaXia de a rVspunde# constr0ngerea e%terioarV (in contrV# interviul presupune libertatea de e%presie a personalitVXii# chiar bucuria oamenilor de a1Wi spune cuv0ntul# de a1Wi face publice opiniile (efinim interviul ca o tehnic* de ob+inere, prin )ntreb*ri ,i r*spunsuri, a informa+iilor verbale de la indivizi ,i grupuri umane )n vederea verific*rii ipotezelor sau pentru descrierea ,tiin+ific* a fenomenelor socio-umane Interviul se bazeazV pe comunicarea verbalV Wi presupune ntrebVri Wi rVspunsuri ca Wi chestionarul Spre deosebire nsV de chestionar unde ntrebVrile Wi rVspunsurile sunt scrise# interviul implicV totdeauna obXinerea unor informaXii verbale Convorbirea reprezintV elementul fundamental n tehnica interviului# n timp de )ntrevederea nu constituie dec0t o condiXie care faciliteazV transmiterea de informaXii unidirecXionaleI de la o persoanV intervievatV spre operatorul de interviu Hiind vorba despre interviu, ca tehnicV de cercetare n WtiinXele socio1umane# trebuie sV accentuVm faptul cV utilizarea acestuia n cercetarea din domeniul WtiinXelor socio1umane trebuie sV conducV la stabilirea relaXiilor dintre variabile# la testarea ipotezelor AWa cum preciza Hred & 'erlinger# interviul este un instrument de mVsurare psihologicV Wi sociologicV n legVturV cu care se pun aceleaWi probleme ale fidelitVXii# validitVXii Wi obiectivitVXii ca Wi faXV de oricare alt instrument de mVsurare (ar# c0nd se recomandV utilizarea anchetei de interviuU 9argaret StaceL rVspunde astfelI ?c-nd trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru c* se desf*,oar* )n locuri private, c-nd se cerceteaz* credin+ele ,i atitudinile, neexist-nd documente scrise despre acestea! .n astfel de cazuri cea mai bun* solu+ie o reprezint* utilizarea interviuluiZ !tilizarea interviului ce cercetarea WtiinXificV are# dupV cum remarca Hred & 'erlinger# mai multe scopuri 2n primul r0nd# un scop e%plorat de identificare a variabilelor Wi a relaXiei dintre variabile /u a=utorul interviurilor se poate a=unge la formularea unei ipoteze interesante Wi valide InformaXiile obXinute pot ghida n continuare cercetarea fenomenelor psihologice Wi sociologice Interviul# n al doilea r0nd# poate constitui instrumentul principal de recoltare a informaXiilor n vederea testVrii ipotezelor 2n acest caz# fiecare ntrebare reprezintV un item n structura instrumentului de mVsurare 2n fine# cel de1al treilea scop al utilizVrii interviului este cel de recoltare a unor informaXii suplimentare celor obXinute prin alte metode 2 Astfel ancheta prin interviu constituie cea mai frecvent utilizatV metodV de cercetare socio1umane 1.2. Caracteristici speci-ice Am putea defini interviul drept un dialog a cVrui finalitate este adunarea de informaXii legate de o temV determinatV Intervievatorul pune ntrebVri pregVtite n prealabil# iar interlocutorul reacXioneazV la ele 2n timpul acestui schimb# persoana intervievatV produce un discurs n care aratV# dupV caz# semnificaXia pe care o dV practicilor sale# percepXia pe care o are asupra unui eveniment sau a unei situaXii# interpretarea unei reprezentVri pe care Wi1a fVcut1o despre lumea ncon=urVtoare ;rin ntrebVrile Wi reacXiile sale# intervievatorul urmVreWte douV obiective imediateI pe de o parte# se strVduieWte sV facV e%primarea acestui discurs mai uWoarV Wi sV1l conducV pe interlocutor cVtre reflecXii mai profundeD pe de altV parte# este atent sV menXinV conversaXia n limita tematicilor cercetVrii AWadar# interviul se nscrie ntr1un cadru interactivI el este constituit dintr1o secvenXV de acXiuni reciproce ntre douV persoane )uneori mai multe, AWadar# nu este vorba despre o situaXie n cursul cVruia una din cele douV pVrXi i1ar comunica celeilalte informaXii ?de1a gataZ# de care ar fi dispus nainte de nt0lnire (inamica interviului dV naWtere# n mare parte# informaXiei ce va fi culeasV (e aceea# toate elemente care pot afecta derularea discuXiei sunt# n egalV mVsurV# susceptibile de a avea un impact asupra datelor care vor rezulta n urma ei Aceste elemente sunt numeroase -le Xin de caracteristicile celor douV pVrXi prezente# c0t Wi de conte%tul n care interacXioneazV Astfel# at0t intervievatorul# c0t Wi interlocutorul sVu au caracteristici proprii Aspectul fizic )Xinuta vestimentarV# coafura# un handicap etc,# unele trVsVturi ale personalitVXii )siguranXa# an%ietatea# capacitatea de a fi e%travertit etc,# statusul )cercetVtor ntr1o universitate# student# sindicalist# Wef de ntreprindere etc, nivelul de Wcolarizare# v0rsta# genul sau originea etnicV sunt tot at0tea ingrediente ce caracterizeazV Wi pot fi la originea inhibiXiilor sau a tendinXelor de rVspuns personal pentru cel investigat 2n plus# conte%tul n care se deruleazV o discuXie poate influenXa desfVWurarea acesteia /onte%tul e reprezentat n primul r0nd de mediul fizic ncon=urVtor ;rezenXa unor terXi# zgomotele din =ur sau dispunerea obiectelor dintr1o ncVpere sunt tot at0tea elemente potenXiale ce distrag atenXia pe care trebuie sV o controlVm (e asemenea# conte%tul trebuie privit din punct de vedere cultural Wi instituXional >ocmai la acest nivel sunt definite poziXiile# statusurile# rolurile Wi ritualurile de interacXiune ce vor prevala n timpul interviului Pare o persoanV intervievatV n clVdirile unei universitVXi prestigioase va da rVspunsuri asemVnVtoare celor pe care le1ar da dacV ar fi ntrebatV pe stradV# la locul de muncV sau la domiciliuU ;robabil cV nu (upV aceeaWi logicV# un interviu privind practicile literare va trezi# foarte probabil# atitudini diferite# dacV cel care l comandV vine din partea unui centru de cercetare n sociologia culturii sau a unui departament de marCeting al unei importante edituriU Avanta0e .i dezavanta0e 'enneth ( NaileL prezintV at0t avanta=ele# c0t Wi dezavanta=ele interviului# semnal0nd mai multe avanta=e dec0t dezavanta=e /a avanta=e sunt enumerateI 1 flexibilitatea# posibilitatea de a obXine rVspunsuri specifice la fiecare ntrebareD 2 rata mai ridicat* a r*spunsurilor, asiguratV de obXinerea rVspunsurilor Wi de la persoanele care nu Wtiu sV citeascV Wi sV scrie# ca Wi de la persoanele care se simt mai prote=ate c0nd vorbesc dec0t c0nd scriuD 3 observarea comportamentelor nonverbale# fapt ce sporeWte cantitatea Wi calitatea informaXiilorD 4 asigurarea controlului asupra succesiunii )ntreb*rilor# fapt ce are consecinXe pozitive asupra acurateXei rVspunsurilorD B colectarea unor r*spunsuri spontane# Wtiut fiind cV primele reacXii sunt mai semnificative dec0t cele realizate sub control normativD F asigurarea r*spunsului la toate )ntreb*rile Wi prin aceasta furnizarea informaXiilor pentru testarea tuturor ipotezelor cercetVriiD A precizarea datei ,i locului convorbirii# fapt ce asigurV comparabilitatea informaXiilorD + studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare# chestionare sau ghiduri de interviu mai amVnunXite# cu mai multe ntrebVri# de o mai mare subtilitate /a orice tehnicV de cercetare# interviul are o serie de dezavanta=e Wi limite intrinseci 'enneth ( NaileL le ordoneazV astfelI 1 costul ridicat# nu numai al orelor de intervievare# dar Wi al celorlalte etape Wi momente ale proiectVrii Wi realizVri cercetVrilor pe bazV de interviuD 4 1 timpul )ndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse n eWantion# pentru obXinerea acordului Wi desfVWurarea convorbirii# uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeaWi adresVD 2 erorile datorate operatorilor de interviu n ceea ce priveWte punerea ntrebVrilor Wi nregistrarea rVspunsurilor# ?efectul de operatorZD 3 imposibilitatea consult*rii unor documente n vederea formulVrii unor rVspunsuri preciseD 4 inconveniente legate de faptul cV se cere indivizilor sV rVspundV# indiferent de dispoziXia lor psihicV# de starea de obosealV etcD B neasigurarea anonimatului# fiind cunoscute adresa ,i num*rul de telefon ale persoanelor care urmeaz* s* fie intervievate/ F lipsa de standardizare n formularea ntrebVrilor# ceea ce limiteazV comparabilitatea informaXiilorD A dificult*+i )n accesul la cei care sunt incluWi n eWantion At0t avanta=ele# c0t Wi dezavanta=ele sunt relative# trebuind sV fie =udecate n raport cu alte metode Wi tehnici de cercetare n WtiinXele socio1umane Wi mai ales n funcXie de diferitele procedee Wi tipuri de interviu (e asemenea# pentru evaluarea interviului se impune luarea n considerare a erorilor generate de aceastV tehnicV Subiectul 4, C1estionarea sau sonda0ul. Are o nsemnVtate mare n vederea stabilirii opiniei publice# poziXiei grupurilor sociale sau a sietVXii n ntregime 9i=loacele principale ale chestionVrii suntI interviul i anchetarea Interviul se face n baza unei convorbiri conform unui plan bine chibzuit din timp sau n baza unui chestionar pregVtit -senXa acestuia constV n obXinerea de la respondenXi a rVspunsurilor la ntrebVrile alcVtuite dupV un anumit program /hestionVrile dau posibilitate de a obXine rVspunsuri de la respondenXi privind unele chestiuni care nu ot fi supuse unei observVri directe# cum ar fiI sistemul de valori# convingerile# opiniile# imaginaXiile# motivaXiile i simXurile /hestionarea n baza unei anchete este un mi=loc destul de eficient cu privire la stabilirea indirectV a interpretVrii realitVXii sociale i politice fVcutV n baza declaraXiilor celor chestionaXi