Introducere:

Coruptia exista din antichitate ca unul dintre componentele cele mai grave si cele mai raspandite
ale functionarilor publici, in anumite perioade istorice oferirea si primirea de foloase de catre
functionari fiind chiar acceptate ca ceva firesc, tinand de o anumita curtuazie.
Cuvantul coruptie vine de termenul latin coruptio caracterizand o anumita comportare a
functionarului care isi comercializeaza, isi vinde atributele functiei si increderea acordata de
societate, primind in schimb bani sau alte foloase.
O foarte buna caracterizare social-morala si etica o contine definitia data acestei notiuni de catre
Dictionarul explicativ al limbii romane care o defineste ca o stare de abatere de la moralitate, de
la cinste, de la datorie, definire care pune un accent deosebit pe elementul moral, etic. Potrivit
unei alte opinii cuvantul coruptie provine de la verbul latin rumpere a rupe, care desemneaza
deci o fractura, o fisura, o infractiune.
4
CAPITOLUL I: Noiunea i trsturile fundamentale ale infraciunii
SECIUNEA I !ccep"iunile no"iunii de corup"ie n dreptul penal roman
Conceptul de infractiune in stiinta dreptului penal este folosit sub mai multe acceptiuni.#ntr-o
acceptiune - infractiunea este o fapta a omului prin care se infrange o norma imperativa, se aduce
la atingere$se vatama ori se pericliteaza% unei anumite valori sociale si pentru cel ce a savarsit o
astfel de fapta urmeaza sa suporte o pedeapsa. #n aceasta acceptiune infractiunea imbraca forme
concrete de tradare comisa de x, ucidere comisa de &, furt comis de z.
'apta savarsita in realitatea sociala este infractiune numai in masura in care corespunde
normei prevazute in legea penala, adica indeplineste conditiile cerute de norma de incriminare
pentru a fi socotita ca atare $infractiune%.
#ntr-o alta acceptiune, conceptual de infractiune, desemneaza fapta descrisa
(
,prevazuta de legea
penala cu elementele sale componente si care defines o anumita infractiune. )ste acceptiunea ce
o are in vedere legiutorul care observand faptele periculoase pentru valorile sociale ale societatii,
le interzice sub sanctiuni specific pentru a preveni savarsirea lor in viitor
*
.
#n aceasta acceptiune data conceptului de infractiune intalnim un prim grad de
generalizare, fiindca legiutorul creeaza notiunile iferitelor infractiuni prin retinerea aspectelor
commune si specific ale faptelor diverse ce se savarsesc in realitatea sociala.
Conceptul de infractiune este examinat ca institutie fundamentala a dreptului penal care
alaturi de alte doua institutii tot fundamenatale + raspunderea penala si sanctiunile de drept penal
+ formeaza structura dreptului penal
,
.
#ntre acceptiunile conceptului de infractiune nu se poate pune semnul egalitatii, el fiind o
reflectare a unghiului diferit de abordare a gradului mai restrains ori mai intins de generalizare.
1
-. !ntoniu, Reflectii asupra conceptului de infractiune, in .C/., nr. *0(123, pag. (4,
2
-. !ntoniu,Noul C. pen, vol #$!56 (-78% )d. Ch.. 9ec:, 9ucuresti, *228, p (48
3
#. Oancea, i Explicatii teoretice ale codului penal roman , vol. #, )d.!cademiei, 9ucuresti, (181, p.11
5
Notiunea leala. !vand in vedere importanta deosebita a institutiei infractiunii in cadrul
dreptului penal, legiutorul a definit pentru prima data notiunea generala de infractiune prin
trasaturile ei esentiale
4
.
Potrivit art (; C. pen. #nfractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu
vinovatie si prevazuta de legea penala.
Prin definirea notiunii generale de infractiune, legiutorul pune in evidentaspectele
material, uman, social, moral-politic si <uridic ale acesteia, confera cu alte cuvinteconceptului
general de infractiune un character realist, stiintific.
#ntr-adevar, infractiunea ca fenomen ce se petrece in realitatea sociala, imbraca aspectele
de afi materialul in sensul ca reprezinta o manifestare exterioara a individului= uman pentru ca
reprezinta o activitate omeneasca, social fiindca reprezinta atitudinea morala si politica a
faptutorului fata de valorile sociale= <uridic pentru ca reprezinta o incalcare a unei norme <uridice
penale.
Prin definirea infractiunii se stabileste regula de drept
7
potrivit careia orice fapta care va fi
incriminata trebuie sa intruneasca trasaturile caracteristice care o deosebesc de alte fapte care
pot fi combatute prin alte mil<loace nepenale.
>otiunea de infractiune data de dispozitiile art. (;. C. pen., reprezinta o maxima
generalizare la care s-a a<uns prin abstragerea trasaturilor fiecarei fapte prevazute in partea
speciala a Codului penal.
SECIUNEA II: : Noiunea de infraciune
Codul penal roman intrat in vigoare la ( ianuarie (181, cu modificari ulterioare, cat si legile
special nu dau o definitie termenului de coruptie.
4
?. Dongorez, Sinteze asupra noul cod penal, in .C/. >r.(0(181, p.(7
5
#.Oancea, op.cit. , p.(24
6
Cuvantul coruptie deriva din latinescul coruptio,-onis si inseamna stare de abatere de la
moralitate, de la cinste, de la datorie si de asemenea desfranare, depravare
8
.6otusi, intalnim doua
situatii, in care, fara a fi definit, termenul este consemnat ca atare. !stfel, art. *2* avand ca
denumire marginala $nomen <uris%Coruptia sexualaincrimineaza actele cu characterobscene
savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui minor. De asemenea, art. *8(, intitulat
#ncercarea de a determina marturia mincinoasa, foloseste termenul in cuprinsul alin. (, care
pedepseste incercarea de a determina o persoana prin constrangere sau corupere sa dea declaratii
mincinoase intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta
martori. 6ermenul coruptie apare si in titlul @egii >r. 3, din *( iulie (11* privind procedura
urgent de urmarire si <udecare pentru unele infractiuni de coruptie a carei sfera de aplicare este
limitata, in mod exclusiv, la infractiunile de luare de mita$art. *74 C.pen%, dare de mita$ art. *77
C.pen%, primire de foloase necuvenite$ art *78, C.pen% si trafic de influenta$ art. *7; C.pen%.
#ncercari de delimitare a notiunii de coruptie se fac sip e plan international, desi problema
este tratata interdisciplinar si nu doar penal.!stfel, /ohn !.-ardiner, subliniaza ca fenomenului
coruptiei nu i se poate da o singura definitie, deoarece coruptia este o problema nationala si
international cu multiple forme de manifestare si ca atarenare si ea multiple acceptiuni iar dupa
cum afirma ). Airsch 9allin fenomenul coruptiei se manifeta pe diferite cai, fiind un monstru cu
mai multe capete.Din aceasta cauza, <uristii cauta, la noi, sa identifice acele infractiuni care
presupun coruptia, adica obtinerea de foloase pe cai ilegale
;
.
!lti cercetatori accepta, ideea ca fenomenului de coruptie nu # se poate da o definitie
unibersal valabila pentru toate societatile, specialistii dreptului penal fiind de accord ca acest
concept este, de cele mai multe ori, evaziv si ambiguu.!stfel, pentru ma<oritatea sistemelor
penale, coruptia este un concept prioritar normative, desemnand incalcarea sau transgresiunea
ilegala si imorala a normelor referitoare la indatoririle functionarului public agentilor economici
sau persoanelor care efectueaza diferite operatii financiare si bancare
3
. O asemenea viziune
asupra coruptiei o au Codurile penale ale ..B.!. si 'ranta.
6
Dictionarul limbii romane moderne, )d. !cademiei, 9ucuresti , (173, p. (12
7
!drian !ngheni, A cincea conferinta internationala anticoruptie, Buletin de criminology si de criminalistica nr. (-*
0(11*, p (23-((,
8
Dan 9anciu, .orin C. 5adulescu , Coruptia si crima organizata in Romania , )d. Continent DD#, (114, p. (8
7
Pentru alte sisteme de drept penal, notiunea de coruptie desemneaza diferite acte sau
fapte ilicite prin utilizare abuziva si frauduloasa a puterii$politice, administrative , <udecatoresti%,
in scopul obtinerii unor avanta<e personale de catre agentii publici dar si alte fapte care privesc
alte forme de obtinere de folose. Pe aceasta linie se inscriu Codurile penale spaniol, portughez,
german.
SECTIUNEA III:Trsturile fundamentale ale infraciunii
(. 'apta care prezinta pericol social..avarsirea unei fapte.O prima trasatura esentiala a
infractiunii ce se dega<a din definitia data in art. (; Cod.pen., este aceea de a fi o fapta
care prezinta pericol social. !ceasta trasatura esentiala a infractiunii releva aspectul
material si social al infractiunii.
'apta este o manifestarea individului in sfera realitatii, in cadrul realatiilor sociale.'apta
reprezinta o activitate a unui membru al societatii incadrul relatiilor sociale , in cadrul
realtiilor cu semenii lui.
*.'apta savarsita cu vinovatie. ?inovatia reflecta aspectul subiectiv al infractiunii si cuprinde
atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.
Ca atitudine psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia +
vinovatia- este rezultatul interactiunii a doi factoriconstiinta si vointa. #ntr-adevar, vinovatia
presupune o atitudine constienta in sensul ca faptuitorul isi da seama, are reprezentarea actiunilor
si inactiunilor sale, alrezultatului acestora.
'ormele vinovatiei.Ca trasatura esentiala a infractiunii. ?inovatia imbraca doua forme
principaleintentia si culpa. @a acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau intentia
depasita specifica unor infractiuni.
#ntentia si culpa au fost retinute in codul penal si reflecta adoptarea de catre legiutorul
penal roman, dintre teoriile cunoscute in doctrina penala privind continutul vinovatiei , a teoriei
psihologice
1
.
9
C. 9ulai, anual de drept penal, parte generala , )d. Bniversul <uridic , 9ucuresti *22;, p. (7;
8
#ntentia este o forma principal de vinovatie definite in art. (1 pct. # Cod penal si
reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si
urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei, ori numai prin acceptarea acelui rezultat.
#ntentia este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati directa si indirecta.
#ntentia directa $prevazuta in art. (1 pct.# lit. ! C. pen% se caracterizeaza prin prevederea
rezultatului faptei si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei.
#ntentia indirecta $art. (1 pct. # lit. 9, C.pen% se caracterizeaza prin prevederea rezultatului
de catre faptuitor, rezultat care nu mai este urmarit ci acceptata eventualitatea producerii lui.
Culpa ca firma a vinovatiei estedefinite prin dispozitiile art. (1 pct. * C.pen., si consta in
atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei ca aceasta nu se va produce , ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l
prevada.
Culpa este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitaticulpa cu prevedere si
culpa simpla.
Culpa cu prevedere se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei
sal , rezultat pe care nu-l urmareste , nu-l accepta si considera fara temei ca acesta nu se va
produce. Culpa cu prevedere mai este denumita in doctrina penala, culpa cu previziune, cu
usurinta ori temeritate
(2
.
II:Coninutul infraciunii
SECIUNEA I:!efinirea coru"iei n eneral
10
#. Oancea, op. cit., p. (37, !.Dincu, Bnele aspect privind culpa penala in !nalele Bniversitatii 9ucuresti , (188,
p.(37
9
Coruptia, ca fenomen social, a atras aten"ia spre studiul ei, incE din antichitate. Conform
Dic"ionarului limbii romFne cuvFntul corup"ie deriva din latinescul coruptio-onis Gi
inseamnE stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie
((
.Hn materia dreptului penal,
termenul caracterizeazE o anumitE comportare a func"ionarului care iGi comercializeazE, iGi vinde
atributele func"iei Gi increderea acordatE de societate, primind in schimb bani ori alte foloase.
Corup"ia reprezintE un pericol social pentru societate prin vEtEmarea sau punerea in pericol a
desfaGurErii activitE"ii statului Gi a tuturor sectoarelor vie"ii sociale
(*
.
Coruptia InseamnJ, evident, o abatere de la moralitate, de la corectitudine, de la datorie, dar ceea
ce ne intereseazJ In primul rFnd este cJ ea reprezintJ o abatere de la lege. Coruptia ImbrJca
aspecte penale- cum ar fi luarea si darea de mitJ, traficul de influenta, primirea de foloase
necuvenite-, dar nu Intotdeauna are asemenea incidente. 'aptele de coruptie presupun, de regulJ,
obtinerea de foloase patrimoniale de cJtre cel care se lasJ corupt, sau chiar de cJtre altcineva, de
o tertJ persoanJ= dar nu Intotdeauna pot fi In discutie foloase patrimoniale, pentru cJ pot fi In <oc
si foloase de altJ naturJ politicJ, administrative, de putere etc., mai importante uneori decFt cele
patrimoniale. DacJ ar fi sJ ne gFndim la cFte feluri de coruptie existJ, lista ar fi interminabilJ.
Coruptie existJ si atunci cFnd faptJ este sJvFrsitJ In interesul altuia, nu numai In interesul
autorului dar si atunci cFnd de exemplu- se fac promovJri nu pe criterii profesionale, ci pe cel al
apartenentei sau nu la un anumit partid
(,
.
Cu toate acestea, legislatia penalJ privind coruptia nu a fost modificatJ In esenta,
deoarece ea reflectJ principii si prevederi ce reprezintJ constante ale dreptului penal, care Isi
mentin valabilitatea oricFnd si oriunde. Chiar Codul penal intrat In vigoare la ( ianuarie (181 si
care se dorea de cJtre puterea politicJ a fi o schimbare fundamentalJ a dreptului penal, a pJstrat
continutul infractiunilor de coruptie
(4
Pentru a combate corup"ia la nivel )uropean Gi comunitar, cFt Gi prentru eficientizarea
demersurilor Gi instrumentelor de combatere a ei, au fost adoptate o serie de acte normative
11
Dic"ionarul limbii romFne moderne , )d. !cademiei, 9ucureGti (173, p. (12.
12
-h. >istoreanu Gi col., Drept penal ! parte special", )d..)uropa >ova, 9ucureGti (11;, p..,47.
13
O. !. .abau-Pop, Coruptia si combaterea fenomenului prin mi#loace #uridice, )d. Bniversul /uridic, 9ucureGti,
*2((, p.4*-44
14
?. Dongoroz Gi autorii + Noul cod penal $i codul penal anterior, prezentare comparati%" + )d. PoliticJ, 9ucureGti
(183, p. (38 + (;2.
10
!stfel, amintim
-@egea nr. ;30*222 pentruprevenirea, descoperirea Gi sanc"ionarea faptelor de corup"ie, cu
modificJrile GicompletJrile ulterioare
(7
=
-O.B.-. nr. 4,0*22* privind Direc"ia >a"ionalJ!nticorup"ie, cu modificJrile Gi completJrile
ulterioare7= @egea nr. ,10*22, pentru prevenirea Gi combaterea criminalitJ"ii organizate
(8
=
-@egea nr. (8(0*22, privindunele mJsuri pentru asigurarea transparen"ei In exercitarea
demnitJ"ilor publice, afunc"iilor publice Gi In mediu de afaceri, prevenirea Gi sanc"ionarea
corup"iei, cumodificJrile Gi completJrile ulterioare
(;
.
Cele mai semnificative manifestJri Giatitudini ale comunitJ"ii interna"ionale, cu privire la
corup"ie Conferin"a>a"iunilor Bnite care a avut loc la Aaga In decembrie (131= Congresul al
?###-leaal >a"iunilor Bnite cu privire la prevenirea crimei Gi tratarea infractorilor, "inutJ InCuba
In august - septembrie (112, care a adoptat o 5evolu"ie specialJ cu privire la,,Corup"ia la nivel
de guverneK= Conferin"e interna"ionale Impotriva corup"ieiorganizate la interval de doi
ani$ Lashington (13,= >eM Nor: (137= Aong Oong(13;= .idne& (131, !mstardam (11* Gi
Caucum-Cexic (114%= .eminarulinterna"ional "inut la 9udapesta In februarie (114= Conferin"a
interdisciplinarJ'riburg - )lve"ia intre ,-7 februarie (114 Gi cea de-a (1-a Conferin"J a
miniGtriloreuropeni ai /usti"iei ce a avut loc In Calta Intre (4-(7 iunie (114, referitor
la,,!spectele administrative, civile Gi penale= precum Gi rolul puterii <udecJtoreGti Inlupta contra
corup"iei.
>umJrul infrac"iunilor Inregistrate In ultimii ani a crescut simtitor fatJ de perioada anilor (112 si
aproape cJ s-a dublat fatJ de anul *22;. Potrivit C!#, In anul *2(* au fost Inregistrate ,8,8 mii
infrac"iuni sau cu 4,,P mai mult fa"J de anul precedent.Hn medie la (2 mii locuitori revin (2,
infrac"iuni fa"J de 83 infrac"iuni In anul *22;, noteazJ Bnimedia. Hn conformitate cu datele
prezentate de 9iroul >a"ional de .tatisticJ, cea mai mare ratJ a infrac"ionalitJ"ii rJmFne a fi
15
@egea nr. ;3 din 3 mai *222, pentru prevenirea, descoperirea Gi sanc"ionarea faptelor de corup"ie,
publicatJ In C. Of. al 5om., P. #, nr. *(1 din (3 mai *222.
16
@egea nr. ,1 din *( ianuarie *22, pentru prevenirea Gi combaterea criminalitJ"ii organizate,
publicatJ In C. Of. al 5om., P. #, nr. 72 din *1 ianuarie *22,.
17
@egea nr. (8( din (1 aprilie *22, privind unele mJsuri pentru asigurarea transparen"ei In
exercitarea demnitJ"ilor publice, a func"iilor publice Gi In mediu de afaceri, prevenirea Gi
sanc"ionarea corup"iei, cu modificJrile Gi completJrile ulterioare, publicatJ In C. Of. al 5om., P. #,
nr. *;1 din *( aprilie *22,.
11
InregistratJ In mun. ChiGinJu, la (2 mii de locuitori- (8; infrac"iuni, ceea ce depJGeGte nivelul
mediu pe "arJ de (,8 ori
(3
.
SECTIUNEA II:#ormele coru"tiei
$%
!.DupJ nivelul Gi implica"iile pe care le are, corup"ia poate fi
micJ=
medie=
mare.
Corup"ia micJ se manifestJ la nivelul func"ionarilor publici care desfJGoarJ activitJ"i
directe cu cetJ"enii Gi beneficiazJ de foloase necuvenite pentru exercitarea unor atribu"ii pentru
care sunt plJti"i Gi pe care le vor executa oricum= este vorba despre urgentarea unor autoriza"ii,
despre ob"inerea de informa"ii privind factorii implica"i In anumite decizii, de promovarea unui
dialog amabil etc.
Corup"ia Qmedie este asociatJ func"iilor de nivel mai ridicat Gi se referJ la interpretarea
legii In propriul beneficiu, sau cu alte cuvinte exercitarea atribu"iilor prin IncJlcarea legii sau la
limita legii cu fapte grave de fraudJ, delapidJri etc.
Corup"ia Qmare se manifestJ prin implicarea demnitarilor In elaborarea de acte
normative In folos propriu, ceea ce aparent le-ar conferi siguran"a legalitJ"ii.
B. DupJ natura corup"iei, aceasta poate cuprinde
*2

abuzul de putere In exercitarea atribu"iilor de serviciu=

frauda=
utilizarea unor fonduri ilicite pentru finan"area partidelor politice=
favoritismul=
abuzul de putere In domeniul privatizJrii=
orientarea pe criterii subiective a deciziei privind achizi"iile publice=
18
http00unimedia.info0stiri0grafic-bns-numarul-infractiunilor-in-tara-a-crescut-in-ultimii-ani-73,1;.html
19
C. Platis, op.cit. , p.;7
20
C. Platis, op.cit. , p.;8
12
conflictul de interese.
C. DupJ domeniile de manifestare, corup"ia poate fi
administrativJ=
economicJ=
politicJ.
Coru"ia administrati&' se manifestJ In activitatea administra"iei publice locale Gi
centrale, In domeniul sJnJtJ"ii Gi asisten"ei sociale, culturii Gi InvJ"JmFntului, apJrJrii Gi ordinii
publice, siguran"ei na"ionale Gi <usti"ie etc.
Coru"ia economic' constJ In manifestarea unor abuzuri Gi nereguli In domeniul
financiar-bancar, agricol, industrial, comercial etc.
Coru"ia "olitic' se referJ la abuzul de putere din domeniul activitJ"ii parlamentare Gi
a partidelor politice precum imunitatea parlamentarJ, influen"area ini"iativelor legislative,
finan"area partidelor politice Gi a campaniilor electorale etc.
D. DupJ natura activitJ"ilor infrac"ionale la nivel european, corup"ia poate ImbrJca
urmJtoarele forme
activitatea antreprizelor=
contrabanda cu "igJri fabricate In strJinJtate=
evaziunea fiscalJ=
spJlarea banilor=
comercializarea ilegalJ a alcoolului=
falsificarea cJr"ilor de credit=
transferurile frauduloase de bani prin mi<loace electronice=
traficul de deGeuri Gi infrac"iunile asupra mediului Incon<urJtor=
traficul de arme, materiale nucleare, droguri sau fiin"e umane=
deturnarea Gi schimbarea destina"iilor subven"iilor
*(
.
21
C.Platis, &eoria Administratiei publice, 9uucresti, *227, p. ;7
13
CAPITOLUL III:!inamica( structura si tendintele coru"tiei
SECTIUNEA I:As"ecte enerale i comune ale infraciunii de coru"ie n sens restr)ns
#mportanta cunoasterii criminalitatii, indeosebi a starii de coruptie nu mai trebuie
demonstrata. Devianta prin coruptie prezinta periculozitate pentru statul de drept si pentru
societate in ansamblul ei, astfel ca reprezentarea cat mai exacta a dimensiunilor, dinamicii si
structurii fenomenului este absolut indispensabila pentru stabilirea si punerea in practica a celor
mai eficiente masuri de aparare sociala.
#maginea acestei noi realitati interne este intregita deci de amploarea fara precedent a actelor de
coruptie, a numarului tot mai mare de persoane, unele cu functii de conducere in institutiile
statului, care sunt atrase sau promoveaza actiuni de coruptie. 5ecent, personalitati de prestigiu
ale lumii politice afirmau ca fenomenul coruptiei costa 5omania peste * miliarde dolari anual .
Deci, se poate constata, ca in ultimii ani in 5omania actele de coruptie au sporit considerabil,
cuprinzand functionari din toate domeniile vietii economice si sociale, faptele lor producand
pre<udicii enorme patrimoniului public, in unele cazuri chiar cu consecinte deosebit de grave,
pagubele fiind uneori ireparabile sau aproape imposibil de evaluat.
!vand ca radacina cauzala saracia, coruptia devine extrem de periculoasa in circumstantele
perioadei de tranzitie, deoarece infractorii actioneaza fara teama de a fi eventual supravegheati.
Ca<oritatea faptelor de coruptie la care facem referire, au fost descoperite dupa infintarea in anul
(11,, a formatiunilor de politie specializate in acest domeniu. De pilda, prin actiunile si masurile
pentru prevenirea si combaterea coruptiei si criminalitatii economico-financiare, in cursul anului
(114 au fost descoperite un numar de (*.484 acte de coruptie savarsite de peste (*.222 de
persoane. )ste de remarcat in mod special, proliferarea faptelor de coruptie ca infractiuni-mi<loc,
pentru savarsirea unor infractiuni-scop de mare anvergura, mai ales din categoria celor specifice
economiei de piata evaziune fiscala, marea contrabanda, bancruta frauduloasa.
SECIUNEA II:#actorii coru"iei
14
'actorii corup"iei sunt numeroGi politici, economici Gi sociali, Intre aceGtia remarcFndu-se
urmJtoarele grupe de factori
nivelul de dezvoltare economicJ=
moGtenirea de ordin politic Gi institu"ional=
caracteristicile naturale Gi sociale=
alternativele de naturJ politicJ Gi institu"ionalJ=
competi"ia politicJ.
!lJturi de aceste grupe, pot fi identifica"i drept factori generatori ai corup"iei
imoralitatea func"ionarilor=
dorin"a de ImbogJ"ire=
birocra"ia=
nivelul salariilor=
IncJlcarea legii=
nivelul educa"iei=
comportamentul colectiv din institu"ie.
**
CAPITOLUL I*:Com+aterea coru"tiei
SECTIUNEA IPrincipaleletipuri de infractiune de coruptie
Principalele infrac"iuni de corup"ie sunt
luarea0darea de mitJ=
primirea de foloase necuvenite=
traficul de influen"J.
Luarea de mit' ,art- ./0 C-P-1
'apta func"ionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeGte bani sau alte foloase care nu i
se cuvin ori acceptJ promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, In scopul de a
Indeplini, a nu Indeplini ori a IntFrzia Indeplinirea unui act privitor la Indatoririle sale de serviciu
22
C.Platis, op. cit., p. ;4
15
sau In scopul de a face un act contrar acestor Indatoriri, se pedepseGte cu Inchisoare de la , la (*
ani Gi interzicerea unor drepturi.
DacJ a fost sJvFrGitJ de un func"ionar cu atribu"ii de control, fapta se pedepseGte cu Inchisoare de
la , la (7 ani Gi interzicerea unor drepturi.
9anii, valorile sau orice alte bunuri care au fJcut obiectul luJrii de mitJ se confiscJ, iar dacJ
acestea nu se gJsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor In bani.
Pe lFngJ modalitatea tip, prevJzutJ de art. *74 C.P., infrac"iunea de luare de mitJ are Gi o
modalitate agravatJ, determinatJ de calitatea specialJ impusJ subiectului activ, aceea de
func"ionar cu atribu"ii Gi competen"e de controlsau de constatare Gi sanc"ionare, respectiv
constatare, urmJrire Gi <udecare a infrac"iunilor
*,
.
Prima modalitate de sJvFrGire a infrac"iunii constJ In fapta $ac"iunea% de a pretinde bani sau alte
foloase necuvenite. ! pretinde InseamnJ a cere, a formula o anumitJ preten"ie.
Pretinderea, ca modalitate de realizare a elementului material al laturii obiective a luJrii de mitJ,
InseamnJ preten"ia, cererea formulatJ de cJtre subiectul activ de a i se da bani sau alte foloase
necuvenite, In Impre<urJrile Gi scopurile prevJzute de lege. )a poate fi realizatJ prin cuvinte,
scrisori prin orice mi<loc de comunicare, gesturi, semne, comportare de asemenea naturJ IncFt sJ
fie neechivocJ, In"eleasJ de cel cJruia Ii este adresatJ, putFnd fi aGadar expresJ, fJ"iGJ sau
ocolitoare, aluzivJ, insidioasJ.
! doua modalitate alternativJ de sJvFrGire constJ In ac"iunea de primire de bani sau alte foloase.
Primirea InseamnJ luarea In posesie, In stJpFnire, cJpJtarea de cJtre subiectul activ, a banilor sau
23
!rt. ; + @egea ;30*222
$(% 'apta de luare de mitJ, prevJzutJ la art. *74 din Codul Penal, dacJ a fost sJvFrGitJ de o persoanJ care, potrivit
legii, are atribu"ii de constatare sau de sanc"ionare a contraven"iilor ori de constatare, urmJrire sau <udecare a
infrac"iunilor, se sanc"ioneazJ cu pedeapsa prevJzutJ la art. *74 alin. * din Codul Penal privind sJvFrGirea
infrac"iunii de cJtre un func"ionar cu atribu"ii de control.
$*% 'apta de dare de mitJ sJvFrGitJ fa"J de una dintre persoanele prevJzute la alin. $(% sau fa"J de un func"ionar cu
atribu"ii de control se sanc"ioneazJ cu pedeapsa prevJzutJ la art. *77 din Codul Penal, al cJrei maxim se
ma<oreazJ cu * ani.
$,% DacJ infrac"iunile prevJzute la art. *78 Gi *7; din Codul Penal, precum Gi infrac"iunile prevJzute la art. 8
(
Gi 3
*
din prezenta lege au fost sJvFrGite de una dintre persoanele men"ionate la alin. $(% Gi $*%, maximul special al
pedepsei se ma<oreazJ cu * ani.
16
foloaselor necuvenite, care i se oferJ, i se dau, i se remit. .pre deosebire de pretindere, primirea
implicJ o predare efectivJ a banilor sau bunurilor care nu este realizatJ din ini"iativa
func"ionarului, ci a corupJtorului sau a altuia.
)a trebuie sJ fie voluntarJ Gi presupune o relativJ simultaneitate, concomiten"J cu acceptarea
care o precede In mod logic. Primirea nu poate fi conceputJ fJrJ acceptarea prealabilJ de
cJtre func"ionar a banilor sau foloaselor, InsJ Intre acestea existJ un interval de timp extrem
de scurt, care determinJ relativa lor concomiten"J, simultaneitate, care astfel comprimat nu
IngJduie acceptJrii sJ devinJ ea InsJGi relevan"J penal, din punctul de vedere al elementului
material al laturii obiective a infrac"iunii de luare de mitJ.
!cceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este cea de a treia modalitate de sJvFrGire a
infrac"iunii de luare de mitJ.
Prin acceptare se In"elege atitudinea func"ionarului de a fi de acord, a consim"i, a se Invoi cu
promisiunea de bani sau alte foloase, ce i-a fost fJcutJ In schimbul serviciilor sale. !cceptarea
poate fi expresJ sau tacitJ, rezultatJ din comportarea, gestica subiectului activ, aceasta trebuind
sJ fie neIndoielnicJ, In sensul cJ a acceptat promisiunea de mituire care i s-a fJcut.
Prin nerespingere se In"elege atitudinea pasivJ, omisivJ a func"ionarului care nu-Gi realizeazJ
obliga"ia stabilitJ In sarcina sa Gi nu dJ la o parte, nu refuzJ promisiunea corupJtorului.
Hn reglementarea prevederilor art. *74 C.P., nerespingerea ofertei de mituire InseamnJ mai mult
decFt acceptarea tacitJ a acesteia, ea semnificFnd nerealizarea obliga"iei de respingere impusJ
func"ionarului Gi nu acceptarea ei.
!area de mit' ,art- .// C-P-1
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, In modurile Gi scopurile arJtate In art.
*74, se pedepsesc cu Inchisoare de la 8 luni la 7 ani.
'apta nu constituie infrac"iune atunci cFnd mituitorul a fost constrFns prin orice mi<loace de cJtre
cel care a luat mita.
Cituitorul nu se pedepseGte dacJ denun"J autoritJ"ii fapta mai Inainte ca organul de urmJrire sJ fi
fost sesizat pentru acea infrac"iune.
9anii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat.
17
.ubiect activ al infrac"iunii de dare de mitJ poate fi orice persoanJ careare capacitatea de a
rJspunde penal fJrJ vreo altJ condi"ionare.
Calitatea de autor + al infrac"iunii de luare de mitJ sau a celei de dare de mitJ + exclude pentru
cel care o realizeazJ, posibilitatea de a fi considerat ca participant + instigator sau complice + la
cealaltJ infrac"iune
24
.
Promisiunea constJ In fJgJduiala pe care fJptuitorul o face func"ionarului cu privire la
banii pe care-i va primi sau folosul pe care-l va ob"ine In viitor + Intr-un termen determinat
sau nedeterminat + dacJ va ac"iona In scopurile prevJzute de art. *74 C.P.
25
)a poate fi
fJcutJ verbal sau In scris, poate fi expresJ sau implicitJ, aluzivJ Gi fiind un act unilateral
almituitorului este independentJ de atitudinea func"ionarului de a accepta sau nu
26
.
Oferirea, ca modalitate de sJvFrGire a infrac"iunii de dare de mitJ, constJ In ac"iuneamituitorului
de a propune func"ionarului sJ-i dea bani ori alte foloase, Inso"itJ de prezentarea acestora sau de
punerea lor la dispozi"ia acestuia
27
, dacJ va ac"iona In scopurile prevJzute.
Oferta trebuie sJ fie precisJ, neechivocJ Gi sJ a<ungJ la cunoGtin"a func"ionarului indiferent de
modurile In care este realizatJ
28
.
Oferta presupune prezentarea, arJtarea banilor sau a altor foloase pe care func"ionarul urmeazJ sJ
le primeascJ In schimbul serviciilor sale Gi aceasta o deosebeGte esen"ial de promisiune, care este
Gi rJmFne o simplJ fJgJduialJ fJcutJ In acest sens.
Promisiunea de bani sau alte foloase este mai pu"in decFt oferta fiind absorbitJ de aceasta. Prin
natura ei oferta presupune promisiunea pe care o absoarbe Gi o depJGeGte, cele douJ activitJ"i
suprapunFndu-se, fiind simultane.
24
?. Dobrinoiu, Corup'ia (n dreptul penal rom)n, )ditura !tlas @ex, 9ucureGti, (117, p.*21
25
-h. DJrFngJ Gi D. @ucinescu, Codul *enal comentat $i adnotat, )ditura Rtiin"ificJ, 9ucureGti, (1;*, p.14
26
-h. DJrFngJ Gi D. @ucinescu, op.cit., p.14= 6rib. .uprem, CodPen., dec. nr. (,7;0(187, In C.D.(187, p. ,78
27
#dem, p.*(2
28
#bidem
18
!cceptarea ofertei nu InseamnJ aGa cum s-a sus"inut, Gi primirea de cJtre func"ionar a banilor sau
altor foloase
29
aceasta din urmJ putFnd fi realizatJ sau nu, fJrJ a mai influen"a existen"a
infrac"iunilor de dare de mitJ.
Darea InseamnJ ac"iunea de predare efectivJ, InmFnarea, pune-rea la dispozi"ia func"ionarului a banilor
sau altor foloase necuvenite.
!cceptarea de cJtre func"ionar a promisiunii, primirea banilor sau a altor foloase este lipsitJ de
relevan"J In ceea ce priveGte existen"a infrac"iunii de dare de mitJ.
Primirea de foloase necu&enite ,art- ./2 C- P-1
Primirea de cJtre un func"ionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupJ ce a
Indeplinit un act In virtutea func"iei sale Gi la care era obligat In temeiul acesteia, se pedepseGte
cu Inchisoare de la 8 luni la 7 ani.
9anii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscJ, iar dacJ acestea nu se gJsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor In bani.
Primirea are aceleaGi determinJri Gi definiri ca In cazul infrac"iunii de luare de mitJ, ea constFnd
In luarea In posesiune, In stJpFnire, cJpJtarea efectivJ, de cJtre func"ionar, a banilor sau altor
foloase care i se dau, i se remit.
Prin no"iunea de a QIndeplini un act In virtutea func"iei sale se In"elege executarea unei
activitJ"i, ac"iuni care intrJ In atribu"iile de serviciu ale func"ionarului, iar prin aceea Qobligat In
temeiul func"iei sale, trebuie sJ In"elegem cJ realizarea acestuia constituie o obliga"ie de
serviciu a subiectului activ.
.pre deosebire de infrac"iunea de luare de mitJ, actul Indeplinit de cJtre func"ionar trebuie sJ fie
totdeauna licit Gi obligatoriu de realizat.
>o"iunile de Qbani, Qalte foloase, Qdirect sau indirect sunt identice cu cele care definesc
infrac"iunea de luare de mitJ, la ale cJrei explica"ii trimitem.
Traficul de influen' ,art- ./3 C- P-1
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct
sau indirect, pentru sine ori pentru altul, sJvFrGitJ de cJtre o persoanJ care are influen"J sau lasJ
29
?. Dobrinoiu, op.cit., p.*(;
19
sJ se creadJ cJ are influen"J asupra unui func"ionar pentru a-l determina sJ facJ ori sJ nu facJ un
act ce intrJ In atribu"iile sale de serviciu, se pedepseGte cu Inchisoare de la * la (2 ani.
#nfrac"iunea de trafic de influen"J poate avea ca autor orice persoanJ care are capacitatea de a
rJspunde penal, fJrJ nicio altJ condi"ionare.
6recerea + realJ sau presupusJ + pe care subiectul activ al infrac"iunii de trafic de influen"J o are
sau lasJ sJ se In"eleagJ cJ o are asupra func"ionarului, nu este o condi"ie impusJ subiectului
activ, cum s-a afirmat, ea constituind mi<locul prin care acesta sJvFrGeGte elementul material al
laturii obiective
,2
.
#ni"iativa sJvFrGirii infrac"iunii de trafic de influen"J, poate sJ apar"inJ traficantului,
cumpJrJtorului acesteia sau unui ter". )a nu InseamnJ + prin ea InsJGi + cJ este un act de
instigare, aceasta din urmJ trebuind sJ constea In ac"iunea de determinare, cu inten"ie, la
sJvFrGirea unei infrac"iuni, de cJtre o altJ persoanJ.
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, acceptarea de promisiuni, de daruri sunt no"iuni
identice cu cele IntFlnite Gi examinate de<a In cadrul infrac"iunii de luare de mitJ, la ale cJror
explica"ii trimitem.
Hn toate Gi oricare dintre modalitJ"ile alternative + primire, pretindere ori acceptarea promisiunii
de daruri + elementul material al laturii obiective a infrac"iunii poate fi realizat direct de cJtre
autor, sau indirect, mi<locit, printr-o persoanJ interpusJ, printr-un intermediar care participJ
astfel la sJvFrGirea acesteia In calitate de instigator sau complice, dupJ caz.
)xisten"a infrac"iunii nu este condi"ionatJ de cunoaGterea de cJtre cumpJrJtorul de influen"J a
faptului dacJ banii, ori alte foloase, sau darurile, au fost primite, pretinse ori acceptate de cJtre
traficant pentru sine sau pentru altul.
Hmpre<urarea cJ traficantul a primit sau pretins bani ori alte foloase sau a acceptat promisiunea de
daruri, sus"inFnd Gi pretextFnd cJ acestea sau parte din ele urmeazJ sJ le Intrebuin"eze pentru a
cumpJra serviciile func"ionarului, nu InlJturJ existen"a traficului de influen"J.
Pentru existen"a infrac"iunii de trafic de influen"J, nu intereseazJ dacJ trecerea fJptuitorului pe lFngJ
func"ionar este realJ sau presupusJ, dacJ interven"ia pe lFngJ acesta a avut loc sau nu Gi nici dacJ prin
aceasta se urmJreGte determinarea unui act licit ori ilicit.
30
A. Diaconescu, op.cit., p.7*2.
20
@a acestea, unii analiGti ai fenomenului corup"iei adaugJ
abuzul In serviciu=
infrac"iunile de folos=
deturnarea de fonduri.
Din punctul de vedere al actelor legislative care prevJd infrac"iunile de corup"ie, acestea pot
fi
prevJzute de codul penal=
a% specifice corup"iei $luarea de mitJ, darea de mitJ, primirea de foloase necuvenite, traficul
de influen"J%=
b% conexe corup"iei $abuzul In serviciu, cJutarea intereselor persoanei sau interesul public, In
formJ calificatJ sau negli<en"a In serviciu, purtare abuzivJ, negli<en"a In prestarea
serviciilor de stat etc.%.
prevJzute de alte legi speciale $privind statutul func"ionarilor publici, finan"ele publice,
patrimoniul public etc.%.
Caracterizarea infrac"iunii
obiect $<uridic Gi material%=
subiect=
aspecte obiective Gi subiectve.
SECTIUNEA II:4asuri de com+atere a coru"tiei
Combaterea corup"iei are la bazJ urmJtoarele direc"ii de ac"iune
a% ImbunJtJ"irea conducerii muncii In administra"ie prin schimbJri la nivelul mediului de
muncJ Gi a politicii de salarizare=
b% restructurarea rela"iilor politico-administrative=
c% stabilirea unor noi elemente de control Gi acordare de stimulente pentru func"ionarii
publici=
d% identificarea unei noi atitudini a reprezentan"ilor politici fa"J de func"ionarii publici prin
conlucrare directJ=
21
e% redarea Increderii cetJ"enilor fa"J de serviciile publice.
Din punct de vedere al reglementJrilor <uridice se deosebesc mJsurile de prevenire a
corup"iei de cele de combatere.
@a nivel european au fost definite mai multe grupe de mJsuri pentru combaterea
corup"iei, un rol important avFndul mJsurile adoptate de Consiliul )uropei. Hntre acestea se aflJ
5ezolu"ia Comitetului de CiniGtri al Consiliului )uropei nr. *401; care cuprinde *2 de principii
Gi anume
(. luarea mJsurilor celor mai eficiente pentru prevenirea corup"iei Gi contribu"ia la educa"ia
publicJ Gi la promovarea bnei conduite $etice%=
*. asigurarea In legisla"ia na"ionalJ a codificJrii cazurilor de criminalitate In "arJ Gi In
strJinJtate=
,. asigurarea ca to"i cei responsabili de prevenirea, investigarea, urmJrirea Gi ad<udecarea
cazurilor de corup"ie sJ se bucure de gradul necesar de autonomie Gi independen"J, pentru
a-Gi putea Indeplini func"iile lor corespunzJtoare=
4. asigurarea mi<loacelor potrivite pentru identificarea Gi sanc"ionarea oricJror contraven"ii
administrative, calificate drept corup"ie=
7. asigurarea mJsurilor adecvate pentru prevenirea utilizJrii persoanelor <uridice In scopul
acoperirii contraven"iilor legate de corup"ie=
8. limitarea imunitJ"ii In cazul investiga"iilor ini"iate, urmJririi ori ad<udecJrii contraven"iilor
legate de corup"ie pFnJ la nivelul considerat a fi drept minim pentru o societate
democraticJ=
;. promovarea specializJrii persoanelor sau a organelor responsabile de lupta Impotriva
corup"iei Gi asigurarea cu mi<loace adecvate Gi instruire corespunzJtoare, pentru a-Gi
Indeplini sarcinile statutare=
3. asigurarea ca legisla"ia fiscalJ Gi autoritJ"ile responsabile de implementarea acesteia sJ
contribuie la combaterea corup"iei Intr-un mod cFt mai eficient Gi coordonat, In special prin
neacordarea facilitJ"ilor fiscale, prin legi sau practici administrative, care ar putea fi
utilizate pentru extragerea de mitJ Gi alte avanta<e neloiale Gi contraven"ionale=
1. asigurarea ca organizarea, func"ionarea Gi procesul de luare a deciziilor In administra"ia
publicJ, sJ "inJ cont de necesitatea stringentJ a combaterii corup"iei, In special prin
22
stabilirea unei cFt mai mari transparen"e consistente cu nevoia de a asigura mai multJ
eficien"J institu"ionalJ=
(2. asigurarea ca reglementJrile care privesc drepturile Gi responsabilitJ"ile oficialilor publici
sJ se inspire Gi sJ ia In considerare cerin"ele generale cunoscute pentru lupta Impotriva
corup"iei, asigurFnd o serie de mJsuri disciplinare adecvate, promovarea dezvoltJrii
IncadrJrilor <uridice foarte specifice In ceea ce priveGte comportamentul care se aGteaptJ
din partea oficialilor publici prin mi<loacele cele mai potrivite, dupJ cum ar fi Codurile de
conduitJ=
((. asigurarea folosirii pe scarJ largJ a procedurilor corespunzJtoare de audit, aplicabile
tuturor activitJ"ilor din domeniul administra"iei publice Gi al sectorului public=
(*. sus"inerea rolului esen"ial pe care Il au procedurile de audit In ceea ce priveGte prevenirea Gi
depistarea corup"iei In afara organelor administra"iei publice=
(,. asigurarea sistemului rJspunderii publice sau de responsabilitate a func"ionarilor publici In
a "ine cont de consecin"ele comportamentului corupt al oficialilor publici=
(4. adoptarea procedurilor cele mai potrivite pentru asigurarea transparen"e procedurilor la
achizi"iile publice, necesare sJ asigure o concuren"J cFt mai cinstitJ Gi prevenirea tenta"iei
pentru corup"ie=
(7. Incura<area adoptJrii de cJtre reprezentan"ii aleGi a diferitelor coduri de conduitJ Gi
promovarea regulilor stricte pentru finan"area partidelor politice Gi de organizare a
campaniilor electorale, care sJ previnJ corup"ia=
(8. asigurarea libertJ"ii presei de a ob"ine Gi de a difuza informa"ie relevantJ asupra
chestiunilor legate de corup"ia In societate, fiind pasibilJ de anumite restric"ii sau limitJri
numai In cazurile care sunt acceptabile pentru o societate democraticJ=
(;. asigurarea ca legisla"ia civilJ sJ ia In considerare necesitatea luptei Impotriva corup"iei Gi
oferirea de remedii eficiente pentru a prote<a drepturile Gi interesele care sunt afectate de
corup"ie=
(3. Incura<area cercetJrii fenomenului de corup"ie=
(1. luarea In considerare a oricJrei conexiuni posibile cu crima organizatJ Gi spJlarea de bani=
*2. dezvoltarea cooperJrii interna"ionale In toate domeniile care au tangen"J cu obiectivele de
luptJ Impotriva corup"iei.
23
SECTIUNEA III: Strateii de com+atere a coru"tiei in 5omania
Hn 5omFnia au fost adoptate mai multe mJsuri de combatere a corup"iei In diverse
documente legislative, cum ar fi
A- nr. 88;0(11( privind asigurarea prestigiului social al func"ionarului public=
@egea nr. ;20(11( privind alegerile locale=
@egea nr. 830(11* pentru alegerea Camerei Deputa"ilor Gi .enatului=
A- nr. 4;,0(11* privind obligativitatea func"ionarilor publici de a-Gi declara averea In (2
zile de la numire=
A- nr. *10(11, privind constituirea unei comisii de anchetJ la nivel parlamentar privind
actele de corup"ie sesizate de mass-media=
@egea nr. 3;0(114 privind combaterea evaziunii fiscale=
@egea nr. (330(111 privind statutul func"ionarilor publici=
@egea nr. ;30*222 privind prevenirea, descoperirea Gi sanc"ionarea faptelor de corup"ie=
@egea nr. 8780*22* privind prevenirea Gi sanc"ionarea spJlJrii banilor, etc.
Hn acest moment In 5omFnia sunt implicate mai multe organisme In combaterea
corup"iei Gi anume
agen"ii de monitorizare=
<usti"ie=
parlamentul=
societatea civilJ=
presa=
administra"ia publicJ=
agen"ii economici
,(
.
CAPITOLUL *:5eflectarea te6tului in 7otararile 8udecatoresti
31
C.Platis, op. cit., p. 37
24
Hn acest capitol am eviden"iat una din infrac"iunile de corup"ie Gi anume, infrac"iunea de dare de
mitE, art.*77 C.pen. .pe"a a fost preluatE de pe site-ul MMM.<urisprudenta.comcusentin"a penalE
nr. nr. 7442/P/2007 a /udecatoriei 9acau.
#nfractiunea de delapidare -prev de art. *(7( alin ( C.pen. cu aplic. art. 4( alin * C.pen
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lInga /udecatoria 9acau nr. ;44*0P0*22; din
(8.28.*221 Inregistrat pe rolul /udecatoriei 9acau sub nr. (2,(*0(320 (4.21.*221 s-a dispus
punerea In miscare a actiunii penale si trimiterea In <udecata a inculpatei @. pentru savFrsirea
infractiunii de delapidare fapta prev de art. *(7( alin ( Cpen cu aplic. art. 4( alin * C.pen.
Hn fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca In perioada ianuarie + septembrie *22;
inculpata avFnd calitatea de gestionar de facto si de iure la C. .. .5@ si-a Insusit In interes
propriu bunuri , bani si valori pe care le gestiona cauzFnd societatii anfa<atoare un pre<udiciu In
suma de *8 2;2,*4 lei.
Hn cursul cercetarii <udecatoresti legal citata inculpata nu s-a prezenat pentru a fi audiata
In conformitate cu dispozitiile art ,*, C.pen si art 81-;4 Cprpen.
#nstanta a procedat la audierea martorul 'A, declaratia acestuia fiind consemnata si
atasata la dosar.
!nalizFnd Intregul material probator administrat In cursul urmaririi penale si cercetarii
<udecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt
Hn perioada ianuarie-septembrie *22;, inculpata @. avFnd calitatea de gestionar de facto
si de iure la .C , si-a Insusit In interes propriu bunuri, bani si valori pe care le gestiona cauzFnd
societatii anga<atoare un pre<udiciu In suma de *8.2;2,*4 lei.
Hn urma cercetarilor effectuate s-a stabilit rumatoarea situatie de fapt
Prin plFngerea formulata la data de ;.(*.*22;, numitul ?D administrator al .C )lasis, a
reclamat faptul ca In urma efectuarii unui inventar la gestiunea numitei @., a rezultat o lipsa de
*8.2;2,*; lei.
.e retine faptul ca @., a fost anga<ata la standul de produse de carne congelate din
cadrul CC9, apartinFnd .C..In baza unui contract individual de munca, ocupFnd functia de
gestionar.
Hn urma unei solicitari a inculpatei @. pentru a # se acorda * zile libere la data de
*(.21.*22;, s-a decis de catre conducerea societatii efectuarea unui inventar la gestiunea
25
acestuia pentru ca o alta persoana sa o Inlocuiasca cFt timp lipseste, inventar care a valorificat
ulterior prin procesul verbal nr.*(702,.(*.*22;. @a acest inventar a participat si @. . Ca urmare
a lipsei c onstatate inculpatei # s-a desfacut contractul de munca prin decizia nr.**(02(.*22;,
emisa de reprezentantii societatii anga<atoare.
Cu ocazia audierii, @. precizeaza faptul ca la standul la care lucra a fost singura
gestionara, cheia de acces de la stand avFnd-o doar ea. 6otodata, inculpata arata faptul ca nu Isi
explica de unde provine aceasta lipsa.
Hn cauza a fost dispusa efectuarea unei expertise contabile <udiciare, din concluziile
raportului de expertiza rezultInd faptul ca acesta avea calitatea de gestionara, a semnat cu privire
la intrarea de marfuri In gestiunea .-., apartinFnd .C )lasis, intrarile facFndu-se pe baza
document telor legale, iar Incasarile din vFnzarea marfurilor la stand fiind predate la casieria
societatii pe baza de monetar zilnic. 6otodata expertiza contabila a constatat faptul ca
pre<udicial In suma de *8.2;2,*4 lei fost cauzat de gestionara @., fara a identifica modalitatea
producerii lipsei.
.ituatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu
- act de sesizare $plFngere penala%-contract individual de munca si fisa postului ,
- proces verbal de inventar ,fisa analitica a conturilor pentru anul *22;=
- declaratie inculpata, raport de expertiza contabila <udiciara ,declaratii martori.
#n drept fapta inculpatei care In perioada ianuarie + septembrie *22; inculpata avFnd
calitatea de gestionar de facto si de iure la .C )lasis si-a Insusit In interes propriu bunuri , bani
si valori pe care le gestiona cauzFnd societatii anga<atoare un pre<udiciu In suma de *8 2;2,*4
lei, Intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare fapta prev de art. *(7( alin (
Cpen cu aplic. art. 4( alin * Cpen.
@a individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea In vedere
criteriile generale de individualizare prev .de art ;* C.pen si anume gradul de pericol social al
faptei, Impre<urarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse sau care s-ar fi putut
produce, pre<udicial cauzat si nerecuperat. #nstanta va avea in vedere si circumstantele personale
ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sincera de
recunoastere a faptei, prezentFnde-se in fata organelor <udiciare , Impre<urari In temeiul carora
instanta va aplica o pedeapsa spre minimul special.
26
#n consecinta instanta in baza art. *(7( alin ( Cpen cu aplic. art. 4( alin * Cpen. va
condamna inculpata la pedeapsa de * ani Inchisoare.
Hn baza art. ;( alin * C.pen. va interzice inculpatei drepturile prevazute de art.84 lit. a
teza a ##-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.
!preciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, In baza art. 3(
C.pen. va suspenda conditionat executarea acesteia pe o durata de 4 ani, termen de Incercare
stabilit In conditiile art. 3* Cpen.
Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut In vedere comportarea sincera a
inculpatei In cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
Hn consecinta, savFrsirea infractiunii are un caracter accidental , astfel IncFt Indreptarea
inculpatei , In sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realize si fara privare de
libertate.
Hn baza art. ,71 C..pr.pen. va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 3, Cpen a
caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
#nstanta constata ca prin @egea nr. *;3024.2;.*228 a fost introdus un nou aliniat la art.
;( C.pen. respective alin 7, potrivit caruia pe durata suspendarii conditionate a executarii
pedepsei Inchisorii $S%, se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, In
sensul ca pedepsele accesorii pot Insoti si o pedeapsa suspendata conditionat, Insa, In acest caz ,
si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a executarii
pedepsei principale.
O interpretare contrara In sensul ca s-ar impune doar suspendarea executarii pedepselor
accesorii, automat , In virtutea alineatului 7 al art. ;( Cpen, fara ca In prealabil instanta sa-l fi
aplicat, nu poate fi primita , IntrucFt nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior
nu au fost aplicate.
Hn consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmFnd ca ulterior sa
dispuna suspendarea executarii acestora, avFnd In vedere ca si executarea pedepsei principale a
fost suspendata conditiont.
!plicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atFt In baza art. ;( si art. 84
Cpen., cFt si prin prisma Conventiei )uropene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale
27
si a <urisprudentei Curtii )uropene a Drepturilor Omului care, In conformitate cu dispozitiile art.
(( alin * si art. *2 din Constitutia 5omFniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii
acestei Conventii de catre 5omFnia prin @egea nr.,20(114.
!sfel, In cauza Airst c. Carii 9ritanii $ hotarFrea din ,2 martie *224%, Curtea a analizat
chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate In
executarea unei pedepse, constatFnd ca In legislatia britanica interzicerea dreptului de a vota se
aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea
infractiunii $aceiasi conceptie a legiuitorului reflectFndu-se si In legislatia romFna
actuala,n.inst%. Curtea a acceptat ca exista o mar<a nationala de apreciere a legiuitorului In
determinarea faptului daca restrFngerea dreptului de vot al detinutilor poate fi <ustificata In
timpurile moderne si a modului de mentinere a <ustului echilibru, Insa a concluzionat ca
articolul , din Primul Protocol aditional a fost Incalcat, IntrucFt legislatia nationala nu
analizeaza importanta intereselor In conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o
interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, In orice Impre<urare, intra In mar<a
nationala de apreciere= reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al
unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei
masuri.
Hn consecinta, o aplicare automata , In temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii
dreptului de a vota, care nu lasa nici o mar<a de apreciere <udecatorului national In vederea
analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, Incalca art. , din Primul Protocol
aditional.
Prin urmare, In aplicarea <urisprudentei Curtii )uropene a Drepturilor Omului , instanta
nu va plica In mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 84 lit,a reza #, ci va
analiza In ce masura, In prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea
infractiunii savFrsite sau de comportamentul inculpatului,
!stfel, circumstantele personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale
determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si In consecinta,
In baza art. ;( Cpen si art. , din Protocolul nr. ( aditional C)DO, va interzice inculpatului
dreptirile prev. de art. 84 lit.a teza a ##-a, b Cpen.
Hn baza art. ;( alin 7 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata
suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
28
.ub aspectul laturii civile
Partea vatamata .C s-a constituit parte civila In procesul penal cu suma de *8 2;2,*4 lei
reprezentFnd pre<udiciu cauzat prin Insusirea bunuri, bani si valori pe care le gestiona.
@a dosarul cauzei exista o expertiza contabila care a concluzionat ca pre<udiciul cauzat
prin Insusirea bunuri, bani si valori pe care le gestiona, se ridica la suma de *8 2;2,*4 lei..
#nstanta constata ca sunt Intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv
exista fapta ilicita $infractiunea%, exista pre<udiciu cert si nereparat, exista raport de cauzalitate
Intre fapta si pre<udiciu si exista vinovatia inculpatului sub forma intentiei.
Pentru considerentele expuse anterior, instanta In baza art.(4 si ,48 alin ( C.pr.pen, art.
113 C.civ. va obliga inculpata la plata sumei de *8 2;2,*4 lei catre partea civila .C, cu titlul de
daune material.
Conclu9ii:
29
Hn cuprinsul prezentei lucrEri am tratat infractiunea de coruptie.
Coru"ia reprezintJ abuzul de putere sJvFrGit In exercitarea func"iei publice de un
anga<at al administra"iei publice, indiferent de statut, structurJ sau pozi"ie ierarhicJ, In scopul
ob"inerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoanJ fizicJ ori
persoanJ <uridicJ.
De asemenea, corup"ia mai poate fi definitJ ca fiind folosirea abuzivJ a puterii Incredin"ate,
fie In sectorul public, fie In cel privat, In scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup
,*
.
Corup"ia In administra"ia publicJ
,,
exprimJ o amenin"are serioasJ la adresa valorilor
fundamentale, drepturilor omului Gi statului de drept. )a constJ In folosirea In mod abuziv a
puterii publice In scopul ob"inerii de foloase necuvenite.
!Gadar, o faptJ de corup"ie presupune ca elemente definitorii
existen"a unui ,,funcionar: ori a unor ter"i care se aflJ In rela"ie cu acesta=
existen"a unui ,,act: ori a unui poten"ial act ce intrJ In atribu"iile de serviciu ale
func"ionarului Gi cu privire la rezolvarea cJruia este interesatJ o persoanJ=
scopul faptei sJ fie acela de a ob"ine sau de a oferi un ,,folos ileal( material sau
nematerial: $sume de bani, bunuri, cadouri, servicii sau orice alte foloase% de
cJtresau cJtre func"ionar ori cel care se aflJ In rela"ie cu el, In schimbul nerespectJrii
atribu"iilor de serviciu de cJtre respectivul func"ionar.
;i+liorafie
32
6ransparenc& #nternational 5omFnia, +,id anticorup'ie (n #usti'ie pentru cet"'eni $i oameni de afaceri, *228, p.4
33
C. Platis, op.cit. ,, )d. Credis, 9uc., *22,, p.;,
30
!. 9oroi Dreptul penal , *artea special" , )ditura C.A. 9ec:, 9ucureGti , *228
A. Boroi, Drept procesual si drept penal curs selecti! pentru licen" , #d. $.%.
Bec&, Bucure'ti, 2006
$. Bulai, A. (ilipa', $)tin *itrac+e, ,nstitu"ii de drept penal, #d. -rei, Bucure'ti,
2001
D. Banciu, .. *. /adulescu, $orup"ia 'i cri0a or1ani2at n /o03nia,
Bucure'ti, 1994
Dicionarul limbii romne moderne , #d Acade0iei, Bucure'ti, 1958
4.Antoniu, *. 5opa, Rt. DaneG, Codul penal pe n'elesul tuturora, #d. 5oliticJ,
Bucure'ti, 1970
*. 5latis, Teoria Administratie Publice, #d. $redis, Bucure'ti, 2003
6. Do7rinoiu ,Corupia n dreptul penal romn, #d. Atlas 8e9, Bucure'ti, 1995
6. Do7rinoiu, *. A. %otca, *. 4orunescu, *. Do7rinoiu, ,. 5ascu, $. 5aun, ,.
$+is, Noul Cod Penal comentat. Partea speciala, Bucureti, #d. :ni!ersul
;uridic, Bucure'ti, 2012
6. Don1oro2 'i autorii < Noul cod penal i codul penal anterior, prezentare
comparativ #d. 5olitic=, Bucure'ti 1968
Legislatie
$odul penal adoptat la 21 iulie 1968 si intrat in !i1oare la 1 ianuarie 1969
@egea nr. ;3 din 3 mai *222, pentru prevenirea, descoperirea Gi sanc"ionarea faptelor de
corup"ie, publicatJ In C. Of. al 5om., P. #, nr. *(1 din (3 mai *222 cu modificJrile Gi
completJrile ulterioare.
@egea nr. ,1 din *( ianuarie *22, pentru prevenirea Gi combaterea criminalitJ"ii
organizate,publicatJ In C. Of. al 5om., P. #, nr. 72 din *1 ianuarie *22,.
@egea nr. (8( din (1 aprilie *22, privind unele mJsuri pentru asigurarea transparen"ei
Inexercitarea demnitJ"ilor publice, a func"iilor publice Gi In mediu de afaceri, prevenirea
Gi
sanc"ionarea corup"iei, cu modificJrile Gi completJrile ulterioare
6. .. , ..Pen. , dec. nr. ,23*0(138, in 5evista romana de drept, nr. (20(13;
31
6ransparenc& #nternational 5omFnia, -hid anticorup"ie In <usti"ie pentru cetJ"eni Gi
oameni de afaceri, *228
http00unimedia.info0stiri0grafic-bns-numarul-infractiunilor-in-tara-a-crescut-in-ultimii-
ani-73,1;.html
http00MMM.<urisprudenta.com0speta0dare-de-mitJ-evvz0
32