1

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE

FACULTATEA DE LITERE SI STIINTE
MASTER ADMINISTRATIE PUBLICA SI INTEGRARE EUROPEANA





ANALIZA STATISTICA PRIVIND
FORTA DE MUNCA IN JUDETUL
SIBIU IN PERIOADA 2008-2012







MASTERAND: COSMA (GORAN) DANIELA
ANUL I, GRUPA 41701





PLOIESTI
2014
2

Introducere

Dezvoltarea economic este fundamental pentru existena omului. Totodat, omul ocup
cel mai important loc n dezvoltarea economic, el fiind, alturi de natur, un factor de producie
originar sau primar. Legturile reciproce dintre populaie i economie au loc n cadrul unor
procese de natur mai mult sau mai puin variat i n condiii istorice diferite n timp i spaiu.
omajul este astzi unul dintre aceste aspecte care afecteaz, n proporii diferite, toate
rile, inclusiv rile ex-socialiste, printre care i ara noastr - Romania. Astfel, forta de munca
din Romania este afectata din ce in ce mai mult,existand o tendinta a cresterii ascendente a
numarului somerilor. Pentru a evita confuzia intre termeni, vom defini forta de munca drept
populatia active din punct de vedere economic, cuprinzand toate persoanele de 15 ani i peste,
care furnizeaz fora de munc disponibil pentru producia de bunuri i servicii n timpul
perioadei de referin, incluznd populaia ocupat i omerii.
Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce
i schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul
unor aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice.
Cel mai adesea, fenomenul contemporan omaj este abordat i analizat ca un dezechilibru
al pieei muncii la nivelul ei naional: ca loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i
oferta global de munc. Aceast manier de abordare a omajului este, n fapt, o continuare a
analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, i a celor economico-financiare i
investiionale, pe de alt parte. Numai c att resursele de munc (oferta de brae de munc), ct
i nevoia de munc (cererea de munc) sunt filtrate prin exigenele i regulile unice ale
remunerrii i salarizrii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare i tratare a lui, omajul este
o disfuncie a pieei naionale a muncii.
n unele manuale i tratate universitare, omajul este analizat ca sum agregat a tuturor
acelor persoane care au statut oficial de omer, adic, omajul const din numrul total al
omerilor. n acest caz, problema se deplaseaz spre persoana - omer.
Definiia cea mai folosit pe care o dau economitii omerului este urmtoarea: acea
persoan care caut un loc de munca remunerat, i care nu are un asemenea loc n mod curent. n
diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale
3

omerilor. Aceasta mai ales dac problema n cauz se leag de ajutorul de omaj i de criteriile
acordrii acestuia. Astfel, pentru ca o persoan s fie declarat omer trebuie s fie nscris pe
listele oficiilor de plasare a forei de munc i s fie disponibil de a ncepe lucrul imediat ce i s-
ar oferi un loc de munc.
Biroul Internaional al Muncii (B.I.T.) consider c omerul poate fi definit ca acea
persoan care: este lipsit de munc, este apt de munc, caut loc de munc remunerat i este
disponibil s nceap lucrul imediat (n 15 zile).
n Romnia, peste trei sferturi dintre omerii din mediul rural sunt aproape analfabei:
peste 15% dintre ei sunt analfabei, 20% dintre ei au clasele primare i 40% au reuit s fac
coala general. omerii de la sate reprezint 60% din totalul celor aflai n evidene, iar nivelul
lor de pregtire sczut face dificil recalificarea n meserii cerute pe piaa muncii.
Tendinta ascendenta de crestere a numarului de someri este evidentiata si la nivel
judetean, in special la nivelul judetului Sibiu. Astfel, analizand toate datele prezentate in acest
studiu vom observa dinamica numarului de someri, dar si structura pe sexe a acestora pe
parcursul a 5 ani (2008-2012).
Capitolul I. Dinamica numarului de someri din judetul Sibiu, in perioada
2008-2013

Perioada 2003-2008, caracterizat printr-o reducere semnificativ a omajului, este
perioada n care economia romneasc a cunoscut o cretere economic remarcabil, susinut
de un volum important al investiiilor autohtone i strine. Totodat accesul mai uor al forei de
munc pe pieele economiilor vest-europene, a determinat un flux masiv al muncitorilor romni
spre vestul Europei, ceea ce a contribuit, de asemenea la reducerea omajului n Romnia. n
cursul acestei perioade rata omajului s-a redus an de an. ncepnd cu sfritul anului 2008,
tendina ascendent a omajului s-a reluat, pe fondul puternicei contracii economice suferite de
Romnia n cursul anului 2009.


4


I.1 Dinamica numarului de someri din judetul Sibiu in perioada 2008-2012

Dinamica populatiei reprezinta tatalitatea modificarilor care au loc in numarul,structura si
repartitia populatiei intr-un anumit teritoriu,intr-un anumit interval de timp.

Tabelul nr. 1 Dinamica numarului de someri din judetul Sibiu in perioada 2008-2012
Anul Total
(nr.pers.)
Indicele de dinamica
(%)
Modificarea absoluta
(nr.pers.)
Ritm de dinamica (%)
Cu baza
fixa
Cu baza
in lant
Cu baza
fixa
Cu baza
in lant
Cu baza
fixa
Cu baza
in lant
2008 5794 - - - - - -
2009 15315 264,3 264,3 9521 9521 164,3 164,3
2010 10780 186,1 70,4 4986 -4535 86,1 -29,6
2011 8006 138,2 74,3 2212 -2774 38,2 -25,7
2012 8785 151,6 109,7 2991 769 51,6 9,7
Sursa datelor: Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca, date preluate de pe site-ul
Directiei Judetene de statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro
*datele sunt inregistrate la sfarsitul fiecarui an, la 31 decembrie

Analizand datele prezentate in table, observam ca cea mai mare crestere a numarului de
someri in judetul Sibiu, a avut loc in anul 2009 fata de anul de referinta 2008, crescand cu
164,3%, in valoarea absoluta 9521 someri. Per total, in perioada analizata somajul a crescut cu
51,6% in anul 2012 fata de 2008, aproximativ 2991 de persoane.
In anii 2010 si 2011 se inregistreaza scaderi in numarul total al somerilor, astfel, in anul
2010 fata de anul 2011 populatia somera scade cu 29,6% , in valoare absoluta 4535 persoane. Si
in anul urmator 2011 fata de anul 2010 populatia somera mai scade cu 25,7%. Desi fata de anul
precedent se inregistreaza o diminuare a somajului, in anul 2010 fata de perioada de baza (anul
2008), se evidentiaza o crestere cu 86,1%, respective in valoare absoluta 4986 persoane.
5

I.2 Structura pe sexe a somerilor din judetul Sibiu in perioada 2008-2012

Exista diferente privind numarul de someri ce se reflecta si in structura pe sexe a
acestora. Structura pe sexe reprezinta expresia proportiei barbate/femei din totalul unei populatii
si se afla fie raportand numarul barbatilot la numarul femeilor (raport de masculinitate), fie
numarul femeilor la numarul barbatilor (raport de feminitate). Conform statisticilor demografice
mondiale, numarul populatiei masculine este mai mare decat al celei feminine, iar natalitatea
masculine este si ea superioara celei feminine. In tarile dezvoltate, numarul populatiei feminine il
depaseste pe cel al populatiei masculine, din cauza faptului ca locurile de munca existente in
anumite sectoare (comert, finante, banci, educatie) sunt mai numeroase. Tarile care au fost
angrenate in cele doua razboaie mondiale prezinta o structura predominant feminine, existand
aici un deficit insemnat de barbate. Astfel, in Germania raportul de este de 91 barbati/100 femei,
in Rusia raportul este de 87 de barbati/ 100 femei si raportul in Romania este de 97 de barbati la
100 femei

Tabelul nr. 2 Structura pe sexe a somerilor din judetul Sibiu in perioada 2008-2012

Anul

Total (nr.
Pers.)

Barbati (nr.
pers.)

Femei (nr.
Pers.)

Ponderea
barbatilor g
m

(%)

Ponderea
femeilor g
f

(%)
2008 5794 2656 3138 45,8 54,2
2009 15315 6458 8857 42,2 57,8
2010 10780 4410 6370 40,9 59,1
2011 8006 3575 4431 44,7 55,3
2012 8785 3641 5144 51,4 48,6
Sursa datelor: Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca, date preluate de pe site-ul
Directiei Judetene de statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro
Analizand datele furnizate de catre Directia judeteana de statistica Sibiu, observam ca la
nivelul structurii pe sexe a somerilor populatia feminina are o pondere mai ridicata, fenomen
raspandit si in structura pe sexe a efectivului populatiei Romaniei. Populatia somera feminina are
6

cea mai mare pondere in anul 2010, avand un procent de 59,1%, iar cel mai mic in anum 2012
reprezentand 48,6%. La polul opus, populatia somera masculina are valoare maxima in anul
2012, cu o pondere de 51,4% si cea minima in anul 2008, avand un procent de 40,9%.
Graficul nr.1

Graficul nr.2

0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2008 2009 2010 2011 2012
p
e
r
s
o
a
n
e

Evolutia numarului de someri,pe sexe si total
in judetul Sibiu, in perioada 2008-2012
Someri Femei
Someri Barbati
Numar total someri
45.8
42.2 40.9
44.7
51.4
54.2
57.8 59.1
55.3
48.6
2008 2009 2010 2011 2012
Structura pe sexe a somerilor in judetul Sibiu
Ponderea barbatilor Ponderea femeilor
7

Capitolul II. Numarul mediu de salariati pe sectoare ale economiei nationale
in judetul Sibiu
Numrul mediu al salariailor reprezint o medie aritmetic simpl rezultat din suma
efectivelor zilnice ale salariailor, inclusiv din zilele de repaus sptmnal, srbtori legale i alte
zile nelucrtoare mprit la numrul total al zilelor calendaristice (365 zile). n efectivul zilnic
al salariailor luat n calculul numrului mediu, nu se cuprind: salariaii aflai n concediu fr
plat, n grev, detaai la lucru n strintate. n zilele de repaus sptmnal, srbtorile legale i
alte zile nelucrtoare, se ia n calcul ca efectiv zilnic numrul salariailor din ziua precedent,
mai puin cei al cror contract/raport a ncetat n aceast zi. Salariaii care nu au fost angajai cu
norm ntreag s-au inclus n numrul mediu proporional cu timpul de lucru prevzut n
contractul de munc. n efectivul de salariai luat n calculul numrului mediu se includ numai
persoanele care au fost pltite.
ncepnd cu anul 2003 din efectivele zilnice luate n calculul numrului mediu au fost
exclui salariaii al cror contract de munc/raport de serviciu a fost suspendat, conform Legii
nr.53/2003 (republicat) Codul muncii, art. 49-54, privind Suspendarea contractului individual
de munc i Legii nr.161/2003 (cu completrile i modificrile ulterioare) referitor la
suspendarea raportului de serviciu (exemple: concediu de maternitate, concediu pentru
incapacitate temporar de munc, exercitarea unei funcii n cadrul unei autoriti executive,
legislative ori judectoreti pe toat durata mandatului .a.m.d.).
Pentru a usura utilizarea datelor statistice, respectiv numarul mediu de salariati pe
sectoare ale economiei nationale potrivit codului CAEN Rev.2, am grupat domeniile ce formau
un sector. Spre exemplu domeniul servicii cuprinde salariati din : comert cu ridicata si cu de
amanuntul, transporturi, informatii si comunicatii, intermedieri financiare, tranzactii imobiliare si
alte activitati de servicii. Sectorul bugetar cuprinde administratia publica si aparare, asigurari
sociale, sanatate si invatamant.
Conform datelor prezentate in tabelul 3 sectorul industrie cuprinde cel mai mare numar
de salariati, urmat de servicii, sectorul bugetar,constructii si nu in ultimul rand agrigcultura,
silvicultura si pescuit.


8

Tabelul nr.3 Numarul mediu de salariati pe sectoare ale economiei nationale, in judetul Sibiu
Sector
Anul
2008 2009 2010 2011 2012
Total economie (nr.
Pers.)
122491 115929 109062 111167 116234
Agricultura,
silvicultura si pescuit
1571 1573 1229 1467 1558
Industrie (extractiva,
productie, energie)
49842 42112 39329 42124 45411
Constructii 10468 9467 8488 8409 8333
Servicii 41636 41170 39416 39611 42029
Sector bugetar 18974 21607 20600 19566 18903
Sursa datelor : Ancheta anuala Costul fortei de munca, date preluate si prelucrate de pe site-ul
Directiei Judetene de statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro
Graficul nr. 3

0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
55000
2008 2009 2010 2011 2012
p
e
r
s
o
a
n
e

evolutia numarului mediu de salariati pe
sectoare de economie in judetul Sibiu
agricultura, silvicultura si
pescuit
industrie
constructii
servicii
sector bugetar
9

Tabelul nr.4 Structura numarului mediu de salariati pe sectoare ale economiei nationale, in
judetul Sibiu
Sector
Anul
2008 2009 2010 2011 2012
Total economie (%) 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Agricultura, silvicultura si
pescuit
1,3 1,4 1,2 1,3 1,3
Industrie (extractiva,
productie, energie)
40,7 36,3 36,1 37,9 39,1
Constructii 8,5 8,2 7,8 7,6 7,2
Servicii 34,0 35,5 36,1 35,6 36,2
Sector bugetar 15,5 18,6 18,8 17,6 16,2


Studiind structura pe sectoare de activitate a numarului mediu de salariat, observam ca in
domeniul agriculturii, silviculturii si pescuitului cea mai mare pondere o detine in anul 2009,
valoarea inregistrata fiind de 1,4%. In domeniul industriei cea mai mare pondere o inregistreaza
in 2008 40,7%, iar la polul opus este 36,1%, in 2010. In domeniul constructiilor se evidentiaza
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2008 2009 2010 2011 2012
Structura pe sectoare de activitate a
numarului mediu de salariati
sector bugetar
servicii
constructii
industrie
agricultura
10

cea mai mica pondere in anul 2012, spre deosebire de anul 2008 cand avea o valoare de 8,5%.
Ponderea cea mai mare in structura pe sectoare de activitate pe care o detine sectorul servicii este
in anul 2012 36,2%, iar minimul este in 2008 de 34,0%. Suprematia sectorului bugetar a fost in
anul 2010 fiind de 18,8% din total, iar minimul in 2008 15,5%.
Per total, observam ca la nivelul economiei nationale, industria ocupa cea mai mare
pondere, in medie 40%, urmata de sectorul tertiar, al serviciilor cu 35%, iar cea mai mica
pondere o reprezinta agricultura, silvicultura si pescuitul.

11

Concluzii
Somajul este un fenomen global. omajul generat de actuala criz financiar las tot mai
muli muncitori pe drumuri n ntreaga Uniune, prognozele artnd o rat a omajului format
din dou cifre, la sfritul acestui an, pentru multe state europene. Aceast realitate sumbr i-a
determinat pe oficiali ai UE, mpreun cu patronatele i sindicatele, s se reuneasc ntr-un
summit special de criz i s cad de acord asupra unui set de zece msuri de urgen ce se
impun pentru ncetinirea fenomenului care ar putea avea grave repercusiuni sociale. Printre
soluiile ce au fost sugerate statelor membre se numr ajustarea programului de lucru, care a dat
deja rezultate n Germania, aici rata omajului crescnd moderat fa de celelalte state membre, o
mai bun eficientizare a programelor de recrutare, precum i susinerea financiar a
antreprenorilor prin scderea costurilor non-salariale cu fora de munc.
Creterea gradului de ocupare a forei de munc, n condiiile continurii n ritm accelerat
a proceselor de privatizare i restructurare, se va realiza prin mutarea accentului politicilor de
protecie social a omerilor de la msuri pasive la cele active i prin promovarea de msuri de
prevenire a omajului, n special n rndul tinerilor i a persoanelor expuse riscului de a deveni
omeri de lung durat.
n acest context, prevenirea i combaterea omajului n rndul tinerilor i a omajului de
lung durat constituie o problem major i o preocupare imediat a Guvernului Romniei.
Msurile avute n vedere pentru soluionarea acestei probleme reprezint o prioritate att pentru
actualul Guvern, ct i pentru cele viitoare.
De asemenea, vor fi promovate msuri speciale de formare profesional pentru tineri i
aduli, corespunztor cerinelor pieei muncii, pentru mbuntirea capacitii de angajare i
prelungirea vieii active.