Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Totul Despre Mutatiile Genetice

Totul Despre Mutatiile Genetice

Ratings: (0)|Views: 623|Likes:
Published by g3org3_n

More info:

Published by: g3org3_n on Nov 16, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

 
Totul despre mutatiile genetice1)Definitia mutatiei si tipuri de mutatii
Notiunea de
mutatie
a fost elaborata in anul1901 decatre Hugo de Vries care este autorul binecunoscutei
teoriimutationiste.
 
Mutatia
poate fi definita ca fenomenul prin care seproduc modificari in materialul genetic, modificari ce nu suntprovocate de recombinarea genetica sau de segregare. Ele potaparea in mod spontan si atunci sunt denumite
mutatii naturale
,sau pot fi induse experimental, fiind deci vorba de
mutatiiartificiale.
Intre aceste doua tipuri de mutatii nu sunt deosebiri deordin calitativ.Mutatiile pot fi definite (E.Mayr-1963) si ca "modificaridiscontinue cu efect genetic". Ele pot afecta diferite unitati alematerialului genetic.Pe aceasta baza pot fi clasificate in :
mutatiigenetice
cand afecteaza genele,
mutatii cromozomiale
careafecteaza cromozomii si
mutatii genomice
in cazul in care intreggenomul este afectat.Dupa modul de exprimare fenotipica, mutatiile pot ficlasificate in
dominante, codominante, semidominante
si
 recesive.
Evident ca o asemenea clasificare a lor se refera in modspecial la organele diploide, la care mutageneza a creat relatii dealelism intre gene. La organismele haploideorice mutatie capatao exprimare fenotipica imediata, desi aceasta clasificare agenelor ramane valabila, mai ales in cazul diferitelor tulpini saususe de la speciile haploide, intre care exista relatii de dominantasau recesivitate in cazul incrucisarii.IN functie de locul unde sunt plasate, mutatiile pot ficalsificate in
mutatii autozomale
plasate pe autozomi si
mutatiiheterozomale
plasate pe heterozomi. Acest din urma tip demutatii manifesta sex-linkage. De asemenea exista si
mutatiiextranucleare
ale genelor din citoplasma.O alta categorie o constituie
mutatiile letale
si
semiletale
care afecteaza gene de importanta majora inorganism, prin a caror blocare se realizeaza moartea individuluiinainte de maturitatea sexuala.Mutatiile pot afecta genele de diferite tipuri (structurale,operationale, reglatoare) care iau parte la realizarea reglajuluigenetic. De asemenea ele pot afecta regiuni mai mici sau mai
 
mari situate de-a lungul genei. Cerccetari mai noi au aratat cacea mai mica unitate mutationala este perechea de nucleotide.Acestea sunt denumite
mutatii punctiforme,
care sunt evidentmutatii intragenice
.
Daca prin mutatie gena normala a tipului salbatic setransforma intr-o alela diferita, atunci este vorba de o
mutatiedirecta
(forward mutation), in
 
timp ce prin
mutatie de reversie
(back-mutation) aceasta gena se retransforma in tipul initial.Daca mutatiile afecteaza celulele liniei germinale, atunciele pot fi transmise ereditar prin gameti la noua generatie. Caurmare, indivizii descendenti vor fii afectati de mutatia respectivaatat in ce priveste celulele germinale, cat si cele somatice. Incazul insa a organismelor multicelulare, in care mutatiile seproduc in celule din care nu rezulta gameti, ci numai anumitetesuturi si la organul respectiv. Acest tip de mutatii nu setransmite la descendenti decat in cazul in care tesutul sauorganul respectiv se obtin prin inmultire vegetativa indivizi careau apoi posibilitatea sa se reproduca sexuat.
2)Rata mutationista
 Rata mutationista este data de frecventa aparitieimutatiilor la nivelul unei singure gene. Rata mutationala labacterii este de 1:10.000.000, la organismele pluricelulare eaeste apreciata a fi 1:1.000.000. Aceasta inseamna ca ratamutationista este mai redusa in cazul din urma; avand in vederefaptul ca numarul total de gene este mai mare, probabilitateaaparitiei unei mutatii este relativ ridicata. 
3)Importanta mutatiilor
Mutatiile afecteaza individul de cele mai multe ori inmod negativ, sunt indiferente in cazuri rare si avantajoase numaiin cazuri exceptionale.
Mutatiile stau la baza evolutiei.Modificarile genetice aparute lanivelul unei populatii sporesc variabilitatea acesteia.
Poliplodiaconduce la cresterea in dimensiune a nucleului celularsi, implicit, a celulei(relatia nucleu--citoplasma). Un numarridicat de alele creste numarul de combinatii posibile aleacestora.
La om mutatiile genereaza adesea boli si tulburari functionale(deexemplu boli metabolice, cancer).
 
 
4)Mutatiile si utilizarea lor in ameliorareaplantelor, animalelor si microorganismelor
Introducerea artificiala eficienta a mutatiilor cu ajutorulagentilor mutageni fizici si chimici a facut posibila utilizarea lor inameliorarea organismelor.Desi majoritatea mutatiilor artificiale au un caracter maimult sau mai putin daunator, totusi un mic procent, dupa parerealui A.Gustafson, aproximativ 1/1000, pot fi folosite direct sauindirectin practica.Tinand seama de acest fapt este necesaraproducerea unui numar cat mai mare de mutatii, fapt carepermite
selectia mutatiilor favorabile
.Rezultatele pozitive prinfolosirea metodelor combinate de tratament cu agenti mutagenisi selectie s-au obtinut la plante in ceea ce priveste rezistenta laboli si daunatori. Descendentii plantelor tratate in numar suficientde mare sunt cultivati intr-un mediu in care este prezent agentulpatogen, astfel ca mutantele rezistente supravietuiesc si pot fiselectionate.A.Möes(1959) si J.mackey(1964) au obtinut la grau, orzsi avaz mutante rezistente la diferite specii de rugini, iarW.C.Gregory(1955) a izolat o mutanta de alune de pamantrezistenta la patatrea frunzelor, boala ce provoaca mari pagubela aceasta planta. 
Radiatiile ionizate
care produc numeroase rupturicromozomiale au fost utilizate pentru transferul unui segment decromozom si implicit de gene de la o specie la alta.F.C.Elliot(1956) a reusit sa transfere prin iradiererezistenta la rugini a speciei
 Agropyron elongatum
la graulhexaploid(
Triticum aestivum
).Succesul acestei tehnici sebazeazape capacitatea radiatiilor de a produce rupturicromozomiale si translocatii.Cercetarile in domeniul mutagenezeila animale au dus ladescoperirea unor mecanisme ale mutagenezei si chiar laobtinerea de mutante cu valoareeconomica. Este adevarat insaca la animale rezultatele obtinute pana in prezent sunt maimodeste, comparativ cu cele de la plante. Totusi in cursulacestor cercetari s-au obtinut unele rezultate de insemnatatepractica.Cercetatorul japonez Y.Tazima a descoperit la viermelede matase(
Bombyx mori
)o mutanta care este folosita curandament sporit in producerea matasii. Citologic s-a demonstrat

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Joe Lampton liked this
Irishka Bejenari liked this
Irishka Bejenari liked this
bogdancraiova liked this
bogdancraiova liked this
enigel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->