Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
503Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Romanul Ion - ESEU

Romanul Ion - ESEU

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 33,040 |Likes:
Published by Doctor_q

More info:

Published by: Doctor_q on Nov 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/29/2013

pdf

text

original

 
ROMANUL: IONde LIVIU REBREANU
Scrie un eseu structurat in care sa prezinti conceptia despre roman a lui LiviuRebreanu prin aplicare la opera literara „Ion”. Vei avea in vedere:1.incadrarea autorului in epoca2.incadrarea romanului in opera lui Liviu Rebreanu3.prezentarea genezei romanului pe baza marturisirii autorului4.definirea conceptului de narator omniscient si omniprezent specifica romanuluitraditional5.explicarea conceptului de roman circular propriu lui Rebreanu. Relevarea prinexemplificari a simetriei dintre inceputul si sfarsitul romanului.6.tema – prezentarea arhitecturii epice a romanului7.personaje si evolutia conflictului: tragismul8.tehnici narative, modalitati ale nararii, stilul
1.incadrarea autorului in epoca
Punct de reper in proza românească interbelică , Liviu Rebreanu , scriitor născut într-olume robustă de ţărani ardeleni , inseamnă deopotrivă continuitate şi ruptură , tradiţie siinovaţie .Înciuda aparenţei de spirit greoi , masiv , creaţia sa , extrem de variată sub raporttematic şi artistic , rămâne momentul de referinţă , punctul de plecare in orice analiză a prozei româneşti din primele decenii ale secolului XX . Născut la 27 noiembrie 1885 la Târlişaua , in ţinutul Năsăudului , Liviu este cel dintâivenit pe lume intr-o familie numeroasă ( 14 copii ) , a unui invăţător , Vasile Rebreanu ,fost coleg de şcoală şi prieten cu George Coşbuc . Cei dintâi ani ai existenţei sale sedesfăşoară în Năsăud , iar şcoala primară o face cu tatăl său , la Moieru.În cadrul evoluţiei romanului românesc, se poate vorbi de “momentul Rebreanu”.Prozatorul continuă şi adânceşte cercetarea societăţii româneşti, în tradiţia lui N. Filimon,D. Zamfirescu, I. Slavici şi M. Sadoveanu, printr-o vastă documentare şi compoziţie, printr-un studiu atent de analiză psihologică. El are contingeă în fiecare, dar sediferenţiază de ei în chip radical. De Slavici şi de Sadoveanu îl apropie orientarea predilectă către lumea satului, de Duiliu Zamfirescu surprinderea scenelor de masă.Ne aflăm în faţa unui scriitor obiectiv, care uimeşte prin puterea de a prezenta viaţa încomplexitatea ei socială şi psihologică. Rebreanu conştiinţă mai frământată, rămâne laromanul frescă socială, palpitând de dramatism. În această direcţie a vastelor construcţiiepice, cu caracter obiectiv, şi în orientarea romanului psihologic pe făgaş realist stă principala contribuţie a lui Rebreanu, care face din el creatorul romanului modern înliteratura română. Pe această base situează şi locul lui eminent între romancieriieuropeni ai problematicii ţărăneşti şi ai cazurilor de conştiinţă.
2.incadrarea romanului in opera lui Liviu Rebreanu
Este prima capodoperă în creaţia lui Liviu Rebreanu şi un punct de referinţă în evoluţiaromanului românesc. Eugen Lovinescu consideră romanul
o adevărată revoluţie
faţă de:lirismul sămănătorist, eticismul ardelean, atitudinea poporanistă. Elita criticii literare avăzut în acest roman
o capodoperă de răscruce
în reflectarea satului şi a ţăranului român.Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realităţii rurale,respingând orice intenţie de idilizare, de înfrumuseţareFormula de roman pe care o adoptă Liviu Rebreanu este modernă: ea rezultă în primulrând, din schimbarea perspectivei de investigaţie românească. Diferită e doar metoda, căciromanul, şi în cazul lui Rebreanu, ne în actualitatea viii. Rebreanu înointerpretează obiectiv, ca problemă, fără intenţii moralizatoare sau sentimentalism. Înaceastă perspectivă largă capătă motivaţie drama căsniciei din romanul Ion, răscoala din
 
romanul cu acelaşi nume, încercarea de evadare din romanul Pădurea spânzuraţilor, oricrima din romanul Ciuleandra.Primul în ordine cronologică este romanul Ion, apărut în 1920, care schimbă cursulistoriei romanului românesc, scoţându-l din criza îndelungii sale aşezări.Romanul, este considerat de Lovinescu “cea mai mare creaţie românească” şi el îi vaaduce scriitorului consacrarea academică . Academia îi acordă premiul Năsturel , iar , 2 animai târziu , după apariţia romanului “Pădurea Spânzuraţilor” primeşte marele premiu alromanului .Deşi e “preţuit cu moderaţie ca nuvelist” ( D. Micu ), începuturile sale sciitoriceşti ,nuvelele şi schiţele formează o parte importantă a operei , un exerciţiu premergător construcţiilor romaniceşti .
3.prezentarea genezei romanului pe baza marturisirii autorului
Liviu Rebreanu a pornit în scrierea acestui roman de la fapte reale, pe care le-atransfigurat în opera sa. În articolul
Mărturisiri
romancierul vorbeşte amănunţit despregeneza romanului său.În primul rând romancierul mărturiseşte că a fost impresionat de o scenă surprinsăla hotarul satului Prislop, când un ţăran s-a aplecat şi a sărutat pământul
ca pe oibovnică 
. Scena i s-a întipărit în minte, l-a uimit, l-a obsedat şi a fost fixată îndesfăşurarea epică a romanului.Liviu Rebreanu a reţinut o întâmplare petrecută în sat: un ţăran întărit şi-a bătutunica fiică, Rodovica, pentru că a greşit
cu cel mai becisnic flăcău din sat 
. Dacă fata ar fi greşit cu un băiat înstărit, ţăranul ar fi găsit mijlocul să împace lucrurile. Aşa însăruşinea lui era mai amară pentru că trebuia să se încruscească, fruntaş, cu pleaba satuluişi să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. ÎntâmplareaRodovicăi va constitui pentru început subiectul nuvelei
 Ruşinea
.Tot în zilele respective Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini,voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetaşului. Din discuţiile cu acest flăcău
 se simţea o dragoste pentru mânt aproape bolnăviceas. Pronunţa cuvântul 
 pământ 
cu atâta sete, cu atâta lăcomie şi pasiune, parcă ar fi fost vorba despre o fiinţă vie şi adorată 
.Combinând aceste date, imaginând scene, gesturi, dialoguri, Liviu Rebreanu atrecut la elaborarea romanului. El îşi propune să reprezinte prin Ion al Glanetaşului pasiunea organică a ţăranului român pentru pământul
 pe care s-a născut, pe care trăieşte şimoare
.
SAU
“Ion” îşi trage originea dintr-o scenă pe care a surprins.o autorul şi care l-aimpresionat profund: “Era o zi de început de primăvară. Hoinărind pe coastele dimprejurulsatului, am zărit un ţăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul. L-a sărutat ca pe o ibovnică ...”.La puţin timp după această întâmplare, are un alt “eveniment” care îi atrage atenţia:unul dintre cei mai bogaţi tăranii din satul părinţilor săi, văduv, îşi bate unica fiică într-unhal îngrozitor, deoarece ea făcuse greşeala să rămână însărcinată, şi încă “cu cel mai becisnic flăcău din tot satul”.”Aşa însă ruşinea lui era mai amară: afară de greşeala fetei,trebuia să se încuscrească el, fruntaş, cu plevna satului şi să dea o zestre bună unui prăpăditde flăcău.”.Tot în aceiaşi perioadă, Rebreanu purtase o discuţie cu un flăcău din vecini, chipeş,harnic, muncitor şi foarte sărac, Ion Pop al Glanetaşului. Flăcăul ajunsese la concluzia sădiversele necazuri sunt pricinuite de lipsa de pământ. “Pronunţa cuvântul <<pământ>> cuatâta sete, cu atâta lăcomie şi pasiune parcă ar fi fost vorba de o fiinţă vie şi adevărată”.Rebreanu încearcă să facă o legătură între aceste trei scene creionându-se astfel„scheletul” unui roman. Prima încercare a fost o nuvelă cu titlul „Ruşinea”, rămasă
 
nepublicată, în care Rodovica devenea negreşit o victimă a iubirii. A doua etapă de prelucrare a acestor întâmplări o constituie romanul „Zestrea”, însă autorul ajunge laconcluzia „ieşise ceva cu desăvârşire neorganic”, „că materialul nu era suficientfrământat”. După trei ani el rescrie romanul „Zestrea” ca şi când nu ar mai fi existat textulcel dintâi, dându+i numele „Ion”.
4.definirea conceptului de narator omniscient si omniprezent specificaromanului traditional
Romanul traditional evidentiaza originalitatea noastra nationala prin interesul social,istorie si natura si prin atentia acordata miturilor, datinilor, folcloruluiIn ceea ce priveste tehnica narativa, romanul traditional respecta conventia naratoruluiomniscient si textului accesibil„Ion este un roman obiectiv. Din punct de vedere al continutului, faptele sunt prezentate cronologic, in cauzalitatea lor, naratiunea fiind astfel una liniara. Ca element detehnhica literara, trebuie mentionat ca autorul unui roman obiectiv este omniscient siomniprezent.
5.explicarea conceptului de roman circular propriu lui Rebreanu. Relevareaprin exemplificari a simetriei dintre inceputul si sfarsitul romanului.
Tehnica romanlui este circulara , deoarece incepe cu descrierea drumului spre satulPripas si cu imaginea satului adunat la hora, pe uliţa din dos, la Todosia, văduva lui MaximOprea, in ziua de duminica, si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoareahramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas.
SAU
Ion este un roman realist de observaţie socială. Romanul are o structură complexă:urmărind destinul personajului principal, pe fundalul satului ardelean cu tradiţiile şiobicieiurile sale. Încă din acest roman Liviu Rebreanu este adeptul construcţiei sferice:romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi imagine. Drumul care duce spre Pripas este înacelaşi timp drumul de la realitatea vieţii la ficţiunea operei artistice; aceeaşi omagine de lasfâşitul romanului ne readuce din lumea romanului în realitatea concretă:
 Din şoseaua cevine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din Bucovina printrecătoarea Bârgăului. […] Drumul trece prin Jidoviţa, pe podul de lemn acoperit, de peste Someş, şi pe urmă  se pierde în şoseaua cea mare şi fără început …
Structura romanului este complexă, autorul urmărind destinul unui personaj proiectat pe fundalul satului ardelean cu tradiţiile, obiceiurile sale specifice.
6.tema – prezentarea arhitecturii epice a romanului
Proza lui Rebreanu se conturează în jurul a 3 teme majore , însă , fără îndoialăRebreanu rămâne înainte de orice, analistul lumii rurale a cărei mentalitate o cunoaşte şi oexprimă cu precizie , demonstrându-i mecanismul intim .Tema romanului o reprezinta viata satului transilvanean la inceputul secolului al XX-lea.Epicul, sintetic în înlănţuirea episoadelor şi simetric în construcţia întregului, capătărelief prin situaţii şi caractere opuse, imaginea de ansamblu se întregeşte monografic prindiversificarea detaliilor, mereu însă în aceeaşi problemă, cadru de dezbatere şi document deepocă.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->