• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
1
 
O NOUĂ PERSPECTIVĂ SPIRITUALĂPENTRU ROMÂNIA VIITOARE
de Octavian Sărbătoare (Australia), profesor de studii ale religiilor şi filosofieLucrare de faŃă expune o paletă de idei privind România viitoare. IntenŃionezsă scot la iveală o dinamică transformativă de oameni şi lucruri bazată pe ocontinuitate din trecut şi prezent. ArgumentaŃia mea se centrează mai mult peelementele spirituale care definesc poporul român. Ideile prezentate nu au subnici o formă caracter de profetism românesc sau de speculaŃie de idei; se dorescraŃionale în construcŃia unor direcŃionări şi paradigme spirituale care pot sta la baza unor schimbări sociale de esenŃă.Din start doresc să menŃionez importanŃa pe care o are spiritualitatea îndefinirea de sinteză a unui popor, ea marcând toate laturile socialului, e.g. politic,cultural, juridic, identitar, psihologic, etc. Privind în trecutul istoric al poporuluiromân vom observa cum societăŃile au fost marcate de spiritualitatea acelor zile.O scurtă trecere în revistă a trecutului ne ajută să identificăm panorama prezentului şi din ea să anticipăm pe cea a viitorului.
Trecutul
Teritoriile locuite astăzi de români au fost în vechime habitate ale popoarelor antice de traci şi geto-daci. În tumultul istoric, peste populaŃiile autohtone s-au perindat, uneori chiar şi aşezat printre ele, cuceritori vremelnici care prin amestecau dat naştere poporului român. De aceste noŃiuni se ocupă cu precădere istoricii.De remarcat, cu privire la spiritualitatea acestor locuri, este faptul că în timpurileantice centralitatea locuitorilor era arcul carpatin. Este o constatare făcută deistoricii antici care au menŃionat importanŃa munŃilor (e.g. Kogaion/ Kogaionon)şi a unei filosofii de viaŃă coezivă, un imaginar specific acelor populaŃii antice.Ulterior prin pătrunderea religiei iudeo-creştine, în acest habitat, centralitatea s-amutat în Orientul Apropiat.Odată cu închegarea unor formaŃiuni statale s-au constituit premisele unui statcentralizat al vlahilor/ valahilor/ românilor marcat dominant de creştinismulortodox care a oferit suport spiritual multidirecŃional. De-a lungul a sute de aniaceastă formă a iudeo-creştinismului s-a constituit în ceea ce se numeşte astăzicreştinism ortodox românesc, un cult specific laturii bizantine a creştinismului.PopulaŃiile de valahi care trăiau în cele trei zone principale numite astăzi,Ardealul, Moldova şi łara Românească au supravieŃuit prin centralizarea etnicăspirituală în creştinismul ortodox. Ulterior, odată cu instituirea regalităŃii şiîntregirea neamului românesc această stare de lucruri s-a menŃinut.
 
 
2
O perioadă distinctă o reprezintă timpul comunismului. Referitor la naturaacestei forme de orânduire socială este puŃin cunoscut faptul că în departamentelede studii ale religiilor, din marile universităŃi ale lumii, comunismul este studiatca religie. Şi pe bună dreptate, acest sistem social are toate caracteristicile uneireligii: prezintă o paletă de idei coerente susŃinute de fondatori şi personalităŃicare au întărit o astfel de ideologie. Comuniştii au venerat personalităŃile zilelor acelea; după moarte cei adulaŃi intrau în rândul celor etern glorificaŃi.Un studiu atent al comunismului arată că a funcŃionat după aceleaşi criteriischematice ca şi religia creştină, doar că cei veneraŃi au fost alŃii. Marx l-aînlocuit pe Isus Hristos, iar cei care au contribuit la menŃinerea comunismuluicăutau să-i emuleze pe sfinŃi. Comuniştii de frunte aflaŃi în viaŃă la acele vremurierau glorificaŃi pe aceleaşi criterii de valoare ca şi preoŃii şi sfinŃii în creştinismulortodox.După căderea comunismului în 1989 populaŃia s-a simŃit liberă să-şi revendicespiritualitatea anterioară celei comuniste, respectiv creştinismul ortodoxromânesc. Vocea majorităŃii, materializată prin sistemul de vot, a impus politiciio reînviere a creştinismul ortodox specific românilor. Mai mult decât atât, teamade invazie a ideologiilor străine, odată cu pătrunderea modelelor economice noi, acreat o panică de identitate şi o dorinŃă de întoarcere la valorile de relief identitar ale neamului. Acum după trecerea a aproape 20 de ani de la RevoluŃia din 1989lucrurile stau cu totul altfel.
Prezentul
Revenirea în forŃă la tradiŃia religioasă creştină ortodoxă a creat radicalizareaunor oameni şi unor elemente politice care văd în expansiunea societăŃii deconsum o ameninŃare a identităŃii neamului românesc.Cât de fondată este aceasta ameninŃare? Nu se poate tăgădui faptul că în prezent românii trec printr-o criză de identitate cum nu au trăit niciodată în istorialor. Îşi pun întrebări fundamentale. Cine suntem? Ce a mai rămas din noi caneam? Încotro mergem? Cine ne conduce? Paleta de îngrijorării este largă.RevoluŃia din 1989 a permis schimbări care răstoarnă neîncetat seturile de valoritradiŃionale ale românilor.Din realitatea zilei se observă că expansiunea economică venită din Europa deVest aduce, împreună cu suflul de valori economice noi, tarele acelor societăŃiumane. Una dintre ele o reprezintă renunŃarea la valorile creştine în favoarea pragmatismului economic. În mod evident spiritualitatea creştină se opune astăzi pragmatismului economic; expansiunea economică este bazată pe cumulul de profit în favoarea capitaliştilor. O astfel de exploatare contravine preceptelor creştine. Suntem astăzi puşi în faŃa unei dihotomii de direcŃii care a persistat multtimp şi în Europa de Vest şi care prin expansiunea economică a Uniunii Europenea apărut şi în România.Creştinismul ortodox românesc este luat prin surprindere de noile realităŃi alezilei. Este nevoit să-şi etaleze valorile în care crede. Treptat a apărut omediatizare largă a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) care este solicitată să
 
 
3
intervină ca salvatoare a valorilor naŃionale. PopulaŃia îşi pune speranŃa în faptulcă biserica ortodoxă poate menŃine o coeziunea identitară a românilor şi totodatăameliora şocul economic al tranziŃiei la un sistem economic bazat pe competiŃie.Dar o astfel de expunere la public a instituŃiei religioase BOR a generatsurprize. Cu această ocazie a ieşit la iveală dogma pe care biserica ortodoxă amenŃinut-o de veacuri. AudienŃa este astfel proiectată într-o confuzie de ideireligioase care generează neîncetat controverse aprinse. Libertatea de idei careînsoŃeşte pe cea economică nu poate fi conciliată cu mistica religioasă creştin-ortodoxă. Multe dintre aşa-zisele învăŃături ale imaginarului religios comunist iesşi ele la iveală, Prin dogma specifică ele contestă validitatea dogmei creştine. În prezent românii sunt divizaŃi în două tabere principale, pe criterii mai mult saumai puŃin declarate ca fiind spirituale: pe de o parte este creştinismul ortodoxdogmatic şi pe de altă parte ideologia remanentă comunistă. Deci ne situăm însferele de influenŃe a două imaginare religioase care istoric au avut timpul lor dedominaŃie.Gravitatea prezentei panorame religioase nu stă în faptul că oamenii cautăstabilitatea într-o ideologie de idei, ci că cele două oferte principale nu mai suntviable în contextul transformărilor economice prin care trec în prezent atâtRomânia cât şi Republica Moldova, cealaltă Ńară a românilor. În România este puternic curentul religios creştin-ortodox, pe când în Republica Moldova, cel cu omare influenŃă la public se menŃine a fi tot comunismul. În ultmii ani şi înRepublica Moldova religia comunistă este treptat înlocuită în mintea oamenilor de cea creştin-ortodoxă. Ne întrebăm acum dacă aceste două imaginare religioase, cel creştin-ortodox şicel comunist pot oferi soluŃii de menŃinere a identităŃii neamului românesc? Dinceea ce vedem că se întâmplă în prezent în societăŃile româneşti putem răspundefără tăgadă: timpul acestor crezuri de idei religioase a trecut. Comunismul este perimat ca doctrină politico-socială, şi-a avut timpul lui de modernizare aRomâniei, cu preŃul victimelor pe care le-a făcut. Nici creştinismul ortodox numai poate oferi stabilitate identitară românilor. Valul de libertate de idei esteincompatibil cu primitivismul dogmei creştine: facerea lumii în 7 zile, a lui Adamdin lut, a femeii din coasta lui Adam, vina veşnică a femeii, etc. Toate acesteanacronisme nu mai au sens pentru omul mileniului trei care îndrăzneşte să fieraŃional în căutarea spirituală a lui Dumnezeu.De remarcat este faptul că de la RevoluŃia din 1989 încoace se constituietreptat imaginarul spiritual autohton românilor, bazat pe moştenirea lăsată de lastrăbunii românilor, geto-dacii. Zamolxianismul modern a debutat ca un curentfirav, dar în timp a devenit din ce în ce mai coeziv pentru crearea unei identităŃi aneamului românesc. De remarcat este şi faptul că ideaŃia zamolxiană a existat şiîn timpul perioadei istorice comuniste ca adaos la un naŃionalism românescglorificând eroii neamului din vechime precum sunt Decebal şi Burebista deexemplu.Spre surprinderea multora, asistăm astăzi la un val de redeşteptare naŃională bazat pe cunoaşterea unui trecut glorios al străbunilor românilor din timpurileantice. Este esenŃial de observat faptul că nu este vorba doar de vitejia strămoşilor 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...