Cele patru lumnari

De Leon Magdan
Era o seara sfanta pentru toti;
Ajunul Craciunului, cea mai frumoasa seara din an. Era pustiu, nimeni nu se
vedea pe strada. Cadeau incet fulgi mari de nea, de parka in cer cativa ingeri si-ar fi scu-
turat aripile immaculate desupra micului catun.Dar iata cape ulita aparu un copilas ce
inainta cu greu prinstratul de omat.Merse incet pana in fata biserici. Dupa ce urca treptele
de piatra,inpinse usa mare si grea isifacu semnul sfintei cruci si pasi linistit inauntru. n
sfantul lacas nu era nimeni,doar liniste. !i stiti voi cum este linistea aceea nepamanteasca
dintr-o biserica atat de adanca, incat sfintii "ugraviti in icoane pot au"i si candurilecelor
cem se roaga . Dar acumei ascultau bataile inimi micutului ce tocmai intrase cu emotie in
biserica.
Ce liniste, se gandi baietelul # !i ce lumina putina$