Ceaiul de busuioc regenereaz prul!

Ai ncercat de toate: deodorante, ampoane contra mtreii, plasturi antisforit i degeaba, nu scapi
de aceste probleme mrunte, dar neplcute? Schimb foaia: noi i propunem nite reete naturale,
culese din cartea Leacurile bunicii, de oland !he"rier# $a, autoarea este franu%oaic, dar
reetele ei le tiu i bunicile noastre# &i sigur i le'ar recomanda(
Dac i cade prul
)une *++ g de busuioc proaspt ntr'un litru de ap rece# ,ine "asul pe foc p-n c-nd d apa n
clocot, apoi redu flacra la minimum i las s fiarb nbuit .+ de minute# /iltrea% i mai adaug
n ceaiul astfel obinut 01 g de busuioc uscat# 2asea% pielea capului, de dou'trei ori pe
sptm-n, cu acest preparat, apoi aplic imediat amponul i spal prul#
Dac ai negi (veruce)
'Las la nmuiat coa3 de portocal n oet alb, timp de ase ore# Apoi aplic'o pe neg 'o s "e%i ce
repede dispare(
'4cete apa n care ai fiert c-te"a ou# 5mbib cu ea un tampon i aplic'l pe "eruc# 4epet
operaia %ilnic, p-n la dispariia acesteia#
Dac sfori
'5n cursul %ilei,pune c-te o pictur de suc de morco" n fiecare nar# Seara, pune i c-te o pictur
de suc de lm-ie# /olosete acest remediu %ilnic, p-n c-nd se re%ol" problema#
'6oac un cel de usturoi, pune'l ntr'un recipient i toarn peste el *1 ml de oet de cidru i 1++ ml
de ap clocotit# / inhalaii timp de 1 minute#
Dac ai mtrea
' 2asea% pielea capului cu un pumn de sare de mare# Spal'te apoi pe cap ca de obicei# 4epet de
dou'trei ori pe sptm-n, p-n c-nd dispare mtreaa#
' )une la fiert spanac, scurge bine apa, las frun%ele s se rcoreasc, apoi aplic pe cap cataplasma
astfel obinut# Las'o s acione%e %ece minute, apoi freac prul ca i cum l'ai ampona# La final,
cltete bine# /olosete acest tratament c-te"a %ile la r-nd, p-n c-nd scapi de mtrea#
Ca s scapi de mirosul de transpiraie
Amestec, n pri egale, ap i oet alb sau oet de cidru de mere 7l gseti la maga%inele naturiste8#
Las "asul n aer liber .+'9+ de minute, ca s se e"apore mirosul de oet# 6oarn apoi lichidul ntr'
un flacon pe care l nchi%i ermetic# 5mbib uor cu aceast soluie o bucic de "at i tamponea%
%ona care transpir 7a:ilele, pielea dintre degetele picioarelor etc#8#

Afl ce plante te ajut s dormi!
6ulburrile de somn sunt "echi de c-nd lumea# $e aceea, pentru a le face s dispar, poi apela cu
ncredere la remedii binecunoscute ca somnifere naturale#
; <alerian pentru somn ad-nc#)e l-ng a"anta3ul de a te a3uta s adormi mai repede, datorit
"alerianei nu te "ei mai tre%i des noaptea# =:plicaia const n faptul c aceast plant calmea%
sistemul ner"os i pe cel cardiac, regl-nd palpitaiile inimii# Ai ne"oie de o linguri de rdcin de
"alerian mrunit din care pregteti un ceai# >ei dou cni pe %i, una cu 9+ de minute nainte de
culcare#
; 6ei i mac, amestec garantat# /lorile de tei asociate cu petalele macului de c-mp au efect uor
sedati"# 5n c-te"a minute i pregteti singur somniferul, cu o linguri de amestec la o can de ap
clocotit# ?n alt ceai conine, pe l-ng cele dou plante, o linguri de rdcin de "alerian, una de
so"-r" i dou de hamei#
; ?lei de le"nic#@umai g-ndul la o baie fierbinte te face s nchi%i pleoapele# =fectul l duble%i
dac adaugi %ece picturi de ulei esenial de le"nic# )e l-ng parfumul mbietor i rela:ant, este
i un tonic bun pentru sistemul ner"os# $up o %i plin, cu siguran i "a reda calmul de care ai
ne"oie s adormi, n special dac l foloseti i pentru a'i masa corpul#
Ce alimente te ajut
; Lapte contra insomniei#>ut seara, laptele este un remediu delicios pentru insomnie# =:plicaia
efectului su sedati" este simpl: conine triptofan, aminoacid esenial pe care corpul l transform
n serotonin# Aceasta este un hormon cunoscut mai ales pentru faptul c i d o stare de bine#
; Smochinele i redau calmul#$atorit coninutului lor de magne%iu, un mineral antistres,
smochinele au a"anta3ul de a absorbi calciul i potasiul# La r-ndul lor, aceste dou minerale
normali%ea% ritmul cardiac i combat insomnia# $e aceea, sunt leacul perfect fie c eti
hiperacti", fie doar puin agitat#
; >ananele, somnifere naturale#2agne%iul i potasiul, pe care cercettorii le'au descoperit n banane,
rela:ea% muchii, a3ut-ndu'te s adormi mai uor# 2ai mult, reglea% i tensiunea arterial,
reduc-nd n acest fel riscul hipertensiunii sau al producerii unui atac de cord# ?n plus de >A "enit
din banane te "a feri de insomnie, iritabilitate i sen%aia de slbiciune a ntregului organism#
De ce nu e bine s mncm dup ora seara! "edicina c#inez deine secretul!
Stresul de %i cu %i, tipic societilor moderne, dieta importata de peste ocean, bogat n alcool,
pr3eli i alimente de tip fast food au numai efecte negati"e asupra sntii, i n special asupra
funcionrii ficatului# )entru a ne BsplaB de toate BreleleB de peste %i, specialitii recomand s nu
mai punem nimic n gur dup ora *C#
2edicina tradiional chine% a fostntotdeauna o surs inepui%abil de terapii i obiceiuri care i
gsesc funcionalitatea chiar i n %ilele noastre# !hine%ii nu mn-nc nimic seara, dup o anumit
or, iar e:plicaia re%id tot n "echile tratate de medicin#
6radiia lor spune c energia sau Di circul n corpul nostru prin *. canale principale, care mai sunt
cunoscute drept meridiane# /iecrui meridian i corespunde un inter"al de . ore, timp n care
energia n canalul respecti" atinge cota ma:im#
)otri"it "echilor n"turi chine%eti, digestia este controlat de elementul )m-nt# Erganele care
aparin acestui element sunt stomacul i splina# )ragul ma:im de energie n meridianul stomacului
este atins ntre orele F i C dimineaa, iar n canalul splinei,energia atinge cota ma:im ntre orele C
i **# )rin urmare, cel mai bine este s m-ncm ntre orele F i C dimineaa, ntruc-t energia alocat
digestiei este ma:im n acest inter"al#
*. ore mai t-r%iu, energia din aceste meridiane atinge cel mai sc%ut ni"el, drept pentru care
n"aiichine%i ne sftuiesc s nu mai m-ncm dup ora *C# $ac totui ne este foame, ideal ar fi s
alegem alimente uor de digerat, precum fructe, legume sau sucuri proaspete#
$igestia este n mod normal mai lent seara, din pricina resurselor sc%ute de energie# $ac ne
lcomim la mese bogate n aceast parte a %ilei, alimentele staionea% mai mult n stomac i tind s
fermente%e, ceea ce duce la formarea de ga%e, creea% sen%aie de balonare i disconfort# )entru a
face fa efortului, organismul sustrage energia de la alte organe, pentru a susine digestia#
)este noapte, ntre orele .9 i 9 dimineaa, canalele "e%icii biliare i cel al ficatul ating pragul
ma:im de energie# Aceste organe au rolul de a cura s-ngele i de a ne asigura, n felul acesta un
somn odihnitor# 5ns, c-nd m-ncm la ore t-r%ii, energia lor nu mai este centrali%at asupra
purificrii organismului, consecinele fiind indigestia, insomnia i sen%aia de oboseal dimineaa#
2ai mult dec-t at-t, pentru c to:inele nu au fost eliminate complet din organism, se stochea% la
ni"elul articulaiilor, e:pun-ndu'ne riscului de artrit#
Ce putem face pentru a revigora un ficat obosit!
5n primul r-nd, s renunm la mesele copioase dup or *C# Apoi, chine%ii recomand ceaiurile de
ppdie, ur%ici, ment, ttneas care cur i regenerea% ficatul# 5ns nu uitai: odat ce ncetai a
mai m-nca noaptea,ficatul i poate folosi energia pentru funcia lui nemaifiindu'iBfuratB de
digestie, iar organismul are puterea de a se reface# <ei obser"a c o mulime de simptome
neplcute "or disprea, inclusi" cele care nu par s aib "reo legtur cu digestia, precum durerile,
inclusi" cele ale ncheieturilor# 5n plus, "ei "edea c-t de simplu este, n felul acesta, s eliminai
Gilogramele n plus#

Dureri de spate! $at soluiile!
$urerile de spate dau disconfort i pot s ascund afeciuni gra"e ale organismului# Le poi trata cu
a3utorul masa3ului, acupuncturii sau a chiroterapiei# 2asa3ul eliberea% tensiunea din coloan
!unoscut nc din antichitate pentru efectele sale benefice asupra organismului, masa3ul rela:ea%
muchii i tendoanele, eliber-nd presiunea din coloan# =l detensionea% presiunea dintre "ertebre
i discul inter"ertebral, duc-nd la dispariia durerilor de spate# 2asa3ul se face pe o mas special
sau pe un scaun de masa3# Sunt utili%ate uleiuri sau loiuni pe care le alege specialistul#
!aracteristica esenial a acestei practici este c se efectuea% cu micri de tip continuu#
Acupunctur% pentru calmarea durerii
Acupunctura este o practic medical chine%easc n cadrul creia diferite %one ale organismului
sunt strpunse de ace n scopuri terapeutice sau pentru a calma durerea# Aceast terapie
complementar din medicin te poate a3uta atunci c-nd durerile de spate nu'i dau pace#
Acupunctura nu presupune un tratament propriu'%is al bolii de care suferi, ci duce la o reechilibrare
energetic a organismului# 5n momentul n care bloca3ele din calea flu:ului de energie sunt
eliminate, organismul se "indec singur, indiferent de organul sau sistemul afectat#
=:ist nenumrate %one de tratament pe care specialitii n acupunctur le cunosc i pentru care pot
opta atunci c-nd te tratea%# ?neori se nfig acele doar n brae, alteori n picioare sau n urechi# 5n
ca%ul durerilor de spate, problema se atenuea% dac acele sunt nfipte n pielea din respecti"a %on#
5n mod normal, nu ar trebui s simi durere n timpul terapiei, dar persoanele mai sensibile pot simi
puin disconfort#
C#iroterapia repoziioneaz vertebrele
5n momentul n care o "ertebr nu este corect aliniat, ea produce bloca3e i apas pe ner"i# Acest
lucru duce la dereglri neuro'hormonale i la ntreruperea transmisiei de mesa3e de la creier ctre
anumite pri sau organe ale corpului# )rin chiroterapie sau osteopatie se realiniea% coloana
"ertebral i se corectea% po%iia "ertebrelor deplasate#
!hiropracticianul este cel care poate s ameliore%e sau chiar s trate%e durerile de spate i cele de
g-t# =l acionea% doar cu m-inile asupra coloanei i se folosete de anumite micri specifice care
"indec %onele dureroase#

Cele mai bune momente pentru a bea ap
)entru c nu putem tri fr ap, pentru c trebuie s ne asigurm cei doi litri %ilnici, o consumm
cu sfinenie# $ar trebuie s facem asta cu cap# Aadar, care sunt cele mai bune moment ale %ilei n
care s bem ap?
; $imineaa# )rimul lucru pe care ar trebui s'l faci cum te tre%eti este s bei un pahar cu ap# Hn
unele cure se indica A0+ ml# )entru c organismul tu se deshidratea% n timpul nopii,
mprosptea%'l dimineaa#
; Atunci c-nd i este poft de o gustare# $ac simi ne"oia s roni ce"a, ori i s'a fcut brusc poft
sau chiar foame, bea un pahar cu ap i ateapt o 3umtate de or# $ac i'a trecut nseamn c era
doar o poft ce nu merit atenie sau c i era de fapt sete# ?neori, c-nd ne e sete, a"em impresia de
foame#
; )e tot parcursul %ilei# )entru a menine organismul hidratat i pentru echilibru# !el mai bine este
dac bem ncet# $ac bem repede reuim doar s ostoim setea, dar apa se "a elimina imediat i nu
"om obine hidratarea de care a"em ne"oie# 5n plus, un studiu german a scos la i"eal faptul c *
litru de ap rece but 7nu direct din frigider, dar mai rece dec-t la temperatura camerei8te poate
a3uta s ar%i cu p-n la 1+ de calorii n plus pe %i, asta nsemn-nd . Gilograme i 3umtate pe an
pierdute fr pic de efort# @u trebuie s bei toat cantitatea de'o dat, ci ncet i sigur, cum am spus
mai sus# !ercettorii sunt de prere c aceste efecte apar datorit faptului c organismul trebuie s
munceasc pentru a ncl%i apa nainte s'o prelucre%e pentru a putea circula prin organism#

Ai nervi! &olose'te mu'etel!
$ac "rei s foloseti un remediu naturist pentru calmarea strilor tale ner"oase, poi alege ntre
mueel i "alerian# =le au rolul de a calma spasmele musculare i sunt cele mai bune sedati"e#
Mueelul ' )entru ndeprtarea
strilor tensionate, specialitii n medicina naturist recomand ceaiul de mueel seara, nainte de
culcare, cu puin lm-ie proaspt#
'Hnhalaiile cu ceai de mueel "a regla respiraia, ritmul cardiac "a fi normali%at i astfel te "ei
putea odihni p-n dimineaa#
'/olosit sub forma uleiurilor eseniale, n baie, mueelul i face rapid efectul# 5n baia obinuit, cu
apa la o temperatur suportabil, adaug c-te"a picturi de ulei esenial# 2irosul plcut i efectul
sedati" al mueelului te "or detensiona pe loc i toate problemele tale "or disprea pentru c-te"a
minute, p-n c-nd "ei adormi#
'2ueelul poate fi folosit cu succes pentru tratarea strilor de an:ietate, dar efectele "or fi sesi%ate
dup cel puin o sptm-n de tratament#
Valeriana
'!a tratament n eliminarea strilor ner"oase, "aleriana se poate folosi at-t ca infu%ie, c-t i ca
pudr sau tinctur# Are aceeai aciune precum mueelul, diferena fiind c "aleriana este mult mai
concentrat i poate fi folosit numai de aduli#
'$o%ele n tratamentele naturiste cu "alerian sunt reduse, pentru c uleiul "olatil al plantei este
foarte concentrat i o folosire necorespun%toare poate a"ea efecte nedorite asupra organismului#
'Sub form de infu%ie, "aleriana este eficient dac se utili%ea% o dat pe %i, iar dac foloseti
tinctura, o lingur dimineaa este suficient pentru un efect ndelungat#

Coriandrul% un tonic pentru trup i suflet
)lant descoperit cu mai bine de .+++ de ani n urm, coriandrul nu trebuie s lipseasc din
farmacia "erde a oricrei gospodrii# $atorit popularitii de care se bucur n Hndia i n multe ri
asiatice, planta a fost adoptat i de rile europene# Aciunea sa comple: asupra sntii
organismului se datorea% coninutului bogat n: aminoaci%i 7apte tipuri8, n uleiuri eseniale 7 **
feluri8, n "itamine 7mai ales A i !8, dar i n minerale, precum fosforul#
Previne uzura ochilor# Aceste substane coninute de plant sunt capabile s pre"in u%ura ochilor
i scderea acuitii "i%uale# 5n acelai timp, pentru c aceast plant'medicament este un puternic
de%infectant, cu efecte antimicrobiene do"edite, prote3ea% ochii de boli contagioase, precum
con3uncti"ita#
Are proprieri antiinflamatorii. !a iarb aromatic, coriandrul ascunde numeroase surpri%e
plcute# )roprietile sale antiinflamatorii l recomand n tratarea afeciunilor reumatice, a bolilor
de rinichi i a anemiilor#
;Normalizeaz valorile colesterolului. !a i alte ierburi aromatice, coriandrul ascunde numeroase
surpri%e#
;Calmeaz crampele abdominale, pre"ine balonrile sau diareea, fa"ori%-nd secreia biliar# Aci%ii
coninui, printre care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau stearic, a3ut suferindul s aib o tensiune
arterial mai mic i s normali%e%e "alorile ridicate ale colesterolului ru# !-te"a boabe mestecate
n gur mprosptea% respiraia i au un rol antimicrobianB, preci%ea% =ugen Iiurgiu, doctor n
biochimie cu competene n fitoterapie i nutriie#
;ficient !n lupta cu a"enii pato"eni# Studiile efectuate recent do"edesc c-t de eficiente sunt
soluiile concentrate, care conin coriandru, n btlia cu agenii patogeni cum ar fi:
escheria coli 7"ino"at de apariia infeciilor urinare i digesti"e8, salmonela i stafilococul auriu#
!ercettoii de la ?ni"ersitatea >eira din )ortugalia au constatat c muli dintre agenii patogeni au
fost distrui de soluiile care conin cantiti modeste de ulei de coriandru 7numai *,A J sau
i mai puin8#
;Combate astenia i epuizarea nervoas. !oriandrul este tonic i stimulent# !eaiul preparat din
fructele acestei plante aromatice este eficient i n ca%uri de epui%are ner"oas, de migrene i de
astenie# 2ai mult, condimentul este apreciat ca un stimulent al circulaiei periferice i ca un renumit
afrodi%iac# 5n acest ca%, din "remuri ndeprtate, coriandrul a fost numit Kiarba fericirii n cupluB#
@u n ultimul r-nd, coriandrul este o surs de biofla"onoide, utile n tratamentul hemoroi%ilor i
"aricelor#
; #cade riscul apariiei cancerului. 2ai multe studii efectuate pe animale au scos n e"iden faptul
c administrarea unei cantiti de semine de coriandru mcinate, n acea %i, au redus "alorile
parametrilor tumorali# !oriandrolul din compo%iia acestui condiment a demonstrat c este un
ad3u"ant eficient n cancerul ficatului#
Mod de administrare
Hnfu%ia se prepar dintr'o linguri de fructe de coriandru la o can de ap i se recomand s bei
trei cni de ceai pe %i, naintea meselor principale, n ca%ul lipsei poftei de m-ncare# )entru
fa"ori%area digestiei, ceaiul se bea dup mesele principale#
Siropul de coriandru: Se prepar din planta ntreag 7.+ fire cu frun%e i ti3e8 care se fierb, timp de
1 minute, n doi litri de ap# Apoi, infu%ia se strecoar i n aceasta se adaug un Gg de %ahr# !-nd
deasupra siropului apar balonae, se pune ultimul ingredient ' %eama unei lm-i# $up aceea,
siropul trebuie s mai clocoteasc cinci minute# Siropul se toarn cldu n "ase de sticl i se
consum c-te o lingur, dup mesele principale#

( plante care vindec stomacul
Ai dureri de stomac? Specialistul !licG(, dr# !ristina >lnescu, recomand trei plante de mare
a3utor n astfel de situaii#
*#Coriandrul, contra balonrii >alonarea sau abdomen umflat repre%int sen%aia de mrire a
abdomenului ca urmare a acumulrii de ga%e n intestine#$e multe ori, regimul de post sau, din
contr, mesele mbelugate, pot duce la balonri#
/acei o infu%ie dintr'o linguri de fructe %drobite la .1+ ml de ap clocotit, se infu%ea% *1
minute, se bea fracionat, n timpul unei %ile, ntre mese#
.#$himbirul stinge acidul din stomac
!eaiul de rdcin de ghimbir este indicat n aceast perioad# Adugai o linguri de rdcin de
ghimbir proaspt ras ntr'o can cu ap fierbinte#
4dcina se las n can timp de *+ minute, iar apoi se bea ceaiul obinut# Aceast plant are
capacitatea de a rela:a muchii ce susin peretele esofagului, astfel nc-t acidul din stomac nu este
mpins ctre esofag#
9#Cimbrul te scap de crampe# !-nd apar crampe la stomac, luai o linguri de cimbru,macerai'o
n * lingur de ap rece, timp de 1 minute# Acest macerat se introduce n .1+ ml de ap clocotit, se
infu%ea% *1 minute, se strecoar i se consum . cni pe %i#

) ponturi ca s nu mai ai pete pe piele
)etele pigmentare apar din cau%a stresului, a modificrilor hormonale, a alimentaiei srace n
nutrieni i, de asemenea, odat cu naintarea n "-rst#
!e poi face pentru a scpa de inesteticile pete brune de pe piele:
*#Aplic pe %ona ptat %eam de lm-ie#
.#5nainte de culcare, masea% %ona afectat cu ulei de cocos, iar dimineaa cltete cu ap cldu#
9#)repar un amestec din dou linguri de pulbere de coa3 de portocal mcinat i iaurt# )une pe
piele, dup care spal cu ap rece, c-nd amestecul se usuc#
0#/ierbe *+ minute o legtur de ptrun3el n puin ap, filtrea% i adug linguri de suc de lm-ie,
nmoaie o dischet demachiant n acest lichid i apoi tamponea% %onele afectate#
1#=:folia%'i pielea o dat pe sptm-n# 5n acest mod, "ei ndeprta celulele moarte i "ei stimula
regenerarea pielii#
A#Lrana %ilnic trebuie s cuprind multe fructe, n special lm-i i portocale, roii, castra"ei, cci
acestea purific s-ngele i a3ut la meninerea strlucirii naturale a pielii#

*etul opre'te cderea prului
!onsiderat unul dintre cele mai "echi condimente, oetul nu lipsete din arsenalul nici unei
gospodine# 5n afar de a conser"a legumele i de a da gust bun salatelor, lichidul are i puteri
"indectoare n boli reumatice sau de piele#
Se obine din "in slab alcooli%at, cruia i se adaug culturi bacteriologice# )rocesul lent are loc n
butoaie din lemn, iar produsul final conine numeroi compui aromatici# =ste cel mai folosit n
buctria tradiional, dar rom-ncele l utili%ea% de sute de ani, at-t pentru a da strlucire prului,
c-t i pentru a opri cderea lui#
$up splare, se cltete podoaba capilar cu ap n care s'a diluat i puin oet, apoi se limpe%ete
bine cu ap cldu pentru a ndeprta mirosul# )e de alt parte, oetul e bun i n tratarea
side%infectarea rnilor#
)entru arsurile de "radul % i %% 7dar n nici un ca% HHH i H<8, se folosete oet di%ol"at n ap, pentru
a ameliora durerea i pentru a de'%infecta rana# Arsura cau%at de soare se acoper cu un er"eel
nmuiat n oet diluat# !ontra guturaiului, se freac puin lateralele nasului cu degetele nmuiate n
oet#
Eetul de mere, remediu pentru viermii intestinali
Ami"dalita poate fi ameliorat cu oet de mere: la fiecare or, se cltete gura cu o linguri de
produs diluat ntr'un pahar cu ap#
)entru problemele un"hiilor, se pun comprese de ase ori pe %i i se bea un pahar de ap fiart cu
dou lingurie de oet i dou lingurie de miere, de trei ori pe %i, timp de o sptm-n#
Soluia din mere poate fi aplicat i pe mucturile de &nari sau local, pentru calmarea
hemoroizilor#
)entru "iermii intestinali, medicina tradiional recomand oet de mere fiert cu sare i ur%ic
proaspt, mrunit, preparat care apoi se consum cldu#
E alt problem de sntate ce poate fi tratat cu oet de mere o repre%int micozele de la picioare#
)entru colecistit i alte afeciuni ale bilei, se iau dou lingurie de oet de mere cu *+ minute
nainte de fiecare mas#

*ul% cel mai bun remediu antistres
Eul este un ade"rat depo%it de "itamine, minerale, oligoelemente i proteine de nalt calitate# 2ai
mult, e considerat un aliment ideal n curele de slbire, datorit proprietilor sale anore:igene i
coninutului redus de calorii# @utriionistul 2ihaela >ilic susine, n cartea 6riesc, deci m abin,
c n ou se gsesc toate substanele necesare de%"oltrii copiilor i adulilor, dar i meninerii strii
de sntate a adulilor#
Lista de fapte bune pentru care este ludat oul este ns mult mai lung# )otri"it dr# 2ihaela >ilic,
proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism dec-t cele din carne, datorit coninutului de
sruri minerale i de "itamine 7A, >, $ i =8#
Eul este una din puinele surse alimentare de "itamina $ necesar pentru absorbia calciului din
alimente i fi:area lui n oase# !hiar dac cea mai mare parte din "itamina $ se produce n
organism sub aciunea ra%elor de soare, copiii,persoanele n "-rst i femeile nsrcinate au ne"oie
de cantiti crescute de "itamina $, iar oul este sursa ideal, susine nutriionistul#
)oate fi consumat de patru ori pe sptm-n#
5n plus, datorit coninutului bogat n "itaminele >A, >*. i acid folic, oul menine sntatea
sistemului ner"os i combate stresul, principalul responsabil de de%echilibrele organismului#
Seleniul i "itamina = din compo%iia sa au proprieti antio:idante i prote3ea% "asele de s-nge#
!hiar dac nu e repre%entati" din punct de "edere cantitati", oul, mai ales cel fiert, inhib sen%aia
de foame i conine doar M+ de calorii, n diete put-nd fi consumat de ma:imum patru ori pe
sptm-n#
Atenie, are i contraindicaii(
'Ilbenuul conine mult colesterol i, chiar dac nu le creea% probleme persoanelor sntoase,
celor care au trigliceridele i colesterolul crescute, nu le este recomandat mai mult de un ou pe
sptm-nN
'Eul fiert tare le poate pro"oca indigestie persoanelor cu probleme biliareN
')entru c poate conine para%itul numit salmonella, nu e bine s fie consumat crud, ci doar
preparat#
Asocia%'l cu legume bogate n "itamina !# $ei este alimentul cel mai bine echilibrat la capitolul
proteine, oul nu conine glucide i nici "itamina !, iar pentru o mai bun absorbie a fierului din
compo%iia sa este indicat s fie asociat cu legume care conin aceast "itamin: sfecl roie,
ptrun3el, elin, ceap, cartof, "ar% alb, conopid sau do"lecel# 5n schimb, alturi de ficat i de
unt, oul este o surs e:celent de "itamina A, asigur-nd 1+J din necesarul unui copil i .+J din cel
al unui adult# 2ai mult, oul furni%ea% *1J din aportul %ilnic de fier i .1J din do%a de fosfor
necesar copiilor#
Cum afli dac e proaspt
)entru a te asigura c oule pe care "rei s le prepari sunt proaspete, cufund'le ntr'un "as cu ap
rece# $ac rm-n la fund, le poi consuma fr gri3#

Alimente care inving depresia
Starile depresi"e,re%ultatul unei acti"itati ner"oase anormale in anumite %one cerebrale, se afla in
stransa legatura cu alimentatia si sportul, au descoperit cercetatorii de la ?ni"ersitatea Lar"ard#
+osiile
Hn tratarea depresiilor, rosiile sunt recomandate datorita unui continut crescut in uridina, un compus
cu efecte e:traordinare in combaterea acestor stari# ?ridina se mai gaseste in alimente precum
%aharul din trestie, dro3die de bere sau broccoli# $e asemenea, consumate proaspete, rosiile ofera un
aport important de "iatmina A, !, calciu si potasiu, continand substante benefice pentru organism,
precum oligoelemente si licopen, pigmentul care le confera culoarea rosie# Acesta este un puternic
antio:idant ce intensifica deto:ifierea organismului si arderea grasimilor#
,ananele
Aceste fructe contin numeroase componente nutriti"e: sunt bogate in %aharuri, in "itamine precum
acid folic, "itamina !, A, =, >A, minerale precum potasiu, sodiu, fier, calciu, magne%iu, cobalt,
fosfor, %inc, crom, dar si fibre, proteine si unele substante acti"e, dar si "itamine: >A si >*.#
2etabolismul acestor "itamine a fost asociat cu tulburarile depresi"e# Alte alimente asemanatoare
sunt: a"ocado, ficat, soia, carne de pasare si "ita, ton, somon, alune, arahide#

Cerealele integrale
!erealele integrale sunt recomandate chiar in alimentatia %ilnica, a"and numeroase beneficii asupra
sanatatii# =ste indicat sa le consumati dimineata cu o mare cantitate de lichide 7cu lapte de e:emplu8
pentru ca repre%inta o sursa de energie pentru cate"a ore bune, asigurand un tonus foarte bun pana
la orele pran%ului# 6otodata cerealele contin si o mare cantitate de "itamine din
comple:ul >, una dintre acestea fiind "itamina >* sau tiamina, implicata in combaterea depresiei#
<itamina >* are un rol deosebit in biosinte%a neurotransmitatorilor, substante elibetare in general
de sistemul ner"os##
Studiile medicale au demonstrat o legatura intre deficitul de "itamina $ si starile despresi"e# Astfel,
puteti consuma galbenus de ou, bran%eturi#
Ai probleme cu trezirea devreme!
Ai "rea sa te ridici din pat si sa stralucesti ca soarele diminetii? Sa te simti odihnit si gata de noi
acti"itati? $in pacate, nu foarte multi pot e"ita BmahmurealaB de la primele ore ale %ilei, pentru ca
ori nu ai un ritm stabil de odihna, ori pur si simplu nu esti programat genetic sa fii matinal#
6otodata, e:ista cate"a mici trucuri care te pot face sa te ridici din asternuturi cu un %ambet larg pe
bu%e, chiar si in %orii %ilei#
BEricat as dormi, dimineata ma tre%esc obosit(B# Am au%it asta de nenumarate ori#
!hiar si tu ai aceeasi problema pentru care nu ai gasit in atatia ani o solutie# $ar, asta nu inseamna
ca nu e:ista una#
Hn primul rand trebuie sa actionam pe plan psihic(
Alarma ener"anta a ceasului iti da tre%irea in fiecare %i? Aceasta este o prima problema# Stim ca
daca ti'ar canta o melodie sua"a mai mult ca sigur ai dormi in continuare, dar poate ar trebui sa
incerci un cantec "esel precum B>are neccesitiesB din !artea Ounglei( )rogramea%a'ti cd'plaPerul
sau telefonul sa te tre%easca pe aceste acorduri si nu te "ei mai fi morocanos# Ai putea sa incerci si
un scurt dans pe mu%ica "esela, pentru o minima in"iorare care te "a scapa de durerile de oase#
Hmportant este ca,atunci cand te tre%esti, sa traiesti sentimente placute, nu cele de BAh, e prea
de"remeB sau B2a dor toateB# Hncearca sa te tre%esti mai de"reme pentru a'ti sa"ura cafeaua fara
graba, sa poti %abo"i putin cu pri"irea pe geam si sa mananci#
Cele ) cicluri de somn
Eamenii trec prin patru'sase cicluri de somn in fiecare noapte, spun specialistii pe site'ul
Qebmd#com# /iecare ciclu consta in cinci etape, "ariind de la un somn foarte usor 7etapa *8 la unul
foarte adanc 7etapa 08 si apoi in etapa 1, cea Bde miscare rapida a ochiilorB, adica aceea in care
"ise%i#
Hata cum stau lucrurile stiintific: tre%irea din stadiu profund, precum etapa 9 sau etapa 0, este
resimtita foarte dificil# $e aceea, a fi tre%it dintr'un pui de somn poate fi atat de derutant# $e
asemenea, acesta este si moti"ul pentru care unii dintre cei care se tre%esc prea de"reme se pot simti
Bmi%erabilB# Hronic este ca suntem programati natural sa trecem prin cele mai adanci etape ale
somnului in inter"alul orar +0#++'+A#++# otodata, nu iti pierde sperantele: te poti reprograma(
4eprogramea%a'te(
$aca "rei sa'ti muti etapa de somn adanc la o alta ora din noapte, o poti face cu putin antrenament#
=:ista o formula foarte simpla si aplicabila# ?n ciclu de somn durea%a apro:imati" C+ de minute#
Hnmulteste cele C+ de minute cu A cicluri de somn si "ei constata ca ai ne"oie de aproape M ore de
somn pe noapte# Asadar, daca ora ..#++ te gaseste cu capul pe perna, la ora A#++ "ei fi proaspat ca
painea calda#
@u'ti a3ung cele M ore de somn?
!ercetatorii spun ca e:ista si oameni care au ne"oie de doar sase ore de somn pe noapte, pe cand
altii au ne"oie de %ece( $e ce? !iclurile de somn "aria%a# !ei care au ne"oie de foarte mult somn au
ciclurile lungi, de pana la doua ore( Aici inter"ine partea interesanta: multora dintre cei care au
ciclurile de somn decalate de la obisnuitele C+ de minute nu li s'a spus, inca din copilarie, la
ce ora sa mearga la culcare# Asadar, corpul asculta de propriile semnale#
Solutia ta este sa te impui cu un orar fi: in fata propriei persoane#
'Stai in po%itia se%ut pe marginea patului si leagana'ti picioarele# 6e "ei tre%i mai repede#
'Setea%a alarma ceasului pentru ultimul moment( Astfel, nu "ei fi tentat sa decale%i ora
de tre%ire# !ate"a minute de somn in plus te "or face doar sa te simti mai rau#
'!and te scoli prea de"reme, fa un e:ercitiu de respiratie: inspira'e:pira adanc pentru a lua contact
cu realitatea#
'Spala'te doar cu apa rece pe fata# = un mod natural de a'ti tonifia mintea(

-rul . cum funcioneaz 'i cum l ngrijim!
5nainte de a pre%enta scurte e:plicaii pri"ind modul n care funcionea% prul, iat c-te"a
ade"ruri despre pr, care infirm tot at-tea mituri:
'prul nu crete mai repede dac l radei frec"entN
'purtarea plriei nu grbete apariia chelieiN
'prul nu crete mai repede noaptea i nici dac l splai desN
'splatul frec"ent ori "opsirea prului nu distruge foliculul prului 7BpungaB n care firul de pr se
de%"olt8N
'plarea frec"ent a prului nu duce la BngrareaB mai rapid a acestuia#
5n stratul inferior al pielii 7derma8, pe l-ng glandele sebacee i glandele sudoripare mai e:ist ce"a:
prul# 5mp-n%it pe toat suprafaa corpului, acesta const n lungi iruri de celule moarte pline cu
cheratin 7protein care intr n structura prului, epidermei, unghiilor etc,care are i rolul de a
ntri stratul e:terior al pielii8#
/iecare fir de pr se formea% ntr'un folicul ' un mic BsacB n care prul este creat de celule ale
pielii# Atunci c-nd un nou strat de celule este adugat la rdcina firului de pr, acestea mor, iar
firul de"ine un pic mai lung# $up cum se poate obser"a, prul se afl n aceeai situaie cu pielea:
celulele "ii sunt la interior, cele moarte la e:terior#
/ipuri de par
$ei a"em mai multe fire de pr pe centimetru ptrat dec-t un cimpan%eu, cele mai multe fire de pr
pre%ente pe corpul nostru sunt greu "i%ibile# Acest tip de pr, subire i care crete greu se numete
pr "elus#
)rul terminal este acela pre%ent pe cap, la subsuori, pe piept, spr-ncenele, genele, n %ona
organelor genitale etc# $up cum ai obser"at, acest tip de pr este mai gros, mai lung i crete
relati" repede# )rul crete drept sau ondulat# Se nt-mpl ca ca cei care au prul drept s i'l
doreasc ondulat i "ice"ersa 7n special se aplic aceast regul femeilor8# !ine dictea% cum "a fi
prul, ondulat ori nu?
4esponsabil este foliculul care n care se de%"olt firul de pr: dac foliculul este perfect rotund,
firul "a iei drept, dac foliculul este o"al,firul de pr "a fi ondulat# $in pcate pentru unii care'i
doresc tipul de pr pe care nu'l au, nu e:ist soluie pentru schimbare, n afara drumului la fri%erie,
unde, cu a3utorul di"erselor aparate i soluii din arsenalul oricrei fri%erii serioase, se poate
produce din pr drept pr ondulat i in"ers#
)rul nu crete ncontinuu i un fir de pr nu durea% o "ia# )rul are perioade de cretere i
perioade de stagnare# $in fericire, doar o mic parte a firelor de pr din capul dumnea"oastr se afl
n BhibernareB la un moment dat, apro:imati" C+J fiind n cretere# Rilnic pierdei apro:imati" 1+
de fire pr, fr ca acest lucru s semnifice c ai nceput s cheliiN n c-te"a %ile din foliculul din
care a c%ut un fir Bbtr-nB se "a nate un nou fir de pr# 5n medie, un fir de pr din cap are o "ia e
A ani# @u este "alabil aceeai cifr pentru gene i spr-ncene# Spr-ncenele cresc timp de
apro:imati" *+ sptm-ni dup care stagnea% restul anului# Ienele, n schimb, cresc "reme de 9
luni, dup care cad i sunt nlocuite#
De ce ni se face pielea de gaina!
Ai obser"at c la frig ori c-nd suntei prad unor emoii puternice, pielea uman i schimb
aspectul, iar prul se ridic pe tot corpul# $e ce se nt-mpl astfel? Acest fenomen nu este
caracteristic doar oamenilor, ci i altor animale# =:plicaia este una de natur e"oluti": au fost
timpuri c-nd o astfel de reacie a organismului a3uta la pstrarea cldurii n apropierea pielii#
Edat cu pierderea pilo%itii e:cesi"e, aceast reacie a organismului a rmas, dar eficiena ei este
%ero#
Care este rostul parului!
Suntem obinuii cu prul nostru# 2uli dintre noi in"estim muli bani pentru a'l ntreine n forma
dorit# Adolescenii, cu precdere, tind s'i imprime propria personalitate n modul n care i
aran3ea% coafura# $e multe ori pri"ind modul n care prul este tiat putem spune dac indi"idul
aparine unei anume secte ori unei anume micri politice# $ar toate aceste lucruri nu e:plic de ce
pe corpul nostru crete pr###
Sunt c-te"a a"anta3e ale pre%enei prului pe corpul nostru# $e e:emplu, genele ne feresc adeseori
de insecte care s'ar opri n ochii notri ori de di"erse resturi minuscule# Spr-ncenele a3ut n
BdeturnareaB picturilor de transpiraie ori ploaie ce altfel ar a3unge tot n ochii notri# )rul de pe
cap, pe de o parte prote3ea% pielea capului de ra%ele puternice ale soarelui, iar pe de alta, n ca%ul
n care este frig afar, reduce pierderea de cldur prin %ona capului# @u n ultimul r-nd, prul din
%ona organelor genitale indic faptul c am a3uns la maturitate din punct de "edere se:ual i
capabili de reproducere#
Ce sampon folosim'
4eclamele la ampon sunt pe c-t de fermectoare, pe at-t de neltoare de cele mai multe ori#
Aflm c nu tiu ce ampon minune ne "a Bhrni de la rdcin firul de prB, ni'l "a Bre"itali%aB ori
l "a BnsntoiB# !e? ?n ir de celule moarte? 6oate "itaminele din lume nu le "a readuce la "ia
i nici nu ne'ar folosi un atare lucru, cci dac celulele ar ren"ia, mersul la fri%er ar fi nlocuit cu
mersul la chirurg# 2ai bine folosii di"ersele produse ce stau la ba%a ampoanelor 7de la ur%ici la
portocale8 pentru propria alimentaie, dec-t s le irosii pe propriul pr#
$e ce a"em ne"oie s splm prul? )entru c sebumul produs de glandele sebacee, care n fapt
prote3ea% firul de pr, ung-ndu'l, n timp se acumulea% i d impresia de pr BgrasB, iar n plus se
amestec cu buci de piele moart a scalpului i particule de praf de pe strad# &amponul di%ol"
acest amestec, i las prul curat, dar i uscat i fragil#
?scciunea firului de pr este combtut de ampoane prin faptul c unele conin balsam#
=ste preferabil, pentru o mai bun re%isten a prului, s folosii balsam cumprat separat de
ampon# >alsamul unge firul de pr i l prote3ea%#
Splatul %ilnic pe cap nu numai c nu este indicat, dar este i n defa"oarea prului dumnea"oastr#
$ac putei re%ista . ori 9 %ile ntre dou splturi ale prului capului, nu se "a nt-mpla nimic ru#
)e de alt parte, trebuie menionat, mpotri"a opiniei multora, c splatul frec"ent pe cap nu duce la
apariia mai rapid a prului BgrasB# )roducia de sebum nu are cum fi influenat de splatul
prului#
$up cum probabil ai obser"at, n special dac a"ei mtrea, i ampoanele anti'mtrea, dup o
"reme, n cele mai multe ca%uri, produc mtrea# =ste indicat, aadar, s folosii mai multe tipuri de
ampoane care se potri"esc tipului dumnea"oastr de pr i pe care s le rotii n timp#

/otul despre nasterea in apa
@asterea in apa este din ce in ce mai solicitata de mamicile din intreaga lume# /ata de metoda
traditionala, aceasta este mai putin dureroasa, se derulea%a mai repede si este mai rela:anta pentru
mama #
Apa repre%inta un mediu propice nasterii, insa in afara de acest aspect, nasterea in apa mai are si
alte beneficii: reduce durata efecti"a a aducerii copilului pe lume, ofera mamei mai multa liberatate
de miscare si fatului posibilitatea de a tran%ita mai usor spre lumea e:terioara# 6otodata, apa
permite o mai buna dilatare a colului uterin si are proprietati anti'spasmodice, permitand muschilor
sa se rela:e%e#
/aptul ca mama se poate misca dupa bunul plac si are posibilitatea sa'si aleaga po%itia cea mai
confortabila pentru ea, repre%inta un mare atu# Hn plus, ea poate sa fie tinuta in brate si sustinuta
chiar de sotul ei, care poate sa stea in ba%in pe toata durata nasterii#
Prima etapa'2edicul ginecologic sau asistenta consulta mama pentru a stabili gradul de dilatare a
"aginului# 6ot acum, se incearca si o oarecare apro:imare a manierei in care urmea%a sa fie
facilitata nasterea prin dilatare# Apoi, medicul asculta bataile inimii fatului si ale mamei, uneori
controland totul prin intermediul unui monitor#
A doua etapa(=ste repre%entata de momentul in care fatul "ine pe lume# Hn momentul in care i se
i"este crestetul, el este a3utat sa iasa de catre medic sau de asistenta#4iscul de a inghiti apa este
aproape ine:istent, iar asta deoarece pruncul are suficient de mult o:igen pentru a supra"ietui in
ca%ul in care se afla sub apa#
A treia etapa(Hn continuare, pentru a se asigura ca nou'nascutul respira asa cum trebuie, medicul
reali%ea%a o aspiratie profilactica a muco%itatilor, atat in gura, cat si in nas#
A patra etapa')rimele guri de aer ale copilului repre%inta momentul in care plamanii acestuia se
inunda cu o:igen, si deci se umfla, pentru a indeplini functia respiratorie#Acesta este pragul la care
respiratia cardiaca de"ine cardiopulmonara, fapt determinat de necesitatea ca sangele sa primesca
o:igen#
A cincea etapa($aca tatal a fost pre%ent la nasterea ac"atica, acum este ca%ul sa inter"ina, prin
taierea cordonului oblilical al pruncului# 6atal poate intra in ba%in alaturi de mama,ba mai mult,
poate sta langa ea pe toata durata nasterii# =l este asistat de medic in timp ce taie cordonul
ombilical, insa trebuie sa urme%e in mod obligatoriu sfatul personalului calificat# Hn ca%ul in care
acesta nu a participat la momentul nasterii, mama primeste a3utorul de care are ne"oie de la medic
sau de la asistenta#
A sasea etapa'/emeia este a3utata sa se ridice, spri3inita din spate, fie de catre tata, fie de catre
personalul medical# 4idicarea trebuie sa facuta de sub a:ile, pentru ca in acest fel i se sustine
greutatea mamei, ea fiind scutita de orice efort suplimentar# Apoi, isi poate tine in brate copilul si
primi asistenta medicului ginecolog#
)ravaliu mai putin dureros
)rincipalul rol al apei este acela de a a3uta mama sa treaca peste perioada de tra"aliu prin adoptarea
unei po%itii naturale, instincti"e, pentru a usura intreg procesul nasterii# 4ela:area musculara este
benefica pentru "iitoarea mama, iar contractiile sunt, in multe dintre ca%uri, aproape nedureroase#
!u toate acestea, multi medici de specialitate sunt de parere ca tra"aliul are rolul sau in de%"oltarea
ulterioara a copilului, contractiile fiind cele care pregatesc trupul fragil al acestuia pentru "iata din
afara uterului# $e aceea, nasterea in apa este in multe tari contro"ersata, ea putandu'se intampla
doar in anumite centre ginecologice, a"and costuri destul de ridicate#
E recuperare post'natala usoara =:ista ca%uri in care mama iese din ba%inul in care a nascut
aproape imediat, fara sa necesite recuperare post'natala# @asterea in apa este insa o metoda
pretentioasa de a aduce un prunc pe lume#
/emeia care urmea%a sa nasca, trebuie sa stea scufundata in apa pentru apro:imati" una pana la
doua oreN temperatura medie necesita control permanentN apa trebuie sa fie pregatita dinainte pentru
proceduraN mediul trebuie sa fie de%infectat si sa nu permita accesul factorilor care ar putea dauna
micutului#

0iua bun ncepe de diminea
*e"ula de aur: s ne tre%im firesc, calm, fr a stresa organismul# Aceast regul ne a3ut s
ncepem %iua cu dreptul# $ar pentru a ne face %iua plcut nc de la primele ore, mai trebuie s
respectm c-te"a reguli simple i de bun'sim# !are ne iau cel mult *1 minute, dar ne dau multe ore
de chef de "ia#
)rei minute pentru a ne da +os din pat.$ar nu mai mult de trei minute( &i n aceste trei minute
aprindei lumina dac afar e nc ntuneric# &i cu %-mbetul pe bu%e ntindei m-inile i picioarele,
aducei genunchi la piept n c-te"a repri%e# =ste un mod plcut i eficient de a ne tre%i din somn#
Cinci minute sub dus #$e3a ai fcut ochi i e bine s " ridicai din pat pentru du, o acti"itate
necesar, dinamic i plcut# 5n plus, duul stimulea% metabolismul i crete secreia de endorfine#
Lormonii fericirii, endorfinele, sunt implicai n crearea sentimentului de bucurie i n diminuarea
durerii, stresului, depresiei# Aceti hormoni au capacitatea de a bara drumul acestor stri neplcute
ctre creier, mecanism care ne duce cu g-ndul la droguri# $ar endorfinele sunt nite droguri
naturale, proprii organismului nostru, care nu creea% dependen#
%mportant:dup du, facei c-te"a e:erciii uoare 7de respiraie, fle:are, stretching8 pe un fond
mu%ical agreabil#
,oua minute pentru o baie de lumina
6ragei draperiile, deschidei larg ferestrele indiferent de se%on, pentru a aerisi dormitorul i a
respira aer curat# )lasai'" n faa ferestrei, n locul cel mai bine luminat i lsai'" scldat ntr'o
baie de lumin# )entru c, aa cum tii de3a, terapia cu lumin este aductoare de bun dispo%iie,
este "indectoare de depresie# )ri"ii cerul i a"ei con"ingerea c, dei sunt nori, soarele cu ra%ele
lui bl-nde, matinale, "a ncrca organismul nostru cu energia necesar pentru nc o %i de acti"itate#
Cinci minute pentru un mic dejun ec#ilibrat
= o greeal enorm s srii micul de3un# A%i, o felie de p-ine pr3it cu ce"a, m-ine la fel### &i
treptat, treptat, g-ndii'" ce "'ar plcea s m-ncai la micul de3un# = minunat s pregtii micul
de3un nu oricum, ci fredon-nd un lagr preferat# 2-ncai uor, dar consistent# &i neaprat, la final,
un fruct: un GiQi, un mr### sau un BfreshB#
Luai n calcul i un suc de lm-ie cu ap### ?n e:celent mi3loc de eliminare a to:inelor###

+eguli pentru o diet corect
=:ist foarte puini oameni care nu au inut niciodat o cur de slbire# 2uli se pl-ng ns c nu au
dat re%ultate, dar nu stiu de ce# !urele de slbire sunt foarte u%itate, dar, din pcate, de cele mai
multe ori sunt inute prost, iar re%ultatele nt-r%ie s apar# Hat c-te"a reguli ce trebuie respectate
pentru ca dieta pe care o ii s dea re%ultate pe msura eforturilor tale#
/ sportS nu rebuie s pier%i din "edere c nicio diet nu te "a a3uta s slbesti fr s faci si
e:erciii fi%ice pentru c miscarea menine metabolismul la un ni"el constant#
Diete drasticeS fereste'te de diete care elimin una dintre cele trei substane'cheie de care corpul
tu are ne"oie: carbohidrai, proteine si grsimi "egetale# Erganismul tu are ne"oie de toate trei
pentru a funciona normal# $ac elimini "reuna dintre aceste substane, "ei a"ea probleme de
metabolism si te poi mboln"i gra"# $ietele ba%ate pe eliminarea carbohidrailor sau proteinelor
sunt pur si simplu mituri si nu sunt ba%ate pe cercetri medicale# Scderea n greutate e cau%at de
reducerea caloriilor, nu de reducerea nutrienilor#
Ha "itamine pe toat durata dietei()-n si cei care mn-nc tot ce "or nu consum combinaii
perfecte de alimente care s le furni%e%e toi nutrienii de care au ne"oie# )entru cei care in o diet,
este si mai greu# $e asemenea, dac ne"oile nutriti"e pe care le are corpul tu sunt asigurate printr'
un supliment %ilnic de "itamine, i poi alege meniul mai liber, fr s fii atent la coninutul de
"itamine al m-ncrurilor#
-astilele de slbit au efecte limitate si, foarte des, sunt periculoase# !ele mai multe conin
amfetamine care accelerea% metabolismul S numrul caloriilor arse creste si scade pofta de
m-ncare# 5n timp ns, se de%"olt toleran la aceste medicamente# 2ai mult, luate "reme
ndelungat, pot mboln"i organele interne#
Alcoolul' poate conine chiar F calorii pe gram# 6otusi, nu trebuie s ne grbim s'l eliminm
complet# Spre e:emplu, poi pstra obiceiul de a bea un pahar de "in pe %i# E mulime de studii au
artat c un consum moderat de alcool reduce colesterolul# !antitatea indicat este de un pahar sau
dou#
Concluzie()entru a reusi s slbesti eficient, trebuie s stii s reduci consumul %ilnic de calorii si, n
acelasi timp, s faci foarte mult miscare# @u e important neaprat ce mn-nci, ci raportul dintre
numrul de calorii pe care le consume si caloriile pe care le ar%i pe %i# Ai putea s mn-nci doar
legume, dar, dac ai consuma mai multe calorii dec-t ai arde, ai lua n greutate#
6otusi, cele mai multe diete caut s scad cantitatea de m-ncruri grase din meniul %ilnic#
Irsimile sunt, cu siguran, dusmanul numrul *, deoarece conin cele mai multe calorii pe gram#
5n "reme ce carbohidraii si proteinele conin 0 calorii pe gram, grsimile conin C# )roblema e c
grsimile dau gust si sa"oare m-ncrurilor si e foarte greu s te abii de la a le consuma, dar trebuie
s faci asta#
Astfel, dac urme%i acesti pasi, dieta ta "a da roade si "ei "edea re%ultatele n scurt timp#

1#id de autoe2aminare a sanilor
=:ista o masura pre"enti"a pe care o poti practica pentru sanatatea ta( Ai la indemana acest ghid
practic care te "a lamuri despre importanta e:aminarii sanilor, cand este momentul cel mai potri"it
pentru o autoe:aminare si cum se face aceasta#
Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi# !ei din urma dau forma
sanului# Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale conductoare ce se
temina cu mamelonul# Acolo este produs laptele mamar# $i"i%and sanul in 0, obser"am ca
ma3oritatea conductorilor se gasesc in 3umatatea de sus 7in apropierea a:ilei8# Acolo se de%"olta
ma3oritatea celulelor maligne 7in proportie de 1+J8#
,e ce sa efectuam e-aminarea sanilor'
$eoarece odata cu autoe:aminarea incepem sa aflam constitutia fi%iologica a sanului si putem astfel
sa descoperim orice anomalie ar aparea# C1J din ca%urile de cancer la san pot fi e"itate daca este
depistat la timp#
/ederatiile internationale de medici sugerea%a ca autoe:aminarea sa inceapa in 3urul "arstei de .+
de ani# =ste cunoscut ca una din *+ femei poate sa pre%inte 7simptome de8 cancer de san la un
moment dat in "iata ei, mai ales intre 0+ si A1 de ani#
Cand sa efectuam autoe-aminarea'
6rebuie sa palpe%i sanii o data pe luna, astfel incat sa de"ina un obicei# $e preferinta cu o
saptamana inainte de menstruatie, intrucat "olumul fi%iologic pe care il capata sanii datorita
hormonilor se reduce atunci 7la menstruatie sanii sunt umflati si dor8# Sa nu uitam ca si la barbati
poate aparea cancerul de san, dar in procenta3 mult mai mic#
Cum sa efectuam autoe-aminarea'
)ostea%a'te in fata unei oglin%i si obser"a sanii intai cu mainile 3os, apoi cu mainile pe solduri
7aceasta po%itie contracta muschii toracelui8, iar apoi cu minile intinse in sus, deasupra capului#
)ri"este'ti sanii pentru a obser"a:
' diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san 7marime, "olum,
orientarea catre interior a mamelonului8N
'pielea, pentru a obser"a contu%ii, protuberante, ec%eme#
)AL)A4= H'6rebuie sa se reali%e%e in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta po%itie muschii sunt
rela:ati si astfel este facilitata palparea# $aca e:amine%i intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta
sub umarul drept, iar bratul sa'l indoi sub cap, la ni"elul gatului# Hn continuare, cu cele trei degete
din mi3loc unite si cu palma mainii stangi efectuea%a miscari ciclice in 3urul sanului, in forma de
spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu "arfurile degetelor, in sensul acelor de
ceasornic#
)AL)A4= HH'Apoi fa miscari "erticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in
3os#!ontinua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul#
)AL)A4= HHH'4amanand in aceeasi po%itie, trebuie sa palpe%i si a:ila corespun%atoare sanului,
pentru a obser"a aparitia unor e"entuale umflaturi# )entru aceasta parcurge cu mana toata suprafata
a:ilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand %ona putin mai tare decat in ca%ul
sanului#
)AL)A4= H<'6ot in aceeasi po%itie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare# /ii
atenta daca e:ista secretie de lichid si daca e:ista simfi%a sau orientarea catre interior a
mamelonului#
Ce trebuie sa faci daca e-ista anomalii'
$aca obser"i %one tari sau "reo scurgere din sfarc sau "reo modificare a pielii sanului sau a
mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi "orba despre un ca% benign# Hnsa, oricum ar trebui sa te
sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist,
daca este ne"oie#
.actorii de risc/
' menstruatie prematura 7inainte de "arsta de *. ani8N
' menopau%a intar%iata 7dupa 11 ani8N
' femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 9+ aniN
' stresN
' e:punere la radiatiiN
' "iata sedentaraN
' alimentatie bogata in grasimiN
' consum ridicat de alcool 7peste 9 pahare pe saptamana8N
' fumatulN
' dureri ale sanilor 7chisturi8N
' terapie cu hormoni 7sub cercetare8N
' cancer de san pre%ent la mama, fiica sau sora, inainte de menopau%aN
' cancer de san la bunica, matusi, "erisoareN
' utili%area de anticonceptionale 7sub cercetare8#

3reau sa stiu si sa tin minte totul!
Se intampla deseori sa nu ne putem aduce aminte lucruri dintre cele mai elementare, sa uitam
cu"inte simple, iar cateodata ne dam seama cu groa%a ca din memorie au disparut complet perioade
intregi din "iata noastra#
?itarea obisnuita se considera a fi o consecinta a dispersarii atentiei# Suferiti si d"s# de asa ce"a? E
puteti afla cu a3utorul unui e:periment pe care il puteti face chiar acum#
*#Amintiti'"a 1 obiecte fara legatura intre ele, pe care le'ati folosit in ultimele 1'F minute#
.#Acum aduceti'"a aminte cum ati fost imbracata alaltaieri la ser"iciu#
9#$ar cum era imbracata ieri colega din spatele d"s#?
$aca a fost necesar sa depuneti eforturi pentru a raspunde la aceste intrebari simple, a"eti, in mod
cert, mici probleme cu memoria si a sosit momentul sa le re%ol"ati, pentru ca ele sa nu e"olue%e#
$esi este accentuata de stres, uitarea nu este numai o problema a societatii moderne# $intotdeauna
oamenii au cautat metode prin care sa'si imbunatateasca memoria# Stra"echea stiinta indiana,
APur"eda,e"identia%a mai multe probleme, fiecare legata de una sau alta dintre doshe ' energiile
"itale spe cifice omului# $upa cum se stie, e:ista trei doshe ' <ata,)itta, Tapha#
<A6Araspunde de primirea informatiei si de asimilarea cunostintelor# $aca "a este greu sa
asimilati orice informatie noua, adica a"eti insuficienta <A6A, trebuie sa mancati mai multe
leguminoase#
/unctia intermediara a memoriei S retinerea micilor detalii, a cau%elor si efectelor ' este domeniul
)H66=H# )entru acti"area ei, adaugati in mancare condimente picante 7ardei iute, ghimbir8#
TA)LAeste responsabila pentru memoria de lunga durata# )entru a mentine TA)LA la un ni"el
corespun%ator, e bine sa consumati mai multe fructe dulci 7in special banane8 si produse lactate#
4rana pentru minte
$aca ati hotarat ca e timpul sa "a imbunatatiti memoria, trebuie sa respectati cate"a reguli simple:
Hn fiecare %i, consumati pe stomacul gol o lingurita de ulei de masline, fara adaosuri, sau de unt
topit# $upa aceea, beti un ceai cald de plante medicinale#
!onsumati mai des a"ocado# Acest fruct este un bun antio:idant si pre"ine scaderea capacitatii de
memorare#
2eniul %ilnic trebuie sa contina suficiente proteine "egetale' materialul de constructie pentru
tesuturile creierului# ="itati consumul de alimente acre sau fermentate,deoarece acestea blochea%a
canalele energetice subtile#
2asati punctul marma, aflat la ba%a degetului mare al mainii stangi# Actionand asupra acestei %one,
stimulati energiile subtile#


5fort de ec#ipa
$aca pana acum ai acordat atentie abdomenului 7si in special taliei tale8 doar din punct de "edere
estetic, ar fi ca%ul sa te mai gandesti# 2uschii peretelui abdominal si cei erectori ai spatelui iti a3uta
spatele mai mult decat credeai# )ractic, ei sunt cei care tin spatele in po%itia ortostatica si durerile de
spate apar in momentul in care muschii nu isi fac treaba Bca la carteB, pentru ca nu sunt suficient de
tonifiati#
$e multe ori este ne"oie de un efort de constienti%are foarte mare pentru a sta intr'o postura corecta#
$ar, odata a3unsUa in aceasta po%itie de stat, muschii abominali si cei lombari trebuie sa te a3ute,
altfel nu "ei putea sa o mentii#
Ar mai fi un lucru de spus: daca te doare spatele, lucrea%a'ti in primul rand abdomenul(
Ada 4agalie, Ginetoterapeut in cadrul !entrului de sanatate si frumusete !ella /emina, sublinia%a ca
Bspatele este intotdeauna mai tonifiat decat abdomenul si se "ede lucrul asta# Asa am fost construiti
de mama natura: abdomenul trebuie lucrat mult mai des, ceea ce nu inseamna ca spatele trebuie
negli3at#
$e e:emplu, te duci la sala de trei ori pe saptamana: de trei ori faci abdomene, in ultima %i lucre%i si
spatele# $aca lucre%i %ilnic si spatele si abdomenul, proportia trebuie sa fie inclinata mai mult inspre
abdomen# Hdeea e ca cei din spate sunt mai tonifiati pentru ca tine si de statura: ei mentin
ortostatismul 7fara ei ne'am prabusi in fata8 si, ca urmare, nu se rela:ea%a decat partial in somn, in
rest lucrea%a, indiferent cum stai# Si daca stai ghebos, ei tot lucrea%a, pentru ca, daca nu ar lucra, te'
ai prabusi in fataB#
Clasicele 6abdomene6
!ele mai eficiente e:ercitii pentru muschii abdominali sunt clasicele abdomene# Ada 4agalie atrage
atentia ca, in ca%ul durerilor de spate, nu se "or face e:ercitiile de abdomen cu lucru de picioare
7forfecari, bicicleta, etc#,e:ceptie facand e:ercitiile )ilates8#
/acute corect, BabdomeneleB te a3uta in inlaturarea durerii de spate# Tinetoterapeutul te sfatuieste sa
faci e:ercitiile pe spate, cu picioarele indoite, si cu mainile indreptate catre ceafa, fara sa o atinga si
fara sa te a3uti de ele cand te ridici# B6e ridici pana iti de%lipesti omoplatii si abdomenul se
contracta# 2ai mult de atat abdomenul nu se poate contracta, pentru ca atat poate el# $aca incerci sa
te ridici mai mult, tragi cu alti muschi care strica coloanaB# 4e"ii la po%itia de stat pe spate incet, nu
brusc, deoarece si acest lucru poate rani coloana#
Clasicele 0abdomene0 %%'Abdomenele se mai pot face si cu mainile intinse in fata, alunecand incet
cu ele pe coapsa#
Clasicele 0abdomene0%%%'2ulti se intreaba de ce este indicat sa faci e:ercitiile de abdomen cu
picioarele indoite si nu drepte# 6ot Ginetoterapeutul se gandeste la sanatatea spatelui tau si
sublinia%a ca, daca faci e:ercitiile cu picioarele intinse, accentue%i lordo%a fi%iologica a coloanei
"ertebrale 7curbura naturala a %onei lombare8#
BHn po%itia intinsa esti lordo%at, pentru ca asta e po%itia fi%iologica fireasca# !a sa o reduci, indoi
genunchii si se lipeste coloana lombara de solB#
!e se intampla cand faci abdomenele incorect? !u siguranta, pot aparea dureri in %ona lombara si in
ca%ul persoanelor care nu au probleme cu spatele#
/onifiaza.te complet $
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
Prima etapa# $in po%itia culcat cu fata in 3os 7cu picioarele intinse8 te ridici in spri3in pe antebrat
formand un unghi de C+ de grade in coate si in "arfurile picioarelor# E po%itie asemanatoare celei de
flotare dar cu spri3inul pe antebrate# 2entii po%itia de la *1 pana la 01 de secunde 7cat de mult poti8,
a"and fesele si abdomenul incordate in permanenta si spatele un pic rotun3it, cocosat#
=:ercitiul este gresit daca te arcuiesti inspre interior si fesele nu sunt incordate#
B@u ai sa simti niciodata in e:ercitiul acesta ca abdomenul doare, insa simti ca iti aluneca coloana
in fata 7adica se arcuieste, proces in"ers cocosarii8# Hntai iti cedea%a mainile si dupa aia abdomenul#
Simti ca totul ti se duce in fata, spre podea# !and incepi sa te arcuiesti atunci stii ca abdomenul ti'a
obositB, preci%ea%a Ada 4agalie#
Hngreunea%a e:ercitiile
)entru ingreunarea e:ercitiului, poti ase%a un saculet de o greutate mica pe abdomen sau pe %ona
lombara in prima etapa#
)onifiaza(te complet %% 1 %%%
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
A doua si a treia etapa sunt la fel pe fiecare parte a corpului# )o%itia si regulile sunt aceleasi:
abdomenul si fesele incordate#
Ase%at pe o parte, te ridici pe antebrat, cotul fiind un pic bagat sub tine, pentru mentinerea
echilibrului 7tot la C+ de grade, perpendicular pe sol8, cu cealalta mana intinsa de'a lungul corpului#
$aca "rei un echilibru mai mare, te poti spri3ini si in cealalta mana po%itionata in fata trunchiului,
dar mai mult simbolic pentru a nu usura e:ercitiul# Se mentine po%itia intre *1' 01 de secunde#
Acest e:ercitiu se face pe ambele parti#
B!hiar ar fi bine sa se lucre%e acelasi timp la toate e:ercitiileB,recomanda Ada#
)onifiaza(te complet %V
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
A patra etapa# $in po%itia culcat pe spate 7cu picioarele intinse8 te ridici pe antebrate formand un
unghi de C+ de grade in %ona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba%inul cat mai sus#
Abdomenul si fesele sunt incordate, ca la prima etapa a e:ercitiului# 2entii po%itia intre *1 si 01 de
secunde, tot atat cat ai mentinut'o si la celelalte etape#A patra etapa# $in po%itia culcat pe spate 7cu
picioarele intinse8 te ridici pe antebrate formand un unghi de C+ de grade in %ona cotului si pe
calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba%inul cat mai sus#
B=:ercitiile statice se lucrea%a foarte mult la ni"elul psihicului# $aca te gandesti la cu totul altce"a
si nu mai esti atent la po%itia corecta s'a dus tot e:ercitiulB, mai spune Ada 4agalie#

) alimente care te fac mai destept
Specialistii ti spun ce trebuie sa man-nci daca "rei o memorie mai buna sau ai probleme cu atentia#
2emorie mai buna, capacitate de concentrare si o atentie distributi"a# Au%im peste tot de
suplimente care fac minuni pentru creierul nostru# <estea buna este ca o dieta echilibrata este cea
care ne tine mintea sanatoasa#
E buna functionare a creierului nostru depinde mult de alimentatie# Irasimile sau dulciurile din
abundenta slabesc memoria# !arenta de proteine sau minerale scade capacitatea intelectuala# Hata ce
trebuie sa m-ncam ca sa g-ndim bine# Morcovi, pentru o memorie mai buna# 2orco"ii cresc
capacitatea de memorare si de n"atare# Sunt recomandati mai ales n perioadele de e:amene# !u c-t
consumati mai mult acest aliment, cu at-t puterea de memorare "a fi mai mare#
2aharul te face mai abil n g-ndire# Raharul este sursa preferata de combustibil a creierului
nostru, mai e:act, gluco%a pe care corpul o metaboli%ea%a din dulciurile si carbohidratii pe care i
consumam# $in acest moti", atunci cand bem sucuri sau m-ncam dulciuri, creierul are de c-stigat#
Se mbunatateste g-ndirea si cresc abilitatile mintale# !eapa te scapa de surmena3# !eapa este
recomandata pentru nlaturarea oboselii psihice si a surmena3ului intelectual# 5n acelasi timp,
mbunatateste circulatia sang"ina si a3uta la o mai buna o:igenare a creierului# Se recomanda
consumul unei 3umatati de ceapa pe %i, n perioadele dificile, cu stres intens#
#oia, pentru efort intelectual#
Se stie ca lecitina e cea care ne a3uta n perioadele solicitante, iar despre soia se spune ca ar fi unul
dintre cele mai bogate produse n lecitina# Specialistii o recomanda persoanelor care depun un efort
intelectual foarte mare# Alte produse bogate n lecitina sunt galbenusul de ou,ciocolata, laptele,
unele cereale#
$himbirul creste creati"itatea# E cana de ceai de ghimbir baut %ilnic "a da fr-u liber imaginatiei si
creati"itatii# Asadar, daca ser"iciul "a cere tot mai multa imaginatie, nu e%itati sa beti un ceai de
ghimbir# 6ot aceasta planta are rolul de a facilita circulatia sang"ina si de a mbunatati astfel
o:igenarea creierului#

tratamente naturiste pentru durerile de cap
$urerile de cap sunt cumplite# 6e apuca fi: c-nd ti'e lumea mai draga, aproape niciodata nu trec
dupa prima pastila si de fiecare data ti strica planurile# ?ita de drumurile la farmacie si ncearca sa
te faci bine apel-nd la remedii naturiste(
*#>ea o solutie formata din apa, miere si coriandru#
.#)repara o pasta din sare de mare si usturoi pisat# Adauga peste aceasta .++ de mililitri de lapte#
9#?neori, durerile de cap pot fi cau%ate de ga%ele e:cesi"e din stomac# )entru a scapa de acestea,
bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce %eama de la o lam-ie proaspata#
0#?n alt remediu poate fi pasta de scortisoara 7care se obtine din pudra amestecata cu putina apa8#
Se aplica pe cap, sub forma de compresa#
1#2ai poti ncerca un masa3 cu ulei de nuca de cocos#
A#2inuni "a face si masa3ul cu ulei de migdale# /rectionea%a' ti fruntea si muschii inferiori ai
g-tului#
F#$aca durerile de cap te chinuie de mai multa "reme, mai ales dimineata, ncearca un tratament de
durata# Hmediat cum te tre%esti, ia un mar, ume%este'l, apoi trece'l prin sare si consuma'l# La final,
bea un pahar cu apa calduta# )entru re%ultate sigure, repeta acest ritual naturist timp de %ece %ile
consecuti"#
7u sari peste mese!
!a sa nu de"ii o "ictima a durerilor de cap frec"ente, nu sari peste mese# 2-n-nca alimente bogate
n calciu, proteine, "itamina !, "itamina >*. si "itamina $# ="ita br-n%a, ciocolata si carnea#

52ercitii de stimulare a creierului
E gandire agila, idei proaspete si bune, solutii rapide pentru tot felul de probleme, un "ocabular
bogat iata ce inseamna un creier stimulat# !ate"a idei care te "or a3uta sa stimule%i creierul precum
si cone:iunile pe care acesta le poate face#
Citeste cat poti de mult'E carte capti"anta, interesanta iti "or stimula creierul, iti "a imbunatati
"ocabularul si gandirea# /ie alegi o carte la intamplare, fie le ceri amicilor sa'ti recomande o carte
care le'a placut# $aca citesti cate"a pagini in fiecare seara acestea "or contribui mult la de%"oltarea
ta intelectuala si "or contribui la buna functionare a creierului tau# !iteste carti din toate domeniile:
medicina,arta, stiinta si tehnica, literatura etc# @u numai ca "ei asimila informatii, dar "ei adormi
mai usor si te "ei tre%i mai odihnit#
&a sport
=:ercitiile fi%ice sporesc gradul de concentrare# E combinatie intre .+ de minute de efort fi%ic si o
lectura scurta inainte de culcare este bine "enita# $upa sport, sangele este pus in miscare intr'un
mod alert, lucru care te a3uta sa asimile%i informatiile mai repede si mai bine#/ie ca este "orba de
3ogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fi%ic se "a face simtit in ceea ce pri"este
acti"itatea creierului#
5vita sa te uiti la televizor
="ita sa te uiti la tele"i%or mai ales seara, inainte de culcare# /ilmele sau stirile nu au un impact
po%iti" asupra creierului propriu si de cele mai multe ori informatiile primite nu te a3uta prea mult#
=ste recomandat sa citesti o carte capti"anta sau o re"ista , sa faci un pu%%le sau orice alta acti"itate
stimulanta pentru creier#
8oaca.te
/ie ca alegi di"erse teste de inteligenta, de cultura generala, un pu%%le, sah sau chiar un 3oc e
calculator7de preferat cele de strategie sau cele care te fortea%a sa memore%i anumite lucruri8,
creierul tau "a fi pus la treaba si astfel "a a"ea o acti"itate creati"a si stimulanta#
$nvata lucruri noi
Hn fiecare %i in"ata un cu"ant nou si foloseste'l cu orice oca%ie# /a'ti o lista cu cu"intele noi in"atate
si repeta'le din cand in cand# Acest e:ercitiu este foarte bun pentru creier, dar mai ales pentru
"ocabularul si e:primarea ta "erbala sau scrisa# @u negli3a nici integramele, sudoGu sau 3ocurile de
cu"inte#
6ot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina# 6e poti inscrie la un curs sau poti in"ata chiar
de pe internet# !a si in ca%ul cu"intelor noi, o limba noua este o pro"ocare pentru creierul tau#
/este de cultura generala
Hn"ata despre lucruri simple, dar interesante cu a3utorul testelor de cultura generala# Acestea pot fi
facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe internet#
52ercitii diverse
)entru a'ti stimula creierul, apelea%a la a3utorul unor e:ercitii simple, dar de efect#
Spre e:emplu, poti incepe prin a'ti schimba traseul catre ser"iciuUscoala, in fiecare %i# Hncerca un alt
traseul, creierul tau "a fi pus la treaba, iar gandirea ta "a fi mult mai agila#
?n alt e:ercitiu foarte simplu pe care il poti incerca este sa mananci cu mana stanga, daca esti
dreptaci sau cu mana dreapta daca esti stangaci# Hn acest fel, creierul tau "a gandi mai mult si "a
face mai multe cone:iuni#
Hncearca sa gasesti, cu ochii inchisi, di"erse obiecte puse prin casa# =ste, intr'ade"ar, un e:ercitiu
mai dificil, insa memoria "i%uala se "a acti"a imediat, la fel si creierul tau#
$esi din rutina
$ormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia opusa acelor de
ceasornic, asea%a'te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul cosului de gunoi etc# 6oate
aceste schimbari iti "or scoate gandirea din banal, iar creierul tau "a fi pus la munca#

Alege ce sport faci in functie de personalitate
,aca esti retrasa3 introvertita3 timida3 emotiva sau hiperactiva3 ener"ica3 e-trovertita si
independenta3 sportul nu este doar un e:ercitiu fi%ic pentru tine# )e langa beneficiile fi%ice,
miscarea are si un efect terapeutic#
,aca esti timida...
Sportul te "a scoate din umbra si te "a a3uta sa ai mai multa incredere in tine# )entru ca ai
intotdeauna impresia ca esti pri"ita si 3udecata de ceilalti, poti apela la a3utorul unui instructor
personal#
$aca te'ai hotarat sa te "indeci de timiditate, uite ce sporturi te "or a3uta:
' artele martiale: Garate, 3udo, toate sporturile de acest gen de%"olta capacitatea proprie de aparare si
de afirmareN
' sporturile colecti"e: baschet, handbal, toate cele care te "or pune in situatia de a sociali%a si de a
lucra in echipaN
' dansurile: ritmurile mu%icii te "or de%inhiba si te "or a3uta sa iti recastigi increderea in tine#
,aca esti perfectionista...
2inutioasa, concentrata, metodica, incerci sa controle%i totul si dai tot ce ai mai bun din tine in tot
ceea ce faci#
Sporturile potri"ite:
' cele care necesita preci%ie: golf, tir, scrima, ping'pongN
' cele codificate: 3udo, Garate, GQan Gi doN
' cele cu coregrafie: gimnastica, aerobic, dansuri#
,aca esti e-trovertitaV
Atunci esti cu siguranta sociabila, carismatica si chiar hiperacti"a# Eptea%a pentru sporturile de
re%istenta 73ogging, bicileta, inot8 cele de echipa, sau cele care se practica in doua persoane 7tenis,
"olei8#
$e asemenea, sporturile e:treme sunt perfecte pentru tine 7bungee 3umping, alpinism, snoQ'board,
surf8 sau gimnastica 7mai ales aDuagim8# 6oate acestea te "or a3uta sa iti consumi cantitatea uriasa
de energie de care dispui#
,aca esti independenta###
?rasti sa ti se spuna ce sa faci, asa ca nu ai ce cauta intr'o acti"itate sporti"a rigida, ci intr'una care
se poate practica la orice ora, cu oricate persoane "rei, in functie de starea ta de spirit#
)oti alege intre gimnastica usoara 7Poga, pilates8 care te "a a3uta sa iti restabilesti echilibrul si sa te
rela:e%i, acti"itati in aer liber 7plimbari, 3ogging, bicicleta8 si dansurile de salon 7salsa, rocG,
mambo, tango8#
#pune(ne ce te doare i(i spunem ce sport s faci
Sportul nu este doar cea mai bun modalitate de a ne menine n form#=:erciiile fi%ice ne a3ut i
la tratarea bolilor#
Specialitii spun c anumite tipuri de e:erciii fi%ice ne a3ut s reducem simptomele afeciunilor de
care suferim, informea% $ailP 2ail in ediia electronic#
,epresie ' mersul pe 3os, grdinritul
?n studiu efectuat de cercettorii americani sugerea% c trei plimbri energice pe sptm-n, de 9+
minute fiecare, sunt mai eficiente n tratarea depresiei dec-t antidepresi"ele# &i grdinritul i'a
do"edit eficiena n diminuarea depresiei#
,iabet ' e:erciii cu greuti,aerobic
$e obicei,persoanele cu diabet tip . sunt sftuite s efectue%e e:erciii de aerobic 7not,alergri sau
ciclism8, pentru a reduce cantitatea de grsime i pentru a controla ni"elul gluco%ei# ?n studiu
condus de profesorul 4obin 2arcus, de la American )hPsical 6herapP Association, arat c
e:erciiile cu greuti pot a3uta la scderea indicelui de mas corporal#
Mi"rene S ciclism
Acti"itile de anduran, precum mersul cu bicicleta i canota3ul cresc concentraia de endorfine,
hormoni care acionea% n calitate de Banalge%iceB naturale# !iclismul, spun cercettorii, reduce
frec"ena migrenelor cu p-n la C+J, atunci c-nd este efectuat 9+ de minute, de 9'0 ori pe
sptm-n#
Lipertensiune arterial S drumeii
/i%iologii de la Hnstitutul de !ercetare Eregon au constatat c mersul pe pietre a condus la reduceri
semnificati"e ale tensiunii arteriale# 5n medicina chine%, se consider c suprafeele deni"elate ar
stimula anumite puncte de pe talp,responsabile de reglarea tensiunii#
4steoporoza S alergare )am Linton,profesor de nutriie i psihologie la ?ni"ersitatea din 2issouri,
a comparat efectele alergrilor, ciclismului i antrenamentelor cu greuti asupra
densitii osoase i a descoperit c persoanele care alearg n mod regulat au oase mai puternice#
2edicii recomand 9+ de minute de alergri, de 9'1 ori pe sptm-n# $e asemenea, tenisul i
baschetul fac parte din acti"itile care a3ut la pre"enirea osteoporo%ei#
#indromul de colon iritabil ' inot
?n studiu al medicilor de la ?ni"ersitatea din >irmingham a artat c 9+ de minute de acti"itate
fi%ic 7not sau e:erciii ac"atice8, timp de cinci %ile pe sptm-n, reduc simptomele bolii#
,ureri de spate S tehnica Ale:ander Hn"entat de /redericG 2atthias Ale:ander, un actor australian
cu probleme de respiraie,aceast metod a3ut corpul s obin o postur corect# 6ehnica ne n"a
cum s ne utili%m corect propriul corp ' cum s ne micm, s stm drepi, s
respirm, s n"m, cum ne organi%m concentrarea i atenia# )e l-ng aceast tehnic, mai putei
ncerca i pilates ' metoda care ntrete muchii spatelui#
Afeciuni "in"ivale S aerobic
!ercettorii de la Western 4eser"e ?ni"ersitP !ase din S?A au constatat c cinci sesiuni de
acti"itate fi%ic moderat pe sptm-n, combinate cu o alimentaie sntoas i un regim de
sntate oral, reduc riscul bolilor gingi"ale# 7sursa:gandul8

"emoria
)roblemele de memorie sint frustrante
)roblemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante# 4itmul accelerat al "ietii
cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii# Sistemul educational, problematic prin
modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei# )ierderile de memorie si lipsa de
concentrare au de"enit un simptom comun nu numai la persoanele in "irsta sau bolna"e, ci si la
oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres#
)astrarea "ioiciunii memoriei depinde de "ointa fiecarui om, in parte#
Atentie la simptome
Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de senilitate,
fiind atribuita reducerii de substante neurochimice "itale#
2edicina chine%a numeste aceasta stare creier golit de esenta# E data cu "irsta creste si
probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie# /orma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata
"irstei, se caracteri%ea%a printr'o autoperceptie a pierderii de memorie# Apro:imati" 0+ la suta
dintre persoanele n etate, de minimum A1 de ani, pre%inta alterari ale memoriei, asociate naintarii
n "irsta, ceea ce repre%inta, n S?A de e:emplu, circa *A milioane de oameni dintre care doar
apro:imati" * la suta e"oluea%a, anual, catre dementa#
=ste important sa fie pri"ita cu serio%itate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de memorie
asociate naintarii n "irsta pot sa indice e:istenta unor afectiuni medicale care pot fi tratate# /actorii
de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de memorie sint: "irsta mai mare de A1 de
ani, pre%enta bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa S diabetul, boala
)arGinson, accidentele "asculare etc#
Cine sint dusmanii amintirilor
Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor amne%ice# Studiile
efectuate pe animale e"identia%a ca e:punerea prelungita la hormonii de stres are un efect ad"ers
asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata n functia mne%ica si n n"atat# Stresul cronic
poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari an:ioase, care interferea%a, deseori, cu procesele
normale ale memoriei, mai ales la persoanele "irstnice# $e fapt, depresiile sint cau%e ma3ore care
duc la tulburari ale memoriei#
$e asemenea, persoanele cu e:ces ponderal, e:puse unui risc crescut de aparitie a bolilor de tipul
diabetului si hipertensiunii, pot a"ea probleme cu memoria#
Afectiunile asociate obe%itatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebro"asculare care,
adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa#
Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca S o carte, un %iar S s'au do"edit persoane cu
o memorie defectuoasa#
Care este dinamica memoriei
$oua studii americane recente rele"a ca o noapte buna de somn poate rein"ia unele amintiri care s'
au pierdut in timpul %ilei precedente, dar amintirile care au fost reacti"ate trebuie fi:ate bine in
memorie# Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa recunoasca unele cu"inte
fonetice simple, emise de un sinteti%ator#
?n test efectuat dimineata a rele"at ca, in cursul serii, grupul de cu"inte pe care si'l aminteau
studentii era de%astruos# $ar, dupa o noapte buna de somn, performanta a atins un ni"el superior,
aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care s'au pierdut in mod natural#
=:ista doua ni"eluri ale memoriei, memoria imediata 7pe termen scurt8, in care amintirile nu sint
bine fi:ate, si memoria stabili%ata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de consolidare
celulara, prin care neuronii sinteti%ea%a proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind
precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesa3# $ar, consolidare celulara fara
odihna nu se poate#
Cum putem incerca sa prevenim problemele de memorie
4 alimentatie echilibrata, fara e:ces de grasimi, bogata in "itamina >*.# Aceasta "itamina a3uta la
formarea celulelor corpului S in special a globulelor rosii, si a sistemului ner"os, si este intilnita in
produse de origine animala: carne, peste, lapte, brin%eturi si oua# 4egimurile alimentare sarace in
grasimi, utili%ate de adultii tineri si de cei cu "irste medii a3uta la pastrarea memoriei#
Erganismul nostru are ne"oie si de suficiente lichide, pentru a pre"eni deshidratarea, ce ar putea
duce la confu%ie, si tulburari ale memoriei# )e cit se poate,limitarea consumului de bauturi alcoolice
si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte# Hn ca%ul persoanelor cu tulburari
usoare ale memoriei, administrarea "itaminelor = si ! poate prote3a sanatatea creierului#
Atentie( Abu%ul de medicamente nu este recomandabil#
Miscarea fizica re"ulata
2iscarea fi%ica regulata este benefica memoriei# =:ercitiile fi%ice pot sa creasca flu:ul sang"in
cerebral, care "a duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor ner"oase# Studii efectuate pe
persoanele care au depus efort fi%ic la "irste cuprinse ntre .+ si A+ de ani arata ca riscul de aparitie
a bolii Al%heimer la "irste mai naintate este mult redus#
?n studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu "irste cuprinse intre A+ si F1 de ani, a constatat ca
acti"itatile mentale implicate in controlul e:ecuti" S monitori%area, in"entarierea, planificarea,
inhibitia si memoria S au fost ameliorate la grupul care urma e:ercitii aerobice#
4 viata sociala sanatoasa si echilibrata #E "iata sociala sanatoasa si echilibrata, pigmentata cu
odihna, ofera si un echilibru ner"os stabil# 6rebuie sa incercam sa in"atam lucruri noi, atunci cind
a"em oca%ia# Sa ne largim cunostintele, cu alte cu"inte, sa ne punem memoria la lucru# 4iscul de
slabire a memoriei este mai redus in rindul persoanelor acti"e din punct de "edere intelectual,
comparati" cu cele care nu au astfel de preocupari# )ersoanele care obisnuiesc sa citeasca si
desfasoara acti"itati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de n"atamint si mentin
memoria mai bine si timp mai ndelungat, pe masura ce mbatrinesc#
?nele studii au aratat ca absol"entii de facultate pre%inta un risc mai sca%ut de a li se slabi memoria,
fata de persoanele cu statut educational redus# !onclu%ia care se desprinde este ca stimularea
mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in di"erse modalitati, este capabila nu doar sa
ameliore%e performantele memoriei, ci si sa limite%e declinul cogniti" care se poate instala ulterior#
9: idei pentru o memorie mai buna
2emoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le'am in"atat sau trait anterior# La
procesul memoriei participa mai multe componente ale creierului, de aceea este un proces foarte
comple:, al carui mecanism nu a fost pe deplin elucidat# Eamenii de stiinta clasifica memoria in
memorie de scurta durata, de e:emplu memorarea unui numar de telefon pana la formarea lui, si
memorie de lunga durata, care contine amintiri, e:periente, etc#
2emoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in creierul nostru, are o
componenta organica, adica este ba%ata pe cone:iunile dintre celulele ner"oase 7neuroni8, care
reali%ea%a ade"arate retele neuronale ce comunica intre ele cu a3utorul unor substante numite
neurotransmitatori#
$e aceea este important sa'i asiguram creierului substantele de care acesta are ne"oie in procesul
memoriei, sa'l hranim cu alte cu"inte#
*# 4-i"enul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru producerea de
neurotransmitatori# Sectia de )sihologie a ?ni"ersitatii @orthumbria din 2area >ritanie a efectuat
un studiu care a demonstrat imbunatatirea cosiderabila a memoriei de scurta durata in pre%enta unui
ni"el crescut de o:igen iar pentru ca%uri gra"e de pierdere a memoriei e:ista posibilitatea unei
terapii cu o:igen hiperbar 7cu presiune crescuta8# Asigurati'"a asadar ca "a desfasurati acti"itatea
intr'un spatiu aerisit, bine o:igenat, e"itati %onele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer
curat#
.# $lucoza este singurul aliment pe care neuronii il consuma si e:ista studii care atesta rolul
gluco%ei in memoria de lunga durata# =ste important sa e:ista un ni"el optim al gluco%ei in sange#
Hdeea ca un ni"el ridicat al gluco%ei inseamna o memorie mai buna este falsa, o glicemie constant
peste limita normala poate e:prima un diabet %aharat# $e aceea este important sa ne masuram
glicemia macar odata pe an#
9# .ierul. Se stie ca fierul este un mineral foarte important pentru o memorie buna# =l are un rol
deosebit pentru ca a3uta la transportu o:igenului la ni"elul celulelor, iar neuronul este foarte sensibil
la fluctuatiile ni"elului de o:igen# !arenta de fier se asocia%a cu probleme de memorie si de
in"atare nu doar in ca%ul unei anemii 7lipsa se"era de fier8 ci si a carentelor moderate# /emeile sunt
oarecum predispuse unor carente datorita sangerarilor menstruale cu care se pierde fier# )entru a
pre"eni lipsa fierului consumati legume "er%i ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse
cerealiere fortifiate, dar si carne de pui#
0#Potasiul facilitea%a absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in procesele psihice#
Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele, caisele, prunele uscate si
legume ca rosii, cartofi#
1# Vitaminele inter"in in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele sunt antio:idanti
a"and rol de protectie celulara# E memorie buna presupune un aport optim de "itamine pe care le
puteti lua din legumele "er%i, fructe, cereale#
2emoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice:
A# Atentia# !a sa'ti amintesti ce"a, trebuie sa fi in"atat acel lucru, iar pentru a in"ata e ne"oie de
atentie# Se crede ca e ne"oie de M secunde de concentrare asupra unei informatii pentru a fi
procesata si integrata in centrul memoriei#
F# -ercitii de memorie# Asa cum e:ercitiile fi%ice "a mentin corpul in forma, la fel si memoria
trebuie antrenata pentru a obtine performantele pe care "i le doriti# Ergani%ati'"a informatia,
faceti cone:iuni, repetati, concentrati'"a pe intelegerea ideii de ba%a decat pe memori%area
detaliilor#
M# vitarea stresului# E minte clara, rela:ata este mult mai eficace cand "ine "orba de memorie#
/aceti plimbari dese, mentineti o atitudine po%iti"a, adoptati un stil de "iata mai putin stresant#
2editatia poate a3uta diminuand stresul si imbunatatind remarcabil memoria dumnea"ostra#
C# #omnul influente%a mai mult decat ati putea crede acti"itatea psihica# @u odihneste doar fi%ic ci
si psihic, ne ascute memoria si consolidea%a amintirile# Ept ore de somn, fara tulburari,
imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru demosntrat de studii rele"ante efectuate in
Iermania si ?SA#
*+#Motivatia# ?n feedbacG mental po%iti" aduce re%ultate uimitoare# Spune'ti ca poti sa in"eti si ca
trebuie sa'ti reamintesti si "ei putea in"ata si'ti "ei aminti# $in pacate, inca nu e:ista chip'ul care
implantat in creierele noastre sa ne scuteasca de probleme de memorie# 6otusi, respectand
niste reguli simple si cu putin e:ercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem de3a, iar data "iitoare
cand nu'ti "ei gasi cheile de la masina, ti'ai putea aminti mai usor ca le'ai lasat pe frigider#
Cum sa scapam de problemele de memorie
>oala al%heimer, ementa si alte afectiuni gra"e cogniti"e si ale memoriei sunt diferite de cri%ele
oca%ionale de uitare# !and omul imbatraneste, abilitatea sa de a'si aminti lucruri in mod natural
scade#=:ista si alti factori care afectea%a sanatatea memoriei, printre care: oboseala,depresia si
dieta# $aca dificultatile de amintire nu sunt obser"ate de toti prietenii si membrii familiei, nu e:ista
moti"e de ingri3orare, fiind cel mai probabil "orba de o memorie precara#
2emoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini
sarcinile %ilnice# $aca cine"a simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a
procesa informatiile de ba%a, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic#
?neori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Al%heimer sau
dementa# $aca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos# 6otusi,
memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea?
#faturi pentru imbunatatirea memoriei.
?rmatoarele sfaturi pot a3uta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta incre%atoare in
"iata de %i cu %i#
(-ersarea "andirii#=ste importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna
functionare a creierului, ca o masina bine unsa# ?n creier acti" functionea%a mai bine decat un
creier nefolosit: anali%ea%a si re%ol"a problemele mai rapid, si este capabil sa memore%e cu mai
multa usurinta# Hn plus, e bine ca fiecare sa incerce sa in"ete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu
ramana fi:at in aceleasi rutine %i dupa %i#
'4dihna suficienta#=fectele pri"arii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este
afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara# 2intea nu poate retine
informatiile eficient daca nu este odihnit# )entru a mentine o minte proaspata si clara este ne"oie de
un somn bun de noapte, in fiecare noapte# 4ecuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de
a3utor# Hn schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna
forma#
'Concentrarea atentiei#$eseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu'si concentrea%a
suficient atentia cand obtin informatia# E persoana nu'si poate aminti numele unei alte persoane,
pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana# = bine ca informatiile considerate
importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie# Simpla concentrare a atentiei
a3uta deseori la retinerea informatiei#
'Memorarea cu a+utorul rimelor#4imele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si
persoanelor cu probleme de memorie# Hn ca%ul in care cine"a are probleme cu retinerea numelor,
spre e:emplu, poate gasi cu"inte care sa rime%e cu acele nume# 4epetarea numelui si a rimei de
cate"a ori a3uta la o mai buna fi:are a informatiei#
'Notarea pe hartie#6inerea unei liste cu sarcinile %ilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de
a retine lucrurile# Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ce"a, poate
oricand sa scoata carnetelul si sa'si "erifice lista#
'Acordarea unei pauze#Studentilor le este deseori greu sa recapitule%e pentru e:amene intrucat isi
amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta# )artea din mi3loc este deseori uitata
si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie# Se recomanda
oprirea din acti"itate la fiecare 9+'1+ minute de repetat# Aceste pau%e ii "or oferi sansa creierului sa
se improspate%e si sa echilibre%e partile repetate, re%ultand o retinere mai buna#
'Mic de+un cu antio-idanti# Antio:idantii a3uta pentru o sanatate buna si o memorie ascutita# )e
masura ce omul inaintea%a in "arsta, creierul de"ine o prada mai usoara pentru radicalii liberi,
substante care treptat se "or acumula si "or determina probleme de memorie# Antio:idantii si alte
"itamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului# Se
recomanda inceperea %ilei cu un mic de3un bogat in "itaminele A, = si ! pentru o functionare buna
a organismului de'a lungul %ilei# 2ai 3os sunt trecute cate"a surse bune de
antio:idanti si alte "itamine esentiale:
X "itamina A si beta'carotenul: spanac, morco", pepene galben, suc de fructe de iarna
X "itamina !: broccoli, rosii, capsuni, citrice
X "itamina =: ulei "egetal, seminte, nuci, germeni de grau
'*enuntarea la fumat./oarte multe studii arata ca fumatul afectea%a abilitatea creierului de a
procesa informatiile in mod adec"at# !ei care fumea%a mult au un risc mai mare de afectare a
memoriei "i%uale si "erbale# =ste bine ca fumatorii sa'si aminteasca ca fumatul nu pro"oaca doar
afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri pretioase din minte#
'#caderea cantitatii de cofeina.!afeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar cantitatile
e:agerate pot determina diferite probleme: depri"are de somn, an:ietate, ner"o%itate# 6oate aceste
conditii impiedica informatia sa intre in mod adec"at in creier, deoarece memoria functionea%a mai
bine cand persoana este mai rela:ata si mai concentrata#
'%ncrederea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul an:ioase produc
hormoni de stress care afectea%a neuronii, ducand la o memorie proasta# 4ela:area este necesara
pentru a impiedica aparitia acestor hormoni# Se pot incerca meditatia, consumul de ceai,Poga sau,
pur si simplu, o baie lunga# $e asemeni, o imagine de sine proasta determina an:ietate care "a duce
la o memorie proasta# $aca persoana are incredere in sine cand intreprinde ce"a, se simte mai bine
si gandeste mai bine#
'-ercitii fizice re"ulate# =:ercitiile fi%ice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile,
sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier# Studiile arata ca aceste e:ercitii eliberea%a hormoni
care a3uta creierul sa regenere%e celulele cerebrale#>aschetul, tenisul, "oleiul sau orice alt sport ce
implica efort fi%ic sustinut sunt potri"ite pentrui mbunatatirea memoriei# $e asemeni, e:ercitiul
fi%ic a3uta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana
inaintea%a in "arsta#
'%nterpretarea muzicii#?n e:periment condus de un psiholog de la ?ni"ersitatea londone%a a aratat
ca mu%ica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cogniti"e# )acientii
care sufera de dementa au oferit raspunsuri mai bune despre istoria personala cand e:ista un fond
mu%ical# @u contea%a genul mu%ical, daca se aud cele 0 anotimpuri ale lui <i"aldi sau mu%ica punGN
contea%a sa fie mu%ica in loc de tacere# )e ba%a acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau
ascultarea unor bucati mu%icale pentru imbunatatirea memoriei#
'#chimbarea mediului#Asa cum s'a mentionat mai sus,rela:area a3uta la procesarea mai usoara a
informatiilor de catre creier# Afirmatiile po%iti"e a3uta la cresterea increderii in sine si la o stare de
calm, dar e:ista si metode fi%ice pentru ca o persoana sa se simta rela:ata# )lasarea unor lumanari
sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera rela:anta# Sau folosirea de culori calde la
peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro# Hmaginarea unor scene pline de pace
cum ar fi albastrul marii sau "erdele ierbii pot a3uta la procesarea informatiilor cand persoana
lucrea%a la o sarcina ce implica multa concentrare#
'vitarea distra"erilor.4eali%area mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la reali%area unor
lucruri mai repede, dar are efecte negati"e pe fuctionarea memoriei# Spre e:emplu, un student care
in"ata pentru un e:amen nu "a putea asimila informatia adec"at daca in fundal se aude mu%ica rocG
data la "olum mare, sau daca aude 3ocurile "ideo pe care fratele sau mai mic le 3oaca in cealalta
camera# !at mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi
telefonul mobil, tele"i%orul, radioul, inainte de inceperea unei acti"itati mentale care doreste sa aiba
ca re%ultat memorarea pe termen lung# Hn acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure
sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta#
'4ferirea unei note mentale pentru subconstient# $aca este reali%ata corect, nota mentala poate fi
eficienta chiar si la persoanele uituce# !and cine"a are ne"oie sa'si aminteasca ce"a, poate sa spuna
subconstientului: ?ite, fi atent la ce urmea%a si retine informatia pentru mine# Har cand persoana
are ne"oie de acea informatie ea "a putea fi amintita mai usor# 2ecanismul nu este foarte clar#
' %nteres real#Eamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din 3ur le'au spus, dar nu le uita pe
cele care ii interesea%a#Acest lucru se intampla deoarece memoria este selecti"a si retine in special
bucati de informatie despre ce ii este drag# )entru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare
foarte mare in ceea ce persoana face: indiferent daca este "orba de a cunoste persoane noi sau de a
in"ata noi acti"itati# $e asemeni e important sa se gaseasca ce"a interesant la persoana cu care se
"orbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta#