You are on page 1of 85

GLOBALIZARE ŞICOMPETI TIVI

TATE
- cazul României –

I. ROMÂNI
AŞIDECALAJULECONOMI
C

I
I. TREIPROCESECUI MPACTASUPRACOMPETI
TIVI
TĂŢI
IROMÂNI
EI
Globalizarea;
I
ntegrar eaeur opeană;
Tranzi
ţ i
al aeconomi adepi
aţă.

I
II
. FUNDAMENTELECOMPETI VITĂŢI I
Conceptul de competitivitate
Compet iţ
iaşipr ofitabilit
ateai ndust rii
lor
Avantajul competitiv la nivelul firmei
Avantajulcompet itivl ani velulnaţ i
unii

I
V. ROMÂNI AŞICOMPETI TI VI
TATEA
•Industriicuconsum mar edef orţ
ădemuncăşicostr
edus
•Industrii bazate pe resurse naturale
•Industriicar eţintescpi aţainternă
•Industrii cu consum mar edef orţ
ădemuncăcali
fi
cat
ăşicostr
elat
ivmi
c
Capitolul I

ROMÂNIAŞIDECALAJUL
ECONOMIC
1.1.1
ROMÂNI
AŞIDECALAJULECONOMI
C
- anul 2004 -
Popul aţi
a VNB VNB/ Raport UE VNB/ Raport faţ
ă
total UE mld. $ locuitor $ locuitor de UE
mil. PPC $
UNIUNEA 455,3 11.586 22.401 1,00 24.920 1,00
EUROPEANĂ
-25
Germania 82,6 2.489 30.120 1,34 27.950 1,12
Spania 41,3 876 21.210 0,95 25.070 1,01
Portugalia 10,4 150 14.350 0,64 19.250 0,77
Ungaria 10,1 83 8.270 0,37 15.620 0,63

Bulgaria 7,8 21 2.740 0,12 7.870 0,32


România 21,8 64 2.920 0,13 8.190 0,33

SUA 293,5 12.151 41.400 1,85 39.710 1,59


Japonia 127,8 4.750 37.180 1,65 30.040 1,21
Sur
sa>BancaMondi
ală VNB:veni
tnaţi
onalbrut
PPC:pari
tat
eaputer
iidecumpăr
are
1.1.2
LI
STAPRI
MELOR20DEŢĂRICABOGĂŢI
E
Î
NANUL1870ŞIÎ
NANUL2004

1870 2004
VNB/loc PPC*
1. Australia Luxemburg
2. Marea Britanie SUA
3. Belgia Norvegia
4.El
veţ
ia El
veţ
ia
5. Olanda Irlanda
6. SUA Islanda
7. NouaZeel
andă Austria
8. Danemarca Danemarca
9. Canada Hong Kong, China
10.
Franţ
a Marea Britanie
Sursa>Headt
oHead,pent
ru1870,BancaMondial
ă pentr
u2004
*PPC:Pr
odusi
nter
nbr
utpelocui
t
or,l
apari
tat
eaputer
iidecumpăr
are
1.1.2
LI
STAPRI
MELOR20DEŢĂRICABOGĂŢI
E
Î
NANUL1870ŞIÎ
NANUL2004
1870 2004

VNB/loc PPC*
11. Argentina Belgia
12. Austria Olanda
13. Italia Canada
14. Germania Japonia
15. Spania Suedia
16. Norvegia Finlanda
17. Irlanda Fr
anţ
a
18. Portugalia Australia
19. Suedia Germania
20. Chile Italia
Sur
sa> Headt
oHead,pent
ru1870,BancaMondi
alăpent
ru2004.
*
PPC:Pr
odusi
nter
nbr
utpel
ocui
tor
,lapar
it
ateaput
eri
idecumpăr
are
1.1.3

EXEMPLEDEŢĂRICAREAUREUŞI
T
REDUCEREASEMNIFI
CATI
VĂADECALAJELOR
ECONOMICEPEPARCURSULUNEIGENERAŢI
I
PIB VNB 2004/1984 VNB /locuitor VNB/ locuitor VNB/ locuitor
Mild. USD Mild. USD USD (PPC) USD USD (PPC)
1984 2004 1975 * 2004 2004

1.Irlanda N/A 137 N/A 3.310 34.280 33.170

2. Corea de Sud 93 673 7,2 ori 1.310 13.980 20.400

3. Chile 19 78 4,1 ori 1.280 4.910 10.500

4. China 256 1677 6,5 ori 230 1.290 5.530

Sursa: Banca Mondiala –1984, 2004, * UNEP/GRID-Arendal - 1975.


1.1.4
CORELAŢIA DINTRE RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE
ECONOMICĂŞIREDUCEREADECALAJULUIDI NTREVENITUL
NAŢI
ONALBRUTPELOCUI TORALROMÂNI EIŞICELALUE-15 (PPC)

UE-15 = 100%
100%

83%

69%
57%

47%
39%

Ipoteze de lucru:
•Orizontul de timp: 2024 (20 de ani);
•VNB/locuitor al UE-15 creste cu un ritm mediu anual de 2%;
•Cursul de schimb leu/USD ramane constant;
•Număr ulpopul aţ
ieir
ămâneconst ant.
1.1.5

DETERMI
NANŢI
IUNEICREŞTERIECONOMI
CERAPI
DE

• Acumulareaf act
oril
ordepr oducţi
e,i
ncl
uzândcapi
talumanşicelf
izi
c;
• Alocar
eaeficientăar esur
selorî
ncadruleconomi
ei;
• Î
mbunăt ăţ
irialetehnologi
ei,î
ntimp.

OPŢI
UNIDEPOLITI
CICARESĂSUSŢI
NĂACŢI
UNEA
CELORTREIDETERMI
NANŢI

 Alocarear esurselor
:forţelepieţ
eiversusstat;
 Comer ţdeschisver suspr otecţi
onism;
 Fiscali
tateridi
catăver susfiscal
itat
emică
 Facili
tăţif
iscal
e( sectori
ale)versusneutral
it
atefi
scal
ă
1.1.6
DECEDI
SCUTĂM DESPRECOMPETI
TIVI
TATE?

• SCOPULDEZVOLTĂRI
I:obţ
iner
eaunuist
andar
ddevi
aţăr
idi
catşiî
ncr
eşt
ere.

• MIJLOCUL PENTRU
REALIZAREASCOPULUI
:mărireapr oduct
ivit
ăţi
iînţ
eleasăcamări
meaval
ori
i
adăugat epeunitat
eadei nput–for
ţădemuncăşi
capital.

• COMPETI
ŢIAÎ
NTREFI
RME:mot
orulcr
eşt
eri
ipr
oduct
ivi
tăţ
iil
ani
veldef
ir

• COMPETI
TIVI
TATEA:determi năpozi ţ
iapecareof i
rmăooc upăî ncompeti
ţi
e
(di
ncadr uluneiindust
ri
i)
.O fi
rmăar eunavantajcompeti
ti
v
dacă,af lat
ăîntr-unmediucompet i
ti
v,obţi
neînmod
continuuunpr ofi
tpest
emedi aindustr
ieiî
ncareseaflă.
l
ani veldenaţ iune
reprezintănivelulpr
oducti
vi
tăţi
inaţi
onaleşipozi
ţi
aocupată
denaţ iune
Capitolul II

TREI PROCESE CU IMPACT


ASUPRACOMPETI TIVI
TĂŢII
ROMÂNIEI
2.1.1
FI
RMELEROMÂNEŞTIŞIROMÂNI AÎ ŞICLĂDESC
COMPETITIVITATEA SUB IMPACTUL A TREI PROCESE

GLOBALIZAREA INTEGRAREA
ECONMICĂ
EUROPEANĂ

ROMÂNIA
ŞI
COMPETITIVITATEA

TRANZI
ŢIALAECONOMI
ADEPI
AŢĂ
2.1.2
GLOBALIZAREA
=

I
NTERDEPENDENŢA CRESCÂNDĂ A ECONOMI
ILOR NAŢI
ONALE

favori
zat
ădereducereaşiel
imi
nar
eaobstacol
elordetotfel
uldi
n
caleafl
uxur
il
orint
ernaţi
onal
edebunur
i,servi
cii
,capi
talşif
orţ
ăde
muncă

 şiî
nsoţ
it
ădecompet

iat
otmaii
ntensă:

înt
refir
me,pent ruaocupaopoz iţiecâtmaibunăpepi aţă;
înt
renaţiuni,pent
ruacr eaunmedi udeaf acer ifavorabil
, car
esăat
ragă
capit
alurişital
ente,or
iundes-ar afla acestea în lume.
2.1.3
CE EXISTA ?

Fluxur
il
edemăr
fur
i,ser
vici
i,capi
tal
urişif
orţ
ădemuncăî
ntr
e
ţări
lel
umii
.

CE A INTERVENIT NOU ?

Ampl
if
icar
eaf ărăpr
ecedentaf
luxuril
ordecapi
talşidef
orţ
ă
demuncă,începândcudeceni
ultrecut.
2.1.4
DOUĂFORŢELALUCRU

Re
vol
uţi
aec
onomi

Re
vol
uţi
ate
hnol
ogi

e xpans iune ae conomi eidepi aţă
c omuni caţiis ii
nformat ic
a - 1989 –1.5 miliarde de oameni
timps ispaţ iu - 2004 - > 5 miliarde de oameni
c unoş t
inţelede vinfac t
orchei
ein e xpans iune apr opr iet
ăţiipr i
vate,a
toate procesele fluxurilor de capital privat intre tarile
mul tiplicare apotenţialul
uide dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare
inovare in alte domenii

Globalizare –Compe
tiţ
ie–Presiune pentru schimbare
2.1.5
GLOBALIZAREAGENEREAZĂ
EFECTEŞIRĂSPUNSURI

EFECTE RĂSPUNS
•viteza mare aschi mbăr i
lor ; •agilitate –reacţier api
dă;
•intensitatea
• în cunoştinţ e; •învăţ are continuă;
•transnaţ ionalitatea firmelor •network (reţ eaua);
şiprocesel ort ehnol ogi ce; •încreder eaînf i
rmă,î npr odus
•supercompetiţ ia. (
credibi l
itatespor i
tă).

FIRMELE: devin mai rapide, mai adaptabile la cerinţ ele clienţ


ilor, altfel
dispar (în viitor, doar doua categorii -quick firms and dead firms)

ŢĂRILE: angrenate într-o competiţ


ie internaţ
ionalăpentru
competitivitate
» infrastructurăexcelentă

» învăţ are continuă ,si stem naţi


onaldei novar
e
2.1.6

Er
aindust
rial
ă Er
ainf
ormaţ
ional
ă

Organizare in jurul
Organizare in jurul inf
or maţ iei
f
uncţ ii
lor

Modelul de management

St r
uct uraor izont
ală
St r
ucturai er ar
hică Acces generalizat la
Conducere de sus în informaţ i
i
jos Activitatea poate fi
Exactitate în distr
ibui t
ăşiî ncorporat
ă
controalele statistice pentr uobţ iner ea
rezultatului final
Învăţ arecont inuă
2.1.7

SCHIMBAREA
Arhitectura str
ategi
căauneior
gani
zaţ
ii
1. SISTEMUL DE VALORI Defi
neşteci
neesteorgani
zaţi
aşicum va
acţ
ionapetermenlung,i
ndif
erentdegreut
ăţi
le
petermenscurt
.Esteceeacenuseschi mbă.

2. VIZIUNEA Cedor
eşt
eor
gani
zaţ
iasădevi
nă(
dir
ecţ
ia)
.

3. STRATEGIA Construcţ iaint


electual
ăcarearatăcum seva
real
izatr ansformareaorganizaţ
ieidinceeace
esteînceeacedor eştesăfie(l
eagăviit
orulde
prezent).
Sebazeazăpet ransfor
mar eaproceselorcr
iti
ce
şipesi nergiadi
ntreacestea;st
abili
reade
pr i
orit
ăţi
.

4. PROGRAMAREA Transpune prezentul în ziua de mâine.

Acreavii
tor
ul,bazaţ
ipevalor
i,di
recţi
onaţideovi
ziune,ghi
daţ
ideostrategie cu
r
ădăciniî
nproceselecr
iti
cealeorgani
zaţi
ei
2.1.8

SCHIMBAREA
Responsabilitatea principalăal
ider
ului
1. Conduce De evitat
a nu confunda instrumentele cu
2. Creeazăvi
it
orul strategia
a demonstra viitorul a evita capcana liderilor
– a face prea bine un lucru
3. Const
rui
eşt
eechi
pa (anuî nţelegenecesi tatea
schimbăr i
i)
a investi r
esponsabi
li
tăţ
i – af aceunbusi nessgr eşital
es
însubor donaţ
i (
anuî nţ el
egei mpl i
caţ ii
le
a forma lideri schimbăr ii
)
- a face perfect pe ieri
2.1.9

PI
RAMI
DABUNĂSTĂRI
I

Resurse
Naturale
+
mediu Creşt
ereaeconomi
căşibunăst
areasuntofuncţi
edi
rectăa
i
nvesti
ţi
il
ordecapi
talî
ninf
rast
ruct
ură,f
abr
ici,l
ocui
nţe,et
c.

Unelte Oamenicuî ndemnăr


iadecvatesuntnecesar
ipentru
descoperi
readenoicunoşti
nţe,i
nventar
eadenoipr oduseşi
proceseşipentr
uafolosinoi
leproduseşiprocese.
Î
ndemânăr
i
Cunoaşter
eagener
eazăst
răpunger
il
eînt
ehnol
ogi
ecar
e
det
erminărat
eînal
tedecr
eşter
eeconomi

Creare
cunoaşt
ere
Indi
vizi
icar
er ecunosccălucrurinoipotf
ireal
izat
eşi
careiauini
ţi
ativăsălereal
izeze(asumări
scul)
Î
ntr
epr
inzăt
or Capacitat
eadeorgani
zaresoci
ală,menţi
nereaordi
nii
publi
ce,const
rui
reşiînt
reţ
iner
eai nfr
ast
ructur
ii
,
organizar
easist
emuluideeducaţieşiaser
vici
il
orde
Organizarea sănătate.
2.1.10

ÎNTR-O LUMEGLOBALĂ,JOCULECONOMICSEJOACĂ
LA TREI NIVELURI
1. NAŢI
UNE
•cetăţ eniipotaveaveni turimar idacăaucunoşt i
nţeşiîndemânăril
afel
de bune ca ale altora de oriunde în lume;
•cetăţ eniipotaccesaoi nfr astr
uctur ătop–t el
ecomunicaţi
i,t
ranspor
tur
i
etc.
•naţi uneadevinel iderî ncer cetare–dezvol tar
eşidispunede
întreprinzător
icapabi l
isădezvol tei deeaînprodus.
2. FIRME
•staf
fcal i
fi
cat
,investi
ţi
i,achi
ziţ
ionar
eaşivinder
eadepr odusel
ani
vel
global;
•reglementări
lesocial
esăper mităfl
exi
bil
it
ateai
ndust
rială.

3. INDIVIZI
•cunoşt
inţ
e,î
ndemânăr
işidor
inţ
adeschi
mbar
e.
2.2.1
INTEGRAREA ECONOMI CĂEUROPEANĂ(IEE)
concept, scop, mijloace –
1. Conceptul de IEE în sens restrâns: înl
ăt urar eabar i
erel
ordincomer ţşi
i
ntroducer ealibereici
rcul
aţi
iaf act or i
lor
depr oducţ ie–muncaşicapi talul
în sens mai larg: cupr i
ndeşief or
turi
leconcentratepr i
vi nd
politici în anumite domenii – stabilitate
monet ar ă,asistenţăcătreregiunile
subdezvol tat
e,agr i
cul
turăetc.

2. Scopul IEE obţi


nereadeavant aj ereci
proce( mutuale)pri
ncr
ear
eaunui
cadru dinamic pentru economiile europene.

3.Cum ser
eal
izeazăscopul
» adâncireaspeci ali
zăriiconducel aoal ocaremaief ici
entăa
resurselor. Acest proces este încuraj
atdel iberacir
culaţ
iea
bunur i
lor,ser vi
cii
lor,f
orţeidemuncăşicapi tal
ului
.
» intensi
ficar eacompet iţ
ieiî nt
repr oducătoricreşteproducti
vi
tat
eaî
n
beneficiul consumatorilor
» alocareamaief i
cientăar esurselor+compet iţ
iaspori

accelerear eacr eşteri
ieconomi ce
2.2.2
INTEGRAREA ECONOMI CĂEUROPEANĂ
-compet

iespor
ităîntre firme-
1. Compet

iaspor
ită benefi
căpentru bunăstareapersoanelor şia economiei.
Forţ
ademuncăşicapi t
alulsedeplaseazăî n
secot
arelecupr oduct
ivit
ate,sal
ari
işiprof i
turimai
ri
di
cate.Fir
meleseangaj eazăînrestr
uct urărir
adical
e.

2. Fact
ori
icar
eaui ntensif
icatcompet iţi
aî ntrefirme
» formareapieţeiunice(piaţălargă)şiangaj areafi
rmelor,t
otmai
mul t
,înac t
ivi
tăţ
itr
ansfrontal
iere;
» l
iberacircul
aţi
eabunur i
lor,servicii
l
or,forţ
eidemuncăşicapi t
alul
ui
;
» monedauni căşipactuldest abil
itateşicreşter
e;
» globali
zareaşireducereagener alăani vel
uluitar
if
elorvamal
eşia
altorbari
ereîncaleacomer ţ
ului.

3.Pol
it
icaUni
uni
iEuropenepent r
uocompet i
ţiel iberăşicor ectă
» supravegher eapol it
icil
orst atel ormembr eşialef i
rmel orpent ruanu
seangaj aî nmăsur işipr acticiant iconcurenţi
al
e;
» armoni zareaimpozi telori ndirect eşiCodul decondui tăpent ru
impozitarea afacerilor;
» armonizarea politicilor statelor membre privind ajutorul de stat;
» poli
ti
cil
epr i
vi
ndachi ziţi
il
epubl iceî nstatelemembr e
2.2.3
DEZVOLTAREAINTEGRĂRI IECONOMICE
EUROPENE (IEE)
- del
aeconomii
leeur
openespr
eeconomi aeuropeană–

• dezvoltarea IEE în profunzime:


uniunev amal ă piaţ
aunic
ă uni
uneaeconomi
căşi
monet
ară

• dezvoltarea IEE prin extindere:


7 state membre 15 25 27
i
niţial astăzi 1i
anuari
e2007

• dezvol
tar
eai
nst
it
uţi
onal
ă

Fi
ecar
etr
eapt
ăpedr
umulI
EEest
eot
reapt
ăpent
rumaimul
tăcompet

ie

Obiectiv strategic 2010: economia UE sădevi


năceamaicompet
it
ivădi
n
lume - Strategia Lisabona
2.2.5
CREŞTEREAREALĂAPIB-ULUIPENTRUUE,SUAŞIJAPONI
A
- în procente -
1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985
UE –15 2,6 1,5 3,2 2,3
SUA 3,9 2,4 3,2 3,4
Japonia 1,1 1,5 5,2 3,8

Pr
imel
etr
eiţ
ăridi
n
UE
Irlanda 9,1 4,7 4,6 3,5
Luxemburg 6,1 5,4 6,4 2,4
Finlanda 4,9 - 0,7 3,3 2,9
Ul
timel
etr
eiţ
ăridi
n
UE
Fr
anţ
a 2,5 1,1 3,3 2,4
Italia 2,0 1,3 2,9 3,0
Germania 1,8 2,0 3,4 2,2
2.2.6
CREŞTEREANUMĂRULUIDEANGAJAŢIÎ NUE,SUAŞIJAPONI
A
RATADEANGAJAŢI–în procente –
1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985 Rata de
angajare în
2001
UE –15 1,2 - 0,5 1,4 0,1 66
SUA 1,4 0,9 2,0 2,2 75
Japonia 0,0 0,7 1,0 0,9 76
Primele trei
ţ
ăr idi
nUE

Irlanda 5,1 1,9 1,1 0,0 68


Spania 2,8 - 0,5 3,3 - 1,6 59
Luxemburg 2,6 0,5 1,4 0,0 66
Ultimele trei
ţ
ăr idi
nUE
Germania 0,6 - 0,3 1,4 0,2 69
Austria 0,6 - 0,2 0,7 0,1 74
Portugalia 0,4 - 0,5 1,1 - 0,3 73
2.2.7
PRODUCTIVITATEA MUNCII Î NUE,SUAŞIJAPONI
A
- în procente -
1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985 Productivitatea
muncii în 2001
US=100
UE 1,3 2,0 1,8 2,2 73
SUA 2,5 1,5 1,2 1,2 100
Japonia 1,1 0,8 4,1 2,9 67
Primele trei
ţ
ăr idi
nUE
Irlanda 3,9 2,7 3,5 3,5 87
Luxemburg 3,4 4,9 5,0 2,3 145
Portugalia 2,9 2,3 4,4 3,3 48
Ultimele trei
ţ
ăr idi
nUE
Olanda 1,0 1,0 0,8 1,4 72
Italia 0,9 2,0 2,0 2,2 82
Spania 0,9 2,0 1,2 3,2 65
2.2.8
CREŞTEREAPRODUCTIVITĂŢI
IMUNCII ŞIA GRADULUI DE
OCUPARE A FORŢEIDE MUNCĂ, 1995-2001

Cr
eşt
ere
agr
adul
uideoc
upar
eaf
orţ
eidemunc
ă
< medie Aproape de > medie
medie

< medie Italia Spania

Creş
ter ea Aproape de Belgia
pr
oduc t
ivi
tăţ
ii medie Germania Marea Britanie
muncii Japonia Danemarca Olanda
Franţa

> medie Grecia Irlanda


Portugalia SUA Finlanda
Austria Suedia Luxemburg
2.3.1
OBI
ECTI
VELETRANZI
ŢIEI

restructurarea fostelor
stimulente întreprinderi de stat, în
FORMAREA DE special prin privatizare
CONSTRUCŢI A
SISTEMULUI reguli de joc FIRME
încurajarea firmelor
ECONOMIEI COMPETITIVE
miciş imijl
oci ipri
vat e
DEPI AŢĂ
insti
tuţi
icapabile promovarea
săasi gure i
nvesti
ţi
i
lorstr
ăine
respectarea regulilor
de joc
2.3.2
PROCESELECRI
TICEALETRANZI
ŢIEI
LAECONOMI ADEPI
AŢĂ
Real
izar
eal
iber
tăţ
iieconomi
ceşiacompet

iei

Asigur
areast
abi
li
tăţ
ii
economice Dezvoltarea sectorului privat

Sinergie

Schimbarea rolului Dezvoltarea sectorului


statului în economie financiar
şireformaadmi ni
straţ
iei
publice

Accesull
aeducaţ
ie,î
ngr
ij
ir
easănăt
ăţi
işiasi
gur
ărisoci
ale
2.3.3
SCĂDEREAMASI VĂASTANDARDULUIDEVI
AŢĂÎNROMÂNIAESTE
REZULTATULGREŞELI
LORCUIMPACTSTRATEGI
C
•î
ncercăr
il
erepet
ateeşuatedest
abi
lizar
e •întârzierea cu mai mult de trei ani a
macroeconomică(cureducer
eai
nfl
aţiei
); privati
zăr i
idemasăşiaî ntregii
privati
zăr i
;

•angaj areairesponsabi
lăadatori
eiexter
ne •r it
mulsl abal„mi ciipr i
vat
izări”
careacondusl aunvârfdeplăţiî
nanii1998 (hoteluri, restaurante, magazine
şimaial es1999(cca.50% di
ndatori
a
comer cial e,alteactivităţ
ieconomi ce)
;
exter năa deveni tscadent
ăînnumai2ani
de zile);
•lipsauneisol uţi
idesi stem pent ru
restructurarea fostelor întreprinderi
•negl
ijar
eapentruolungăperioadădetimp socialiste de stat în afara cadrului legii
acali
tăţi
ipol
it
ici
idesupravegherebancară; falimentului;

•acor dareadef aci l


ităţ
ifi
scale
investitori
lorst răini- garantate pe 5
ani –acest efaci l
ităţiaufostanul ate
dupănumai1andezi l
eceeacea
distrus credibilitatea României.
2.3.4
RESTRUCTURARE

%laînt
repr
inder
easupusă % la întreprinderea etalon
r
est
ruct
urăr
ii

1.VÂNZĂRI

2. CHELTUIELI MATERIALE VARIABILE

3.MARJĂ(
1-2) 3/1

4. CHELTUIELI SALARII VARIABILE

5.PROFI
TDI
NOPERAŢI
UNI(
BRUT)(
3-4) 5/1

6. CHELTUIELI GENERALE, FIXE(overhead)

7. PROFIT ÎNAINTE DE AMORTIZARE, DOBÂNZI, IMPOZITE 7/1


(5-6)

8. AMORTIZARE

9. PROFIT ÎNAINTE DE DOBÂNZI, IMPOZITE (7-8) 9/1

10. DOBÂNZI

11. PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZIT (9-10) 11/1

12. IMPOZIT PE PROFIT

13. PROFIT NET (11-12) 13/1


Capitolul III

FUNDAMENTELE
COMPETI
TIVI
TĂŢII
3.1.1
CONCEPTE: COMPETI
ŢIA, COMPETITIVITATEA ŞI
AVANTAJUL COMPETITIV

COMPETI
ŢIA r i
valitateaînt
refirmeexistente(şi
potenţiale)pentrucâşti
garea
(menţiner ea)cl
ienţi
lor
;
est ef orţacareasigurăfuncţi
onarea
economi eidepiaţăşiprogresul;
COMPETITIVITATEA deter
minăpoziţ
iapecareoocupă
ofi
rmăînaceast
ăcompet i
ţi
e–î
nf aţ
ă
saumaiînspate(sauaf
ară)

Î
ncompet i
ţieseaf lăfirme şiindustrii şinunaţ iunidar invest i
ţi
il
emer g
acolo unde mediul de afaceri este cel mai favorabil pentru productivitate.
Naţiunil
eseaf l
ăîncompet iţ
iepr i
npol i
ti
cilepecar el eaplicăşicar e
afecteazăacestmedi u.
3.1.2
CE ESTE AVANTAJUL COMPETITIV ?

1. Definiţ
i
edel
ucr
u •o fir
măar eunav ant ajcompetit
ivdacă,
afl
atăî ntr -unmedi uc ompet
it
iv,obţ
ineî n
mod continuu un profit peste medie (a
industriei unde este).

2. Avantajul competitiv al unei (1) este sustenabil - poatef isusţinutpe


firme are trei caracteristici termen lung;
(2) este global - fi
rmar eali
zeazăopar t
e
semni f
icat i
văav enituri
lorînst răi
nătate
saucândac ţi
oneazăl ocal fac efaţ
ă
compet iţ
iei fi
rmelorgl obale;
(3)f ir
maar eper f
ormanţ epest emedi e–
productivitate mare, costuri sub medie,
cotădepi aţăsemni fi
cativă.
3.1.3
AVANTAJULCOMPETITIVESTEDI
FERI TFAŢĂDE
AVANTAJUL COMPARATIV

Undesăpr
oducif
lor
i?

Avantajul comparativ Avantajul competitiv

Flor
i=soare+pământ+muncă Flori=pi aţ
ălocal
ă+acceslapiaţa
abundenţ
afact
ori
lor globală+i nfr
astr
uctur
ăspecial
izat
ă,
î
ndemânăr i,t
ehnologi
e,i
nst
it
uţiişi
servicii.

combinaţi
edeinfl
uenţ
easupra
product
ivi
tăţ
ii(
nunumaif
actori
)
3.1.4

Avantaje specifice Avantaje specifice


firmei industriei

SURSELE AVANTAJULUI
COMPETITIV

Avant
ajenaţ
ional
e
3.2.1
COMPETI
ŢIAŞIPROFI TABI
LITATEA
INDUSTRIILOR
• Industrie: un grup de firme care produc produse ce se pot
înlocui unele pe altele;

• Grani
ţel euneii ndust r
ii
:sunt definite în termeni de produse,
competitori, geografic;

• Caracteristici ale unei industrii:


–forţelecar edet erminăcompet iţia;
–nivelullacar ear el
occompet iţia(local
,regional
,naţional ,
internaţional);
–segmentarea industriei –grupuri strategice de firme care
urmeazăaceeaşist rategiesauunasi mil
arăîntermenide
dimensi unist rategi
ce( speci
alizar e,ident
if
icaredemar că,
leader shipî ntehnologi e,int
egr areverti
cal
ă,pozi ţ
iedecost ,
ser vi
ce,pol it
icădepr eţ,leverage)
3.2.2
COMPETIŢIAŞIRATA
RECUPERĂRIIÎ
NINDUSTRI
E
• Competiţi
a,înt
r-oindustri
e,lucr
eazăcont inuupent r
ur educer
earatei
rec
uperării
,l
acapi tal
ulinvesti
tl
ani vel
ulrateirec
uper ări
icompeti
ti
ve- „
la
podea”(sauar ateirecuperări
iînt
r-oindustri
eperfectcompetit
iv
ă);

• Nivel
ulratei recuper ăr
ii –est eapr oximat ădecăt r
ev eni t
ul obligaţi
unilor
competitive într-o industrie guvernamentale pe termen lung, ajustat în sus
(„l
apodea” ) cu riscul pierderii de capital (aferent industriei
respective)

Rat
ealerecuper
ări
isubni
vel
ulcel
eicompet
i
ti
ve

lapodea”nuvorat
ragei
nvest
it
ori
.
3.2.3
CELECI
NCIFORŢECOMPETI TI
VE
- car
edetermi
năpr
ofi
tabi
li
tat
eauneii
ndust
rii-

Furnizori

Puterea de negociere
a furnizorilor

Competitorii
industriei Înlocuitorii
Noi firme care Ameni nţ area Ameni nţarea
poti
nt rapepi aţă noilor firme produselor
Rivalitatea între
carei nt ră înlocuitoare
firmele existente

Puterea de negociere
acumpăr ător
il
or

Cumpăr
ător
i
3.2.4
DETALII –CELECI
NCIFORŢECOMPETI
TIVE

BARIERE LA INTRARE ÎNLOCUITORI

•permi tfirmelorsăf i
xezeunpr eţ •disponi bil
it
ateal orlimi
tează
pesteni velulcompet it
ivfărăa profitul
provocanoii ntrăr
iî nindust ri
e •suntdef i
niţ
iînt ermendepr odus
•economi adescar ă şigeogr afic(pâineanuecompet iţ
ie
•ident i
tat eamăr ci
i( avantajul i
nter naţ ional
ă)
primului venit) •sunt disponibili când elasticitatea
•proprietatea de produs preţur i
lorest emar e
•accesl adi stri
buţie •maipr ezenţicândcost ul
•costuri de schimbare schimbăr i
iestemi c( maigreude
definitsuntceicar eîncănuexi stă)
•acces la capitalul financiar
•politici guvernamentale
•barier el aieşir
e
3.2.5
DETALII –CELECI
NCIFORŢECOMPETI
TIVE
PUTEREA FURNIZORILOR PUTEREA RIVALITATEA FIRMELOR
•concentrarea furnizorilor CUMPĂRĂTORILOR Ser ef
erăla:

•puţ
iniî
nlocui
tor
i •concentrarea nat
uraşigradul
cumpărătoril
or compet

iei
specificitatea este •mulţiî
nlocuit
ori
mare număr ulcompet
it
ori
l
orşi
costul de schimbare specif
ici
tat
eaest
emi că concentrarea
este mare pentru costulschi
mbări
iest
emi c
cumpăr ător pent
rucumpărăt
or cr eşt ereaindust ri
eişi
ciclului produsului
impor tanţavol umul
ui i
dent
it
ateademar

pentru furnizor diferenţi
ereapr oduselor
el
ast
ici
tat
eapr
eţul
ui costurifi
xeşicost uri
costul relativ la totalul nerecuperabile (sunk)
achi
ziţ
iilor super capacităţi
bar i
erelaieşire
3.2.6
I
NFLUENŢAGUVERNULUIŞICELECI
NCIFORŢECOMPETI
TIVE

I
nfl
uenţ
ădi
rect
ăasupr
a:

•Pol
it
icadepr
otecţ
ieacompet

iei -r
ival
it
ăţi
iînt
ref
ir
me

•Politi
cader egl
ementarespecif
icăa -r
ival
it
ăţi
iînt
ref
ir
me
industriei
- protecţ
iasănăt
ăţi
i,si
guranţ
a, mediul

Pol
it
icadei
mpozi
tespeci
fi
căi
ndust
ri
ei

Pol
it
icadepr
opr
iet
atespeci
fi
căindustriei
-r
ivali
tăţ
iiî
ntr
efi
rme
•Pol
it
icacomer
cial
ă -i
ntrări
idenoifi
rme

•Politica de cercetare –dezvoltare, politici - înlocuitorilor


industriale
3.3.1
FIRMA: AVANTAJUL COMPETITIV

• Cost mai mic decât al competitorilor, la


beneficii echivalente pentru client.

• Di
fer
enţ
ier
e oferirea unui beneficiu unic clientului, care
compenseazăunpr eţmaimar edecâtal
competitorilor (premium).
3.3.2
FIRMA:
STRATEGII COMPETITIVE
Cel
edouăti
pur
idebazădeav
ant
ajec
ompeti
ti
ve,combinat
ecumări
mea
act
i
vit
ăţi
l
orî
ncaref
i
rmaurmăr
eşt
esăobţ
inăunavantaj
competi
t
ivconducl
a:
TREI TIPURI DE STRATEGII MATRICEA STRATEGIILOR
COMPETITIVE bazate pe: COMPETITIVE

Avantaj competitiv
(1) cost
Cost mai mic: Di
fer
enţ
ier
e
(2)di ferenţi
er e
(3) focus
cudouăvar i
ante: Lider în cost Di
fer
enţ
ier
e
- focus –cost
- focus - di
ferenţi
ere Larg
Scara
compet it
ivi
tăţ
ii Îngust
Focus
(Focus) Focus
di
fer
enţier
e
cost
3.3.3
FIRMA: SURSA AVANTAJULUI COMPETITIV

• Firmadispunederesur
seşicapabil
it
ăţi(
competenţ
e)pentr
uaintegr
a
resursel
eînact
ivi
tăţ
ipent
ruaobţineproduseşiser
vici
icarecr
eează
valoarepent
rucli
enţ
i

• Capabi
li
tăţ
il
euneifi
rmedeacreaunavant
ajcompet
it
ivsuntanal
izat
e
pr
infol
osir
ealanţ
uluival
ori
i

• Lanţ
ulval
ori
iînseamnădescompunereauneif
ir
meî
nact
ivi
tăţ
i
i
nter
dependentedincar
erezul
tăval
oarea.

• Sur
saavant
ajul
uicompet
it
ivest
eor
iundepel
anţ
ulval
ori
i.
3.3.4
FIRMA:
LANŢULVALORI
I

Infrastructura firmei

Managementul resurselor umane

Dezvol
tar
eat
ehnol
ogi

Achi
ziţ
ii
Act
ivi

Logi
sti
ca Oper
aţi
uni Logi
st
icade Marketing
tăţ

Service
idespr

deaducere(
manufact
urar
e) s
coat
eredin şi
vânzăr i
Î
nfir
mă fi
rmă
ij

Act
ivi
tăţ
ipr
imar
e
in
3.3.5
SISTEMUL VALORII
Cl
ienţ
i

Di
str
ibuţ
ia
Furnizori
Firma

Lanţ
ulval
ori
i

Lanţ
ulval
ori
i Lanţ
ulval
ori
i
Lanţ
ulval
ori
i
3.3.6
SUSŢI
NEREAPETERMENLUNG AUNUI
AVANTAJCOMPETI
TIVDEPI
NDEDETREICONDI
ŢII
(
1)Sur
sapar
ti
cul
arăaav
ant
ajul
uic
ompet
i
ti
v:

 avantaj de ordin mic - materi


ipri
mei
eft
i
ne,f
orţ
ădemunc
ă
i
eft
i
nă,economi
adescară
 avantaj de ordin mare -reputaţi
edemarcă
(mai durabile) - di
fer
enţ
ier
e
- proprietatea procesului tehnologic

(
3)Numărul
sursel
ordi
st
inct
edeavantaj
ecompeti
t
ivepecar
eof
i
rmăl
ear
e–a
gener
aavant
ajecompeti
t
ivepeî
ntr
eglanţ
ulval
ori
i
;

(
3)Î
mbunătăţi
reaşi
„ri
di
car
ea”c
onst
ant
ăaav
ant
ajel
orcompet
i
ti
ve–cea mai
i
mpor
tantăcondi
ţi
e;

Not
ă:- Oriceav ant
ajcompet
it
i
vpoatefii
mit
atdealţ
ii
maidevr
emesaumai
târziu;
- Pent ruasusţi
neunavantaj
competi
ti
v,of
irmătr
ebui
esădevi
năoţ
int
ă
mobi l
ă–s ăcr
eezenoiav
antaj
ecompeti
ti
ve.
St
rat
egi
ipent
rumăr
ireaval
ori
iadăugat
eşiact
ivi
tăţ
il
enecesar
e 3.3.7

Strategia Act
ivi
tat
eanecesar
ă
Diferenţi
ereadepr odus ridicar
eacapacităţi
idepr oducţ i
eexist
ent e
Mut areaacti
vi
tăţ
il
ordeasamblarel
a pentruaper mi
tef i
rmelorsăţ i
nt ească
produseundeoval oareadăugatămaimar
e componente performante, echipamente, utilaje
poatefiobţi
nutăînstadi
uldeasambl
are şipieţenişă

Mutarea în amonte cr


eşter
eanivel
uluifi
rmeişiacolabor
ări
iR&D,
Mut areaînamont ealanţ
uluival
oriipent
rua apr
oiect
ări
işiact
ivi
tăţ
il
ordeprototi
p
câşt
igacont rol
ulasupr
adezvoltăr
iişi
proi
ectări
iprodusului

Mutarea în aval câştigareaunorcapabili


tăţ
imaiavansateîn
Mut ar
eaî navalal anţ
uluivalori
ipent
rua cepriveşteasamblarea,auneidistr
ibuţ
iişi
câşt
igacont rol
ulasupracanalelorde marketingul,l
aînceputînpieţ
eler
egionale
marketi
ngşiamar jel
orsuperioareataşat
e cunoscute.
mărcil
or(brand)
Adânci real egătur i
lor investi
reaînopor
tuni
tăţicucr
eşter
er api
dăîn
Adânci real egăt
ur i
lorcumpăr ăt
or–furnizor cerer
eai nt
ernăcum arfimater
ial
eplasti
ce,
pentru a produce inputurile intermediare maşini,ambalaj
,CAD/CAM şiser vi
ci
il
eI T
cerute
Schi
mbareaproductivi
tăţ
ii ridi
car
eaper f
ormanţ eioper aţiunil
orpr i
n
Mutar
eaperf
ormanţeideproduct
ivit
atea automatizare, calitate, utilizarea tehnologiei
t
utur
oroper
aţi
uni
lorl
aunni velmaiînal
t i
nformaţieişiîmbunăt ăţ i
reasi stemelor
3.4.1

NAŢI
ONAL:AVANTAJULCOMPETI
TIV

• Medi
ulnaţi
onal,poli
ti
ceconomi
cşideaf
acer
ipoat
eaf
ect
a
compet
it
ivi
tat
eagl obal
ăafir
mel
or

• Rit
muldecr eşt eredinfiecarenaţ i
unedepi ndedeovar i
etat
edef act
ori
,
cupr i
nz ândstabili
tat
eamacr oeconomi că,i nvest

iiî
ninfr
astruct
urăşi
capital uman, un mediu favorabil afacerilor

• Aceşt
ifact
oripotaf
ectaperfor
manţauneifi
rmei
ndi
vidual
e,
pr
oducând,înacestfel
,„ef
ectuldeţ
ară”.
3.4.2
NAŢI
ONAL:SURSELECOMPETI
TIVI
TĂŢI
I

Strategia firmei
şir i
valit
at ea

- cont
extull
ocalcareîncuraj
ează
ridi
careaperformanţeişii
nvest

ii
- compet i
ţi
eviguroasă
Condi
ţi
i
lef
act
ori
l
or Condi
ţi
i
lecer
eri
i

- calitatea factorilor - un grup principal de clienţi


- specializarea sofi
s t
icaţicarepr et ind
- ridicarea nivelului -c l
ienţiai cărornev oipr ef
igurează
fac tori
lor(îmbunăt ăţ
i
re) pe cele care vor fi
-c erereneobi ş nuit ăîns egment e
Industrii conexe specializate
şidespr i
ji
n

- o masăc ri
ticădef urni
z oric apabi
l
i
- clustere în loc de firme izolate
3.4.3
NAŢI
UNEA:DETALI
I–DIAMANTUL LUI PORTER

Condiţi
ilefactor
ilor Condi ţi
il
ecer erii Indust
ri
iconexeşidespr i
j
in
•f
actor idebază( cl
asi
ci
) •nat uracer eri
idepepi aţa •include furnizorii de
- pământ ; deacasă component eşicer cetar
eade
- resurse; •prezenţ aunorconsumat i bază
or
- muncă sofi
st i
caţicupr etenţiişicare
preseazăf irmelesăi noveze •acest eindust ri
it rebuiesă
•f
actor iavansaţi
Strategia firmei, fi
eşielecompet itive
- acumul ăride i
nternaţ
ional
îndemânăr i Structură,Ri val
i t
ate
specializate •condi ţ
iil
eî ncar efirmele
- tehnologie suntî nf
ii
nţ ate,or ganizat eşi •indust
rii
leconex eşide
conduse spri
ji
nsunt ,der egul ă,
-i nfrast
ructură
•diferenţel eî nsistemel ede grupate geografic (clustere),
guver narecor por at
istăşide cr eeazăex ternalităţipozit
ive
Aceşt
ifact
oripotf
i cult
ur ăamanagement ului şiopor t
unităţi
î
mbunăt ăţ

i •compet i
ţiadepepi aţa
i
nternă
3.4.4
CLUSTERULITALI
ANÎNCĂLŢĂMINTE
–SCHEMĂSIMPLIFI
CATĂ-

Î
ncălţ
ămint e
Maşinideprodus
de sport
î
ncălţămi
nte

Î
ncăl
ţămint
e Tăbăcăr
ie
Procesare
Curele piele si
ntet
ică piele
Maşinide
prelucrare piele
Servicii
Haine de piele Î
ncălţămi nt
e design
piele
Genţi,mănuşi Maşi nide
de piele injectat
Bocanci, schi,
apres-schi
căţ
ăr at Mat
riţ
e
3.4.5
CLUSTERUL PROTUGHEZ - PLUTĂ

Guvern mulţ iproducător


i
Prot
ecţia micideobi ect
edi nplut ă
păduri
lor •companii mari specializate
deplută î
nmar keti
ngşidistr
ibuţ ie

climat bun pentru pr oducăt or


ilocal
ide
creşt
er eaplutei vin
cunoşt i
nţeşiîndemânăr
i companii de
îmbuteliere

pr oducător idemaşi ni Şans a


specializate în prelucrarea Mutarea
plutei produc ţ
ieide
materiale auxiliare plut
ădi n
Spania
în Portugalia
3.4.6
COMPETIŢI
AINTERNAŢI
ONALĂ
ŞISTRATEGIAGLOBALĂ

1.Mul
ti
naţ
ional
ă - compet iţ
iaînf i
ecarenaţ iuneest ei ndependent ă;
-i ndustr i
aestepr ezentăî nmul t
eţ ări;
ex: indust
riabancar ăpent r
ucons umat ori(retai
l
)
- compet i
ţi
aar elocpebaz ădeţ ar ă;
i
ndust riaint
ernaţionalăest edef aptocol ec ţ
iedei ndust r
ii
naţi
onal e
ex: asigurăr
i dev i
aţă;pr oduseal i
ment are;fabri
caţiade
produse simple din metal; ulei pentru automobile;

2. Industrii globale - f i
rmeler ival
eseaf l
ăîncompet i
ţieunel
ecual t
ele,pe
bazădeav antajecompet i
ti
vecar esuntgeneratede
reţ
eleledi nîntreagal ume
ex: avioane comerciale; semiconductori; automobile;
ceasur i
;ulei pentrumot oaredenav ă;hotel
uridel ux;
- firmele folosesc strategii globale –ofir
măv i
ndepr odus ul
săuî nmul tenaţ i
uni şiar eoabor dar
eintegr
atăglobal ă
pentru a face asta.

3.St
rat
egi
agl
obal
ăar
edouădi
mensi
uni
:conf
i
gur
aţi
a,coor
donar
ea.
3.4.7
St
rat
egi
adedezvol
tar
esăf
iedi
fer
enţ
iat
ăpei
ndust
rii
EXEMPLE
I
NDUSTRI
ILAECONOMI
IDESCALĂŞINI
VELDEGLOBALI
ZARE

Transport Electronice
Nivel
ridicat

Fi
nanţ
e Tel
ecomuni
caţ
ii Oţ
el
Mecanice

Asi
gur
ări Bunuri de
Vânzare cu Chimicale
consum
amănunt ul
ECONOMI

Comunicare
(ziare) Maşi
ni
Nivel
scăzut
IDESC

Local NIVELUL DE GLOBALIZARE Global


3.4.8
PROCESUL“RI
DICĂRI
I”ECONOMI
CE

Condus
(1) Toatenaţ iunil
eî ncepcaeconomi i deinovaţi
e
conduse de factori
(2)Cel emaimul t
enaţ iuninuînvaţ
ă
drumul“ ri
dicăr ii
”dinstadi
ulcondus •lideriîntehnologi işi
de factori procese în o serie de
clustere
Condus •forţelecompet itivi
tăţi
i
dei
nvestiţ
ii dezvoltate

Germania,
Suedia
•i
nvest

iiagr esivepent r
u” r
idi
car ea”
factoril
orşiasi milareadet ehnol
ogi
imoder
ne
Condus •compet
itiviprinpreţînar i
itot
de factori mai extinse ale industriei
•dependenţ
ămaredecomponent
estrăine,
•dependenţ
ămar ede maşini
şicl
i
enţ
i
salar
iimi
cişir
esur
senat
urale Korea, Taiwan
India
Capitolul IV

ROMÂNI
AŞICOMPETI
TIVI
TATEA
4.1.1

INDUSTRII CU AVANTAJE COMPETITIVE


POTENŢIALE

•I
ndust ri
icuunconsum mar
edef
orţ
ădemuncăşicostr
edusal
acesteia;

• Industrii bazate pe resurse naturale;

•I
ndust
ri
icar
eţi
ntescpi
aţai
nter
nă;

• Industrii cu un consum mare de forţ


ădemuncăî
nal
tcal
if
icat
ăşi
cost relativ mic al acesteia.
4.1.2
I
NDUSTRI
ICUUNCONSUM MAREDEFORŢĂDEMUNCĂ
ŞICOSTREDUSALACESTEI
A

1. Act
ivit
ăţii
nt ensiveî nmuncădi ncadr uli
ndust rii
lorgl
obale
•oper aţiuni–cusut, cablaje, asamblare, etc.;
•realizarea de componente –r oţidi
nţate,ar curi
,et
c.;

2. Exemple de industrii globale:


•automobile;
•textile –confecţ ii;
•industria electronica –circuite integrate, computere,
bunuri de consum electronice.
4.1.3
INDUSTRII BAZATE PE RESURSE NATURALE

 Chimie –ţ

ei,gazenat
ural
e,sar
e,et
c–OMV, Lukoil;

 Ciment –Lafarge, Heidelberg, Holcim;

 Industria prelucrarii lemnului –l


emnşimobi
lă;

 Industria agro-al
iment
ară–Smithfield, LaDorna;

 Turism.
4.1.4
INDUSTRII CARE ŢI
NTESCPI
AŢAI
NTERNĂ

•I
ndust
ri
afi
nanci
ară–bănci,asi
gurăr i,fondur imut ual e,et c.
(BRD-SG, Raiffeisen, Erste, Allianz, etc)

• Comuni
caţ
ii–Romtelecom, Orange, Vodafone etc.

• Comer
ţ–Metro, Bila, Carrefour, Cora, Selgros etc.

• Const
rucţ
ii
4.1.5
I
NDUSTRI
ICUUNCONSUM MAREDEFORŢĂDEMUNCĂ
Î
NALTCALIFI
CATĂŞICOSTRELATI
VMI
CALACESTEI
A

• software;

• sănăt
ate(
chi
rur
giepl
ast
ică,st
omat
ologi
e);

• educaţ
ie(
uni
ver
sit
ăţi
);

• cercetare –dezvoltare –Oracle, Renault, .


4.1.6

STRUCTURAEXPORTULUIDEMĂRFURI
AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005

Mil. Euro %

Total export FOB 22.255 100,00


din care:
- Const ruc ţi
idemaşi ni 5.843 26,25
-I ndustriat ext
il
ă–pi el
ăr i
e 5.710 25,66
- Met alec omuneşi ar t
icole 3.296 14,81
din acestea
- Produse minerale 2.465 11,08
- Industria lemnului (inclusiv 2.064 9,27
mobila)
-I ndustriac himi
căşi 1.859 8,35
mase plastice
- Produse agroalimentare 673 3,03

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “


România –Comer
ţulext
eri
or: Rezult
atel
eact
ivi
tăţ
iidecomer
ţex
ter
iorî
n
perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent rulRomânpent ruPr
omovareaComer ţ
ului
,febr
uar
ie2006.
4.1.7

STRUCTURAIMPORTULUIDEMĂRFURI
AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005

Mil. Euro %

Total import CIF 32.568 100,00


din care:
- Const ruc ţi
idemaşi ni 11.525 35,39
- Produse minerale 5.073 15,58
-I ndustriat ext
il
ă–pi el
ăr i
e 4.398 13,50
-I ndustriac himi
căşi 4.377 13,44
mase plastice
- Met alec omuneşi ar t
icole 2.876 8,83
din acestea
- Produse agroalimentare 2.022 6,21
- Industria lemnului (inclusiv 1.582 4,86
mobila)

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “


România –Comer
ţulext
eri
or: Rezult
atel
eact
ivi
tăţ
iidecomer
ţex
ter
iorî
n
perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent rulRomânpent ruPr
omovareaComer ţ
ului
,febr
uar
ie2006.
4.1.8
LISTA
principalelor produse exportate la 31.12.2005
Produs Valoare %
(milioane în total
EURO)
Ţi
ţeişipr
odusepet
rol
ier
e 2.146 9,64

Costume, rochii, pantaloni 1.740 7,82

Fire, cabluri, conductori 1.147 5,15


elect r
iciizolaţ i
Produse laminate plate 946 4,25

Părţişiaccesor
iide 693 3,12
autovehicule
Î
ncăl
ţămi
nte 688 3,09
Mobi
li
erşipăr
ţial
eacest
uia 686 3,08
Nave 425 1,91
Lemnt ăiatsauci opli
t 405 1,82
longitudinal, spintecat sau cojit
Ponderea primelor 10 produse 39,88
în total export
Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “
România –Comer
ţulext
eri
or: Rezult
atel
eact
ivi
tăţ
iidecomer
ţex
ter
iorî
n
perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent rulRomânpent ruPr
omovareaComer ţ
ului
,febr
uar
ie2006.
4.1.9
LISTA
principalelor produse importate la 31.12.2005
Produs Valoare %
(milioane în total
EURO)
Ţi
ţeişipr
odusepet
rol
ier
e 2.661 8,17

Autovehicule persoane 1.523 4,68

Gaze naturale 936 2,87

Medicamente 757 2,33

Maşinideprelucr
areaut
omat
ăa 530 1,63
dat
elor,păr
ţialel
or
Părţişiaccesor
iide 520 1,60
autovehicule
Ap. emisie pt radio-telefonie 514 1,58
Aut
ovehi
cul
emăr
fur
i 446 1,37
Fire, cabluri, conductori 438 1,34
elect r
iciizolaţ i
Ponderea primelor 10 produse 26,71
în total import
Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “
România –Comer
ţulext
eri
or: Rezult
atel
eact
ivi
tăţi
idecomer
ţex
ter
iorî
n
perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,CentrulRomânpent ruPr
omovareaComer ţ
ului
,febr
uar
ie2006.
4.1.10
VOLUMULSTOCULUIDEINVESTI
ŢII
STRĂI
NEDIRECTELAFINELEANULUI
2004

Ţar
a Tot al Pel ocui
tor
miliarde USD USD
Româniax 18,0 806
Ungaria 60,3 6.029
Cehia 56,4 5.509
Bulgaria 7,6 1.016
China 245,5 191

xdi
ncar
e56% r
egi
uneaBuc
ureşt
i
-Ilfov.
4.2.1
INDUSTRIA CONFECŢI ILOR(I)
- caracteristici –

1. Global ăşidinami că 1980 1990 1995


exporturi miliarde $ 34 100 142
dar dinamica devine temperată; se menţ
inedinamica la produsele de calitate
inf
erioară

2. Separarea geogr afi


căafazelordi
npr ocesul depr oduc ţ
ie,i ntensiveînfor
ţă
demuncăş i cali
fi
cări j
oase,de cel ec aresunt
i
ntensiveîncapi talşicalif
icări înalt
e
anii 1950-1960 industri
aor ganizat ăaconf ecţi
i
lorera
concent ratăînţ ărilev estic eşiJaponia
1960-1970 mutarea spre tigrii asiatici
1980-1990 răs pândireapet otgl obul

Mut
areacont
i
nuăs
preeconomi
icusal
ari
imi
ci
4.2.2
INDUSTRIA CONFECŢI I
LOR(II)
- caracteristici –
3. Cusutul –pr
inci
pal
afazăapr
oces
ului
depr
oducţ
i
ear
ămasi
ntensi

î
nfor
ţădemuncăşif
oloseşt
eotehnol
ogi
esi
mpl
ă.Aceast
ă
fazăest
epot
ri
vit
ăpentr
ufir
memici

Celelalte faze –desi


gn,t
ăierea,i
nspecţ
ia,suntmai
int
ensi
veî
n
t
ehnol
ogieşical
if
icăr
iînal
te
4. Lanţ
ulval
ori
ipentru aceste produse este condus de cumpăr
ător
•mar imagazi necuamănunt
ul
•cei car ecomer ci
al
iz
ează brand-name sunt brokeri strategici
între fabrici, compani i
decomer ţşicons umator i
•casedecomer ţ

5. Acor
dur
iint
ernaţ
ional
e–Mul
ti
fi
bră
Faci
l
it
ăţi
ofer
it
edeţ
ări
expor
tat
oar
e:zonel
i
ber
eet
c.
4.2.3
SEGMENTELE DE PI
AŢĂÎ
NCONFECŢI
I
Ac
tor
iche
ieî
nlanţ
ulpr
odus
elor Caracteristicile produsului Sur
sage
ogr
afi
căpr
inc
ipal
ă
1.
Maga
zineor
ient
atepemodă produsedemodă–ultra design I
tal
ia,Fr
anţ
a,UK,J
aponi
a
brand-ur
ina
ţiona
les
cumpe

2. - Departamente specializate în etichete private Asia de Est


mari magazine (I.C. Penney în produse brand de magazin NIEsş ipr oduc ător
ibi nesta
bil

iîn
SUA) produs ebr andna ţ
iona
l puţi
neţ ăriînc ursdede zvol
tar
e
- companii cu brand-name Brazilia, India, Mexic
GAP, TIMBERLAND

3.Come rcianţ
ipent
rumă
rfur
i br
andur
ilapr
eţur
ima
imi
ci exportatori de produse de
dema să cali
tat eme di e,cupre ţ
ur imedi i
(Sears în SUA) South-East Asia, NIEs
India, Brazilia, Mexico, China

4.Ma gaz inecumă rfur idemar


e produs edec ali
tat
einf
eri
oar
ă furnizori de produse standardizate
volumş idi sc
ount care nu sunt scumpe cu costuri mici
(K. Mart; Wal-Mart) în SUA Indone zia,Sr iLanka ,Ma rocş i
multe altele

5. Importatori de produse tip produsefoa


rtei
eft
ineş
ica
lit
ate Vi
etna
mşia
lte
le
„uni f
ormă ” infe
rioar
ă
4.2.4
PRODUSE CU VALOARE ADĂUGATĂMARE
- comer
cianţ
ior
ient
aţipemodă–

• domeni
ulapr
oapeexcl
usi
valpr
oducăt
ori
lordi
nţăr
il
evest
ice;

• pr
oducţ
iaest
eînser
iimi
ci(
li
mit
ate)
;

• produseledemodă( top)şipreţ
uritopnecesi
tăcali
ficăr
iînal
tede
designerşicapabi
li
tăţideproducţi
edeînalt
ăcali
tate;

•ti
mpulî ntrelansar eacomenzi işil
ivr
aretrebui
esăfief
oart
escurt
;
schimbăr il
edest ilsuntrapideşinecesi
tăunrăspunsrapi
dşif
lexi
bilî
n
dezvoltarea noilor modele;

• brand-names: sunt cruciale în acest segment. Eticheta designerului


este un indicator instantaneu pentru calitate
4.2.5
EXPORTATORIDECONFECŢII(TEXTI LE)CĂTREŢĂRI
LE
OECD 1980, 1996
Ponderea în importul OECD Pondereaconf ecţiil
or
(textile) în total
economie
Locul în Ţara 1980 1996 cr
eştere 1980 1996
ierarhia medieanuală
exportatorilor %
1. China 2,74 17,70 12,4 10,52 19,11
2. Italia 12,89 8,05 - 2,9 8,17 7,15
3. Hong Kong 13,72 6,72 -4,4 37,53 33,20
4. Turcia 0,36 3,87 16,0 5,97 37,29
5. Germania 6,93 3,78 -3,7 1,78 1,44
6. India 2,09 3,23 2,8 13,60 21,57
7. Coreea 9,13 2,95 -6,8 25,82 6,96
10. Mexic 0,77 2,42 7,4 1,59 4,42
20. Maroc 0,37 1,60 9,5 6,30 36,72
25. România 1,01 1,06 0,3 10,50 28,13
4.3.1
INDUSTRIA AUTOMOBILELOR
caracteristici (I)

1. I
ndust
ri
egl
obal
ă,af
l
atăî
ncompet
i
ţi
egl
obal
ă
– ceamail argăact ivi
tateindustri
al
ădi nlume
– cca20mi l
ioanel ocur idemuncă( 3-4 milioane muncitori direct în industrie; 9-10
mili
oaneî nmanuf acturareainputuril
or;rest ulî
ndist
ribuţ ieşiser vice)
– volumul exporturilor mondiale –miliarde $ 1980 –97 1994 –299

2. I
ndust
ri
edescar
ădomi nat
ădepuţinecompaniimar
i
i
ntensi
văînconecţ
ii
;di
mensiuneaopti
măpent
ruo
uzi
nădeasambl ar
e,cca 250.
000buc
ăţi
pean

3. Lanţ
ulval
ori
I condusdepr
oducăt
or

4. Supracapacitate

– declinul ratelor de profit


– creştereî nceat ăî nţăriledezvol
tat
e( r
aportulî
ntr
ecumpărăr
ipent
rupr
imadatăşi
înl
ocuiridemaşi niadeveni tsubuni
tar)–conseci
nţă–est
evit
aldeaseieşicu
noi modele
4.3.2
INDUSTRIA AUTOMOBILELOR
caracteristici (II)
5. Douăschi mbăr imajoreî nprocesuldepr oducţie
a) la începutul secolului XX –si
stemulpr oducţieidemasă,st andar di zat
ă,
dezvoltat de Ford, eficient la costuri
munci tor
ifoartespeciali
zaţi
,li
niedeasambl arepent ruunmodel–rigiditate
Schi mbareamodel ul
uier acosti
si
toareşinecesi tamul ttimp

b) în anii 1970 –si


stemulpr
oducţ
iei„
cont
inue”i
ntr
odusădeToy
ota
– just-in-t
imepr oducţ i
edeser i
imai mi cidemodel e,cust
ocur imi
nimedecomponent
eşi
producţ ieneter minată
JITnecesi t
ăcoor donareper fectăaî ntreguluil
anţdefur
nizori
– zero defect ratios –prevenirea defectelor
– muncaî nechipă
– îmbunăt ăţ
ir
iincr ementalepent ruaobţ i
necr eşt
erial
eefi
cienţei
Maimul teresponsabil
it
ăţişir
iscurisuntt
recutelaf
urni
zor
i–se
dezvol tăconceptuldepr oducţ
iemodular ă.Furni
zoricarepr
oduc
„subansambl ur
i”sau„modul e”
,faţădeceicar eproducnumaicomponente
individuale.

6. Fuziunişiachiziţ
ii
Daimler-BenzşiChrysl
er 1998
Volvo(automobil
e)cumpăratdeFor
d 1999
4.3.3
Pr
oducţ
iadeaut
omobi
leî
npr
inci
pal
eleţ
ări
,1960-1995
1960 1989 1995
Ţar
a Pr
oducţ
ie Pondere Producţi
e Pondere Producţi
e Pondere
(
000maşini
) (procent) (000 (procent) (000 (procent)
maşini) maşini)

Glob 12.999 100,0 35.455 100,0 37.045 100,0


1. Japonia 165 1,3 9.052 25,5 7.611 20,62.
2. America de N 6.998 53,9 7.807 22,0 7.689 20,7

Statele Unite 6.675 51,4 6.823 19,2 6.350 17,1


Canada 323 2,5 984 2,8 1.339 3,6
3. Europa de V 5.092 39,1 13.267 37,5 12.712 34,3
Germania 1.817 14,0 4.564 12,9 4.360 11,8
Fr
anţ
a 1.175 9,0 3.409 9,6 3.050 8,2
Spania 43 0,3 1.639 4,6 1.959 5,3
Marea Britanie 1.353 10,4 1.299 3,7 1.532 4,1
Italia 596 4,6 1.972 5,6 1.432 3,8
Suedia 108 0,8 384 1,1 388 1,1
4.3.4
Pr
oducţ
iadeaut
omobi
leî
npr
inci
pal
eleţ
ări
,1960-1995
1960 1989 1995
Ţar
a Producţi
e Alocarea Producţi
e Alocarea Producţi
e Alocarea
(000 peţări (000 peţări (000 peţări
maşini) (procent) maşini) (procent) maşini) (procent)

4. Altele 0,7 3.078 8,7 5.621 15,2


Coreea - - 872 2,5 2.003 5,4
Brazilia 38 0,3 731 2,1 1.303 3,5
Mexic 28 0,2 439 1,2 699 1,9
Polonia - - 289 0,8 392 1,1
Australia - - 357 1,0 292 0,8
Taiwan, prov. - - - - 282 0,8
China
Cehia - - 184 0,5 228 0,6
Argentina 30 0,2 112 0,3 227 0,6
Malaezia - - 94 0,3 195 0,5
4.3.5
Pr
inci
pal
elesociet
ăţit
ransnaţi
onaleproducăt
oaredeaut
omobi
le
şigr
aduldei nt
ernaţi
onal
izar
e,1993-1994

Clasament 1993 - pr
oducţ
ie- procent
1994 1981 Ţar
adeor
igi
ne producţi
a/1994 înţ arade din care în afara
(mil
ioanedeuni t
ăţi
) origine export: ţăriide
origine
Primul grup 19,7
1 1 General Motors (SUA) 8,0 52,4 47,6
2 2 Ford (SUA) 6,5 41,2 58,9
3 3 Toyota (Japonia) 5,2 85,2 (33,3) 14,8
Cel de-al doilea grup 18,6
4 5 Volkswagen (Germania) 3,2 57,2 (21,8) 42,8
5 4 Nissan (Japonia) 2,8 68,8 (30,8) 31,2
6 12 Chrysler (SUA) 2,8 54,3 .. 45,7
7 7 Fiat (Italia) 2,4 74,9 (36,4) 25,1
8 8 PSA(
Franţ
a) 2,0 81,1 (55,9) 18,9
9 6 Renaul
t(Fr
anţ
a) 1,9 77,0 (44,6) 23,0
10 10 Mitsubishi (Japonia) 1,8 83,3 (37,3) 16,7
11 11 Honda (Japonia) 1,7 67,0 (34,3) 33,1
4.3.6
Pr
inci
pal
elesociet
ăţit
ransnaţi
onaleproducăt
oaredeaut
omobi
le
şigr
aduldeinternaţi
onal
izar
e,1993-1994

Clasament 1993 - pr
oducţ
ie- procent
1994 1981 Ţar
adeor
igi
ne producţi
a/1994 înţ arade din care în afara
(mil
ioanedeuni t
ăţi
) origine export: ţăriide
origine
Cel de-al treilea grup 6,1

12 9 Mazda (Japonia) 1,2 79,8 (53,7) 20,2


13 - Hyundai (Rep. Coreea) 1,2 98,2 (42,7) 1,9
14 21 BMW/ Rover (Germania) 1,1 100 (61,2) -
15 15 Suzuki (Japonia) 1,0 99,4 (43,3) 0,6
16 14 Daimler Benz 0,9 100 (56,4) -
(Germania)
17 - Kia (Rep. Coreea) 0,7 100 -
Total Competitori principali 44,4
Total Toate firmele 49,7
4.3.7
JAPONIA –PRODUCĂTORDE AUTOMOBILE
- cel mai izbitor fapt al anilor 1970 –1980 –

1.Ponder eaJaponi eiînpr oducţi


amondi alădeautomobi l
e
1% 1960 26% 1989 21% 1995 Scăder
edat ori

realocăriiproducţ ieijaponezeî n
alt
eţ ări
2.Japoni aaî nceputsăexpor t
eî nSUAşiEur opa
răspuns:r eţi
neri voluntarel
aexpor t(aleJaponiei
)
(SUA)
răspuns:i nvest i
ţiiînuzinedeasambl ar eînSUA
(Japonia)
î
n1993Japoni acontrol
a30% di npiaţaaut
omobi l
elordi
nSUA,cuaut omobi
l
e
produse în SUA
3.Diferenţe:
Firme japoneze Firme japoneze Firme americane Firme europene
în Japonia în SUA în SUA
• productivitatea
• ore/ vehicul 16,8 21,2 25,1 36,2
• stocuri (zile) 0,2 1,6 2,9 2,0
4.3.8
ŢĂRI
LEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (I)

1. Sunti
ntegr
ateî
nst
rat
egi
i
legl
obal
edepr
oduc
ţi
eal
etr
ans
naţ
ional
el
or

2. Pent
ruf
i
ecar
eţar
ă,st
rat
egi
i
lesuntdi
f
erenţ
iat
e:

•ţăr
icaredevi nlocaţ i
ipent
ruact
ivi
tăţ
iint
ensi
veî
nfor
ţădemuncă,maipuţ
in
avansate tehnologic;

•unel
eţăr
icareaudezvolt
atbazai
ndust
ri
al
ăşiinfr
ast
ruct
ura,devinat
ract
ive
pent
ruact
ivi
tăţ
imaiavansat
e–plat
for
mer egi
onal
edepr oducţ
ie;

•unel
eţăricareofer
ăperspect
ivaunorpieţ
eîncreşt
ererapi
dă,devinatract
ive
pent
rureali
zareaunorsi
stemeintegr
atedeproducţ
ie,spr
easer viaceste
pi
eţe
4.3.9
ŢĂRI
LEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (II)

3. Toat
ecompanii
lecautăî
nmodagr esi
vsăreducăcost
uri
l
eşisăpăt
rundăpe
noipi
eţepent
rua-şimenţ
inecot
adepiaţ
ă

Trenduri importante:

a) cr
eştereai
nvesti
ţi
il
orstr
ăinedir
ect
e
înţăr
icupot
enţi
aldecr
eşter
emaresauundecost
uri
l
ede pr
oducţ
iesunt
mici

a) r
eor
gani zar eal anţuluif urnizori
lorpentruaspr ij
ini„producţiaconti
nuă”
•reducer eanumăr uluifurni
zori
lordi
npr i
malinie
•mul ţifur ni
zor idi
nl ini
aadouaşiat r
eiasuntcoordonaţidecăt r
eunfurni
zor
din linia a I-a,ceeaceducel aapari
ţi
asist
emel ormodul ar
edepr oducţ
ie
•furnizor iidinlini
aî ntâiparti
ci
păl acost
uldesignului
ş ialdezvol
tăr
ii

b) secreeazăvehi
culecarerăspundlacer
inţ
elespecif
iceal
epieţ
elor
,se
const
rui
esc“wor
ldcars“peplat
for
meglobal
e( saşi
u,motoar
eetc)compat
ibi
l
ecu
ovari
etat
ede“carbodies“
ROMÂNIA –ŢARAAGRI CULTURI
I
BIO-ECOLOGICE
Argumente:
•Pi aţaaliment elorbio-ecologice =
nişă-cheieînţ ăril
edezvol tat
e,încr eşt
ere
spectaculoasă( ci
rca20% peanî nSUA,
7-9% global) - 25 miliarde USD în 2003

•Valoareadăugat
ămare–pr eţ
ulde1,5
pânăla3or imaimari
decâtcel
eale
produsel
orconvenţ
i
onale
STRUCTURAPIEŢEIMONDI ALEA
PRODUSELOR BIO-ECOLOGICE

•Lapteşi pr odusel act


ate 16%
•Legumever zi/sal
ată 12%
•Pâine/ patiserie 10%
•Băutur i 10%
•Produse din carne/ mezeluri 9%
•Fructe 7%
•Făină/pr eparat edincereal
e 6%
PĂŞUNI
/FÂNEŢECERTI
FICATE
ECOLOGIC
Ţar
a Păşuni
/ Păşuni
/
Fâneţe(mi
iHa) Fâneţ
eBio(mi
iHa)

Spania 10.300 3.319


Fr anţ a 10.700 3.317
Italia 4.300 1.419
Suedia 5.500 1.320
Olanda 1.100 803

România 4.845 4.845 (potential) din care:


75 certificate

România - Export in 2004: 10 milioane euro

You might also like