Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Helen Fisher_de Ce Iubim, De Ce Înşelăm

Helen Fisher_de Ce Iubim, De Ce Înşelăm

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by LauraMariaDumitriu
"Ce este dragostea?" spune Shakespeare. Cred că strămoşii noştri, cred că oamenii şi-au pus întrebarea asta de când stăteau în jurul focului sau stăteau întinşi privind stelele acum un milion de ani. Am început prin a încerca să îmi dau seama ce este iubirea romantică analizând ultimii 45 de ani de cercetări - numai cercetările psihologice. S-a dovedit că există o serie clară de lucruri care se întâmplă atunci când te îndrăgosteşti.
"Ce este dragostea?" spune Shakespeare. Cred că strămoşii noştri, cred că oamenii şi-au pus întrebarea asta de când stăteau în jurul focului sau stăteau întinşi privind stelele acum un milion de ani. Am început prin a încerca să îmi dau seama ce este iubirea romantică analizând ultimii 45 de ani de cercetări - numai cercetările psihologice. S-a dovedit că există o serie clară de lucruri care se întâmplă atunci când te îndrăgosteşti.

More info:

Published by: LauraMariaDumitriu on May 27, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2014

pdf

text

original

 
http://www.ted.com/talks/helen_fisher_tells_us_why_we_love_cheat.html Aş vrea să vă vorbesc astăzi despre cele doua mari curente sociale ale secolului următor  şi poate ale următorilor 1. de ani. !ar vreau să "ncep cu munca mea cu privire la iubirea romantică# pentru că de aceasta m$am ocupat cel mai recent. %u şi cole&ii mei am supus '( de persoane# "ndră&ostite nebuneşte# unei scanări func)ionale *+, a creierului. 1- erau "ndră&osti)i nebuneşte şi dra&ostea lor era "mpărtăşită şi 1 erau "ndră&osti)i nebuneşte şi tocmai fuseseră părăsi)i. reau să vă vorbesc "nt0i despre asta şi apoi voi continua cu unde cred eu că mer&e iubirea.2e este dra&ostea3 spune 4hakespeare. 2red că strămoşii noştri# cred că oamenii şi$au pus "ntrebarea asta de c0nd stăteau "n 5urul focului sau stăteau  "ntinşi privind stelele acum un milion de ani.  Am "nceput prin a "ncerca să "mi dau seama ce este iubirea romanticăanaliz0nd ultimii 6 de ani de cercetări $ numai cercetările psiholo&ice. 4$a dovedit că e7istă o serie clară de lucruri care se "nt0mplă atunci c0nd te "ndră&osteşti. 8rimul lucru care se "nt0mplă este ceea ce eu numesc $ o persoană "ncepe să capete ceea ce eu numesc "nsemnătate specială  Aşa cum un şofer de camion mi$a spus c0ndva 9niversul avea un nou centru şi acel centru era +ary Anne.eor&e ;ernard 4haw a spus$o pu)in diferit. %l spunea <ubirea constă "n supraestimarea diferen)elor dintre o femeie şi alta. =i# "ntr$adevăr# asta este ceea ce facem> ?r0sete@ =i apoi te concentrezi pe acea persoană. 8o)i să faci o listă cu ce nu$)i place la ea# dar apoi o laşi deoparte şi te concentrezi pe ce faci.  Aşa cum spunea 2haucer <ubirea este oarbă. n "ncercarea de a "n)ele&e dra&ostea romantică# am decis să citesc poezie din  toată lumeaşi vreau să vă spun o poezie foarte scurtă din 2hina secolului opt# pentru că este e7emplul aproape perfect al unui om care s$a concentrat total asupra unei anumite femei. %ste aproape ca atunci c0nd eşti "ndră&ostit nebuneşte de cineva şi mer&i printr$o parcare.+aşina ei/lui este diferită de oricare altă maşină din parcare. 8aharul ei/lui de vin este diferit de oricare alt pahar de la acea petrecere.  n cazul nostru un bărbat a fost fascinat de o ro&o5ină de dormit# din bambus.=i iată ce spune. %ste un tip numit Buan 2hen: ,u suport să str0n& ro&o5ina de dormit.  n noaptea "n care te$am adus acasă# te$am privit desfăşur0nd$o.  A devenit fascinat de o ro&o5ină de dormit probabil datorită nivelului crescut de dopamină din creierul său aşa cum se "nt0mplă cu noi to)i.!ar oricum# nu numai că această persoană capătă o "nsemnătate aparte#  ")i concentrezi aten)ia asupra ei# o ridici "n slavi# dar ai at0ta ener&ie>  Aşa cum spunea un polinezian: Am sim)it că sar p0nă la cer. %şti treaz toată noaptea. 9mbli p0nă "n zori. 4im)i o euforie intensă c0nd lucrurile mer& bine# dispozi)ia se schimbă "n disperare cruntă c0nd lucrurile mer& prost. %ste o reală dependen)ă de acea persoană.  Aşa cum spunea un om de afaceri din ,ew Bork Crice "i plăcea ei# "mi plăcea şi mie>. 4implu. !ra&ostea romantică este foarte simplă.
 
!evii e7trem de posesiv se7ual. !acă te culci ocazional cu cineva# nu$)i pasă cu adevărat dacă se mai culcă cu altcineva. !ar# "n momentul "n care te  "ndră&osteşti# devii e7trem de posesiv se7ual. 2red că asta are o e7plica)ie darwiniană. 4copul "ntre&ii succesiuni este să le&e doi oameni suficient de puternic "nc0t ei să "nceapă să func)ioneze ca o echipă de crescut copii.!ar principala caracteristică a iubirii romantice este dorin)a: o dorin)ă intensă de a fi cu o anume persoană# nu doar se7ual# ci şi emo)ional. <)i doreşti mult... bine# n$ar fi rău să a5un&i "n pat cu ea/el# dar vrei şi să ")i dea telefon# să te invite "n oraş# etc. =i să$)i spună că te iubesc. 2ealaltă caracteristică importantă este motiva)ia. +otorul din creierul tău se pune "n func)iune şi vrei acea persoană.=i nu "n cele din urmă# este o obsesie> 20nd i$am supus pe aceşti oameni *+,$ului# "nainte de a$i pune "n aparat# le$am pus tot felul de "ntrebări. !ar cea mai importantă "ntrebare a fost "ntotdeauna aceeaşi: 20t la sută din zi şi din noapte te &0ndeşti la această persoană3 =i au răspuns Doată ziua. Doată noaptea. ,u pot să mă opresc din a mă &0ndi la el sau ea. Apoi# cea din urmă "ntrebare pe care le$o puneam $  "ntotdeauna trebuia să mă pre&ătesc pentru această "ntrebare# pentru că nu sunt psiholo&. ,u lucrez cu oameni afla)i "n vreun fel de situa)ii traumatizante. =i ultima mea "ntrebare era  "ntotdeauna aceeaşi: Ai muri pentru el sau ea3 "i "ntrebam eu... =i# "ntr$ adevăr# aceşti oameni spuneau: !a> de parcă i$aş fi ru&at să$mi dea sarea>  Am fost uimită de asta.!eci $ le$am scanat creierele "n timp ce se uitau la foto&rafia persoanei iubite şi "n timp ce se uitau la o foto&rafie neutră# cu o activitate de distra&ere a aten)iei "ntre ele.  Aşa am aflat $ privind acelaşi creier c0nd era "n acea stare intensificată şi c0nd era "n stare de repaos.  Am &ăsit activitate "n multe re&iuni ale creierului. !e fapt cea mai importantă a fost o re&iune a creierului care devine activă c0nd sim)i a&ita)ia dată de cocaină. =i "ntr$adevar e7act asta se  "nt0mplă. Am "nceput să$mi dau seama că dra&ostea romantică nu este o emo)ie. !e fapt "ntotdeauna m$am &0ndit că este o serie de emo)ii# de la foarte mari la foarte mici. !ar de fapt este un imbold. ine din motorul min)ii# partea care doreşte a min)ii# partea lacomă a min)ii.  Acea parte a min)ii care te face să pui m0na pe bucata aceea de ciocolată# care te face să vrei să c0şti&i acea promovare la serviciu. %ste motorul min)ii. %ste un imbold.=i# de fapt# cred că este mult mai puternică dec0t impulsul se7ual. =ti)i# dacă ceri cuiva să se culce cu tine şi ")i răspunde: ,u# mul)umesc># cu si&uran)ă nu te sinucizi sau nu intri "ntr$o depresie &ravă. !ar cu si&uran)ă# "n lume# oameni a căror iubire este respinsă vor ucide pentru ea. Camenii trăiesc pentru dra&oste. 9cid pentru dra&oste. +or pentru dra&oste. %7ită c0ntece# poezii# romane# sculpturi# picturi# mituri# le&ende.  n peste 1- de societă)i oamenii au lăsat urme ale acestui puternic sistem al creierului.  Am a5uns să cred că "n lume aceasta el este unul dintre cele mai puternice sisteme ale creierului at0t pentru marea bucurie c0t şi pentru marea triste)e.!e asemenea am a5uns la concluzia că este unul din cele trei sisteme diferite ale creierului care au evoluat pornind de la "mperechere şi reproducere. 9nul
 
este impulsul se7ual: nevoia de satisfacere se7uală. E.F. Auden o numea intolerabila m0ncărime neuronală# şi chiar asta este> De tot s0c0ie# ca atunci c0nd ")i e foame.  Al doilea dintre aceste trei sisteme ale creierului este dra&ostea romantică: euforia# obsesia "nceputului iubirii. =i al treilea sistem este ataşamentul: acea senza)ie de calm şi si&uran)ă pe care$o po)i sim)i pentru un partener pe termen lun&.=i cred că impulsul se7ual s$a dezvoltat pentru a te duce acolo# căut0nd o serie "ntrea&ă de parteneri. =titi# po)i să sim)i asta pur şi simplu c0nd mer&i cu maşina. 8oate să se concentreze pe oricine. 2red că dra&ostea romantică a evoluat ca să ne a5ute să ne concentram ener&ia de "mperechere asupra unui sin&ur individ# economisind astfel timpul şi ener&ia. =i cred că ataşamentul# al treilea sistem al creierului# a evoluat ca să ne a5ute să tolerăm acest om $ ?r0sete@ măcar un timp suficient de lun& c0t să creştem un copil "mpreună# ca o echipă.2u acest preambul a5un& la discu)ia despre două dintre cele mai profunde curente sociale.9nul al ultimilor 1. de ani şi celălalt cu si&uran)ă al ultimilor ( de ani care vor avea un impact asupra acestor trei sisteme ale creierului: dorin)a# dra&ostea romantică şi ataşamentul puternic fa)ă de un partener.8rimul este reprezentat de femeile care muncesc# care intră pe pia)a muncii.  Am studiat 1 $$ 1' de societă)i cu a5utorul anuarului demo&rafic al ,a)iunilor 9nite. 8este tot "n lume# "n 1(G din 1' de societă)i# femeile nu numai că intră pe pia)a muncii $ uneori foarte# foarte "ncet# dar intră $ şi astfel micşorează "ncet$"ncet distan)a dintre bărba)i şi femei din punct de vedere al puterii economice# sănătă)ii şi educa)iei. %ste un proces foarte lent.8entru fiecare curent care apare pe această planetă e7istă şi un contra$curent. 2u to)ii ştim despre ele# dar oricum $ e7istă un vechi proverb arab.  Arabii spun: 20inii latră# caravana trece. =i "ntr$adevar $ caravana trece mai departe. Hemeile intră din nou pe pia)a muncii. =i spun din nou pe pia)a muncii pentru că acest fenomen nu este nou. !e$a lun&ul a milioane de ani# pe  păşunile din Africa# femeile făceau naveta ca să$şi adune le&ume. %le aduceau acasă cam I$JK din masa de seară. Hamilia cu două surse de venit era standardul. =i femeile erau considerate la fel de puternice ca şi bărba)ii din punct de vedere economic# social şi se7ual. 8e scurt# chiar  "naintăm spre trecut. Apoi# cea mai dăunătoare inven)ie# pentru femei# a fost aratul. Cdată cu  "nceputul utilizării plu&ului "n a&ricultură# rolul bărbatului devine foarte puternic. Hemeile şi$au pierdut vechile slu5be de cule&ători# dar apoi# odată cu revolu)ia industrială şi post$industrială# ele revin pe pia)a muncii. 8e scurt# ele dob0ndesc statutul pe care "l aveau cu milioane de ani "n urmă#acum 1. de ani# acum 1. de ani. 9rmărim acum una dintre cele mai remarcabile tradi)ii din istoria animalului uman. =i va avea un impact. n &eneral sus)in o "ntrea&ă prele&ere pe tema impactului femeilor asupra comunită)ii de afaceri. oi spune numai c0teva lucruri şi apoi voi trece la se7 şi dra&oste. 4unt multe diferen)e "ntre se7eL oricine crede că bărba)ii şi femeile sunt la fel# pur şi simplu nu a avut un băie)el şi o feti)ă. ,u "ntele& de ce )in

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->