Anul II, nr.
14
martie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul
Din cuprins
Iubire înseamnã
ºi autoritate
Serialul dedicat educãrii creº-
tine a copiilor continuã cu un
nou principiu: autoritatea pãrin-
teascã. (pag. 8)
Televizorul,
„Biblia“ noastrã
Televizorul ocupã o mare
parte din timpul ºi din viaþa
noastrã. El ne sfãtuieºte, el ne
amuzã, el ne creºte... (pag. 14)
Postul, o curã de
dezintoxicare
Postul este un mijloc de a ne
înãlþa spiritual, de a ne dezin-
toxica sufletul ºi trupul în cãlã-
toria noastrã împreunã cu
Hristos spre Înviere. (pag. 2)
pag. 7
Editorial de Pr. Marius Corlean
Postul ºi rolul sãu
terapeutic
Astãzi aproape toatã
lumea fuge de post. Ba chiar
mulþi dintre creºtini încearcã
sã smulgã duhovnicului o
dezlegare de la post prin
repetate tânguiri ale neputinþelor lor, unele
reale, altele imaginare. Motivele foarte
des invocate pentru sustragerea de la post:
mã ia cu leºin, nu pot sã nu mãnânc un pic
de lapte, mã pleoºteºte, mi-e fricã sã nu
mã îmbolnãvesc de stomac. A fost Hristos
atât de absurd încât sã cearã omului un
lucru nefolositor ºi chiar dãunãtor? A
crede acest lucru pentru creºtinul autentic
este o nebunie, pentru cã Dumnezeu îl
iubeºte pe om... Dar iatã cã majoritatea
celor care se numesc pe sine creºtini - sau
“creºtini de recensãmânt”, cum îmi place
mie sã-i numesc - preferã sã ocoleascã
Preþ: 50 de bani
Religia
rãmâne
în licee
La invitaþia Bisericii Ortodoxe
Române, toate cultele recunoscute ofi-
cial în România au semnat vineri, 29
februarie, o declaraþie comunã prin
care cer Ministerului Educaþiei sã nu
modifice legea privind predarea reli-
giei în ºcolile publice. Dezbaterea pe
aceastã temã a început odatã cu pre-
zentarea noilor proiecte de legi ale edu-
caþiei, care propuneau ca materia Re-
ligie sã figureze în oferta ºcolarã numai
la clasele primare ºi de gimnaziu.
învãþãturile Mântuitorului preluate ºi demoni nu iese decât numai cu post ºi
propovãduite de Sfinþii Apostoli ºi Sfinþii rugãciune”, cuvânt argumentat apoi ºi
Pãrinþi ºi sã adopte variante personale de demonstrat prin nenumãratele exemple ºi
post dupã influenþele suferite în viaþã. Ce dovezi existente în spiritualitatea creºtinã
au în comun toate aceste atitudini? O anu- în cei 2000 de ani. Demonizaþi, neputin-
mitã fricã de post. O dorinþã de sustragere cioºi, bolnavi cu trupul sau stãpâniþi de
de la ceea ce astãzi pare o corvoadã, o cumplite patimi, cu toþii ºi-au gãsit vinde-
practicã provocatoare de traume fiziolo- care aplicând în viaþa lor acest medica-
gice ºi psihice. ment puternic: postul. Hristos Însuºi a
Este oare aºa? Doamne fereºte. Atât postit (sau putem spune a luat acest
din experienþa personalã de preot, dar ºi medicament) înainte de a ieºi la propovã-
prin învãþãturile culese din bogata spiritu- duire. Exemplele sunt multe ºi nu avem ca
alitate a Sfintei noastre Biserici, am înþe- scop enumerarea lor. Scopul nostru este
les faptul cã postul este un instrument spre de a trage acest puternic semnal de alar-
ajutorul omului, nu spre supunerea lui la mã: creºtinii fug de un medicament
suferinþe... Dincolo de impunerea cano- extrem de eficient împotriva patimilor ºi a
nicã a postului, care indicã o îndatorire a bolilor de tot felul! Numai cã pentru a
creºtinului ºi nu o opþiune, postul asumat gusta din efectele terapeutice ale acestui
liber ºi cunoscând folosul lui devine un medicament, e nevoie sã fie înghiþit cu
instrument terapeutic de o mare valoare. apa rugãciunii. Altfel rãmâne doar un
Prima dovadã a acestei afirmaþii este regim alimentar dur... Cu drag, vã dorim
cuvântul Mântuitorului: “Acest neam de un post cu folos ºi bucurie!
CMYK
 2 Viaþa în Hristos
ciune, pãzindu-ne de mândrie, plãcere ºi
Postul, o curã de dezintoxicare lauda oamenilor, care este maica tuturor
rãutãþilor.” ªi iatã cã acest citat al Sf. Ioan
Iatã-ne ajunºi în Postul Paºtelui, o perioadã a tru cã produsele de origine Gurã de Aur ne transpune de la înþelesul pos-
anului în care omul participã la refacerea comu- animalã se digerã foarte greu, tului ca renunþare la anumite mâncãruri, la al
niunii cu Dumnezeu prin moartea ºi Învierea lãsând multe reziduuri în doilea sens al postului, acela de a renunþa la
Domnului Iisus Hristos. Pentru a intra în Împãrãþia organism. Vreau sã evidenþiez însã
pãcate.
lui Dumnezeu restauratã trebuie sã participãm la faptul cã postul este un mijloc Bunãtãþi duhovniceºti
Jertfa lui Hristos prin jertfa noastrã: postul. de a ne înãlþa spiritual prin a- în loc de cele trupeºti
Dezintoxicare trupeascã ceastã purificare fizicã, prin Existã postul de bucate, dar ºi postul de pã-
aceste reguli restrictive din punct de vedere cate. Dacã suntem hotãrâþi sã postim, sã ne
ºi sufleteascã alimentar. În gândirea contemporanã, sensul abþinem de la patimi, atunci ºi Duhul Sfânt
Scopul postului este de a elibera omul de vieþii este dat în mare mãsurã de mâncare. ne va însoþi în aceastã lucrare, precum a în-
tirania cãrnii, dereglare care e rezultat tragic Hrana este o trebuinþã naturalã, însã de multe soþit pe Mântuitorul când a postit 40 de zile.
al pãcatului. “Postul potoleºte trupul, în- ori noi depãºim stadiul “mãnânci ca sã De aceea Sf. Efrem Sirul ne îndeamnã în ru-
frâneazã poftele cele nesãtule, curãþeºte ºi trãieºti” ºi tendinþa este sã “trãieºti ca sã gãciunea sa sã ne lepãdãm de duhurile aces-
înaripeazã sufletul, îl înalþã”, spune Sf. Ioan mãnânci”. Ori prin post se combat lãcomia ºi tei lumi ºi sã cerem darurile Duhului Sfânt:
Gurã de Aur. Nu o sã accentuez prea tare îmbuibarea, care sunt izvoare ale altor “Doamne ºi Stãpânul vieþii mele, duhul trân-
faptul cã postul are efect global de dezin- pãcate: “Fraþilor, îmbuibarea pântecelui este dãviei, al grijii de multe, al iubirii de stãpâ-
toxicare ºi purificare a structurii fizice prin maica desfrânãrii, iar postul ºi înfrânarea nire ºi al grãirii în deºert nu mi-l da mie. Iar
renunþarea completã sau parþialã la hranã. sunt bogãþia sufletului. Deci aceasta sã ne duhul curãþiei, al gândului smerit, al rãbdãrii
Prin post se eliminã otrãvurile din corp, pen- strãduim sã o câºtigãm cu smerita înþelep- ºi al dragostei, dãruieºte-l mie, slugii
Tale.” Iatã lepãdarea de sine ºi urmarea
Atmosfera ºi starea sufleteascã a virtuþilor ce sunt sugerate ºi de Sf. Ioan
Gurã de Aur: „Acolo e adevãrata sãrbã-
Postului Mare milostenie (din banii toare, unde e mântuirea sufletelor, unde
www.orthphoto.net

ce ar trebui sã ne e pace ºi înþelegere, unde e alungat orice

rãmânã în plus de pe gând lumesc, unde sunt izgonite strigã-
Biserica Ortodoxã propune credin- urma postului), prin tul, zgomotul, umbletele bucãtarilor...
cioºilor ei sã întâmpine Paºtile - sãrbã- lecturi din Biblie ºi unde în locul acelora sãlãºluiesc liniºtea,
toare a sãrbãtorilor ºi moment de ma- alte cãrþi duhovni- pacea, dragostea, bucuria, bunãtatea ºi
ximã bucurie - printr-o destul de lungã ceºti (din timpul rã- alte nenumãrate bunãtãþi.”
perioadã de reculegere ºi post (într-un mas prin faptul cã ne În post pentru fiecare creºtin e
sens mai larg, dupã cum ne aratã cân- uitãm mai puþin la te- important un program duhovnicesc bine
tãrile Triodului). levizor, bunãoarã) etc. stabilit: participarea la slujbele bisericii,
Se întâmplã multe lucruri foarte Toate acestea abstinenþã în viaþa sexualã, reducerea
specifice, unice ºi minunate în aceste creeazã o întreagã privitului la televizor ºi internet, practi-
câteva sãptãmâni ale Postului Mare: atmosferã în viaþa carea milosteniei, lecturi biblice ºi
Emuzica din bisericã se cântã pe noastrã - tot aºa dupã duhovniceºti etc. Sunt fapte care ne aratã
tonuri mai triste ºi mai tânguitoare (ca cum dacã avem invi- cu adevãrat postitori. ªi dacã vrem sã
a unor fii risipitori care ne întoarcem taþi acasã creãm desãvârºim postul ne mai trebuie rugã-
dintr-un exil voluntar ºi cãlãtorim înapoi spre atmosfera doritã punând o anumitã muzicã, ciune ºi Sfânta Împãrtãºanie.
Pãrintele nostru) aprinzând lumânãri etc -, atmosferã care sã ne În Evanghelia scoaterii demonului
Ecântãrile ºi imnele amintesc cu deosebire conducã la o stare sufleteascã pe care Biserica din copilul mut ºi surd, vindecare miracu-
cãderea noastrã (dar ºi putinþa de a ne ridica, cu o considerã de mare folos: tristeþea radioasã loasã sãvârºitã de Mântuitorul dupã ce în
ajutorul lui Dumnezeu) ºi slãbiciunea firii (sau “strãlucitoare”, sau “luminoasã”). prealabil ucenicii Sãi nu au reuºit sã îl
noastre (dar, iarãºi, ºi putinþa de a depãºi aces- Sintagma aceasta - tristeþe radioasã (strãlu- vindece, Mântuitorul face urmãtoarea
tea cu harul lui Dumnezeu primit la Botez) citoare/luminoasã) -, simplã ºi frumoasã ºi afirmaþie: „Acest neam de demoni nu
Eslujbele sunt mai lungi ºi mai dese ºi profundã în acelaºi timp, spune cã: pe de o iese decât cu post ºi rugãciune”.
cuprind rugãciuni ºi ritualuri unice, cum ar fi parte, suntem triºti, pentru cã vedem toatã Pãrintele Ilie Moldovan spunea cã: „prin
rugãciunea Sf. Efrem Sirul, Deniile, Canonul slãbiciunea noastrã, deasa noastrã aplecare lipsa postului ºi a rugãciunii devenim
cel Mare al Sf. Andrei Criteanul sau Liturghia cãtre rãu, pãcãtoºenia noastrã; pe de altã parte, muþi ºi surzi faþã de Dumnezeu”; avem
Darurilor mai-înainte sfinþite însã, ºtim cã Dumnezeul nostru este Iubire ºi nevoie deci de post ºi rugãciune pentru a
Eveºmintele preoþilor ºi odoarele în care este cã este un Dumnezeu milostiv ºi iubitor de ne curãþa simþirile ºi a-L vedea din nou.
înveºmântatã biserica sunt de culoare închisã oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea Postul nu are nici un sens fãrã Sf.
(neagrã sau violet/purpuriu închis, de obicei) noastrã, ºi care pentru asta S-a fãcut Om ºi a Împãrtãºanie, pentru cã el este expresia
Epostul de bucate ºi abstinenþã în viaþa sexu- pãtimit pentru noi, ºi încã pãtimeºte, pentru pregãtirii pentru o împlinire. ªi dacã în
alã, precum ºi reducerea privitului la televizor fiecare dintre noi, pânã la sfârºitul timpurilor. post renunþãm la mâncarea materialã,
(de exemplu), sunt o invitaþie de a investi, mai ªi aceasta ne dã nãdejde, aceasta transfi- este tocmai pentru a ne împlini în ade-
mult decât de obicei, energia noastrã fizicã în gureazã tristeþea noastrã, o penetreazã de lumi- vãrata mâncare care este Sfânta Îm-
cele spirituale, prin transformarea ºi transfigu- na Domnului, cu Care împreunã-cãlãtorim pe pãrtãºanie, prin care Împãrãþia lui Dum-
rarea ei (din dragostea fizicã faþã de partener în calea spre Înviere. nezeu se instaureazã în noi.
dragostea spiritualã cãtre tot aproapele), prin Pr. Iulian Nistea Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
 Eveniment 3
Un sediu nou pentru Protopopiat
Protopopiatul Ortodox Fãgãraº a început construirea unui nou
sediu, conform standardelor ºi nevoilor misionare actuale. Pentru
a afla mai multe detalii despre acest fapt am stat de vorbã cu
pãrintele protopop Ioan Ciocan.
Pãrinte protopop, care au fost demer- amenajãrii unei parcãri.
surile în ridicarea acestui nou sediu? Cum va arãta con-
Terenul a fost primit de la M.A.P.N. strucþia?
în anul 2005, iar apoi au fost necesare o Demisolul va cuprinde o
lungã serie aprobãri ºi autorizaþii pe care
a trebuit sã le obþinem, iar acum suntem
în pline lucrãri de ridicare a clãdirii.
ªtim cã v-aþi implicat direct ºi cã protopopi pe care i-a avut Fãgã-
iniþiativa vã aparþine. Cum vã gândiþi raºul.
sã duceþi la împlinire construirea Care sunt proiectele imedi-
noului sediu? ate legate de aceastã îndrãz-
Mã bucurã faptul cã aceastã lucrare neaþã lucrare?
se aflã sub binecuvântarea Înalt Prea Sperãm ca pânã la Paºti sã
Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza, Mi- putem amenaja birourile de la par-
tropolitul Ardealului. Încã din primã- terul clãdirii, magazia ºi grupurile
vara anului 2006 s-a pus piatra de teme- sanitare ºi sã ne putem muta.
lie ºi terenul a fost împrejmuit cu gard Efortul este unul asiduu, zi de zi
din beton ºi din scânduri dupã ce anterior salã de mese. La parter se vor afla bi- apar de rezolvat multe probleme, dar
fusese curãþat. Slujba de binecuvântare a rourile, sala de conferinþe, magazia, grup nãdãjduim în ajutorul Bunului Dumnezeu
fost oficiatã chiar de cãtre Pãrintele Mi- sanitar. La etaj vor fi construite o capelã ºi ºi în dorinþa preoþilor fãgãrãºeni de a-ºi ve-
tropolit. douã apartamente de protocol, iar con- dea împlinit visul.
În ce stadiu sunt lucrãrile? strucþia va fi finalizatã cu o mansardã. Interviu realizat de pr. Cãtãlin Teulea
Pânã la ora actualã s-au construit Clãdirea noului sediu se va numi Oficiul
demisolul, cu o suprafaþã de 450 mp, pre- protopopesc “Protopop Nicolae Borzea”,
cum ºi corpul A al parterului. De aseme- dupã numele unuia dintre cei mai vrednici
„Patriarhul“ Þãrii Fãgãraºului
nea s-a fãcut racordarea la reþeaua de a împlinit 79 de ani
curent electric, s-au obþinut aprobãrile De Mãrþiºor,
pentru conectarea la reþeaua de gaz ºi a Pãrintele bucu-
fost finalizatã lucrarea de canalizare. “Minþi isteþe” riei, cum este nu-
mit Pãrintele Teofil,
Terenul însumeazã în total 4073 mp. Cele mai isteþe minþi din clasele III-VI
Clãdirea se construieºte pe o suprafaþã de de la Liceul Teoretic “Ion Codru a împlinit pe data
450 mp, iar din restul suprafeþei pânã la Drãguºanu” din Victoria s-au întrecut în de 3 martie vârsta
1500 mp din întregul teren sunt alocaþi cadrul unui concurs de ghicitori cu teme de 79 de ani. Iubit
creºtine, organizat de Parohia Ortodoxã ºi preþuit de cei
Victoria I ºi Liga Tinerilor Creºtini Or-
Concurs pentru copii todocºi din Victoria. Juriul a fost pus la
care îl cunosc, a-
vând mereu cu-
La Parohia Ortodoxã nr. 2 din Victoria a grea încercare, deoarece concurenþii au vinte de folos pen-
avut loc a doua ediþie a concursului pe teme fost bine pregãtiþi, fãcând dificilã depar- tru toþi, dar în a-
religioase “Lãsaþi copiii sã vinã la mine”. tajarea. Concursul s-a desfãºurat în douã celaºi timp dove-
Dupã Vecernia din seara zilei de duminicã, etape. Prima a fost proba scrisã, în sãlile dind hotãrârea omului dintr-o bucatã,
17 februarie, 40 de copii din clasele V-VIII de clasã (29 februarie), iar a doua proba neaplecat spre compromisuri unde nu tre-
din protopopiatele Fãgãraº, Sibiu, Avrig ºi oralã, la biserica “Sf. Cuv. Parascheva”
Rupea s-au întrecut într-o competiþie având buie, Pãrintele Teofil este Duhovnicul.
(3 martie), dupã slujba Acatistului sã- Simþul echilibrului lucrurilor duhovniceºti
ca tematicã sãrbãtorile bisericeºti ºi câteva vârºitã de pãrintele Adrian Magda.
pilde. În timp ce juriul delibera, un grup de Concursul s-a dorit sã fie ºi un cadou îl recomandã pentru a fi numit astfel. Este
copii de la Grãdiniþa nr. 1 a recitat poezii de 1 Martie pentru mamele care ºi-au ad- o persoanã de referinþã a spiritualitãþii orto-
religioase. Eforturile concurenþilor au fost mirat isteþele odoare - cele mai frumoase doxe în Þara Fãgãraºului ºi în întreaga þarã,
rãsplãtite cu diplome, cãrþi de rugãciuni ºi cadouri. Mulþumiri pentru colaborare ajunsã la vârsta înþelepciunii patriarhale.
alte premii, oferite cu sprijinul Centrului doamnei director Marilena Constantin ºi Toþi cei care îl preþuim ºi îl iubim îi urãm
Judeþean pentru Conservarea ºi Promo- profesorilor de religie din oraº: Lucian “La Mulþi Ani!”, rugându-ne bunului Dum-
varea Culturii Tradiþionale din Braºov ºi a Antinie, Nãpar Cecilia, Silviu Goga ºi nezeu sã îl þinã în mijlocul nostru ca pe un
altor oameni de suflet. Marius Albãceanu. autentic far, luminând calea mântuirii noas-
Gabriela Maria Smãdu Iulia Tudosã, LTCOR tre. Pr. Marius Corlean
 4 Sãrbãtorile lunii
iatã vei lua în pântece ºi vei

Buna-Vestire naºte fiu ºi vei chema

numele lui Iisus”, des-
coperindu-i în continuare
Buna-Vestire este unul din cele patru Praznice taina Pruncului ce se va
Împãrãteºti din cursul anului bisericesc închinate naºte din ea, originea Lui
Maicii Domnului, alãturi de Naºterea, Intrarea în divinã. Fecioara identificã în
Bisericã ºi Adormirea Maicii Domnului. Sãrbãtoare a cuvintele îngerului pro-
primãverii, a bucuriei, Buna-Vestire ne aduce vestea orociile din Vechiul Tes-
cea bunã: cã Dumnezeu S-a milostivit de om ºi L-a tament despre Mesia cel
trimis pe Însuºi Fiul Sãu sã Se întrupeze dintr-o mult aºteptat, dar pune o
Fecioarã, pentru a ne scoate pe noi din robia pãcatului. întrebare legitimã: “Cum va
fi aceasta de vreme ce eu nu
De la fericire la robie pe de altã parte
ºtiu de bãrbat?” Maria nu
În fiecare an, la 25 martie, prãznuim va avea ca rezul- cunoscuse vreun bãrbat ºi pe
tat biruinþa omu-
momentul în care Arhanghelul Gavriil s-a viitor dorea sã-ºi pãzeascã
lui, care îl va stri-
arãtat Fecioarei Maria ºi i-a adus vestea fecioria. Soluþia dumne-
vi pe diavol, chiar
cea bunã cã din ea se va naºte Mântuitorul zeiascã vestitã de înger la
dacã acesta va
lumii. Pentru a înþelege acest sublim aceastã întrebare este mai
reuºi sã-i facã rãu.
episod din viaþa Fecioarei din Nazaret ºi presus de înþelegerea minþii
Astfel a în-
din istoria mântuirii sufletelor noastre tre- omeneºti: “Duhul Sfânt se
ceput Dumne-
buie mai întâi sã facem o incursiune în va pogorî peste tine ºi pute-
zeu sã pregã-
aceastã istorie. rea Celui Prea Înalt te va umbri; pentru
teascã omenirea pentru a-L primi pe unicul
Omul a fost creat dupã Chipul lui aceasta ºi Sfântul care se va naºte din tine,
Sãu Fiu ca Biruitor al morþii ºi Mântuitor
Dumnezeu cu raþiune, sentimente ºi voinþã Fiul lui Dumnezeu se va chema”. Fecioara
al nostru. Prin purtarea Sa de grijã ºi-a ales
liberã, a primit de la Dumnezeu darul de a Maria îºi supune voinþa sa voinþei dum-
un popor care sã-I slujeascã, a trimis
stãpâni peste toatã creaþia, dar ºi porunca nezeieºti, îºi aratã disponibilitatea ca harul
de a nu mânca din pomul cunoºtinþei prooroci care sã le vesteascã despre sã lucreze în ea ºi nu se îndoieºte cã cele
binelui ºi rãului. Aceastã poruncã a fost venirea Mântuitorului, care îl va elibera pe vestite se vor împlini, spunând: “Iatã roaba
datã ca prin pãzirea ei Adam ºi Eva ºi toatã om din robia pãcatului. Din sânul acestui Domnului. Fie mie dupã cuvântul tãu!”.
omenirea ca urmaºi ai lor sã ajungã la popor a rãsãrit Fecioara neprihãnitã, Primind acest rãspuns plin de smerenie,
desãvârºire. Dar ei s-au dovedit a fi neas- Maria, naºterea ei fiind rod al rugãciunii îngerul a plecat de la ea.
cultãtori ºi, la îndemnul ºarpelui, au mân- dumnezeieºtilor pãrinþi Ioachim ºi Ana. Sãrbãtoarea Bunei-Vestiri este pentru
cat din pomul oprit. Odatã cu cãlcarea Crescutã în Templul din Ierusalim ca noi un prilej de mare bucurie. Ne bucu-
poruncii datã de Dumnezeu protopãrinþilor fecioarã închinatã Domnului, dobândeºte rãm pentru cã omul a fost creat pentru Rai
noºtri Adam ºi Eva, consecinþele neas- o puritate mai presus de fire, îndeletnicirea ºi pentru comuniunea cu Dumnezeu ºi cu
cultãrii lor s-au abãtut asupra întregii firi ei fiind rugãciunea, postul, participarea la toate cã pãcatul l-a lipsit pe om de o viaþã
umane însumate în aceºtia. Chipul lui serviciile religioase, cercetarea Scripturi- binecuvântatã ºi existenþa lui pãmânteascã
Dumnezeu din om s-a stricat, raþiunea s-a lor. Toate acestea au fãcut ca ea sã fie alea- s-a transformat într-un exil, Mântuitorul a
întunecat, inima s-a pervertit ºi voinþa a sã de Dumnezeu sã-L primeascã, sã-L deschis uºile Raiului, întrupându-Se din
slãbit. Astfel omul a început sã fie tot mai poarte în pântecele ei pe Fiul Lui ºi sã-I
Fecioara Maria. Ne bucurãm cã existã
aplecat spre pãcat, intrând într-o adevãratã dea trup omenesc.
Maica Domnului, persoana care fiind mai
robie, din care nu mai putea sã iasã cu Vestea cea Bunã curatã decât strãlucirile soarelui a putut fi
forþele proprii.
Dialogul dintre Fecioara Maria ºi aleasã de Fiul lui Dumnezeu pentru a-I fi
Nãdejde de eliberare îngerul Gavriil este dãtãtor de bucurie ºi de Maicã. Ne bucurãm de acceptul dat în-
Dar Dumnezeu, în adânca Sa nãdejde pentru noi ºi pentru întreaga gerului: “Fie mie dupã cuvântul tãu”, fãrã
milostivire, nu ne-a lãsat sã pierim în omenire. Niciodatã nu s-a vestit unei fãp- de care Domnul Hristos nu S-ar fi întrupat
pãcatele noastre. Chiar în momentul în turi omeneºti o bucurie mai mare decât sau S-ar fi întrupat mai târziu. Ne bucurãm
care i-a izgonit pe Adam ºi Eva din Eden, aceasta. Îngerul Gavriil se adreseazã cã o datã cu acest cuvânt Duhul Sfânt s-a
dupã ce a blestemat ºarpele care îi îndem- Fecioarei Maria cu o salutare ºi cu un coborât sã zãmisleascã natura umanã a
nase la neascultare, i-a spus acestuia: cuvânt de cinstire: “Bucurã-te, ceea ce eºti Cuvântului.
“Duºmãnie voi pune între tine ºi între plinã de har, Domnul este cu tine. Însã nu doar sã ne bucurãm, ci sã pri-
femeie, între sãmânþa ta ºi sãmânþa ei; Binecuvântatã eºti tu între femei.” mim Vestea cea Bunã în inimile noastre,
aceasta îþi va zdrobi capul, iar tu îi vei Fecioara, în smerenia ei, s-a tulburat ºi s-a sã acceptãm ºi noi ca Hristos sã se zãmis-
înþepa cãlcâiul” (Facere 3, 15). Acest cu- mirat de aceste cuvinte venite de la un leascã ºi în sufletele noastre, sã acceptãm
vânt al lui Dumnezeu este considerat ca înger, gândind: “Ce fel de închinãciune iubirea Celui care S-a rãstignit ºi a murit
prima veste bunã datã nouã, cãci poate fi aceasta?”. Dar îngerul, ca ºi cum pentru ca noi sã ieºim din robia pãcatului
duºmãnia, lupta dintre femeie ºi fiii ei pe ar fi auzit gândul ei a zis: “Nu te teme, ºi sã începem urcuºul spre mântuire, spre
de o parte ºi demonii reprezentaþi de ºarpe Marie, cãci ai aflat har la Dumnezeu. ªi Înviere. Pr. Ovidiu Bostan
CMYK
 Dialoguri 5
„Creºtinismul nu se învaþã, ci se trãieºte“
Pe Pãrintele Cornel nu trebuie sã-l prezinþi nimãnui; o asigurare cã existã o cale care
entuziasmul ºi competenþa sa pastoralã ºi misionarã strã- ne orienteazã spre locul de des-
bat de mult timp Þara Fãgãraºului ºi nu numai. Îl cunosc tinaþie finalã: Raiul.
de când eram copil, a fost primul care mi-a deschis ochii ªi tot Sfântul Ciprian zice
pentru teologie… O perioadã nu ne-am mai întâlnit, dar cã “Cine nu are Biserica de
acum am deseori onoarea sã slujesc alãturi de dânsul… mamã, nu are pe Dumnezeu
de Tatã”. Mama vine întot-
în Toderiþa. Un om care iubeºte mult ºi care e mult iubit, deauna spre copiii ei.
un tânãr între tineri ºi un bãtrân între bãtrâni. Implicarea Bisericii în con-
în care se adunã credincioºii. menteze aceastã rigiditate a ei ducerea moralã a sentimentelor
Pentru un ortodox, reînnoirea pe seama canoanelor pe care poporului este o datorie a tutu-
duhovniceascã înseamnã mãr- le considerã “prea vechi ºi ror clericilor ºi laicilor.
turisirea pãcatelor, despãtimirea, neadaptate la viaþa omului Ce consideraþi cã trebuie
curãþirea minþii ºi a inimii, pos- post-modern”? sã facã Biserica-Mamã ºi
tul, metaniile, milostenia ºi par- Vã rãspund prin cel care oamenii-copii, ca sã rãspundã
ticiparea în mod regulat la Dum- tocmai a împlinit 79 de ani, chemãrii Împãrãþiei lui
nezeieºtile Taine ale Bisericii. Pãrintele Teofil Pãrãian: “Învã- Dumnezeu?
Numele: Pr. Cornel Ursu “Altarul ca sã fie ºi pietrele
Biserica e activã prin slujbe, þãtura Bisericii este numai una
Data ºi locul naºterii: 14 martie Taine, predicã. Delãsãrile, in- ºi nu trebuie interpretatã; de sã þie/ Cer inima ºi viaþa, zidi-
1954, Mãrgineni, jud. Braºov competenþa ºi o anumitã se- aceea Biserica este una ºi Or- te-n temelie”. ªi sã nu uitãm cã
Studii: 1969-1974 - Seminarul cularizare a darului lasã im- todoxia este una întemeiatã pe religia nu face ºtiinþã, ci conºtiin-
Teologic Ortodox din Cluj-Na- presia cã Biserica nu e prezen- Biblie ºi pe Tradiþie. Biblia i-a þã. Zicea Mircea Eliade pentru
poca; 1975-1979 - Facultatea de tã în epocã ºi cã ar fi absentã despãrþit pe oamenii care au noi toþi: “Cultura este contactul
Teologie “Andrei ªaguna” Sibiu din problemele vremii. Greºit! interpretat-o diferit, în timp ce permanent cu misterele”. În
Familia: cãsãtorit cu Simona, au Sã luãm câteva exemple: Biserica ne-a adunat pe toþi la o afara slujbelor Bisericii nu
2 fiice: Roxana-Maria ºi Magdalena se implicã în controversatul singurã gândire, prin Biblia existã scarã cãtre cer! Doar în
Parohia în care slujeºte: Fãgã- învãþãmânt religios din ºcoli, incorporatã în Tradiþie ºi trãitã Bisericã afli cã exiºti. Tuturor,
raº-Galaþi în organizarea acþiunilor cari- prin slujbele noastre, care ne teologi, mireni ºi atei: creºtinis-
Pãrinte, de-a lungul vre- tative în spitale ºi în asistenþa dau chipul de gândire ºi trãire mul nu se învaþã, ci se trãieºte.
mii Biserica a fost definitã în religioasã din închisori. Biseri- ortodoxã. Norma credinþei noas- Ca preot cu largã expe-
fel ºi chip; s-a ajuns pânã ca s-a pronunþat împotriva avor- tre este învãþãtura Bisericii.” rienþã, mai ales cã aþi fost ani
acolo încât sã se considere cã turilor ºi predica Bisericii, ca ºi Progresul duhovnicesc real buni protopop al Fãgãraºu-
Biserica este formatã numai lucrarea preoþilor, sunt mereu se bazeazã pe încadrarea în rân- lui, ce le recomandaþi preoþi-
din cler… Totuºi, cea mai active în aceastã privinþã. duielile Bisericii. Biserica are lor ºi credincioºilor ca sã
veche definiþie rãmâne ºi cea Existã totuºi voci care rolul de a pune în evidenþã niºte poatã înainta pe scara cãtre
mai bunã: Biserica este “Tru- “acuzã” Biserica de rigiditate. valori pe care nu ai de unde sã cer a Slujbelor Bisericii?
pul lui Hristos”, ne învaþã Sf. Iar rigiditatea nu cadreazã cu le ºtii dacã nu te þii de rân- “Nu crede tot ce auzi, nu
Pavel, iar “voi sunteþi fiecare statutul ei ca Trup tainic ºi duielile Bisericii. cheltui tot ce ai ºi nu dormi cât
mãdulare în parte” ale aces- viu al Domnului. Care credeþi Oare nu ºi din cauza vrei”. Faceþi totul cu elan ºi cu
tui Trup, al cãrui Cap este cã sunt rãdãcinile unei astfel comoditãþii ei societatea se dragoste ºi nu uitaþi: “Blestemat
Domnul Hristos. Deci Biseri- de percepþii? simte “atacatã” de tot ce nu este tot cel ce face lucrul
ca este un organism divino-u- Neºtiinþa ºi ignoranþa. Pã- convine modului ei de viaþã? Domnului cu lenevie”(Ieremia
man viu. Cum credeþi cã rãs- rintele Iustin Pârvu ar mai zice Nu convine modului ei de 48, 10). Cu permisiune, doresc
punde ºi corespunde Biserica ºi mitocãnismul. “Mitocanul viaþã? Un viitor fãrã Bisericã e sã atenþionez un lucru pentru iu-
cu aceastã definiþie a ei? desacralizeazã tot; fie Emines- un viitor fãrã viitor! Lumea de biþii noºtri creºtini. Nu uitaþi cã
Prin cuvântul “Bisericã” înþe- cu, Þepes, martir sau mamã…” astãzi doreºte mai mult decât Biserica noastrã (ºi nu alta) este
legem trei lucruri: în primul rând, La ora actualã avem nevoie de oricând liniºte, pace ºi colabo- o policlinicã, darurile sale sunt
înþelegem totalitatea credin- mai puþini “deºtepþi” ºi de mai rare. Din aceastã lume fãcând leacuri, iar slujitorii tãmãdui-
cioºilor care cred în Prea Sfânta mulþi “trãitori”. E greu astãzi parte ºi Biserica, trebuie ca ea tori. Biserica noastrã este maica
Treime, care se folosesc de ace- sã-L iubeºti pe Hristos într-o sã-ºi înþeleagã menirea ºi, în noastrã ºi nu serviciu public. ªi,
leaºi Sfinte Taine, apoi înþele- lume care iubeºte pãcatul. funcþie de realitãþile prezente, pãrinte Ciprian, în ceea ce
gem ierarhia conducãtoare a Deci, incultura religioasã sã-ºi coordoneze activitatea. priveºte prezentul, ne vin în
Bisericii (mai ales când spunem ºi lipsa de participare la viaþa Biserica este o instituþie minte cuvintele lui Mircea
“Bisericã învãþãtoare”, pentru Trupului Bisericii. Pentru a-L teandricã, în care acþioneazã Vulcãnescu: “Actual, neamul
cã întâistãtãtorul unei eparhii, cunoaºte pe Dumnezeu ºi Bise- simultan Sfântul Duh ºi oame- nostru nu este decât ceea ce
episcopul locului, “drept învaþã rica Lui trebuie sã te rogi, nii. Sfântul Ciprian al Carta- vom fi în stare sã facem din el”.
cuvântul adevãrului”) ºi, nu în adicã sã fii trãitor. Socotiþi cã ginei zicea cã “Extra Ecclesiam Cine are minte sã ia aminte!
ultimul rând, prin “bisericã” lipsa de trãire a credinþei Bi- nulla salus”, adicã nu existã Interviu realizat de
înþelegem locaºul de închinare sericii îi face pe unii sã argu- mântuire în afara Bisericii. Este Pr. Ciprian Bîlbã

CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor

Sã înþelegem Ortodoxia (I) De ce suntem ortodocºi? Pentru

cã, dacã unii spun cã se poate ºi altfel, pen-
tru noi nu se poate decât aºa.
În numãrul trecut am vãzut cã religia desemneazã legãtura conºtientã ºi Ortologia (orthos=drept; logos=cuvânt).
liberã a omului cu Dumnezeu. Restrângând aria de preocupare religioasã ºi Ortologia este dreaptã cuvântare, dreaptã
orientând-o spre acele valori care nu s-au ºters odatã cu trecerea timpului ºi învãþãturã. Un cuvânt este drept doar atâta
cu îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã, ci din contrã s-au arãtat tot mai actuale, timp cât stã în lumina adevãrului, cât nu
mai imperative, vom vorbi despre ORTODOXIE. poate fi contrazis cu argumente, cât nu
Pornind de la etimologia cuvântului prin aleºii Sãi din poporul evreu, pânã la poate fi anulat, desfiinþat. Ortodoxia este
“ortodoxie”, constatãm cã acesta este for- venirea Mântuitorului, ºi apoi în chip lã- ortologie pentru cã are cuvântul (cuvin-
mat din termenii de origine greacã “orthos” murit prin Domnul nostru Iisus Hris- tele) lui Hristos. Când Sf. Ap. Petru a între-
(drept,-ã) ºi “doxa” (mãrire), formând noþi- tos.” (Catehism ortodox, Alba Iulia, 2000, p. 3). bat retoric: “Doamne, la cine ne vom duce?”,
unea “dreaptã mãrire”. Particularizând a- De ce este Ortodoxia ortodoxã? cãutând alternative la credinþa lui, ºi-a
ceastã noþiune, prin ortodoxie înþelegem Pentru cã a pãstrat nealteratã învãþãtura de rãspuns singur: “Doamne, Tu ai cuvintele
“dreapta învãþãturã de credinþã, de închi- credinþã, fãrã adãugiri omeneºti, aºa cum a vieþii veºnice” (Ioan 6, 68), aºadar nu ne
nare ºi de trãire, pe care Dumnezeu a des- descoperit-o Hristos Însuºi, cum au vestit-o vom duce altundeva. Hristos Însuºi este
coperit-o lumii, la început în chip general Sfinþii Apostoli, cum au trãit-o Sfinþii Pãrinþi. Cuvântul Tatãlui, Cuvântul cu putere cre-
atoare, fecundã, ziditor ºi restaurator: “El a
De ce aprindem lumânãri ºi candele? zis ºi s-au fãcut, El a poruncit ºi s-au zidit”
(Psalmul 148, 5). Sutaºul l-a rugat pe Hris-
Lumânãrile ºi candelele pe care creºtinul ortodox le foloseºte la slujbe sau tos aºa: “Doamne, zi numai cu cuvântul ºi
rugãciuni particulare au o semnificaþie aparte, ele fiind o manifestare a credinþei se va vindeca sluga mea.” (Matei 8, 8). Ca
noastre, alãturi de însemnarea cu semnul Sfintei Cruci, de plecãciuni, de înge- ortologie (dreaptã învãþãturã), ortodoxia este
nunchieri, de metanii º.a. Lumina de la lumânare ºi candelã ne duce cu gândul la veºnicã: “Cerul ºi pãmântul vor trece, dar
Dumnezeu, în cadrul slujbei ºi a rugãciunii ea devenind semn al prezenþei lui cuvintele Mele nu vor trece.” (Luca 21, 33).
Dumnezeu în mijlocul nostru. Ortopraxia (orthos+praxis=dreaptã
Creºtinul ortodox, atunci lor cearã curatã de lucrare). Ortopraxia are în vedere carac-
când aprinde lumânarea sau albine, întrucât albi- terul lucrativ al credinþei. Nivelul teoretic
candela, mãrturiseºte credinþa în na, având în vedere (învãþãtura simplã, aºa cum o citeºti din
Hristos, care este luminã ºi în starea ei de curãþie, cãrþi) nu este decât un stadiu informaþio-
acelaºi timp mãrturiseºte cã este produce o materie cu- nal ºi nimic mai mult. Ortodoxia se ba-
purtãtor de lumina învãþãturii ratã - ceara - cu ca- zeazã pe informaþie, dar mai are încã ceva.
lui Hristos. Între învãþãturile lui re ne putem prezen- Cuvântul lui Dumnezeu depãºeºte nivelul
Hristos, porunca dragostei ocu- ta înaintea lui Dum- informaþional ºi devine creator, lucrãtor.
pã locul de cãpãtâi ºi de aceea nezeu. Lui Dumne- Asumarea Ortodoxiei de cãtre fiecare din
rãmâne de neînþeles comportamentul unor zeu trebuie sã-I oferim ce avem noi mai noi presupune însuºirea de cãtre noi a unei
oameni, pe care nici nu îndrãznesc sã-i bun, mai curat ºi mai frumos. În acest activitãþi creatoare, roditoare, care sã poatã
numesc creºtini, care se folosesc de lu- sens, pãrintele Constantin Coman, în fi mãsuratã în fapte: “Credinþa fãrã de fap-
mânãri cu gânduri necurate, anume de a Ghidul practic al creºtinului ortodox, te, moartã este” (Iacov 2, 26). Ortodoxia
blestema pe semenii lor sau pe cei ce, spune: “Este de preferat sã aprindem sau transformã informaþia, o spiritualizeazã, o
chipurile, le-au fãcut rãu. Lumânarea nu sã folosim lumânãri mai puþine, dar de cea pune într-o permanentã lucrare a dragostei
este obiect magic ºi aprinderea ei nu în- mai bunã calitate - o singurã lumânare, cãtre aproapele. Ortodoxia este ortopraxie
seamnã magie, ci ea este un simbol reli- dacã este cazul - decât multe lumânãri care (dreaptã lucrare) atunci când devine lucrã-
gios care ne obligã la trãirea unei vieþi nu sunt curate. Ca sã nu mai spunem cã toare în douã direcþii: ca activitate liturgicã
curate în lumina învãþãturii lui Hristos. pentru fabricarea unor lumânãri care cir- (prin participarea la slujbele Bisericii) ºi ca
Aºa cum lumânarea rãspândeºte luminã în culã mai ales în comerþ se folosesc fel de activitate socialã (prin revãrsarea credinþei
jurul ei, tot astfel chemaþi suntem ºi noi sã fel de substanþe de calitate ºi provenienþã cãtre fratele, în acþiuni motivate de dra-
rãspândim lumina faptelor bune ºi a cre- îndoielnicã. Râvna cu care noi vom cãuta gostea pentru aproapele, numitã generic
dinþei în jurul nostru. Precum fitilul arde în sã procurãm lumânãri sau orice alt obiect “liturghia aproapelui”).
cearã sau untdelemn, tot astfel ºi noi sun- folosit pentru Dumnezeu ne dã mãsura Aºadar Ortodoxia este ºi Ortologie
tem chemaþi sã ardem pornirile egoiste în credinþei noastre ºi a dragostei noastre (dreaptã învãþãturã) ºi Ortopraxie (rodire
ceara sau untdelemnul dragostei de Dum- pentru Dumnezeu.” a credinþei prin fapte).
nezeu ºi de semeni. Ca ºi lumânarea, omul Se recomandã aºadar fiecãrui creºtin Postul Mare ne face încã o datã cea
se poate transforma în luminã, harul lui ca, atât la slujbele solicitate preotului cât ºi mai frumoasã ofertã: un suflet mai bun, o
Dumnezeu lucrând îndumnezeirea celui la rugãciunile particulare, sã foloseascã inimã mai mare, trãind Ortodoxia în bise-
ce se deschide acestuia. lumânãri cultice, cumpãrate de la bisericã, ricã - la slujbã, ºi-n afara bisericii, prin
Apoi, lumânarea este o jertfã pe care întrucât numai aceste lumânãri sunt mâna pe care o poþi întinde prietenului,
o aducem noi lui Dumnezeu. De aceea potrivite cu scopul întrebuinþãrii lor. duºmanului, celui de lângã tine.
lumânãrile trebuie sã aibã în compoziþia Pr. Ion Tãrcuþã Pr. Adrian Magda
 Actualitatea religioasã 7
Religia rãmâne în licee zentanþii Bisericilor creºtine, cât ºi
conducerea celorlalte culte, au cerut
ca simbolurile religioase sã fie menþinute în
La invitaþia Bisericii Ortodoxe Române, toate cultele recunoscute oficial în unitãþile de învãþãmânt, þinându-se cont de
România au semnat vineri, 29 februarie, o declaraþie comunã prin care cer voinþa comunitãþilor, la fel ca ºi pânã acum.
Ministerului Educaþiei sã nu modifice legea privind predarea religiei în ºco- Adicã acolo unde majoritatea pãrinþilor ºi
lile publice. Dezbaterea pe aceastã temã a început odatã cu prezentarea noilor profesorilor doresc ca în clase sã existe
proiecte de legi ale educaþiei, care propuneau ca materia Religie sã figureze în icoane, sã fie respectatã dorinþa lor; la fel ºi
oferta ºcolarã numai la clasele primare ºi de gimnaziu. în caz contrar. Pentru a nu fi discriminate
celelalte Biserici, Pãrintele Patriarh a pro-
Nu vrem liceu fãrã Dumnezeu caþiei au anunþat cã nu pot sã nu þinã cont pus ca în ºcoli sã fie amenajate panouri spe-
Biserica Ortodoxã s-a opus modificãrii de dorinþa comun exprimatã a tuturor cul-
telor din România ºi cã vor renunþa la mo- ciale unde sã fie prezentate simbolurile tutu-
legii în privinþa predãrii religiei încã de la în- ror religiilor recunoscute în România. De pre-
ceput prin campania “Nu vrem liceu fãrã Dum- dificarea legii. Astfel, proiectul de lege,
care urmeazã sã fie dezbãtut în Parlament, cizat cã decizia finalã asupra conþinutului
nezeu”. Acestui demers s-au alãturat în ul- noilor legi ale învãþãmântului revine
timele sãptãmâni reprezentanþii altor Bi- va preciza cã religia va putea fi studiatã ca
ºi pânã acum: din clasa întâi pânã la Parlamentului. Oana Dobrin
serici dar ºi ai unor partide politice, precum
ºi mai multe organizaþii sindicale din þarã. sfârºitul liceului. Religia este materie facul-
tativã potrivit legii, iar cei care nu doresc
2008 - Anul ªaguna
Patriarhul Bisericii Ortodoxe, PF Daniel, a
precizat cã predarea religiei face parte din sã participe la cursuri nu sunt obligaþi sã o Arhiepiscopia Sibiului a declarat de curând
dreptul la libera exprimare ºi este, în plus, facã. Elevii pot alege, de asemenea, con- anul 2008 Anul ªaguna, pentru a cinsti memo-
fesiunea pe care doresc sã o studieze. ria marelui Mitropolit transilvãnean, la îm-
parte esenþialã a procesului de formare ºi plinirea a 200 de ani de la naºtere. Comemo-
educare a tinerilor. În declaraþia comunã a Icoanele în ºcoli rarea se va face printr-o serie de manifestãri
cultelor din România mai scrie cã prezenþa
religiei în programa ºcolarã este un drept Un alt subiect dezbãtut la prima întâl- organizate de Mitropolia Ardealului pe parcur-
recunoscut ºi de noua Lege a Cultelor, care nire a reprezentanþilor cultelor din Româ- sul acestui an, ca ºi prin publicarea unor vo-
vorbeºte de “rolul educativ” al Bisericilor. nia, prezidatã de PF Patriarh Daniel, s-a lume omagiale editate la Editura Andreianã.
referit la prezenþa simbolurilor religioase Mitropolitul Andrei ªaguna (1808-1873) a
Ministerul cedeazã în ºcoli. Deºi mai multe organizaþii non-gu- fost o personalitate deosebit de complexã, cu
Prezenþi la dezbaterile de la Palatul Pa- vernamentale din þarã au cerut excluderea calitãþi unanim recunoscute - despre el, eruditul
triarhiei, reprezentanþii Ministerului Edu- icoanelor din spaþiul public, atât repre- greco-catolic Timotei Cipariu spunea cã: “vir-
tuþile acestui bãrbat român... nici inamicii
nu i le-ar putea nega”. Toate acestea, prin
ÎPS Teofan, noul mitropolit al Moldovei rânduialã dumnezeiascã ºi ostenealã pro-
prie, marele Ierarh le-a pus cu multã dãruire
La ultima ºedinþã a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de în slujba poporului român din Transilvania.
5 martie 2008, au fost aleºi ierarhii care vor ocupa cele opt eparhii vacante din Activitatea sa s-a desfãºurat pe mai multe
Patriarhia Românã. Printre cei opt ierarhi se aflã ºi Prea Sfinþitul Visarion planuri: teologic-bisericesc, dar ºi cultural,
Rãºinãreanu, pânã acum episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care va pleca social ºi politic-diplomatic. Ridicat la treap-
la cârma Episcopiei de Tulcea. ta arhieriei în 1848, reuºeºte reînfiinþarea
Scaunul de Arhiepiscop al Iaºilor ºi Mi- ca Mitropolit al Moldovei. vechii mitropolii ortodoxe a Transilvaniei
tropolit al Moldovei ºi Bucovinei a fost încre- În cadrul aceloraºi lucrãri, Prea Sfinþitul cu sediul la Sibiu, în fruntea cãreia este nu-
dinþat Înalt Prea Sfinþitului Teofan, pânã la Visarion Rãºinãreanul, episcop-vicar al mit Mitropolit. Rodnica activitate desfãºura-
acel moment Mitropolit al Olteniei. Nãscut Arhiepiscopiei Sibiului, a fost ales în tã aici cuprinde stabilirea unor legi biseri-
în anul 1959, în localitatea Corbi - Argeº, scaunul de titular al Episcopiei Tulcei. Prea ceºti, înfiinþarea a numeroase ºcoli elemen-
ÎPS Teofan s-a pregãtit încã din liceu pentru Sfinþia Sa s-a nãscut tot în 1959, în locali- tare, dar ºi a unor gimnazii ºi a unui Institut
slujirea în Bisericã, absolvind Seminarul tatea Tãlmaciu din judeþul Sibiu. A urmat teologic-pedagogic, fondarea unei tipografii
Teologic din Craiova apoi continuându-ºi între 1976-1981 cursurile Seminarului Or- la Sibiu (1850) ºi a ziarului “Telegraful Ro-
studiile la Institutul Teologic Universitar todox Român din Cluj-Napoca. Între anii mân” (cu apariþie neîntreruptã din 1853 pâ-
din Bucureºti. ªi-a închinat viaþa slujirii mo- 1982-1986 a frecventat cursurile Institu- nã azi), contribuþia însemnatã la înfiinþarea
nahale, intrând în mãnãstire în anul 1984 la tului Teologic Universitar Sibiu ºi apoi, tot ASTREI Sibiu, dar ºi activitatea diploma-
schitul Crasna - Prahova. A continuat ºi activi- aici, cursurile de doctorat. Între 1994-1997, ticã de apãrare a drepturilor românilor tran-
tatea cãrturãreascã, urmând cursurile Insti- a urmat cursurile de specializare la Facul- silvãneni în calitate de membru în Dieta
tutului Teologic Ortodox “Sfântul Serghie” tatea de Teologie Ortodoxã din Atena, iar Transilvaniei, în Senatul imperial din Viena
din Paris, unde în 1990 a primit titlul de în 2005 a primit titlul de doctor în teologie. ºi în Casa magnaþilor din Budapesta.
doctor în Teologie. Între anii 1990-1991 a A ocupat funcþiile de secretar eparhial la Evocarea personalitãþii Mitropolitului
îndeplinit funcþia de secretar al Cabinetului Arhiepiscopia Sibiului (1989-1994) ºi asis- Andrei ªaguna pe parcursul acestui an
Patriarhal. A urcat pe treapta slujirii arhie- tent la catedra de limbi clasice. Între anii aniversar se anunþã binevenitã atât pentru a
reºti în anul 1991, ca episcop-vicar patri- 1996-1997 a ocupat funcþia de consilier cinsti cum se cuvine memoria unuia dintre
arhal. În anul 2000, dupã trecerea la Dom- cultural al Arhiepiscopiei Sibiului, iar în 12 cei mai strãluciþi ierarhi din istoria Bisericii
nul a Mitropolitului Nestor Vornicescu, a octombrie 1997 este ales episcop-vicar al Ortodoxe Române, cât ºi pentru a înviora
fost ales Mitropolit al Olteniei, demnitate Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul “Rãºinãrea- conºtiinþele românilor pentru viitor.
pe care a deþinut-o pânã la data alegerii sale nul”. Pr. Marius Corlean Pr. Rãzvan Timofte
 8 Educaþie creºtinã
Principiile educãrii creºtine a copiilor
Iubire înseamnã ºi autoritate
Continuãm în acest numãr serialul
consacrat educãrii creºtine a copiilor.
Sfaturile pe care le publicãm sunt pre-
luate (cu acordul autoarei) din cartea
Raising Godly Tomatoes. Elisabeth
Krueger este o mamã creºtinã din Sta-
tele Unite care îºi educã acasã cei zece
copii. Cartea conþine sfaturi utile care
pot fi transformate în reguli sau pot fi
adaptate, în funcþie de nevoile familiilor
dumneavoastrã. Dupã ce am aflat, din
episodul trecut, primul principiu pe
care trebuie sã se bazeze educaþia
creºtinã, ºi anume cã educarea copiilor
trebuie sã fie prioritatea numãrul unu a
oricãrui pãrinte responsabil, vorbim
astãzi despre autoritatea pãrinteascã.
“Dintre toate lucrãrile sfinte, cea mai
sfântã lucrare este educarea copiilor”
(Sfântul Teofan Zãvorâtul)
„Dacã nu credeþi cã Dumnezeu v-a
dãruit fiecãruia autoritatea de a stãpâni peste
copiii voºtri ºi a-i educa în legile lui Dumne-
zeu, puteþi sã renunþaþi chiar acum sã citiþi
mai departe. Nimic din ce spun nu va fi de
folos, iar la sfârºit veþi fi mâhniþi ºi mã veþi
învinovãþi. Nu conteazã ce v-au învãþat profe-
sorii la ºcoalã sau ce poate cã aþi fost sfãtuiþi.
Biblia ne învaþã cã este esenþial ca un pãrin-
te sã înþeleagã ºi sã foloseascã autoritatea -
care este de altfel o parte importantã a credin-
þei. Sfânta Scripturã ne spune cã Avraam a
fost învestit cu autoritate atunci când a fost
ales sã fie conducãtorul poporului ales.
“L-am ales pe el, ca sã înveþe pe fiii
sãi ºi casa sa dupã sine sã umble în calea
Domnului ºi sã facã judecatã ºi dreptate;
pentru ca sã aducã Domnul asupra lui
Avraam toate câte i-a fãgãduit.”
(Facere 18, 19)
O altã relatare biblicã despre autoritate
la care þin e prezentatã în Evanghelia dupã
Matei, capitolul 8, versetele 5-13. E pilda
sutaºului roman care a venit la Iisus cerân-
du-I sã vindece pe sluga sa, grav bolnavã.
Când Domnul s-a oferit sã meargã la acest
soldat acasã, el a refuzat. I-a spus cã ºtie cã
El are autoritate sã porunceascã bolii doar
cu cuvântul ºi cã ºtie ºi el cum funcþionea-
zã autoritatea, pentru cã are militari în sub-
ordine ºi orice îi comandã unuia, acela se
supune ºi împlineºte. Iar Iisus s-a mirat de
credinþa sutaºului, spunându-i cã se va întâm-
pla dupã cum a crezut. Iar sluga lui s-a vin-
CMYK
decat chiar în ceasul acela. De ce? Pentru
cã acest sutaº a crezut în autoritatea
Domnului ºi a ajuns sã fie dat ca pildã de
credinþã. E un exemplu minunat despre
cum ar trebui sã fie credinþa noastrã. ªi nu
am vrea cu toþii sã vedem aceastã credinþã
cândva ºi în inimile copiilor noºtri?
„Auzind Iisus s-a minunat ºi a zis ce-
lor ce veneau dupã El: Adevãrat grãiesc
vouã, la nimeni în Israel nu am gãsit atâ-
ta credinþã. ªi vã spun vouã cã mulþi de la
rãsãrit ºi de la apus vor veni ºi vor sta la
masã cu Avraam, cu Isaac ºi cu Iacov în îm-
pãrãþia cerurilor.”
(Matei 8, 8-11)
Atât Vechiul cât ºi Noul Testament sunt
de fapt lecþii ºi învãþãturi despre credinþa
împletitã cu ascultarea. Noi suntem copiii
Ascultarea, lecþie de bazã
În cultura laicã contemporanã ascultarea
este ceva demodat. Gãsim cursuri ºi cãrþi
care sã ne înveþe sã fim siguri pe noi, sã ne
atingem scopurile prin toate mijloacele, sã
fim cei mai, cei mai ºi cei mai, dar nu
gãsim nici un curs despre ascultare.
În contrast cu aceastã gândire secularã,
Biserica noastrã pune ascultarea printre virtu-
þile de seamã, ea fiind socotitã de Sfinþii Pã-
rinþi mai presus decât postul ºi rugãciunea.
Ca adulþi credincioºi, dacã vrem sã înain-
tãm duhovniceºte, facem ascultare de Dum-
nezeu ºi de duhovnic. De aceea, este impor-
tant sã-i deprindem pe copii de mici cu ascul-
tarea grabnicã, fãrã împotrivire ºi fãrã scuze.
De ce este aºa de important ca un copil
sã asculte întotdeauna de pãrinþi? Unii ar
zice cã asta e tiranie, cã distruge persona-
litatea copilului. E adevãrat? În primul rând
sã ne gândim la Hristos. Sfânta Scripturã
ne spune cã el era supus pãrinþilor Sãi
(Luca 2, 51), iar Sfântul Apostol Pavel
îndeamnã: “Copii, ascultaþi de pãrinþii voº-
tri în Domnul, cã aceasta este cu dreptate.
<<Cinsteºte pe tatãl ºi pe mama ta care
este porunca cea dintâi cu fãgãduinþa, ca
sã-þi fie þie bine ºi sã trãieºti ani mulþi pe
pãmânt>>” (Efeseni 6, 1-3). Dumnezeu,
care ne-a creat, ºtie ce este mai bine pentru
noi, ºi El ne cere sã Îl ascultãm, ºi sã
împlinim toate poruncile Sale.
Dacã noi ne supunem lui Dumnezeu,
asta ne împlineºte ºi ne desãvârºeºte per-
sonalitatea, nu ne-o distruge. În plus, când
Domnului, iar El ne învaþã, arãtându-ne în
acelaºi timp dragostea Sa faþã de noi, dar fã-
cându-ne cunoscute voia Sa, poruncile Sale.
Domnul ne cere sã-L ascultãm ºi sã-I plinim
poruncile. Aºa ar trebui sã cearã ºi pãrinþii
de la copiii lor. Urmând exemplul Domnu-
lui, noi nu trebuie doar sã înfãþiºãm copi-
ilor noºtri o imagine despre ceea ce ar tre-
bui sã fie credinþa ºi purtarea lor, ci avem
datoria de a sãdi în ei acea credinþã pe care
Iisus a vãzut-o la sutaº. Trebuie sã înþelegeþi
autoritatea pe care Dumnezeu v-a dãruit-o
asupra copiilor voºtri ºi sã o folosiþi cu dra-
goste ºi inteligenþã spre binele lor, pentru
a-i îndruma pe cãile Domnului ºi a pune
bazele relaþiei lor personale cu Hristos.“
Aºadar, iubire înseamnã ºi autori-
tate, iar autoritatea folositã corect e mai
rodnicã decât rãsfãþul. Data viitoare
vom vorbi despre influenþele negative
din afara familiei, asupra copiilor.
(a consemnat Oana Dobrin)
ascultãm de El suntem feriþi de multe
necazuri - de ruinarea sãnãtãþii ºi a vieþii prin
diverse vicii, de durere ºi nefericire prove-
nite din relaþii greºite, ºi aºa mai departe.
Aceastã autoritate a fost trecutã pãrin-
þilor - copilul care învaþã sã asculte de pãrinþi,
învaþã sã asculte de Dumnezeu. De la naºte-
re pânã la vârsta de 4-5 ani copilul trebuie
sã-ºi însuºeascã o lecþie foarte importantã,
ºi anume cã el a fost creat de Dumnezeu,
ºi Îi datoreazã ascultare în toate lucrurile.
Iar cea dintâi poruncã este ca el sã se supu-
nã pãrinþilor în toate, ºi sã-i cinsteascã.
Ascultarea nu este pentru beneficiul pãrin-
telui, ci pentru cel al copilului. Copiii sunt
beneficiarii direcþi ai faptului cã sunt as-
cultãtori, fiindcã astfel rãmân sub binecu-
vântarea lui Dumnezeu. De aceea noi, ca
pãrinþi creºtini, nu trebuie sã neglijãm aces-
te lucruri, fiindcã punem în pericol binele
duhovnicesc ºi fizic al copiilor noºtri.
Desigur, nu e uºor sã ne învãþãm copiii
sã asculte, de multe ori ne confruntãm cu
frustrarea, oboseala, dorinþa de a renunþa,
dar trebuie sã cerem mereu înþelepciune ºi
putere de la Domnul pentru a merge mai
departe. Înainte de a-i învãþa pe copii lecþia
ascultãrii, trebuie însã ca ºi noi sã avem
mereu în gând ºi în faptã ascultarea de
Dumnezeu ºi de Sfânta Bisericã, fiindcã
de multe ori faptele strigã mai tare decât
vorbele, iar exemplul personal este cea
mai bunã metodã de educare.
Irina Constantinescu, psiholog
 Educaþie creºtinã 9
Împãrtãºirea copiilor
Am auzit odatã un preot povestind cum bunica lui, când era mic, îl între-
ba în perioada posturilor: “Te-ai grijit, copile?” Aceastã întrebare ar trebui
sã ridice în mintea tuturor pãrinþilor o problemã deosebit de importantã
pentru copiii lor: oare aceºtia din urmã fac ceea ce e necesar pentru a-ºi
curãþa sufletul ºi a avea grijã de el prin primirea Sfintei Împãrtãºanii?
Nevoia de Hristos 53). Nu trebuie sã uitãm însã cã pot
Este bine ca încã din fragedã pruncie primi Sfânta Împãrtãºanie ºi spre osândã
copiii sã înveþe sã se pregãteascã ºi sã (I Cor. 11, 27), de aceea e necesar sã-i
aºtepte cu nerãbdare împãrtãºirea cu învãþãm cum anume sã o primeascã.
Trupul ºi Sângele Domnului nostru Iisus Tradiþia Bisericii noastre considerã
cã pregãtirea ºi starea lãuntricã sunt
Hristos. E greu însã pentru preoþi ºi pentru foarte importante. Este primejdios din
educatori sã le vorbeascã în mod convin- punct de vedere duhovnicesc sã-i
gãtor despre Sfânta Împãrtãºanie când forþãm pe copii sã se împãrtãºeascã Fiecare familie are o abordare proprie a
aceºtia par sã o socoteascã ceva de la sine împotriva voii lor. Putem însã sã-i facem postului. Unii pãrinþi decid cã “micuþii” lor
înþeles, un lucru pe care-l fac la fiecare sã-ºi doreascã sã se apropie de Cele Sfinte sunt destul de mari pentru a posti, deci
Sfântã Liturghie. cu dragoste, astfel încât ziua împãrtãºirii insuflã copiilor necesitatea curãþirii tru-
Când copiii cresc puþin, nu este greºit sã rãmânã specialã, de neuitat. Aceastã peºti, în paralel cu pregãtirea sufleteascã.
sã participe la Sfânta Liturghie împãrtã- pregãtire presupune: o respectare a postu- Deoarece postul presupune mese bine
ºindu-se de fiecare datã, însã trebuie sã-i lui, rugãciune stãruitoare ºi Spovedanie. echilibrate din punct de vedere nutriþional,
încurajãm spre o împãrtãºire pregãtitã. Sf. mãmicile ar trebui sã pregãteascã la
Împãrtãºanie este un ajutor de nepreþuit în Pregãtirea trupeascã
începutul sãptãmânii meniul pentru zilele
creºterea ºi formarea unui copil. Sã le amin- Existã însã familii care evitã cu urmãtoare ºi lista de cumpãrãturi necesare
tim copiilor cuvintele lui Hristos: “Adevã- desãvârºire efortul pregãtirii pentru Sfânta realizãrii lui, ajutându-se eventual ºi de
rat, adevãrat zic vouã, dacã nu veþi mânca Împãrtãºanie, considerând copilul “prea cãrþi (de ex. Elena Pridie - Copilul vegetarian).
trupul Fiului Omului ºi nu veþi bea sân- mic” ca sã posteascã, sau care chiar negli-
gele Lui, nu veþi avea viaþã în voi” (Ioan 6, jeazã participarea la aceastã Sfântã Tainã. Pregãtirea duhovniceascã
Dar postul nu înseamnã doar abþinerea
Bazele educaþiei de la anumite alimente. De aceea, copiii tre-
Cum sã procedãm când copilul nu ascultã buie învãþaþi sã îºi pregãteascã ºi sufletul pen-
tru apropierea de Dumnezeu. Acest lucru
Dacã v-aþi convins, dupã ce aþi citit materialele de la pagina 8, cã autoritatea este se realizeazã prin rugãciunea lor stãruitoa-
re ºi prin încercarea noastrã de a-i face sã-ºi
unul dintre principiile de bazã ale educaþiei, iar dragostea autenticã presupune
conºtientizeze propriile pãcate, chiar dacã
neapãrat ºi autoritate, iatã ºi un exemplu despre cum sã procedãm în situaþii con- ele nu par mari ºi sã le împãrtãºeascã
crete, preluat din experienþa aceleiaºi mame cu 10 copii, Elisabeth Krueger. duhovnicului lor. Apoi trebuie explicat
Dacã aveþi un copil care e destul de ceea ce i-ai cerut sã facã. copiilor într-un limbaj simplu cã Sf.
mare sã vã înþeleagã ºi e capabil sã vã ( 5. Direcþioneazã-þi copilul sã meargã
urmeze instrucþiunile, îl puteþi învãþa sã vã înapoi ºi repetã ce i-ai cerut sã facã, pânã
Împãrtãºanie înseamnã cã Îl iau pe
Domnul în ei, în sufletul ºi trupul lor, iar
asculte. În cele mai multe cazuri, trebuie când o face în mod corect. El îi va creºte mari ºi cuminþi, îi va ajuta ºi
parcurºi urmãtorii paºi generali: ( 6. Repetã paºii de mai sus de câte ori îi va apãra de rãu. Cel mai bine este dacã
( 1. Când îþi vezi copilul fãcând ceva ce este nevoie pânã când copilul te ascultã cu
dezaprobi, cheamã-l la tine. Stabileºte o atitudine bunã, de cooperare, bucuroasã.
ºi pãrinþii se împãrtãºesc destul de des
împreunã cu copiii, pentru cã altfel poate
contactul vizual (uitã-te în ochii lui ºi el sã Nu renunþa pânã nu obþii acest lucru. pãrea o “treabã de copii”, pe care ei nu o
te priveascã în ochi). Nu este necesar sã te ( 7. Pãstreazã copilul lângã tine ºi su-
“cobori la nivelul sãu”. Fãcându-l sã pravegheazã-l cu sârguinþã, corecteazã
vor mai dori dupã ce cresc. Sã nu uitãm cã
exemplul personal e cel mai bun educator.
priveascã în sus la tine îi reaminteºti orice purtare rea, de orice fel, într-un mod Numai fiind pregãtiþi copiii pot primi o
copilului cã eºti mai mare decât el, ºi asta similar. Fii consecvent. Împãrtãºanie adevãratã ºi lucrãtoare. Dato-
îl determinã sã te asculte. Aceºtia sunt paºii de bazã pentru a ria noastrã este nu numai aceea de a-i între-
( 2. Spune-i clar ce aºtepþi sã facã sau învãþa un copil mic sã asculte. Dacã vã
sã nu facã. Explicã-i exact ce vrei sã spui. þineþi copilul aproape ºi urmaþi aceºti paºi
ba dacã ºi-au “grijit” sufletul, ci ºi de a-i aju-
ta sã o facã aºa cum trebuie. Împãrtãºirea
( 3. Urmãreºte sã vezi dacã îþi urmeazã scurþi, sunteþi pe drumul spre reuºitã. ªi
instrucþiunile. amintiþi-vã ca întotdeauna sã vã bucuraþi
cu Preacuratele Taine aduce cel mai mare
folos ºi cea mai mare putere de creºtere
( 4. Corecteazã-l imediat, cu o con- atunci când copilul rãspunde bine.
secinþã imediatã, negativã, dupã PRIMUL A consemnat
duhovniceascã a sufletelor copiilor prin
harul Duhului Sfânt care vine peste ei.
refuz de a te asculta. Rãmâi consecvent în Irina Constantinescu, psiholog Prof. Laura Ciolan
CMYK
 10 Fii tânãr cu Hristos

Virusul anti-d e m o c r a t i c
De aproape douãzeci de ani suntem o þarã cu pretenþii
democratice. ªi cât ne mai bucurãm de lucrul acesta. În
ciuda multor speranþe înºelate continuãm sã ne simþim bine
în haina democraþiei. Chiar dacã e o hainã destul de roasã ºi
gãuritã, mãcar cã o purtãm de relativ puþinã vreme, tot e mai
bunã decât ce-am purtat înainte. Numai cã bucuria aceasta
este bucuria celor care în urma unui naufragiu au ajuns pe
o insulã cu vegetaþie luxuriantã ºi cu pomi exotici. Bucuria
este pentru cã n-am murit, nu pentru cã am ajuns unde am
dorit. Dar mai sunt destule lucruri de cunoscut pe insula
multicolorã a democraþiei. Însã speranþa moare ultima.
Libertate / fericire fost cât se poate de
Gãseºti tot felul de oferte la preþ redus. Doar prompt: “eu îmi fac datoria cum se cade viziteze niºte prieteni… Sunt convins cã
e era hiper- ºi supermarket-urilor viu colo- acolo unde sunt”. Poate cã dacã toþi am intuiþi rãspunsul. ªi totuºi, acest tip de
rate ºi pline de tot ce-þi doreºte inima. Vitri- gândi aºa am avea o situaþie mai bunã. actori sunt determinanþi la adresa mentali-
nele cu haine de tot felul te întâmpinã la tot Totuºi capra vecinului rãmâne un obiectiv tãþii. Studii de specialitate au dovedit cu
pasul. Televiziunea prin cablu te îmbie cu prioritar. De ce tocmai eu? Mai tot timpul prisosinþã acest lucru. De fapt vã dau un
zeci de programe. Mãnânci, te îmbraci ºi avem impresia cã altcineva nu-ºi face dato- exemplu concret. Copil fiind ºi ieºind de la
priveºti dupã dorinþã. Te simþi liber ºi asta ria. Învinuim oameni ºi instituþii pentru cã un film de cinematograf, nu micã mi-a fost
te face fericit. Eºti liber sã-þi spui punctul de nu ne merge bine. Cu ce-s de vinã eu cã mirarea când am vãzut cã unii dintre cei
vedere cu privire la oricine ºi orice. Com- urcã preþurile? Cu ce-s de vinã eu cã se care au vizionat filmul s-au apucat sã dea
petitivitatea ºi privatizarea creeazã posibili- topesc gheþarii sau cã nu-mi gãsesc un loc cu pumnii în scocurile caselor care le ieºeau
tatea reuºitei particulare. Nu eºti egal cu de muncã? ªi aceste întrebãri pot continua în cale. Freud a avut încã o datã dreptate
nimeni ºi nimeni nu are dreptul sã-þi spunã la nesfârºit ºi se pot dezvolta într-un ches- zicând cã omul îºi organizeazã viaþa în jurul
cum sã trãieºti. Îþi câºtigi banii dupã mãsura tionar fãrã rãspuns. instinctelor violenþei ºi sexualitãþii. Prefe-
capacitãþii proprii ºi nimeni nu are dreptul Show ºi divertisment rinþele în materie de film dovedesc aceasta.
sã-þi sugereze mãcar cum sã-þi raþionalizezi Iar dacã filmul influenþeazã mentalitatea,
Mentalitatea personalã rãmâne totuºi sin- discoteca este locul potrivit de manifestare
venitul. Fondurile structurale ne zâmbesc gura variantã corectã de rãspuns. De la
îmbietor de la orizontul occidental. Pare cã a acestei mentalitãþi. De ce se merge acolo?
fiecare dintre noi pleacã totul ºi, prin efec- Pentru întâlniri cu prietenii, relaxare, mu-
totul este în favoarea noastrã. tul bumerangului, se întoarce la noi. Mai
Oare aceasta este singura definiþie a zicã, divertisment - ar zice unii. ªi ce se
devreme sau mai târziu. Existã totuºi o gãseºte acolo într-adevãr? Fum, bãuturã,
democraþiei? Aceasta este libertatea ade- ordine. ªi aceasta au afirmat-o de multã
vãratã? E adevãrat cã putem cumpãra de droguri, desfrânare, obosealã, mahmurealã.
vreme nu numai ºtiinþa ºi filosofia.
toate; de ce atunci mai avem nevoie de Numai cã apare o altã întrebare: cum, Alþii considerã cã discoteca e o bunã ocazie
atâtea lucruri? E adevãrat cã poþi sã-þi spui unde, cine, ce ºi când ne educã mentali- pentru a-þi gãsi jumãtatea. Însã o jumãtate
pãrerea despre oricine ºi orice; dar cine te tatea? “Familia, ªcoala ºi Biserica” ar putea de moment, o aventurã ºi-atât. Pentru cã
ascultã? E adevãrat cã banii europeni ne- rãspunde cineva. ªi ar rãspunde foarte bine. absolut nimeni n-ar vrea sã întemeieze o
rambursabili aºteaptã sã fie cheltuiþi; dar Vom reveni poate altãdatã asupra acestui familie cu un bãiat sau o fatã care sunt
atunci de ce nu-i obþine nimeni? subiect. Deocamdatã vom avea în vedere agãþaþi de prima momealã. Nu prezintã
“obiectivele prioritare” ale pseudo-demo- garanþie. Deci nu e nimic serios. ªi oare
Capra vecinului, cum va reuºi o astfel de tânãrã sau un astfel
craþiei româneºti: televizorul, calculatorul
obiectiv prioritar ºi discoteca. Sau filmul, internetul ºi dis- de tânãr, peste ani ºi ani, sã întemeieze o
E clar cã în aceste condiþii un ochi ne tracþia ca determinanþi ai mentalitãþii. familie pe care sã o slujeascã cu devota-
râde ºi altul ne plânge. Toate ca toate pânã Într-adevãr democraþia comportã ºi o ment ºi responsabilitate conjugalã? ªi-apoi
aici. Dar când aceste lucruri ne schimbã parte haioasã. Peste tot numai show ºi ne mai mirã tot felul de forme ale
total modul de a gândi ºi a fi ar trebui sã divertisment. Sunt oameni specializaþi în a delincvenþei juvenile…
luãm situaþia mai serios în vedere. Care ne te face sã râzi. Inclusiv problemele serioase Mulþi oameni vãd democraþia prin
sunt valorile? Dupã ce principii ne ghidãm? ale þãrii se discutã în atmosfera de talk-show. aceastã lupã. Gustul libertãþii democratice
Care sunt determinanþii felului de a acþiona Dar existã ºi un alt fel de relaxare: relaxarea se alimenteazã din faptul cã nu mai trebuie
ºi trãi? Spre ce ne îndreptãm? prin intermediul filmului violent sau/ºi sã alegem la TV doar între sârbi ºi bulgari
Unii apreciazã cã “peºtele se împute de la erotic. Mã gândesc acum la o discuþie pe ºi cã avem o mulþime de alternative de pe-
cap dar se curãþã de la coadã”. Alþi cã tre- care am avut-o cu niºte elevi pe aceastã trecere a timpului liber. Însã nu este aceas-
buie sã începem primenirea “de sus”. Mi-a- temã. I-am întrebat dacã îi intereseazã un ta o democraþie virusatã? Oare democraþia
duc aminte cã la o conferinþã cineva îl între- Stallone sau un Chuck Norris în postura de nu rãmâne, dupã aproape douã decenii,
ba pe cel care a vorbit despre situaþia gene- familiºti. Sã vinã acasã de la servici, sã-ºi necunoscuta principalã a ecuaþiei vieþii
ralã din þarã. De unde sã-nceapã înnoirea? ajute copiii la lecþii, sã iasã dupã-masa cu noastre? ªi în continuare ce va fi?
De jos în sus sau de sus în jos? Rãspunsul a familia la un teatru sau un concert, sã Pr. Ciprian Bîlbã
 Pas în doi 11
Ce este cãsãtoria?
speranþe cãsãtoriilor noastre! Oricât
de mult v-aþi iubi unul pe celãlalt, toþi
veþi avea probleme, ºi unele chiar majore.
Nu puteþi ºi nu veþi fi în stare sã le depãºiþi
Cãsãtoria este o Sfântã Tainã care uneºte un bãrbat ºi o femeie în Hristos, doar prin propriile puteri, iar vestea cea
încât “nu mai sunt doi, ci un trup” (Matei 19, 6). Dar ce înseamnã aceasta? bunã este cã nici mãcar nu trebuie sã încer-
Care este viziunea ortodoxã asupra cãsãtoriei ºi cum ne poate ea ajuta sã caþi asta.
înþelegem felul în care doi oameni pot creºte în iubire pentru ºi împreunã cu Pãrintele Anthony Coniaris explicã:
celãlalt? La aceste întrebãri ne rãspunde Pãrintele John Mack, prin inter- “Adesea auzim cupluri zicând: <<Nu mai
mediul cãrþii “Ghid pentru dobândirea armoniei în familiile ortodoxe” putem face nimic pentru a ne salva cãsni-
cia. N-o putem lua de la capãt. Am fãcut
Cãsãtoria este veºnicã! nevoie de foarte multã
fiecare greºeli ºi ne-am împotmolit în
Dacã înainte de Hristos muncã pentru a avea o
cãsnicie reuºitã. ele>>. În calitate de creºtini ortodocºi, nu
cãsãtoria era vãzutã ca un suntem de acord cu aceastã formulã. Noi
mijloc de procreare, de perpe- Datoria de credem cã se poate face ceva pentru a îm-
tuare a neamului (la evrei), sau bunãtãþi o cãsãtorie, prin harul lui Dum-
un contract legal între cei doi
a-þi pãstra cãsnicia
nezeu. Credem cã oamenii pot face pro-
(la romani), cãsãtoria în Noul Mai întâi de toate, im- grese ºi cã se pot schimba. De aceea con-
Testament a devenit, dupã plicaþia logicã a acestei siderãm cã ºi cãsãtoria poate progresa ºi se
cuvintele Sf. Ioan Gurã de Aur, învãþãturi e aceea cã di- poate schimba. Nici o cãsnicie nu e atât de
“taina iubirii”. “Taina” este vorþul este contrar voii lui bunã încât sã nu poatã fi ºi mai bunã, ºi
Evanghelia, afirmarea cã omul Dumnezeu. Deºi este a- nici o cãsnicie nu e atât de rea încât sã nu
a fost împãcat cu Dumnezeu ºi devãrat cã Biserica, pe ba- poatã fi îmbunãtãþitã - cu condiþia ca per-
cã, astfel, poate trãi în ºi cu za învãþãturilor lui Hris- soanele implicate sã fie dornice sã creascã
Dumnezeu. Sf. Ap. Pavel pro- tos, permite divorþul, el împreunã în harul lui Dumnezeu spre
clamã uluitorul adevãr cã este doar tolerat ca urma- maturitatea lui Hristos, Care a venit <<nu
relaþia dintre bãrbat ºi femeie a re a slãbiciunilor ome- sã I se slujeascã, ci sã slujeascã>>.”
fost transformatã (prin moartea ºi învierea neºti (pãcate) ºi cu siguranþã nu este deloc
lui Hristos) din ceva pur temporal într-un încurajat. Menþinerea perspectivei
fapt ce þine de eternitate. Deºi vi se poate Atunci când te hotãrãºti sã te cãsã- duhovniceºti
pãrea abstract, acest lucru are o importanþã toreºti în Hristos, te uneºti de bunãvoie În al treilea rând, faptul cã o cãsãtorie
esenþialã pentru cãsnicia voastrã. Evan- într-o legãturã veºnicã, împlinitã de prezen- ortodoxã transcende relaþiile pãmânteºti ºi
ghelia creºtinã afirmã: cãsãtoria este veº- þa lui Dumnezeu. Ruperea ei prin divorþ îþi cãlãuzeºte cuplul spre Împãrãþia Cerurilor
nicã! Particularitatea ei constã în transfor- este defavorabilã, nu doar pentru cã pro- ar trebui sã vã reaminteascã încã o datã cã
marea ºi transfigurarea afecþiunii umane cedând astfel se desface un contract legal cele mai importante aspecte ale relaþiei
fireºti dintre un bãrbat ºi o femeie într-un ori pentru cã va dãuna generaþiilor viitoa- voastre nu sunt cele materiale, ci cele spi-
legãmânt etern al iubirii, care nu poate fi re, deºi ambele sunt chestiuni foarte se- rituale. Faptul cã slujba Cununiei este o
rupt nici mãcar de moarte. rioase. Biserica susþine cã este o alegere slujbã a Bisericii ar trebui, de asemenea, sã
Cãsãtoria este o cale care duce atât greºitã, întrucât a fugi de cãsnicie înseam- vã aminteascã faptul cã nu puteþi cunoaºte
femeia, cât ºi bãrbatul, la unirea cu nã a te îndepãrta de Dumnezeu, Care þi deplinãtatea harului lui Dumnezeu fãrã a
Dumnezeu. Foarte des cuplurile se cãsã- S-a dat în ºi prin aceastã Sfântã Tainã. Da- trãi în comuniune cu El prin Bisericã, ºi
toresc în vederea împlinirii anumitor nevoi cã Taina Cununiei este privitã ca o uºã spre mai ales prin deasa Împãrtãºire.
pe care le au: cu gândul cã vor gãsi feri- rai, atunci Biserica te îndeamnã sã nu în- Nimic nu ºi-ar dori Satana mai mult
cire, bunãstare emoþionalã, satisfacþii per- chizi aceastã uºã, pentru cã, fãcând astfel, decât ca voi sã pierdeþi trezvia la începu-
sonale - fãrã a fi nevoie mãcar sã mun- te închizi pe tine în afara lui Dumnezeu! turile cãsniciei voastre. Foarte adesea,
ceascã pentru ele. Când nu le obþin se simt tinerii cãsãtoriþi pot fi atât de obsedaþi de
înºelaþi sau dau vina pe celãlalt. Cel mai
Leacuri divine
atingerea scopurilor materiale, încât cele
adesea aceste cãsãtorii sfârºesc prin divorþ. pentru pãstrarea cãsniciei spirituale sunt puse pe lista de aºteptare
Fiind creºtini ortodocºi, noi avem o pers- În al doilea rând, realitatea sacramen- sau chiar sunt uitate pentru un timp. Ceea
pectivã diferitã asupra cãsãtoriei. Scopul ei talã presupune faptul cã aveþi la dispoziþie, ce nu-ºi dau seama este cã prin izgonirea
nu este împlinirea dorinþelor, ci dobândi- din abundenþã, resurse pentru a depãºi laturii duhovniceºti ei planteazã seminþele
rea raiului! Acest lucru ne ajutã sã în- dificultãþile inevitabile care apar în cãsni- dezbinãrii ºi ale neliniºtii în proaspãta arã-
þelegem ºi un aspect mai dificil al sãu. cie. Dupã cum bine ºtiþi, relaþiile nu merg turã a mariajului lor. Din pãcate, aceste
Calea spre rai este drumul crucii. Oricine de la sine. Aducem cu noi, în cãsãtorie, un seminþe sunt cele care, crescând, înãbuºã
este cãsãtorit ºtie cã fiecare cãsnicie îºi are straniu bagaj de rãni ºi obiceiuri care iubirea în multe cãsnicii. Fiþi inteligenþi!
crucea sa. Nici o cãsãtorie nu e perfectã ºi creeazã fricþiuni ºi tensiune. Prea des se “Cãutaþi mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu
nici o lunã de miere nu dureazã la nes- întâmplã sã fim mândri, aroganþi, egoiºti ºi dreptatea Lui ºi toate acestea se vor
fârºit. În lumea realã nu existã “ºi au trãit (ºi lista poate continua). Dacã nu ar fi rea- adãuga vouã” (Matei 6, 33).
fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi”. Este litatea sacramentalã a nunþii, am da puþine A consemnat Natalia Corlean
 12 O poveste pentru tine
O bomboanã pofticioasã
Matei aºtepta de mult timp dupã amia-
za acelei zile de vineri. Bunica îi promi-
sese cã o sã meargã împreunã în vizitã la
bãtrânul cãlugãr care locuia de mult timp
singur în vechiul schit din munte. O
emoþie puternicã îi strãbãtu întreaga fiinþã.
Nu mai stãtuse niciodatã de vorbã cu un
cãlugãr adevãrat. Auzise de la bunica lui
cã omul acesta, care-l slujeºte pe Dumne-
zeu, vede foarte multe lucruri pe care alþii
nu le vãd. Era destul sã te priveascã în ochi
pentru a ºti cum eºti tu: dacã iubeºti sau
urãºti, dacã eºti sincer sau mincinos, dacã
eºti cinstit sau furi. Sincer, nu-i era teamã
de întâlnirea cu pãrintele cãlugãr. De ce?
Pentru cã ºtia cã el ca ºi copil nu face
lucruri atât de rele aºa cum vedea el cã fac
alþi copii. ªi totuºi era neliniºtit. De ce oare
bunica insistase atât de mult sã stea de
vorbã cu pãrintele cãlugãr?
Glasul bunicii îl trezi din gândurile lui:
“Matei, e timpul sã plecãm!” Matei se învâr-
ti pe cãlcâie ºi o zbughi din mijlocul bucãtã-
riei spre uºa de ieºire. Se opri însã aproape
instantaneu. Privi de jur împrejurul sãu,
scrutând cu privirea fiecare colþiºor al
bucãtãriei, de teamã sã nu fie cineva prin
preajmã. Se întoarse tiptil spre bufetul din
bucãtãrie. Trase sertarul cu grijã, pentru a
nu face zgomot, ºi cu o iuþime uimitoare
înºfãcã câteva bomboane pe care le
ascunse repede în buzunarul hãinuþei.
Apoi, cu o voce tremurând de emoþie,
rãspunse: “Vin acum, bunico!” ªtia cã
miercurea ºi vinerea bunica îi interzise sã
mãnânce bomboane. ªi cu toate acestea nu
se putea abþine. Erau atât de dulci ºi gus-
toase... ªi era oare atât de grav dacã mânca
ºi el douã trei bomboane pe ascuns?
Drumul cãtre schitul pãrintelui cãlugãr
a fost pentru Matei un drum tare dulce.
Din când în când se îndepãrta fugind pe
cãrare în faþa bunicii ºi se ascundea în
spatele câte unui tufiº sau dupã câte un
pom. Aici savura cu o nebãnuitã plãcere
bomboana pofticioasã.
Bradul din spatele chiliei
Când au ajuns la uºa schitului, bãtrânul
cãlugãr le ieºi în întâmpinare. Cu barba
albã, cu privirea luminoasã, cu un zâmbet
cald, îi pofti sã se aºeze pe laiþa din faþa
chiliei. Intrã apoi în chilie ºi se întoarse
aducând cu el o frumoasã farfurie de lemn
plinã cu bomboane.
“ªtiu cã þâncilor le plac dulciurile!”,
CMYK
spuse el, ºi îl îmbie pe Matei sã serveascã.
Matei se uitã întrebãtor la bunica. Aceasta,
trãgând cu coada ochiului spre Matei, îi
rãspunse cãlugãrului: “Îi plac dulciurile,
dar miercurea ºi vinerea nu are voie sã
mãnânce bomboane. Mulþumim, pã-
rinte!”. “ªi reuºeºte sã se abþinã?” între-
bã pãrintele. Acum Matei socoti cã este
vremea sã intre ºi el în vorbã cu pãrintele.
“Da, - rãspunse el - ceilalþi copii nu pot sã
se abþinã. Dar e atât de simplu! Eu pot.
Uite, nici nu mã ating de bomboanele tale.
Mie de fapt nici nu-mi plac bomboanele”,
spuse Matei. ªi simþi cum deodatã toatã
faþa i se îmbujorã ºi îºi plecã ochii în jos
ruºinat. Îl minþea chiar pe pãrintele cãlugãr.
Dar dintr-o datã în minte îi încolþi o între-
bare: “Dacã pãrintele nu-ºi dã sea-ma cã
l-am minþit? Nu trebuie sã-mi fie ruºine.”
ªi îºi ridicã ochii. Întâlni privirea blândã a
cãlugãrului. Acesta îl luã blând de mânuþã
ºi îl conduse în spatele chiliei. Aici îi arãtã
un brad falnic ºi îi spuse: “Matei, vreau
sã-þi spun povestea acestui brad.”
<<Când eram copil, am venit ºi eu
într-o zi la schit, la bãtrânul cãlugãr care
locuia aici înaintea mea. Din vorbã în
vorbã, i-am spus:
- Pãrinte, sunt un copil cuminte. Fac ºi
eu câte un lucru rãu, dar nu chiar foarte
rãu. Totuºi, eu sper cã dupã ce voi mai
creºte, voi putea sã mã schimb, nu-i aºa?
- Nu, mi-a rãspuns bãtrânul. Vino cu mine!
M-a adus aici în spatele chiliei, unde
începe pãdurea, ºi mi-a spus:
- Vezi acest vlãstar, ºtii ce este ?
- Da, pãrinte, un puiet de brad.
- Smulge-l!
Am scos brãduþul imediat. Mergând
mai departe, cãlugãrul s-a oprit lângã un
brãduþ ceva mai înalt, aproape cât un om.
- Acum, scoate-l pe acesta. M-am
muncit cu pomiºorul acela, dar cu puþin
efort am reuºit pânã la urmã sã-l scot.
Arãtându-mi un brad ceva mai mare,
cãlugãrul mi-a mai spus: - Smulge-l acum
pe acela. - Dar e destul de mare, nu pot
singur. - Du-te ºi mai cheamã pe cineva.
Întorcându-mã cu încã doi flãcãi, am tras
ce-am tras de pom ºi, cu multã greutate,
am reuºit, în sfârºit, sã-l scoatem. - Acum
scoateþi bradul falnic de acolo. - Pãrinte,
dar acela este un copac mare ºi bãtrân.
Nu am putea niciodatã sã-l smulgem din
rãdãcini, chiar de-am fi o sutã de oameni.
- Acum vezi, fiule? Ai înþeles cã ºi
relele apucãturi din suflet sunt la fel?
Orice viciu sau orice minciunã pare, la
început, inofensivã ºi fãrã mare impor-
tanþã, dar cu timpul ea prinde rãdãcini,
creºte ºi pune stãpânire din ce în ce mai
mult pe sufletul tãu. Cât este încã micã, o
poþi scoate ºi singur. Mai târziu vei avea
nevoie de ajutor, dar fereºte-te sã laºi rãul
sã þi se cuibãreascã adânc în suflet, cãci
atunci nimeni nu va mai putea sã þi-l
scoatã. Nu amâna niciodatã sã-þi faci
curãþenie în suflet ºi în viaþã, cãci mai târ-
ziu, va fi cu mult mai greu. >>
Vreau sã plantez ºi eu un brad
Matei îºi ridicã privirea spre vârful fal-
nicului brad care se înãlþa mãreþ în faþa lui.
Bradul care purta în el povestea bãtrânului
cãlugãr parcã încerca sã-i ºopteascã ceva.
Matei strânse în micuþele lui palme
mâinile bãtute de vreme ale pãrintelui. Cu
adevãrat pãrintele citise în sufletul lui.
Matei simþi cã se face din ce în ce mai mic.
Cu vocea sugrumatã de emoþie, îi spuse
cãlugãrului: “Pãrinte, vreau sã plantez ºi
eu un brad aici lângã bradul tãu”.
Pãrintele îi aduse un pui de brad pe care îl
scoase din pepiniera lui. Matei, ajutat de
bãtrân, sãpã o micã groapã. Aºezã cu
multã grijã brãduþul în ea ºi apoi, spre
bucuria pãrintelui, puse la rãdãcina acestu-
ia cele câteva bomboane care mai rãtãceau
prin buzunarul sãu. În timp ce micul brã-
duþ prindea rãdãcini în pãmântul proaspãt
afânat, minciuna ºi pofta din sufletul lui
Matei se dezrãdãcinau. Se hotãrî atunci sã
nu mai lase nici un rãu sã prindã rãdãcini
în sufletul sãu. Iar micul lui brãduþ stãtea
mãrturie în faþa lumii întregi despre
hotãrârea lui. Acum Matei înþelegea de
unde venea puterea bãtrânului cãlugãr de a
vedea în sufletele oamenilor. Dezrãdã-
cinase din sufletul sãu orice patimã. ªi
acum era curat, curat ca ºi cerul senin.
Matei îi ºopti cãlugãrului: “Pãrinte, ºi eu
vreau ca bradul meu sã devinã falnic ca al
tãu!” - ºi îºi întoarse buzunarele pe dos
arãtând cã nu mai are nimic de ascuns în
ele. Bunica privea cu lacrimi în ochi gestul
micuþului. Cu siguranþã, peste ani ºi ani un
alt brãduþ se va înãlþa lângã cel al lui Matei
ºi va duce cu el o altã poveste.
Pr. Iosif Ciolan
 Buna-Vestire
Pe data de 25 martie Biserica noastrã
prãznuieºte o mare sãrbãtoare, numitã
Buna-Vestire.
În aceastã zi ne amintim de o întâm-
plare minunatã petrecutã în urmã cu
douã mii de ani într-o micã cetate din
Israel, numitã Nazaret. Acolo locuia o
fecioarã, numitã Maria, logoditã cu Iosif,
fecioarã pe care Dumnezeu a ales-o pen-
tru ceva foarte special, ºi anume sã-L
nascã pe Hristos, Mântuitorul lumii.
Sfântul Arhanghel Gavriil a fost tri-
mis la ea, ca sã-i vesteascã acest lucru.
Auzind acestea Maria s-a tulburat,
s-a întrebat cum de îi vorbeºte un înger ºi
cum se poate sã nascã dacã nu este cãsã-
toritã. Dar îngerul i-a spus sã nu se
teamã, cãci Dumnezeu a ales-o. Desigur,
Maria ar fi putut sã spunã nu, sau sã dea
o lista întreagã de motive pentru care ar
fi putut refuza chemarea lui Dumnezeu.
Dar în loc de aceasta ea s-a smerit ºi a
spus: “Iatã roaba Domnului. Fie mie
dupã cuvântul tãu.”
Astfel, prin smerenia ºi ascultarea
Maicii Domnului mântuirea a venit în
lume.

Îndemn:
Dragi copii, vedeþi cât de ascultãtoare
a fost Maica Domnului? Deºi putea sã
spunã nu, ea a împlinit voia lui Dum-
nezeu. Dar ºtiþi ce vã cere vouã Dum-
nezeu? El vã cere sã fiþi întotdeauna
ascultãtori de pãrinþi, ca sã aveþi feri-
cire în viaþã ºi sã trãiþi zile îndelungate. Rugãciunea copiilor pentru pãrinþi
Data viitoare când pãrinþii tãi îþi Dumnezeule Preasfinte, Pãrinte, mitã ce întotdeauna o au pentru mine.
vor cere sã faci ceva, roag-o pe Maica Tu eºti Cel Care din necuprinsa Ta Apãrã-i de toate nenorocirile ºi în-
Domnului sã îþi dea puterea sã fii dragoste m-ai fãcut din nimic ºi tot Tu tristãrile. Dã-le viaþã lungã, fericitã,
ascultãtor ºi supus, aºa cum a fost ºi eºti Cel dintâi Care m-ai vãzut. Din liniºtitã ºi cu bunã înþelegere. Fã-i
ea. marea Ta înþelepciune ai poruncit sã pãrtaºi binecuvântãrii Sfinþilor Tãi.
De lucru: ne cinstim pãrinþii ºi sã fim recunoscã- Înmulþeºte roadele ostenelilor lor.
Citiþi împreunã cu frãþiorii sau cu tori pentru viaþa ce ne-ai dat-o prin ei. Povãþuieºte paºii lor în cãile mântuirii
pãrinþii din Evanghelia dupã Luca, De aceea Te rog sã-mi ajuþi sã le fiu ºi ale fericirii veºnice. Fã sã vinã peste
capitolul 1, versetele 26-38, apoi co- supus, ascultãtor ºi sã nu fac nimic ei binefacerile Tale ºi sã sporeascã în
loraþi icoana praznicului, încercând sã care sã-i amãrascã ºi sã-i întristeze. toate cele bune, ca sã Te binecuvân-
vã reamintiþi ce aþi citit. Rãsplãteºte-le, Preabunule, cu darurile tãm în toate zilele noastre ºi în Viaþa
Irina Constantinescu, psiholog Tale pentru dragostea ºi grija neador- cea fãrã de sfârºit. Amin.

CMYK
 14 Trup ºi suflet
Televizorul - “Biblia” noastrã
Încã de la început trebuie sã spunem cã acest material se adreseazã per-
soanelor de orice vârstã, ºi asta pentru cã suntem cu toþii, mai mult sau mai
puþin, consumatori de mass-media ºi mai cu seamã de televiziune. Poate cã
cineva îºi va pune întrebarea de la bun început cu ce greºeºte dacã se uitã la
televizor. Ei bine, în rândurile ce urmeazã ne vom da seama cã televizorul nu
vrea întotdeauna sã pãstreze principiile ºi valorile existenþei umane.
Un creier pasiv
În urma desfãºurãrii mai multor
cercetãri în aceastã privinþã s-a con-
statat cu stupoare cã vizionarea TV
dãuneazã dezvoltãrii ºi funcþionãrii
creierului uman ºi asta datoritã faptului
cã atunci când ne aºezãm în faþa tele-
vizorului activitatea noastrã corticalã
intrã automat într-o stare de pasivitate.
Este foarte clar cã privitul la televizor
afecteazã capacitatea de concentrare a
atenþiei ºi, mai mult decât atât, slãbeº-
te motivaþia, aceasta din urmã fiind
pilonul cel mai important care ne face
sã progresãm. Televizorul nu ne ajutã însã
deloc în acest sens. Chiar dacã la prima ve-
dere tindem sã credem cã învãþãm multe ºi
ne informãm variat uitându-ne la televizor,
ne înºelãm amarnic. Oare nu ni s-a întâm-
plat de multe ori sã constatãm cã nu ne mai
putem concentra cumsecade sau cã suntem
plictisiþi ori, mai mult, cã avem depresii ºi
tulburãri de personalitate? Cu siguranþã cã
multora ni s-a întâmplat acest lucru.
Desigur cã vrem cu toþii sã ºtim de ce.
Creierul uman este alcãtuit din douã
emisfere cerebrale: emisfera stângã ºi
emisfera dreaptã. La rândul lor aceste
emisfere emit anumite unde, care în ter-
menii de specialitate se numesc unde beta
ºi alfa. Undele beta apar atunci când infor-
maþia este gânditã, raþionalizatã, când
creierul este într-o activitate permanentã
de analizã; ele sunt emise de emisfera
stângã a creierului. Undele alfa apar în
momentul în care nu te orientezi spre ceva
anume. Este ca atunci când stai pe spate ºi
ai niºte imagini în minte pe care nu te
osteneºti sã le înþelegi, imagini care vin ºi
trec fãrã a fi analizate ºi, mai mult decât
atât, în jurul tãu se întâmplã lucruri dar tu
nu eºti conºtient de lumea din afara ima-
ginilor tale. Aceasta este o stare de pasivi-
tate, emisã de emisfera dreaptã. Televiziu-
nea s-a dovedit a fi mijlocul care sub-
mineazã activitatea ºi dezvoltarea emisfe-
rei cerebrale stângi, care ne ajutã sã gân-
dim ºi sã analizãm, iar aceasta este redusã
la maxim atunci când privim la televizor.
Manipulare ºi deformare
De multe ori, privitul la televizor îi
permite acestuia manipularea omului ca fi-
inþã dihotomicã, pentru cã televizorul nu
este cel care ne formeazã moral, ci cel care
ne deformeazã principiile existenþiale, prin
mai multe slogane care ne intrã în minte ºi
nu mai vor sã iasã pentru cã devin deja
moduri de viaþa ºi moduri de a fi. Nu tre-
buie sã ne gândim foarte mult, pentru cã ne
sunã în minte ”priveºte cã te priveºte”.
Psihologia acestui slogan spune totul
despre ceea ce vrea televiziunea. Într-ade-
vãr, ceea ce mâncãm ne spune ce suntem,
ceea ce vedem ne spune ce trebuie sã
facem dar, adesea, acestea sunt opuse
ordinii morale. De fapt, ce-i oferã televi-
zorul omului? Hranã pentru suflet? Ceea
ce omul primeºte este lumea exterioarã,
ceea ce þine de simþualitate, ceea ce satis-
face exteriorul, ºi aceste lucruri îl urmãresc
toatã viaþa, îl “privesc” pe tot parcursul
vieþii. Nimic cu care sã ne hrãnim sufletele
din partea micului ecran.
ªi acum poate cã veþi zice: da, dar uite
cã existã ºi emisiuni religioase ºi chiar
Sfinte Liturghii transmise în direct
Duminica la televizor. Da, aºa este. Stãm
comod în fotoliu ºi urmãrim (pentru cã nu
se poate sã spunem cã trãim) Sfânta
Liturghie. În Bisericã existã un climat spe-
cific care te ajutã în rugãciune. Totul acolo
se petrece alãturi de sfinþi, de icoane, de
preot ºi de credincioºi. Acesta este mediul
care ne aduce mai aproape de Dumnezeu.
Televiziunea nu poate
cuprinde acel Ceva sau, mai
bine zis, Acel Cineva care ne
transformã. “Harul nu se
coboarã prin cablul de la televizor”,
spunea cineva. Oare pacea, liniºtea,
aºezarea sufleteascã le gãsim stând ºi
urmãrind din fotoliu Sfânta Liturghie?
Oare aceastã stare de tainã o gãsim acasã
când, în timp ce urmãrim Slujba, suntem
conturbaþi de þipetele vecinilor sau de
jocul copiilor ori, mai mult, de zornãiala
cratiþelor de la bucãtãrie care sunt
pregãtite pentru o masã de duminicã?
Rãspunsul îl intuim cu toþii.
Comuniunea familialã este ºi ea
afectatã, chiar dacã nu conºtientizãm
îndeajuns aceasta. Dintotdeauna, masa
pe care familia o lua împreunã era un
bun moment de împãcare, comuniune ºi
dragoste. Ea se ruga înainte ºi dupã
masã, însã acum totul s-a convertit într-o
rugãciune în faþa televizorului, unde
membrii familiei sunt acaparaþi de tot
felul de imagini imorale, ruºinoase, care
nu mai sfiesc copiii de pãrinþi ºi invers.
Telespectatori inteligenþi
Sigur, situaþia nu este chiar atât de
îndoliatã dupã cum pare. ªi asta pentru cã
într-adevãr, dacã ºtim sã culegem roadele
bune ºi sã dãm neghina la o parte, putem
sã ne chemãm învingãtori ºi adevãraþi tele-
spectatori, telespectatori inteligenþi. Sf.
Vasile cel Mare spunea cã oricând putem
sã citim cãrþi de filozofie, dar sã alegem de
acolo ceea ce ne zideºte sufletele. Dupã
cum ºi de la un tâlhar pe cruce am învãþat
ceva, ºi încã ceva care înseamnã viaþã cu
Hristos. Deci, cine cautã gãseºte.
Totuºi, lucrurile ar trebui echilibrate.
Abuzul de orice fel dãuneazã grav
sãnãtãþii educative ºi spirituale. Riscul cel
mare la care suntem supuºi ca ºi consuma-
tori lacomi de televiziune este privarea de
ceea ce este mai important în viaþã: sufle-
tul cu libertatea ºi frumuseþea conºtiinþei
lui. De la telespectatori trecem foarte uºor
la starea de actori care-ºi asumã roluri
impuse. S-ar putea ca oarecum “in-
conºtient” sã repetãm greºeala lui Adam ºi
a Evei care au preferat “pomul cunoºtinþei
binelui ºi rãului” în locul “pomului vieþii”
ºi, prin aceasta, s-au privat de ceea ce este
într-adevãr bine, adevãrat ºi frumos în
viaþã, de comuniunea lor în pacea familiei
paradisiace ºi de plinãtatea comuniunii cu
Dumnezeu.
Prof. Mihaela Bîlbã
 Viaþa în Hristos 15
viaþã, de “adaptare la mediu”.
„Pãcatul a devenit modã“ E drept cã a creºte nu înseamnã a
învãþa sã faci o grãmadã de
De curând citeam una din cãrþile Pãrintelui Paisie ºi m-am pãcate, ci doar cã adulþi fiind
oprit cu gândul mai mult la sintagma “pãcatul a devenit modã”. nu mai pãstrãm curãþia ado-
ªi pe mine mã frãmânta într-un fel aceastã problemã vãzutã lescenþei. Facem cunoºtinþã
tot mai mult cu pãcatul ºi
puþin din alt unghi... acela al pãcatului ca ºi compromis. uneori nici nu mai reuºim sã
De foarte multe ori devenim nostalgici misuri mici la început. Cu îl identificãm, tocmai din
gândindu-ne la perioada copilãriei noastre timpul ele devin tot mai cauzele amintite mai sus: ne
ºi a adolescenþei. ªi cred cã aceastã nostal- serioase ºi, din compromis obiºnuim cu pãcatul ºi
gie se datoreazã ºi faptului cã ne amintim în compromis, ne “trezim” ajungem sã trãim cu el con-
de copilãrie ºi adolescenþã ca perioade ale cu mai multe patimi... ªi siderându-l o stare normalã,
curãþiei, ale puritãþii noastre. Adolescenþa când vorbesc despre acest ce þine de evoluþia noastrã ca
este o perioadã care, chiar dacã face tre- “compromis” mã refer di- persoanã.
cerea de la copilãrie la maturitate, pãstrezã rect la pãcat. Facem com- ªi totuºi... avem ºi calea
încã “cuminþenia” ºi curãþia copilãriei. De promisuri în sensul cã de întoarcere. Asta este fru-
aceastã curãþie ne este dor, pentru aceastã acceptãm sã facem pãcate museþea Ortodoxiei! Avem
puritate suntem nostalgici. care, tot repetându-le, ajung sã ni se parã mereu posibilitatea de a ne ridica atunci
Cu cât creºtem ºi ne “maturizãm”, normalitãþi, sau le diminuãm gravitatea când am cãzut, de a ne curãþi atunci când
începem sã cunoaºtem tot mai multe spunând cã “nu e chiar aºa de mare” sau am pãcãtuit. Cum? Majoritatea ºtim rãs-
lucruri, ne învârtim în tot mai multe medii, “important este cã nu facem altele mai punsul acestei întrebãri: metanoia, schim-
avem o viaþã socialã tot mai intensã, mari”. ªi astfel ne “acoperim”, încercãm barea minþii, întoarcerea la Dumnezeu
devenim tot mai “pricepuþi” la cât mai sã ne liniºtim conºtiinþa, sã o adormim. prin Spovedanie, pãrere de rãu ºi Sfânta
multe, astfel încât ne mai pierdem din Sã revenim la moda... pãcatului. Un Împãrtãºanie. Numai dupã ce ne-am “în-
curãþie, din puritate. Lucruri care adesea factor important în acceptarea acestor genunchiat inima” ºi ne-am plâns pãcatele
ne fãceau sã roºim devin treptat lucruri compromisuri este moda. Nu atât ca vesti- ajungem iar la puritatea ºi curãþia dintâi...
obiºnuite, aprobate ºi adoptate de cât mai mentaþie, cât mai ales ca ce fac ceilalþi: a copilãriei. Avem marea ºansã de a o
mulþi, ºi pânã la urmã chiar de noi. “pãi dacã ºi colega face aºa... ºi altã colegã putea lua de la început de câte ori vrem...
Aminteam înainte cuvântul COM- ºi alt coleg... fac ºi eu”. ªi ni se pare cã important este sã “deschidem ochii”, sã
PROMIS. Începem sã facem compro- pãcatul nu-i pãcat, iar el devine un mod de vedem “compromisurile”, sã lãsãm “mo-
CeRamona
înseamnã numele meu? lui. Aºadar acest nume are acelaºi înþeles ca
- vine din spaniolã ºi înseamnã numele Teodora, prezentat deja în rubrica
da” ºi sã mergem la scaunul Spovedaniei.
Ramona Broscãþeanu
apãrare puternicã. Acest nume aminteºte noastrã. Pomenind acest nume ne ducem cu Dicþionarul creºtinului ortodox
celei ce îl poartã cã în fiecare clipã a vieþii, gândul la darurile pe care le primim de la
ziua ºi noaptea, ºi la bine ºi la greu, omul este
Catehizare - acþiunea de a învãþa, de
Dumnezeu din pricina iubirii Sale pentru noi.
apãrat de Dumnezeu, Care rânduieºte a instrui ºi educa în spirit creºtin, pentru
Darul suprem fãcut omenirii se regãseºte în
fiecãruia un înger pãzitor încã de la Taina viaþã creºtinã, spre cunoaºterea învãþã-
Persoana Fiului lui Dumnezeu, trimis pentru
Sfântului Botez, când preotul se roagã lui turilor Bisericii ºi împlinirea voii lui
mântuirea noastrã, prin a cãrui jertfã se face
Dumnezeu zicând: “Însoþeºte viaþa lui cu Dumnezeu. Modelul desãvârºit al cate-
începutul tuturor darurilor duhovniceºti de
înger de luminã, ca sã-l izbãveascã pe el de care vorbeºte Sf. Apostol Pavel în I Cor. 14.
hetului (cel care îi învaþã pe alþii) este
toatã bântuiala potrivnicului, de întâmpinarea Fiecare dintre noi, fie cã purtãm numele
Mântuitorul, atât prin exemplul vieþii Lui,
celui viclean, de demonul cel de amiazã ºi de Bogdan, fie cã nu, suntem dãruiþi de cât ºi prin modul de a se adresa mulþimi-
nãluciri rele.” Dumnezeu poartã de grijã nu Dumnezeu, adicã suntem un dar pe care lor ºi de a se face înþeles.
numai prin îngeri, ci ºi prin oameni. Ocrotind Dumnezeu îl face, fie pãrinþilor noºtri, fie
Caterisire - înlãturarea definitivã
pe cei de lângã noi, ne punem prin aceasta în familiei noastre, fie celor de lângã noi ºi în
din cler a unui preot, prin ridicarea drep-
slujba lui Dumnezeu, Apãrãtorul ºi Izbãvi- acelaºi timp suntem posesorii darurilor
tului de a sluji la altar; preotul caterisit nu
torul nostru. duhovniceºti pe care le primim la Taina
mai are voie sã sãvârºeascã nici un fel de
În faþa rãutãþii ºi a nedreptãþilor, în faþa Sfântului Botez: când suntem unºi cu Sfântul
slujbã religioasã.
oamenilor rãu intenþionaþi ºi înaintea oricãrei ºi Marele Mir, preotul rosteºte cuvintele Catisme - se numesc cele 20 de
ispite, apãrarea noastrã trebuie sã fie încre- “Pecetea darului Sfântului Duh. Amin.”grupe în care sunt împãrþiþi cei 150 de
derea în Dumnezeu, în ajutorul ºi mila Sa, Dacã nu am descoperit încã darul pe care l-am
psalmi în cadrul cultului divin ortodox,
primit la Botez, sã-l rugãm stãruitor pe
rugãciunea ºi rãbdarea. În astfel de situaþii rânduite astfel încât sã poatã fi cuprinse în
vom zice împreunã cu psalmistul David: Dumnezeu sã ni-l descopere, spre folosul
slujbele sãptãmânii ºi sã fie parcurse în
celor din jurul nostru, spre folosul Bisericii
“Domnul este întãrirea mea ºi scãparea mea întregime. Se mai numesc ºi ºezânde,
ºi izbãvitorul meu, Dumnezeul meu, ajutorul Sale. Binele de care ne bucurãm este darul lui
meu ºi voi nãdãjdui spre Dânsul, apãrãtorul Dumnezeu pentru noi. ªi întrucât darulpentru cã în timpul citirii lor este permisã
meu ºi puterea mântuirii mele ºi sprijinitorul ºederea în strãni.
obligã la cinstirea dãruitorului, sã nu uitãm
meu” (Psalmul 17, 1-3). sã-I fim lui Dumnezeu recunoscãtori ºi Adaptare dupã “Dicþionar
Bogdan - vine din limba slavã ºi în- mulþumitori pentru toate. enciclopedic de cunoºtinþe religioase” -
seamnã dãruit de Dumnezeu, darul Domnu- A consemnat Pr. Ion Tãrcuþã Pr. Prof. Dr. Ene Braniºte
 16 Trecut ºi prezent
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Beclean
Aflat la ºoseaua naþionalã, Becleanul este o localitate tranzitatã destul de des
de mulþi dintre noi. Deºi biserica este descrisã de istorici ca aflându-se în
mijlocul satului, creºtinul ortodox care doar traverseazã Becleanul nu are prile-
jul sã se închine trecând pe lângã ea, pentru cã nu se aflã la ºosea. Se aflã însã
“la înãlþime”, pe o colinã, într-o oazã de verdeaþã strãjuitã de brazi.
Satul în formã de cruce riaºii ei este cea din
Becleanul este unul dintre cele mai Beclean, locaº de cult care a
vechi sate din Þara Fãgãraºului. În tim- primit timp de câteva zeci
purile vechi se numea Kreuss-Bethlen, de ani marea suferinþã ºi
nume dat de saºii colonizaþi aici. Dupã lacrimile credincioºilor care
plecarea acestora, românii i-au schimbat strãbãteau kilometri în fie-
numele în Beclean. care duminicã pentru a par-
Privind Becleanul din satelit (acum ticipa la Sf. Liturghie, pânã
internetul îþi oferã ºi aceastã perspectivã ce aceºtia au reuºit sã con-
“de sus”), asemãnarea formei satului cu o struiascã biserica “Sf. Tre-
cruce este izbitoare. Iar în aceastã formã ime”, aflatã azi pe strada
de cruce, biserica satului, monument Ion Codru Drãguºanu.
istoric, se aflã chiar în locul de
unde a þâºnit sângele Mân-
tuitorului rãstignit pe cruce,
când a fost împuns cu suliþa. Ce
asemãnare mai frumoasã pentru
o bisericã, locaºul binecuvântat
unde la fiecare Sfântã Liturghie parã cu cea din câteva sate vecine:
Hristos se rãstigneºte pentru ca “Comparând ce se mai distinge din pic-
noi sã ne putem împãrtãºi cu tura bisericii din Beclean cu pictura bi-
El? sericilor din Sâmbãta de Jos, Calbor ºi
Mândra, ce s-au pãstrat mult mai bine, am
Alinare pentru putea presupune cã la monumentul din
credincioºii din Fãgãraº Beclean au lucrat doi meºteri: Sava a pic-
Biserica actualã din Beclean, tat naosul (ca la Mândra) ºi Judecata de
cu hramul “Adormirea Maicii Apoi (ca la Sâmbãta), cu un desen de o
Domnului”, a fost ridicatã în ju- precizie remarcabilã, deºi cam rece.
rul anului 1804, pe malul stâng Panteleimon a zugrãvit altarul, pronaosul
al apei care strãbate localitatea. www.maps.google.com ºi Sfânta Treime de pe peretele exterior al
Conscripþia oficialã a generalului altarului, cu un desen mai puþin precis,
Buccow consemneazã aici în 1761 “3 pre- Picturã veche dar degajând multã evlavie. Probabil cei
oþi ortodocºi cu 110 familii ºi o bisericã, În 1929, Valeriu Literat vedea astfel doi zugravi au lucrat simultan.”
apoi 2 preoþi uniþi cu 2 familii”. În acelaºi lãcaºul de cult din Beclean: “Biserica ro- În timpul pãstoririi pãrintelui Nicolae
an Comisia asesorilor din Fãgãraº mâneascã a fost aºezatã de la început în Ludu, aceastã valoroasã picturã a bisericii
hotãrãºte ca biserica din Beclean sã mijlocul satului, pe stânga terasei râului monument istoric din Beclean a fost
rãmânã a ortodocºilor, iar greco-catolicii care vine de la Dejani. Turnul bisericii e, recondiþionatã. Biserica a fost resfinþitã în
sã meargã la slujbe în Fãgãraº, pentru cã cu un etaj, mult retras faþã de parter. data de 8 iulie 2001 de cãtre Preasfinþitul
era aproape. Tot în aceastã perioadã este Acoperiºul are formã de piramidã.” Visarion Rãºinãreanul, care i-a acordat
luatã cu forþa ºi datã greco-catolicilor bi- Istoricul descrie amãnunþit pictura veche pãrintelui paroh din partea Arhiepiscopiei
serica brâncoveneascã din oraº. Una dintre din bisericã, realizatã în diferite perioade Sibiului distincþia de iconom stavrofor.
bisericile cãtre care sunt îndemnaþi eno- de cãtre diferiþi meºteri zugravi, ºi o com- Natalia Corlean
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
(Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Irina Constantinescu, Laura Ciolan,
Drãguºanu nr. 6 Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Ramona Broscãþeanu
Tel. 211790 Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Vic-
Redactor ºef: Natalia Corlean toria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni) apostolatfagaras@yahoo.com

CMYK