Viaþa în Hristos
2
Dezintoxicare trupeascãºi sufleteascã
Scopul postului este de a elibera omul detirania cãrnii, dereglare care e rezultat tragical pãcatului. “Postul potoleºte trupul, în-frâneazã poftele cele nesãtule, curãþeºte ºi înaripeazã sufletul, îl înalþã”, spune Sf. IoanGurã de Aur. Nu o sã accentuez prea tarefaptul cã postul are efect global de dezin-toxicare ºi purificare a structurii fizice prinrenunþarea completã sau parþialã la hranã.Prin post se eliminã otrãvurile din corp, pen-tru cã produsele de origineanimalã se digerã foarte greu,lãsând multe reziduuri înorganism.Vreau sã evidenþiez însãfaptul cã postul este un mijlocde a ne înãlþa spiritual prin a-ceastã purificare fizicã, prinaceste reguli restrictive din punct de vederealimentar. În gândirea contemporanã, sensulvieþii este dat în mare mãsurã de mâncare.Hrana este o trebuinþã naturalã, însã de multeori noi depãºim stadiul “mãnânci ca sãtrãieºti” ºi tendinþa este sã “trãieºti ca sãmãnânci”. Ori prin post se combat lãcomia ºi îmbuibarea, care sunt izvoare ale altorpãcate: “Fraþilor, îmbuibarea pântecelui estemaica desfrânãrii, iar postul ºi înfrânareasunt bogãþia sufletului. Deci aceasta sã nestrãduim sã o câºtigãm cu smerita înþelep-ciune, pãzindu-ne de mândrie, plãcere ºilauda oamenilor, care este maica tuturorrãutãþilor.” ªi iatã cã acest citat al Sf. IoanGurã de Aur ne transpune de la înþelesul pos-tului ca renunþare la anumite mâncãruri, la aldoilea sens al postului, acela de a renunþa lapãcate.
Bunãtãþi duhovniceºti în loc de cele trupeºti
Existã postul de bucate, dar ºi postul de pã-cate. Dacã suntem hotãrâþi sã postim, sã neabþinem de la patimi, atunci ºi Duhul Sfântne va însoþi în aceastã lucrare, precum a în-soþit pe Mântuitorul când a postit 40 de zile.De aceea Sf. Efrem Sirul ne îndeamnã în ru-gãciunea sa sã ne lepãdãm de duhurile aces-tei lumi ºi sã cerem darurile Duhului Sfânt:“Doamne ºi Stãpânul vieþii mele, duhul trân-dãviei, al grijii de multe, al iubirii de stãpâ-nire ºi al grãirii în deºert nu mi-l da mie. Iarduhul curãþiei, al gândului smerit, al rãbdãriiºi al dragostei, dãruieºte-l mie, slugiiTale.” Iatã lepãdarea de sine ºi urmareavirtuþilor ce sunt sugerate ºi de Sf. IoanGurã de Aur: „Acolo e adevãrata sãrbã-toare, unde e mântuirea sufletelor, undee pace ºi înþelegere, unde e alungat oricegând lumesc, unde sunt izgonite strigã-tul, zgomotul, umbletele bucãtarilor...unde în locul acelora sãlãºluiesc liniºtea,pacea, dragostea, bucuria, bunãtatea ºialte nenumãrate bunãtãþi.”În post pentru fiecare creºtin eimportant un program duhovnicesc binestabilit: participarea la slujbele bisericii,abstinenþã în viaþa sexualã, reducereaprivitului la televizor ºi internet, practi-carea milosteniei, lecturi biblice ºiduhovniceºti etc. Sunt fapte care ne aratãcu adevãrat postitori. ªi dacã vrem sãdesãvârºim postul ne mai trebuie rugã-ciune ºi Sfânta Împãrtãºanie.În Evanghelia scoaterii demonuluidin copilul mut ºi surd, vindecare miracu-loasã sãvârºitã de Mântuitorul dupã ce înprealabil ucenicii Sãi nu au reuºit sã îlvindece, Mântuitorul face urmãtoareaafirmaþie: „Acest neam de demoni nuiese decât cu post ºi rugãciune”.Pãrintele Ilie Moldovan spunea cã: „prinlipsa postului ºi a rugãciunii devenimmuþi ºi surzi faþã de Dumnezeu”; avemnevoie deci de post ºi rugãciune pentru ane curãþa simþirile ºi a-L vedea din nou.Postul nu are nici un sens fãrã Sf.Împãrtãºanie, pentru cã el este expresiapregãtirii pentru o împlinire. ªi dacã înpost renunþãm la mâncarea materialã,este tocmai pentru a ne împlini în ade-vãrata mâncare care este Sfânta Îm-pãrtãºanie, prin care Împãrãþia lui Dum-nezeu se instaureazã în noi.
Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
Iatã-ne ajunºi în Postul Paºtelui, o perioadã aanului în care omul participã la refacerea comu-niunii cu Dumnezeu prin moartea ºi ÎnviereaDomnului Iisus Hristos. Pentru a intra în Împãrãþialui Dumnezeu restauratã trebuie sã participãm laJertfa lui Hristos prin jertfa noastrã: postul.
Biserica Ortodoxã propune credin-cioºilor ei sã întâmpine Paºtile - sãrbã-toare a sãrbãtorilor ºi moment de ma-ximã bucurie - printr-o destul de lungãperioadã de reculegere ºi post (într-unsens mai larg, dupã cum ne aratã cân-tãrile Triodului).Se întâmplã multe lucruri foartespecifice, unice ºi minunate în acestecâteva sãptãmâni ale Postului Mare:
muzica din bisericã
se cântã petonuri mai triste ºi mai tânguitoare (caa unor fii risipitori care ne întoarcemdintr-un exil voluntar ºi cãlãtorim înapoi sprePãrintele nostru)
cântãrile ºi imnele
amintesc cu deosebirecãderea noastrã (dar ºi putinþa de a ne ridica, cuajutorul lui Dumnezeu) ºi slãbiciunea firiinoastre (dar, iarãºi, ºi putinþa de a depãºi aces-tea cu harul lui Dumnezeu primit la Botez)
slujbele
sunt mai lungi ºi mai dese ºicuprind rugãciuni ºi ritualuri unice, cum ar firugãciunea Sf. Efrem Sirul, Deniile, Canonulcel Mare al Sf. Andrei Criteanul sau LiturghiaDarurilor mai-înainte sfinþite
veºmintele preoþilor ºi odoarele în care este înveºmântatã biserica
sunt de culoare închisã(neagrã sau violet/purpuriu închis, de obicei)
postul de bucate ºi abstinenþã în viaþa sexu- alã
, precum ºi reducerea privitului la televizor(de exemplu), sunt o invitaþie de a investi, maimult decât de obicei, energia noastrã fizicã încele spirituale, prin transformarea ºi transfigu-rarea ei (din dragostea fizicã faþã de partener îndragostea spiritualã cãtre tot aproapele), prinmilostenie (din baniice ar trebui sã nerãmânã în plus de peurma postului), prinlecturi din Biblie ºialte cãrþi duhovni-ceºti (din timpul rã-mas prin faptul cã neuitãm mai puþin la te-levizor, bunãoarã) etc.Toate acesteacreeazã o întreagã
atmosferã
în viaþanoastrã - tot aºa dupãcum dacã avem invi-taþi acasã creãmatmosfera doritã punând o anumitã muzicã,aprinzând lumânãri etc -, atmosferã care sã neconducã la o
stare sufleteascã
pe care Bisericao considerã de mare folos:
tristeþea radioasã
(sau “strãlucitoare”, sau “luminoasã”).Sintagma aceasta - tristeþe radioasã (strãlu-citoare/luminoasã) -, simplã ºi frumoasã ºiprofundã în acelaºi timp, spune cã: pe de oparte, suntem triºti, pentru cã vedem toatãslãbiciunea noastrã, deasa noastrã aplecarecãtre rãu, pãcãtoºenia noastrã; pe de altã parte, însã, ºtim cã Dumnezeul nostru este Iubire ºicã este un Dumnezeu milostiv ºi iubitor deoameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzareanoastrã, ºi care pentru asta S-a fãcut Om ºi apãtimit pentru noi, ºi încã pãtimeºte, pentrufiecare dintre noi, pânã la sfârºitul timpurilor.ªi aceasta ne dã nãdejde, aceasta transfi-gureazã tristeþea noastrã, o penetreazã de lumi-na Domnului, cu Care împreunã-cãlãtorim pecalea spre Înviere.
Pr. Iulian Nistea
Atmosfera ºi starea sufleteascã aP
Leave a Comment