prof. univ. dr.

Remus Pus
. i .
Coperta: & VENIAMIN
ISBN'973-96989-9-9
ALEXANDER SCHMEMANN
! .
POSTUL
CEL
MARE

Andreea Stroe
SI
Laurentiu 'Constantin
. I
univers encicJopedic
.
'" Coperta,eprqdrtce: detaliu din JUDECATA DE APOI , pictud
! din pridvorul miillas tiri! Humor
.
Alexander Sch!pemann'
Great Lent
Sl. Vladimir's $emi.nary Press , 1974
,
1
,
'Toate drepturile pentru traducerea in limba romana sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEblC
.-
,
r
,
!
I
I
i
I
1
;i
1',
"
I
I

"
( ,
,
CUPRINS
Cu van t fnainte " " ....... ..... .. .. :" .. " ." .. " .. " ... " .. "" ...... .... :.: ... " .. . : ... 9
Introducere
POSTUL: CALATORIACATRE ... " ..... "." .. .. :. : ... ".1)
Capitolul IPregatireapentru Postul .. " ... " ..... ... "" ..... 17
(I) Dorinta (Duminica lufZal:xeu) .... ". " .... ""."" .........
(2) Smerenia (Duminica a FariseuJui) .... ... ... .... 19
(3) Intoarcerea din exil (Duminica Fiului Risipitor) ..... " ." .. 21
(4) Judecata (Durninica Lasatului sec de carne)24
(5) Iertarea (Duminica Lasatului sec de bramui) ........ . " .. .. .. ".28
Capitolul II
SLUJBELE POSTULIn ........ " ... " ... ... .. ... " ... .. ............... .. ... .32
(I) "Tristetea striilucitoare" .. " ... ...... " ....... :: ...... "." ......... ...... 32
(2) Rugaciunea Sfiintului-Efrern Sirul ....... ; ...... .... ............ 35
(3) Sfiinta Scriptura ... ..... . ".: ...... ..... .. .... . , ... ..... " ."""".,, .... , ... ..40
(4) Triodul " .... .. ... " .... ... .... . ".""" .. ; .. .. . " ..... ;" .. ... .. :" .. . ..43
CapitoluIID
LITURGHIA DARURILOR MAl INAINTE SPIN PIE " . ..48
(1) Cele doua sensuri ale Sfintei ........ " .. " ....... .. .48
5
(2) Cele sensl,ti-r ruy ...... :.: ... .. .. ........ ...... : ............. 52 I
(3) Sfanta de seara ..................... : .................... .56
(4) T,ipieul ............................................................. : .. ..... .. :, .... .59
Capitolul IV
'I
CALATORlA POSTULUI ............... ............. .. ... . : ....... ....... :67 j
(1) Inceputul: Canont4 eel Ma,e ..... .. ...... ....... .................... ... . 67
!- .
(2) Sambetele Postului Mare .... .. ... ... : ...................................... 71
(
3) D "'1' PI' M .. '
. UlD.J.mel e ostu Ul . are ....... : ....................................... 78
(4) Ynjumatatirea PostuIui: Stanta Cruce .. ...... ... ..... . : ..... ........ . 82
(5) Pe drurilUl ditre Betania Ierusalim ................................ 85
Capitolul V
POSTUL IN VIA T A NOASTRA .... : .............. : ............ .. ....... . 93
(1) .. Lulindu-lln serios ... " .......... ............. ........................... ; .. 93
i
Cu bueurie sa primim eredineiosilor vestirea
postului, eea insuflata de Dumnezeu."preeum mai
lnainte ninivitenii $i apoi desfranate1e $i
vestirea pocliintei de 1a loan. Prin lnfranare sa ne gatim
spre lmpiirta$irea stapanetii sfIntenii celei din Sion;
eu laerimi sa ne eDrdpm mai lnaintespre dumnezeiasca
(2) Partieiparea Ia Pcistului .................................. :.: .. 98
(3) ..... nwnai eu post eu rugaeiune" ..... .............. ............. .. 100 .
,---- - - - spa1l:fre;- eea printr-fnsu1;'-sa-nc rugiim. a vedea savar-
(4) .. Stilul de viata" al Postului .................................... .. ... : .. 107
Ariexa: SFINTELE SFINTILOR .............. .............. : .............. 114
(1) 0 problema ,urgenta esentiala.: .... .................. ............. 114
(2) .. Religia lara de religie" ................................................. 117
(3) De ceStintele Taine? .... : .... .............................. , ......... . :.118
(4) Regula ' .
(5) -'-,--'1- - - - -
(6) Sensul ......... :: ......... ... , .. ... .. .............. . .
(7) Semnitieatia pregatirii pentru .. , ................. 132
(8) SHinta Spovedanie Sfanta .............. ... ; .. 136
(9) 0 redeseoperue totalL ........ ... .... .. .................. .......... , ..... 141
Note i referinte ................. ' ...................... , ..................... : ....... 145'
6
f --
I

I
I
\:
irea edor ee se lnchipuiese aicea, aratarea
ee!or adeviirate; sa ne gatim sprc lnehinarea Crueii
a lnvierii lui Hristos Dumnezcu, strigand eatre DfinsuJ:
Nu ne ru$ina pe noi din nadajduirea noastra, jubitoruJe
de oarrieni.
(Sapdimana Lasatului sec de bral;lza, Vecemia zPei de
",
" "
!
CUVANT INAINTE
; .
Aceasta sumara t1ilcuire a Postului este scrisa
pentru aceia - sunt astazi - care doresc 0 mai bun a
Inlelegere a Iiturgice a Bisericii 0 mal
--L partidpare la via\il acesteia.
"' I cum dtim, podHnla este condi(:ia pentru
I 0 adevarata viala Primul cuviint al lui Hristos cand a
I lnceput sa propovaduiasca a fost: "Pocai\i-va!"(Matei, IV, 17).
1/ :Oar ce este "pocainta? In graba vie!ii noastre cotidiene nu avem
timp sa ne gandim la aceasta ci, pur simplu, socotim ca tot ce
avem de flicut de-a lungul Postului este sa ne abtinemde la
consurnarea anumitor miindiruri, sa renuntam la "distractii", sa
ne spovedim, sa lull.m dezlegarea de la duhovnic, sa primim (0
. data in tot anul!) Sfiinta iar apoi sa ne consideram
-.:-"- - in perfecta ;,randuiala" pana anul viitor. Cu toate acestea, trebuie
sa existe un motiv pentru care Biserica a riinduit saptlimlini
--+-- - ca 0 weme aparte pentru pocliintli pentm care ne cheama la un
lung:;;i duhovnicesc. Fara indoiala ca to ate acestea
rna privesc pe mine, credin!a mea, viata mea, apartenen!a mea Ia
Biserica. Nu este atund prima mea datorie sa Incerc sa in!eleg
inva!litura Bisericii mele despre Post, sa Ince.rc sa fiu un cre:;;tin
ortodox nu numai cn numele ci prin viata mea?
9
ALEXANDER SCHMEMANN .
La intrebarue:Ce este pacliiIi(a? De ce avem nevoie de ea?
Cum ne putem pooai? Postul neDfera .
Acesta esteeu adevarat 0 $coala a podlin\ci I " care fiecare
trebuie sa mearga an de an pentru aWinci
dadl sci:imb!l:viata. Este un
millunat pelerinaj catre izvoarele crcdin\ei ortodoxe - 0
redescoperire a fe1ului artodox de a fi.
Biserica ne sensul acestei perioade unice poo
intermediul structurii si atmosferei slujbelor Posiului. De aceea,
aceastil. surhara tiHcuir; a Postnltti se bilzcazamdeosebi - dar nu
exclusiv pe slujbeJe din timpul Postului.
Am nadejdca ell. cititorul poate descoperi faptul eli in
aceasta lume nirllic nu cste atat de frttmos :;;i adanc, atilt de
inspirat inspirator precum acelea pe care Biserica, Maica
noastra, ni ledescopera ni Ie. lndatil. ce In
binecuvantata vreme a: "prim.averii Postului". . . .
I
...
----- - ----=_._-
."-' ,'
I
i
i
i
i
,
. <
I
INTRODUqERE
POSTUL:
CALAT'ORiA CATRE
. , .
Ciind un om purcede intr-o calato!"ie trebuie sa cunoasca
mcotro se mdreaptil.. La fel se lnlampla cn PostuJ. Mai presus
de orice, Postul este 0 dilatorie duhovniccai;ca, iar destina(ia sa
este "Praznical praznicelor". El este pregatirea. pentru
descoperirea cea adevllrata". De aceea, trebuie
sa lncepem prin a lncerca sa In(elegem legatura dintre Post
pentru ca aceasta descopera esen(ial, ceva funda-
mentalrefe!"itor la credinta # via(a noastra
Esteom necesar sa expliclirll eli este mUlt mai mult
decat una dintre sllrbatori, mult mai mull dedit 0 comemorare
anuala a unui eveniment trecut? Oriciile a luat parte, chiar 0
singura datil., la acea: noaptecare este ,,mai luminoasa decat ziua" ,
care a gustat din.aceaunica bucurie, acest lucru. Dar ce
este aceasta bucurie? De ce putem dnta a:;;a cum 0 facem in
timpUl Litnrgbiei pasca:le: ."Astil.zi toate s-au umplut de lumina,
patniintul cele de sub piimAnt' ;? Cu ce m\eles praznuirll,
cum 0 afirmam ca 0 facem:"moartea moqii, zdrobirea
iadului, inceputul unei noi vieti.. ."? Raspunsulla
toate aceste mtrebati este: nOua viatii, care cu aproape doua mii
de anim urma a rasllrit din. mormant, ne-a fost daruita noua,
=lor care credem in Htistos. $i ne-a fost data in ziua
- . \ . .
\
ALEXANDER SCHMEMANN
Botezului nostru, in care cum SJfultul Apostol Pavel spune:
,.ne-am ingropat cu EI, in moarte, prin botez, pentru ca, precum
Hristos a Inviat din morti, prin slava Tatlllui, sa umblam noi
intru innoirea viet!i"(Romani, VI, 4). Asdel; de praznuim
Ynvierea lui Hristbs ca pe ceva ce S-a petrecut inca se mai
petrece cu nai. Pentru ea fiecare am capatatdarul acestei vieti noi,
puterea de a 0 primi inauntrul nostru de a trai dupa riinduiclile
ei. Este un dar care schimbll total atitudinea noastra fata de orice
in aceasta lume, incIusiv fatade moarte. Prin acest dar putem sa
afirmam cu bucuri.e: "Moartelinu mai exista!" 0, dar moartea
este inca acolo, sa fim siguri, inca 0 infruntam, iar intr-o zi va
veni sa ne ia. Clici in aceasta sta intreaga noastra credin\a: prin
propria Sa moarte, Hristos a schimbat natura intima a mortii, a
transformat-o intr-o punte 0 "ttecere", un dltre
Imparatia lui Dumnezeu, schimbfuld tragedia tragediilor intr-o
biruinta capita\1L "Cu moartea pe moarte ci1lcfuld", ne-a flicut
la Invierea Sa. Acesta este motivul pentru care, _
Utreniei spunem: "Hristos a inviat
Hristos a inviat nici un mort nu raroline in morrnant!"
Aceasta este credinta Bisericii mllrturisita vadita de
nenumaratii sai sfinti. Oare nu ni se confIrma zilnic ell aceasta
credinta 0 avem foarte nu, ca tot timpul risipim ,?i "viata
ceanoua" pe care am primit-o ca pe un dar, ca de fapt noi traim
cli ,?i cum Hristos n-ar fi inviat din morti, ea ,?i cum acest unic
eveniment nu.3.r avea riici un sens pentru noi? Toate aces tea se
petrec din cauza slabiciunii noa.stre;dincauza imposibilita\ii
noastre de a trlti statomic in "credinta, nadejde dragoste", la
acel nive! catre care Hristos clind a spus: "Cautati maf
intai Ymparatia lui Durnnezeu Sa". Pur simplu
uitam toate acestea ...:. atat de ocupati,atat de adlinciti suntem in
problemele noastre cotidiene -, pentru ca uitam, clidem. lar
din cauza acestei uitan totale, din cauza acestei caderi si a acestui
pacat,viata noastra devine din nou cea "veche" - ncinseIImata,
. mohorata in cele din urma zadarnica - 0 peregrinare lipsita de
sens care este calea catre un fara sellS. uitaro
12
POSTUL CEL MA RE
chlar moarti:it, iar .at.unci, pe in mijlocul vietii
nOflStre "fericite" se apropie: huplacabila, absurd ...
Putem, din cfuld in dind, sa recunoastem si sa rnlirturisirn
- . .
feluritele noastre "plicate" , neince-tand sa raportam via!a
noastra la acea via\li noua pe care lliistos a.descoperit-o ne-a
dliruit-o. Cu adevarat, trairn ca c$nd EI nu ar fi venit niciodata ..
Acesta este singurul. pacat adevarat, pacatu! pacate!or,
tristete tragedie a noastre.'
Dad! pri.cepem aceasta, atunci putem intelege ce este
de ce este nevoie de Post ce implica acesta. Pentru ca
abi" atunci intelegem eli tradi!iile liturgice ale Bisericii, to ate
perioadele slujbele sale, exista, intai de toate, cu scopulde a ne
ajuta sa recaplitam vederea # gustul acestei vieti noi pe care noi
atat de 0 risipim 0 pentru a face pocainta a ne
intoarce 1a ea. Cum putem iubi dori ceea ce nu
Cum putem rnai presus de orice altceva in viata
, ceva ce nu am vazut $i de care nu ne-am bucurat? Pe scnrt: cum
.-- - -- putem cauta 0 Ympara\ie despre care nu nimic? Slujbele
Bisericii au fost de la inceput inca sunt intrarea noastra
inauntru, comuniunea noastra cu viafa naua a Jmpiidipei.
Biserica ne descopera prin viata sa liturgica ceva despre care
"urechea nu a auzit, ochiul nu a vazut $i ceva ce inca nu a intrat
in inima omului, dar Dunmezeu I-a pregatit pentru cei ce-L iubesc
pi: E1" .lar in centrul acestei vieti liturgice, ca inima apogeu al
sau, precum soarele care rasannd patrunde in tot locul, sta
Acesta este U$a deschisa in fiecare an catre negraita
frumusete a Ymparatiei lui Hristos, este pregustarea bucuriei
ve$nice care ne a$teapta, slava bIruintei care, de$i nev1izuta,
urnple deja intreaga Creatie: "Moartea nu mai exista!" Slujbele .
Bisericii, in totalitatea lor, graviteaza in juru1 Pa$telui ,?i, prin
urmare, anulliturgic, adica succesiunea tiIDpurilor liturgice $i a
praznicelor, devine 0 ci1latorie, un pelerinaj catre Sfarfjitul
care este in timp ,?i inceputu1: sfiiqitul tuturor celor
. "vechi", inceputul vietii celei noi, puntea statomica ce leaga
aceastalume'cu Impariitiacdeja.descoperita prin Hristos.
13
ALEXANDER SCHMEMANN
POSTUL eEL MARE
, Si vi,ata ,;veche" , aceea apacatului a " , .
nu este de biroit schimbat. Evanghelia #'Bere '
astaz(caracteiv! lor I; i baptismal . acestea nu
,i rc;prfziii'd arheologice ale trecutului, 'ci reprez;:ltii ceva
" actual noi. Pentru fiecare an Pos tul
sunt; 0 d"ta in plUS, redescoperirea refacerea de catre noi a
starji la " :1:'0 am fost prin propria noastra moarte $i lnviere,
in Botez,
de laom un efort de care, in starea sa actuala, este practic '
indipabil. Suntem ispititi eu 0 tel, un fel de viata
care Sunl atiit de mult pesteposibilitatile noastre ! Chiar
apostolii, carid au auzit ,nvataturile Donmului lor, L-au i'ntrebat
eu deznl!:dejde: "Dar eum fi posibila aeeasta?" fntr-adevar,
nu este sa respingenl un marunt ideal de viata, construit pe
grijile zilniee, ale cautii rii bumirilor materiale,
, placerii, pentru un ideal de viatai'n care este scopul
ultim: "Fiti precum Tatm vostru dinceruri
este". Lumea aceasta: prin toate mijloace1e sale de comunicare ne'
indeanma: Fii [ericit, ia-o domol, urmeaza calea eea mai simpla!
Hri stos spune 'in Evanghelie: "AJege calea cea stramtli, luptli
pentru di aceasta este calea catre singura fericire
adevarata". Dar fl[ra ajiltorul Bisericii cum putem face aceasta
alegere, cum putem sa ne pociiim sa ne intoaIcem la
' negf1hta l'lfgadUl utilalffuitli noua' iilliecare' an de'-Piisti':?Aici ___ m,
intervine Postul Acesta este ajutorul pe care'Biserica
ni-lintinde noua; pocaintei, singuracare va'faceposibila
primi,rea nu ca peo simpla dezlegare de a manca, a bea
!li a ne relaxa, ci intr-adevar ca pe "eelor vechi" din noi.
ca pe intr<U',ea noastra intru "ce1e noi" .,
fn Biserica primara scopul principal al Postului era sa
'_, adica nou convertit
_ pentru BQtez. care. in acea vreme, timpuiLiturghiei
paseale
2
. Dar chiar atunci eandBiserica arareori mai boteza
adu1tnar institutia catehumenatului disparuse, scopul funda-
mentalal postului a ramas neschimbat. Cu toate canoi suntem
perffianerit exact ceea ce am primit la
B,otez. Deaceea. Paste1e este intoarcereanoastra anuala la'
propiiti:i botez', pe cand Postul este noastra
pentru efortul incet$i sustinut, penirua re31iza.la
nOaStra ,;trecere" sau .. pascha" in
Hristos: vedea, siU:jbele'Postillul paJitreaza
14
o cc\latorie. un peJerinaj! indata ce incepcm aces!
pelerinaj, irtdatace facem primul pas In ", tristetea s tdilucitoare"
a Postului vedem - foarte. foarte departe - destina!ia. Aceasta
este bucuria este intrarea intru slava tmplira(iei. Si este
aceasti'i vedere pregustarea care face triste tea Postulul
stri'ilucitoare ostenelile noastre postitoare 0
duhovniceasca", Noaptea poate fi intunecoasii lunga, dar
lungul pelerinajului 0 raza tainica straJucitoarepare eli
lumineaza la orizonL "Nu ne pe noi din ni'idajduirea
noastra, Iubitorule de oameni!"
----- - --
!
.. -
-CAPITOL UL I
PREGATlREA PENTRU
POSTULPA$TELUI
1. DOTiilta (Duminlca luiZaheu)
Cu mult luainte _ de iuceputuJ propriu-zis al Postului,
Bi serica face cuuoscuta apropierea acestuia ue invita sa
tn perioada de pregiitire de dinainte de Post.
Este 0 trasatura caracteristica a traditiei liturgice ortDdoxe
- ,
aceea ca fiecare sa,batoaresauperioada importanta
Craciun, Postul etc.- este anuntata
De ce? Din c!lIlza unei profunde psihologice a firii
de catre B iserica. Cuuosdind superficialitatea
inspaimantiitoarea laicizare a vietii noastre,Biserica
neputinta noastra de a ne schimba rapid, de a trece brusc de la 0
stare duhovniceasca sau intelectuala la aita. Astfel, cu mult
inaiute ca osteuelile actuale ale Postului sa inceapa, Biserica ne
atrage atentia asupra seriozitiivi acestora ne invita sa reflectam
asupra semnificatiei lor . lnainte de a putea "practica" Postul, ni _
se da talcul sau. Aceasta pregatire include cinci Durniuici
cousecutive ce preced Postul,fiecare din acestea - prin
pericopele sale biblice specifice - fiind dedicata unor aspecte
fundanlentale ale-pocaintei . Prima referitoare la Post
17
ALEXANDER SCHMEMANN
fiicuta in Duminica i:rJ. care se pericopa .
despreZaheu (Ltica, XIX, 1-10). Acea'sta este istoria unul om
care era prea mie de statura pentru a-I pe Iisus, dar care
dorea atat de mult sa-l vada incat s-a urcat mtr-un copac: Iisus a
raspuns dorintei acestuia a mers in casa.JuLAstfel, tema acestei
prime vestiri este donn{a. Omul urmeaza dorinlei sale .. Se poate
spune chiar ca omul este dorinla, iar acest adevar psihologic
fundamental despre firea. "omeneasca este marturisit de
Evanghelie: "Unde este comoara ta", spune Hristos; "acolo este
, ta". 0 dorinta puternica infrange limitllrile ale
omului; dnd cu pasiune ceva, realizeaza lucruri pe care
"firesc" nu Ie poate Fiind'"scund" el se biruie se
transcende pe sine. Singura problema este daca noi ne
dorim lucrurile bune, daca puterea dorinlei din noi esteorientata
catre scopuri bune sau dadl -in cuvintele unui ateu existen-
tialist, Jean Paul Sartre - omul este 0 "mistuire zadarnica".
Zaheu dorit "lucrul bun", el a dorit sa vada !?i sa se
aprcipie-de Hristbs. El este primul simbol al pocaintei, pentru eli
podiin(a incepe ca 0 redescoperire a naturii profunde a tuturor
dOrinlelcir; dorinla dupa DUITUlezeu dupa dreptatea Lui, dupa .
viala adevarata. Zaheu este "scund" - neinseITUlat, pacatos
marginit - totu!?i dorinla lui a bimit peste toate acestea. EI a
"fortat" atenlia lui Hristos; adus pe Hristos in casa lui.
Aceastaeste deci prima vestire, prima invitatie: al nostru este a
dOr! ceea, ce avem cel mai profund adevii.rat in noi, a
setea foamea pentru Abs9lutul din noi, chiar daca
sau nu, care, atunci cand ne abatem de la el parasim
dorinlele noastre, ne transforma, intr-adevar, intr-o "mistuire
zadarnica". daca dorim indeajuns de profund, indeajuns de
puternic; Hristos varaspunde. ' ...
18
r
POSTUL eEL MARE
, 2. Smeri';iJ.ia (Duminica Vamesului si a
'" \' . " ' . . .
. '
Fariseului) "
Urroatoarea Duminica este nutnita "Duminica Vamesului
a Fariseului". tn ajunul acestei Silmbi:ita, ta
cartea liturgica folosita TrioduJ3
- face prima Ia:
imnurile rugaciunile de rand ale s'1(pt iiffi1lnale de
fnviere .. Acestea dezvolta unnatorul aspect major al poeain tei:
smerema.
. Pericopa evanghelica (Luca, xvnl, 10 -14) ne
un om satisfacut intotdeauna de sine care considera ca se
supune tulurar cerin!elor religiei. EI este sigur pe sine mandru
de el. In realitate, el a falsificat sensul religiei. EI 0 reduce
astfella obscrvatii exteme masoara cucemieia prin prisma
. zeciuielii pe care 0 dadea la templu. Insa se..mereste pe
sine smerenia sa pe elin fata lui Dumnez.eu.
Daca exi sta ocalitate moral a aproape ,desconsiderata chiar
negata astazi, aceea, intr-adevar, este smerenia. Cultura In care
tJiiim ne insuila pennanentsensul mandriei,al romrii de sine, al
Indrepta!irii de sine. Aceasta se bazeaza pe faptul ca omul nu
poate realiza nimieprin el ehiar ni-l infati$eazii. pe
Dumnezeu ca Unul Care tot timpul ,,,aeorda credit" pentru
realizllrile faptele buneale omuluLSmerenia -'- fie individuala
sau eClmuna, etnidt sau na!ionala - este privita ca uo' simbol al
sllibiciunii, caeeva degradant pentru un om adevarat.Chiar si
bisericile noastre, nu sunt ele .imbibate eu spirit
fariseului? Nu dorirnl!oi caorice eontributie, orice ,;fapta buna",
tot ceea ce facem pentru Biseriea sa fie cunoscut, liiudat, sa fie
mediatizat?
Dar ee este atunei smerenia? Raspunsulla aeeasta intrebare
pare a fi unul paradoxal, pentru ca are vadacinile mtr-o
afirmatie aparent Dumnezeu insu$i este sment!
19
ALEXANDER SCHMEMANN
I
pentru acela care-L pe Dumnezeu
conternpla In Crea\ia Sa in lucfarileSale de miintuire, este
evident ca smereniaeste, intr-adevar, 0 virtute divina, adevaratul
eon\inut strruueirea aeelei slave care, cum cantilm in timpul
Sfintei Liturghii, umpleeerul pamantuJ. In mentalitatea noastra
omeneasea avem tendin(a de a opune "slava" "smerenia"
ultima fiind pentru noi unsemn de slabiciune. Pentru noi
ignorant a ineompetenla sunt eei doi faetori ee ne determina sau
ar trebui sa ne determine sa ne simtim smeriti. Aproape ca este
. imposibiJ sa "traduci in fapt" omului modern, hranit din
pUblici tate, din afirmarea de sine dintr-o lauda de
sine, ea tot ceea ce este intr-adevar perfect, frumos bun este in
timp in mod firese smerit, datorita perfec(iunii sale nu
necesita in niei un fel "publicitate", slava exterioara sau
"adnlare". Durnnezeu este smerit pentru ea este perfect; smerenia
Lui este slava Sa sursa adevarateifrumuseli, perfeeliuni
buniitil\i, oricine se apropie de Dumnezeu devine
la smerenia divina este infrumuse\at prin ea.
Aceasta este taina Fecioarei Maria, Maica lui Hristos, a carei
smerenie a filcut-o bucuria intregii Crealii eea mai mare
revelatie a frumuse\ii pe pamant, taina tuturor sfin(ilor taina
fiecarei fiin(e umane din timpul pu\inelor momente ale apropierii
sale de Durnnezeu.
Cum poate deveni eineva smerit? RaspunsuI, pentru un
este simplu; contemplandu"L pc Hristos, smerenia divina
intiupata, Cel prin Care Dumnezeu a deseoperit 0 data pentru
totdeauna slava Sa ca smerenie smerenia Sa ea slava. "Astazi"
a spus Hristos in noaptea supremei Sale smerenii, "Fiul Omului
se Dumnezeu se in El". Smerenia se
invala eontemplandu-l pe Hristos, Care a spus: "Invalali de la
Mine, pentru ea sunt bland smerit eu inhna". In eele din urma
smerenia se invala masurand totul prin El, raportand totulla E1.
Fara Hristos, adevarata smerenie este imposibila, pe eand eu
fariseul religia devine un act de mandrie al realiziirilor
umane, alta forma de marire de sine fariseica.
20
,
,
POSTUL CEL MARk
Pt'rioada qe P9st Ineepe astfel printr-o eautare,.o rugaciune
de smerenie, care este Incepiltul adevaratei poeaiNe.Pentru di
poeil.inla, mai presus de oriee, este 0 reintoareere 1a adevifrata
riinduialii a 1uerurilor, refaeerea vederii limpezi asupra lucrarilor
divine. Ea este deci in smerenie smerenia -
dumnezeiasea smerenie - este rodul
poeain!ei. "Sa fugim ... de yorba eea inalta a fariseul\li", spune
Coodaeul aeestei zile, ".'ji sa invatam fni1llimea graiurilor eeIor
smerite ale vamqului, .. " Suntem la pocainlei la eel mai
solemn moment al ptivegherii de D\lminidi: dupa ee Invierea
aratarea lui Hristos au fost vestite - "Invierea lui Hristos
vazand ... " -, ciintam pentru prima data troparelc ee ne vor Insoli
111 il1trcgul Post:
pocain\ci desehide-mi mie, Datil.torule de via\a; ea milneea
duhul meu 1a Biseriea Ta eea sfanta, purtilnd a1 trupului eu
totul spurcat. Ci ca un Indurat eu mila milostivirii Tale.
In dirarile mantuirii indrepteaza-ma, Naseatoare ____ __ _
( caci ell pacate grozave mi-am spurcat sufletul ell lenevire mi-am
cheltuit toata via\a mea; ci eu rugaeiunile Tale spaJa-ma de toata
necuratia.
La nlu1litnca pacatelor mele celor rele, cugetand eu, ticaIosul, rna
cutremur de 'zi a judeca1ii, ci Inddiznind spre mila
rnilostivirii Tale, ca David strig Tie: Dumnezeule
dupa mare mila Ta".
3. intoarcerea din exil (Durrlinica Fiulul
Risipitor)
In a treia Duminica din perioada pregatirii pentru Post,
auzim parabola Fiului Risipitor (Luea, XV, 11-32). Impreuna ell
imnurile cilntate in aeeasta zi, parabola ne dezvalilie timpul
21
ALEXANDER' SCHMEMANN
ca fii'iidfntoarcerea omuluidip exiLFilll qsipitot ,.!ii se .
..' spimcf , a plecat II1tr: o tara indeplU-tata,che)tuind to\:i
ii aVeil .. O taxa indepartata! Aceasta definitie a conditiei noastre
ul11ane,pe care trebuie sa l1e-o asumam sa ne-o imptopriem
. atunci cand Incepem sa ne apropiemdeDumnezeu, este ,unidi.
Un om care nu a trecut niciodata priIi aCeasta experien(a, fie ea
chiar si fdarte scurta,care nu a simtit hieiodata eli cste instrainat .
,. . ,
de Dunrnezeu de adevarata viata, nu valIiteiege niciodata care
este esenta $iaedacare sesimtcperfcct "acasa"
In aceasta lume In viataei , Care nicioditta nu a fos! atins de
d6rin(a dupa aWi Realitate, nu va intelege ce este pocillnta.
Pocainta este adesea identificata cn 0 rece
"obiectiva" a pacateior a un act de pledoarie
pentn.l vinovatie In fata unei acuzatii juridice. Spovedania .
dezIegarea de pacate simt privite Ca fiind de natura juridica, dar
ceva esential este ornis , ceva f"ara de care nici spovedania nici
dezlegarea de pacate nu au nici 6 semnificatie sau putere reallL
Acest "ceva" este chiar sentimentul de fnstrafnare de Dumnezeu,
de bucuria comuniunii harice cu EI, de la adevarata viata cream
data de Dunrnezeu. Este intr-adevar, sa rna spovedesc ca nu
'. am postit in zilele riinduite, ca nu mi-am,Iacut rugaciunile sau eli .
mcam miiniat. Este un lucru diferit, acela de a realiza dintr-o
data caam pangarit ea mi-am pterdut frumusetea sufleteasca,
. . ca sunt deparle de adevarata mea easa, de adevaratamea viata,
ca' ce".a pretios,cutat frumos ' a fost ruptfiira sperantain -
, structura. intima a existentei mele, este ._ ...... .
pocillnta. dorintaadandi de ate reintoarce,de a tcinapoia, de a
redipatacilrninulpierdut. Eu am primit'de la DUrimezeu bogiltii
minunate: iriill.ide toate viata posibilitatea deca. mil bucura de
'. ea, de a 0 rimple de sellS, apoi- in
\ Botez .,- noua viata a lui Hristos daruJ Sfiintului Duh.
Primit .
intregu Creat.H Pl!tereade a
fi PiuliuibUrrinezeu. toate acesteit le-ampierdUt, foate
,
\
22
I
I
I.
i
.\
,
I
i
"
,.
POSTUL eEL MARE
Ie risipesc .!n tot timpul, nu numai prin "pacatele"
persorfaJe,:i plin pacatul pacateIor: indeplfrtarea dragostei nielc
de laDumnezeu, preferll.nd "tara indepartita" in locul minuriatei
C,ase a l'atalui,
\ Dar Biserica este aici ca sa-mi arninteascade ceea ce am
parasit am picrdut. ea imi imi arnintesc
eu: "De la parinfeasdi sJava Ta departiindu-ma
spune Condacul acestei zile, "intru rauta\:i am risipit bQgatia care
mi-ai dat. Peritru aceasta glasul desfriinatuIui aduc Tie:
illaintea Ta, Padnte Indurate! pe mine, cel ce rna
pocillesc, !?i rna fa ca pe unul din s)ujitorii Till",
$i atunci, cll.nd imi amintesc, gasesc in mine dorinta
puterea de a rna " ... rna voi intoarce la Tatal Meu
pliingll.nd eu lacrinii: ca pc unul din slujitqrii Till",
o particularitate liturgica a acestei "DuIIlinici a Fiului
Risipitor" aid in mod special. La Utrcnia de
Duminica, dupa vese1Ul'Psalm al -P6lieieului;ciintilrn
tristul nostalgicul Psalm 136:
, ,,La raul Babilonului, acolo am am plns cand ne-am adus
amfnte Sion .. , i
Cull),sa cll.ntam cll.ntarea Domnului in pamiint strliin?
De te voi uita, Ierusalime, uitatli sa fie dreapta mea! .
Sa se Jipeascinimba mea de grumazul meu, de nu-nil voi aduce
de tine',de nu vOi_puDernainte Ierusaliniul,ca ID,ceput al
bucuriei. mele .. " .
Acesta este Psalmuliiistrainarii.' El era cantat de evrei in
, captivitatea lor babiloniea, pe ciind se gfutdeau la stant al
Ierusalimului. a devenit pentru totdeallna cll.nteculomului
atunci cfutdrealizeazalndepilrtarea sa de Dunrnezeu
aceasta, .<.leviny om din non: ca unu) ce nu poate fi niciodata
depli;; de niniic in aceasta lurne decazuta, care prin .
. ,strlid!:P.i-a vocalie este un pclerin al AbsollJtului ..
23
ALEXANDER SCHMEMANN
Acest Psalm va fi cantat fnca de douaori, in ultimele &lUa
Duminici, inainte de inccperea Postului. El ne Po.stul
ca pelerinaj - ca refntoarcere.
4. infrico$atoarea Judecata (Durninica
Lasatuiui sec de carne)
Urrnatoarea Duminidi este numita "Duminica Iasalul ui sec
de carne" pentru cii de-a lungul saptamanii ce urrneaza este
riinduitii de ciitre Bisericii 0 postire - de la
consumul de carne. Aceasta randuiaIa 'urmeaza a fi Inteleasa in
lumina a ceea ce s-a spus mai Inainte despre sensul pregiitirii
Inainte de Peist. Biserica incepe acum sa ne "acomodeze" cu
efortul duhovnicesc pe care-I va de Ii noi zile mai
tiirziu. Treptat, ea ne poarta In tru acest efort - cunosciind
neputin\a noastra, anticipand slabiciunea noastra.sufleteasca.
inajunul acestei iile lasatului sec de carne) ,
Biserica ne invita la 0 pomenire generaIa a celor ce "au adormit
Intru niidejdea invierii vie tii Aceasta este, Intr-ade.
var, ziua cea mare de rugaciune a Bisericii pentru cei moqi
Pentrti .a lIl\eiege .sensul legaturii dintre Postul ,
rugaciunea pentni. cei adormifi, tr
7
buie sii ne amintimcii
..
este religia iubirii. Hristos le-a lasat apostolilor nn
o doctrina a mantuirii individuaIe, ci 0 noua porunca - "sa se
iubeasca unul pe altul", adiiugiind: ,,lntru aceasta vor
ca sunteti ucenicii Mei, dacii veti avea diagoste unul catre iUtul" . .
Iubirea este, :deci, fundamentnl,.adevarata via(a a Bisericii, care
este, In cuvintele Sfiintului Ignatie.aI Antiohiei, "unitate de .
credinta si iubire". Pacatul este fntotdeauna lipsa dragostei
deci, izolarea, riizboiul tuturor lmpotriva. tuturor. Noua
viata dliruita prin Hristos transmisa noua de catre Biserica este,
24
, .
I
i
,
POSTUL e EL MARE
mai intiii de toate, 0 a fmpacarii, a "adunarii in unitate a
celor care snnt rcstaurarea iubirii distruse prin pacat.
Dar cum putem fricepe J'ntoarcerea noastrii ditre Dumne zeu,
impacarea'noastra cu Dumnezcu, daca inauntrul nostru noi uu ne
intoarcem la poruuca clla n;l.arc a iubirii? Rugaciuuea pentrn cei
moqi este expresia fundamental!!. a Bisericii ca iubire. Ne rugam
lui Durnnezeu sa-i porrieneasca pe cei pe care noi ii pomenim $i
facem aceasta tocmai pentru ca Ii iubim. Rugandu-ne pentru ei,
ne intii:lnim cu ei in Hristos, Care este dragoste care, pentru sa
este dragoste, infriinge moartea, care este ultima biruinta asupra
'lnstrainarii !ipsei de dragoste. tn Hristos nu este intre .
cei vii si cei morti. EI este Viata si aceasta Viatii este lumina
. . . .
omului. Iubindu-L pe Hristos, Ii iubirn pe cei ce sunt In EI; iubind
pe cei ce sunt in EI, 11 iubim pe Hristos: aceasta este legea
Bisericii motivatia pentru care se rugiiciuni pentru
cei adormiti. Ceea ce Ii tine pe vii este dragostea noastra
adevarata pentru Hristos, pentru ca li tine "inHristos", cat de
mul! aCe! apuseni careoii' -reduc- ni-gaCi unea -
pentru cei moqi la 0 doctrinii juridiea a "meritelor" a
"compensatiilor" ori pur simplu 0 resping, considerand-o
nefolositoare. Marele priveghi aI Duminicii liisatului sec de came
pentru cei ad6tmiti ca model pentru toate pomenirilc
celor plecati dintre noi $i se Tepeta a doua, a treja a parra
Sambatii din Postul PlL'/telui.
Dragostea constituie din nou tema evangheliei din
,.DuminiGa-lasatului sec de carne". Pericopa evanghe!ica pentru
aceasta zi ne prezinta parabola lui Hristos des pre
Jndecata 31-46). Ca:nd Hristos va vern sii ne jndece,
care va fi criteriul judeeiitii Lui? Parabola ne riispunde: iubirea
- nu numai 0 simplii preocupare umanitara pentru 0 justitic
abstracta #pentru "saracii" anonimi, ci iubirea concreta ,?i
personalii pentrucel de langii mine, oricine ar fi, pe care
Dumnezeti a facut sa-llntii:lnese in viata mea. Aeeasta precizare
este importanta, pentrn ea astazi din ce in ce mai mult
tind sa. identifice iubirea Qj,! grijUepolitice economice
25
ALEXANDERSGHMEMANN .
POSTUL eEL MARE
. sociale; cu hltecuyinte, eirriuta centrul degre tlta:fe de lapersoana este individuJ,o unitate abstracta a unei la fbi de
sa unica "cJasa so'<:1[111
.o
, penfro oniul este "demn .
;,rasa
.o
etc. Nu spunem caacestepreocup.lli. sunt de afl lUblt pe,l1tru ca el este persoana. Acolo persoanaleste
Iimpede eli pe elirarile vietii lor, in iesportsabilitatlfef'ior rninimali.zata la nO\lunea de "individ"; aici individul este vazut
cetatene,5
ti
, profesionale chema!i sa se numai ca persbana. ,,"Activistul social" nu ate nici un intcres
ingrijeaseli; sa raca ce este cel mai bine dupa posibilitatea pentro persoana cu 0 sacrificli pentru "inter-esul
in\eIegerealof; penttllo societate dreapta, in general maicomun.o. pare sa tn anuinjteprivinte de fapt
umana. ,Cusiguranta ea toateaeestea izvorasc din este, mai degraba sceptic despre acea "umanitate" abstracta,
pot fi insuflate prin iubirea Ca atare, iubirea este comite un pacat de moarte i'mpotriva sa de fieca're data cand
ceva diferit ac.easta diferenta po ate fi inteleasa. mentinuta renun\ii Ia grija ladragostea sa pentru persoana. Activistul social
daca Biseriea va piistra m.isiunea sa unica daca nu va deveni esteintotdeauna "futuristic
.o
in abordarile sale; el iritotdeauna
o simpIa "agentie soCiaJa
.o
, fiind limpede ea Biserica nu poate fi aqioneaia in numele drepUit
ii
, al ordinii, al fericirii pentru
eonsiderata astfel. realizarea lor. se preocupa mai putin de .aceasta
Iubirea este "imposibilit!itea PosibiHi"'de a-L vedea problematica a viitorolui pune totaccentul pe acurn singurul
pe Hristos in celalalt, oricine ar fi ; Be care Dumnezeu, in timp hotarator pentru iubire. Cele doua atitudini nu se exclud
ieonomia Sa tainica, a hotarat sa-L aducliln via!a mea, reciptoe, dar nici nu trebuie sa fie eu
fie ehiar numai penlru cateva rnomente, nu ea pe uil. prilej de a siguran(a, are responsabilitiiti catre aceasta lume trebuie sa Ie
face 0 "faptabuna" sau ea pe un exereitiu de caritate, ciCil1iiec= lndeplineasea.Aeesta..estc_domeniul "activisrilUlui social", care
putul unei insotiri in Dumnezeu Pentru ea, tntr-ade- apartine In totalitate "acestei lumi". Iubirea
var, ce este dragostea daca nu aeea putere tainicit ce transcende dineolb de "aceasta lume". Ea este 0 razll, 0
exteriorul din "celalalt" _ prezenta sa fizica, manifestare a Imparatieilui Dumnezeu;ea transcende invinge
treapta sociala, originea etnica, capacitatea intelectuala ...!.. to ate marginirile , toate "conditionarile" acestei lum.i, pentru ea
ajunge la sutlet. unica "radacinll" personalaa. fiint
ei
ilmane. motivat
ia
sa, scopul arderea sa, toate .acesteasunt in
partea divina din el? Daca Dumnezeu fiecare.om, aeeasta DumnezeU. noi ea chiar in aceasta lurne care e
se intampla pentru ca El nepretuita absolut "invechita in c ele rele" , singurelebirointe
unica, "sufletul" sau "sinele" pe _ .. _ transformatoare sunt cele ale iubirii . Sa rie am.intim de omul
parte. Iubirea este atunci participarea la acea acestei iubiri vocatii personale, sa umplem iumea pacatoasa eu
divina $idarul ' aeelei iubiri divine. Nu exista -iubire- '- __ . aeeasta iubire "'7 aici este adevarata misiune a Bisericii.
"impersonal a" ,pentruca iubireaeste miuunata descoperire a . .. . Parabola Judecatii de Apoi ne despre iubirea
.. ,a unicului personaluIui - " - C.-"" Nu tori suntem cheniati sa lucram pentru ;,umanitate",
"de iubit"i:n fiec'areom, cu toate acestea,. fieeare dintre noi a prirnit danil harnl iubirii
a ceeace este de la Dumnezeu. lui Hristos. eli to\i oamenii au nevoieincele din urina de
. de vedere, itibirea. este 'llifldri . iubirepersonaia - reeunoasterea sufletului ume din ea
oJ?usul ;,activisniului social" cu care atiit deadesea se identifica frumusetea.intregii Creatii s6 intr-uri mod uuic:
Pentruun "activist social" iubirii nu de asemenea, eli oamenii sunt in temnita ca sunt bolnavi si
, . .' \ . .
26
27
\
\
\
- ALEXANDER SCHMEMANN
iilsetati , lnfometali pcntru di acea iubire personal a i-a negat.
in celedin urma ca oridlt de ingus! de jimitat esle
cadrul existen\ei noastre personale, fie care dintre noi s-a facut
responsabil de 0 mica parte din tmpi1.ra\ia lui DurnnezeU, s-a racut
responsabil de acest dar al iubirii lui: Hristos. Astfel, chiar daca
am acceplat sau nu aceasta responsabilitate, chiar dad am iubit
sau am refuzal sa iubim, yom fi judecati. Pentru ca "intrucitt
unuia dintrc prea mici frali ai Mei ati facut , Mie mi-ati
filcu!..."
5. Iertarea (DUJ:ninica Lasatului sec de branza)
lata-ne la ullimele zile dinaintca Postului. Dej a din
timpul sapti:imanii li1satului sec de carne, care precede "Duminica
l ertarii", doua zile - Miercurea si Vinerea - au fost
spre '0 "postire" deplina: Sfanla 'Liturghie nu se va oficia , iar
Intreaga randuiala tipic ul slujbelor poarta caracteristicile
liturgice ale Postului. Mi e rcurea , la Vecemie, ne bucuram de
venirea Postului prin acest imn minunat:
"Rlisllrit-a primavarapostului fl oarea poerun\ei. Dec; sa ne
eura\im pe noi fra\ilor de toate spurcaeiunea Dat,\loruJui de
lumina s3-1 zicem: Slava Tie, Ul,luJe Iubitoru1e de oameni."
Biserica apo,; in' Sambata sec de
branza, pe to\i barbatii femeile care au fost "I umina\i prin
postire" : sfin\ii, care sunt modelele pe care trebuie -sa-le umlam,
dli1iuzitori in dificila "artil." a postirii a poc1iin\ei. In nevoin\a
la care suiItem gata sa purcedem nu suntem singuri:
,;Veni\i to\i sa 11ludl!.m cetele parin!i: pe
Anlonie eapetenia, pe luminatul Eftimie; pe fi ecare deosebi pe top
_ impreuna viqile aeestor ea un aIt Rai al desfatarii eu gandul
soeotindu-Ie ... " " _' .
Avem sprijinitori pilde:
28
j
' J
,
POSTUL eEL MARE
. .l\1ulpn1i!c,. calug1hil or, pe voi indreptatorilor !0<,i. va
cinstinl; c;i pri il vai , pe cararea cea dreapta, cu adevarat a an:}
cunoscut" I
In ceJe din urma vine ultima zi, num.ita de obicei"Dumin; ca
lertarii" dar al carei _ nwnc liturgic trebuie de ase niCnca
mentionat: ,,T7.gonirea lui Adam din Rai". Aceasta cicnlllllirc
totalizcaza, lntr-adcvar , -intreaga prega tire penlruPost. ACUJ .n
ca. OIllul a fast creat pentru Rai, penlm l ui
Dumnezeu penlru comuniunea haridi cu El. Pacatul omului I -a
lips it pe o m de acea via\a binecuvantata iar existenta lui pe
pamant s-a transforrnat intr-un exi!. Hri stos , Mantuilorul Illmii ,
deschide r ai ului celui ce-L urmea Za iar Biseri ca, prin
dezvilJlIirea frumuse!ii Ympara\iei lui Dumne zeu prin viala
noastra, un pe1erinaj catre patria- noastra cereasca. ASlfel, la
Inccp"tul Pos tului suntem ca si Adam:
.. Scosu-s -a Adam ,din Rai pentru manca rc; pentru accasta
ezand in prcajma lui plAngea langujndu-se i eu glas de U1TIl
------'licea: Vai -mie ce am-piHimi( cil tidilosuJ _ 0 pomnca am calcat a
Stapanlilui meu de to! bineJe m-am lipsi!. RaiuJe preasfinte, ee l
ee pentru mine sadit pentru Eva fneuiat ,roaga pe Cela ce te-a
fik ul pe line pe nline In-a zidit ca sa rna satur de tlorile tale . Pentru
aceasta M antuitorul catre dansuI a z is: Zidirca lnea nu VOl sa piara
ci voi sa sc mantuiasca 1a adevaru1ni sa vina . Ca pe ee l
ce vine Mine nu it voi goni afara.
u
'
Postul este eliberarea de sub robia noastra rata de pacat, din
temni\a "acestei lumi". Iar pericopa evanghelica a acestei ultime
Duminici (Matei, VI, 14-21) stabileste conditiile aeeste i
-eliberari. Prima este postirea - refuzul a dorin!el e
indemnurile firii noastre decazute, ca fiind norrnale efortul de a
ne stapiinirea carnii asupra Pentru a fi i
eficace, postul nostru nu trebuie sa fie fari seic, nu trebuie '_
sa ne " ralim" Intru acesta. Nu trebuie "sa ne aratam oamenilor ca
postim, ci Tatalui nostru Care este in ascuns". Cea de-a d on a
candilie este i ertarea - "ca de veti ierta oamenilor lor,
ierta-va Tatar vostru Cel ceresc". Biruinta pacatului ,
29
,,, .
CAPITOLUL II
SLUJBELE POSTULUI
1. " Tristetea stralucitoare"
Pentru multi, daellnu pcntru majoritatea otto-
. 'docsi Postul Pastelui consta dintr-un numar limitat de reguli
... ." -
prescriptii fonnale predominant negative: abtinerea de la anuIDite
mancaruri, dansuri chiar filme. Acesta reprezinta gradul nostru
de instrainarc fata de adcvaratul duh al Bisericii, carene.este
aproape imposib'il de inteles, anume ell Postul inseamna
"altceva" - ceva fara de care toate aceste randuieli pierd in
mare partesemnificatia. Acest "altceva" poate fi eel mai bine
descris ca 0 "atmosfera", "un climat" in din noi intra?
ca fiind mai intai 0 stare a mintii, a sufletului, un duh care timp
- . ,
de !?apte saptamani patrunde intreaga noastra existenta. Sa
subliniem inca 0 data ell scopul Postului nu este acela de a ne sili
sa 'acceptam cilteva obligatii formale, ci acela de a ne
inirna, incat aeeasta sa se poata deschide catre realitatile
duhovnicesti sa cunoasea tainica "sete si foame" dupa
. '. '
cornuniunea ha..rica cu Dumnezeu. '
., Aceasta "atmosfera" de post, uuica "stare a mintii",
este detenpinata in mare masura de slfJbe, de 0 muItltudme de
32.
POSTUL eEL MARE
ce ibtervin in via!a liturgiell
4
, in aceasta perioada.
t:iiifiidu'-leseparat, a.ceste schimbari pot aparea ca fiind
"iiiiduieli" de ne!nteles,Teguli formale la cru-e sase ccmsimta
fonnal; dar intelese cauniritreg, ele comunicaduhul
Postului, nefac sa vedem,sa siintim sa experimentam acea
tristete stralucitoarecare repreiinta adtovaratul mesaj i;!ar al
Postului. spune, fara'ex-agerare,cii Sfintii Pannti
scriitori care aucompu.sjITIIll!JjJe Triodului, care incetul
.cu incetul au Cjrganizat structura general a a slujbelor de post, care
au impodobit Liturghia-Darurilor mai-iriainte sfintite cu acea
frumusete speciala, au avut ointelegere unica a slffTiS,fului
omenesc. Cu adevarat ei au cunoscut nevointele pocaintei in
fiecare an; de.a lungulPostului Mare, ei fac accesibile aceste
nevointe tuturor celor care au urechi de auzit ochi de vazut.
lmpresia generala esteaceea 'de "tristete stralucitoare".
Chiaro cel care poseda limitate despre slujbe, intrand
intr-o biseiica iri. timpulunei slujbe de post, intelege aproape
imediat, sunt sigUT ice semnificatieare aceasta expresie oarecum
contradictorie. Pe de 0 parte, 0 anuniita1i'istete tainica patrunde
slujbe1e: sunt intunecate; slujbele sunt mai IUngi dedit
de obice! ,totul este foarte Pericope1e
evanghelice cantarileaIterneaza pare ca nu se
"intitmpla" niIDic. La intervale randuite, peeotul iese din altar
scurta rugaciune, iar intreaga
raspunde fieellrei cereri aacestei rugaciuni prin inchinaciuni.
Astfel, popos-im pentruo vreme indelUngata in aceasta
tonie" - in 'aceasta: tris(cte tainica.
lar apoi incepem sa realizam ca aceasta lungime
"monotonie" a slujbelor sunt necesare daca dorim sa descoperim
tainica la inceput neVazuta h,lcrare a slujbei in rmLincetul cu
incetul, incepem Sa1ntelegcm, sau mal degraba sa sill\.tim, ca
ace.:istatristeteeste IntrCadevar "Iuminoasa", ca 0 transformarc
taihiC"a ce este:gata sase petreaca in noi. Ca cumajungemintr-un
9are zgomotele vietii ,astrazit, a tot ceca ce de
oOlcei zilele chiar noptile,nu au unlocin care
33
ALEXANDER SCHMEMANN .
prin.cipalul semn al stapiiturii sale asupra lumii, este dispersarea,
izolarea, ura. prima incercare de a sparge aceastli
fortlireatli a piicatului este iertarea: reintoarcerea Jaunitate, Ja
solidaritate, la iubire. A ierta este a pune intre mine
meu iertarea lui Dumnezeu A ierta este
"punctului mort" In relatiile umane raportarea lor la Hristos.
Iertarea este "crapatura" Implirlitiei deschisli clitre aceastli
lume pacatoasa declizuta.
Postul incepe, de fapt, de la Vecemia din aceasta
Duminicli . Aceasta slujba unica, atiit de adiincli frumoasa,
din ata! de .multe biserici ale noastre. nimic nu
destainuie mai bine " tonalitatea" Postului Marc In Biserica
Ortodoxa; nicaieri nu se manifesta mai bine chemarea sa
profundli clitre om.
Slujba incepe cu 0 vecemie solernna,cu slujitori imbracati
in luminoase. Stihurile care urmeazli Psalmului
"Doamne strigat-am catre Tine .... " anun!a venirea
diricolo de Post, apropicrea
"Vremea postuJui sa a incepem luminat, supunandu-ne pe noi
nevolnfeJor eelor Sa ne llimurirn sufletul, sa ne
curafim trnpul. Sa postirn preeurn de bucate de toata patima,
desfatandu-ne cu bunatafile Duhului. fntrn eare petree and eu
dragoste, sa ne invrednicirn tofi a vedea prea cinstita patima a lui
Hristos, Dumnezeu "i Sfintele bucurandu-ne".
Urmeaza, apoi, Vohodul Cll cantarea: ,,Lumina !ina Ii Sfintei
slave". Preotul slujitor Inainteaza catre "locul cel inalt'; din
spatele altarului pentru a vestiProchimenul de seara, care
. intotdeauna anunta unei zile Inceputul alteia.
Prochimenul cd Marc a1 acestei lnceputul Postului;
"Sa nu lnt.orci fafa Ta de la sluga Ta;
Canel rna neeajese degtab rna auzi
Ia arninte spre sulfctul meu,
pre el" I
30
I
J
;l
i
:i
,
. t
!
I
}

POSTUL eEL MARE
Asculta melodia unica a acestui stih - aceasti!. strigare care
dintr-o data umple biserica: "ciind rna necajesc elegrab rna allzi"
- vei Ihtelege acest moment de inceput al Postuilli Mare:
tainica intreplitrundere dintre deznadejde niidejde, dintre
intuneric lumina. Toatli pregatirea se acum de
Stau in fatalui Dlimnczeu, in fataslavei a frumusetii lrnparatiei
Sale. Realizez.ca aPartin aeesteia, cli nu am alt climin, nici 0 alta
bucurie, nici un alt tel; realizez, de asemenea, ca sunt exilat din
. acest camin In Intunericul tri stetea pacatului, "cand rna
necaj es-:- !". lar in cele din urma imi dau seama ca numai
Dumnezeu rna poate ajuta In aceasta dllrere;canumai El poate
"griji de sufletul meu". Pocainta este, mai presus de orice, 0 , '.
chemare disperata catre acel ajutor divin.
Repetarn de cinci ori Prochimenul iata ca Postul a soSit!
luminate sunt puse deoj:nAte, luminile sunt stjnse.
Ciind preotul slujitor cererile pentru ectenia de seara,
strana raspunde eu ceea ce se considera a fi "cheia Postului" .Se
pentru prima oara rugaciunea de post a Sfantului Efrem
- - SiruJ, Insotitii se
apropic de preot, cerand unii altora iertare. in timp ce ei
acest ritual de ImplicaTe, pentru ca Postul Mare incepe prin aceste
ce exprima dragostea, reunilluea, fratia, strana intoneaza
canlarile pascale.
Yom catki patruzeci de zile prin Postului, dar la
capat dej a lumina lu'inina Imparatiei lui
Dumnezeu. .
ALEXANDER SCHMEMANN
. . . . - , . . ' '. . I
acestea )111 a.Wniei"0puter(l..Toate
extren;;. de importanteindit ne urnplu 'tnintea, acea stare"tie r
care a deveJ;Jit , pr:!ctic, a doua noe,:!.ril natura, dispare .
undeva noi incepem sa ne simpm fericiti. Nu este
yorba despre of eric ire zgornotoasa, ce trcce.
de douazeci de ori intr-o zi care este de fragila tredHoare;
este o ' fericire adanca care nu vine dintr-o pricina unica 9i
personala, cl din aceea cli sufletul nostru- citand cuvintele lui
Dostolevski - ' a atins "alta lume". $i ceeace acesta a atills este
plasmuit din lumina,pace bucurie, dintr-o
inexprimabillL Intelegem apoi de ce slujbele au trebuit sa fie
in aparenta monotone. Realizlimca este pur simplu
irnposibil sa trecern din starea normala a mintiinoastre,
plasmuita aproapeinintregime din agitatie, fuga in
ac.easta nouastare flira a ne rnaiitltru, tara a reface in noi
o masura a. e.chilibrul ui interior. Din aceasta cauzace.i ce percep
slujbele biseri"esti nurnai ca pe "obligatii" ;cei care
intotdeauna despreminimul necesar (Decate ori
trebuie sa mergem la biserica? De cate ori trebuie sa ne ruglim?)
niciodata nu pot intelege adevlirata natura a cultuluicare ne
poarta intr-o alta lume - aceea a prezentei lui Dumnezeu!
care ne poarta incet catre aceasta, peritruca fitea umana cazuta a
pierdut iscusinta de a in aceastlilume in mod natural. ,
Astfel, 0 data ce traim aceastlt eliberare taini'ci:i, 0 datlt ce
devenim launtrie", monotonia tristetea acestor
slujbe dobilndesc 0 noua semnificape,. sunt trans figurate. 0
_._. ,frumusete launtridi Ie umplede lwnina precum razele unui
rlislirit desoare care pe-candlnca mai este Intuneric in vale Incep
sa lumineze peste viirfurile muntilor. Aceasta lumina ..
tainica Yin dintrco lunga preaslavireS,din.intreaga "tonalitate" a
slujbelor Postu.hti. Ceea ce laincepu't'aparea eli ri1onbtoriid, acum
se dezvahiie ca pace; ceea ce siIliteam ca fiind tristete este trait
acum . ca prirnele ale sufletului spre
adancimii sale piel'dute. latli ceea .ce proclama ' in
dimineatii primul stili de Ia"Aliluia": '\
\
34
1\
,
\
,
"
,
-r
f
!
"
' . .
POSTUL CEL MARE
. " Lne duhul meu dtre Tine., '
.. ( .
, '. I1urnnezeule, pelltru ea himina sunt pomncile
Tale pe pamant." - , .
. . .
. , ,;Strltlucire trista": tristetca instrainlirii mele de Dumnezeu,
a pustiului devenit vjata mea; stralucirea prczentei icrtarii lui
Dumnezeu, bucuria redobanditei dorinle dupa Dumnezeu,
-, - . .
caminului regasit. Acesta estc duhul slujbelor de Post; aceasta
este prima impresiegenerala In sufletul meu.
2. RugaCitwea Sffintu1ui Ekern Siru1
Dintre toMe cautltrile rugaciunile din timpul Postului, 0
singura . scurta rugaciune po ate fi considerata rugaciunea
specificl'i aacestuia. Traditia oatribuie unui marc invatJitor al
vietii - sfiiriJui Efrem Siru-r::-
SUipanul mele, duhul trandaviei, algrijii de
. mUlte, al iubini destltpanire al grain; In nu mi-l da mie.
lar dllhiIl cnraliei, al gandului sment, al dibdarii al dragostei ,
mie, robului Tau.
Doamne, lmparate, ca saCmi vM roele
sa nu osandesc pe' fratelemeu, ea binecuvantat In, veeii"
vecilor. Amine<.
,
Aceastlt rugaciuneeste cititlt de doua ori la
slujbe din timpul Postului Marc, de Luni paua Vinen (nu
Sfunbetele Duminicile), caci, dupa cum vom vedea rnai t1U:ziu,
slujbele acestor zile nu celor de obicei in
tiIlipul Postului Mare:
La prima citite 0 metanie urmeazafieclirei cereri. Apoi
facem cu tolii douasprezeceinchinaciuni, spuniind: ,,DuIDnezeule,
pe mine pacatosul!" rntreaga rugaciune este
0 singura metanie la Dece ocupa un loc de
important aceasta slujbele de Post?
35
ALEXANDER SCHMHMANN
,
Pentru ea reeapituleaza intr-un mod unie toate
pozi(jve negative ale poeaintei eonstituie, sa spunem 0
"verifieare" pentru ostenelile hoastre personale de-a lungul
Postului. Acestea au ea scop mai intai eliberarea noastra de
dlteva boli fundamentale, ee ne modcleaza viata
fae praetie imposibiUi ehiar ineerearea de a ne intoarce noi
catre Dumnezeu. Boala fundamentala este duhul trfindiiviei . Este
ace a lenevire pasivitate a intregii noastre fiin!e, care
intotdeauna ne impinge mai degraba "in jos" deeat "in sus" - I
eare tneearea mereu sa ne eonvinga ea niei o sehimbare nu este
posil5ila deci, nu este niei de dorit. De fapt, este yorba de un
cinism inradlicinat, care la ariee sehimbare duhovnieeasca
raspunde "pentru ee?" face din via\a noastra 0 teribila risipire
sufleteasea. Este eauza 'tuturor paeatelor pentru ea
energia duhovnieeasea de la izvortIl sau.
Rodul trfindiiviei este grija de mllite. Este aeea stare de .
PY_9ar.t<J2 ti Sfjn\ii Parin(iau eonsiderat-o eea mai o
mare primejdie pentru suflet. Deznlidejdea este imposibilitatea
pentru om de a vedea eeva bun sau pozitiv; este reduc.erea la
negativism pesimism a tot eeea ee exista. Aeeasta este, eu
adevarat,o forta demonica in noi, pentru ea fundamental Satina
este un Ill!jeliitor. El il pe om asupra lui Dumnezeu a
lumii; el ne umple viata eu intunerie nihilism. Deznlidejdea
este sinuciderea sufletului, pentru eli atunei eand omul este
cuprins de ea devine ineapabil sa vada lumina sa 0 dareasea . .
Iubirea de stlipfinire! f31"Cc bizar, . triindavia .
deznadejdea sunt toemai eele ee ne umplu viata eu illbirea de
stiipfinire.pangarind intreaga no astra atitudine catre via\a,
lipsind-o de sens plinlitate, ele ne silese sa eautlirn compensatie
intr-o atitudine total fata de alte persoane. Daca via\a mea
nu este indreptata catre Dumnezeu, nu aspira la valorile eteme,
inevitabil va deveni egoista egoeentrica, iar aeeasta inseamna
ca toti cei din jurul meu vor deveni mijloacele propriei mele
satisfaceri de sine. Daca Dumnezeu nu este Domnul Stapiinul
vietii mele; atunei eu voi"deveni propriulmeu domn
36
,.
POSTUL eEL MA RE
centnil absol1italpropriei meJe lncep sa evaluez totul
!inand eont de nevoile mele, de ideile me/e, de dorin!eIe mele
de judecil\ile me/e. Iubirea de stapiinire este astfel 0 degenerare
fundamentaI1l a reiatieimele eu ceilalti, 0 ineercare ,de subor-
donarea lor fata de mine. Aceasta pornire nu se exprimti neaparat
prin a comanda sau a domina pe "aitii". Se poate exprima la fel
de bine prin indiferenta, dispre\; !ipsa de interes, de consideratie,
de respect. Este , intr-adevar, lenevire deznadejde indreptate,
de aceasta data, catre ceilalti; sinuciderea duhovniCeasea se
completeaza astfel cu crima duhovnieeasca.
in final, grairea In de$ert. Dintre toate fiintele create de
Dumnezeu,omul singur a fost inzestrat cu darul vorbirii. Toti
Sfin\ii Parin!i vlid in aeeasta adevarata "pecete" a Chipului Divin
in om, pentru ea Dumnezeu se descopera ca Cuvant
(loan, 1,1). Dar, fiind darul suprem, este prin simbolism
supremul pericoJ: Fiind adevarata expresie a omului, mijlocul
realizarii de sine este din acest punetde v.ed.ere a eilderii
sale a distrugerii dct'sine, a tradarii a pacatului. Cuvantul
mantuie cuvantul ucide; euviintul inspira cuviintul
Cuvantul este modul de exprimare al Adevarului, dar al
demoniee. Aviind 0 putere pozitiva fundamentala, el are
astfel, 0 imensa putere negativa. Cu adevarat el
pozitiv sau negativ. Atunci cand este. deviat de Ia originea
scopul sau durnne'zeiesc, cuvantuI devine de$erliicillne. EI
impinge spre trandavie, deznadejde iubirea de' stapiinire
transforma viata in iad. EI devine adevarata putere a paeatului.
Acestea patru sunt astfel "obiectivele"negative ale
pocaintei. Ele eonstituie obstacolele ce trebuie indeplirtate. Dar
Dumnezeu singur Ie poate indeparta. lata deei prima parte a
rugaciunii Sfiintului Efrem SimI - aceastl!. pliingere din adaneul
neputintei Apoi rugikiunea se indreapta catre (eIurile
pozitive ale pocl1intei care, de asemenea, sunt patru.
Curiitia! Daca nu se-reduce sensul acestui terrnen, a$a cum
adesea $i eronat se face, numai la eonotatiile sale sexuale, este
In!eles ea omologul pozitiv al Traducerea precisl1
37
ALEXANDpR SCHMEMANN
totalli a lennnul';i grecesd sofIosini a termenului
tselomudryie trebui e sa fid plinatatea inteJepciunii, dfl#ll ifll:a"
socotinta. Trandaviaeste, tntai de toate, risipire,
vederii energiei noastre, ineapaeitatea de a vedea IntreguL
Atunei opusllI sau este toernai plinatatea. Daca de obieei
intelegern prin eura\ievirtutea opusll deprav1lrii sexuale, aeeasta
se intfunpla datorita earaeterului deeazut al existentei noastre, eare
nu se manifesta niciunde mai bine dedit in plaeerea sexuala
indepartarea tnipului de Ia viata adevlirata de la stapanirea
duhului asupra sa. Hcistos a reIaeut plinatatea ill noi. aeeasta
a realizatco prin refaeerea adevliratei scari de valori. prin
c!Hauzirea noastra inapoi eatre Dumnezeu, Primul minunatul
rod al aeestei plinata\i sau euratii este smerenia. Am vorbit deja
despreea. Ea este ina; presus de toate biruinta adeviirului ill noi,
indeplirtarea tuturor mindunilor in care de bbicei traim. Numai
smerenja poate fi capabila de adevlir. de a vedea de a prirni
.luerurile CUm sunt astfe1, de a vedeamliretia, bunatatea
iubirea lui Durnnezeu in oric. D aceea se spune ea Durnnezeu
revarsa harnl Sau peste eei ' iar celor mandri Ie sta
impotriva. "
Curatia sunt firese urmate de, rabdare. Omul
"natural" sau"eazut" este nerabdlHor, pentru.ea nevazandu-se pe
sine sajudeee sa eondamne pe eeilalti .. Avand,
eronata, ineompleta pervertita a. tot ceea
ee il tnconjoara, masoaratoate aeestea prin prisma gusturilor
coneeptii1or sale. Fiind indiferent eu oricine in afarll de sine,
ea viata' sa fie ineununata eu sucees aici aeum.
Rabdarea, eu adevlirat ovirtute divinlL bumnezell
este rabdatOl; nu pen'tru ca este "iertator" cipentru ca EI sesizeaza
adiincimil celor eeeiista, peIltrucarealitateaintim.li a luerurilor,
, pe care noi in orbin:a noastra nll 0 inai vedem', este deschisll cllti'e
El. Cu cat ne apropiem-p:{ai mu1t d Durinl.zeu, cu cat deyJlii:n
. _ _ , , "',, "- " .... ,, "
. mairllbdatori. Cll atatrefleetllmmai mulfaeel irulilit respec!'fii.ta
de toate fiintde care 'reprezintli' insu$itea sJ;iecifica .,a lui
Dumnezeb.. '
38
(
.!
,
, '
". ,,)'.
POSTUL eEL MAKC
., ' In c {!ledin urm1l, ,cununa, rodul tuturor ale
ostenelilor este
acea dragoste care, CUID. am spus. poate fi daruita numai de
Durnne.zeu darul este finalitatea fUturor prcg1itirilor
ostenehlor '. , '.' " . .
Toate acestea sunt rezumate adunate laol alta in ultima
eer ere a' rugaciunii Srantului Efrem SiruI, in care eerem:
ca sa-mi vad mele sanU osandesc pe
fratele meu" . Dar, in final, mai este ,0 primejdie: mandria.
Mandriil este izvorul raului toata rautatea este mandrie. lata ea
nu-rni este suficient sll-mi vad proprii1e mele intrucat
chiar aceasta virtute aparenta se poate transform a in mandrie.
ScrieriIesfinte abunda ill sfaturi impotriva subtilelor forme ale
eare, in , reaIitate, sub vaIul smereniei aI
autoentIcn pot conduce 'fatre 0 mandrie cu adevlirat demonicll.
Dar atunci cand "vedem cand "nU osandim
pe fra\iinotri", cand, altfel spus, curatia, smerenia, rlibdarea si
' dragostea sunt doar una in noi, atunci
mandria va fi nimicit in noi. '
Dupa fiecare cerere a: rugaciunii facem 0 metanie. Metaniile
nu sunt limitate la rugaciunea Srantului Efrem Sirul dar consti-
tuie una din , caracteristicile distinctive aIe'intregului cult din
tirilpuI Postului . aici, semnifica(ia loreste reVelata mai
bine ca niciodata. In Iungul dificilulefort al insllnatosirii
apus bariere intre suflet trup.
m mtreaga"sa fnnta, s-a indepitctat- de Dumnezeu; omul, In
intreaga sa fiinta,trebuierestaurat; trebuie 'sase intoarca(la
n.tr.},Catastrofa creataae pacat constli, eu
slguran!a, tocmai in biruinta camii animaIul; irationalul
pllicereadin noi asupra
Dar trupul ,este sHivit, trupul este sfant, de sfiint ineat
luat trup" . Atunci, mantuirea \>i pocrunta ou
dlspretl}f\:sc trupul, .nu il neglijeaza" ci au . tn iconomia lor
restatfF!liea trupului,readucerea lui la funqiile.sale reale, ea
expresie a vietii ca templu aI suflet
39
ALEXANDER' SCHMEMANN
omenesc. este o)upta nu impotriva, ci pentru
- trup. Din acest motiv, intreaga fiiu!a umana - sufle! trup -
face Tmpul partieipa la mgaeiunea sufletului Intoemai
cum suiIetul se roaga prin . In trup. Metaniile, semne
"psiho-somatice" ale pocliintei ale smereniei,ale adorarii ale
ascultarii, reprezintii astfel priri excelenta ritualulde Post.
3. Sffinta Scriptudi
R1!gaciunea Bisericii este intotdeauna bibIica- adica
exprimata in limbajul, imaginile simbolurile Sfintelor
Scripturi. Daca Biblia contine Revela!ia Divina catre om, eaeste
de asemenea raspunsul inspirat alomului la aeeasta Revelatie
astfel, modelul continutul rugaciunii,laudei adoratiei
-- .- omului. De exemplu, au trecut mii de ani de cand au
Psalmii; eu toate acestea atunci cand omu!. are nevoie
exprime pocliinta, sehimbarea profunda a intregiisale fiipturi la
revarsarea milei divine, inca mai singura expresie
potrivita tn inceputul Psahimlui de pocainta:
Dumnezeule!" Fiecare situatie imaginabila a omuluiin fala lui
Dumn-ezeu, a lumii a celod!alti oarneni, de la
bucurie a prezentei lurDumnezeu la deznadejdea profunda a
Indepartariiomului (de n.tr.), a pi'icatului, a
instri'iinarii, expresia sa perfecta in aceasta Carte uniea,
care din acest considerent a eonstituit intotdeauna mana zilnica
a Bisericii, baza cliitului a zidirii de sine.
De-a lungul Postului dirnensiunii biblice a
slujbeIori se da 0 aten{ie sporita. Se poate spune ca cele patruzeci
de zile ale Postului reprezinta, Yutr-un fel, intoarcerea Bisericii
intr-o stare spiritual a a Vechiului Testament. - timpul de
dinainte deHristos, timpul pocaintei al (lui Mesia -
n.tr.), timpul "istoriei miintuirii", c.urgand catrt:( iQ:lplinireasa,ilJ
40
POSTUL CEL MARE
reInt0:u-cere este necesara pentru ca, chiar
nOI apart
llle
,? ttmpulUl de dupa IIris(os, pentru ca II
pe Hnstos 1/1 am fost "boteza!i Intru El", pentru ca permanent
cadem de la viata cea noua prirnita de la El, iar aceasta presupune
GiidCl-ea din nou in\timpul "vechi". Biserica, pe de 0 parte, este
deja "acasa", pentru ca ea estc "harul Domnului nostru Iisus
Hristos dragostea lui Dumnezeu Sfilntului
Duh"; insa, pe de alta parte, este de asemenea pe "cal ea sa" ca
pelerinajuI - lung dificiI - catre implinirca a toate In
DlImnezcu, catre venirea lui Hristos vremuriloL .
Pos tul Mare este perioada cand acest al doilca aspect al
Bisericii, al vierii sale ca iii peregrinare, este actualizat.
lata, deci , ca VechiuI Testament dobiindeste intreaoa sa
semnificarie ca fiind Cartea nu numai a profetiilor careo s-au
lmplinit, dar a omului ?i a intregii Creatii "in drumul ei" catre
Impararia lui Durnnezeu. . ,
Doua principii fundamentale stau la baza intrebllinUirii
Vechiului Testament in slujbele PostUIUl": "au61a
Psaitirii iii iec(io continua, adica, practic, citirea in totalitatea lor
a celor tTei Carri: Facerea, Proorocia lui i saia si Pildelc lui
Solomon. .
Psalmii au ocupat intotdeauna unfloc central si intr-adevar
unic In slujbele Biserica vede in ei nil cea rnai
buna, perfecta expresi e a rugaciunii , pocruntei,
adoratlel (catre Dumnezeu - n.tr.), ci 0 adevarata
icoana verbala a lui Hristos a Risericii, 0 revelatie in Revelatie.
Pentru Sfinrii Piirinti, spune un exeget al scrieTilor acesta'ra,
"numai fIristos Biserica Sa se in
aceasta Carte". De la inceputuri, Psalrnii au constituit adevarata
bazii a rugiiciunii Bisericii, "limbajulsiunatural". Ei sunt folositi
In cult mai intili ca " Psalrni permanenti", adicaca material
permanent in . toate slujbele zilei:"Psalmul de seara"
(psalmu] 104) la Vecernie; Cei Psalrni (Psalrnii 3,38,63,88,
103,143), Laudele (psalrnii 148,149,150) la Utrenie; grupuri de
cale trei I"salrniJa Ceasurietc.Din Psaltiresecalegeprokeimen ul,
41
ALEXANDERSCHMEMANN
stihurile pentru Alilnia etc., peFltru toate praznicele pomenirile
de peste in final, intreaga Psaitire, impartita
de parti sau Catisme, este cantata In totalitate in fie9are
saptamana, la V eeernii Utrenii. Citirea Psaltirii de doua ori In
timpuI Postului Mare constituie a treia folosire a acesteia;\
Psaltirea este cantata nuo data, ei de douaori in fiecare
saptamana a Postului Mare, iar fragmente din ea sunt incluse In
ceasurile trei
"Citirea neincetata"a Cartilor: Facerea,Isaia si Pildeleisi are
" . .

izvorul din timpul in care Postul eta inca principala perioada
pre-baptismal a a Bisericii iar slujbele din Postul Mare aveau in
mare masura un earacter catehetic, adica erau destinate edncarii
catehumenilor. Fiecare din cele 1:rei Carti corespunde cn unul din
cele trei aspecte de baza ale Vechiului Testament: istorialucrarii
lui Dumnezeu in Creatie, profetia invataturile etice:: morale.
Cartea Facerii of era , ca sa zicem "cadrul" credintei Bisericii.
Ea contine istoria Creatiei, a Cad"rii in cele lliIHlfllla, pe aceea
a fagaduintei a inceputului ,fuantuirii prin Legamantul lui ,<
Durnne::zeu en popoml ales al Sau. Ea asigura cele trci dimensiuni
fnndamentale ale credintci Bisericii in Dumnezeu ea Creator,
Judecator Mantuitor. Facerea deseopera originile eoncept
iei
asupra omului, ea unul ce este creat "dupa chipul
asemanarea lui. Dumnezeu", ea unul ce oeste instrainatde
Dumnezeu ea unnl ee:: dimane obieetul iubirii, grijii in fele
din urma al mantuirii divine. Ea ne dezvaIuie semnificatia i
ca istorie a mantuirii,conduciind catre irnplinindu-se in Hristos.
Ne face cunoscuta taina Bisericii prinimaginile realitatile
poporului lui Dumnezeu, Legamantul, Area lui Noe etc. Isaia
este eel mai mare dintre toti profetii citirea cartii lui in timpul
PostuluiMare dezvaIuieo data In plusmarea taina a
mantuini prin patimile jertfa lui Hristos. In cele din urma,
Cartea PildeIor reprezinta rezurnatul inva{aturilor eti6eale
Vechiulni Testament, allegii morale l1i alintelepeiunii - flira de 0
care omul nu poate intelegeindeplirtarea sa de Dumnezeu este
42
POSTUL eEL MARE
inapt astfel chiar sa pen;eapa bune ale iertani prin
dragoste har" .
Pericope din aceste trei carti sunt citite zilnic de-a lungul
Postnlui Mare, de Luni pana Vineri: Facerea PildeIe la
Vecemie Isaia la Ceasul $i ehiar daea Postul Marc a ineetat
de mult sa fie perioada de eatehizare a Bisericii, scopul initial al
aeestor citiri pastreaza intreaga lor semnificatie. Credinta
noastra are nevoie de aceasta anuala ia
radaeinile temelia sa biblica, pentru ea aeolo nu pot exista limite
in eeea ce sporirea noastra in intelegerea Revelatiei
Divine. Biblia nu este 0 colectie de "afirmatii" dogmatice pen:tru
a fi primite retinute 0 data pentru totdeauna, ei este glasul viu
al vorbirii lui Dumnezeu catre noi in mpetate riinduri, purtandu-ne
intotdcauna mai adanc in bogatiile inepuizabile ale Intelepciunii
Iubirii Sale. Practic nu exista tragedie mai mare in Biserica
noastra decat ignorarea aproape totala din partca membrilor sai
a Sfintelor Scripturi ceea ee este mai rau, indiferenta noastra
totaH! fata de acestea-oC-eea-ee-pentru Sfintii Pannti a 0
bucutie un interes flira 0 duhovnieeasca si
intelectuala, este pentru atat de multi ortodoesi astazi un
Inveehit, neavand nici 0 semnifieatie' pentm lor.
Sa sperlirn, deci, ca asa cum duhul si semnificatia Postului
sunt regasite, aceasta va in;emna, de
Sfintelor Scripturi ca adevarata hrana duhovnieeasca si eo=u
c
niune harica cu Dumnezeu. .
4. Triodul
Postul Mare are propria saearte liturgica - Triodul. Acesta
perieope biblice pentru fieeare zi a perioadei
Postului, incepiind cu Duminica Vamesului si a Fariseului si sfar-
cu Vecernia din Sambata.
43
ALEXANDER SCHMEMANN
. Triodului au fost compuse, in cea mai mare parte, dupa disparilia
practica a catehumenatului, adica botezul adullilor
neccsitatea pregatirii pentru accsta. Accentul dintarilor se
conccntleaza deci nu asupra Botezului ci asupra Pocain\ei. Din
pacate, foartc pu\ini oameni cUnosc i nte1eg astazi
si adancimea unica a . acestei imnografii a PostulUl.
Triodului esl'e cauza principala a dezvoWirii !ente
catre 0 adevarata in\e legere a Postului, a scopurilor
inte!eswilor sale - 0 dezvoltare care are loc incetul cu incetul in
crcstina si care reduce Postulla 0 "obligatie" juridicii
si la un set re';'uli Adevarata dcscoperire
, <>
preocupare a Postului este aproape pierdutli astazi nu exista alta
cale mai apropiata de redescoperire a sa decat printr-o ascultare
atenta a ciintarilor Triodului.
Este semnificativ, de exemplu, cat de adesea aceste dintari
avertizeaza tocmai impotriva unci "formale" deci,
fa1,amice a postirii. Inca devrelIle, din lasatului sec de
branza, auzim: ,1
"Dc bucatc postindu-tc, sullete al meu, de pofte necudi\indu-te
in te lauzi e ll nemancarea; ca de nu \1 se va face tie pridna
spre lndreptare
y
ca un mincinos vei fi ural de Dumnezeu, failor
draci te vei asem:ina, care nici odinioadi nu mananc_a. Deci cauta sa
nu faci netrebnic postul, padituind; ci sa ramai spre
pomirile celefara cale, parandu-\i castai lnaintea
Celui Ce S-a distignit, mai ales ca te c_u eel
ce S-a rastignit pentm tine."
din nou i n Miercurea celei de-a patra saptamlini a
Postului auzim:
"Cei ce savaqesc faptele bune in tainli rasplatiriIe .
duhovnicesti, nu Ie vestesc inmijlocul uli\elor, ci mai vartos Ie
poartii lnimilor lor . $i eel ce vede toatc,cate se fac in tainll
nc dli plata infraniilli. Sa dara postul, nemil.hnindu- ne la
fete, ci 10 camarile sufletelor noastre rugandu-ne nelncetat, sa
st;igam; Tatal nostru, Carele este 10 ceruri, nu ne duce pe ooi In
ispitil, rugamu-ne;ci ne de cel rau" .
44
'.
POSTUL CEL MARE
De-a.luhgul intrcgului Post, opozitia smereniei
cu lauda de sioe:l fariseului este accentuat!\: in cantliri,
pe dind fat!lmicia este denuG.\ata. Dar 'atunci care este adevaratul
Post? Triodul raspundc: este, lntai de toate, 0 curalie interioara:
" ... Pentru sa postim, de mancarurile cele
cc strica dc patimile cdc picrzatoare , ca sa cUlegem via\a din
dumnezeiasca cnlce . .$i lIllpreuna ell talharul eel ell minte sa ne
lntoarcem la pallia cea dintai . ....
Este, de asernenea, 0 intoarcere la iubire, 0 lupta impotriva
"vietii distruse, impotriva- urii , nedreptatii, invidici:
"Postindu-ne, [ratilor, sa nc postim Sa
dezJ egam toata legi\tura nedreptatii. Sa rupem fncurdHurile tocmc-
lilor celor silnice. Tot inseri sul nedrept 5a-1 spargem. Sa dam
llamanzilor paine pe saracii cei fara case sa-i aducem in case Ie
ca sa luam de la Hri slos Dumnezeu mare mjHL Ve nip
sa lucram ]a IUlnina lucrurile ]uj sa
umbH'i.nl en chip smerit ca ziua. To-ata scnsoarea ne(freapta a> celui
de aproape sa 0 lepadam de la noi, nepuindu-i lmpiedicare spre
sminteala. Sa Jasam desfatarea trupeasd(, sa crc"tem darurile
sUfletului, sa dam celor lipsi [i paine, sa ne apropiem catre
Hri stos eu pocain[a strigand: Dumnezeul nostru pe
noi
u

In timp ce ascultam aceasta, ne lntrebam cat de departe

suntem de slirrnana fatarnica intelegere a Postului care
-stlipifiie$teastazi care ll arata exclusiv in culori lntunecate, ca
pe-ull -soi de "disconfort", pe care, daca ni-l asumam liber
"suferim prin . el", ne automat cu "merite"
"arahjeaza bunele noastre relatii" eu Dumnezeu. Cli? oarneni au
acceptat ideea eli Postul este perioada caud ceva ce pare a fi bun
in sine este interzis , ca cum Binelui i-ar face pUicere sa ne
tortureze. pentru autorii acestor cautari, Postul reprezinta
tbcmai contrariul; este intoarcerea la via\a "norrnalll", la acea
"postire" pe care Adam Rvaau intrerupt-o. introducand astfel
45
' ALEXANDER SCHMEMANN
in lume suferinta si moartea. decj ca 0
primavarll ? perioada ,a bucuriei
, . . . -
. "Rlisllrit-a piimavara postului
' f16area poca;n!eL.
i
. I
, Vestirea postului SaO primimcu
bucurie, di de I-ar fi piizit
Adam n-am fi sufelit clidereacea din Eden ...
Vremea postulUi este veseli:l. Pentru
saturandu-ne din desful de
, curati a cea lumihatli, de dragostea cea CUIata,
de cea de alte toate bunlitap
sa strigam luminat..." '
Numai aceia cafe "se bUcura in Domnul" pentru care
Hri s tos Imparatia S;;t feprezinta cea mai de .seama
, bucurie a vi$iri.i lor pot sa accepte lupta lmpotnva
POSTUL CEL MARE
du-va cununilor v-ali 111vrednicit. Ruga!-i-va lui Hrlstos pentru nOi ,
ca sa mantuiasca sufletele ndastreL< . . !
lungul a patru;eci de zile, Cnicea lui HLstos, In vierea
Sa 5i ' bucuria strlllucitoare 'a Pastelui sunt cele ce constituie
. "
"sistemul de rcferinta" a bsolut pentru fntreaga imnografie a
Postului; 0 pemlancnta aducete aminte a faptuluica oricat de
ingustll dificila este calea, in cele din unna, aceasta conduce l a
mas a lui Hristos In Impariitia Sa. Dupa cum am <pus deja,
nadejdea pregus tarea bucuriei pascale patrunde In lntreg Postul
reprezi nta adevarata motivatie pentm ostenelile din ti mpul
Postului.
"Dorind sa ne cu dumnezeiescul sil
biruin!a asupra ctiavoJului prin postire ...
Ne Yom cu dumnezeiescuI aJ lui
Hristos!"
Ji-aului a pacatului pot fi la ___ uitata! Daca doar' ca.
aceea dintre toate categoriile de sfinti, nurruumartInl sunt exista, prin el putem regasi _ impropriindu-ni-llncao data _
invoc; ti laudati pri'u cantm aparte in fiecare zi a Postului. nu numai duhul Postului ci duhu! Onodoxiei duhul
Aceasta pentru ca martirii sunt in mod deosebit aceia care viziunij sale pascale asupra vietii, mortii '
iubit pe Hristcis mai mult decat orice altceva in aceastl( lume, mal
mult decat viata lor care s-au bucurat atat de mulr in
Hristos indit au putut spune precum Sfiintul Ignatie al Antiohiei ,
care , pe patul de moarte "Acu
l11
1Dcep sa trlliesc ... "
Ei sunt martirii ImparapeiJui Du$ezeppentruca. aceia care au
vi'izut-o au pregustat-o sunt capabili de aceasta ultima
Ei sunt insotitorii modelu! riostru de-a !ungulPostu!U1,lar
acesta - Postul - este lupta noastra pentm birUinta dumne-
zeiescului, cerescului etemului in noi.
Vietuind intr-aceasta nadejde, caUtandla aceastli: vedere,
voi, mucenici, ati gas it in moarte calea viepi .. .
, "eu credin\ei:fmbracandu-va bine cu insemnarea crucH
viteji v-ap aratat; tiranilor
impotrlva diavolului ali surpat; biruiiorii flIcanc
46
\
.... ' .. "
\
CAPITOLUL III '
;
LITURGHIA DARURILOR
MAl INAINTE SFINTITE8
1. Cele doua sensuri ale Sflntei imparta$anii
, POSTUL eEL MARE'
ascultare fonllali1 de a Intelege semnificatia duhovniceaseil ,
"logic a" profunda a Postului. p'rin urmare, important sit
expliciim aid amanunfit sernnificatia aceste; randuieli care
transcende cadrul.Postului pune in lumina intl'eaga traditie
Iiturgica a Ortodoxiei.
In terrneni vorbind, avem aici expresia :;; i aplicar'ea
unui principiu liturgic fundamental: incompatibilitatea Sfin!ei
Euharistil cu, postirea. Dar, totu,? i, pentru ,ain\elege semnificatia
acestui principiu, trebuie sa incepem nu cu postirea ci cu Smnta
Euharistie. in traditia ortodoxa, care este profund diferita in
aceasta privinta de teologia practicaeuharistica a CatoIi-
cismului apusean, Sfiinta Euhari stie pastrat intotdeauna
caracterul sau silrbatoresc luminos, Eaeste, intai de toate, taina
venirii ,?i prezen\ei lui Hristos printre apostolii Sai prin unnare,
, ea este intr-W1 sens foarte real - ' sarbatoarea lnvierii Sale. Cu
adevarat venirea prezen\a lui Hristos In Sfiinta Euharistie
eonstituie pentru Biseriea dovada Invierii Sale. Bucuria

ate randuieliJe Iiturgiee apartinand Postului, una
........" -i __ ."arderea" inirnilor traita de apostoli ciind, in drum spre Emaus,
este de 0 importan\a eruciala pentru InteJegerea Hristos Ii S-a descoperit la "frangerea piiinii" (Luea, XXIV,
aceas!a, fiind specifica Ortodoxiei, este in multe felun 0 eale spre 13-35) eonstituie pentru Bi sericii izvorul al cunoa'?terii
intelegerea tradi\iei sale liturgice. Aeeastli riinduiaHi este sale "experimentale" "existen\iale" a Invierii. Nimeni nn a
interziee ofieierea Sfintei Liturghii tn zilele yawt eu adevarat Invierea lui Hristos, apostoIU au erezut
Indicat
iile
sunt clare: nu se rueideeum in ea, nu pentru cli cineva Ii inva\ase ci pentru cli ei au vazut
in ziJele de Luui pana Vineri din timpul PostuIUI, cu 0 smgura pe Domnul Cel ,Inviat cand fiind incuiate" EI a aparut
except
ie
,_ Ia sarbatqarea Bunei .Vestiri, daca printre a luat parte la masa lor.
intr-una din aceste zile'. Miercurea Vmerea este randUlta i ,Sfanta Euharistie ,este' venire ,?i prezen\a,
o sIujba de se.ha:speciala a Srmtei Eul1anstii;aceasta se bucurie ardere a inimii, aceeU'?i supranaturala Iii plus
Liturghia Darurilor mm fnmnte sfinrit&: " J., absoluta a faptului eli Domnul Cel inviat S-a facut
Atilt de mult s-a uitat sensul acestel randUleh, incat m cunoscut pe Sine la "franger ea painii". atat , de mare este
parohii, 'in special 'in acelea care au fost expuse pentru 0 aceasta bucurie incat Biserica primara consideraziua Sfintei
, ,indelungata influentelor apusene latine, aceasta pur j Euharistii nu ea pe 0 zi ci ca Ziua Domnuiui - 0 zi
uu s-a respectat, iar practica specific latina a lit.urghlllor zIlmce t plasata deja dincolo de timp pentru ca in Sfanta Euharistie
d I I " Imparatia lui Dumnezeu "s-aaratat". LaCina cea de Taina,
__ particulare" sau "de pomenire" , - se contmua _ e-a . ungu ..
" a - d 1- Hristos a marturisit apostolilor cii Ie-adamit imparatia lui
'intregului Post. Dar chiar acolo unde aceast ra.n , U1a a se
- d dId 0 1, DUl1l1lezeu, 'ineat ei sa poata "manea bea la masa Lni in
respectli, nu se face ruci un efort pentru a patrun e lUCO 0 e t
r.:;
48
!
'\
,
<t
,
49
5 - Postul eel. mar ...
,
"
,
ALEXANDER SCHMEMANN
Lui". Fiind hli ;Hris:QS C:e1
la ceruri sta de-a dreapta TataIw, SfantaEuhanstle
. deci, participarea la lui Dumnezeu, care este "bucune
si pace in Duhul Sfiiut". Sfiinta este ,;hrana
"painea iar apropiindu-o de Sfiinta Masa
ea s e inalta Cli adevarat la cer:SJantil. es;e
s lirbatoarea Bisericii, sau rnai bine spus este Bl senca ca
slirbatoare, ca din prezenta lui Hristos, ca anticipare
a bucuriei vel/nice a Impliratiei lui Dumnezeu. De fieeare datil.
dind Biserica savarseste Sfanta Euharistie ea este "aeasa" - in
eer ea se lnalta aedlo' unde Hri stos S-a inaItat pentru ea noi sa
,?i b ea la masa Lui In impl'iratia Ceru:ilor. . ."
'tntelegem apoi de ee Sf1i.nta Euharistie este iIi.eompatlblla
postirea, pentru ea pos tirea (dupa cum yom vedea) constltUle
expresia fundamentala a Biserieii ea fiind Intr-o stare
pe\erinaj, ea fUnd In drumul sau eatre Impliratia cereasca. lar. "fin
Iinpliratiei", a spus Hristos , "nu pot posti atata timp eat Mlrele ,
e ste eu ei" (Matei , IX, 15). .. -- ---- ----- 1
Dar ne putem pune Intrebarea atunci de ce se administreaza
Sfiinta Implirtasanie In zilele de post la Liturghia Daruri10r rnai
Inainte sfinti te. NU contrazice oare aceasta principiul enuntat mai
devreme? Pentru a dezlega aceasta Intrebare, trebuie sa lulirn in
considerare acum cel decal doilea aspect allntelegerii ortodoxe
asupra Sfintei implirtii
9
anii, semnificatia sa ca izvorul puterea
de sprijin a ostenelilor noastre duhovniee9ti . . a9a eum
tocmai --am Vdzut, Sfiinta Impartii9anie este plinrrea tuturor
ostenelilor noastre, tinta spre care nazuim, bucuria fundamental.a
a vietii noastre crestine, ea este -de asemenea 9i inrood necesar
ostenelilor noastre duhovniee'?ti, darnl divin
care. nli<'ajuta s a sa
coinuniune desavarsita In ziua cea nemserata a Unparatlelllll
Dumnezeu. Pentru eit Impl'iratia lui Dumnezeude9i a venit, de9i
vine In Bis6rica, se va plini la sfar9itul veacurilor, cand Du:mt:t.ezeu
va umpletoata Creatia eu Duhul Sau. aceasta l/i
devenim la ea, pregustandu_o; suntem acum la
50
1
f
..
i
I

,
,
\
... \
POSTUL MARE
Imparatia IAI Durnnezeu eare va s a vina. Vedem pregus tam
' slava binf:uvantarea ei, dar suntem Inca pe pamant l/i fntreaga
noastra existenta plirnanteasdl este ast fel 0 lung a s i adesca
dureroasa cruatori e catre Ziua Domnului. In aceas ta 'clUiitori e
avem nevoje de ajutor sprijin, putere 9i mangaiere , pentru e a
"Stapanitorul acestei lumi" nu a renuntat fllca la lupta; c i ,
dimpotriva, l/ tiind ell. a fost biruit de Hristos pllne la cale 0 ultima
lupta impotriva lui Dumnezcu pen,tru a indeparta
de la EI p e cat mai muni posibil. Atat de difieil a este accas tii
lupta, atat de puternice sunt "portile iadului" , incai Hristos
ne despre "calea eea stramta" 9i despre faptul ca put
i
ni
sunt aeeia car e sunt cap abili sa 0 urmeze . rar 1n aceasta luptii
principalul nostru ajutor e ste tocmai Trupul _ Sangel e lui
Hristos, acea " hrana esential a" car e ne tine vii duhovnieeste
. . , . .
vor bind, in ciuda ispitelor a primejdiil or , ne f ac e
urmaritori ai lui Hristos. Astfel , ne rugam:
- .
".';>i sa-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tamaduire cura!i c,
spre luminare pazil, spre mantuirea si sfintirea S'uf1ernlui si a
tru pului ; spre izgonirea a toata a celei reJe a
lucriirii diavolq ti , eare se lucreaza eu gandul In-madularele
spre indrazni rea !?i dragos teit' catre Tine, spee Indreptarea
Inlilrirea vi e!ii , spre inmul!irea fai>l ei eelei bune a
spre pli nirea poruneil or spre Impilrta$irea eu Sfantul Duh , ca
merinde pentnl via!a de veei. ..
-.. sa nu llla arzi pe mine, Facli torul meu , ci mai vartos intra in
ald ituirea madul ru:elor mele . .';>i in to ate fncheieturilc, in riU" irchi -si
In inima ... arata-ma numai al DUhului Tau Sa nu mai fiu sal;s
pacatuJui, ci Tie casa, plin prirnirea lmpilrta$irii. Ca de foc sa
tot lucrul rau, toata patima ... "
Si dacii Pos tul postirea c6nstituie intensificarea aeestei
lupte , aceasta se Intampla deoareee - conform Sfintei Scripturi
- ne afl am atunci fata In fata cu raul Intreaga sa putere . Atunci
avem nevoie in mod deosebit de ajutorul l/i de puterea acelui Foe
dumneze iesc; de cu Darurile mai inainte sfintite
'.. . .
\
51
\
ALEXANDER SCI-IMEMANN
spccifice Postului Mure , adica Darurile sfin(ite la Euharistia
. Df]miniea trecuta pastrate pe masa altarului pentru adrmms-
trare in serile de Miercuri 'Ii Vineri.
Sfiinta Euhari stie se III zilele dc post deoareee
aceasta este 0 miscare continua de bucurie; iar in Biseriea avem
prczen\a a rciadelor Sfinte i E uharistii. Intoemai
Hristos "Cel vazut" S-a tnalial la cef, to t EI este prezent m
mod nevazut in lume ; intocmai Pa$tele estc praznuit 0 data
pe an tot a'1
a
lumina sa se revarsa peste intreaga viat
a
a Bisericii;
intocmai cum lmpara\iabi Dunmezcu va sa vina se afla
deja in mijlocul nostru, se intiimpla '1i cu Sfiinta Euharistie.
Ca taina si sarbatoare a lmparaliei , e a praznie al Biserieii, Sfanta
Euhari stie este incompatibila cu postirea nu se in
timpul Postului; ca har putere a tmparatiei care este lucratoare
in-lume, ca izvor al ,;hranei esenliale" arma a lupte i noastre
duhovnicesti, Sfiinta Euharistie se chiaI' in eentml
este ....f:u. ... a,de,,-arat ce ne tine vii
ealatoria noastra pri n Po stu lui. - .... ... ..
2. Cde doua sensuri ale postirii
Abordiind aeeasta problema, se ridica urmatoarea intrebare:
Sfiinta Euhari stie este inco mpatibila cu postirea, de ce
atunei se randuieste ei in Siimbetele $i Durninicile din
Mare $1 aceasta fara a se "intrerupe" postul?
Canoanele Bisericii par a se contrazice aiei unele cu altele in
aeeasta privinta to. In timp ee unele eanoane opresc postirea in
znde de Duminiea , altele interzie intreruperea postului in orieare
din cele patruzeci de zile. aeeasta contradic\ie este nwnai
aparenta, pentru ea cele doua randuieli, ee par a se
reciproc, se referll de fapt la doua sensuri diferite ale cuvantulm
postire. Este important sa se inieleaga aceasta, pentruca
52
POSTUL e EL MARE
descQperim "filosofia ortodoxa asupra postirii", esentiala d e
altfel jpentru intreaga noastra nevointa duhovniceasca. '
doua em sau feluri ge postire ,
inriidaeinate deopotriva in Sfilnta Scriptura in Sfanta Traditie
care corespund ell doua nevoi sau stari distinctive ale omniai:
Prima modalitate poate fi aceea a unui post deplin, pentm ell.
acesta consta intr-o ab\inere totala de la mancare bautura. Ce a
de-a doua modalita te poate fi definitli ca un post de'ascczif, pentr u
ca rezida in p rincipal in abtinerea de la anumite miinc8Iuri 111
reducerea substan(iala a regimului alimentar. Postul deplin, prill
struetura' sa. este de seurtli durata este de obieei limita t.
la 0 zi sau ehiar la 0 anumitli parte a zilei. De la ineeputurile
acest post deplin a fost 'inteles ea 0 stare de
pregiftire - starea de meditalie duhovniceasca
asupra a ceea ce va sa viniL Foamea fizid( cocespunde aiei
duhovnicqti a plinieii, "desehiderea" intregii fiinte
umane catre bucuria ce va sa viniL Astfel, 'intradilia liturgiea' a
Bisericii, g1isim acest post deplin' ca ultima mai de seama
pregatire pentru un. mare praznic, un eveniment
duhovnicesc major. De exemplu, 11 descoperim In ajunul
Craciunului Bobotezei, <;lar mai pres us de orice el este Postul
Euharistie, modul esenlial al pregatirii noastre pentru ospatul
mesianic la mas a lui Hristos, in Imparalia Sa. Sfiinta Euharistie
este preeedata intotdeauna de acest post deplin, care poate varia
ca durata, dar care, in Biserica, constituie 0 conditie necesara
pentru Sfanta lmpartii.;;anie. Multi in(eleg aceasta randuiala,
nevazand in ea alteeva decal 0 randuiahi athaica, se intreaba
cum un stomae gol ar putea constitui 0 conditie obligatorie pentru
primirea Tainei. Redusa rudimentar la 0 asemenea intelegere
fizicil "fiziologiea", vazuta ca simpla diseiplina, , aceasta
riinduiala pierde desigur semnifieal'ia. Atunei nu ne mai miriim
?e care eu mult timp tn urma a 'inlocui t
m\elegerea a postirii cu una juridica si
(de exemplu,puterea de a "da dispensa" pentru
ca nu omul ar avea
53
ALEXANDER SCHMEMANN
astazi, praetic a aboJit postul in
sau sens , postul deplin este principal a expresle a ac<;lm.ntn:l9-
e
.
pregatire prin care
reprezin
ta
deopotriva 1m Hnstos 1T1 "aceasta lume .
venirea acestei lumi in"lumea cevasa vini\," , Putem'adauga
dl in Biserica primara acest post deplin avea un nume luat dm
vocabularul mil1tar; se numea statio, ceea ce inseamna 0
gamizoana in starea de a!arma mobilizare. Bis:rica este treaza
_ ea Mire1e, i ar pe Acesta II mtru
lumina, Astfe1, postul deplin nu este numai un post a! membnlor
Bisericii' el este Biserica ca stare de postite, a
lui Care se apropie de ea in Sfanta Euharistie , Care va
veni c u slava la veacuri lor. ' ., .
Foarte diferite sunt insa conotatiile ale celm
de- a! doilea mod de postire, p e care I-arn definit ca ascetic. Aici,
scopul postirii este acela de a eJibera omul de
__ nefireasca.a camii ,_de aceasta .supunere a duhulm ditre trup
p ofte1e sale,ceea ce reprezinta rezulta:ul tragic ,a! r:acatulUl
caderii primordiale a omului. Numal pnntr-un eto.rt
stamitor, omul descopera ca "nu se hranqte numa! cu pame -
ca poate reface intaietatea duhului, Aceastll intaietate presupune i
pr in structura sa intima un lung sustmu1 efort.
esentia! intrucat este nevoie de acesta pentru a dezradacma
boa!a generali zata pe care oamenii au ajuns s a 0
considere ca pe stare a l or "nonnala".
. a fost cultivata desavar'1ita in traditia fnnd apm
-:::. _ acceptata de i ntreaga Bi serica. Este de Om
a cuvintelor lui Hristos cum ca putenle care au mroblt
omul nu pot fi biruite decat prin "post tugaciune" . Ea are
originea in exemplul lui Hristos postit de
zil e, apoi.l_a: intalnitpe Satana fata in Clocmre a
schitnbat incJinatia omului " nu numai catre paine",
astfel Biserica a stabilit patm perioade peiitru
acest post ascetic: pe,ioadele dinainte de
sarbatoarea Sfintilor Petru Pavel ' Adbrmitea ' Malcll
54
\
\
, "
POSTUL eEL MARE
D orrtnului. De patru oripe an ea ne invita sa ne curati m sa ne
eliberam de. sub stapanirea carnii prin terapi a sfiinta a postiri i
de fiecare 'data, succes ul terapiei depinde, cu s iguranta, de
aplicarea anumitor reguli de baza, dintre carei "neintreruperea"
postirii, continuitatea acesteia in timp, este Ulla dintrc cele m ai
importante.
Aceasdi diferen\a dintre cele doua moduri de postire ne
ajuta saintelegem aparenta contradiqie dintre canoaneJe care
reglementeaza p ostuL Canonul care interzice postirea in zi de
Duminica inseamna din punct de vedere literal ca in acea zi
. pos titca este ,;i'ntrerupta" inprimul rand de Sfanta Euharis tie
care nadej dea care, fii nd scopul
intregii posti ri ;esle de asemenea ei. Cu alte cuvinte
aceas la iriseamnii cii Duminica, Ziua Imparaliei, nu apaqine
acelui timpa.carui semnificatie ca pelerinaj calatorie este
exprimata specific in Postul Mare. DurniIiica ramane astfel nu
ziua postitii ci ": bllcllriei
Dar in limp ce intrempe postul deplin, Sfiinta EUl:laristi e nu
intrerupe postul "ascetic" care, cum am explicat, are ncvoie
de continuitale a efortului duhovnicesc, prin natura sa.
Aceasta insearnna ca randuielile alimentare c are guverne aza
postirea ascetica raman valabile in Duminicile Postului . Mai
concret, carnurile grasitnile sunt interzise, dar numai din cauza
caracterului "psiho-somatic" al p ostitii ascetice , pentrli ca
Biserica trupul, daca va fi"supus"., ' trebuie sa suporte 0
disciplina indelullgata stliruiloare a abstillentei. De exernplu,
In Rusia, calugarii nu au mancat niciodata carne, dar asta nu
inseamna ca ei a u pos til de sau cu ocazia altei mirri
sarbatori. Se poate,spune ca o oarecare masura a' postirii ascetice
apartine vietii ca atare ca ar trebui (innta de catre
Dar atat decomuna din plicate, ca
o dea bea de, a manca peste masura este 0 trista
ural a caricatura a adeviiratului duh al Este intr-adeviir
tragic ca In unele biserici oarnenii sunt descurajati de la
cu Smnta Euharistie de iar frumoasele cuvmte
55
I
1
I
I
I
i
I
i
ALEXANDER SCHMEMANN I
.. ale Predicii de a Sfiintului ' :", n HrisostoJ -'-' "Masa este
plinii, ospatati-va toti , Vitelul este din nlmeni sa nu iasa
flamand" - sunt probabil intelc, c ea refeliridu-se exclusiv la
continutul bogat al cu prilloasele de PraZniClll
este 0 realitate duhovniceasca, iar pelltru a ti pii.strat cum 5e
cuvine are nevoie de tot atat de multa sobrietate rnedita\ie
duhovniceasdi ca po stu!.
Deci, trebuie sa se inteleaga dar dinu exista contradiC(ie
intre insisten(a Biserieii ca sa men(inem abstinenta de la anurnite .
mancaruri in tirnpul Duminicilor din Post interzicerea pJstirii
in ziua Sfintei Euharistii. De asemenea, este !impede di numai
urmiind cele doua riinduieli ale Bisericii,pastriind simultan ritmul
euharistic al nevoil1\ei ostenelile neincetate ale
celor "patruzeci de zile spre mantuirea sufletului" putern eu
adevarat sa implinim scopurile ale Postului Mare.
Toate aces tea ne conduc acum catre locul deosebit pe care 11
--ocupa in randul slujbelor Postului Liturghia Darnrilor mai inainte
sfin\ite.
3. Sfanta imparta$anie de seara
eea dintai cea mai irnportantacaracteristica a Liturghiei
Darurilor rnai inainte sfinlit<:: J reprezinta faptul ca ea este 0
sJujba de seanill . Dintr-un punct de vedere formal , aceasta este 0
slujba a Sfintei ce urmeaza Vecemiei. La inceputul
dezvoltarii sale era lipsita de solemnitatea pe care 0 are astllzi,
incal legatura sa cu slujba zilnica de seara era mai mult decat
evidenta. Prima problema se refera, deci, la caracterul vesperal
al Liturghiei. deja ca in tradilia ortodoxa Sfiinta Euharistie
este Intotdeauna precedatii de 0 perioada de postiTe deplina. Acest
. . principiu general explica faptul ca pentru Smnta Euharistie,
diferi!? ca forma de toate celelalte slujbe; nu s-a fixat 0 ora
56
I
.1
I
.'
{
1
I
I
POSTUL eEL MARE
anume, pentru cil timpul sale depinde In primul rand de
caracterul zilei 111 Care ea urmeazil a fi Astfel, la llil
praznic mare, Tipicul 0 [oarte matinal il,
deoarece privegherea ralul postul ui sau a pregati r ii.
Pentru unpraznic mic, fara priveghere, iSfiinta E uharistie este
mutata la 0 ora rnai tarzie, astfel incat - eel putin teoTetic - - In
olicare din zilele sapliirnanii ea trebuie sa aiba loc la pranz. In
cde din urma, in zilele in care se randuie,>te un post aspru sau
deplin de-a lungul, zilei, Sfiinta Euharistie - "intreruperea"
postuJui - se seara. fntelesul acestor randuieli, care din
ncfcricire sunt complet uitate neglijate astazi, este foarte
simplu. Sfanta Euharistie fiind intotdeauna pregatidi,
plinirea nlidejdii, are timpul sau de sau kairos, corel at
cu durata postului deplin. Acesta din urma fie ia forma unui
Priveghi de toata noaptea, fie se (ine individual. In timp ce ziJele
de Miercuri Vineri ale Postului Mare sunt zile de abstinenta
t
I
I
!
totala, slujba Sfintei care este plinirea postulu'i,
devine 0 J!lraznuire de seara. logica se aplica pe ntru =---+
ajunul Craciunului cel al Bobotezei, care sunt de asemenea zile
de postire deplina, in care, deci, Sfiinta Euharistie se savarseste
dupa slujba vecemiei. Daca, ajunul acestor praznice
Sambata sau Duminica, care In tradi(ia ortodoxa sunt iile
euharistice, abstinenta "totala" se Vinerea. All
exemplu: daca Buna Vestire cade intr-una din zilele Postului
Mare, Sfintei Euharistii este randuitadupa sJujba
vecerniei. Aceste randuieJi, care pentru ri1Ulti par a fi"arhaice
nesrrruificative astazi, descopera, de fapt, principiul fundamental
al spiritualitatii lilurgice ortodoxe: Sfiinta Euharistieeste
intotdeauna pregatirii plinirea nadejdii; iar zilele d e
abstinen(a post, :fund cele mai puternice expresii ale Bisericii
ca pregatire, sunt "incununate" cu cea de seara. .
Miercurea Vinerea in timpuJ Postului, Bisericariinduieste
o abstinenta totala de la miincare pana la apusul soarelui.
zile sunt alese, deci, fiind potrivite pentru din
timpul Postuluicare;cdupa cum arn'spus mai devreme, reprezintii
57
ALEXANDER SCHMEMANU

unul, din ede mal importante mijloaee sau "acme" .in lupta
duhovnieeasca lungul postului. Z ilG pline de osteriii
fiziee, elesunt luminate de primitii
viitoarei eu Trupul Sangele l ui Hristos, iar aeeastii
ne in eIortul nostru Mol l duhovnieese cat
ilziC; il transfocma in ostcncli ee eauta Spf"C bueuria
de seara. "Ridiea-voi oehii mei Ja mnnti , de unde vine ajutorul
meu".
lar apoi, in lnmina apropiatei lntalniri eulliistos, cat de
serioasa cat de importanta devine ziua pe care trebnie sa 0
petree in oeupatii Ie; cat de multe lueruri triviale
insigillfiante,care nmplu existen(a mea zilnica ",ieu care sunt atat
de obi snuit incat nu Ie mai acord atentie, eapata 6 noua
. . ' .
semnifica\ie. Fiecare cuvant pe care-l rostesc, fiecare fapt pe
care-l [iecare gand ce-mi trece prin rninte ' devin
importante, unice, ireversibile' 9i fie se afla in "acord" cu'
nadejdea mea in lliistos, fie in opozi\ie eu aeeasta. Insu9i timpul,
pe care de obieei 11 "risipim" atat de U90r, se deseogel'a in- -
adevaratul sau sens, fie ca timp al manluirii fie alosandei.
Intreaga noastra via\a devine eeva ce a fost cladit prin venirea lui
Hristos in aeeasta lume - inii! tarea la .EI sau deplirtarea de El, in .
intuneric ",i nimieire.
Nicaieri nu gasim mai bine 9i mai deplin descoperit adeva-
ratul sellS al postirii 9i al Postului Mare deeat in zilele
de seara - nu numai sensul Postului ei al
Biserieii 9i al vietii in totalitatea ei. tn Hristos, toata via(a,
. tot timpul , istoria, Cosmosul insu9i s-autransformat
pregatire, niidejde, iniiltare. Hristos a venit; Imparatia va veni! in
. "lumea aceasta" putem numai sa anticipam slava bucllria
Impara\iei: Ca Biseriea, noi piirasim lume aeeasta in duh 9i ne
intalnim la masa Domnului ,unde in taina iniinii noastrecontem-
plam lumina '9i strlHucirea Sa neereatii. Aeeastiipregustare ne
diiruita pentru ca sa dorim 9i sa iubim. Imparatia 9i, rnai
mult, pentru ocomuniune harica Dumnezeu In
"ziua cea farli de seara" ce va sa vina. lar defiecaredatii ciind,
\ 58
\
--
,
.,
POSTUL CEL MARE .
anticipal, fungustat "pacea ne intoarcem
in aceastii lume ne regllsim din nou pe un drum iung , lngust
dificil. De ia praznic ne intoarcem la viata postului - la prcgatire
.. seara acestei lurni care ne va face
la "buc uri a sfintei slave a lui Dumnezeu", la liJcep ulu1
. care nu v;;. "vca
4. Tipicul .
in Biserica primara, eiind erau foarte pu\in! foarte
bine "testa\i", exista practiea administrlirii Silntelor Daruri
la Sfintei de Duminica
pentru lor zilnica particulara acasa. Euhari stia
pJ.ina..de bucurie a zilei Domnului a fost "extinsa" in
totalitatea timpului vietii omului. aceastapracticii 'il fost
intrerupta cand membrilor Bisericii, Jransformarea
intr-o religie de masa au scazut inevitabil inten-
sitatea duhovnieeasca caracter,istica primeJor genera\ii crqtine
a foctal autoritatile sa ia masuri impotriva
intrebuin tarii a Sfintelor Daruri. In Apus, acest lucru a
condus la aparitia Euharistiei zilnice - una din trlisaturile
caracte.ristice traditiei liturgice I$i pieta!ii apusene dar care; de
asev.enea, este izvorulunei transformliri importante a intelegerii
intime asupra Euharistiei . 0 data ce Sfiinta Euharistie a fost
lipsitii de caracterul sau "festiv" a incetat sa mai fie praznjc al
Bisericii, devenind parte a eiclului zilnic, a fost
d.eschisa caire mise (liturghii) "particulare" care, la
. randullor, au alterat din ee in ce mai mult toate celelalte elemente
In Raslirit, intelegerea, initial eshatologica,
centi'atli pe lmpara\ia lui Dumnezeu plina de bucurie a Sf"mtei
Euharistii, nu a fost niciodatii inlaturata eel putin teoretic,
Sfanta Liturghie, chiar astazinu este 0 simpla parte a ciclului
59
ALEXANDER S(:HMEMANN
------------------
zilnic. ei este intotdeauna 0 sarbatoare, iar ziua
ei iniotdeauna a dobJndit 0 conotatie duhovniceasca a
Zilei Domnului. Dupa cum am subliniat, Sfiinta Euharistieeste
incompatibiHl eu postul nu se in zilele de rand ale
Postului Mare. Astfel, 0 data ce zilnica de acasa a
incetat, aceasta nu a fost inlocuita in Rasarit cu zilnica
a Sfintei Euharistii, ci a dat la 0 noua forma de
cu Darurile pastrate de Duminica sau de la
praznuirea "fcstiva". Este foarte po sibil ca la inceput aceasta
slujba "mai inainte sfintita" sa nu fi fost limitata doar la Postul
Mare, ci sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica.
Iar apoi, deoarece numarul praznicelor -:- mari sau mici -
crescusc dcterminase Sfintei Euharistii mai des,
Liturghia Darurilor mai inaintc sfintite a devenit 0 trasatura
liturgica caracteristica Postului Mare incetul cu incetul, sub
inflnent
a
duhului liturgic al Postului, a acelei "tristeti stralu-
citoare" de care am vorbit capata acea frumuscte sglemnitate'
unica care 0 fac sa fie cuI mea duhovniceasca a slujbelor Postului.
Slujba incepe cu Vecernia cea Mare, doxologia de la
inceput este "euharistica" - "Binecuvantata este Imparalia
Tatalui a Fiului a Sfantului Duh.:." - plaseaza intreaga
prazmuire in perspectiva Imparatiei, care cste perspectiva'
duhovniceasca a Postului a postirii. Psalmul de seara (Psalmul
104) - "Binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul..." - este
cantat ca de obice;, urmat apoi dc Litia M.are de a optsprezecea ,.
parte sau catisma a Psaltirii. Aceasta catisma este randuitil pentru
fiecare zi de rand a Postului. Ea consta'din Psalmii 120-134, '
numiti "Cantilrile Treptelor". Ele erau cantate pe trepte1e
templului de la Ierusalim - ca imnuri ale poporului adunat
pentru slujba, pregatindu-se pentru a-L intiilni pe Dumnezeullor:
"Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "In casaDomnului Yom
merge!" (Psalmul121, 1). "lata, acum binecuvantati peDomnul
toate slugile Domnului, care stati in casa Domnului; in curtile
casei Dumnezeului nostru. Noaptea ridica(i mainile voastre spre
60
)

i
,
POSTUL eEL MARE
cele sfinte' binecuvanta(ipe Domnul. Te va binecuvania
Domnul din Sion, eel ce a filcu( eerul pilmanlul" (PsalmullC:
c
,).
In (imp ce aeqti psalmi suntcantati, slujitorul ia PiEnca
stintita pastrata din Duminicade dinainte 'ji 0 pune pc SIan",],
Disc. Apoi, dupa cea Sfantul Disc de pe masa SJantlllui
Altar pe Proseomidiar, toarna Yin in potir acopera Sfintcic
Darup, cum face de obicei Inaintea Sfintei Liturghii. Trebui e
sa mcntionilm ca to ate acestease de catre preot "fara
sa zidl ceva". Aceasta rauduiala subliniazil caracterul pragmatic
al acestor acte, pentru toate rugaciunile rostite la Euharistia
duminieala.
Dupa eu Sfiinta Evanghelie dupa imnul de seara
"Lumina lina ... " se citesc cele doua perieope vcchi-testamentare
randuite din Cartea Facelji Pildele lui Solomon. Un ritual
aparte insotqte citirea acestora, purtandu-ne luapoi la tirnpul In
care era inca axat pe pregatirea catchumenilor pcntru
Botez. In timp-Ge pericopa 0 ____ .,
lumanare aprinsif se pe Sfanta Evanghelie de pe altar, iar
dupa citirea perieopei, preotul ia lumanarea si cadelnita si
binecuvanteaza eu eIe rostind: lui Hr:1st;s
lumineaza tuturor". Lumanarea este simbolul liturgic al lui
Hristos - Lumina lumii. sa pe Sfanta Evanghelie 111
timpul citirii perieopei din Vechiul Testament scmnifica. faptul
ca to ate profetiile sunt impliriite in Hristos, Care a deschis mintea
apost-Olilor Sai, "ca ei sa poata intelcge Scripturile". Vcchiul
Testament ne conduce eatre Hristos, asa cum Postul ne conduce
catre lurninarea Botezului. Lumina Botezului unind pe catehu-
meni eu Hristos va deschide mintile acestora spre intelegerea
Invataturii Sale.
Dupa citirea eelei ,de-a doua pericope din Veehiul
Testament, tradi(ia ' eantarea a cinei versete din
Psalmul de sead (Psalmull.40) - incepiiud cu versetul doi: "Sa
se indrepteze rugaeiunea mea ca tamilia Inaintea Ta ... " Deoarece
Psalmul 140 era deja cantat la locul sau - inainte de
Vohod - ne putem intreba care este sensul ceki de"adoua
61
1
f
I
I
. .. .. . _. : .
ALEXANDERSCHMEMANN
ciintan a versete, Se poate presupuriepe baza anunri,
t
9
r
indicalii dlaceasta practicatrirriitein urmli la primelefitzerale
dezvoltarii LiturghieiDarurilormai inaintesfin\ite, ProQagira
in vremea cfuld aceasta iitllrghie nu clipatase inca solet;nnitatea
astazi,ci consta daar in admiriistratea $fintei
la veccrnie, aceste versete erau c1lntate ca imn al
Sfintei Astlizi ,eie fonneaza, 0 minunaili
introducere de poeainta pentru a doua parte a slujbei - Liturghia
propriu-zisa a DaruriJor mai inainte sfin$ite,
Aceasta a doua parte inccpe cu liturghia catehumenilor -
adicli un set de mgaciuni cereri speciale pentrll . aceia ce se
pregatesc pentru Botez_ La "Injumata\irea Postului" - in
Miereurea celei de-a patra sliptamani rugliciuni cereri
speciale sunt adaugate pentm photizomenoi :-- "cei pregati\i
pentru luminare", Sunt subliniate, 0 data in plus, originea
caracterul initial al Postului ca pregatire pentru Botez
Dupa ce catehUibenii sunt Hisati sa plece, se citesc doua
I11gaciuni ce introduc "Liturghia , Mai Intiii, cerem
,cura\irea sufletului nostru, a trupului a mint
ii
:
, .
. ,
POSTUL eEL MARE
.. Apoi ::umeaza eel mai solemn moment al intlegii sl,ujbe:
purtar:eaSfmtelor Daruri la altar, Din punet de vedere exterior
este similara cu Vohodul Mare a Stlntei Euharistii:
sau liturgic duhovnieese este, desigur, to Lal diferit.
Dm toata slujba Sfintei Euharistii, aici avem procGs innea de
d,i1rni,rc: Biserica se aduce pe sine, viara sa, viata membrilor siii
chlar pe aceea a intregii Crealii ca of rand a Ini Dumnezeu ca
. restatoruicire a j ertfei depline a lui Hris tos, Amintindu-L' pe
Hnstos , ea pe toti aceia a caror viatii Hri stos a luat-o
pentm rascumpararea lor. La
Darun]or mai Inainte sfinlite, nu este punere inaintc , nu exista
Jer.tfa, eS,te nu este sfintire , ci taina prezenlei lui
Hnstos m BIsenca este descoperiili lucratoare.
Este necesar sa notam aici faptul ca in traditia liturgica
ortodoxa, diferitl1 in aceasta privinla de practica latina nu se
venerarea Darurilor euharistice in afara Sfintei
. ____ . _ __ ca taina pastrata, folosite
pentru sau in alIe-sitiia(ii de urgenla, este
o tradt(Je relevanta, care nu a fost niciodata pusa la indoiaHi in
?rtodoxiL Am menlionat deja ca In Biseriea primara
eXIsta ehIar 0 practica, a "auto-impartas, irii"partieulare aeasa,
. " ... ochiul sa fie ferit de toata vederea eea vicleanli, auzul C A
vern astfel prezenta permanenta a Sfintelor Daruri si absenta
neslrllbatut de cuvinte iar Iimba curata de vorbe '
veneriirii lor. Menliniind simultan aceste doua atitudini,
buzele noastre, eu care Te lliudam pe 0
, ,. . ".' ' rt odoxa a evitat periculo suI rationalism sacr . t I I
Tme Doamne ra ca mrumle noastre sa fIe fente de faptele rele SI sa . ' , , amc.n a .a
, .' ' . , _ . ' , .._ ... _' ApusulUl. Impinsi de dorinta de a afirma -'-'- 1m ot t
lucreze cele bme pllicute Tie, toat", madularele ganounle noastre I , .. _ ' . . ' , p nva pro es-
.x," d -I h I T
X
" ' . --Il--tan\ilor - oblectIvltatea " prezentqJeale" a lui Hrislos In
m"'Hn u e eu aru "u, -.. _-.. . ._--. ; __ Darurile euharis!ice, latinii, de fapt, au separat de
Cea de-a doua rugaciune ne pentru cu -1- Sfiiilfa Facand aeeasta, ei au deschis usa unei
Sfintele Daruri: . de la adeviiratul scop al'Sfintei ,
"Caci iata, Preaeuraiul Lui via!li raciitoru1 Sange, in i. . chlar al Blsericii beoarece scopul Bisericii '"
acest eeas intrand, vasa .se punl\ inainte pe aceasta mas!!. de tainli, . if' ;tl tamelor sale nu este aeela de a "sfinli" bud!i sau elemente de .
fiind Inconjurat in chip nevazut de ..! astfel sacre sau sfinte sa Ie opuna celor
ne noua eu acestea; ea i.
1
profan\)dn schlmb, scopul ei este de a realizacomuniunea vietii
luminandu-riecu ochiul giindului nostril, fii ai luminii ai zilei sa . ,1] cn Dumnezeu, cu lui Dumnezeu,
ne faeein", . I . la jmparlitia lui Dumnezeu; Sfintele Daruri sunt ale
,
62
63
i
I
!
ALEXANDER SCHMEMANN
acestei comuniuni, hranaacestei noi vieti, dar ele nu sunt scop in ,
s ine, Pentrh eli Ymparatia lui Dumnezeu nu este " mancare
bautudi ci pace bucuric in Duhul Intocmaicum
aceasta [ume mancarea funqiile, sale DUmal
atunci cand esle cons umata astfel transforrnata IIi vialli,
noua viata a lumii ee va sa vina ne este dllruita prin
eu Biserica Ortodoxa evita In mod consccvent
venerarea Sfintelor Taine In afara Sfintei pcalm ca
singyra venerare r eala este aceea cand ne facern Tmpului
, Sangclui lui Hristos , cand "lueram in aceasta lume cumEI
a facut-o". Cat des pre protestanti, In frica lor de once
conotatie "magica", tilld sa "spiritualizeze" Taina alat de mui!
, incat aJung sa nege prezenia Trupului a Sangelui lui
-' POSTUL CEL MARE
a9teptare, venirea acelui ajutor, a ace! ci mangaieri 9i bUCUlii pe
care am a9teptat-o:
"Acum l lTlpreUna ell noi nevitzut slujesc, ca iata
intra fmparatul slavei. lata Jertfa tainica de dansele este
ineonjuratli. Cu credinta ell dragoste sa ne apropiem, ea ai
vie{ii sa ne facem. Aliluia, aliluia, alilllia,"
Sfintele Daruri sunt 0gezate pe altar, apoi, pregatindu-n e
pentru Sfanta 1mparta9anie, cerem:
sufletele ,?i lrllpurile noastre aiy_, tuturor, cu sfintire
ca .in cuget curat, eu fata neinfruntaUi, eu ini ma
luminatli, ell aceste Sfinte Taine
printr-insele vii fikandu-ne sa ne unim eu Hristosul Tau,,,
Caie a zis: Cel ce mananca Trupul Meu bea Sangele Meu 1nlm
Mine ram fine Eu intru el ; ... sa ne a Preasfantului
inchinatuiui Tau Duh , izbavindu-ne de loata unelti rea
diavoleasdL .. sa dobiindim bunatatile cele fagaduil0 noua ,
afara Sfintei Din nou, aici, Biserica Ortodoxa, pnn
practica pastrarii Sfinte10r Daruri, reface adevaratul echilibru.
Darurile sun! date pentru Sflinta i mpartapme, dar realltatea
" ' b x I't t anlri
Sfintei se azeaz" pe rea J a ea, J lVl LJ ,: --- '" , '
Biseriea nuspeeuleaza asupra modului in care avem prezent
a
lUI Urmeaza apoi Rugaeiunea Dornneasca, care este intotdca-
Hristos In Daruri, Ea interLice folosirea lor pentru oricare una actul nostru ultim de pregatire penlru Sfanta
alt act decal acela al Sfintei Ea nu dezviUuie, ca sa , I pentru ca fiind rugaeiunea lui Hri stos Insu;;i inseamna ca primim
'spimem prezenla lor in afara Sfintei cr,ede cu in(elepciunea lui Hristos ca in(elepciune a mintii noastre ,
tarie ca cum 1mparatia ce va Sa vina este "deJa III mlJlocul rugaciunea Sa catre Tatal Sau ca rugaciune a noastra, voia Sa,
nostru"; asa cum Hristos S-a inaJ\at la cer 9
i
sta de-a dreapta dorinta Sa, Sa - ca a noastra, lar apoi, Sfanta 1mpllrta9anie
Tatalui si fi de asemenea eu noi pana la a9
a
9
i
.. I lncepe in timp ce eredincio
9
ii canta imnul Sfintei Euharistii:
calea de' impllita9ire eu Hristos 9i irnpi4atia Sa, hrana nemuririi, _" -1'-" -'" "Gustati 9i vedeti cabun este Domnul!"
este intotdeauna prezenta In Biserica, . In celt< din urma, dupa ce am savar;;it slujba, suntem invitati
Aceasta conotatie teologica ne duce Inapoi la Liturghia . ' sa "mergem ill pace". Ultima rugaeiune rezurna sensul acestei
Darurilor mai inaint; sfintite la "epifania" Darurilor sfint
ite
, ... ,slujbe, a aeestei Sfinte de seara, a legaturii aeesteia
apogeul solemn al acesteia. Aceastl1 "mare ie,?ire" cu nevointa noastra din timpul Postului.
din necesitatea de .a aduce (la altar - n.tL) Darurlle sfint
1te
,
intrucat la irreeput aeestea erau tinute nu pe altar ci intr-un loc
special , uneori chiar ill afara Bisericii , Acest :va capata,
firesc 0 mare solemnitate, deoarece el expnma hturglc verurea
hii Hrlstos 9i sfil.r9itulunei zile langide pbstife, rugaciune
t, .'
",
64
"Stapane, Atot\iitorule, Cel ce cu intelepciune ai zidit toalll
faptura pentru nespusa Ta purtare de grijli mullll bunatate a Ta,
ne-ai adus pe no; Intru aceste preacinstite zile, spre curatirea
sufletelor a trupurilor, <pre infranarea pofteJor spre nadejdca
invierii;' eare in patruzeci de zileai dat tn mana slujitorului Tau
65
ALEXANDER SCHMEMANN
Moise ta blele eele eu slove;
lupta eea bun!1 sa luptam, calea postului sa () erecljhp,
nedespi'lI1i ta sa 0 pilz:im, capetele nevazu!ilor balauri sa Ie sfiiriin'1fun,
biruitori "supra, paeatului sa ne aratam rara de osauda Sa aju ngem
a ne fnehina Mintei fnvierL"
Panl( atunei poate fi Intuneric afara, iar noaptea prin care noi ,
trebuie sll umbll(m si in care trebuie sa traim, sll luptam sa
rilbdl(m, po ate fi tnsa lumina pc care am vazut-o acum
lumirteazll i ntunericul. a carci prezcnta in aceata lume
- nupare sll fi c descoperitl( de nimic ne-a fost daruit ll "in taina";
bucuria pacea ei -ne Inso\esc cand s untem gata sa urmam
cilHitoria Postului.
/ '

----c- - ---- -- - -.-
.' . -, ",'t">".
!
I
I
I
_J
I
J
il
"'f ;
,
IV
CALATORIA PQSTULUI
1. i nccp utu1: Cananu1 e el Marc 12
Este important faptuJ ca nc Intoarcem acum 1a idcca
experi cnta Postului ca 0 ciillitorie dUhovniccascil al carci sc op -
cste sa ne treaca dintr-o stare spiritual a In alta. cum am
spus-o deja, marea maj oritate a de astazi ncglij ea za
acest scop al Postului 11 privesc doar ca pc 0 perioada in timpul
careia "trebuie" iIDplineasca obl iga\ia r eligioasa -
,,0 data pe an" - se supuna unor restrictii
alimentare ce urmeaza a f i inlocuite cm-and cu dezlegarca de
dupa lar d nd nu numai laicatul dar multi prco!i, in
timp, au aCLc;ptat aceast a i dee simpji sta formala des pre
Post , adevaratul dub al Postului aproape ca a disparut din via\ a .
Reconsidera'rea Jiturgica dubovniceasca a Postului este una din
cele 'mai urgente cerin\e, care nu poate fi realizaili decat dadi se
intemeiaza pe b Intelegere reala a ritmului stru.cturii liturgice a
Postului.
.. _La inceputul Postti lui , ca un "debut" a1 acestuia, ca un
inainte de "armonia" deplina, gasim MareJe Canon de
pocJinta al SffintuluiAndrei Ci-iteanuJ. Impar\it t n patru parfi ,
i
I -
ALEXANDER SCHMEMANN
este citit la Vecernia cea Mare,in serileprimelm: patru zile ale
Poslului. Canonul poate fi descris cel mai bine ca 0 plangere de
pocliinta care ne despre proportiilc adancimea
paeatului, sufletul cu jale, cainta nadejde. Cu 0
maiestrie unita, Sfil.ntul Andrei marile teme biblice ....:. .
Adam Eva, Raiul caderea in piicat, Noe Potopul, David,
Pamantul fagaduintei cele din urma, Hristos Biselica -
eu rnarturisirea paeatului eu pocainta. Evenimentele istoriei
sfinte sunt dezavluite ea evenimente ale vietii me1e, faptele lui
. Durnnezeu din trecut ca fapte Indreptate spre mine mantuirea
mea, tragedia pacatului a tradih'ii ca drama mea personala.
Via\a mea 1mi este prezentata ea 0 parte a luptei mare\e
atotcuprinzlitoare dintre Dumnezeu puterile intunericului care
s-au razvratit impotriva Lui.
Canonul Incepe In aceasta nola foarte personala:
.. De unde voi ,neepe a plange faptele vielii mele tidi.loasc? Ce
incepere VOl pune , Hristoase-;t5ngtlifii=aee-stei de acuffi?"'-"--
Unul dupa altul pac:ate1e me1e sunt dezvaJuite in legatura lor
profunda cu drama continua a relatiei omului cu Dumnezeu;.
istoria caderii omuluifn pacat istoria mea:
"Riivnind neaseultarii lui Adam, eelui intfu zidit , m-am eunoseut
pemine de Dumnezeu, de lmparalia eea veacuitoare,
de desHitare, pentru paeatele me1e ,"
,
Am pierdut roate
"fntinatu-mi-am haina trupului meu: mi-am spureat podoaba
eea dupa ehipul dupa asel'!Lfuarea Ta, Mantu.itorule ... _
Intuneeatu-mi-am frumuselea sufletului eu dulce\ilepoftelor,
eu totul , toata mintea, \arana mi-ariJ. Hicut."
Astfel, patru seri, ede doua cantllriale Canonului Imi
amintesc iara si iara istoria duhovniceasca a lumii, care este si
. """.. ' .
istoria mea. Ma eu intfunpillrile faptele hotariitoare ale
trecutului a caror sernnificatie putere sunt orieum
pentru ell fiecare suflet omenesc - unie de neinJocuit -,- se
68
POSTUL CEL MAKe
0 0 !
ca sa drama, sc afla [ala In fala
. eu dlleme fundament,}le, descopera ultima
. . realltate. Exemp1elc scripturistice sunt mai mult decat simple
"parabole" - c.um mulli oameni cred - "care gas esc deci
acest Canon prea .. istovitor", prea Incarcat cu nume intampillri
nesernnificative! De ce sa vorbim, se intreaba ei, de Cain si Abel.
de David Solomon, cand ar pute,;, fi eu mult mai sa
spun: .. Am pacatuit"? Ceea ce ei nu in(eJeg, este ca simplul
cuvant pacat in traditia biblica are 0 inearcatura pe care
omul "modern" este, pur simplu, incapabil sa 0 cupnnda eare
face ca marturisirea pacatelor sale sa fie ceva [oarte diferit de
adevarata pocain(a Mediul cultural in care traim si care
modeleazi\concep\ia noastra asupra lumii , exclude fapt
nO!lUnea de pacat. Caci daca pacatul este intai de toate ellderea
omului de la 0 foarte mare iniUtime s'piritualif, respingerea de
catre om a "chemarii sale inalte", ce pot insemna toate aces tea
inauntrul un,ei culturi care ignora neaga aeeasta "marc
--'- inal\ime" aceasta "chemare" care omul nu ea pe cel
"de deasupra" ei ca pe eel de "dedesubt" - 0 cUltud[ care chiar
atunei cand nu 11 neaga p e Durnnezeu cste, in realitate,
materiali sta pana In cele mai adanci structuri ale sale, care se
gandqte la viata omului numai In termenii bunurilor materiale si
ignora vocatia sa transcedentala? Aici, pacatul este gandit intii
de toate ca 0 " slabieiune" fireas ea. datorata de obicei unei
"neadaptari" care are la randul ei radaeini soci ale care, prin
urmare, poate fi climinata printr-o mai buna organizare sociala si
ecolfOmicii. Din aoest motiv, cbiar atunei dnd lsi marturiseste
pacatele, omul "modern" nu mai face pocainta; 'fiind sigur "de
justetea felului In care \nte1ege religia,el ori formal
incalcari fonnale ak. unor reguli formale ori
"problemele" sale cu duhovnicul - asteptand de la religie un
tratament terapeutic care 11 va face din nou feridt si in randu-
iali\". In nici un eaz nu putem vorbi aici despre ca despre
cutremurarea omului, eare, vazand ill sine "irnaginea" slavei celei
de_ negrait", realizeaza ca a pangllrit-o, a tradat-o a alungat-o
I
69
il
i
i
,
.,
,
l
_____ __ -----_'c. ' ,_.-, ,.' l
din viata sa;po<:<ai4ta"ca parere de vine.din I'"
mal profunda a de rdntoar2ere,
ca incredintare in iubirea si milostivirea lui Dumllezeu. Din iid:st
motiv, n u ' este sa spui ,. Am pacatuit". , ,'
marturisire capiitii sens devine lucrGtoare numai dad! pacatul
este inteJes si trait in toat a adancimea si tristetea sa.
. . . .
Rolul scopul Canolluiui eel. Mare este sa ne descopere
pacatul astfel , sa ne conduea spre pocainta; sa descopere
pacatul nu prin d printr- o adanca meditatie
asupra maretei istorii bibliee, care c.ste, cuadevarat, 0 istorie a
pacatu] ui . a pocaintei a iertariL Aceasta meditati e ne duce
intr-o cultura duhovniceasea di ferita, ne provoaca cu 0 viziune
total diferi ta asupra omului, asupra vietii sale , asupra t elurilor
motivatiilor sale. Ea refaee in noi spatiul spirirual fundamental in
cadrul caruia poeain \a devine din nou posibilli . Cand auzim de
exempJu:
- , --;:-Nu-ITl-am asemanat ,Iisnse".drepta\iiJniAbel . Damri primite nn "
!i-am adus Tie nici odinioara , ni ci fapte. nici jertfa
curati;(. ni ci viala prihana".
' rn\elegem eli istoria primeijertfe (eea a lui Cain Abel - n .tr .) ,
atat de l apidar amin ti ta in BibJie, ne descopera ceva esen\ial
despre propria noastra viata, despre fiinta umana.
l ntelegem cil inainte de to ate pacatul este re'spingerea vietii ea
ofrandli sau j ertIa adusa lui Durnnezeu sau, cu alte c'uvinte,
---'- pacatu] e;' lc respingerea orientiirii divine a vietii, deci, acel pacat
:........este, la originile sale, deviatia iubirii noastre de la telu1 sau final. '.
Aceasta este deseoperiiea care face posibil li miirturisirea a ceva \
"- ce este at at de profund indepartat de experienta "modema" a \ :
r
i
vietii si care acum devine atat de adevarat din punctde vedere ,)
' ' \\
, ,,Ziclilorule, taciindu-ma lut vin, ai pus 1nlm m.ine trup oaie'i,?i II
suflare de viata! Ci , 0 , Facatorul meu, Mantuilorule Judecatornle,
te-rna pe mine, cel ce mll pocaiesc." , i
(
70
I
I
i
POSTUL CEL MARE
I Pentru a fi ascuJtat cum se cuvi ne, Canonul eel Mare
desigu!' , Sfintei 'Scripturi priccl' erea de
a ne diu meditatiile asupta intel csurilor C,:nonului
penttunbi. Dad astlizi atat de multi oameniil-considcra plicticos
si fara sens, aceasta e din cauza credintei lor, care 11 U se ma i
. .
hranq te din izvorul Sfitltei or Scripturi care, pen tru Parintii
Bisericii , era izvorul credintei . Trebuie sa invli\am din IlOU cum
sa intram inti-o iume ca aceea descoperi la de BibJic cum sa
traim t il ca; nU exist a 0 cale mai buna d[tre aceasta lume dec at,
Liturghia Biseridi, care nu reprezintii nUmai transmiterea unor
invli\at u,; biblice ci tocmai descoperirea felului bibli c de viata.
Caliitoria Postului incepe astfel ' cu 0 reintoarcere la "punctul
de plecarc" - lumea Crea tiei , Cliderii Rascumparlirii, 0 lume
In care toate lucrurile vorbesc de Dunmezeu reflecta slava Sa ,
in care toate intft mpiarile sunt indreptate spre Durnnezeu, ill care
ornul adevarata dimensiune a vietii sale avand Ierne] ia
in aceasta, face pocliinta. '.'.
i
2_ Smnbetele PostulUi Mare
Sfintii, Parin\i compara adesea Postul eu calatoria d e
patruzeci de ani a poporului ales in pustiu. din Biblie ca
pentru a salva poporul Sau de la deznadejde a Ie
descoperi, de asemenea, planul Sau (de mantuire a lumii - n .Ii.)
Dumnezeu a muIte minuni de-a lungul aeeste i ,cillatorii;
prin analogie, model de explieatieeste dat de Sfintii
Plirinti eelor p'atruzeci de z ile ale PostuJui .
finalitatea sa este tara Iagaduita a fmpara\iei
lui Durtmezeu, Postul Pastelui are l a sfarsitul fi ecareia din
. .
, saptihnanile sale un "pop as" special .::.. 0 anticipare a acelei
. .finalitati: Sunt dona zile "euharistice" - Dumini ca
,\' '" .
71
".-' .. :'
ALEXANDER SCHMEMANN'
- care in ciUatoda duhovniceasca Postului au 0 semnificatie
deosebitlL ' '
. Sa Incepem cu SambltJa. StatuWl. sau liturgic special In
traditia p oastdl dcosebirea sa fata de tipicuI de slujbaal
Postulm Mare au nevo ie de cateva explica\ii. Din punctul de
vedere alrilnduielilor, pe c are Ie-am expticat mai devreme,
Sambata nu este 0 zi de pos t ci una desarbataare, pentru ca
Dumnezeu a instituit-o ca sarblttoare: a binecuvantat
Dumnezeu ziua a a. sfintit-o, pel1tru ell intr-insa S-a
odihnit de toate luc.ruril e Sale , pe care Je-a facut le-a pus in
rilnduiala" (Facerea, II, 3). Nimeni nu poate dezlega sau aboli
ceeace Dumnezeu a statornicit. Este adevarat ell multi
conslderaca instituirea divina a Sabatului a fost pur simplu
transferata Duminica, care a devenit astfel ziua crestina de odihna
sau Sabatul. Nirruc din Sfilnta. Scriptud sau din Sfanta Traditie
nu poale sprijini aceasta credinta. Pe de alta
Dllmjnicii.pentru Sfin\iiPlITinti Intreaga Traditie timpurie ca.
prima sau a apta zi acentueaza diferentierea sa printr-o anumitii
opozitie cu Silmbata, care ramane pentru totdeauna cea de a
zi, ziua binecuvantata sfintita de Dumnezeu. Este ziua
ill care Creatia este recunoscuta drept "buna foarte" astfel este
Intelesul sau in Vechiul Testament, un Inteles pastrat de Hristos
Biserica. Aceasta inseamna ca in ciuda pacatului a
caderii lumea riirnilne creatia bunaa lui Dumnezen; ea pastreaza
acea bunatate esentiala intru care Creatorul S-a bucurat: '"Si a
privit Dumnezeu toate cilte a filcut iam erau bune ... "
(Facerea, 1,31): A pastra Sabatulinlntelesul sau de la Inceput
inseamna, deci, eli viata po ate fi plina de sens, fericitii, zidltoare;
poate fi acea viata pe care Dumnezeu 0 face sa fie rlU
Sabatul, ziua odihnei, in care ne' bucuriim de roadele muncii
noastre, riimane de-a pururi binecuvantarea pe care Dumnezeu a
dilruit-o lurnii vietii acesteia. Aceasta continuitate a lntelegerii
a Sabatuluicu aceea a Vechiului Testament mi.mai d
nu exclude, ba chiar ' include o discontinuitate. 1ar aceasta
72.
POSTUL CEL MARE
Intrudit in Hristos nimic nll ramiine la fel pentru ca totul este
plinit, se transcende capata un nou sens. Dad!. Sabatlll, in
reaJitatea sa spirituaJa fundamentala, este prezenta duhovni-
cescului "buna foarte" (Facerea, r, 31) In structura intima a
aces tei lumi, "aceasta lume se descopera prin Hristos intr-o
lumina noua este, de asemenea, zidita ca ceva nou de EI.
Eristos omului Imparatia lui Dumuezeu, care "nu este
din lumea aceasta". Iar acolo este "odihna"desavilrsita ' care , ,
pentru un toatc lucrurile". Bunatatea lumii $i a
tuturor lucrurilor din ea nu se referaacum la implinirea lor u1tihia
In Dumnezeu, la Imparatia "ce va sa care se va manifesta
in toata maretia sa numai dupa ce "aceasta lume" a ajuns la
Pe deasupra, aceasta lume , respingandu-L pe Hristos, s-a
descoperit pe sine a fi puterca "Stapanitorului lurnii acesteia" si
a "zacca sub puterea celui rau" (I IOlm, V, 19);iar calea milntuirii
nu este prin dezvoltare, imbunata\ire sau "progres", ci prin Cruce,
Moarte Inviere. "Ceea cc semeni 'nu capata viata dacl( nu
moare" (I Corinteni, XV, 36) . Astfel, un crestin traieste 0 viata
dubla" - nu In sensul suprapnnerii activitiitiior sale ..iumc;ti ..
cele "religioase", ci In sensul de a transform a viata sa in
, ' . .'
totalitatea ei, Intr-o "pregustarc" pregatire pentru wpara!ia lui
Dumnezeu, transformilnd fiecare actiune a sa Intr-un semn 0
, '
marturisire a celoe ce "vor sa vie". Astfel este
. Intelesul apaeentei contradictii a Evangheliei: Impiira(ia lui
Dumnezeu este "In mijlocul Imparatia lui Dumnezeu
este aceea care "va sa vie". in afara de cazul dind cineva
descopera Imparatia lui Dumnezeu "in ruijlocul" vie\ii, unii nu
pot vedea In ea obiectul acelei iubiri, si doriri catre care
ne cheama Evanghelia. Unii inca mai pot in pedeapsa sau
rasp lata de dupa moacte, pe cand unii 'uu' pot' niciodata intelege
bucuria intensitatea rugaciunii "Vie ;,1mparatia
Ta!" - ,,vino Iisuse Doamne!" Hristos a venit ca noi sa-Lputem
a;;tepta pe E1. A inscris viata in timp, astfel incat viata timpul
DOt deveni puntea....tr.ecerea catre wparatia lui Dumnezeu.
73
S,b"'I. "., ".,," ""'no _ In ,.!
Hristos - ziua ziua dinainte ,de Zida DornnuItii':c'c. I
Transfonnarea Sabatului s-a petrecut in Sfanta Marea
in care Hristos; toata lucrarea Sa", S-a odihnit in
morrnant. In ziua urmiHoare, "prima dupa Sabat", Viata a rasarit
afara din morrnantul de viata diltator, femeilor mironosite Ii s-a
spus: "Bucurati-va!", apostolii "inca necrezand de de
bucurie", iar prima zi a Noii Creatii a inceput. De aceasta noua
zi, Biserica. se prin ea, intra in Duminica. Ea .
afla vietuirea petrecerea in timpul "Lrtinii acesteia" , timp care
in adancimea sa mistica a devenit Sabat, caei, spunc Sfantul
Apostol Pavel: "voi ati murit si viata voastra este ascunsa cu
Hristos intru lar cand Hri;tos, Care este viata noastra,
Se va arata, atunei voi, i'mpreuna cu EI,va yeti arata intru
slava" (Coloseni, III, 3-4).
Toate acestea explica locul unic al Sambetei - ziua a
. traditia_Iiturgica: caracterul sau dublu, ea zi de
siirbatoarc ca zi a mor{ii. Estc 0 sarbatoare deoarece lumea
aceasta timpul ei ne spun ca Hristos a invins moartea 5i a
instaurat bnparatia Sa, deoarece Yntruparea, Moartea
Sa reprezinta plinirea Creatiei intru care Dillunezeu S-a brtcurat
la inceputuri. Este ozi a mortii deoarece in moartea lui Hristos
lumea a murit iar mantuirea, plinirea transfigurarea ei sunt
dincolci de mormant, in "veacul ce va sa vina". Toate Sambetele
anului liturgic dobandesc intelesulde la doua Sambete
importante: aceea a invierii lui Lazar, care :.: .. vut loc in lumea
aceasta cire este vestirea si m6redintarea invierii cea de obste
aceea din SflInta Sambata'a Pastelui cand inoartea
a fost schimbata a viata noua a
noii Creatii. . . .
. lungul Postului, acest al Sambetelor 0
mtensltate deosebita intruciit scopul Postului este tocmai acela
c
de a regasi sensul aItimpului ca pregatire .
de a .redescqperi starea de "strain" care 0 are
aceasta h ome (I Petru, II, 11). Aceste Sambete se
74
"
{
1\
I'
., ,
POSTUL eEL MARE
referlt la ostenelile Postului in legatura cuplinirea viitmire $i
astfel dart Postului ritmul sau deosebit. Pc!le 0 !,arte Sambltta, In
. Post, 0 zi "euharistica" marcata prin Liturghiei
SfanhiJui loan Gura dc Aur iar Euharistia insearnna totdeauna
sarblitoare. Totusi, caracterul specifid al acestei sarbatori este
I
acela ca se refera el la Post ca la 0 calatorie, riibdare
ostel'leal1l, devenind astfel 0 "escala" al d irei scop estc sa ne fad!
slt mt';ditlim asupra scopului uItim aI acestei clllatorii. Aceasta
este in mod deosebit v3'dita in succesiunea citirii Apostolului din
Sambetele Postului, cand pcricopele sunt alese din Epistola catre
Evrei a Sfiintului Apostol Pavel, in care tipologia istoriei
mantuirii, peregrinarii, rag3'duin(a (unui R3'scumparator. - n.tr.)
credin(a in cele ce vor veni ocupa un loe central.
in prima Sambiitli, auzim prologul maret al Epistolei (Evrei,
l, 1-12), care este 0 marturisire solernna a Creatiei RasCUffi-
parani (din pacatul - . celei
vesnice ,a lui Dumnezeu:
. '-,;'
"dupa ce Dumnezcu odinioara, in multe riinduri in multe
chipuri, a vorbit p1irin!ilor prin prooroci. fn zilele acestea mai
de pe UnTIl!. ne-a grait noua prin Fiul, pe Care L-a pus a
toate prin Care a filcu! veacurile ... Dar Tu si anii Till
nli se "or ' .
. Tdiim in aceste "ultime zile" - zilele ultimelor
Trilim inca ziua de "astazi", dar se apropie. Auzim In
de-a, doua Samblita (Evrei, III, ... . . .... . ' -.
.. Lua!i searna,frap.lor. sa nu fie cumva, in vreunuI din voi,o inima
vicJeanl!. a necredin!ei, ca sa va dep1irte7.e de la Dumnezeulcel viu.
Ci indemna\i-va !lnii pe alp.i, in fiecare zi,pfinii ce putem sa zicem:
asclizi!. _-: Caci ne' am tacut ai lui Hristos, numai -daca-vom
, plistra temeinic, piina la urma, incepullll stlhiinoaslre in El" ...
este dificilli >Suferinta ispitele sunt pre\UI pe care II
pIatim' ife"ritni 0 mai buna '$i statornicil avutie. Din acest motiv
Apostol\ll ceJei de a treia' Siimbete (Evrei., rc, 32-38) ne
indeamria: ..

75
.
!,
ALEXANDER
"Nu lepadali dar'increderea voasrrl,,!care are mare raspl atin: .
aveti nc.voie de rabdareca, tacand lui Dumnezeu, sa
Cad este mai putin limp, prea pupn, eel ce e sa vina
va veni nu va intiirzia; .
Credint
a
, nadejdea dragostea sunt arrnele acestei lupte,
dupa cum tie Apostolul celei de a patra Sll.rnbete
(Evrei, VI, 9-12).
"Caci Dumnezeu nu cste nedrep!, ca sa uile lucrul vostru
dragaslea pc care ali aratat-a penlm numele Lui, vai care ali sluji:
sluji!i sfintilor. Dorinl dar ca fiecare dintre voi sa
ravna spre adeverirea nMcjdii pllna la Ca sa nu fIll greOl , CI
urmarilori ai eel ar ce prin eredin\l[ indelunga rabdare
fagMuin\ele (Evrei, VI, 10-12).
Timpul se scurge incet, devin rnai staruitoare:
l ncredintarea rnai bucuroasa. Acesta este tonul Apostolulul
pentru de a cineca Siimbata (Evrei, IX, 24-28).
_ _ - - "Tat 'Ii Hrista" dupa ee a fas t adus a data jerlta, ea sa ridiee
pacatelc multora, a daua aad fiira de pacat se va arata eelar ce eu
stiiruin!a II spre mantoire."
Acesta este ultimul Apostol dinainte de Sambata lui ,Laziir,
dnd de la timpul iucepem "trecerea" catre timpul
plinirii. .
. Pcricopele evanghelice pentru Sambetele PostulUl sunt
;Uese din Evanghelia Sfilntului Apostol Marcu se constitu
ie
, de
asemenea Intr-o succes_iune.
intelegerii sale este data in prima Sambata: Hristos
tabuuriJeipocrite ale SabatuJui evreiesc, proclamilnd:
. Siimbata a fost facu!a pentru om iar nu oroul. pentru siimbata.
cli Fiul Omului este Damn alsilmbelei." . .
o edt noua se apropie, restaurarea omului a inceput.ln cea
de a doua Silrnbata, auzim leprosul spunilndu-i lui Hristos:
" ... De pop sa rna ... S"a atins de el i-a zis:
Voiesc,
.,,;,.
76
I
, ,I
I
I
I
:1
':1

POSTUL eEL MARE
tn ceade-a treia Sambata II vedern pe Hristos spargand
.toate tabuurile
no" mancand ell eu
In cea de a patra Siimbata la;acel "bine foarte" din capitolul
I
unu al Gcnezei Evanghelia raspunde cu exclamatia plina de
., bucur ie :
,, : .. Toate le-a fikut bine: pesurzi Ii face sa auda pe mup sa
vorbeasca."
tn cele din urma in cea de a cincea Sambata, toate aces tea
gasesc aprogeulln marturisirea hotaratoare a lui Petru:
w-' Tu Hristos."
Este acceptarea tainei lui Hristos de catre om, a tainei Noi i
Crealii.
Silrnbetele Postului, dupa cum am spus-o mai inainte, au
o tema sau dirriensiune secundarii: aceea amorrii. Cu excep!ia
pri;mei Siimbete, care este prin traditie I'nchinata SFantuJur"'fwdor
Titon, celei de a cincea - aceea a Acatistului Bunei Vestiri -
cele trei Sambete ce raman sunt ziJe de pomenire ob
9
teasca a
tuturor celor care "intru nadejdea mvierii 9i a vietii
. ali adormit mtru Domnul. Aceastil. pomenire, dupa cum' am spus-o
deja, Sambata din Saptamana Patimilor.
Aceasta pomenire reprezinta nu numai uti act de iubire, 0 fapta
buna; ea este, de asemenea, 0 redescoperire esentiala a "lumii
acesteia" ca muribunda 9i mo'arti. Yn aceasta-=iume suntem
condamnati la. moarte, cum este intr-adevar lurnea insa9i.
Dar in Hristos moartea a fost distrusa dinauntru, 9i-il p1erdilt dupa
cum spune Sfilntul Apostol Pavel "boldul", a insa9i 0
intrare intr-o via!a rnai imbel 9ugata. Pentru oricare dintre noi,
aceasta intrare a inceput in ;,moartea" noastra prin Botez, care
face sa fie moarte acelea din noi care sunt vii ("caci voi ati murit"
- Coloseni,III, 3) vii aceleadin noi care suntmoarte: intrucat
"moartea nu mai exista". 0 deviatie generalizata a pietatii
populare de la in!elesul.adeviirat a1 credin!ei cre!itine a t3.cut din
i'
77
.ALEXANDER SCHMEMANN
nou ca Inoartea slLtie Aceasta este simbolizata In muite
loctiri folosirea ve{lmintelor negre la
requiem-uri. Oricum, ar trebui sa ca, pcntru un
culmirca mortii este aibul. Rugaciunea Pentru moqi nu inseaIfuia
dolin sj nu este aceasta mai bine vadita deeM In relat
ia
dintre 'pomenirea a mortilor In Sambetele In
In Sambetele Postului Mare In speciaL pin ,cauza pacatului a
tradarii, iiua luminoasa a Creatiei a devenit ziua mortii; caci
Creatia ,. .. . a fost supusa (Romani , VITI, 20), a
devenit ea moarte. Par moartea lui Hri stos a restaurat cea
de a saptea zi, transfonnand-o intr-o zi a re-deadi, a biruintei
a distrugerii celor ce au facut din lumea aceasta un triumf al
modii. lar ultimul scop aI Postului este de . a restaura in noi
"ner'abdarea descoperirii tiilor lui Pumnezeu", care reprezinta
miezul credinlei, dragostei nadejdii Prin aceasta
nadejde ,;am fost mantuili. Olci prin nadejde ne-am mantuit; dar
nadcjdea care se vede nu mai e nadejde. Cum ar nadajdui cineva
ceea ce vede? lar daca nlidajduim ceca ce nuvedem,
prin rabare" (Romani, VIII, 24-25). Strruudirea Sambetei lui
Lazar pacea luminoasll a Stintei Marii Sambete sunt aceka
care constituie inteIesul mortii crestine si alrugaciunilor noastre
, . .,. -;
pentru cei moqi.
3. Durninicile Postului Mart;
Fiecare Duminica din Post are doua teme, doua intelesuri.
Pe de o parte, fiecare apaqine unei succesiuni in care ritmul $i
' "dialectele" ale PostuIui sunt descoperite, Pe de alta
parte, in cursul dezvoltillii istoriGe a Bisericii aproape tiecare
Duminicli a Postului Mare a capatat 0 it doua tema.
Duminica, Biserica Ortodoxiei"-
porhenirea victoriei asupra iconoclasmului restabilirea cult\Jlui
- \ ' , . '-'"'"
, . .
\ 78 . '
"
. I
I
i
1
I
I
I
POSTUL CEL MARE
icoanelorin Constantinopolla ' anul 843. Legatura acestei
cu Postul Mare este una pur lstorica: prima "biruin!a a
Ortodoxiei" a avut loc In aceasta Duminica. este lldevi1ru1
des pre praznuirea, in cea de a doua Duminica din Postul Mare, a
S/antului Grigore Pajama. Osandirea detractoril or SID apiirarea
i rlvataturil'ar sale de catre Biserica In secolul at XIV -lea a fost
acl amata ca a doua biruintl!. a Ortodoxiei din acest motiv,
praznuirea sa anuala a fost rllnduita pentru cea de a doua Duminica
a Postului Mare. lmportante pline de inteks - dupa cum sunt
In sine pomenirisunt independente de Postul
Intr-atat incat putem sa Ie plasam in afara domeniului acestei
lucrari. Mult mai "integrate" in Postul sunt pomenirile
Sffintuiui loan Sciir<lruJ in cea de a patra Duminica ale Sfintei
Maria Egipteanc<l in cea de a cincea Duminica. In amandoua,
Biserica vede mesagerii ascetismului - Sfantul loan
exprim1ind randuielile ascetismulni in scrierile sale iar Sfanta
Maria In viata sa. lor in timpul ceIei de-a doua
jumatati a Postulut este in mod eVloenraestinatlisa inCurajeze
sl( inspire straduintele inostenelile lor duhov-
din timpul Postului. De vreme ce ascetismul trebuie sa fie
practicat nu comemorat, de vreme ce pomenirea
acestor doi stinti ostenelile noastre personaie din timpul
Postului, ne Yom ocupa cu expunerea intelesului sau in ultimul.
capitol.
Ca cea dint.i tema a Duminicilor Postului Mare, aceasta
. "'i:ea de-a doua estetlescoperitl!. , intai de toate, in pericope1e
biblice. Pentru a succesiunea lor trebuie, 0 data in plus,
sa ne amintim legatura originara dintrePost Botez, in!elesul
Postului ca prega,tire pentru Botez. De aceea, aceste peri cope
constituie 0 parte a catehezei timpurii ; ete
explica sintetizeaza pregatirea catehumenului pentru taiIta
pascacla a Botezului. BotezuI este. intrarea In viata noua
de Hristos. Pentru catehumen aceasta viata DOUa este
numai vestitli tagaduita, iar el 0 accepta prin credinta. EI este
:,-
79
ALEXANDER SCHMEMANN
. ase,1enea oamenilor Vechiului Testament, care au trait prin
cred,in(a lor lntr-o fligaduinta a carei rmplinire nu au vawt-o.
Aceasta este tema primei Durninici . Dupa cea rnentionat
oarnenii drep!i ai Vechiului Testament, Epistola (Evrei, XI, 24-
26,32- 40; XII, 2) concluzioneaza:
,,';>i toli marturisip fii nd prin credinlli, n-aiJ primit
Pentru cit pentru noi ceva mai
bun ....
u
>
Dar ce este aceasta? Rlispunsul este dat in pericopa
evanghelica a primei Duminici (l oan, I, 43-51).
" ... Mai mari dedit accstea vep vedea. ';;i iaz is: Adevlirat, adevlirat
zic voult, de acum vep vcdea ceru! deschizandu-se pe ingerii lui
DUlnnezcu coborandu- se peste Fiu} OmuluL
c
<
Aceasta se voi catehumeni, "oi eare eredeti in
Hristos , voi; care dorili sa fili boteza!i , care va pregatiti voi
pentru - veli vedea lnceputul celui nou,
implinirea tuturor eelor fagllduite, aratarea Impiiraliei lui
Dumnezeu. Dar ove!i vedea numai daea aveti credinta va
pociii(i, dacii schimbati pomirea cea rea a minlii,dad purtati
doml (dupil. cele - n.tr.) , dad vil. ostenip pentru
aceasta.
Despre aeestea ni se In Apostolul celei de a doua
Duminiei (Evrei, 1,10 - U,3).
.. Pentru aceea se cuvine ca noi Iuam aminte eu alat mai mult la
cele auzite. ca nu cumva sa ne pierdem .... Cum yom scapa noi,
daca yom fi neplisatori la astfel de miintuire ..... .
In pericopa evanghelicii a eelei de a doua Duminiei (Marc\!, 11,
1-12) ieoana acestei osteneli dorinle este sliiblinogul care a
fost adus la Hristos prin
,,';;i Ylizand Iisus credinla lor, i-a zis slliblinogului: Fiule, iertate i\i
\ sunt pacatele tale!"
80
!!
POSTUL CEL MARE
In cea de .a treia Duminiea - DU[lliniea Stintei Crucl -
tema Sfintei Cruci face aparitia, iar noua ni sespune (Mareu,
.. VIII, 34-IX, 1).
"Caci ce-i omului sa lumea i'ntreaga,
pierde sllfletul? Sau ce ar putea sa dea omul, 'in schimb, pentru
, sufletul sau?"
Ineepand cu aceasta Duminica p ericopele din Epistoia catre
EV1"ei incep sa ne deseopere sensul j ertfei lui Hri stos , prin care
suntem,prirnili "in adancul catapetesmei", adiclllnauntrul Sfintei
Sfintilor a Imparil.liei lui Durnnezeu (conform celei de a treia
Duminici, Evrei, IV, 14- V, 6; a patra Duminicil., Evrei, VI,
13-20; Duminica a cineea, Evrei, IX, 11-14), in timp ee
pericopele din Evanghelia Sfantului Apostol Marcu vestese
Piitimirea eea 4e buna voie a lui Hri st os:
" ... Fiul Omului se va da in mfuni!e oamenilor ..
(Marcu, IX, 17 -31)- Duminica a patra
Invierea Sa:
. .. ... jar dup! ce-l vor a treia zi va invia
H
, (Marcu, X, 32-45) _ . Duminica a cineea
Catehizarea, pregatirea pentru marea taina, schiteaza

ceasulhotarator al intrarii omului In Moartea ?i Invierea lui

.' se apropie_-- .
Astlizi, nu mai are rolul depregatire a
catehumenului-pentru Botez, dar, chiar botezali incredintati
1\ fiind, nu suntem, intr-un anurnit sens "eatehumeni"? Sau,
mai degraba, nu rie intoareem in aceasta stare ill fi eeare an? Oare
nu ne Indepiirtiirnmereu mereu de la marea tainil.laeare am fost
fil.cuti Oare nu avem nevoie in via\a noastra - care este
o depil.ctare permanenta de Hristos Impiira!ia Sa - de aceasta
cllliitorie anuaJii, inapoi, catre radacinile adanci ale eredintei
noastre
81
ALEXANDER SCHMEMANN POSTUL CEL MARE
4. injumatatir:eaPostu1ui: Sfanta Cruce
ne aduca aminte de patima Domnului nOstru lisps Hristos sa ne
Daca Dvumnez:eu a fost rastignit pentru noi,oare nu yebuie
nOI sa Iucram mal mull pentru El? Nevoinlele noastre ni se
A treia Durninica a P.ostului este nurnita "Inchinarea Sfintei u(mreaza ciind ni se aduce aminte de nadejdea siavei ce ni s-a dat
Cruci". La Privegherea acestei zile, dupa jD.ox.ologia cea Mare, prin Cruce. Gici dupa cum Miinluitorulnostru, urcandu-se pe Cruce,
Sfiinta Cruce este adusa intr-.o pr.ocesiune s.olemna in mijl.ocul a fost sJavit prin felul necinstit prin care s-au purtatoamenii cu El si
Bisericii ramane ac.oI.o pentru intreaga saptarnana - cu un prin amaraciunile ce I-au pricinuit, tot asa trebuie sa facem si noi
ritual special de inchinare de-a lungul fiecarei slujbe. Este de sa fim slavi\i lmpreuna cu El, cu toate ca'induram cu greu
remarcat faptul ca tema Sfintei Cruci, care d.omina imn.oI.ogia postului.
acestei Durninici, nU este dezv.oltata in termeni de suferint
a
ci in Se mai explica praznuirea de azi in alt chip. Dupa cum cei care
termeni de biruint
a
de bucurie. Mai mult decat atilt, ciintarile- calatonSsc pe 0 cale aspra lunga, zdrobi\i de oboseala, daca
teina (irmoase) ale Canonului Durninicii sunt luate din slujba lntiilnesc pe cale un copac umbras se odihnesc putin,
pascala _ "Ziua Invierii" _ iar Can.onul este .0 parafraza a sub el, oarecum refacu,i termina restul drumului, tot
acum, in timpul postului, a fost sadita de Sfin,H Patin,i la mijIocul
Can.onului Pastelui.
. . 9' acestei eM obositoare Crucea cea aduditoare de viata. spre a ne
Int,elesul tutur.or acest.ora este clar. Sun, tern la
odihni, a rasufla a ne face pe noi cei osteniti sprinteni u,?ori
Postului. Pe de .0 parte straduintele psihice dad pentru restuI ostenelii.
sunt sincere c.onsecvente, lneep sa se faca. simtite; povara I.or Sau altiiexplicatie. Dupa cum Ia venirea unui imparat sunt purtate '
devine maj .ob.osit.oare, osteneala n.oastra mai lui urma vine el,plin de veselie
nev.oie de sprijin lncurajare. Pe de alta parte, sUP.ortiiud aceasta de bucurie pentru biruin!a avutii, iar impreuna cu el se bucura si
.osteneaUi, urcand muntele piina laacest punct, incepemsa vedem tot Domnul nostru lisps Hristos, vriind sa arate bimint'"
calatoriei noastre, iar razele cresc in straIucire. asupra mortii ca are sa vina cu slava in ziua fnvierii, a trimis
Postul este propria noastra rastignire, trairea n.oastra, cum este inainte sceptrul Lui; semnul Lui cel imparatesc, crucea cea de viatii
ea, liinitata, a P.oruncii lui Hristos pe care 0 auzim in peric.opa fiicatoare,care ne umpIe de multii bucurie, ne da foarte mare usur"':e
cvanghelica a acestCi Duminiei: "Dadi vreun om vrea sa-Mi . ne sa fim gata sa primim pe fmparat sa
urmezc Mie, acela sa se lepede de sa-Mi r! strigate de bucurie intru intiinlpinarea Biru,itorului.
urmeze Mie (Matei, VIII, 34). Dar nu pute,m'sa ne - _ )i A fost Sfiinta Cruce in saptiimiina de la mijIoc a postului
sa-L urmarn pe Hrist.oS daca nu avem Crucea Sa, pe care.a celui de patruzeei de zile pentru urmatoarea pricina: Sfiintul Post de
pentru mantuirea noastriL Crucea Lui este aceea-care - - .j -- patruzeci de zile se aseamana cu izvorul cel din Mera, din pricina
ne nu a n.oastra! Crucea Lui este aceea care da nu asprimii, amaraciunii lipsei de trai bun ce ne face postul. Dupa
. A . - 'i cum dumnezeiescul Moise cand a bagat lemnul in miJ'locul izvorului
sens ci putere celorlaltl. ceasta 0 gaslm explicatam .
Sinaxarul Dt11ninicii Sfintei Cruci: I-a lndulcit, tot Care netrece prin Marea Rosie cea
spiritual a ne scoate de la nevazutul Faraon, prin lemnul'cel de
,,Pentru ca in timpul postului celui de patruzeci de zile ne rastignim viara fiicator al cinstitei de viara facatoarei Cruci, j'ndulceste
noi oarecum, m0rti fiind fa,a de patimi, eu sim!Urile adormit!o am,liI'aciunea postului celui de patruzeci de zile ne miingilie pe
potolite din pricina amaraciunii postului, ni se pune inainte cinstita c.tre',trrum. ca in pustie pana ce ne va duce, prin fnvierea Lui, la
de viata fiicatoarea Cruce ea sa ne imbarbiiteze, sa ne sprijine, sa', Iell1Salimul eel spiritual ..
;t
82 83
ALEXANDER SCHMEMANN
Sau alta expli ca\ie. Deaarece CI1lcea se numqte este pamul
vie!ii, iar acel pam a fast sMit In mijlocul raiului, 1n Eden, in chip
patrivit PlIrin!i I-au sadit pe acesta 1n mijlocul
posl,,!ui celui de palI1lzeci de.zile ca sa ne aminteasca si de lacamia
. lui Adam, dar 1n limp sa rye arate prin acesta
inUiturarea asi'indei lui. in adevar dad\ mane1lm din el nu rnai murim ,
. ci traim.
Prin puterea Cmeii, Hristoase Dumnezeule, de ispitele
celui vic1ean, sa ne inchinllm tale
Patimi 1nvierii eelei purtatoare de via\a , due and la capllt eu
calea aeestui post de patmzeci de zile ne pe noi '
ca un singur bun de oarneni iubitar. Amin."
Astfel, intari!i incepem partea a daua a Postului.
Inca 0 saptamana in cea de a patra Duminica, auzim vestirea:
" .. . Fiul Omului se va da In mainile oamenilor vor ucide. iar
dupa ce-L vor ucide, a treia zi va invia" (Marcu, IX, 31).
Accentul se muta aeum de la noi, de la pocainta ostenelile
noastre, catre faptel e ee s-au flICDt "pentru noi pentru a noastra
mantuire" .
"Daamne, Dumnezeule, e el ce ne-ai dat sa pregustllm ast1lzi prin
invierea lui Lazar Sfftnta Sapt1lmiina cea inainte-strlllucitoare,
ajuta-ne sa dH1Itarla postului.
Ajungand la 'cea de-a daua vreme a postirii sa punem inceput
vie\ii ca atingiind ostenelilor noastre sa
primim bucuria cea ,.
La Utrenia din Joia celei de a cincca auzim inca
. 0 data Canonul eel Mare al Sfiintuluj Andrei data
aeeasta in totalitatea sa. Daca la inceputul Postului acest Canon
fost ca 0 ce ne-a condus catre pocainta, acum, la
Postului, cl pare ca un ,,rezumat" al pocain(ei ea 0 implinire a
acesteia. Daca la inceput 11 ascultam doar ,-acum, cuvintele sale,
pline de inteles, au devenit cuvintele noastre, pliingerea, nlklejdea
podiinta noastrli de asemenea . o "evaluare" a nevointe1or
noastre cat de multe din aces tea au devenit cu
84
POSTUL CEL MARE
.. I
noastre? Cat de de parte am ajuns pe aceste;
poeainte? Pentru ca toatc celece ne privesc se apropie de sfarsit,
de acum inainte Ii uDllam pe ucenici, t:are "erau pe dru'm,
suindu-se la Ierusalim, lisus mergea inaintea lor". rar Iisus le-a
spus : "lata, ne suim la Ierusalim Fiul Omului va fi dat In mana
arhiereilor clirturarilor; vor osiindi la moarte, vor da
pe mana paganilor, vor batjocori, vor scuipa, vor
biciui , VOl' omori, dar dupli trei zile va invia" (Marcu, X,
32-,-45). Aceasta este Evanghelia celei de a cineea Duminiei.
Tonul slujbelor Postului se schimba. Dad de-a lungul
primei piir\i a Postului ostenelile noastre tinteau la propria noastra
cura\ire, acum suntemf'licuti sa intelegem ea aceasta curatire nu
reprezenta 0 finalitate in sine, ci ea trebuie sa ne conduca la
canlemplarea, intelegere'a improprierea tainei Crucii Invierii.
Sensu 1 nevointelor noastre ni se descopcrli acum ca 0 participare
la aceasta taina cu care eram atat de incat 0 acceptam
- - - ,dc-la-sine pe care-acum 0 uitam pur simplu. in limp ec-L
unniim, urciind la Ierusalim impreuna cu ucenieii, suntem "uimiti
'
I
.,
5. Pe druInul catre Betania $i IerusaliIn
A cea din urma saptamfuta a Postului este numita
-:.SiIptiimiina Sliilpiirilor". In timpul eelor zile care premerg
Sambetei lui Lazar Durninicii Stalparilor (Floriilor - n .tr.),
slujbele Bisericii ne indeamna sa flJll urmantorii lui Hristos, dupa
cum Intai EI ne moartea prietenului Sau iar apoi
incepe cal atoria Sa catre Betania si I erusalim. Tema si tonul
saptiimiinii sunt date Duminica Vecernie: .
"Incepand eu dragasle saptamana a cinstitului post, Sa
aducem eantare inaintea praznuirii stiilpilor
85
ALEXANDER SCHMEMANN
Domnului Celui ce vin)" in :;lava eu puterea dumnezeirii in Iernsalim,
ca saomoare moartea."
CentruI atentiei" este Lazar. boala sa,. moartea sa, miihnir6a
, - - .
rudeniilor sale raspunsul J ui Hristos Ia toate acestea.
Astfel,ILunea auzim:
"Astazi, umbland Hristos pe langa Iordan, I S-a aratat boala lui
Lazar ... "
Mattea:
". "leri astazi a fost boala lui Lazar ... "
Miercurea:
"Astazi Lazar murind se ingroapa surorile ... "
Joi:
POSTUL eEL MAkt.
este: care este Intelesul ac6stei transpuneri; sernnificatia acestui
astaziliturgic? ;
Ocovilniitoare rnajoritate a Inteleg, probabil.
di este yorba de 0 metafora retorica, 0 poetidi "figura de stil In
Modul nostrumodern de abordare a cuItului este fie
rational fie sentimental. Abordarea rationaia consta in reducerea
. .
praznuirii liturgice la idei. Este inrMacinata in aceasta teologie
occidentalizata" care s-a dezvoltat In Rasaritul ortodox dupa
" ..i
perioadei patristice pentru care cultul este In cel mal
fericit caz 0 zona palpabila pentru definitii afirmatii pur
intelectuale. Ceea ce in cult nu poate fi rectus la un adevar
intelectual este etichetat drept "poezie" adiea eeva ce nu
trebuie luat foarte In serios. $i chiar daca este evident eli
evenimentul praznuit de clitre Biserica apaqine trecutului.
liturgicului astazi nu i se da nici un inteles serios. Cat despre
"Doua zile are astazi Lazar eel mort'abordarea sentimentaHI, ea este rezultatul unei pietati
in cele din urma, Vinerea: individualiste care este din mai muIte puncte de
"in ziua de e::-:eccp=-e=-<fccra"'tCCe>Clecc::-ee=-lrm=o=-=r=-t7(=-al,-----=vedere corespondentul teologiei intelectuale. Pentru acest fel de s
Martei al Mariei)." pietate, eultul reprezinta inainte de orice altceva un cadru util
pentru rugaciunea particulara, un fundal inspirator, al cami scop
Intreaga saptamana este astfel petrecuta in contemplat.ia
este de a ne ,Sn.ciilzi" inima de a 0 intoarce catre Durnnezeu.
duhovniceasca asupra viitoarei intiilniri dintre Hristos moarte Continutul intelesul slujbelor, al textelor ,al riinduielilor
- intai in persoana prietenului Sau, apoi in moartea lui actelor liturgice este aici de 0 importantli secundara; snnt de folos
Hristos. Este apropierea acelui "ceas allui Hristos" despre care ' suficiente atata vreme cat rna indeamna sa ma rog. $i astfel
EI a ,vorbit adesea spre care a fost orientata intreaga sa slujire liturgicul astazi este dizolvat aici, ca dealtfel toate celelalte
pamllliteasca:-Atuncitrebuie sa ne intrebam: Care este locul . J
1
texte liturgice, intr-un soi de ,,rugaciune" nediferentiata din punct
intelesul acestei eontemplaiiCin slujbefe Postului? Care este de vedere al devotiunii al inspiratiei.
legatura acesteia eu nevointele noastre din tirnl'.lll Postului? Datorita hlngii polarizari In mentalitatea Bisericii noastre
Aceste intrebari presupun 0 alta, cu caretrebuie, pe scurt, . dintre aceste doua. modUrl de abordare, este foarte dificil astazi
sa ne ocuparn acum. L1Cpomenirea diferitelor evenimente din sa aratam ell adevaratul cult al Bisericii nu poate fi redus nici la
viata lui Hristos foarte des, daca nu cumva intotdeaurra, Biseriea' "idei", nid la ,,rugaciune". Nu putem praznui idei! cat des pre
transpune trecutulin prezent. Astfel, in ziua rugaciunea particulara, nu sta scris in Evanghelie ca atunci cand
cantam: "Feeioara asUizi pe Cel mai presusde fiinta ... ";in vremsa .. pe rugam sa Inchidem camliriinoastre sa intram
Vinerea Patimilor: "Astiizi sta inaintea lui PilaL."; in Duminica acolo intt"o comuniune hariea personal a eu Dumnezeu (Matei,
Floriilor (StillpariIor): ,;Astazi vine la Ierusalirn .. -" fntrebarea . VI, 6)?'Adevarata praz-nuire implieaatat un eveniment cat
86 87
ALEXANDER SCHMEMANN
soeialii sau Ia aeesta. 0 priiz.nuire este posibila '
numai dind oamenii seadunl! laolaltll separarea
izolarea lor unul f ata de altul, reaqioneaza Impreuna
cu un trup, lntoemai ea 0 persoana in fata unui eveniment (de
bxemplu: venirea. primaverii, 0 elisatorie, 0 irrmorrnilntare, 0
biruin(a etc.). lar miracolul natural al intregii pdlznuiri este exact
aeela eli dad! numa! pentm 0 vreme, nivelul
ideilor pe ace1a al individualismului. Unul se pierde eu
adevara( in praznuire, iar altul ii pe eeil alti l ntr-un f el
unic. Dar care este atunei astazi. inteleSulliturgicului prin care
Biserica In cepe (oate praznuirile sale? Cu ee inteles intilmplari
ale trecutului s unt prazriuite astiizi?
Se poate spune fara exagerarc cii intreaga viata a Biserieii
este b continua comemorare aducere aminte. La sfilr
9
itul
fiecarei slujbe ne referim la sfintii "a caror pomenire
dar inainte de [oate pomenirile, Biselica este aducerea amintc de
Iiristos. Dintr-un punct de vedere cilt se poate de firesc memoria
este 0 facult.atealnbfiiia.AstfeI, sa ne aducem "aminte"de' Cineva
pe care il iubim 9i pe care I-am pierdut; aeeasta semnifica doua
lueruri. Pe. de 0 parte, memoria este mai mult deeilt simpla
a treeutu) ui. Ciind lmi arnintesc de raposatul meu tata,
il vad; el este prezent in memoria mea nu ea un rezurnat a tot eeea
ee 9tiu despre el, ci cum I-am eunoseut in intreaga sa realitate
vie. Totu9i, pe de 0 alta p arte, tocrnai aeeasta preze nta rna
.. L ... detennina sa simt acut faptul ca el nu m.ai este aici, ca niciodata
in aceasta lume 9i in aceasta viata nu-j voi mai atinge mana pe
care atat de viu 0 pastrez in amintire. Memoria este astfel cea mai
minunata, dar in aceJa9i timp 9; cea rnai dramatica facuitate
umana, penfro ea nimic nu d eseopera mai bine natura eazuta a
vietii noastre, imposibilitatea omului de a pastra, de a poseda eu
'adevarat eeva In aceasta lume. Memoria ne descopera faptul ea
" timpul 9i moartea stiipanesc pe pamant". Dar, tocmai din prieina
act:.stei functii umane unice a memoriei, esteaxat pe
ea, pentru ca ea eonsta mai lnta; in amintirea unui Om, a unui
Eveniment , a unei-Nopti, in intunericull:iespx:e:careni
88
POSTUL CEL MARE
s-a spus: ".:. face!i spre pornenirea Mea". iata, minunea
S0 iI pomenim 9i El esle aiei - nu ea oieoana
nostalgiea a treeutului, nu ca un tri st "nieiodata mai nlult", ci eu
o puternica prezen(a incat Biserica poate rcpeta la
ceea ee aposto!ii au ras tit dupalntillnirea pe drumul spre Emaus :
"Oare nu ardea in noi inima noastra? (Luca, XXIV, 32.) .
Memoria natural a este.intiii de toate 0 "prezen\a a absentei",
astfelincat , in masura in care eel pe care ni-l arnintim este prezent,
cu atilt este mai acuta durerea absentei sale. Dar in Hris tos,
memoria a devenit din nOli puterea. de a urnple timpullntrerupt
de pacat rnoarte, de ura uitare. Aceasta memorie, eaputere
peste timp, friingerea lui r epr ezinta toeniai ceca ce se afJ a in
centrul praznuirii liturgice, a liturgiculuias lifzi. Sa fim siguri,
Fecioara nu astazi , ca "stare de fapt" nimeni nu sta In fata
lui Pilat, iar ea fapte, aeeste evenimente apartin treeutului. Dar
astazinu putem aminti aeeste fapte, iar Biseriea este mai lntiii de
toate darnl ' puterea acelei amin tiri care transforma faptele
_. - - -treeutului i n evenimente ve9nic pline de lnleles.
\
Prliznuirea liturgiea este astfel 0 re-intrare a Bisericii in
eveniment, iar aceasta nu inseamna pur simplu "ideea"
acestuia, ci este bucuria sau tristetea lui, realitatea vie si eoncreta
a sa. Una este sa ca pri; Me u ,
Dunmezeul Meu, pentru ee M-ai parasit!" Hristos eel rastignit
manifesta "chenoza" 9i smerenia Sa. Cu totul altceva este sa
praznuim acest eveniment In fiecare an, In acea Vinere unica,
cand, fiira sa-I ,,rationallzam", 9tim eu toata convingerea ca
ilceste euvinte, fiind oferite 0 data, raman etem reale; astfe1incat
nici 0 biruinta, nici 0 slava, niei 0 "sinteza" nu pot sa Ie
vreodata. Unit este sa explicam f aptul ea Invierea lui Lazar era _
spre "ineredintarea invierii cea de (troparuJ zilei), eu totul
altceva este sa praznuim aceasta lntalnire de 1entl! apropiere
dintre viata moarte, sa devenirn parte a acesteia, sl! vedem e u
ochii 9i sa sim(im cu lntreaga noastra fi in(a eele ce implica
cuvintele Sflintului Apostol loan: " ... a suspinat eu duhul S-a
tulburatintru Sine.:. a lacrimat" (loan,XI, 31-35). Pentru noi
89
I
! .
" i .
i
L
ALEXANDER SCHMEMANN " ,.:,

si cu noi toti ac.estea se saviirsesc astazi. Noi nu acolo, In )1
Betania, mormitntcu . lui Lazar. Despre aceasta
numai . din Sfitnta . Evanghelie. Praznuirea acestu!
astazi al Bisericii este vremea citnd-un faptistoric devine
evenimentpentru noi, pentru mine, 0 putere In viata mea, 0
aducere aminte, 0 bucurie. Teologia nu poate patrunde dincolo
de "idee". lar din punctul de vedere al ideii, avem nevoie de
aceste cinci lungi zile, citnd este de simplu doar sa miirturisim,
"sa Incredintam invierea cea de Dar toata problema este
ca in sine prin sine fraza nu incredinteaza nintic. Adevarata '
Jncredinfare vine din praznuire exact din aceste cinci zile in
care marturisim inceputul acestei lupte decisive dintre viata
moarte Incepem, nu de mull, sa intelegem citt sa-L
marturisim pe Hristos, Cel ce va di1ca cu moartea pe moarte.
invierea lui Lazar, minunata praznuire a acelei Sitmbete
unice, se afla spre Postului Mare. in Vinerea de dinainte
zile suilet folositoare ..... ,
iar In termeni liturgici, Sitmbll.ta lui Lazar Duntinica Stitlpll.rilor
(a Floriilor) sunt "inceputul Crucii". Dar ultima saptamitna a
Postului Mare, care este 0 continua inainte-praznuire a acestor .
zile, este revelarea ultima a intelesului Postului. La inceputul
acestei lucrari am spus ca Postul este pregatirea pentru
In realitate, In practica uzuala care a devenit Intre timp
traditional a, aceasta pregatire ramitne abstracta individuala;
Postul sunt alaturate, insa -fua 0 intelegere reala a
legaturu $i interdependentei 10r:Chiar'$i atunci dind Postul nu
este inteles ca perioada de a Spovedaniei a
Impiirta$auiei an uale , este de obicei inteles ca un efort individual
$i astfel rarnitne egocentric. Altfel spus, ceea ce In mod practic
este absent din experienta Postului este eli acel efort 'fizic
duhovnicesc participarea noastra la acelastazi <tl
lui Hristos, nu 0 rnoralitate abstractll, nu un progres mOT1I1, nu
o mai mare paza a patimilor, nici macae 0 imbunatatire personala,
ci implirtli$irea de acel aslazi fundamental al lui Hristos.
Spiritualitatea care nu aspira la aceasta este in pericoI de
90
i
"
,
I
POSTUL CEL MARE
a deveni pentm, ca in ultima instanta, aceasta
, este motivata prin "sine" nu prin Hristos. Pericolui ce exista
. aici este ca 0 data ce camara sufletului estecUratita eliberata de
diavolul care locuia intr-lnsa ea ramane goaIa, iar diavolul se
relntoarce" ia cu el alte dulmri rnai rele decat el inlritr).d,
aeolo; se fac cele de pe urma rnai reIe dedit ceiIe
dintai." (Luca, XI, 26). In aceasta lome oriee - chiar 'si
"spiritualitatea" - poate' fi demonic. este foarte
important sa redescoperim intelesul ritmul Postului ca
adevarata pregatire pentru rnarele astiizi al vazut
pana acum eli Postul are doua patti. Inaintea Duntinicii Sfintei
Cruci, Biserica nelndeamna sa ne concentram asupra noastra, sa
luptam impotriva clirnii a pI aceril or , a rauIui $1 a tuturor
ceIorlalte pacate. Dar ehiar ;;i atunci citnd implinirn acestea,
sun tern permanent tndcmnati sa privim inainte, sa masuram. sa
motivlim efortul nostm prin "ceva mai bun" pregatit pentm noi.
Apoi, din Duminica Sfintei Cruci, taina suferintei lui Hristos, a
Crucii a Mortii Sale, sunt acelea ce devin centruI slujbelor
Postului . Devin "urcu;;ul spre ' .
In cele din urma, de-a lungul acestei ultirne saptamitni de
pregatire lncepe praznuirea tainei. Nevointa postului ne-a facut
capabili sa da,rn la 0 parte tot ceea ce de obicei statornic
ascunde obiettul central al credintei, al niidejdli ;;i al bucuriei
noastre. Timpulinsu$i, ca sa zicem se apropie de un
El estemasurat acum nu prin preocupariIe grijilc noastre
uzuale, ci deccea ce are loc in drumul spre Betania, rnai
departe>, la lemsalirn. lar, 0 data in plus, toate acestea mi"sunt
retorice. Pentruoricine care a gustat din viata litur.;ica adevarata
- fie aceasta numai 0 data fie chiar imperfect - este aproape
de la sine inteles ca din momentul in care auzim: "Bucura-te
Betanie, casa a lui Lazar! ... " iar apoi: ,,'" maine Hristos vine .. -."
lurnea exterioara devine U$01' ireala, iar unii aproape ca sufera
cand intra Jntr-un contact zilnic necesar ell aceasta (cu lumea
exterioara - n.tr.) "Rcalitatea" este aceea care se deslasoara in
Biserieli, in acea praznuire care, zi dupazi, ne face sa realizam ce
..!nseamna sa a;;tepti de ce crqtinismul este, mai presus de orice,
91
f
!
. ,
ALEXANDER SCHMEMANN
Astfel, atunei dnd de Vineri
apropie dintam cele patruzeci de cele d.e sufl,e!
folositoare .. . " nu am implinit doar 0 "obhga\le erqtmeasca
anuall1, sunte m sa ne impropriem cuvi nte1e pe care Ie
yom canta ziua urmatoare:
"Prin Lazar te prada Hristos pe tine, moarte , dar unde-ti este
biruinta, iadule?"
_\
CAPITOLUL V
,
J
POSTUL IN VIATA NOASTRA
1 L
d 1 . ..
." uan u- In senDS... .
Pana acum am vorbit des pre invll\lItura Biserieii referitoare
la Postul Mare cum ne-a fost transmisll mai Intal de toate prin
slujbele Postului. Aeum trebuie sli ne punem urmatoarele
intreban: Cum putem apJica aceasta invlltatura in via\a noastra?
Care ar putea fi nu numai impaetul sirnbolie dar eel real al
Postului In existenta noastra? Aceastll existentl1 (e necesar sa
amintim) este foarte diferita de a aeelora care au trait in vremea
eand aceste slujbe, imnuri, canoane:;;i randuieli au fost compuse
statomicite. Se trllia atunci in cornunitllp relativ mici,.fudeosebi
rurale, intr-o lume din punet de vedere struetural ortodoxa; ritrnul
intirn al vie\ii acestora era modelat de Bisericl1. acum trlIim
intr-o societate urbana tehnologicl1care este pluralista
din punct de vedere al credintelor sale religioase, secularizatl1 in
viziunea sa asupra lumii:;;i in care noi, ortodoqii, eonstituirn 0
minoritate nesemnifieativiL Postul nu rnai este" vizibil" asa cum
era, sl1 spunem, In Rusia sau Grecia. intrebarea noastra astfel
una foar1e actuall1: cum putem - dineolo de a introduce una sau
doua schirnban "simbolice" in viata noastrl1 zilnica - tine
Postul?
93
!
I
ALEXANDER SCHMEMANN
,
Este limpede, de exemplJ, ea pentro marea il
nici nu poate fi de
slujbelor Postului. Ei continua sa la .DuIlll';.lGa
dar dupa cum deja in Dummlctle Postulm Mare
cel putin sub aspectele sale nu
Postul si astfe1 eugreu putem "simti" felul sluJbelor
princip;Uul rnijloc prin care duhul ne transmlS. ?l
cand Postul nU mai este reflectat sub mClO fonna III cultura
Ii apartinem, nu ne mai intrebam astazi de no astra
despre Post este predominant una negatlva - c.a 0
perioada in care anumite lucruri precum carnea
dansul si distractiile sunt interzise. Intrebarea "populara . La
renunt
i
'pentru Post? un rezumat pentru acea
abordare negativista. In termeni "POZIt1VI , e;;te ca
vremea in care trebuie sa implinim "obhgat
la
. a
Spovedaniei Impartapniei (" ... aceasta mat tarzlU
---Durninica Stalparilor ... ", dupa cum am clllt mtr-un
arahial). Fiind indeplinita aceasta obligatie, restul postulm pare
piarda toate semnificatiile sale poziti
ve
. . _
Astfel, este evident ca aid s-a dezvoltat 0 dlscrepant
a
destul
de adilnca intre duhul sau "teoria" Postului, pe de oparte, pe
am incercat sa 0 conturam bazandu-ne pe slujbele Postulm lar,
pe de alta parte, inte1egerea sa comuna
foarte adesea sustinuta nu numaI de lalcat de
catre Caci este intotdeauna mai sa ce;:a
duhovnicesc la ceva formal dec at siLcauti duhovlllcescul m
spate1e formalului. Putem spune fua exagerare ca,
este inca "tinut" , a pieFdut mult din impactul sau
noastre, a incetat sa mai fie baia pocaintei a innOlnl
este socotit in invatatura liturgica duhovniceasca a Blsencll.
Dar atunci, putem 6are sa-l redescoperim,
din nou intr-o putere duhovnieeasea in reahtatea a
existentei noastre? Raspunsul la aceasta intrebare m
princip.-u, spune aproape exelusiv, de daea. sau
nu dorim sa IUaJYl fn serios Postul. Oricilt de nOl sau dlfente sunt
94
POSTUL eEL MARE
conditiiIe in care traim astazi, orieat de reale sunt difieultiitile \,i
obstacole1e ridicate de lumea noastrii moderna, nici unul din
aces tea nu reprezintii un obstacolabsolut, nici unul din acestea
nu face Postul "imposibil". Originile pierderii treptate a
influentei Postului asupra vietii noastre sunt adanc inriidiicinate
in noi. Reducerea sau incon!?tienta a religiei la un
nominalism simbolism superficial este modul de a ocoli sau
seriozitatea necesitatilor religiei in viata noastra,
necesitatea religiei pentru implinirea obligatiilor a efortului.
Aceastii reducere, trebuie sa adaugain, este intr-un fel specifica
Ortodoxiei. apuseni, catolici sau protestanti, cand se
confrunta cu ceea ce ei considera drept "imposibil", mai degraba
schimba religia 0 "adapteaza" unei noi conditii astfel 0
fac "practicabila". Foarte recent, de exemplu, run vazut cum
Biserica Romano-Catolica, mai intai reduce postul la un
minimum minimorum apoi practic 11 elirnina cu totul.
. Denuntilm cu indignare indreptatita 0 astfel de "adaplm:<,<",_c-"L12e
: t 0 tradare a ti:aditiei ca pe 0 minimalizare a credintei
intr-adevar, este spre indreptatirea slava Ortodoxiei
faptul ca ea nu se "adapteaza" nu se compormite cu standardele
scazute care nU fac Este spre slava Orto-
doxiei cu sigurantii nu spre slava Iwastra, a ortodoqilor. Nu de
azi, sau de ieri, ci cu mult timp in urma run gasit 0 cale de a
reconcilia exigentele de desaviirsire ale Bisericii cu slabiciunile
umane, !?i nu nuinai-fui ;,a ne pierde reputatia" ci Cll
pricini in plus pentru automuItumire curata. Metoda
consta in implinirea simbolica a acestor exigente, iar
individualismul sirnbolic penetreaza astilzi intreaga noastra viata
religioasa. AstfeI, de exemplu, nici macar-nu ne gandim la
revizuirea cuItuIui nostru a r1tnduielilor monastice - Dorunne
-, yom continua sa nurnirn pur sirnplu "Privegherea
de toata noaptea" 0 slujba de 0 orii yom explica cu milndrie ca
aceasta, este slujba ca aceea pe care dilugiirii din Lavra
Sf1tntului Sava 0 in secolul al nouaIea. Referindu-ne la
Post, in 10cuI intrebiirilor futldrunentale - "Ce este postirea'7
95
, ,
;
ALEXAl'!DER SCHMEMANN I '
, 1
sau "Ce este postul"? - n9 cu Postulul. I
Ynpublica\iile bul,etinele blSenCe$tl apar re(ete
mancaruri delicioase de post" 0 parohie ar putea chlar sa
ceva bani in plus scopul de a .
mese de post" . Atat de multe sunt explicate simbohc m
noastre, ca obiceiuri traditii interesante, phne de
arnuzante caceva ce nu ne Jeaga prea mult de Durnnezeu de
noua in EI ci de trecutul obiceiurile
incat foarte dificil sa vezi in spatele acestui folclor
"relioios imensa importanta a religiei. vrea sa subliniez ca,in
sin:, aceste nenumarate obiceiuri nu contin .nimic rau.
acestea au aparut, simbolizau mijloacele ,
socieliiti ce lila in serios reJigia; acestea nu erau slmbolun, el
viata Ce s-a intamplat, a fost faptul ca cum
s-a'schimbat in ansamblul sau a devenit din ce in ce p.ut
m
rnodelata de religie, tot cateva obiceiuri au supravletUlt ea
simboluri ale unui mod de Viad(a care nu mtai eXlista
a
. I
supravietuit a fost ceea ce, pe e 0 parte, es e ce . n:' 1 p. '
culoare, iar pc de alta parte, cel rnai putin dificil. I
duhovnicesc esle acela ca incetul eu incetul unll. mcep
Inteleaga religia ca pe un sistem de simbolun
degraba, decat sa Ie inteleaga pe cele din unna.ca pe 0
catre innoire nevoin(a duhovniceasca. Mal multa truda
cheltuita pentm pregatirea mancamrilor de post sau a
, de decal penlm postire particip.are la
a Paslelui. Aceasta ',nseamna c;a atata limp cat
tradiiiile nu suntl egale din nou de viziunea
lumii care, de fapt, le-a creat, atata
nu sunt luate fn serios, Biserica va ramane rupta de vlata nu are
putere asupra acesteia. In loc de a simboliza
ar trebui sa purcedem la aducera acestela III vla(a
noastra reala, .
Apoi, sa luam Postul fn serios
mai inlai de toate la cel mai adanc nivel poslbIl ea 0 mtrebare
' duhovniceasca ce are nevoie de un raspuns, de 0 hotlirare, de un
96
POSTUL CEL MARE
plan, de un efort continuu. Din aceastacauza, dupa cum
saptamanile destinate pregatirii pentnl Post er im stabilite de
Biserica. Accasta este vremea rlispunsului, a hotararii a
planului. Iar aici cel mai bun mai drum esteacela de a
unna ciilauzirea Biserif:ii - prin meditatia asupra celor cinci
teme evanghelice oferite noua in cele cinci Duminici ale
pe rioadei de dinaintea Postului : aceea a dorintei (Zaheu), a
smereniei (Vamesul si Fariseul), a intoarcerii din exil (Fiul
risipitor), ajudecatii Judecata) a iertlirii (lzgonirea
lui Adam din Rai). Aceste pericopenu sunt facute numai pentru
a Ie asculta in biserica; ideea este ca ele trebuie sa fie "Iuate
acasa", pentnl a medita asupra lor in lumina vietii meJe, a situatiei
me1e familiale, a obligatiilor rude profesionale, a preocuparilor
mele penlru lucrurile materialc , a relatiei meJe c u semenii langa
care traiesc, Daca la aceasta medita(ie se adauga rugaciunea
acestei perioadc de dinainte de Post pocain(ei deschide-mi
mie Datatorule de via(a ... " Psalrnul 137 - "La raul
Babilonului ... " incepem sa in(elegern ce',',iiisearnnii" sasiriiti
imprcuna cu Biserica cum 0 perioada liturgiea coloreaza
existenta zilnica. Este de timpul potrivit pentru a citi 0
carte religio'\sa. Scopul acestei cHili nu est", numai acela de a ne
imboga(i despre religie; ci, in' primul rand, de a ne
curati rnintea de toate cele de care e plina de obicei. Este pur
simplu ineredibil cat de aglomerata este mintea noastra cu tot
felul de griji ji-amantliri se!lt.imente, cat de putin
control am aceastli aglomerare. Prin-Gitirea unei elir(i religioase,
prin concentrarea aten(iei asupra a ceva total diferit de cuprinsul
aI gandirii noastre, se creaza pon slnea alta atmosfera
mental a duhovniceasclL Acestea nu sunt "retete" - aici pot
exista alte moduri de pregatire pentnl Post. Important este ca
in aceasta perioada de pregatire de dinafutea Postului sa-I privim
ca cum am fi departe, ca pe ceva ce se apropie de noi sau
probabil ca pe ceva trimis noua de Iisus Domnul , ca pe 0
pentru schimbare, pentru innoire adancire; iar daca luam
aceasta "iitoare inserios. astfel, in Duminica Izgonirii lui
97
u ... _ .......... __ I ____ _
"
I
t
,
;,
ALEXANDER 'SCHMEMANN
Adam din Rai (a ' Iertarii), attincicand plecaIIi deacasa .Ill
Vecemie sa fim pregatiti penfru a rie iIIipropia - fie nuniili
partial - cuvintele ProchimehtiIui cel Mare care va deschide;>.
Postul Mare:
"Sa nu "ltorei [ata Ta de 1a sluga Ta;cand rna necajesc degrab roa
auzi ... u
2. Participarea la slujbele Postului
Nimeni, dupa cum am spus deja, nu paate frecventa tot
dcluI slujbelor Postului. Oricine pailte participa insa la 0 parte
din acestea. Pur simplu.nu exista nici 0 scuza pentru a nu face
din Post, inainte de toate, perioada destinata unei frecventliti
participliti crecande la slujbele Bisericii. Din nou, aid, condipile
personale, imposif,ilitaple individuale pot varia
pot in diferite decizii, I'\lSa trebuie sa existe 0 hotiiriire,
trebuie sa existe un efort trebuie sa existe ,,0 stiiruinta". Din
punet de vedere liturgic, am putea sugera urmatorul "minimum"
destin at nu unui sens autodistructiv -: acela de. a
implini 0 obligatie -, ci spre acela al perceperii esentialului din
duhulliturgic a1 Postului. "
tn primul rand, tn",buie facut uncfort speciar'la
parohial pentru cuvenita pdiznuire a Vecerniei Duminicii
izganirii lui Adam din Rai (a Iertatii). Este mtr-adeviir 0 tragedie
ca In atilt de multe biserici aceasta slujba fie nu este
deloc, fie nu i se acorda suficienta grija atentie. Aceasta slujba
trebuie sa devina una din cele mai de seama ' "probleme
parohiale" ale anului ca atare, sa fie bine pregatitlL Pregatirea
trebuie sa cons tea din instruirea corului, din explicarea slujbei1cu '
ajutorulprediciIorsau a buletinelorparohiale, aceasta pregatire
urmiind a fi plfuuita pentru vrernea ciind poateparticipa la ea un
I
. ,
i
. 1
I
\
I

,1
' I
CEL MARE
liumar cat mai mare de pe scurt: prin transforrnarea
acesteia eveniment Pentru ca, din nou,
ninric nu descopera mai bine sensul PosttlIui decat aceasta slujba,
ca tensiutle a podlintei, a impaclitii, ca cum ne-am imbarca eu
totii mtr-o clilatorie comuna.
. Urmatoarea "prioritate" trebuie acordata primei saptamani
din Post. Trebuie fllcut un efort deosebit pentru a participa macar
o data sau de doua ori Ia CanonuJ eel Mare iJ SfantuJui Andrei
CriteanuJ. Dupa cum am vazut, functia liturgica a acestor prime
zile este aceea de a ne introduce In "starea" duhovniceasdi. a
Postuiui, pe care am descri s-o ca "tristete stralucitoare".
Apoi, de-a lungul intregului Post, este imperativ sa
participam macar 0 seara. la Liturghia DaruriJor mai ina.inte
sfin{ite, cu duhovniceasca pe care 0 implica - aceea
a postirii totale, aceea a transformarii macar a unei zile Intr-o
adeviirata a Judecatii a bucuriei. til aceasta
nu se mai Jipsa de
timp etc., pentru ca, dad facem numai ceea ce se
cu conditiile noastre de viata, adeviirata notiune a nevointei
postului devinel6tal lips ita de sens. Nu In secoiul
'doul'lzeCi, ci, de fapt, de la Adam Eva "aceasta lume" a fost
dintotdeauna un obstacol pentru Implinirea poruncilor lui
Dumnezeu. Nu este, deci, nimic nou sau special referitor la
__ .. "mqdul nostru modem de viata". in cele din urma, depinde intru
totul-daca luam sau nu luam in serias religia noastra; iar daca
petree'em opt sau zece sed in plus pe an la Biserica, aceasta:
reprezinta cu adevarat un efart minimal. Privati de aceasta seara,
lipsim noi nu numai de frtimlisetea profun-
zimea slujbelor PostuIui, nu numai de 0 inspiratie sau de un
ajutor duhovnicescnecesar, ci de ceea ce, dupa cum Yom vedea
In cyly:;ce urrneazll. da sens postirii noastre Ili 0 face lucratoare.
98
, . . !

,
. '\
I
I
. ALEXANDER SCHMEMANN
3. ;, ... nunla1 curu.gaciune"
.. Nu exista post lara postire. Se pare, ea multi oameni,
astazi, fie nu iau ill serios postirca, iar daca 0 fac, inteleg
scopurile sale Pentru unii, postirea consta intr-o
"renun(are" simbolica la teva; pentru altii, ea este 0 respectare
serupuloasa a prescriptiilor alimentare. Dar in ambele cazuri ,
ararcori postirea se refera la intreaga nevoirita a postului. Aid, ca
oriunde, trebuie mai intili sa incerdun sa intelegeminva-
tatura Biserieii referitoare la postire apoi sa ne Intrebfun: Cum
putem aplica aceasta invatatura in viata noastra?
Postirea sau abstinenta de la mancare nu este exclusiv 0
practica Ea a existat inca exista in alte religii chiar
in afara vreunci religii, ca, de exemplu, In . anumite t erapii
s pecifice. Astazi, oamenii postesc pentru tot felul de motive,
incluzandu-le uneari (;i pe cele politice. Este important, deei , sa
di scern'em continutul unic al postirii . Mai intai ni se
dezvaluie in interdependenta dintre doua evenimcnte pe care Ie
gasim in Biblie: unul se afia la inceputul Veehiului Testament, iar
eeJala!t fa "ineeputul Noului Testament. Primul eveniment este
"intreruperea postului" de catre Adam In Rai . EI a mancat din
fmctul opriL ni se dezvaluie pllcatul originar al omului.
Hristos , Noul Adam - acesta este cel de-al doilea eveniment
-, incepe cu postirea. Adam a fost ispitit a cedat
a fosLispitit, dar EI a bimit acea ispita .. Consecinta caderii lui
es te izgonirea din Rai moartea. Roadc1e biruintei lui
Hristos sunt calcarea mortii reintoarcerea no astra in Rai. Lipsa
de spatiu ne impiedieli sa oferim 0 explieatie detaliata a sensului
acestui paraielism. Este !impede, ea din aceasta
perspeetiva postirea ni se descopera ca eeva hotlirator prin
iinportanta sa. Ea nu este 0 sirnpla "obligatie", un obieei; ea este
legata de taina intima a vietii mortii, a mantuirii a osandirii.
In invatlHura ortodoxa, pacatul nu este numai inclilearea
unei.randuieli ce duee la osanda; estelntotdeauna 0 mutilarea
100
li
i ..
POSTUL CEL MARE
vietii p e care Iw a dat-o Dumnezeu. Din aceas ta cauza, istoria
pacatului origirwf ne este ca un act al manearii. Penryu
ca mana reprezinla mijlocul de pastrare a viqii; ea este aceea care
ne tine pe noi vii. Dar aicista toata problema: ee inseamna sa fii
viu ee este ;, viata"? Azi, pentru noi , aceasta notiune are In
. r and un sens biologic: viata este toernai aceea care
depinde total de IU'ana mai general, de lumea fiziea. Dar pentm
Sfanta Scriptura pentru Traditia aceasta vi atii c e
subzista "numai cu paine" este identificata cu moartea , pentru e a
este 0 viata muritoare, pentru ca moartea este un principiu
pururea lucrlito( In ea. Dumnezeu, ni se spnne, "nu a raeut
moartea". El cste Datatorul de viata. Cum a devenit atunci viata
muritoare? De ce este moartea numai moartea singura eondi!ie
absoluta a tot ceea ce exista? Biserica raspunde : pentm ca omul
a respins viata, cum i-a fost oferita daruita lui de c Mre
Dumnezeu, a preferat 0 viata care sa nu depinda numai de
Dumnezeu s ingur, ci " numai de paine" . Nu numai ca nu L-a
ascuItat pc Dlfmnezeu, lucru-periuuc are' awsCosandit; el a
schirnbat re1atia intima dintre el lume. Putem fi siguri de f aptul
ea lumea i-a fost data de catre Dumnezeu ca "hrana" - ca mijloc
al vietii; in afara de aceasta, viata era socotita ca mijl oc de
harid eu Dumnezeu; avut nu numai plinirea,
dar intregul sau continut in El. Jntru EI era viata viata era
lumina oamenilor". Lumea hrana au fos t astfel create ca mijloe
al comuniunii cu Dumnezeu, numai daca sunt aeceptate pentru
, _._----Dumnezeu vor naste viata. Hrana in sine, nu are viata. Numai
: ' Durnnezeu are Via'ill si e;te Viata. In inslisi mana -
. - . . . . -- --- " .
9lTIu' caloriile - era' principiul vietii. Astfel, a manca, a fi viu,
a-L pe Durnnezeu, a te afla in comuniune haridi cu EI
. era lueru. Tragedia de nepatruns a lui Adam este
eli el a mancat de dragul sau. Mai mult dec at atar, el a mahcat
"separat" de Dumnezeu, pentru a fi independent fata de EI, daca
e1 a racut aceasta, a racut-o pentru ea a crezut ca hfana are viala
in sine ca el, prin din acea hrana, poate deveni ea
Dumnezeu, adica sa alba viata insine. Mai simplu spus: el a
101
. ALEXANDER SCHMEMJl.NN,"' .
crezut in hrana, in timp ce singurul obiect al increderii ,,:aJ.
credint
ei
, al dependentei este Dumnezeu numai Dumnezeu.
Lumea, hrana au devenit Dumnezeii lui, izvoarele princip'iije
vietil sale. El a devenit scla;vul lor. Adam - in ebraica'
inseamna "om". El este meu', numele nostru
Omul inca Adam, fnca sclavul "hranei". EI poate sustine ca
el crede in Duronezeu, dar Dumnezeil nu este viata lui, hrana lui,
continutul atotcuprinzator al existentei sale, EI poate pretinde ca
viata la Durnnezeu, dar el nu in Dumnezeu
SilU pentru Durnnezeu. sa, experien\a sa, sa,
toate sunt construite pe principiu: "numai cu paine". Noi
mancam pentru a fi vii dar nu suntem vii in Durnnezeu. Acesta
este pacatul tuturor pacatelor. Acesta este verdictlll mort
ii
pronuntat in viata noastra.
Hristos este Noul Adam. EI vine sa repare stricaciune adusa
in viata de Adam, sa aduca omulla adevarata viala astfel, EI
.. tot prin postire. dupa ce a postit palruzeci de zile
; patruzeci de nop!i la urma a flamanzit" (Matei,IV, 2). Foamea
este acea stare in care realizam dependen!a noastra de altceva -
cand avem nevoie urgenta esentiala dehrana -, aratand astfel
ca noi nu avem viatli in noi insine': Este acea limita la capatul
, I
clireia fie mor de foame fie, dupa cc mi-am satisfl1cut trupul, am
din nou impresia di sunt viu. Cu aIte cuvinte, este tirnpul cand ne
lovim deintrebarea fundamental a: De ce anume depinde viat
a
mea? pentru ca aceastaihtrebare.nu.este unaacademica, ci este
simtitli cu intregul meu trup, este de asemenea-timpl't . .ispitei.
a venit la Adam luRai; el a venit la Hristos in pustie. EI
s-a apropiat de doi oaIlleni infometati Ie-a 'spus: mancati, caci
. foamea voastra este dovada ca depindeti in
ell. viata, voastra sta in mancare. lar Adam a crezut a mancat;
dar Hristos a respins aceata ispita a zis: "Omul nil, va trlii numai
cu piline, ci cu Durnnezeu". EI a refuzat sa accepte acea
minciuna cosmicli pe care Satana a impus-o lumii, facanddin
acea minciuna un adevlir de la sine lnleles rara a mai fi dezbatut,
un fundament pentru intreaga noastra . viziune asupra lumii,
102
,
,I
; .
' . 1
I'OSTUL eEL MARE '
,asupra a probabil, chiar Flicand
aceasta, Hristos a reflicut acea relatie htal1a, viata si
. I ' .
Dunmezeu,pe care Adam a rupt-o pe care Inca omai rupem in
fiecare zL
...: Ce este atunci postirea pentru noi, Estc lntrarea
participarea noastra la acea experienta a lui Hristos prin
care EI ne elibereaza de sub totala dependenta fala de hrana,
materie lume. Sub nici un aspect eliberarea noastra nu este una
completa. Trliind inca in aceasta lume cazuta,lll lumca Vechiului .
. Adam, fiind parte a ei,lnca depindem de 11rana. Dar tocmai cum
moartea no astra. - prin care incatrebuie sa trecem - a devenit .
prin Moartea lui Hristos b punte catre viala, hrana pe care 0
mancam viala pe care 0 sus tine poate fi viata In Durnnezeu !;>i
pentru Dumnezeu. 0 parte din hrana noastra a devenit deja
"hrana a nemuririi" - Trupul Sangele lui Hristos Dar
chiar painea cea de toate zilele pe care 0 primim de la
Dumnezeupoate fi In aceasta :viala in aceasta lume cea care ne
coffiuniunea noastra haricii cu Dumnczeu, mai
degrabadcciit cea care ne desparte de Dunmezeu. Numai postirea
poate realiza aceasta transformare, dliruindu-ne dovada
existentialll cli dependenta no astra de hranli matefie nu este
totala, nu este absol uta, cll: unite cu rugaciunea, cu harnl cu
preamlirirea, pot deveni ele insele
Toate acestea spun ca postirea, fiind 1nteleasa adiinc, este
.singura metoda prin care omul redescopera adevarata sa natura
spirituala. estc 0 provOcare teoretica ci cu adevarat practica
catre marele Care a izbutit sa ne convingli ca depindem
numai de paine care a cladit intreaga
existenta umana pe aceasta Postirea este 0 denuntare
a acestei minciuni de asemenea, dovada ca este 0 minciuna.
Este extrem de semnificativ faptul ca Hristos .postea cand I-a
intil1nit pe Satana ceeace a spus mai anume ca Satana
nu poate fi biroit "decat cu post ,?i cu rugaciune". Postirea este
lupta adevlirata impotriva diavolului; ca este provocarea
catre acea lege atotcuprinzatoare care-L facd,pe el ,.Stapanitornl
\
103
\
ALEXANDEi{ S<;HMEMANN
lumii acesteia" . Caci cineva, dadl este infometat apoi descopera
ca poate fi eu adevarat independent de acea foame, nu In sensul
de a fi biruit de ea ci;.dimpotriva, sa 0 poatlUransforma intr-un
izvor de putere si biruinta duhovniceasdi, atunei nimic nu
I
ramane din acea mare rhinciuna in care am trait de la Adam
lncoace.
Cat de departe suntem atunci de inte1egere a
postirii; ca 0 simplll schimbarc a dietei alirnentare, ca ceea ce este
permis a ceea ce este oprit, de toata aceasta ipocrizie superfi-
ciala! In cele din urma a posti I'nseamna uumai un lucru: a fi ..
infometat, a merge pana la limita aeelei conditii umane care
depinde in intregime de luana 9i, fiind infometat, sa descoperi ca
aceasta nu reprezinHi Intregul adevar referitor la om, ea foamea
inSa9i este intai de toate 0 stare spirituala ell este in ultima sa
realitate foamea dupa Dumnezeu. In Biserieaprimara, postirea a
insemnat intotdeauna abstinenta totala, 0 stare de foame,
impingand trupul la extrema. descoperim aici, de
asemenea, ea postirea ca efort fizic este totaTlipsita de sens tara
omologul sau duhovnicesc: " .. . cu post 9i rugaciune". Aceasta
Inseamna ca. lara efortul duhovnicesc corespondent, fara a ne
hclni cu Realitatea Divina, fara a descoperi jdependenta noastra
totala de Dumnezeu - 9i nu nurnai de Dumnezeu, postirea fizicii
poate fi chiar sinucidere. Dad Hristos a fost ispitit in
timp ce postea, noi nu avem nici 0 singora de a evita
aceasta ispitire. Postrrea fizica, esen(iala, a9a cum este, nu este
numai lipsita de sens, este chiar perien-Ioasadacii este rupta de
, nevointa duhovniceasea - de rugaeiune 9i eontemplatie a lui
Durnnezeu. Postjrea este 0 arta deplin stap-anita de sfinti; ar fi -
inddiznet 9i perieulos pentru noi dad ap:l experimenta aceasta
arta fara discernamant !?i rna precautie. Intregul cult al postului
este 0 rememorare continua agreumtilor, ispitelor
ce-i pe aceia ce cred ca ei pot depinde de puterea vointei
10r si nu de Dumnezeu .
. Din aceasta cauza, mai intai de toate, avem nevoie de 0
pregatire dullOvniceasca pentruefortul-postirii. -Aceasta se
104
" .
; j
! -.
I
. i
POSTUL e EL MARE
!
realizeaza prin cererea noastrli de ajutor ciHre Dumnezeu de
asemenea, facanddin postul nostru unul Ar !rebui sa
postirn pentru Dumnezeu. Trebuie sa trupul nostru
- templu aJ prezentei LuCTrebuie sa rcfacem un respect religios
pentnl trup, pentru hrana, pentru adevaratul ritm al vielii. Toate
acestea trcbuic inainte ca postul propriu-zis Sa inceapa,
astfcl fncal atunci cand incepem sa postim ar trebui sa fim
lnarmati cu annc cu 0 conceplic, cu un duh alluptei
aJ biminlei.
Apoi urmcaza postul in sine. Conform cclor spuse mai
devremc, postul ar trebui practicat pe doua niveluri: mai intai ca
post ascetic, iar mai apoi ca post depJin_ Postul ascetic consUl
lntr-o drastica reducere a hranei, astfel incat starea permanenta
de foame poate fi trllitll ca ceva ce de Dumnezeu ca
un efort constant de a-L contempla pe El. Oricine I-a experi-
mentat - oricat de putin - di acest post ascetic, mai degraba
dec;:.;lt 5Jahea'i,ea, ne face innobila\i, cumpata(i, plini ,
de bueurie, eorati. AceJa hrana ca pc un adevarat dar al
lui Dumnezeu. EI este pei:manent aplecat catre acea lumc
interioara carc devine lntr-un mod inexplicabil un fel de hranl! in
adevaratul sens al cuvantului. Cantitatea exacta de hrana care va
fi primita In acest post ascetic, ritmul calitatea ei, nu trebuic
diseutate aici; acestea'depind de capacitatile noastre individuale
de conjuncturile exterioare ale vietii noastre. Dar principiul
este clar: este 0 stare de foame pe jumatate a carei natura
"negativa" este modulata permanent l:ntr-o putere pozitiva prin
rugaeiune, aducere aminte, trez4e contempJalie. Ca in cazul
postului deplin, aeesta este necesarsl! fie limitat ca doram ,?i
impletit cu Smnta Euharistie.tn starea actuala a vietii noastre,
cea mai buna concretizare a sa (a' postului ascetic - n .tr.) 0
putem realiza in ziua dinaintea praznuirii de sead a Liturghiei
Darurilor mai inainte sfin(ite. Dacll postim in acea zi incepand
dis-de-dimineata sau de la priinz, important este aici sa traim acea
zi ca pe 0 zi a a nadejdii a foamei dupa Dumnezeu ,
105
I
I
!nsusL Este meditatia.duhOvniceilScaasupra celor ce 'lor sa yie,
ee sa fie priniit pentru care renuntamla toate _.-
celelalte dai-uri. - _ - '-_ .. ,'
Dupl( ee toate aces tea sunt spuse, trebuie sl( amintlin
cl( orkat de llmitata ar fi postirea noastra, este 0 postire
adevarata, va conducc -catre ispita, sHibiciune, indoiala
tulburare. Altfel spus, va fi 0 adevarata lllptil probabil cii yom
cadea de multe ori. Dar adevlirata descoperire a vietii crqtine ca
__ lupta nevointa reprezinta trasiituia esentiaJii a pastirii. 0
credintil care nu a biruit indaielile ispita este rar 0 credinta
adevarata . Din plicate, in viata nu este posibil nici un
progres fara amara experienta a caderilor. Prea multi incep
postirea c:u entuziasm renunta dupa prima cadere. putea
spune ell adevliratul test Incepe 0 data cu prima cadere. Daca dupa
ce am elIzut :;;i ne-am supus poftelor patirnilor noastre reluam
totul de la capat nu renuntam indiferent de cate ori mai _
devreme sau mai tarzlU, postll'ealioa5tTIi va puna rbanete- sale-----
intre sfintenie cinismul care ne din orice
B!JZie se afla marea dumnezeiasca virtute a rlfbdiirii - rabciarea,
mai inta; de toate, cu noi insine. Nu exist a un drum mai scurt
catre pentru pas trebuie sa facem un sacrificiu
total. este mai bine mai sigur sl( incepem de la un
-minimum - doar eu putin peste posibilitatile noastre -
sa efortul nostru putin cate putin, apoi sa incercam sa
sarim -foarte susla Inceput sa ne nipem cateva oase cand
revenim pe-pamant. Pe scurt: de-1
ll
un post simbolic nominal
- postul ea obligatie obicei - trebuie sa ne reintoareem la
adeviiratufpost. Sa fii limitat smerit, dar consecvent !ii serios.
Sa cantliriin onest capacitateanoastra duhovniceasca fizica
sa action 11m ca atare -amintindu-ne, ca nuexista post
fuastarnirea acestei capacitliti, full a introduce in viata noastra
o dovada durnnezeiaseil cum ca cele ce sunt cu neputinta Iii.
oarneni sunt cu putintil la Durnnezeu.
106
POSTUL eEL lVV.RE
I
4 ... Stiiu]; de viata" a1 Postului
i
Urmand slujbele liturgice, pos tind chiar rugandu-ne
periodic, nu epuizam nevointele Postului. Sau, mai degraba,
pentm ca acestea sa devina lucratoarc pline de sens ele trebuie
implctite cu intreaganoastril existenta. Cualte cuvinte, au nevoie
de un "stil de viata" care sa nu fie In contradictie ,eu ele, care sa
nu duca la 0 vietuire "scindatli" .Tn trecut, in tlirile ortodoxe, acest
sprijin era dat de societatea insa:;;i: acesta reprezenta acel
complex datini, schimbliri exteri oare, legiuiri, ceremonii
publice particulare pe care il acopera cuvantul ,rusesc "byt"!ii
care este partial redat in cuvantul englezesc "culture". De-a
lungul Postului, intreaga societate primea un anumit ritm de
viata, anumite randuieli, care continuau sa-i tina treji pe membrii
acelei societali In perioada Postului. De exemplu, in Rusia, nu se
putea uita de Post chiar numai pentru ca la vrerp.ea acestuia
c10petele bisericii bateau, teatrele erau inchise, iar}n vremurile
mai vechi tribunalele suspendau activitatea. Prin ele insele,
aeeste lucruri exterioare erau in mod evident incapabile sa forteze
omul spre pocl(inta sau catre 0 viata religioasa mal activa. Dar
creau 0 anuniita atmosfera - uri fel de c1imat de post - in care
ostenelile inclividuale erau incurajate. Fiind slabi, avem nevoie
de aduceri aminte exterioare, de simboluri de semne. Bine-
inleles ca existil mereu pericolul ca aceste simboluri exterioare sil
poatli in sine in loc de a fi simple aduceri
arninte, sa ctevinil, in opinia populara, adevliratul sens al Postului.
Aeest pericol a fost deja mentionat mai inainte, caud am vorbit
despre obiceiuri exterioare, care inlocuiesc adeva-
ratelc_strliduinte personale. TO!U!ii, intelese in mod adecvat, aeeste
datini acea "curea" ce leaga nevointele
cu viata in totalitatea sa.
nti traim intr-o societate ortodoxa - prin urmare -
nu un "clirnat" de post 1a nivel social. Cu post sau f"ara
post ; lume;a dimprejurul nostru, a carei parte.integranta suntem,
107
\
ALEXANDER SCHMEMANN
se schirnbiL Prin urmare, aceasta cere di1'l partea noastra un nou
. efort de t econsiderare a rela(iei religioase neeesare intre "cei din
afar a" "cci dinauntru". Drama religioasa a secularizarii
aceea care i,e impinge catre 0 adevarata "schizofrenie" religi-
oasa, di vi zand viata no astra In doua parti - cea religioasa cea
seculara - care sunt din ce in ce mai putin rela(ionate. Astfel,
este necesar un efort duhovnicesc pentm a transpune In practica
datinile tradi(ionale care reprezinta tocrnai
mijloaceJe nevoin(ei noastre. Intr-o maniera experimental a
inevitabil schematica, aceasta nevoin(a poate fi apreciata in
termenii vietuirii acasa si afara din casa.
In vi ziunea asupra lumii, caminul familia
constituie prima cea mai irnportanta zona a vie(ii crqtine, de
aplicare a principiilor in existenta de zi cu zi. Nu
nici chiar Biserica, ci carninul, adevaratul stil spirit al vietii de
fam.ilie, este acela care modeleaza viziunea noastdi fundamentala
asupra lumii, care rnodeleaza in noi 0 orientare esen(iala care,
niulta vreme, poate ea niei nu- sunfem care va
deveni in eele din urma un element howator. Stare(ul Zosima al
lui postoievski - in Fratii Karamaz ov - spune: "Un om care
poate lI}llinti lucrurile bune din copilane este mantuit pentru
toata via(ii. sa". Este foarte semnifieativ faptul ea face aceasta
r e mardi dupa ce a rechernat-o pe mama sa pentru a-I duce la
LiturghiaDarurilor rnai inainte Sflll(ite, la frurnuse(ea slujbei, la
cantarea nepereche a Postului "Sa se indrepteze
rugaciunea mea ca tamilia 'inaintea Ta ... " Minunatul dort al
. educa(iei religioase, ce sc face astllzi in va avea
o semIiificatie minora daca' nu va fi inradacinat in viata
. .
dlrninuJui , in via(a famili ei. Deci, ce se poate ce ar trebui sa se
facit acasa in tirnpul Postului? futrucat este irnposibil sa acoperirn
aici toate aspectele vie(ii familiale, ina voi concentra as upra
unuia dintre acestea.
Ori cine va fi de acord, filra indoiala, ca intregul sti! al vietii
familiale a fost radical schimbat de radio televiziune. Aceste
rnijloace de "comunicare In masa" influen(eazll astazi intreaga
108
POSTUL CEL MARE
noastrll este nevoie "sa pentru a "fi afara".
Lumea *,treaga este pcrmanent aici , la lndemana mea. putin
cate putin, experien(a clementara a vie(uirii lntr-o lume
interioari"i, a frurnuse(ii acestei "interiorita(i" pur simplu
dispare din cultura noastri1 modema; dad! nu este tele viziunc este
muzica. Muzica a lncetat sa mai fie ceva.pe care sa 0 ascul(i; ea
devine rapid un fel de "fundal sonar" pentru convers a(ie, Jectura, .
scris e tc. De fapt, aceasta nevoie de muzica permanenta
descopera incapacitate a omului modem de a se bucura de
de a 0 lntelege nu ca pe ceva negativ, ca pe 0 simpla absen(a, ci
tocmai ca pe 0 prezen(a ca pe 0 condi(ie pentru orice prezentil.
Teala. Dacit trecutului a trait In mare masurllintr-o lume
care-i of ere a largi posibilitati pentru meditatie via(a
interioara, de astazi treb)]ie sa faca un efort deosebit
pentru a regasi acea esentiala dimensiune a care ne poate
pune in legatura cu realitatile cele mai fnalte. Astfel, problema
radioului a televiziunii de-a lunguJ Postului nu este una
. marginala, ci in rnulte aspecte este 0 problemal, de via(a sau de
moarte duhovniceasca. Trebuie sa realizam faptul ca nu este
posibil sa impartim, pur simplu, viata noastra lntre "triste(ea
striHuc itoare" a Postului "ultimul show". Aceste doua
experien(e sunt incompatiblIe in cele din urrna, una 0 va
distruge pe cealalta. este foarte probabil ca, fa..ra sa fad!
un efort deosebit, "ultimul show"sa aiba 0 mai mare
impotriva "triste(ii striHucitoare" decat invers. Deci, un prim
"obicei" ce se sugereaza este acela al reducerii drastice a folosirii
teJeviziunii radioului in timpul Postului. Nu lndraznim sa
nadajduim nici pentru un post "deplin", ci numai pentm unul
"ascetic" care, dupa cum inseamna, intai de toate, 0
schimbare a alimentaliei 0 reducere a acesteia. De exemplu, nu
nirnic In a continua sa sau ill a selecta
programe serioase, interesante de imboga(ire intelectuala sau
duhovniceasca. Ce trebuie oprit In timpul Postului este consumul
programelorT.V. - transformarea omului Intr-o "leguma" In
fotoliti, Jipit de ecran acceptfuId pasiv orice vine dinspre acesta.
109
AL- EXANDER SCHMEMANN .. .
Cand " cram -copil (aceasta 'se :intiim.pla - inliintca .
,
televiziunii) mama sa iricuie pianul in timpul primei,
celei de a patra celei de a saptiimiini din Post. tqIi.:
amiutesc de aceasta mai intens decat de slujbcle lungi ale
Postului chiar astl1zi un radio in funcpune in timpul Postului
rna aproape ca 0 blasfemie: Aceastl1 amintire personaJa
este numai o . ilustrare a impactului pe care unele decizii
exterioare lepot avea in sufletulnnlli copil. Nu este yorba aici de
un simplu obicei sau de 0 randuiaJl1 izolata, ci de experienta
Postuhii ca vreme aparte, ca cevacare este permanent prezent .
care nu trebuie pierdut, mutilat sau .distrus. Dar aici, ca
in cazul postirii, nu este suficientl1 daar ci simpHl abtinere sau
abstinen(l1; aceasta trebuie aibl1 omologul sau pozitiv.
Lini$tea cteata prin absen(a zgomotelor acestei lumi, oferite
noua prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa, va fi
plinita cu conpnut poZitiv. Daca rugaciunea ne sufletul,
de hrana sa',intrucat intelectul
omului este exact ce se distruge astazi prin "bombar<larea"
riecontenitl1 a televiziunii, a radioului, a ziarelor a revistelor
ilustrate etc. Sugeram atunci pe langa eforml duhovnicesc unul
intelectuaJ. Cate opere, cate roade minunate ale gandirii,
imaginatiei creativitatii Ie neglijiim neincetat in
noastra pentru ca, pur simplu, este mult mai ca,
intorcandu-ne acasl1, de la lucru, Intr-o stare de oboseaJa fizica si .
. .
mentala sa deschidem televizorul sau sa ne afundiim in vidul
perfectal uUlli magazin ilustrat? Se presupune oare ca trebuie sa
"planificlUTI."Postul? lar aceasta insearnnl1 ca trebuie sa ne facem
dinainte 0 lista rezonabila a ciirtilor pc care sa Ie citirn de-a lungul
Postului? Nu este necesar ca toate sa fie carti religioase; nu toti
oamenii sunt chemati safie teoibgi. exista atat de multa
"teologie" implicita in anuffiite opere orice rod al
adeviiratei . .creativitati care intelectul
nostru este binecuvantat de Biserica, iar acesta, folosit cores-
punzator, capl1ta 0 valoare spirituala. In capitcilulanterior am
ment10nat ca Dw:ninicile a patra $i a cincea aleP\lstului sunt
\
110
\
\
.-
POSTUL eEL MARE
in9
hlnale
pomeuirii a doj mari lnva\atoriai spirituaJitatii
Sfiiritul Ioan ScaulIul Sfiinta Malia Egipteanca. Sa in(elegcrn
un indrumar general cit ceea ce Biserica sa
facern In timpul Postului este sa cautl1m imbogatirea duhovni-
ceasca intel ectua la a lumii noas tre interioare I sa citim sa
meditam la acele lucruri ce ne vor ajuta sa redeicoperim acea
.Jume interioara bncuria .ei. Despre acea bucurie, despre
adevarata vocatip it omului, despre cel ce se inauntru si
nu In afara, "lumea moderna"nu ne ofeca nimie; fiirl1 aceasta
intelegere a Postului ca caIatorie In ad1lncul umanitatii noastre,
Postul pierde sensu!.
tn aJ doilea rand, care ar putea fi semnificatia postnlui in
oreIe lungi pe care-Ie petrecem In afara carilinului, fiicand naveta,
stand la birou, ingrijindu-ne de obligatiile noastre profesionale,
lntalnindu-ne cu colegii prietenii nu se poate da
aici o"reteta" corecta, ca de altfel in nici un alt domeniu, sunt
posibilc, ciiteva consideratii foarte generale. In prirnul
rand, este ;vremea potrivita pentru a cantiiri caracterul -
incredibil de superficial al relatiilor noastre cu oamenii, eu
lucrurile !?i munca. Lozincile "ia-o
intr-adeviir, marile "porunci" care sunt respectate cu bncnrie si
'care inseamna: nu te implica, nu te problematiza, nu
relatiile tale cu ceilaJti; respecta regulile jocului,eare combina 0
atitudine prietenoasa cu total a indiferenta; jndeca totnl prin
prisma profiturilor progresului material; fii, cu alte
cuvinte, parte a lumii ce permanentexpresii marcte._._
precum: "libertate", "rcsponsabilitate", "grija:' etc., dar care, de
facto, materialist ca omul este ceea ce
mananca! Postul este vremea cautarii fntelesului: inteIesul vietii
meIe profesionale in lumina vocatiei, intelesul rel;tiei mele
ceilalt
i
, intelesu! prieteniei, intelesul responsabilitl1tii meIe. Nu
vocatie, care sa nu poata fi "transformata" - fie
numai-:ln' parte - nu in termenii nnei mai marl eficiente sau ai
unei m.ai bune organizari, ci In termenii valorilor umane. Este
nevoie aici de efon al "interioriziirii" tuturor relatiilor
111
ALEXANDER SCHMEMANN
- I . .
noastie, pentru di suntem mnte libere, care au pnzomere
ale sistemului ee, progresiv, a dezumanizat lumea. lar dadi exista
un sens pentm eredinta nOlistra acel a trebnie sa fie inmdit eu
in toata eomplexitatea ei. Mi i de oameni 'ered ea
schimbarile uecesare Yin numai din afara, din revolutii
modificari ale condiliilor e xterne. Noi, trebuie sa
dovedim ca, in realitate, totul vine din interior - din
din viata conforma cu aceasta. Bi scrica, atunci cand a patmns in
lumea 'greco-romana, nu a denunt at sclavia, nu a chemat la
revo!t1L Credinta sa, noua sa viziune asupra omului a vietii au
facut, iucetul incetul, ca sclavia sa devina imposibila. Un
sUnt" si sfant inseamna aici pur simplu un om ia
serios to t timpul - va face mai mult pentm
schimbarea lumii dedit 0 rnie de programe tiparite. Sfiintul este
singunll adevliratul revolutionar in aceasta lume.
in cele din urma, aceasta este ultima noastra remarca
de a controla cuvintele noastre.
Lumea noastra este incredibil de verbala, iar noi suntem
permanent inunda\i de cuvinte care pierdut sensul deci,
puterea. descopera sacralitatea cuvantului - un
adevarat dar durnnezeiese pentru om. Din aceasta cauzli,
cuvintele noastre sunt inzestrate cu puteri fie pozitive, fie
negative. Din aceasta cauza, Yom fi judecati dupa euvintele
noastre: "Va spun ca pentm orice cuvant pe careel vor
i osti, oamenii vor da socoteala in ziua Judecatii. Caci din
cuvintele tale vei fi gasit drept din cuvintele tale vei fi osandit"
(Matei, XII, 36-37). Paza vorbirii lnseamna sa redeseoperi
seriozitatea sacralitatea sa, sa intelegi eli uneori 0 gluma
"inocenta" pe care 0 fara macar sa te la ea poate
avea nrman dezastruoase - poate fi "paiul" ce impinge un om
catre deznadejde distrugere talala. Dar cuvantul poate fi, de
asemenea,o miirturi e. 0 conversat-ie intamplatoare peste birou,
cu un coIeg, poate sa faca mai multe pentru comunicarea unei
concept
ii
de viata, unei atitudini catre aproapele sau despre
' muneli decat predica formala; Ea poate semana samanta unei
112
!
I
l
..
\
POSTUL CEL MARE
Intrebari , a posibili tatii unei abordliri diferite a vietii, a dorintei
de a mult. Nu cum, de fapt , in Uuentarn.
perma!' c;1t'-pe aproapele prin cuvinte1e noastre, pri n ::devarata
"tonalitate" a personalitatii noastre. in cele din mrna, oarnenii
sunt comertiti la Dumnezeu nu pelltru ca cine.,}a a putut s a Ie dea
explicatii stralucite, ci pentru ca au vazut In el ca.Jumina, bucuria,
profunzimea, seriozi tatea iubirea sunt singurele care dezviiluie
prezen\a puterea lui Durnnezeu iu lume.
astfel, daca Postul este, cum am spus Ia inceput.
redescoperirea de catre om a credintei sale, este regasirea vietii
sale, a sensului ei divin, a profunzirnii ei sfinte. Prin oprirea de la
mancare, redescoperim dulcea(a ei invatarn din nou cum sa 0
primim de la Durnnezcu eu bucuric Z; i rnultumire . Prin "redu-
cere a" muzicii a distractiilor, eonversatiilor sia relaliilor
. .,.
sociale superficiale redcscoperim valoarea fundamentala a
relatiilor umane, a muncii artei redescoperirn toate
acestea pentru :ca, foarte simplu, J1 redescoperim pe
fnslJ!fi - pentni ca ne rcintoarcem la El iar prin Ella toate acelea
pe care ni Le-a daruit in Lui dragoste rnilostovire.
astfel in noaptea de Paz; te cantarn:
,,Acum toate s-au umplut de lumina cerul pamantui cele de
dedesupt. Deci sa sal'batoreasca toata faptma tnYierea lui Hristos,
intru care s-a intarit. .. "
Nu ne pe noi din nadajduirea noastra, lubitorule de
. .... -
oarneni!
ANEXA
SFINTELE SFINTILOR
Cilteva observatii referitoare laprimirea Sfintei

1. 0 problema urgenta $i esentiala
----P-rob1emele controversele referitoare la frecventa Impar-
la legatura dintre Taina Sfintei Euharistii aceea a
Poci:iintei (Spovedania), referitoare, de asemenea, la esenta
semnificatia Spovedaniei, nu reprezinta astazi, in Biserica
noastra un semn de slabiciune sau de decadere moraIa, ci unul de
viat
a
trezvie. lntre ortodoqi, se inregistreaza 0
preocupare crescanda pentru ceea ce este esential, 0 sete 0
foame pentm 0 viata mai duhovniceasca care nu mai poate fi
negata, iar pentru aceasta trebuie sa darn multumire lui
Dumnezeu. Daca exista 0 "criza", cum par a crede unii - iar
toata prob1ematica, toata profunzimea
este intotdeauna indiscutabil 0 criza - aceasta este 0 criza
ziditoare actuala. :;>i ar fi chiar imposibil sa
rezolvarea ei prin simple masuri administrative, prin sentinte
interdictii. Problema duhovniceasca cmciaIa cu care ne confrun-
* Aceste observatii inc1ud cateva parti din RaportuI meu asupra Miirturisirii $i
impiirtif$aniei. prezentat Sfantului Sinod al Bisericii Ortudoxe din America aprobatde
acesta Jadata. de 17 februarie 1971, Raportul. ca hOtar.ire8 Sinodului au fost tiparite in
Document<;
114
I
, ,
I
,
\
POSTUL eEL MARE
dim astazi, esteuna legata in mod fundamental de toatc aspectelc
victii noastre adauga, legata de adevaratul destin' aI
Ortodoxiei In profund tulburata noastril lume "modcma".
, Numai cel orb total insensibil poate ncga faptul
ca In ciuda \succesului a realizarijor salc relative, in principal
extcrioare si materialc, Biserica noastril estc ameuintata dina-
. .
untru dc un pericol tcribil si aflat In continua crcstcre: acela al
$ecularizarii. Ce cstc sccularizarea? Intr-un public at cu
cativa ani in urma
i
am Incercat sa definesc acest termcn astfel:
,; ... 0 privire generaHi asupra lumii :;;i, III consecintli. un model de
via!a In care aspectclc de baza ale existentei umane - ca de
exemplu familia, educa!ia, profesia, arta etc. - nu numai ca
nu sunt inradacinate sau legate de credinla religioasa dar in care
adevarata necesitate sau posibjjitate a unei astfel de legaturi este
negata. Zonele seculare ale vie!ii sunt privite ca fiind autonome,
adica eouduse de propriile lor valori, principii motivalii, diferite
de eele religioase. Secularismul este mai lImit sau mai pulin eomun
civilizaliilor moderne dc pretutindem, darparticlDantatea gehului
Sall american. eea eu care ne ocupam aiei. este aeeea ca in America
secularismul nu este deloe anti-religios sau ateu ci, dimpotriva.
implica drept un element al sau aproape necesar 0 viziune clara
asupra religiei, putiind fi, intr-adevar, numit religios, Exista 0
filosofie a religiei nu IDai pUlin decat 0 filosofie a vietii. 0
societate Ce se deelara in mod public anti"religioasa, ca Rusia
sau China nu poate fi numi ta niei mikar
secularistID>. Religia este in aceste cazuri un inamic care trebuie
Iichidat, iar toate comprollli?urile facute cu ea pot fi in cel mai fericit
caz uneletemporare. trasallira. caracteristic3- a culturii si a
modului de via!a amelican este aceea ca ei accepta simuitan
religia ca pe ceva esenlial pentrn.om, dar in limp 0 neaga ca
pe 0 viziune generala integratoare asupra lumii ce modeleaza in
totalitate existen?> umana. .
Un american secularist poate fi un om foarte religios, legat
de, Biseriea, frecventiind sfintele slujbe in mod regulat, generos in
oftandele sale, scrupulos in rugaeiune. va sfinli easatoria sa
ln 'Biserica, va avea easa binecuvantata, obligatiile religioase
115
ALEXANDER SCHMEMANN
Implinitd .,.- acestea Intr-o Dar tcate nu
de putin fapt di inteIegcrea sa ;.tsupra tururor
aces tor aspecte ale viefii pro prii - _51 cas a $i
profesia in cele din unna. insa:;;i rdi gjoasc - nu sunt
deri vate din crezul pc care-l rnarturi sctltc in tl i se ri c:'l , l? 1 .. nici din
credinta in Intruparca. Moartea ::':' 1 Invi erea lui Hnstos,
Fiullui D lImnezcll, devenit FiliI Omului, ci din !ilosofii1e vic:\ii, care
repre: zinta idei \,1 convingeri ce nu au nid 0 legatudi eli (lcel crez.
dad l nu sunt chi ar diT.cct cpuse 2l;cestui a . Nu I.rebuie dedit sa se
an1inteasca c atcva din cheIe ale cu1turE noas tre -
sueeesul , si guran\a, condilia sociali1, eoncurenla, profi tul , presligiul
runbi {i a - - pentru a realiza ea ele sunt 1a po1ul opus de
Inlregul ethos de 1ntreaga inspira\ie a Evangheliei ., .
Dar fnseamna aceasta ca aces t om religi os secul arizat este lln .
cinie, un ipocrit sau un schizofrenic? Absolul deloc, Aceasta
1nseamna ci1 1n\elegerea sa asupra reJi giei este 1nradllcinali1 1n
propria viziune secularizata asupia IUlnii nu vic!,versa. Ynlr-o
- - .- societate ne-secularizata - singurul gen de societatc pe care
Ortodoxia I-a cunoscut in lrecut - religia valorUe ei constituie
criteriul fundamental allntregii a unui .i ndivid, un si stem de
referin\a suprem, la care omul, societatea cultura se raporteazi1,
ehiar dad se Indepi1rleaza de la ea adeseori, Ei pot trai prin
motivatii lumq ti , dar ei sunt penlla,nenl prin religie, fie numai
!?i prin s a pasiva. Astfel , calea vie\ii poate nu fie
religioasa. chi ar dad i filosofia este eu siguran!a religioasa.
In socielatea secularizata se intfunpUi exact reversul: ca1ea viep.h>
include religia, filosofia vielii 0 exclude, .
Acceptarea seculari zarii desigur, 0 transformare
radicaHi a reJi giei In sine, Ea poate menline toate formele sale
exterioare tradilionale, dar \'n inlerior esle pur simplu 0 alti1
religie. Secularizarea, atunci cand aproba religia dind ii confera
. un loe de onoare In viala sociaHi, face aceaSla \'nlr-atiH incat reJigia
aeceptii sa devina 0 parte a viziunii secularizate asupra lumii,
o aprobare a valorilor aces lei lumi un ajuror \'n procesul de
realizare a acestora, intr-adevi1r, niei un cuvant nu esle folosit
mai des de secularism in raporturile sale eu religia decat euvantul
ajut9r, Ajutli sa apartii unui grup reli gios, Sa fii identificat cu 0
\
116
I.
POSTUL CEL MA,,'
traclitie religi oa.<"i . sa fii .':l Cli v In Disencil sa te ro o;' aiutX ,
. " . '? <1 pe seu.IT.
sa. al 0 r eh gle . lIltr l ,c;.l t reli gia ay'ula ]'ntruca't ea , _
A . . : reprezlnta un
factor atat de [olosJl:or H: , .,,,,1 a personala si sociala rel]";a t 'e b . I
... '.. I Ule a
ei Sa fi e Dc aici remarcabilul Sllcces a1 reli giei 1n
Arne1j1ca. a tes tat de toate stati sticile. Secularizarea accepUi reIi oia
. dar 0 ' accepttt. 111 impuse de en; ea atribuie religi6
fUnqillne, iar dad! religia accept/i aceasla [unqiunt
esle rasplatita Cll bogalie, cinstirc prestigiu. Ameri ca, scrie W.
Her ber g , pnre fie dintr-o data cea mai relig.ioasa si ce a In ai
se cularizata dintre nafiunL .. , fjecare aspect al vietii 'reli gioase
actuale refleela acest paradox: 0 secularizare llnivcrsal i1 \'n mijloclIl
unei reIigiozitati cresc.nde ... ;./'2
2. "Religia fara d e religie,"
Secularizarea amencana pe care a tat ae m ultio rtodo-cs i 0
identifica eronat cu "stilul de via\a american;' este
profundei crize s pirituale a Ortodoxiei : lar nieiUcri nu cste rnai
vi zibila aceasta criza dedit In ciuqata "religie fara de religie",
care pare a se Infiltra In Iviata Bisericii noastre, Reducerea
Bisericii la preocupar il e materiale, organizatorice 9i legislative
cu pretul celor reli g ioase obsesia "proprietatii",
a apararea "drepturilor parohiale" impotriva
episcopilor a c1eruluivazuti ca 0 "amenin{are" exterioara;
indiferenta Cata de nevoile misionare, educationale caritabile
ale Bisericii; rezistenta chiar activa la toate
eforturile de aprofundare a, yi<:!2:! Iiturgice, de a 0
face J+lai putin "formala" 'ii mai muIt autentica; identificarea
religiei cu f olclorul obiceiurile etnice; egocentri smul
izolarea virtual a a rnultora dintre parohiile no astre, Jipsa l or de
mteres pentru nevoile vitale ale Bisericii in general, a misiunii ei
in America, toate accstea descopera 0 de. adanca secularizare
a Bisericii incat oricine devine ingrijorat in ceea ce
117
."
-,. . .. , . .1
;
ALEXANDERSCHMEMANN
POSTUL CEL' MARE
viitorul Bi sttricii noastre, a cllrei conduc.ere ai diror 1 practica disciplina d.e I<i .aceastifcriza!?i
membri, deopotriv:1, nu par sa realizeze profun- , este direct legatll de ea. Sun! convins di problema participlirii
zime.a acestei crize.' , tlaicatului la Tainele este, i'ntr-adevar, problema
. eu siguranta, aceasta secularizare a Bisericii cheic a vietii Bisericii noastre. Viitorul Bisericii -'- adcvlirata sa
determil;la pe mui(i, 9; in special pe cei tineri, pur simplu sa \ ' sau inevitabila sa deClldere- depinde in cele din urma
p1t raseasca Biseri c a, unde nimeni nu Ie spune care cste de fapt de rezolvarea acestei probleme. .
adevlirata esen\a a acesteia, ce lnseamna sa fii membru al \ Sunt cOl;lvins eli acolo unde Sfiinta a deveillt
acesteia; In care cu ,grcu auzi indemnul de a adiincl efortul din nou, dupli cuvintele rliposatului plirinte Sergiu Cetverikov,
duhovnicesc Hiuntdc; in care, lntr-adevlir, spiritualul este redus "centrul cre9tine"J "reducerile" tragice deticientele
Ia un minimum (frecventa la slujbe, 0 data mentionate anterior incep sa.fie
pe an, ceva postire ,ceva abstinenta de la In timp ce desigur, nu este 0 aqiune intampiiltoare;'pentru ca daca viata
materialul 5i exteri orul sunt dezvoltate la maxImum. Bisericii nu este fondata, dincolo de 'orice, pe Hristos -
. Iar acesfea se intamplli lntr-o vreme cand noi, aceasta inseamnil 0 permanenta 91 vie .comuniune cu El prin
ortodoqii, suntein chemati sli incepem 0 noua viatii, ill .se Taina prezentei Lui - atunci negre9it altceva iese Ia iveala 5i
dli posibilitatea negata de atat de multi dintre fratii domina ca "punct central" al preocupilrii activitiitilor parohiei.
noastre din "Biser icilor mama" - de a cre9te, de a fi IIben nu Aceasta poate fi"proprietatea" sau."etnicismul" cultural super-
numai teoretic ci si in realitate, de a umple Biserica no astra cu un ticial sau sirnplu, succesul material ca unic scop ... Daca nu
sentiment de mUlturrrl're -duhovniceasca, de a realiza tot ceea ce, ns os, a unCI a tceva - lurnesc chiar paciltos - in mod
din pacate,nu poate fi realizat de traitori in inevitabil va modela, dar in timp va dezintegra viat
a
ingrozitoarele conditii ale regimurilor totalitare declarat atee: Bisericii. , .
Nu este tragic, deci, ca toate aceste daruri, preocupan Pana de curand exista posibilitatea sa nu realizam urgenta
posibilitati sunt foarte mlisuril ::- dad nu ( acestei prdbleme de alegere. l:ntr-adevlir, de-a Iungul acelei lungi
deloc _ apreciate, acceptate cunoscute; ca structura mtIma a perioade din i storia Ortodoxiei in America - perioada imi-
BisericiIOI noastre , duhul preocupilrile care prevaleaza in grat
iei
- parohiile noastre, pe langafunctiile lor strict religioase,
acestea fac aproapc iIilposibil ca acestea sli ___ . ___ au avut 9
i
un soi de funqie un fundament de l a sine-inteles
eu adevlirat 0 via\:1 religioasa veritabm[? --"secullll'e": etIDce, nationale, lingvistice. Acestea erau
,-- . mijIoaceIe necesare pentru unificarea imigranpJor care
3. De ce Srmtele Taine?
. Am inceput aceste cu cateva considerat
ii
generale asupra situatiei actuale a Bisericii, datorita convingerii
mele profunde cli noul interes pentru Sfintele Taine, pentro .
118
neVOle de 0 identitate pentro sirnpla supravietuire
ina
ll
.ntrul societatii americane, care Ia lnceput Ie era strain a \
.uneori chiar acum, aceastll perioadil a
irnigratiei se apropie cu repezi de silu. Temelia
etnicl( 9i Iingvisticil - aBisericii noastre pur
slmphl dispare; din ce In ce mai multi ortodocsi nu
rnai lnteleg alta limba decat engleza in unele din parohiile .
noastre aproape jurnatate dintre enoria9i sunt convertiti la Orto-
119
, i
1
I
!
I
I
I
ALEXANDER SCIIMF;:MANN
PDSTUL CEL MARE
doxie. Dar atunci lntrcbarea este: cc va inloeui aceasta temelie? lUl1gului Sinod National (care a fost convoeat in anul 1917 dar a
Nu este destul de dar ea daca nu estc inlocuita cu credinta fostin(rcrupt de catre violenta r evolu\ionara suspendatill 191 R,
fundamentaLl deopotriva eu expcrien\a Bisericii ca fara 1:ncheia complet lucrilriJe). Practic, flira exccp\ic,
viatii si crestere in Hristos, r es peetiv cu acievaratul cont
mut
episeopii atunei probabil cei mai bine instrui\i din IIltreaga
religio's al Ortodoxiei , atunei, inevitabil , parohia Biserica Biserica Ortodoxa lara incioialii conservatori, au facut publica
vor incepe incet dar sigur decaderca dezintegrarea lor. AtuncI, situa(ia Bisericii - duhovniceasca, liturgica, structural a - , accea
nefiinduniti In p entru ceva, se vor uni a de a fi profund deficienta intr-o cumplita nevoie de reforme
4

ceva. Si in aeeasta consta tragica profunzime urgen\a a Sltua\rel Vorbind despre teologia rusa, cei mai de seama reprezentan(i ai
noastre actual e. . sai au denuntal unanim eoncesiile pe care aeeasta Ie-a facut
Din aceasta cauza problema Sfinte10r Taine este de scolastieii spiritului jnridic apnsean, in mod special, 'in
importanta. Numai prin ele, desigur de ori ee, in domeniul esential al teologiei sacramentale. fntr-un raport faimos
adevarata Taina a prezentei lui Hnstos a umtatIl noastre cu EI ditre Smntul Sinod rus, unul dintre liderii episcopatului rus,
si in EI, putem redescoperi prineipiile pozitive nu pe cele nega- arhiepiscopul Antonie Krapovitski, a sugerat distrugerea fizica a
rive care lipsesc din Biscriea noastrii astazi. Numai ac,:stease de tcologie inloeuirea lor cu 0 abordare total
aflii radacinil e adevliratei posibiliiliti de schimbare de mnorre diferita a. invatamantului r eligios . Sfanttil parinte loan de
a constiintei laicatului care, pentru 0 vreme indelungata, fost Cronstadt a den un tat a condamnat neobosit pietatea formal a
izolatfi de' izvoarele experien\a Bisericii. :;;i daea in ziIcce:-.IeC'_-+-__ <!...s_9cielatii reducerea
noastre aceasta problcma a capatat un astfel de earacter presant: la 0 "obligatie anuaIa", reducer ea vie\ii Biserici; la nivelul
aceasta se 'lntiimplii din cauza faptului ca din ce i n ce mal mul\l obieeiurilor.
oameni , sau cauta 0 astfel de l?noirc, Luiind in considerare toate acestea, s implel e referiri
acea temelie, singura ce poate ajuta Biserica parohla sa apduri la trecut nu sunt sufi ciente, pentru ca acest trecut are
regaseasea profunzimea lor religioasa sa opreascii secula- nevoie' el sa fie evaluat in lumina adeviirat ei Tradi\ii
rizarea lor rapida. . ortodoxe. Unicul criteriu, intotdeauna si oriunde este Traditia
Sunt pc deplin eli exista, printre 0 preocuparea pastorala despre sa 0 "apliei" in situaiia
tendinta de rezolvare a tuturor problemelor ; a tutliror ehestlUmlor noastra, care este adesea radical diferita de acelea din trecut.
dificile, indusi v cea pe care 0 Yom. dis.cuta aici - _. ,.
aceea a participarii Iaicatului Ia Tainele . ..
referire la trecut , la ceea ce s-a sau inca se m .
Rusia, Greeia, polonia, Serbia etc. Aceasta tendin\a, _. .. 4. Regula
este de mare ajutor, ci poate uneori safaca mai mult rau
bine, Nu ne este de ajutor pentru eii nu orice din trecut, fie el
rusese, grecese sau ariee altceva, nu a fost ipso cu
ortodox.. Pentru a realiza acest lucru, trebme sii clhm, de
exemplu, observatiiIe Iacute de episcopii la inceputnI acestul
secol , in timpul preglitirii de catre Biserica rusa a exagercat de
120
Este imposihil inutil sa prezentarn aici problema
participaru laicatului la Tainele sub toate aspccteIe
sale dogmatice istorice. Esentialul poate fi rezumal in cele de
urmeaza:
121
/
ALEXANDER SCHMEMANN
Este bine staiJi!it de necontestat faptu! ca in Biserica
primad comuniunca tuturor la fiecare dumnc-
zeiasca Liturghie era 0 regula
5
. ce trebuie sublil1iat
este faptnl ca ac;easta cbmuniune periodica era
trllita nll numai ca un act de evlavie personaia ci, rnai
presus de toate, ca un act ce din apartenenta la Biserica
sau mai precis,ca implinire actualizare a acestei apartenenfe.
Sfanta Euharistie cra in egala masuril definita trilita ca Taina a
Bisericii, Taina a comunitatii, Taina a unita{:ii. "S-a amestecat cu
noi" , scrie Sfantul loan Hrisostom, ne-a de trupul
Sau, astfel incat noi sa putem fi deplinatate un tmp unit cu
Capul". De fapt, Biserica primara nu nici un alt semn
sau criteriu pentru participarea mantnitoare a la Taina: "era
o regula faptul ca cel ce nu primise Sfanta timp de
POSTUL CEL MARE
. I
provoaca fiori, in timp ce darinta qeimparta!/ire mai deasa
provoaca team a , opozitie, rezis ten\ 4? Cum a putut sa apara
ciudata doctrina de primire a Imparta!ianiei oJ data pe an !ii cum a
putut fi considerata " llorma" oriee Indeplfrtare de la ceea ce ar
putea fi nu mai mult deeat 0 exccptie? Cu alte euvinte, cum a
devenit intelegerea Biserieii atat de profund individualista, atat
de de invatatura Bisericii ca Trup allui Hirstos, atilt de
adanc contradietorie eu rugaeiunea euharistica "iar pe noi
pe toti, care ne dintr-o paine !i i dintr-un potir, sa ne
eu altul prin Smnt Duh ... "?
5, Decaderea: cauzele $i rnotivatiile ei
. cateva saptlimani sa se excomunice !?i sa se anatematizeze singur
faf
a
de Tmpul Bisericii"6. cu Truplil !?i Sangele lui
Hristos era implinirea limpede a Botezului a __ -===R=-a::-s..!p =unsul dat aeestor intrebari este ca dad!
existau alte conditii pentru primirea Toate practlca primara a trebuit sa fie intrerupta, spun adversarii
celelalte Taine erau de asemenea "peeetluite" cu din frecvente regulate, daca 0 distinctie radicaHi a
Sfintele Damri". de evidenta era aeeastalegatura dintre trebuit sa fie introdusa intre clerici, a caror primire a Sfintei
apartenenla la Biserica indt intr-un text liturgie I, constituie in mod evident parte a s lujirii lor, ,?i
timpuriu gasim alungarea inaintea sfintirii a , acelora "care nu se I laieatul , care poate primi Sfanta numai iu anurnite
pot de aceste Taine Este limpede ca j conditii in Biserica primara, daca, in general, Sfiinta
oricat de tainica si de complicata a devenit mai tarziu aceastaj" pentru laici a devenit mai degraba exceptie dedit
intelegere initial a a ea nu 'a fost niciodatli I, ' regul a. atunci aceasta se intiimpla din cauza unei temeri bune
inlaturata, ramanand pentm esentiala a" sfinte - aceea a profanarii Sfintei Taine prin _
Bisericii. ' nevrednica cu aeeasta, primejduind astfel propria mantuire; in
Ar trebui sa ne intreblim, nu ceca ce-presu'pune aceasta euvintele Sfantului Apostol Pavel: "Cel ee mananca si bea cu
regula, ci ce s-a intiimplat cu ea. De_ce..au uitat atilt de mult ca 0 :1 nevrednicie, osanda mananea bea, nesocotind trupul
simpla pomenire mai dese (nu mai vorbim de t; Domnului" (l Corinteni, Xl, 29). '
aceea regulata) pare multora (!?i in special clerului) 0 noutate lara r Acestui raspuns trebuie, la riindul sau, sa i se aduca un
l i '
precedent, zguduind chiar distrugand in cbncep\ia lor temelia raspuns pentru ea, de fapt , aeesta ridid rnai multe probleme
Bisericii? Cum a fost posibi! ca de secole, de cele mai multe ori, i ,.' ,' ,' decat cele pe care Ie rezolva. Mai intai , chiar daca a fost adevarat
Liturghiile sa fie Liturghii, lara care primeau Ympar- f ca, de facto, excomunicarea avut originea in aceastli
De ce acest lucru incredibil nu provoaca uirnire, nu . mantuitoare temere in acest sentiment de nevrednicie, aceasta
122

\l

"1 \
123
\
\
\
\
ALEXANDER SCHMEMANN
nu rnai valabila astazi. Pentru ca, dadl ar Ii a,?a, cei care nu, .
primese Sfanta ar putea, in cele din urrna, sa se
intristeze 111 timp ee urmaresc Sfiinta Liturghie, ar putea sa Ie para
rau pentru p,aeato,?enia ,? i nevrednicia eare-i separa de Sfintcl e
Daruri, ar potea, pe seurt, sa se simta "exeornuniea(i" . Dar, 1n
realitate, niei una dintre aeestea nu este adevarata. Generalii peste
genera!ii de crqtini ortodoqi au participat la Sfilnta Liturghie cu
o con'?tiinta perfect !impede, fiind total eonvin,?i ca nu e nevoie
de nimie mai mult din partea l or, ea - pnr ,?i simplu - Sfiinta
Euhari sti e nu estepentru ei. Apoi, in aeele ocazii foarte rare ,? i
exeep(ionale cilnd sunt ei primesc Sfiinta Euharistie
ca pe 0 "obliga(ie ce trebuie 1IDplinita", prin care, pcntru un an :
Intreg, ei se eonsidera din nou "in bun a randniala". Dar unde
POSTUL CEL MARE '
, altfeI , vrednici s1\ primim ni cj anualil, daea ne-am Iua
chip vredni cia, sfin!enia mcritul
Socotesc ca nu trebuie Iuata decat
de eel nepata\i nu mai degraba pentru ca aceasUi
paruclpare sa fadl sfin!-i farll lndoiaHi, cad lntr-o
mare decat cea de care Ii se pare ca se feresc, fiindca eel putin
cand ? primese ei se socotesc vrednicj de a 0 primi. eu
Insa este mm drept ea de vreme ce in aceasta a inimii in car
credem n:iirtmisim ca niciodata nu putem sa ne pe
de Aeele Sfmte Taine s-o primim ca pe un leac al tristetilor noaSU'e
In fi.ec
1lr
e duminica, dedit ea, stllpanil-i de stm:uinta
a lllllDll sa credem ca numai 0 data pe an sun tern vredn;ei de a
parte Ia Sfintele Taine ... " II .
intr-o astfel de atitudine care, din pacate, a devenit 0 regula in "Stapanit
i
de de,?arta trufie!" SfiintuI loan Cas ian aecen-
Biserica, se poate gasi - fie doar ,? i intr-o mica masura - tueaza. aici de a gasi un "alibi" pentru toate
smerenia pocain(a, friea de Durnnezeu? grqellle de a se imbraca pe sine inlr-o pseu-
De fapt, atunci cand..aceasta .. __ ' _ _ ca:
e
constituie cea rnai subtilii ,?i cea rnai periculoasa
prima data in Biserica - ,?i aceasta s-a intamplat imediat dupa I forma. a Aceasta, conform parerii unanime a Sfintilor
convertirea la a Imperiului Roman $i a rezultat din Parm!J, dupa ce apare ca neglijen!a devine curandjustificata prin
ulterioarii a popula(iei' sale $i din seaderea :ugumente pseudo-duhovnice,?ti ,?i a fost acceptata, lncetul eu
eorespunzatoare a vie!ii re ligioase ,?i morale printre ere!:'tini _ meetul: ea regul a. ,
Stin!ii Parinti au viizut In aeeasta nu un rezulta't al smereniei $i al AIel apiirut, de exemplu, ideea - absolut neeunoseuta si
frieii de Durnnezeu ei al negiijentei al delaslirii mdepartatii. detraditia primara - elf, privitor la Sfiinia
. ee se "denun(au" ea amauarea BotezuIui din exi sta diferenfe ehiar mistice intre
motive 'de aparea ea 0 Iipsa de i ,?I laleat, incat primii nu numai ea pot dar trebuie sa
grija fata de Taine. Este pur!;Oi sh,.pIu iinposibil sa un text ; 1 des Sfanta vrerne ce laieilornu Ie este
patristic pe care sa se sprijine ideea ea acela care nu se poate " perrrus . 0 data aici il putem cita pe Sfiintul loan Hrisostom
eu vrednieie estemai bine sa se ab!ina d'e la aeeasta. : i eru:
e
, mul.t deeat oriee alteeva, a aparat s fintenia Sfintelor
Sfantul loan Casian serie: - Tam_e al?slstat pr egatirii cu vrednieie pentru Sfanta
"Nu trebuie sa nu primim Sfilnta fiindea ne
ci cu torul ma; mult sa ne grabim domici d.tre ea, pentru
' vindecarea sufletului ,? i pentru cura!-ia cea duhovniceasca, eu acea
umilire a min!-ii ,?i co auta eredinlii, incatjudecandu-ne nevredniei...
sa cautam rnai multe leaeuri pentru .. anile noastFe. N-amfi, de
124
. i mparta,?ame. AstfeI , marele pastor seria:
, i
,.
!
,
,..sunt cand"'preotul nu se de eel supus,
. eel JOS decat .dansuI, de pildli cand trebuie a se
mvredrucl d e eele fijndeli cu topi ne lnvredniciru
de tame, lara nu ea In Legea Vecbe, eand pe unele Ie manca
preollll,larpe aItele eel ee nu enrpteot, ca poporului nu-i era
i
125
\
ALEXANDER SCHMEMANN
J<'
slohod de a se din cele ce se preolul . Acestea
insanu roai suntacum"ci tuturorle stain lln trup pahar ... "12
lar cu 0 mie de ani mai tilrziu, Nieolae Cabasila vorbind despre
Sfanta Imparta$anie in lucmrea sa Tfilcuirea Dumnez eie;;tei
Liturghii" nu faee niei 0 distinqie "ntre cler laicat referitor la
Sfiinta Impartapnie . El serie:
" ... dad 1ns1l cineva are putin\a de a se apropia de Sfiinta Masa, dar
,. nu se apropie, nu va dobandi ni cidecum sfinlirca Sfintelor Damri;
si aceasta nu pentru ca nu s-a apropiat ci pcntru ca i -a stat in
.. , $i cum putem sa credem ca Sfintele Taine eel care,
avand posibilitatea sa Ie prirneasca, nu se sa Ie
primeasdl?,,13
!?i in ciuda acestor atat de limpezi miirturii, aeeasta
idee ciudata, $i ehiar eretica, a camas $i raroane in contimlare 0
parte, d aea nu a invataturii, eel putin a evlaviei liturgice in
Biserica noastrlL
S finte.L:- .
a venit atunci cand, dupa sfiir
9
itul perioade i
patri stice 9i dupa caderea spatiului bizantin, teoJ ogia ortodoxa a
intrat In lung a perioadli a "captivita\ii apusene", a influentei
a Apusului 9i , atunei, sub aceasta influenta a scolasticii
apusene a teol ogiei legaliste privitoare la Sfintele Taine,
acestea, In timp ce au continuat in chip vadit sa ramana in
Biserica , au incetat sa mai fie privite traite ca implinire sau , in
_ _ _ . cuv-intcie pi3.rintelui George Florovsky "sa consticuie Biseriea"14;
cand, pe de 0 parte , Sfiinta a fost identifieata ea
-----rTIijlocaJ evlaviei individuale, personale, al srmtirii, excIuzll.nd .
. _ .... aproape totalintelesul sau "eclesiologic"; cand, pe de alta parte,
apartenenta l a Biseriea a incetat sa rnai fie inradaeinata
m<lsurata prin partieiparea la Taina unitatii Bise rieii in eredint
a
,
dragos te viatii.
S-a intamplat apoi ca laicul a fost nu numai "ingaduif' dar
ehiar silit sa se eonfrunte eu intr-o perspeetiva total
subieetiva - aeeea a nevoiloT sale, a duhovnieiei sale, a
126
POSTUL CEL MARE
I .
pregatirii sau ncprcgatirii sale, a posibilitatilor sale etc. EI ins
it devcnit eritcriul judccatorul duhovniciei sale a cclorlai(i.
i;;i a devenit as lfcl in contextul unei teologii a unei pieta(i care
in ciuda marluriei clare a Traditiei Ortodoxe autentice - a
. ;.girat aeest statut dc allaicilor, I-au transfonnat
intr-o norma, aproape 1ntr-o "marea. comerciala" a Ortodnxici.
Este intr -adevi3.r un miraeol faptul c3. combinata a
acestei teologii saeramentale venita cl,in Apus a aecstei pietati
extraecIeziai e , individualista si suhi ecti va, nu a reusit eradicarea
completa a setci a foamci Sfiinta pentru 0
adevi3.ratli nu 0 fOlmala partidpare in viata Bisericii . Yn t nate
vremurile, dar eu precadere in era noastra tulburata 9i eonfuza,
fieeare rena9tere ortodoxa 9i-a avut izvorul1n ,,redeseoperirea"
Sfintelor Taine a vie tii sacramentale mai presus de toate, In
euharistiea. s-a intiimplat In Rusia eand perse-
cu\iile au indepartat atitudini1c moderate, forma1c nominale -
denuntate eu pasi une de parintele l oan de Cronstadl. Asa s-a
intfunplat cu Europa Orientul Mijl o>,iu, cu aparitia
ortodoxe de tineret, eu intelegerea loi innoitoare p rofunda
. asupra Bisericii. Iar daea astazi aceasta e uhari sti dl
sacramentaJa bate la Bisericii noastre, ar t[ebui sa ne
ineurajeze ca semn ea aceasta fundamental a criza a "secula-
ri zarii" se apropie de
6. Sensullrnparta$aniei
"Caei eel ce ma nanca si bea e u nevrednicie, osanda isi
mananca bea, nesoeotind trupul Domnului" (I Corinteni,
Xl, 29). Acum r evenim l a aceste cuvinte ale Sfiin tului Apostol
Pavel ne intrebam eare este intelesul adevarat al acestora.
Pentru ca, dupa eum am vilzut, niei Biseriea primara niei Sfin\ii
Pi3.rinti nu Ie-au t almacit ca fiind 0 alternativa 1a "mancarea
127
ALEXANDER SCHMEMANN
bautura cca cu nevrednicie", alten)ativa ce consta In abtinerea de
la SHinta nu Ie-au tiHmilcit in sensul ca
pentru Taina teama a nu 0 pangari sa aiba ca rezultat moral
refuzarea Sfinteior Daruri. Este evident eli nu aceasta a dorit
Stantul Apostol Pavel sa spuna, pentfu ca intr-adevar gasim in
Epistolele sale, In fndcmnuri1e sale, prima fonnulare a unui
apareut par'adox, dar care In realitate constituie baza "eticii"
izvorul spiritualitatii
"Sau nu scrie Smntul Apostol Pavel catre Corinteni,
"ca trupul vostru este templu al Duhului Smnt, care este In voi,
pe care-L aveti dc la Dumnezeu ca voi nu sunteti ai Cilci
ati fost cumparati cu pret: slaviti, dar, pe Dumnezeu In trupul
vostrll Induhul vostru, care sun! ale lui Dumnezeu" (I Corin-
teni, VI, 19-20). Aceste cuvinte constituie un veritabil cuprins al
apelurilor neincetate adresate de Stantul Apostol Pavel
nilor: noi tr,ebuie sil traim in confornritate eu ceea ee s-a '
"intamplat" eu noi iiI- fIristos; 'tocmaiae-aceea noi putem trai
astfel numai pentru ca aceasta a avut loc in noi, pentru di.
mantuirea, izbavirea , impacarea "cumpararea eea cu pret"
ne-au fost deja daruite iar noi nu suntem "ai Noi putem
trebuie sa lucram la mantuirea noastra numai pentruca am fost
miintuiti. Trebuie Intotdeauna In tot timpul sa dcvcnim sa tim
ceea ce - In Hris tos - suntem deja: "Iar voi sunteti ai lui
Hristos, iar Hristos allui Dumnezeu (I Corinteni, III, 23 y.
Aceasta Invatatura a Stantului Apostol Pavel este de 0
cruciala pentru viata In general pentru viata
sacramental a in particular. Ea descopera tensiunea esentiala pe
care se bazeaza aeeasta viala, de unde ea trage seva care nu
poate fi indepartata pentru ca aceasta ar Insemna parasirea in
timp, mutilarea majora a crcdintei Biserieii
incordarea ce se ana In fiecarc din noi intre "omul eel vechi care
este carupt de poftele carnii" "omul cel nou, innoit dupa cbipul
lui Dumnezeu, care I-a creat pe om" prin moartea invierea
Botezului
15
; intre darnl vie\ii noi efortul de a ne apropia de EI
128
, .
,
,
I
I
J
I
,
"
...':.. , T " _____ ___ -.:..POSTUL eEL MARE
de a-L face al nostru; i ntre harnJ "ee nu este dat eu rnasura"
(loan, III, 34) masura nelncetat defieitarli a vietii meJe
' .
Dar apoi, primul cel mai important rod allntregii vieti si
spiritualitati crqtine, cum se intamplii l a nu
sentimentul v:r:eunei "vrednicii", ci a unei
nevrednicii. Cu cat te apropii mai mult de Dumnezeu cu atat devii
mai de nevrcdnicia, ontologica a intrcgii rapturi inaintea
lui Dumneze u, de darul Sau catre noi. 0 astfel de spiritualitate
este absolut incompatibil a cn ideea de "merit", cu orice care ne
poate face, in sine prin sine, "vrednici" de acel dar. Caci,
cum scrie Stantul Apostol Pavel:. "Hristos, inca fiind noi
la timpul howat a mUrit pentru cei
Caei cu greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu
arata drgostea Lui fata de noi prin aceea ca, pentru noi, Hristos,
a murit cand noi eram inca V, 6-8). A
"masura" acel dar cu meritele vredpicia noastra este inceputul
ace lei trufii care este adevarata esenta a pikatului.
Aceasta tensinne are eentrul de asemenea, izvoruli'n
viata sacramentala. Aici, in timp ce n eapropiem de dumne-
Damri, devenim iara iara de dumnezeieseul
"navod" in care am fost din care, duparatiunea logic a
omencasca, nu exista scapare . Caei dacil., din eauza "ncvred-
nieiei" meie, nu rna apropii de Daruri, resping
refuz dumnezeiescul dar al iubirii, impaearii vietii, rna'
excomunic pe mine, 'clici "dad( nu yeti manca trupul Fiului
Omului nu Yeti bea sangele Lui, nu yeti avea In voi"
(loan, VI, 53). daca ,,mananc beau cu nevrednicie"",
maniinc beau osiinda mea. Sunt osiindit daca nu primcsc sunt
osandit dad primesc, dici cine a fost vreodata "vrednic" Sa fie
atins de dumnezeiescul Foe sa nu fie mistuit?
Inca 0 data; din aceasta capcanii nu exista scapare prin
intennediul judecatilor atunci dnd folosim pentru
Taine criteriile, masurile 'rationamentele
129
I
";; :
'.
., :
,
I
I
I
. ALEXANDER ,SCHMEMANN
I
.... . , ..
. noastre Este ceva din punct de vedere
duhovnicesc, :in con,?liill\a 9i curata cu care episcopii,
preofii debpNriva; special aceia care pretind a fi
in "cele ale s ul1etului", accepta 9i aparlt ca pe
9i vildit situatia sacramentalil actualii: aceea In care un
membru al Bisericii este considerat a fi "lmbun1\t1\tit" dadi pentru
cincizeci 9i una de silptamani nus-a apropiat de Sfilntul Potir din
. cauza "nevredniciei" sale, iar atunci, in cea de-acincizeci doua
saptlimiina, dupa ce a S1\VM9it cateva randuieli, sl1 treadi printr-o
spovedanic de patru minutc ca ajJoi sl1 se relntoarca imediat dupa
primirea frnpart1\,?aniei la "ncvrednicia" sa. Este inspaimantiltor
pentru eli aceasta situatie respinge atat de evident ceea ce
constituie adevaratul sens asemenea; Crucea vietii cre9tine
descoperita noua in Sfanta Euharistie: imposibilitatea de a adapta
cre9tinismul la masurile 9i capacitatile noastre; imposibilitatea
de a,] primi dupa randuielile lui Dumnezeu 9i nu ale noastre.
care su nt aceste randuieli? Niciiieri nu Ie gasim rnai bine
exprimate decat In cuvintele pe care preotulle roste'?te In limp ce
inalta Stantul Disc 9i care in Biserica primarl1 erau cuvinteJe
invitatiei la primirea Sfintei Imparta9anii: "Sfintele Siintilar!' cu
aceste cuvinte 9i de asemenea cu raspunsul credincio
9
ilor la
acestea - "Unul Sf/int, Unul Damn Iisus Hristas... - judecatile
omene'?ti In intregime se apropie de sfM9it. Cele sfinte, Trupul
Sange1e lui Hristos, sunt numai pentru cei ce sunt sfinti. Dar
nimeni nu este sfant dec at Unul Sfiint Iisus Hristos. astfel,la
niveluljalnicei "vrednicii" omene'?ti, este Incuiatl1; nu exista
nimic ce putern oferi care ne-ar face "vrednici" de acest Dar
Sfant. :lntr-adevarnimic, cu Sfinteniei lui Hristos
pe care El In sa dragoste c9i rnilostivire ne-a
noul1, :facandu-ne "semintie aleasa, preotie lmpiirateascl1, neam
smnt" (I Petru, II, 9). Sa a noastrl1 este aceea care,
ne face sfinti astfe1 "vrednici" a ne apropia a primi Sfintele
Daruri. Caci cum Nicolae Cabasila spune ill comentariul sau
asupra aces tor cuvinte: "mmeni n-are de la sine Insusi sfintema,'
. ' 130 \ ,. . .
POSTUL CEL MARE
. ", '
pentm cli aceasta este rezultat al virtutii ci toti 0 avem
de la prin Hristos. Atunci cand pui sub soare rnai rnulte oglinzi,
toate stralucesc riisfrang raze de ai crcde ca se vad rnai JImlti
sori, dar in realitate unul este ;soarele care se rasfrange In
.. u16. ' !
. Acesta este atunci importantul "paradox" al vietii
sacramentale. AI fi 0 sa () limitam numai la
Taine. Pacatul pangaririi de care Sfiintul Apostol Pavel
attinci cand mentioneazl1 faptul de "a manca 9i abea cu
'nevrednicie", cuprinde Intreaga viala, pentru ca intreaga viata,
omul in intregime, trup 9i suflet, au fos t sfintite de Hristos
:facute sfinte, ,?i fiind sfinte .,nu ne apartin". Singura Intrebare
adresata omului este daca dadi este pregiitit sa
. primeasca, ill srnerenie ,?i acultare, aceastl1 sfintenie datil lui, din
dragoste din nernarginita milostivire, mai mtai ca Crucea pe
care el trebuie sa rl1stigneasca pe omul cel vechi cu patima
stijcaciunea sa, ca ceea ce-I judeca permanent, apoi
putere de a lupta ne1ncetat pentru crqterea oroului nou In cl, a
acelei vieti noi ,?i sfinte 1<i. care a fost :facut Participarn la
Sfiinta numaipentru cl1 am fost :facuti sfinti de cl1tre
Hristos in Hristos; participl1m la aceasta penttu a deveni
sfinti, adica, pentrua plini darul sfinteniei in viata noastrlL Atunci
cand nu realizam aceasta, "mancam si bem cu nevrednicie
u
-
cand, cu alte cuvinte, primim gandindu-ne la noi ca
fiind "vrednici" prin noi ln9ine nu prin sfmtenia lui Hristos; sau
cand primim :lmpiirta9ania lara a 0 raporta la intreaga viata ca
ratiune a ei, de asemenea, ca putere a transformlfi'llvietii, ca
iertare., ca intrarea inevitabila pe "cararea cea iugustii" a_nevointei
,?i a stradaniei.
A realiza aceasta, nunumai cu min tea noastra ci cu Intreaga
noastrl1 fiintl1, a ne conduce in acea pocainta care singura ne
deschide Impariitiei, aces tea reprezintii adevaratul sens 9i
cuprins al pregiitirii noastre pent:ni Sfanta impiirtiif?anie.
131
ALEXANDER SCHjMEMANN
I
, 7. SemI).iilcatia pregatirii fentru Imparta:;;anie
in starea noastrii actuaHi, rnodelatii in multe chipuri de
practica "oGazional e", pregif.tirea pentru aceas ta
inseamna, i ntai de toate, implinirea anumitor randuieli reguli
disciplinare duhovnicqti de catre cei ee doresc sa s e
abs tinenta de la fapte activitati altfel pcrmise,
citirea anumilor canoane rugaciuni (Randuiala Sfintei
impiIrtif.!jiri, ce se afla In ciirtiIc noastre de rugaciune), abtinerea
dc la rnancare in diminea(a dinaintea etc ... Dar
inainte de a ajunge la aceastil pregatire trebuie, in sensul strict al
cuvantului, in lumina a ceea ce s-a spus anterior , sa incer5'am s a
regas im ideea pregatirii in sensu! sau mai larg adanc.
Ideal, desigur, pentru intreaga viatll a este ar
trebui sa fi e pregatirea pentru prirnirea cum ea
ar trebui sa fie rodul ,,'fie-Stapanc, Iubi-
torule de oarneni, Iti incredin(am toatil vi a!a nadejdea
n oastra ... " citim intr-o rugaciune dinaintea
fntreaga noastra via(a este judecata 'Ii masurata prin apartenen(a
noastra la Bi seri di 'I i deci prin participarea noastra la Trupul 'I i
Sangele lui Hristos . Intreaga noaslra via(a va fi plinita
transformata prin harul ace1ei participari. Cea mai rea urrnare a
practicii actuale es te ca "taie" pregiHirea pentru din
via(a insa9i, iar prin aceasta ea face viata noastra reala chiar mai
profana, mai putin legata de credinta pe care 0 martJrisim. Caci
Hri stos nu a venit la noi ca sa putem pune deoparte un mic
segment al vietii noastre pentru "obliga(iile noastre religioase."
El a cerut Intregimea omului totalitatea vietii sale. El ne-a
incredin(at Taina Impiirta9aniei cu Elindt aceasta ne poate sfinti
curati intreaga noastra existen(a, poate raporta toate aspectele
vie!ii noastre la El. Astfel, un este acela care intre
venirea lui Hristos in trup reintoarcerea Sa in slava ca sa judece
vii si mortii: intre Euharistie si Euharistie - Taina aducerii
9i nadejdii In Biserica primara,
132'
I'
POSTUf. CEL MARE
ritmul acelei parti cipiiri la Sfanla Euharisti e- trairea aducerii
arIlinte a unuia speranta In eel ce urmeazil - era tocmai ceea
ce modela c u adevarat sp il'itualitatea crestina si care Ii dadea
continutul sau intim: part iciparea, in v'ietii noastre in
aceasta Iume , la vlata eea ' noua a lumii ce va sa vie
transforrnarea "vechitiiui" dc d ftre "nou".
Practic, aceasta pregatirc consta inUii de toate , in
COll!i tientiL.area nu numai a " principiilor crq tine" in general , ei
tocmai a impartii5aniei - atat a ceca ce deja am primit
care, fikandu-ma la Trupul Sangele lui Hri st os, jucleca'
via\a mea, mil cu inevitabila che mare de a fi ceea ee an1
devenit, cat ceca ee voi primi', in via(a, sfintenia $i in lumina ee
se apropie, a .caror vremc In sine impreuna cu toate detaliile victii
mel e capala 0 importanta, 0 semnifica!ie duhovniceasdi ca;,c
dintr-un punct de vedere pur simplu omcnesc " secular'" flU
Ie-ar fi avut. Un preot venerabil , cand a fost intrebat cum se poate
'.; duee 0 viata crqtina in lume a raspuns: "Pur simf'I'H--prin--
" amintirea neincetata ca mai ne (sau poimiiine, sau in cateva zi Ie)
voi primi Sfiinta ... " .
Unul din cde .mai simple moduri de a genera i neeputul
aeelci este de a incl ude rugaeiuni inainfe dUPer
In randuiala noastra zilnica de rugaciune. Dc obicc;
citim rugaciunile de pregil.tire chiar inaintea
rugaciunile de multumire exact dupa primirea Impiirtasaniei iar
I ,
dupa ce Ie eitim, pur si mplu ne .intoarcem la viata noastra
"profana". Dar ce ne impiedicii sa citim "unasau multe
rugaciuni de mu1rumire In primele zile al e- s aptamiinii dupa
Euharistia de Duminica iar rugaci unil e de pregatire in eea de- a
doua parte a saptamanii , introducand, astfe1 ;
Tainei in via(a noastra cotidiana, raportiind intreaga no astra viata
la Sfintele Damri primite sau pe punctul de a fi primite? Desigur,
aeesta este numai un singur pas. Este nevoie de mult mai multe
mai pres us de orice, de 0 reala redescoperire - prin predica,
invataturii indrumare - a Euharistiei ca Taina a Bisericii
ca izvor al intregii vie!i
133
ALEXANDER SCHMEMANN
I
et
el
de-al doilea stadiu al pregatirii este ru;;ezat pe ccrcetarea
de sine de care Sfiintul Apostol Pavel: "Sa se cercete:ze
insa omul pe sine sa manance din piline sa bea din pahar"
(I Corinteni, XI, 28). Scopu! acestei pregatiri care consta in post
rogaciunispeciale (Randuiaia Sfintei Impartafjin), starea de
veghe duhovniceasca, pace etc., nu este, dupa cum am vazut, sa
determine omul a se considera "vrednic" ci de a-I face
tocmai de nevrednicia sa sa-l clilauzeasd( spre adevarata
pocilinti"i. Pocaint
a
lnseamna tbate acestea: omul vede paciito-
iii slabiciunea sa, realizeaza starea sa de indepartare de
Dumnezeu, durerea regretul eauzate de aeea stare,
iertarea impacarea, respinge raul opteaza pentro
reintoareerea la Dumnezeu, si, in cele din urrua, doreste Sfiinta
pentru "tamadU:irea sufletului a
Aceasta pocainta nu incepe, eu preoeuparea asupra
sinelui ci sfinteniei darolui lui Hristos, a
realitatii catre care fiecare este chemjit. Numai pentro ca
vedem "camara de nunta impodobita" realizam ea suntem lipsiti'
de haina de nunm necesara pentro a intra rnauntru. Numai pentru
ea Hristos a venit la noi putem face poeaintll eu adevarat, adica
ne putem vedea ea nevredniei de dragostea Sa, de sfint
enia
Sa
astfel sa dorim a ne reintoarce la El. Fara aeeasta pocainta
adevarata, fad aeeasta "schimbare" launtriea si radieala,
va fi pentro noi catre "osanda" nu "tama-
duire". Adevaratul rod al poeaintei este-acela ea ne poarta eatre
Hristos ea uniea mantuire, tamliduire izbavire, prin aeeea ca ne
face sa realizam totala noastra nevrednicie. Deseoperindu-ne
nevrednicia, poeainta ne. umple de acea dorinta, de aeea.
smerenie, de acea aseultare care singura, in fata lui Durnnezeu,
ne face "vrednici". Cititi rogaciunile premergatoare Imparta-
Ele toate contin aeea uniea strigare:
"Nu sunt vrednic Stapane Doamne sa intri sub acoperamantul
meu, ci de vreme ce Tu, ca un Iubitor de oarneni, vIei sa
intru mIne, indraznind ma apIopii. voi
134
POSTUL eEL MARE
deschide pe care Tn Insllfi le"ai zic!it intra ell iubirea T d
. . I "'1' . a e
... ntra;;;1 urnineaza cugetul meu eel intunecat. Si ered '-'
a:sta vel face .. :' . ca
din ating.em cel de-al treilea nivel al pregiHirii,
cand sa Imparta$ania pur simplu pentru
ca II mbim pe Hnstos $1 donm mult sa fim uniti cu El care
. dar a dorit" sa fie unit cu noi. Dincolo de de
lertare, impacare tamaduire este, trebuie sa fic, pur
SlU:Plu aceasta: dragostea pentru Hristos pe care-L iubim
"fimdcli El ne-a iubit cel dintiii" (I Ioan, IV, 19). Si in ccle din
urma iubirea nimic altceva este aeeea care face posibila
treeerea noastra peste abisul ee desparte creatura de Creator
1 ""t d CIS ' pe
ce paca os . e e fant, aceasta lume de Imparatia lui
Dumnezeu. Smgura, aceasta iubire este eea care transcende si
deci toate divagatiile noastre - toate pr;a
asupra." vredniciei" sau "ne,,:,!ednjeiei" Indeparteaza
temenle retmenle noastre, ne fac sa ne
dumnezeiasca lubire In iubire nu este f'" .. b' . " nca, CI lil rrea
alunga fuca, pentro ca frica are cu sine pedeapsa, iar
cel ce nu este desaviir$it in iubire." (I loan, IV, 18).
AC,easta mblre este aeeea care a inspirat frumoasa rogaciune a
Sfantului Simeon Noul Teolog:
... ca::e se eu Darurile cele dumnczeiesti si
__ nu_este_singur, ci ell Tine, Hristoase a1 ....
- DeCl, pentru ca sa nu raman singur, fara Tine, Datatorule de via;a
\
l
suflarea mea, viata-mea-;-bucuria mea.lna.ntuirea lumii ... " ' ,
_ Acesta e.ste pregatiri, intregii pocliinte,
mtregu nevomte rogacmm: ca sa-L iubim pe Hristos si cu
indrazneala osanda" sa participam la Taina id
dragostea 1m Hrlstos ne este daruita.
135
ALEXANDER SCHMEMANN
8. Stfulta Spovedanie:;;i stan ta imparta:;;anie
Care este in eadrul aeestei prega!i f
i
loeul tainei Sflritei
Spovedanii? Trebuie sa ridieam aeeasta sa lllcerd.m
sa-i dam un dlspuns deoareee in m ulte Biseriei Ottodoxe s-a
dezvoltat si s-a aeeeptat unanim astazi inv8.latura prin care Sfil.nta
nu este posibila pentru cei laici nua Taina
Spovedaniei a dezlegarii. Chiar dad cineva dorqte sa
primeasca Sfilnta mai des, el trebuie de fiecare data
sa se spovedeasca sau cel putin sa primeasdl dezlegarea. . .
Timpul a marturisit ca indiferent de motivele varIate
. uneori profunde ce au nascut aceasta invatatura
practica, acestea nu numai ca nu au nici 0 baza 10 Sfilnta Tradlt
le
ci , de fapt, conduc la distorsiuni alarmate in invatlitura ortodoxa
a Bisericii , a Sfintei Euharistii a Tainei Pocain\ei
Peil'trUa fi convinsi de sa reimprospatam
intelegerea initiala a in ceea: ce Sfilnta
Pocaintei. Era si conform invataturii fuodamentale a Blsencll,
inca esteSfilnta Taina a impacarii cu Biserica, Taina a
reintoarcerii la ea', la viata ei a ace10ra excomunica\i , din
comuniunea euharistica a Bisericii. Standardul moral ridicat al
vie\ii ce se din partea membrilor ei di sciplina
foarte stricta, au permis 0 singurli astfel.de Impacare: ..
marea si sfanta chemare a Botezului, dad vreunul este ispitit de
diavol de pacate, are numai 0 pocifinta", citim in
Hennas (un document din al doilea secol), "pentru ca daca
vreunul din voi ar pacatui ar face pocain\lI des; pentru acela
pocilint
a
lui va fi zadarnieli"l7. Mai tiirziu !Ii in slZecial dupa
masiva increstinare a Imperiului, urmilnd convertirii IroparatulUl
Constantin, 'discipljnaPocaintei era oarecum liberala, dar
intelegerea Tainei nu a fost in nici un fel defonnata: ea era
aeelora care singuri se excomunicau din Biserica pentru
. faptele pilcatele lor dar definite in Tradi\lacanonica a
136
r
l
l'OSTUL eEL MARE
._---
Bi sericii
l R
far faptul cii aceas ta in\elegere a
apaqine Bisericii chiar ;;i aslazi, se vede !impede In rugaciunea
de dezlegarc: " .. ,impadi-!(-o) cu Stanta Crucea Ta In Hri stos
Iisus , Domnul nostru ... " cIntilmplJHor aceasta esterugaci unea de
dezl egare foJosita In general In Biserica Ortodoxa. Cat prive;; te
cea de-a doua rugaciune, aceasta este nec,unoscuta multor
Biseri ci Orotodoxe - " .. . iar e u , iar .eu nevrednicul preot
duhovnic, Cll puterea ce-mi este data, te iert te dezleg ... " -
aceas(a rugaciune este de origine apuscana a fost introdusa in
carlile noas tle liturgice in vremea accentuatei "latinizari" a
teologiei ortodoxe) .
Inseamna oare aceasta cll cei care nu sunt excomunicati, cei
crcndincio$i crau considerati de catre Biserica fiind nepacato;;i?
Desigur ca nu. Existli. 0 inva\aturll a Biseri cii care spune ell
nimeni, Doamne fere;;te, nu e tara de pika!, caci " nu es!e nimeni
care sa traiasdi ;;i sa nu paclltuiasca" . Dar intotdeauna a existat
invll\atura -qnn hmp ce une1e plicate excomunicii un cre;;tin,
altele nu conduc la aceasta departare de ob;;tea credincio;;ilor ;;i
de participarea la Sfinteie Taine. Nicolae Cabasila scrie:
no .. caci un pacat ce nu e spre lnoarte, precum ne spune
Sfntul Ioan Cevanghelistul). Prin urmare, credinciosii care n-au
pacate de moarte care i-ar putea despiirli de Hristos nu sunt
,ntm nimic oprili sa se cu Sfintele Taine sa devina
sfinlire, atat cu numele cat eu fapla , ca un;; care sunt
madulare .vii, pentru eli pastreaza unitatea eu Capul (lIristos)." 19

Nu s",-"poate . spune eli aceste p licate - pacato;;enia,
slabiciunea ;; i nevrednicia intregii noastre vie?, in general - nu
au nevoie de pocllintli ;;i de iertare; intreaga pregatire pentru
dupa cum am vazut, este intr-adevar acea pocainta
;;i pHingere pentru iertare. Ei nu au nevoie de Taina spovedaniei,
de dezlegare sacramentala, cea din unn.a aplicandll-Se numai
celor excomunicati. Pacatele noastre "nu ' cele de moarte";;i
pacato$cnia noastra sunt marturisite de membrii Bisericii de
fiecare.data caud ne adunam pentru Taina Prezentei lui Hristos,
137
\:,:,;
ALEXANDER SCI-lMEMANN
iar Intreaga viata a Bisericii constituie, intr-adevar, aceasta
per manenta pocain\a . In timpul Liturghjj nc
marturisim pacateIe ;;i cerem iertare io Rugaciunea Trisaghionului:
"Iarta-ne noua toata cea de voie ceafllra de voie:
sufl ctcle "i trupurile noastre ne da 110 U1\ sa slujim Tie eu euvio"ie
In tbate zilele vietii noastre ... "
,-
POSTUL CEL MARE
pregiHire ce consUl, dupa CUIll ' am vazuit, In
adevarata pocain\a launtriciL Accentuarea, intreaga' a
acestei Taine se schimba de la pociiin\a la dezlegare, e s te
fn\cleasa In IUI,n.ina unor puteri aproape mag ice
20
, Aceasta
dezlegare formaJil jumatate magid, jumata tc iegalisticll 'Ii nu
impacarea cu Biserica de care prin paeatcle sale' II fost
excomunieat se cauta astazi In Taina spovedaniei; iar aceasta se
lar cand ne apropiem de Sfiintul Potir, cerem iertarea intampJa nu din cauza faptului c1i sa 11 deranjeaza (de
"pacatelor cele de voie lara de voie, lacute cu cuvantul sau cu obicei 0 ca pe ceva frresc;;i inevitabil), ci pentru ca "Ii da
lucrul , din sau din ne'ltiin\ll" ctedem ea dupll pocainta dreptul sa se apropie de Sfintele Daruri cu constiinta curata" .
noastra suntem ierta!i prin participarea la Taina iertarii 'Ii a Devenind 0 simpla "condi\ie" pentm Taina
tamaduirii. Pocai ntei, atat de importanta, atat de respeetata in Biserica
Trebuie sa ne fie clar apoi ea Inva\lltura ce declara Taina primara, a pierdut, in realitate, adevarata sa funqiune 'Ii pozitie
, Podiin\ei ca 0 conditie sine qua non pentru a pennite membrilor In Biseridi.
laici ai Bisericii de a se nu este numai 0 indepitrtare de Cum se poate ea 0 astfel de inva\atura sa apara in sanul
la Tradi(ia initiala ;;i universalii a Bisericii ci, de asemenea, 0 Bisericii sa fie considerata norma, aparata de sa fie
tmnchiete a invalaturii ortodoxe a Bisericii, a _ ___ ca chintesen\a a Bisericii? Trei factori I
Tainci Pocain\ei, Deformeaza inva\atura Bisericii deoarece, de principali acestui caz. Am menti- - - I
facto, imparte membrii acesteia in doua categorii; pentru una din onat deja unul dintre este acea simbolica, minirnala
acestea (laicii) prin Botez, sfin\irea cu Smntul lipsita de dorinta apropiere de cererile Bisericii, acea negJijare a
Marele Mil', devcnirea ca "locuitori impreuna cu sfintii casnici Tainelor, 'pe care Sfintii Pannti Ie-au denun\at;;i care rnai Intai
ai lui Durnnezeu", nu s unt considerate ca cele ce descopera au condus la 0 din ce In ce mai putin repetata, iar in
apal1enenta deplina,adicii participarea la Taina in care Biserica cele din unnii la 0 intelegere a sa ca 0 "obligatie anuala". E ste
se ca Tmp allui TeIP-pltl .al Duhului Stant. evident, astfe!, ca un ce se apropie de dumnezeie;;tiIe
Ea deforme"La invaliitura Sfintei Euharistii ca Taine rar, ,?i care in restul timpului este foarte multumit cu
prin stabili1'ea unor conditii pentni altele decat celc "excomunicarea" sa de facto trebuie sa se impace cu 1?iserica
ale apartenentei la Bisericii, face practic imposibil sa vedem - nu se va putea decat prin Taina Pocain\ei.
traim Euharistia ca act prin care, in cuvinteJe Liturghiei Sfiintului Cel de-al doilea factor, total diferit de ,primul, a fost
Vasile, " ... pe noi toti, care ne dintr-o paine influenta marturisirii monastice inauntrul Bisericii - c5.lauzirea '
potir, sa ne unul cu altul prin impitrta,?irea smut duhovniceasca a unui c5.lugar eXperimentat catre unul mai pUlin
Duh ... ". lar in cele din urrna. aceasta invatatura deformeaza Taina experimentat - care se baza pe 0 permanenta "deschidere a
Pocaintei insa;;i pentru ca prin transformarea Tainei Spovedaniei gandurilor", a acestora din urma catre primii. Cel "mai ,n viirstii"
int1'-o conditie formala de fapt, unica conditie pentru incredintat spre 0 astfel de c5.lauzire duhovniceasca mitrturisire
' Imparta,?anie, ea adevarata prcgatire pentru nu era neaparat preot (in forma sa originala, monastidsmul era,
1:-,' .
139 \.
138
,'.
I
1
!
,' .
. ALEXANDER SCHMEMANN
POSTUL CEL MARE
de fapt , socoti! ca incompatibi1 cu preot;a) , iar aceasta marturisire ,&.umare]c noastre spovedanii contempmane - de lr,(i pana 1a
nu era legata in niei un fel de Taina Ea reprezenta 0 cinci III ;,",ute - in care un de pe nitenfi a;;tea!pta sa-:,;;i
parte integranta a vietii ;;i di scipliilei monasti ce bazata pe 0 "lffipli ncasca obliga(ia" - ,,0 data pe an" - eu evidenta
ascultare tolala, pe renun!area dilugar"l ui la voinfa sa. Astfel, impos ibiiitate de a ajunge la miezul pioblemei, spove uanii ce au '
conform tipiculuimonastic bi zantin l! ,;ecolelorXlI-XIll, unui devenit ambigue, au lncetat sa mai fie spovedanii ;;i care nu s e
'dilugar i se interzicea de a lua s ingUl" decizia fie de a primi dezvoIta locmai spre 0 conversa(ie duhovniceasca? $; apoi mai
fie de a se abUne de la ea, fad dezlegarea staretului avem ;; i 0 alta problema: este fiecare preol, Indeoscbi unliI tanar,
sau' a duhovnicului sau , pentru ca , ci tand una dintre aceste ,Snarmat" corespunzator cu s uficicnta experien(a , pentru a
randuieli, " a te exclude s ingur de la inseamna a ' rezolva toate problemele;;i chiarpentru a Ie Infelege? Ciile grqeli
urma voin!a La proprie" .1n manastirile de maici putere 0 dramatice, cat de multe sfaturi daunatoare, cate nein(elegeri ar fi
i
,I
"
'1
!
are stareta
21
Astfel, avem aici 0 spovedanie de tip ne- putut fi evitate daca am fi finut Tradi(ia fundamentala a Bisericii" I;
sacramental, comparativ mutatis mutandis cu ceca ce astazi p astrand spovedania sacramentala pentrumarturisirea de catre, ,I
nurrtim "consiliere" sau "indrumare duhovniceasca". din penitent a paeatelor sale gasind 0 alta vreme un alt context i'
punct de vedere istoric aceasta a avut 0 mare Intr-adevar, pentru cele mai necesare lndrumiiri pastorale care, :i
decisiva influenta asupra Tainei spovedaniei. In vremea ' printre alte lucruri, dau preotului posibilitatea de a ,
decadentei spirituaJe (problema pe care 0 vedem tratata, de propriile sale5mperfec(iuni in cazuri concrete propria sa nevoie '
exemplu, in canoane1e Sinodului, TrulailQUln'l"s"eo; x"t-, - - !--- de aJutor tnc!rUmare -=:-de la episcopul sau, de la un alt preot, - - ... 1;
(inut in Constantinopol in anul 691 A.D.) a pierderii autorita\ii ' de la experien\a duhovniceasca a Bi sericii. i:
morale duhovnicqti a clerului "secular", manastirile au Cel de-al.treilea din pacate, e1emenlul hotm-ator era -
devenit practic singure1e centre de Indrumare duhovniceasca iar odata in plus - influenta lntelegerii de natura scolastica
dilugarii singurii Indrumatori ai :;li juridica apus'eana a Pocaintei. S-au scris mnlte despre
astfel, cele doua genuri de spovedanie - cea "sacramentala" "captivitatea apuseana" a teologiei ortodoxe, dar putini au in!eles
cea "spirituala" - incetul cu incetul s-au contopit intr-una: cea propoI1iile adancimea defonnilrii cauzate de aceste influente
" spirituaUi" devenind pregatire p6ntru Sfanta iar apusene In viata Bisericii Inainte de toate, In intelegerea
-. cea "sacramental a" a ing lobat probleme cE erau Tainelor. Aceasta infIuenta apuseanli "st e aceea care a condus 1a
excluse din ea (din Sfanta - n.tr.) . - - - -,. i!1
de
plirtarea (mentionata inainte) de la pocain(il de 1a
Aceasta dezvoitare, justificata, din punct de vedere impacarea e u Biserica. ca cele ce reprezinta esen(a Tainei
istoric duhovnicesc, oricat de folositoare a fost in condifiile in Pocaintei, spre oiertare reprezentata aproape exdusiv In termcnii
care ea a avut loc, a contribuit, , la 0 confuzie care astazi, puterii juridice. Daca in conceppa ortodoxa initiala iertarea vine
In lffiprejuriirile actuale, aproape ca face mai mull rau decM bine. de la preotul care este martorul pocaintei, 31 autenticitatii ;;i
Nu incape nici o indoiala asupra ncyoii fundament ale de realitafii acesteia, deci, vestitorul "garantul" autorizat al
cl(lauzire indrumare pastorala dnhovniceascii In Bisericii. iertarii divine, aJ "impaciirii penitentilor cu Sfiinta Biserica in
Dar adevarata problema este : se aceasta nevoie in Iisus Hristos" ,inauntrul cadrului legal apu sean, icrtarea devine 0
140
\
J
141
ii
ALEXANDER SCHMEMANN POSTUL eEL MARE
I
"putere in sine" - ,atilt de mult Incat a dezvoltat, acolp(iil &ingura nadejde, Smnta Jertfi!, prin aducerea Sfintei Euharistii
RiisMit Apus - n.tr.) 0 pradica intr-adevar ciudata de a cere "cu 0 gura cu 0 prin pecetluirea acestei unitilti - in
primi "iertacea" fara nici un rel de spovedanie! Distinqia Hdstos cu Dumnezeu in Hristos cu aproapeIe nostru - in
iniu(iala - aceea de Cabasila - dintrepacateleee eu SfinteIe DarneL
au drept urmare excomuniearea aeelea care nu llseparii pc om .. Avem nevoie, mai mult, de redescoperirea Sfintei
de Biscricii, a fost eonsiderata in Apus drept diferenta dintre, pc ca hrana esenliaia ce afe: roluI de a ne uni eu Hristos,
de 0 parte",pacatele de moarte" -- care lipsese pe om de "starca care ne face la Viata, Moartea Invierea Lui, 'ca
de hac" deci, au nevoie de iertare sacramental a - pe de alta adevarate mijIoace de desavfu"i re proprie, 'ca membrii ai Bisericii
parte, "pacatele ce se pot ierta,,- care nu afecteaza "starea de de asemenea ca mijloace dc desavfusire a vietii si a cresterii
har" "i pentcu care un act de cainta este suficient. In Rasaritul noastre "' ..
ortodox "i in mod deosebit in Rusia (sub influenta teologiei In cele din urma avem nevoie de redescoperirea adeva-
Iatinizante a lui Pentru Movila a sai) aceasta doctrina ratuIui sens al pregiltirii ca centru al vietii noastre
consU, intr-o legatura obligatorie intre Spov'edanie fiecare ca acel efort duhovnicesc ce ne descopera intotdeauna
Este intr-adevM curios faptul eli cea maievidentil nicia noastra ne determina, deci, sa dorim Sfanta Taina a
dintre 'toate "infiItrarile" latineeste considerata de multi ' I tilmaduirii iertarii care, prin descoperirea catre noi a
ortodoqi a fi adevarata' riinduiala a Ortodoxiei, in timp ee . necuprinsei iubiri a lui Hristos catre noi, ne face sa-L iubim sa
simplli incercare de a 0 reconsldera pnn pnsm-a-Traditiei-:---j- - dorim unirea in har cu EI. ,
ortodoxe autcntice este adesea denuntata drept 0 devi;tie . daca "redescoperim" toate acestea, Yom descoperi
romano-catolid! . faptul eli intreaga viata a Bisericii, de fapt, a fost intotdeauna acca
pregatire: ca toate randuielile ei -liturgice de
pociiinfli disciplinare - nu aU,lntr-adevar, alt scop deciit acela
9_ 0 redescoperire totaJa
, .
A vern nevoie atunci, intai de " toate, de adevarata
redescoperire a adevaratululs ensal In
Biserica prin ca Taina a Bisericii, ca act esential '._ '
in care ea lntotdeauna devine ceea ce este; Trup aI lui Hristos, "
Templu al Dubului Stant, dar al vietii noi, lucrarea Imparatiei lui
Dumnezeu, cunoasterea lui Dumnezeu si comuniunea harica cu
El. Biserica devine' acestea prin "taina sobocnicitlitii" - cei
care se unesc pentru a constitui Biserica, prin dliruirea ca un
singur trup, unitprintc-o singura credintli, osingura iubire, 0
142
,
de a ne ajuta sa transformam viala noastra proprie intr-o
permanentil pregiltire, nu numai pentril Stanta ci, in .
cele din . urma, pentru aceea pcntru care ne
- bucuria plinatatea "ziiei ceIei neinserate" a
imparatiei ve::;nice a lui Dumnezeu.
Vom redes,coperi, astfel, adevarata necesitate a Tainei
a, Tainei Spovedaniei. Vom cliuta in acestea nu 0
"dezlel;!iare" fOrnlaJli sau in egalamasura 0 "conditie" formalli
pentru ci 0 adanca innoire duhovniceasca, adeva-
rata iI:npacare cu DU1llilezeu reintoarcere la Lui din
care suntem atiit de des excomunicati de secularismul fara de
nactejde al vietii noastre. Vom redescoPeri sensul duhovnicesc al
vremii de pociiin(li a Bisericii - PostnI Postul dinaintea
.. ;-
143
,'-
\
1
1
"(
.'
p, LEXANDER SCHMEMANN
Domnului etc . - care rcprezinta perioade potrivil?
pentru poeliin\iL Vom redescoperi In noi nevoia unei clilliuze
adcvruate. mai presus de orice, vomredescoperi
-..,.. cu teamll si bucuric , cu fricll si credinta duhovniceasca -
T!una Sangelui lui ca i; vor centro aI vie(ii
noastre cre;;tine! ...
Cu siguran\a, toate acestea nu vor avea loc peste noapte.
Vor lua mult timp, multa nevoiIi(lI, multa rabdare. faptul
cli toate aceste probJeme - Ja un niveJ mai adanc, 0 sete 0
foame dupa 0 mai compJetll. participare Ja viata esen(iala,
duhovniceascli sacramental a a Bisericii - au aparut In
Biserica noastrli printre membrii . ei , ne asigura eli In ciuda
" j
Intunecarii descompunerii a vremurilor noastre . " , ., ,
tulburate Biserica."nu Imbll.trane:;;te ci Ea apaqine 1. Postul Mare, cum 11 astlizi, este rodul unei lungi
aceJora carora Dumnezeu Le-a Jncredin(at "Cuviintul Adevlirului extrem de'complexe dezvoltari, istorice, aspectele sale nefiind
in Intregime studiate adecvat. Mai multe intrebari raman incll flldl
Sau" - episcopilor, ca pazitori ai Adeviirului - pentru a griji ca I
aceasta foame GuhBv-ni{;easGa-sa--fie.- satisfacuta.ln acord .CU _ _ ,I .. . . _ rll.spuns , ,i ar multll muncll - nu numaiin zona detaliilor
secundare - ramiine sa fie Iacutll.. Cele ce urmeazll slInt un SCl)It
adeviiratele riinduieli cerin(e al Traditiei Bisericii.
rezumat al eelor mai importante miirturiL
\
Pare bine stabilit faptul ca inmijlocul celui de-al doilea
seeol Biserica doar un foarte scurt .post inainte de
praznuirea anuaHi a dar ehiar era (inut
deosebit 1n locuri diferite. Comentiind controversa paseala;
Sfiintullrineu de Lyon scria ell. dezbaterea "nu se cefera numai la
data ci la caracterul actual al postirii; pentru eli unii giindesc
ca se euvine sa posteasca 0 zi, altii doua, al(ii chiar mai mult; unii
socotesc ziualor ca aviind patruzeci de ore, zi noapte. lar
aceasta varia(ie a tinerii nu a mceput m vremea noastra ci cu mult
mai devreme, in zilele (Conform Eusebiu,
Iscoria bisericeasca, 5, 24, 12; Nippolit al Romei, Tradi{ia
apostolica, 2, 20, 2-9; 21,1-5; Tertulian, De baptismal, 19). Un
secol mai tiirziu mlirturiile aratli cii acest post pre-pascal, cel pu(in
In unele regiuni, S-a extins la intreaga saptamiina ("Saptamiina
Patimilor", in cuvintele noastre). AstfeI, in Didascalia
Apostolorum (Didahiile Apostolice) citim: " ... trebuie sa
145
i - '. '"
ALEXANDER SCHMEMANN : ,
postiti lin zil elc din ziua a dOUll a saptamanii
. Luni) trebuie sa va 'hraniWcu paine, sare apa numai dup1l
ceasul al. no uaJea "pana ill' ziua a cincea (adica Joi) ... lar
Sarnbata posti!i deplin nu gustati nirnic (editia R H . Conn()JJY.
1923. p . 189). Apoi "este, din nefericire, un gol de aproape trei
sferturi de secol.. . Inainte de primele informati i privitoare la
Postul de patruzeci de zile (A. Allan McArthur, The Evolution of
tbe Christian Year. Londra, 1953, p. 115). Oricum. de la aceasta
informatie care esle gasita In Canonul5 aI Sinodului de la Niceea
(1 Ecumenic - n. tr.) "ni se trans mite impresia ca Postul nu este 0
inova\ie recenta ci ceva familiar" (McArthur. p. 125). Cfuld, unde
cum postul pre-pascal timpuriu de doua piina 1a zile s-a
dczvoltat la patruzeci de zile? La aceasta Intrebare se dau de catre
liturgi $tidoua raspurisuri diferite. Conform unora, Postul actual
cste rezultatul '" fuziunii" dintre postul mentionat mai
inainte alt post. Independent, Intili de toate, de pcrioada pascaIa
.. postirii lui:Hristos in dupa Botezul sau.
Acest post nu era In legatura cu Invierea ci cu Epifania (Botezul)
iar tinerea sa incepe pe 7 iimuarie. Fuziunea dintre cele doua.
Intiirnplatii sub ,int1uenta institutiei catchw'nenilor practica pre-
gatirii lor pentru Botez Inainte de (conform A. Braumstark,
Liturgie Comparee, p. 208 'ji J. Danielmi, "Le Sytnbolisme des
Quarante Jours". in La Maison Dieu, 31.1932, p. 19). Alti
cercetatori de istorie liturgica sunt de parere cll cele patruzeci de
zile sunt datorate unei extinderi progresive a pOstului pre-pascal,
al cllrui incyput se leaga de institutia catehumenatului (conLnn
Mc Arthur, p . 114 'li urmatoarele, G. Dix. The Shape of the
Liturgy, p . 354). Personal, eu nu gasesc prima ipotezlLa fi una
convinglltoare. cel putin in aplicatia sa universala, d. 0 data ill- ..
plus, dovada hotaratoare
Chiar secolele patru cinci, pOstul
nurnit De patruzeci de zile (Quadragesima. Tessaracosti),este in
mod c1ar 0 institutie universal acceptatii. Dar nu rnai tiirziu de
secolnl al cincilea, 0 mare varietate de practici este atestatii de
istoricii Socrates Sozomen . .. Postul dinainte de
146
\
I
i
POSTUL eEL MARE
scrie Socrates; "este respectat diferit intr-un loc sau aItul.
Roma, unii postesc trei saptamalll rara intrerupere. cu exceptia
Siirnbetelor 'li a Zilei Domnului .pe cand in Ilyricum, Grecia
Alexandria unii tin postul saptamani inainte de 11

, .
numesc de Patruzeci de zile; unii chiar incep sa posteasca cu
siiptlimani inainte de praznic" (Socrat es . Rist. . 5,
22). Mai tfularul contemporanaI lui Socrates , Sozomen, repeta
ac'eea$i Patruzeci de zile dinainte de
Pa$te cand oamenii postesc - unii i ncep de la $ase saptarnfuli,
anume Ilyricul $i cre:;;tinii traitori In Apus, Libia, Egipt
Palestina. daraltii de la saptamiini. precum Iocuitorii din
Constantinopol Imprejurimi .:. De-a !ungul acestor $ase
sKptamiini sau $i mai multo unii postesc trei saptamani cu
intreruperi, unii trei saptam1lni intregi inainte de prazniciar unii
- adica numai doua saptlirnfuli" (Sozomen. Ris t.
Eccles .; 7, 19) . E limpede ca accsle diferente era.u datorate
diferitelor feluri in care unii intelegeau sensu! intim al expresiei
- -"patruzeci de zile" . Aveau ei.sK includa, pc de 0 parte. Saptiimiina
Patimilor, despre care exista inainte sa apara ideea unei
perioade pre-pascale de patruzeci de zil e independent de
aceasta (de cele patruzeci de zile -, n .tr .) $i pe de alta parte
Siimbetele $i Durninicile pe care traditia Ie prezenta in mod
unani m drept zile in care nu se poste$te? Dupa celebra
Peregrinatio Etherial (27, 1), in Ierusalim Po stu! Pa$telui
inc1udea Saptamiina PatirniIor, dar excludea Sambetele $i
Duminicile. Astfel. Postul Pa'ltelui consta din opt saptamilni,
fi ecare incluziind cinci zile de pOst, ceea ce da exact patruzeci de
zile de post deplin. Cu alte cuvinte, aici termenul .,patruzeci de
zile" a fost illteles ca patruzeci de zi!e de pOstire. Aceea'li practica
atestatii de Sffultul Epifanie aI Ciprului $1 de Sfantulloan
Hrisostom in 387 pentru Antiohia. Totu$i. in ConstantinopOl, ca
$i in Egipt $i Apus, .. patruzeci de zile" illsemnau illtili de toate 0
de pregatire de-a lungul carcia unii vesteau de fapt cinci
. ziJe pe saptlimiina dar care, ca $i perioada liturgica. inc1udea cele
douK zile euharistice saptamanille. in una din Epistoiele sale
'';:1-;;': .
147
i
!,
,
j,
I'
I
i
f'
:!I ,.
ALEXANDER SCHMEMANN
Festive, Sfantul Atanasie al Alexandriei despre timpuJ
Postului Postu} Saptamfinii Sfintelor Patik (a se
vedea In mod deoscbj( Epistoia sa Festivapentru anuI33b). Deci ,
in Constantinopol, cele patruzeci de zile includeau Sambetele
Durninic iJe dar exduutau nu numai Saptamana Sfintelor Patimi
ci Sambata lui Lazih Duminica Stalpilor. tn in Apus
in Egipt, Postell includea deopotriva Saptamana
Sfintelor Patimi zil ele euhari stice saptamanale rezultate care
au dus chiar la un post mai scurt (vezi A .Chareasse, "La structure
de Careme et les l ectures des messes quadragesimal es dans la
liturgie romaine", in Maison Dieu, 31 1952,p. 76 - 119). Aceste
diferen(e au provocat , flira indoiaHl , controverse violente. Astfel,
de exemplu, Saptamana lasatului sec de branza, care in Tipikon-ul
bizantin precede cele patruzeci de zile formeaza }lll soi de 0 a
opta saptamii.na cu postire partial a, unele trasiituri liturgice de
post par sa traga originea dintr-un compromis cu cil.iuglirii
palestinieni, legati de postullor de opt saptamfuli opus practicii
_ _ ->.b!.LiLzantine .. _Uniformi zarea J inala a perioadd de post a fost
reali zatii inainte de cucerirea de catre arabi a Egiptului Siriei $i
pierderea de catre aces te provincii a independentei lor
fat ll de Constantinopol. Aceasta a fost facutll de Constantinopol,
unde, in cuvintele lui G. Dix, "trebuie sll diutllm izvorul adevlirat
al unui calendar univer sal".
in cadr ul acestei sinteze bizantine, dezvoltarea
Postultii a contiuuat timp indelungat deopotriva in
materie de organizare a sa in timp cat de cult. tn timp, alte dOUll
saptamani au fost adllugate Saptamanii ILatului sec de branza.
SlIptamana Fiului risipitor s-a dezvoltat din Durninica Illsatului
sec de came este mentionata in secolul noull de Sfiintul Teodor
Studitul (Sermo, 50, Patr. Gr.; 99,577). Saptarnana
a Fariseului s-a dezvoltat din polemicile impotriva armenilor;
este mentionata pen(ru prima data in secolul opt. Cat despre
con(inutul liturgic al Postului, un factor decisiv I-a constituit
reforma liturgicll realizata in secolul noull de Manastirea Studiou,
in mod deosebit de Sfiintul Teodor Studitul, in Constantinopol.
148
\
POSTUL eEL MARE
- -------
tn acea vreme botezul la virsta adllltll institu(ia catehu-
menatului aproape displirtlsera din via(a Bisericii iar caracterul
pre-baptismal catehetic al Postului a fost inlocuit de
unul tot almente ,.penitential". Aceasta noull accentuare patrunde
in marea opera studiata - Triodlll , eel care devine\tenninus ad
quem in dezvoltarea istorica a perioadei Postului Astfel,
se poate spune ca pana In seeolul nouasprezeee eu except ia
unor de talii Pos lul eel Mare a atins forma actuala.
Bibiiografie: I erom. Al exis Soloviov, I s torichesk oye
razzuz hdcnie 0 postalek CravosIovnoi Tserkrvi,Moskova 1837;
1. Maus ... , 0 p ostakh Pravoslavlloi Iserkvi, 1887;
M. Skaballavovieh , Tolkovyi Tipikon, Kiev, 1910;
1. Mausvetore , Tscrko vnyi Ustare, 1885; E. Vaueadard,
"Caremc", in Diet. de Archeoiogie Chretienne et de Liturgie, II,
2 ed. 2139-2158 (trecere in revistll a bibliografiei apusene) $i in
Dict. de Theologie Catho1igue, II; Thomassin, Traite des Jeunes
de l'Eglise (Paris,. 1963); Funk, "Die Entwickelung des
Osterfaste us" , int' Kircheugesch Alehaudlungen und
. Untersuchungen (Paderboi'du, 1897), I, p. 241-278; H. Kellner,
Heortologie, ed. II (Freiburg in Breigau, 1906), p. 69-80;
C. CaJleweaert, La Duree et Ie caractere du careme aucien dans
l'EgJise Latine (Bruges, 19 13); L. Duchesue, Origines du Culte
Chretien, ed. V (Paris, 1925); A. B aumstark, Liturgie Comparee
(Chevotogue: [lira data), p. 203-213; A. Allan ,McArthur, The
Evolution of the Christian Year,(Loncira, 1953), p. 76- 139 ,
editia speciala din La Maison Dieu, "Careme, preparation a Ili
nuit pas cale", 31 (Paris, 1962).
2 . Postui Pa!iteJui $i Catehumenatul - Bibliografie: P. de
Puni et, "Catechumena!", Diet. Arch. Lit. Chret.II, 2, col. 2579-
2621; Y. Danieloy, The BileJe and the Liturgy (Univ. of Notre
Dam Press, 1956); L. Bouyer, "Le Careine, initiation pascale",
in Maison Dieu, 31 (Paris , 1952) .
3. Triodul- vezi 1. Karabinore,Postuaia Triod, inlb. rosa
(St. Pe tersburg, 1910). Pentru continuarea studiului:-'
149
ALEXANDER SCHMBMANN
K." Krumbacher, Geschichte rer 13yzantinisheTi -Litteratur, II
(r ": m!ch,1997). . . I ..
4. Pentru 0 descriere amanun\.ita a aCestor schimbari, vezi
C. Nikolsky, K. Isuchenin Ustava Bogosluzhenia (ed.
7, SL Petersburg: 1907), S.v. Bulgakov, NastolIlaia Kniga dlia
Sviashenno - Tzerkovnych Slusbitely(Harkov, 1900), p. 487-
530.
5 .in cllr(ile noastre liturgice, Postul tii este prezentat
adesea ca .un AJiluia cata vreme in Apus; la 0 data relativ
timpllrie, "Aliluia" a fost interzis in sllljbele de post pastrat
pentru perioada pascala. Aceasta deosebire este interesanta
deoarece nu este nici 0 indoiaEi ca acest foarte important cuviint
liturgic, de Biserica din cultul iudaic, are conotatii de
bllCUl;e, este intotdeauna 0 exprcsica bucuriei. Dintr- un punet de
vedere pur formal, cuvantul "Aliluia" a devenit sinonim cu
Postul deoatece de-a lungul accstuia este cantat l a Utrenie in
locul " Dumnezeu este Dornnul S-a aratat noua"
-(Ps, " 117 .. 27). Dar acest ultim verserintr-un anumit timp a
constituit 0 inovatie. A fost luat din Utrenia sarbatorilor a
"tipic1l11li catedraielor" (vezi lucrarea mea Introducere irr--
Teologia Liturgica, p. 125) incctul c1l1ncdul, a patruns in uzul
comun (conform J. Mateas, S.J., Some problems ,of Byzantine
Outbros, traducere mimeografiata (mod de copiere - n. tr.) de A.
II, 2). La .nceputul sccolului al necantarea lui
"Dunmezeu este Domnul" inca era un semn distinCtiv al slujbe10r ._
fiind atestat de faimoasa descriere a Privegherii""
sinaite (J .B. Pitra, Juris Ec1esiae graecorum historia et
monumenta, I, p. 220). Avva Nil se referea la "Dumnezeu este
Domnul" ca la un adaos praznical ce trebuia ciintat "Ia inceputuJ
Canonului" cat 117, din care sunt luate cele cinci
versete de la "Dumnezeu este Domnul", este un "Hallel" sau un-"
Psalm Aliluia - in care\ ,Aliluia" este folosit ca un refren dupa
fiecare strofii (vezi S. Movinckel, Psalmii in cultul evreiesc,
traducere engleza, Oxford 1962, I, p. 120). in este
cunoscut faptul ca Sfiintul Teodor StudituJ, "organizatorul"
\ 150
POSTUL eEL MARE
TrioduJui, a compus 0 "Aleluia" special a (Skaballanovich,
p. 404) poate cii accstea sunt la originea AleJuilor noastre din
Pos t. Asupra cvolu\.ici terrnenului "Aleluia" in Apus, Vezi J .A.
Jungman, Missorimn Sa/emnia III, p. 92 ::;i urmatoareIe.
6. L ecturi asupra slujbelor Poscului Palice]ui: vezi
importantul s tudiu al lui Alexis Kniazeff, "La Lecture de
.. c' . . l'Ancient et du Nouveau Testament dans La Rite Byzantin", In
MgT. Cassien Dom Bernard Botte, La Pricre des Heures,
Collection Lex Orandi 35lParis, 1963, p. 202- 251.
7. Asupra Psalmilorin cult, vezi Balthazar Fisher, "Le
Christ dans les psaumes" ,in La Maison Dieu, 27 (l951),p. 86-
109 editia special a a aceluia::;i periodic, "Les Psaumes, priere
de l'assemblee chretiene", in La Maison Dieu, 33 (1953). Asupra
izvoarelor monastice ale sistemului nostru actual, vezi
Skaballanovich, p. 208 in continuare.
8. Liturghia Darurilor mai inaintesfintite - Bibliografie:
D.N. Moraitis, Licurghia Darurilor mai fnainte sfin{ite, Tcsalonic,
'c - - 1955; P.N. Trempela, A.Cele trei
! V. J ameras, "La partie resperale de la liturgie byzantine des
presanetifies", in Orienta/ia Christiano Periodica, 30 (1964),
p. 193-222; H. Enghergoling, "Zur Geschjchte der Iiturgie der
vorgeveeihten Galeen", in Ostkirchlicbe Studien, 13 (1564), c
p. 310-314. De asemenea, conform H.W. Codrington, "The
Syrian Liturgy of the Presanctified", in Journal of Theological
Studies, rv (1903), p. 69-81,::;i V (1904), p. 369'-377,535-
545; J. Ziade in Diction": Bela Theologte Ci!19jique, 13,77 -1l1;
H. Leclerg, in Dict. ii'Arch. Chr6t. et Liturgie, Xl, 770-77L
LM. Haussens, Institutiones LiturgicaldeRitiJeus Orienta/ibus
(Roma, 1930),p. 86-121.
9. Miercurea ::;i Joia - in !recut, Liturghia Darurilor inai
lnainte sfin\ite era saviir::;ita in fiecare zi a Postului Pa::;telui (vezi
Moraitis, p. 29-33).
10. Canonul apostolic 66:
"Daca vreun cleric sau laic s-ar afla postind in ziua
Duminicii, sau S1imbata (afara numai de una) clericul sa se
151
- ----"",.,"
ALEXANDER SCHMEMANN
catcriseasdi"iar laicul se afuriseasdi". (Confonn T!"Ulan, 53,
'56; Gangra, 18; Petru al Alexandriei, 15) . Dar atunci Trolan, 56:
"Asemcnea am aflat di In tara armenilor in alte lacuri unii
manandi oua branza ,n Sitmbetele Dumillic:le Sfintei
Patruzeeimi. Deci s a socotit aceasta, ca B iseriea lui
Dumnezeu din' toata lumea,. urmand dnduiala, sa
pastreze ajunarea .. . " .
11. Vezi articalul meu ;,Past Liturghie", In St.
Vladimir's Quarterly (1959 , 1) ,p. 2--"- 10.
12. Asupra Sfantului Andrei Cr.iteanul vezi: Krumbacher,
I, p. 165 , II, p. 673; E . \Velleez, A. History of Byzantine Music
and Hymnography (Oxford, 1949), p. 174 urmatoarele , 202
unnatoarele.
. . _ ...... Natele APENDIX-ului
1. Alexander Schmemann: "problems of Orthodoxy in
America" : III The Spiritual problem, in S( Vladimir Seminary
Quarterly, 9,4 (1965).
2.Schmemann , p.173 - 174.
3 Euhari stia ea centru al vietii ere stine" (in rusa),in Put,
. " . .
22 (1930), p. 3 -23.
4. Vezi Rapo81tele Episcopi}or eparhiot
i
asupra chestiunij
rdormei Bisericii, vol. l, 548 p., vol.lI, 562 p. (St. Petersburg,
Editura Sinodala, 1906).
5. VeziBori s Soree, "Euharistia in biserica primara -
praetica actuala\' (in rusa), in LiYing Tradition (Paris, 1936),
p.17.1-195. .
. 6. Arhimandritul Kiprian,Euharistia (in rosa) ,Paris,1947,
. p. 304. Vezi Canoanele: 2 al Sinodului local din Antiohia (341);
Apostolic 2; Trulan 80. Vezi de asemenea Nicodim
152
. -.
\
?OSTUL eEL MARE
Canoaneie Biserici i Orlodoxe eu eomenlariu' (iIi rusa) , St.
Petersburg, 1911 , yoU, p. 69. . .
" _ 7. Vezi dinaintea Mirungerii: " ... Insuti
Stapane, prealnduf:,te Implirate al tuturar, lui (adicK,
noulUl botezat) pecetea darului Sfiintului si Intru ta t
puternicului Inchlnatului Tau Duh Sfiintului
Trup ,?i a scumpului Siinge al Hr istosului Tau ... "
. ' 8. Vezi, de exemplu, 1. Pokrovsky, " Rugaciunile si
matrimaniale ale Bisericii prim are (sec. I-IX)"
(m lb. rusa),ln Eseuri la JubiJeuJ de 0 suta de ani aJ Academiei
Duhoynice'iti din Moscoya (Moscova, 1913), vol. II, In mod
deasebit p. 577-592.
9. Vezi Sove, p.176, nota2.
10. V:zi 'Sfiintul l oan Hrisostom, in Ephes. Hom., III, 4,
P.G. 62, 29; 111 I Tlill . Nom. , V , 3,P.G. 62, 529 si unnatoarele' in
Heb. XVII, '4, P.G. 63, 131 unnitoarele; Smr:tul
. Ambrozle al Mediolanului , in De Sa cram en tis , vol. 4, 25; Save,
p. 178; Klpnan, p. 323-324. . ... ... - - .. .
1l. Trei cuvantliri ale Avvei Teonas asupra' curatiei ,
cap.21.
12. In IICorinlh. Hom. , 18,3. /
13.42, P.O. 150,460 G.
. 14. "Euharistie Sobornicitate" (in lb. rusa) , in Put 19
(1929),p.3-23. ' .
15. Rugacilmi de la Liturghia catehumenil or.
. 16.36, P.O. 150, 449 C . ----- - -
17.4, 3. Vezi P. Palmer , in Sources of
Christian Theology, vol. II (Westminster: Newman Press 1959)
p. 13 in continuare. ' ,
18. Vezi Palmer, p. 71 in continuare.
19.449B.
20.. .:: e::i articolul meu "Ciitevareflectii asupra
Spovedaruel ,m St. Vladimir's Seminary Quarterly 5 3 ( 1961)
p.38-44. ' , ,
153
\
" \
. ,
f
,
,
\
ALEXANDER SCHMEIvIANN
. 21. S. Salville, "Messe et COmllluniond'apres les
byzantihs du X au XIVs." ,In Ol"ientalia ChrIstiana
Pel"iodica, 13, 1-2,p. 282-298.
.. J
I
"
,
. -.:., :
1n curs de aparipe In colecpa ffiSTDRIA REUGIONUM:
J . MEYENDORFF - MO!jtenil"ea bizantinii ih Biserica
ol"todoxi[
HERMES MERCURIUS TRlSMEGISTUS - Filosofia
hennetici[
H. LEISEGANG - Gnoza
J. MAXWELL - Magia
V. MAGNIEN - Mistel"eie eJeusine
V. KERNBACH - MituriJe esentiale