www.referat.

ro

STRUCTURA CURSULUI:

1. InformaŃii despre curs:

Denumire curs CONTABILITATE PUBLICĂ

Titular curs Lector univ. drd. Gica Cruceru
Tel. 0722 / 234688, e-mail: cruceru_gica@yahoo.com
Tip disciplină OpŃională
Durata cursului: sem/nr.credite Sem. 5 / 4 credite
Prelegeri pentru forma de învăŃ. ZI, an Ore săptămânal: 2; Total ore semestru: 42
III,
Prelegeri pentru forma de învăŃ. FR, an Ore semestru: 8
III, V
Seminarii pentru forma de învăŃ. ZI, an Ore săptămânal: 1
III,
Obiectivele principale ale cursului • Aprofundarea cunoştinŃelor legate de: structura
organizatorică a sistemului bugetar, modul de
organizare a contabilităŃii instituŃiilor publice şi
paricularităŃile referitoare la contabilitatea
publică;
• Câştigarea deprinderilor practice necesare
înregistrărilor contabile şi întocmirii situaŃiilor
financiare de raportare în instituŃiile publice.
Modul de stabilire a notei finale Examen
Manual recomandat „Contabilitatea instituŃiilor publice”
Autor: LuminiŃa Ionescu
Ed. FundaŃia România de Mâine, 2007.

2. ConŃinutul tematic al cursului:

2.1. Structura organizatorică a sistemului bugetar:
2.1.1. Conceptele de bază privind contabilitatea instituŃiilor publice;
2.1.2. InstituŃiile publice şi organizarea acestora;
2.1.3. Ordonatorii de credite şi atribuŃiile acestora în domeniul financiar-contabil;
2.2. Organizarea contabilităŃii instituŃiilor publice:
2.2.1. Asemănări şi deosebiri între contabilitatea publică şi contabilitatea generală;
2.2.2. Documente justificative specifice instituŃiilor publice;
2.2.3. Registrele contabile şi Planul de conturi al instituŃiilor publice;
2.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti:
2.3.1. Contabilitatea finanŃării din bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale;
2.3.2. Contabilitatea finanŃării din mijloace extrabugetare;
2.3.3. Bugetele program şi costurile programelor aprobate;
2.4. Contabilitatea activelor imobilizate:
2.4.1. ParticularităŃi privind imobilizările în cadrul instituŃiilor publice;
2.4.2. OperaŃiuni contabile privind intrările şi ieşirile de imobilizări în patrimoniul instituŃiilor;
2.5. Contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terŃii:
2.5.1. ParticularităŃi privind operaŃiunile cu materiale la nivelul instituŃiilor publice;
2.5.2. ParticularităŃi privind decontările cu terŃii;
2.6. Lucrări contabile de închidere ale exerciŃiului bugetar:
2.6.1. ParticularităŃi privind cheltuielile şi veniturile extrabugetare;
2.6.2. Inventarierea patrimoniului;
2.6.3.SituaŃiile financiare anuale;
Capitolul 7: Măsuri de reformă a contabilităŃii publice:
7.1.Armonizarea contabilităŃii publice cu practicile contabile ale societăŃilor comerciale;
7.2. Amortizarea mijloacelor fixe şi reevaluarea acestora
7.3. Sistemul de documente şi contabilitatea instituŃiilor publice în format electronic

1
www.referat.ro
3. Bibliografie minimală obligatorie:
3.1. Ionescu luminiŃa, Contabilitatea instituŃiilor publice, Ed. FundaŃia România de Mâine,
2007;
3.2. Ionescu luminiŃa, Liana Gâdău, Contabilitatea instituŃiilor publice-teste grilă şi aplicaŃii
practice-, Ed. FundaŃia România de Mâine, 2007 ;
3.3. Ionescu luminiŃa, Reforma bugetului public şi a contabilităŃii publice în România, Ed.
FundaŃia România de Mâine, 2005;
3.4. Acte normative. Reglementări contabile şi fiscale.

4. Bibliografie recomandată-facultativă-

4.1. Ionescu luminiŃa, Bugetul şi contabilitatea instituŃiilor publice, Ed. FundaŃia România
de Mâine, 2001;
4.2. Pitulice C., Glăvan M., Contabilitatea instituŃiilor publice din România, Ed.Contaplus,
2007 ;
4.3. Pleşea Doru, Contabilitate Publică, Ed. Omnia UNI S.A.S.T, Braşov, 2006;
4.4. ***Legea contabilităŃii nr. 82/1991, modificată şi republicată ;
4.5. ***Legea finaŃelor publice nr.500/2002, modificată şi republicată ;
4.6. ***OMF nr. 1917/2005 pt. aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea şi
conducerea contabilităŃii instituŃiilor publice, Planul de conturi pentru instituŃiile publice
şi instrucŃiunile de aplicare a acestuia;
4.7. *** www. mfinante.ro

5. Manualul recomandat:
5.1.Coperta maualului

5.2.Cuprinsul manualului:

Capitolul 1.: Structura organizatorică a sistemului bugetar:

1.1. InstituŃiile publice şi organizarea acestora;
1.2. Principiile procedurii bugetare
1.3. Ordonatorii de credite şi atribuŃiile acestora în domeniul financiar-contabil;
Capitolul 2: Organizarea contabilităŃii instituŃiilor publice:
2.1. Documente justificative specifice instituŃiilor publice;
2.2. Registrele contabile şi Planul de conturi al instituŃiilor publice;
Capitolul 3: Contabilitatea finanŃării şi a mijloacelor băneşti:
3.1. Contabilitatea finanŃării din bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale;
2
www.referat.ro
3.2. Contabilitatea mijloacelor băneşti;
Capitolul 4: Contabilitatea activelor imobilizate:
4.1. ParticularităŃi privind imobilizările în cadrul instituŃiilor publice;
4.2. OperaŃiuni contabile privind intrările şi ieşirile de imobilizări în patrimoniul instituŃiilor;
Capitolul 5: Contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terŃii:
5.1. ParticularităŃi privind operaŃiunile cu materiale la nivelul instituŃiilor publice;
5.2. ParticularităŃi privind decontările cu terŃii;
5.3. Contabilitatea veniturilor;
Capitolul 6: Lucrări contabile de închidere ale exerciŃiului bugetar:
6.1. ParticularităŃi privind cheltuielile şi veniturile extrabugetare;
6.2. Inventarierea patrimoniului;
6.3. SituaŃiile financiare anuale;
Capitolul 7: Măsuri de reformă a contabilităŃii publice:
7.1.Armonizarea contabilităŃii publice cu practicile contabile ale societăŃilor comerciale;
7.2. Amortizarea mijloacelor fixe şi reevaluarea acestora
7.3. Sistemul de documente şi contabilitatea instituŃiilor publice în format electronic

5.3. Sinteza şi conŃinutul manualului

Capitolul 1.: Structura organizatorică a sistemului bugetar:

1.1. InstituŃiile publice şi organizarea acestora

InstituŃiile publice reprezintă unităŃile publice prin intermediul cărora statul îşi exercită şi
îndeplineşte funcŃiile şi serviciile sale în domeniul economic, social-cultural, de apărare, ordine
publică, administrativ etc. indiferent de modul de finanŃare a activităŃii acestora.
InstutuŃiile publice sunt cele care îndeplinesc următoarele caracteristici:
a) sunt instituŃii ale statului de drept care desfăşoară activitate politică sau
executivă fiind organe ale puterii şi administraŃiei de stat;
b) sunt organizate şi funcŃionează în strânsă legătură cu bugetul de stat, al
asigurărilor sociale de stat, cu bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale,
prin acoperirea cheltuielilor de funcŃionare din alocaŃii bugetare conform
clasificaŃiei bugetare.
În mod concret, instituŃiile publice în sensul Legii finanŃelor publice sunt:
- Senatul Romaniei;
- Camera DeputaŃilor;
- PreşedenŃia României;
- Guvernul;
- Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraŃiei centrale de stat;
- Consiliile comunale, orăşeneşti, ale sectoarelor municipilui Bucureşti, municipale şi
judeŃene;
- InstituŃiile de stat de subordonare centrală sau locală (instituŃiile publice şi serviciile
publice cu personalitate juridică, unităŃilor administrativ-teritoriale).

Clasificarea instituŃiilor publice :

După criteriul prestaŃiilor acestora către populaŃie:
1. AcŃiuni social-culturale care deŃin ponderea în cheltuielile bugetului de stat. Principalele
categorii de instituŃii potrivit acestui gen de activităŃi finanŃate din bugetul statului şi celelalte
bugete sunt:
a. InstituŃii de învăŃământ: preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal,
case de copii, universităŃi şi academii, case de cultură, biblioteci universitare etc.;

3
www.referat.ro
b. InstituŃii din domeniul sănătăŃii: dispensare medicale şi policlinici, spitale, sanatorii,
preventorii şi dispensare cu staŃionare TBC, leagăne de copii, staŃii de salvare, centre de
recoltare şi conservare a sângelui etc.;
c. InstituŃii din domeniul asistenŃei sociale: cămine de bătrâni, cămine-spital pentru
invalizi şi bolnavi cronici, cămine pentru copii infirmi, cantine de ajutor social, centre
de primire a minorilor ş.a.;
d. InstituŃii sportive.
2. AcŃiuni desfăşurate de către autorităŃile publice: PreşedenŃia, Senatul, Camera DeputaŃilor,
Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraŃiei de stat, consiliile
locale, primăriile, prefecturile, autorităŃile judecătoreşti, Curtea de Conturi, Curtea
ConstituŃională, Consiliul Legislativ, Consiliul ConcurenŃei, Comisia NaŃională a Valorilor
Mobiliare etc
3. AcŃiuni privind apărarea naŃională: unităŃile militare subordonate Ministerului Apărării
NaŃionale, unităŃile de poliŃie, pompieri, jandarmi, SRI, SIE;
4. AcŃiuni economice : instituŃii specializate în cercetare ştiinŃifică, unităŃi de cercetare pentru
descoperiri de zăcăminte noi, protecŃia mediului de gospodărire a apelor etc.
După sistemul de finanŃare, instituŃiile publice pot fi:
• finanŃate integral din venituri bugetare, situaŃie în care veniturile pe care le
realizează au obligaŃia să le verse, în totalitate, la bugetul din care sunt finanŃate;
• finanŃate din mijloace extrabugetare (venituri proprii), cu completare din fonduri
bugetare, sub forma subvenŃiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau bugetele locale). În
această situaŃie, veniturile proprii pe care le realizează instituŃiile în cauză se reŃin pentru autofinanŃare,
iar cele nefolosite la sfârşitul anului se repartizează pentru anul următor..
• finanŃate integral din mijloace extrabugetare, situaŃie în care de asemenea soldul
acestora de la sfârşitul perioadei se reportează pentru exerciŃiul financiar următor;
• finanŃate integral din fonduri speciale. Soldul acestora de la sfârşitul perioadei se
reportează, de asemenea, pentru exerciŃiul financiar următor;
După importanŃa activităŃii şi subordonarea acestora, instituŃiile publice sunt grupate în:
1) instituŃii ale administraŃiei publice centrale: PreşedinŃia României, Parlamentul, Guvernul,
ministerele şi celelalte autorităŃi centrale de specialitate ale administraŃiei publice centrale şi instituŃiile
teritoriale din subordonarea lor.
2) instituŃii ale administraŃiei publice locale cuprind: instituŃiile administraŃiei publice locale, formate
din unităŃile administrativ teritoriale, şi cuprind comunele, oraşele şi judeŃele, precum şi unităŃile
publice subordonate acestora.
AutorităŃile administraŃiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi în
oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiŃiile legii.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeŃean cuprind, ca de exemplu:
- DirecŃiile Generale ale FinanŃelor Publice;
- Inspectoratele Şcolare JudeŃene şi al municipiului Bucureşti;
- DirecŃiile JudeŃene de Muncă şi Solidaritate Socială;
- DirecŃiile JudeŃene Sanitare;
- Consiliul JudeŃean de Cultură etc.
În conformitate cu reglementările româneşti, instituŃiile publice se împart în:
1) instituŃii ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori
principali de credite;
2) instituŃii subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi
terŃiari de credite.
Din punct de vedere al statului juridic instituŃiile publice se pot clasifica în:
1) instituŃii publice cu personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători au calitatea de ordonatori
de credite, calitate în care au drept de decizie în angajarea şi efectuarea de cheltuieli.
2) instituŃii publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au calitatea de
ordonatori de credite, calitate în care aceştia pot efectua cheltuieli numai în limita sumelor efectiv
virate de ordonatorul său de credite în subconturi deschise pe numele lor, şi care reprezintă de obicei

4
www.referat.ro
plăŃi de salarii şi alte cheltuieli asimilate acestora, precum şi un volum restrâns de alte cheltuieli, cum
sunt cele legate dse întreŃinerea şi funcŃionarea instituŃiei în cauză.
1.2. Principiile procedurii bugetare:
Conform Legii FinanŃelor publice, principiile procedurii bugetare sunt următoarele:
• Principul universalităŃii: veniturile şi cheltuielile vor fi în totalitate incluse în buget, în sume
brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct către o anumită cheltuială bugetară,
exceptând donaŃiile şi sponsorizările, care au destinaŃii distinct stabilite.
• Principiul publicităŃii: sistemul bugetar este deschis şi transparent şi este realizat prin:
o Dezbaterea publică a proiectelor de buget, când se aprobă aceste proiecte;
o Dezbaterea publică a conturilor generale anuale pentru implementarea bugetelor, când
se aprobă aceste conturi;
o Publicitatea în Monitorul Oficial al României, normele pentru aprobarea bugetelor şi
conturile generale anuale pentru executarea acestor bugete;
o Mijloace ale mass-media pentru distribuirea informaŃiilor asupra conŃinutului bugetar,
exceptând orice documente şi informaŃii ce nu pot fi divulgate, conform legii.
• Principiul unităŃii: veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document, în
vederea asigurării unei monitorizări şi folosirii eficiente a fondurilor publice. Toate veniturile
reŃinute şi utilizate într-un sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, vor fi introduse
în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile respectivului buget. Veniturile şi cheltuielile
fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi cele ale fondului special pentru
drumuri publice vor fi introduse în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaŃie specială,
urmându-se regulile şi principiile bugetare. În scopul respectării principiilor bugetare, în
termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul va propune Parlamentului
modificarea normelor pentru anularea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaŃie specială incluse
în bugetul de stat.
• Principiul recurenŃei anuale: veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege
pentru o perioadă de un an, corespunzătoare exerciŃiului bugetar. Toate operaŃiunile de încasare
şi plăŃi derulate în timpul anului bugetar într-un cont de buget vor aparŃine exerciŃiului aferent
pentru implementarea bugetului respectiv.
• Principiul specializării bugetare: veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi scrise şi aprobate în
buget pe surse de origine şi, respectiv pe categorii de cheltuieli, clasificate după natura lor
economică şi destinaŃia lor, conform clasificaŃiei bugetare.
• Principiul unităŃii monetare: toate operaŃiunile bugetare vor fi exprimate în moneda
naŃională. Cheltuielile bugetare au destinaŃie precisă şi limitată şi sunt determinate de
autorizările conŃinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
Toate aceste principii se află într-o strânsă interdependenŃă.

1.3 Ordonatorii de credite şi atribuŃiile acestora în domeniul financiar-contabil

Ordonatorii bugetari sunt structuraŃi din punct de vedere ierarhic, pe trei nivele:

Ordonatorii principali de credite - sunt conducătorii instituŃiilor publice, care nu sunt în

subordinea altor instituŃii; repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru
bugetele instituŃiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau
terŃiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii principali de
credite sunt: miniştrii, conducătorii celorlalte organe specializate ale administraŃiei publice
centrale, conducătorii altor autorităŃi publice şi conducătorii instituŃiilor publice autonome.

Ordonatorii secundari de credite- sunt conducătorii instituŃiilor publice aflate în subordinea altor
instituŃii (conduse de ordonatori principali de credite) şi care pot avea la rândul lor instituŃii în
subordine (conduse de ordonatorii terŃiari de credite) repartizează creditele bugetare aprobate,
pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituŃiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt
ordonatori terŃiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

5
www.referat.ro
Ordonatorii terŃiari de credite- sunt conducătorii instituŃiilor publice aflate în subordinea unor
instituŃii publice (conduse de ordonatorii de credite secundari) utilizează creditele bugetare care le-
au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituŃiilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele aprobate şi în condiŃiile stabilite prin dispoziŃiile legale.

Responsabilitatea ordonatorilor de credite. Ordonatorii de credite au obligaŃia de a angaja şi de

a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaŃiilor aprobate, pentru cheltuieli
strict legate de activitatea instituŃiilor publice respective şi cu respectarea dispoziŃiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii de:

a) Angajarea, lichidarea şi ordonanŃarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi

aprobate potrivit rolului ordonatorilor de creditemenŃionat mai sus;
b) Realizarea veniturilor;
c) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d) Integritatea bunurilor încredinŃate instituŃiei pe care o conduc;
e) Organizarea şi Ńinerea la zi a contabilităŃii şi prezentarea la termen a situaŃiilor financiare
asupra situaŃiei patrimoniului aflat în administrare şi execuŃiei bugetare;
f) Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziŃii publice şi a programului de
lucrări de investiŃii publice;
g) Organizarea evidenŃei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenŃi acestora;
h) Organizarea şi Ńinerea la zi a evidenŃei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Intrebări de autoevaluare (Capitolul 1)

RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. Toate veniturile si cheltuielie bugetare sunt reunite intr-un singur document care este bugetul
de stat.

2. Forma ideala de executie bugetara este cea care presupune acoperirea integrala a cheltuielilor
din veniturile bugetare.

3. Din punct de vedere al subordonarii exista institutii publice de subordonare centrala si de

subordonare locala.
4. Institutiile publice sunt finantate in fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate
prin bugetul de venituri si cheltuieli.
5. Institutiile publice nu beneficiaza de finantare externa, ci numai de finantare interna.
6. Institutiile publice pot primi atat finantare interna, de la ordonatorul de credite superior, cat si
finantare externa de la alte institutii din strainatate.
7. Conform principiului universalitatii, veniturile si cheltuielile sunt incluse din buget in sum nete.
8. .Ordonatorii de credite sunt persoane fizice care, de obicei sun conducători ai instituŃiilor
publice şi, din punct de vedere ierarhic se clasifică în: ordonatori prinipali, secundari şi terŃiari .

Capitolul 2: Organizarea contabilităŃii instituŃiilor publice:

2.1 Documente justificative utilizate în instituŃiilor publice

Potrivit prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, precum şi
celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu regim
special utilizate în activitatea financiară şi contabilă, orice operaŃiune economică efectuată se
consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
6
www.referat.ro
După rolul pe care îl au, documentele contabile pot fi clasificate asfel:
o Documente justificative sau documente primare -sunt acele documente care se
întocmesc la locul şi în momentul producerii operaŃiilor;
o Registre contabile sau documente de evidenŃă contabilă - sunt acele documente în care
se înregistrează şi se păstrează datele în structura proprie a contului;
o Documente de sinteză şi raportare sunt acele documente prin care se centralizează şi
se transmit informaŃii în afara instituŃiilor publice din care fac parte: balanŃa de
verificare, bilanŃul contabil şi anexele la bilanŃ, bugetul.
Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaŃiune.
Documentele justificative cuprind cel puŃin următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul;
c) numărul şi data întocmirii acestuia;
d) menŃionarea părŃilor care participă la efectuarea operaŃiunii economice;
e) conŃinutul operaŃiunii economice şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operaŃiunii efectuate;
g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, le-au vizat şi le-au
aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaŃiunilor efectuate.
Documentele justificative utilizate în instituŃiile bugetare se pot clasifica după mai multe criterii astfel:

După natura operaŃiilor pe care le reflectă:
o Documente referitoare la imobilizări sunt :Registrul numerelor de inventar, Fişa
mijlocului fix, Bonul de mişcare a mijloacelor fixe, Procesul-verbal de scoatere din
funcŃiune a mijloacelor sau de declasare a unor bunuri materiale , Procesul-verbal de
recepŃie, Lista de inventariere.
o Documente care privesc materialele: Notă de recepŃie şi constatare de diferenŃe, Bon
de predare, transfer, restituire, Bonul de consum individual sau colectiv, Lista zilnică
de alimente, Borderou de predare a documentelor, Fişă de magazie, Fişa de evidenŃă a
obiectelor de inventar în folosinŃă; , Lista de inventariere.
o Documente care privesc mijloacele băneşti şi decontările: Procesul – verbal de plăŃi,
ChitanŃa pentru operaŃii în valută, DispoziŃie de plată/încasare , Împuternicire,
ChitanŃa pentru operaŃiuni în lei, Cecul de numerar, Cererea pentru deschiderea
creditelor bugetare, DispoziŃia bugetară pentru repartizarea creditelor, Registrele de
casă (în lei sau în valută) , Decontul de cheltuieli .
o Documente care privesc salariile şi alte drepturi salariale de personal:, Statul de
salarii, Lista de avans chenzinal, Lista de indemnizaŃii pentru concediul de odihnă,
Fişa de evidenŃă a salariilor, Ordinul de deplasare;
o Documentele care privesc contabilitatea generală: Nota de contabilitate, Document
cumulativ, DeclaraŃia de inventar, Decizia de imputare.

După locul de întocmire: Documentele interne , Documentele externe..

2.2. Registrele contabile în instituŃiile publice şi Planul de conturi al instituŃiilor publice

Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care instituŃiile publice

înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaŃiile economice şi financiare consemnate în
documentele justificative, care produc modificări în patrimoniul acestora.
.Principalele registre de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar şi
cartea mare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în
7
www.referat.ro
mod cronologic operaŃiunile economoco-financiare prin respectarea succesiunii documentelor după
data de întocmire sau intrare a acestora în instituŃia publică..
Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcŃie de natura lor, conform posturilor din
bilanŃul contabil, inventariate potrivit normelor legale.
Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte
documente care justifică conŃinutul fiecărui post din bilanŃul contabil.
Registrul „Cartea mare“ ( cod 14-1-3) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu
lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal,
stabilindu-se situaŃia fiecărui cont, respectiv soldul iniŃial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi
soldurile finale.
Formularul „Fişa pentru operaŃii bugetare“ serveşte ca document pentru evidenŃa analitică
astfel: la instituŃiile publice finanŃate de la buget, pentru evidenŃa creditelor bugetare aprobate, a
plăŃilor de casă şi a cheltuielilor efective, iar la instituŃiile publice finanŃate din venituri proprii, pentru
evidenŃa prevederilor din bugetul aprobat, a plăŃilor de casă şi a cheltuielilor efective.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registru sau foi volante şi listări
informatice legate sub formă de registru, după caz.
. Potrivit art. 24 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum
şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în
arhivă timp de zece ani, cu începere de la data încheierii exerciŃiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepŃia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă de regulă
în forma lor originală, grupate în funcŃie de natura operaŃiunilor şi în ordine cronologică, în cadrul
exerciŃiului financiar la care se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi
consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit art. 25 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau
distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de
maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.
Documentele contabile reconstituite vor purta menŃiunea „Reconstituit“.

Planul de conturi pentru instituŃiile publice în structura actuală

Începând cu luna ianuarie a anului 2006, instituŃiile publice ale căror conducători au calitatea de
ordonatori de credite principali, secundari sau terŃiari, precum şi activităŃile finanŃate din venituri
proprii care au organizată contabilitatea în partidă dublă trebuie să folosească în mod obligatoriu
Planul de conturi pentru instituŃiile publice.
Planul de conturi pentru instituŃiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planurilor de conturi, elaborat de către Ministerul FinanŃelor Publice în contextul măsurilor de
perfecŃionare a sistemului informaŃional economic.
Planul de conturi pentru instituŃiile de stat, elaborat pe baza principiilor de clasificare şi
simbolizare a sistemului zecimal, conŃine opt clase de conturi, simbolizate cu cifre de la 1 la 8, astfel:
1 conturi de capitaluri
2 conturi de active fixe
3 conturi de stocuri si productie in curs de executie
4 conturi de terti
5 conturi la trezoreria statului si banci comerciale
6 conturi de cheltuieli
7 conturi de venituri si finantari
8 conturi in afara bilantului
În planul de conturi simbolizarea se realizează astfel:
- clasele sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 8;
8
www.referat.ro
- conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu două cifre, de la 1 la 8;
- conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu trei cifre, tot de la 1 la 8 (sistemul
zecimal).
În Planul de conturi pentru instituŃiile publice, conturile sintetice au fost desfăşurate
(dezvoltate) pe principalele conturi analitice care stau la baza întocmirii situaŃiilor financiare şi
îndeosebi a executării bugetului de venituri şi cheltuieli.
Dezvoltarea în analitic a conturilor prevăzute în planul de conturi se face potrivit principiilor
menŃionate în instrucŃiunile de aplicare a planului de conturi şi indicaŃiilor date de către organele
ierarhic superioare, în funcŃie de necesitatea evidenŃierii distincte a anumitor elemente de activ şi pasiv
şi de specificul activităŃii unităŃilor subordonate.
InstrucŃiunile de aplicare a planului de conturi pentru instituŃiile publice stabilesc conŃinutul
claselor şi conturilor, definind funcŃionarea acestora din urmă şi exemplificând prin corespondenŃa
dintre conturi modul de înregistrare a principalelor operaŃii ce au loc în cadrul instituŃiilor publice.
Intrebări de autoevaluare (Capitolul 2)
RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:
1 Contabilitatea institutiilor publice este organizata in cadrul Ministerului Finantelor Publice si a
departamentelor sale subordonate.
2.. Contabilitatea bugetelor locale este organizata si gestionata la nivelul judetelor si municipiului
Bucuresti, a primariilor, si sectoarelor municipiului Bucuresti, a oraselor si comunelor.
3. Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă de regulă în
forma lor originală, grupate în funcŃie de natura operaŃiunilor şi în ordine cronologică, în cadrul
exerciŃiului financiar la care se referă
4. Planul de conturi al institutiilor publice este cel introdus incepind cu data de 1 ianuarie 2006.
5. Planul de conturi al institutiilor publice cuprinde 10 clase.
6. In planul de conturi al institutiilor publice clasele sunt simbolizate cu o cifra, conturile sinteticede
gradul I cu doua cifre, iar conturile sintetice de gradul II cu trei cifre.
7. Conturile analitice nu sunt prevazute in planul de conturi al institutiilor publice.
8. Pentru inregistrarea creditelor bugetare alocate si aprobate de la buget, institutiile publice
utilizeaza contul 8060 „Credite bugetare aprobate”.
9. Pentru inregistrarea creditelor bugetare deschise de repartizat, institutiile publice utilizeaza contul
8061 „Credite deschise de repartizat”.
10. Pentru inregistrarea credetelor bugatare alocate de la buget si aprobate pentru a fi repartizate
institutiilor in subordine se utilizeaza contul 8062 „Credite deschise pentru nevoi proprii”.
11 . Institutiile publice nu utilizeaza planul de conturi.

Capitolul 3.: Contabilitatea finanŃării şi a mijloacelor băneşti:

3.1. Contabilitatea finanŃării din bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale
InstituŃiile publice sunt finanŃate în fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate.
Venituri şi FinanŃări
Potrivit contabilităŃii de angajamente, veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuŃii şi alte sume
de încasat potrivit legii, precum şi preŃul bunurilor vândute şi serviciilor prestate, după caz, aferente unei
perioade de timp.
Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective.
Contabilitatea veniturilor se Ńine în conturi distincte, după natură şi sursă. Conturile de venituri se
dezvoltă în analitic pe structura clasificaşiei bugetare.
Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea
situaŃiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. În situaŃia în care apar operaŃiuni
care trebuiesc înregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea pot fi înregistrate şi în creditul
conturilor de venituri, în roşu.

9
www.referat.ro
Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite ca donaŃii şi sponsorizări de
instituŃiile publice finanŃate integral de la buget, se varsă direct la bugetul din care se finanŃează
acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituŃiei publice beneficiare şi
care urmează să se utilizeze potrivit legii.
Cu fondurile primite de către instituŃiile publice finanŃate integral din venituri proprii şi cele
finanŃate din venituri proprii şi subvenŃii de la buget, se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale
acestora.
Înregistrarea operaŃiunilor în contabilitate presupune utilizarea conturilor din clasa 7.
Din clasa 7 fac parte urmatoarele grupe: grupa 70 „Venituri din activităŃi economice”, grupa 71
„Venituri din alte activităŃi operaŃionale”, grupa 72 „Venituri din producŃia de active fixe”, grupa 73
„Venituri fiscale”, grupa 74 „ContribuŃii de asigurări“, grupa 75 „Venituri nefiscale”, grupa 76
„Venituri financiare”, grupa 77 „FinanŃări, subvenŃii, transferuri, alocaŃii bugetare cu desŃinaŃie
specială, fonduri cu desŃinaŃie specială”, grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
sau pierderile de valoare” şi grupa 79 „Venituri extraordinare”.
. Conform Legii finanŃelor publice nr.500/2002 cu modificările şi completările ulterioare,
finanŃarea instituŃiilor publice şi serviciilor publice se asigură asfel:
• integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale;
• din venituri proprii şi subvenŃii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
• integral din venituri proprii.
Indiferent de sursă, activitatea de finanŃare a instituŃiilor publice se desfăşoară în 2 etape:

deschiderea de finanŃare;

finanŃarea propriu-zisă.
Deschiderea de finanŃare reprezintă aprobarea sumelor solicitate de instituŃiile publice şi
aprobate prin bugete, în timp ce finanŃarea propriu-zisă presupune utilizarea finanŃării primite,
respectiv evidenŃierea plăŃilor nete de casă şi a cheltuielilor efective.
PlăŃile efectuate din contul de finanŃare bugetară de către instituŃiile finanŃate integral de la
buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate şi servicii prestate,
reprezintă plăŃi de casă. În această categorie se includ şi plăŃile efectuate prin casierie. InstituŃiile
publice pot avea şi alte surse de finanŃare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, subvenŃii,
alocaŃii bugetare cu destinaŃie specială etc.
FinanŃarea de la buget a ordonatorilor de credite de subordonare centrală:
FinanŃarea de la bugetul de stat se înfăptuieşte în două etape:
- în prima etapă se repartizează pe trimestre veniturile şi cheltuielile prevăzute în
bugetul de stat , se aprobă de către Ministerul FinanŃelor pe capitole la propunerea
ordonatorilor principali de credite şi a organelor teritorile ale Ministerului FinanŃelor
pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru
transferurile din bugetul de stat, pe structura aprobată pentru bugetele locale;
- în a doua etapă ordonatorii principali de credite repartizează veniturile şi cheltuielile
pentru bugetele unităŃilor subordonate precum şi pe celelalte subdiviziuni ale
clasificaŃiei bugetare.
FinanŃarea propriu-zisă de la bugetul statului se realizează mai întâi prin deschiderea de credite
bugetare de către Ministerul FinanŃelor pentru două destinaŃii:
- acoperirea cheltuielilor lor proprii şi
- pentru repartizări la instituŃiile publice subordonate.
Deschiderea de credite bugetare se face de către Ministerul FinanŃelor pe baza cererii de
deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat cu defalcarea pe categorii
de cheltuieli.
Pentru retragerea creditelor bugetare de la instituŃiile subordonate de către instituŃiile ierarhic
superioare precum şi pentru restituirea de către ordonatorii secundari şi terŃiari din proprie iniŃiativă

10
www.referat.ro
se foloseşte „DispoziŃia bugetară pentru retragerea creditelor dechise” urmându-se fluxul pentru
deschiderea de credite.
InstituŃiile publice pot depune la trezorerii ordine de plată prin care se dispune plata din
conturile lor în favoarea agenŃilor economici , bugetului statului, bugetelor locale şi pentru
eliberarea de numerar.
OperaŃiile de plăŃi în numerar sau în cont pe care trezoreriile publice le efectuează în baza şi în
limita creditelor bugetare deschise poartă denumirea de plăŃi de casă.
Deschiderea de credite din bugetele locale
În cazul bugetelor locale, funcŃia de ordonator principal de credite o îndeplineşte primarul sau
după caz preşedintele consiliului judeŃean, iar administrarea bugetelor locale o fac consiliile locale.
Potrivit Legii FinanŃelor publice, prin bugetele locale se înŃeleg bugetele unităŃilor
administrativ-teritorile care au personalitate juridică.
Fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeŃ, respectiv municipiul
Bucureşti, întocmeşte buget propriu în condiŃii de autonomie. Între bugetele consiliilor locale şi
bugetele judeŃene nu există relaŃii de subordonare.
FinanŃarea din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii
principaŃi ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaŃiei
stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziŃie anterior şi cu repectarea
dispoziŃiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
FinanŃările, subvenŃiile, transferurile, alocaŃiile bugetare cu destinaŃie bugetară şi fondurile cu
destinaŃie specială sunt evidenŃiate contabil prin conturile grupei 77.
Contul sintetic de gradul I 770 FinanŃarea de la buget evidenŃiază plăŃile efectuate din creditele
bugetare deschise şi disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în buget. Alături de conturile
clasei 6 Cheltuieli, contul 770 participă la înregistrarea etapei de finanŃare propriu-zisă a instituŃiilor
publice. Contul 770 FinanŃarea de la buget este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează
sumele plătite, iar în debit, sumele recuperate din finanŃarea anului curent reprezentând reconstituirea
creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont,
sume recuperate din imputaŃii ce privesc exerciŃiul bugetar curent etc.). De asemenea, în debit, se
înregistrează, la sfârşitul perioadei totalitatea plăŃilor nete efectuate pentru închiderea contului de
rezultat patrimonial. Soldul creditor al contului, înaintea operaŃiunii de închidere reprezintă totalul
plăŃilor efectuate. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold. Contul se detaliază pe următoarele
conturi sintetice de gradul II:

7701 FinanŃarea de la bugetul de stat;

7702 FinanŃarea de la bugetele locale;

7703 FinanŃarea de la bugetul asigurări sociale de stat;

7704 FinanŃarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj;

7705 FinanŃarea din bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate.
Fondurile speciale se elaborează separat de bugetul de stat şi sunt dictate de priorităŃile statului în
perioada pentru care se elaborează bugetul. Fondurile speciale funcŃionează după legi proprii care
reglementează modul de elaborare al bugetului pentru fiecare fond în parte, stabileşte gestionarul şi
respectiv răspunderile pe linia execuŃiei fiecărui buget de fond special în parte.
Fondurile speciale care funcŃionează în prezent în economia românească sunt: fondul naŃional unic de
asigurări sociale de sănătate şi fondul asigurărilor de şomaj. Aceste fonduri speciale sunt utilizate
pentru finanŃarea complementară a unor instituŃii publice.
FinanŃarea din fonduri externe nerambursabile este reflectată în contabilitate prin intermediul
contului 774 FinanŃarea din fonduri externe nerambursabile , utilizat de către instituŃiile publice –
beneficiari finali- care cu ajutorul său Ńin evidenŃa sumelor primite din contribuŃia finală
nerambursabilă, potrivit memorandumurilor de finanŃare încheiate cu instituŃiile finanŃatoare
externe.contul are funcŃie contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează contribuŃia financiară
nerambursabilă, iar în debit, la sfârşitul perioadei, finanŃarea din fonduri externe nerambursabile pentru
închiderea contului prin creditul contului de rezultat patrimonial. Soldul creditor al contului înaintea
operaŃiunii de închidere, reprezintă contribuŃia financiară nerambursabilă primită. Contul se detaliază
pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
• 7741 finanŃarea din fonduri externe nerambursabile în bani;
11
www.referat.ro
• 7742 FinanŃarea din fonduri externe nerambursabile în natură.
Contabilitatea analitică se conduce distinct pe fiecare program de finanŃare, pe structura
clasificaŃiei bugetare.
În corelaŃie cu contul 774, se prezintă şi contul 778 Venituri din cofinanŃarea de la buget
aferentă programelor/proiectelor finanŃate din fonduri externe nerambursabile datorită faptului că
ambele conturi sunt implicate în evidenŃierea contabilă a programelor finanŃate din fonduri
nerambursabile. Cu ajutorul contului 778 se Ńine evidenŃa cofinanŃării de la buget acordată în
completarea fondurilor externe nerambursabile pentru finanŃarea unor programe sau proiecte. Acest
cont are, de asemenea funcŃie contabilă de pasiv, înregistrând în credit veniturile realizate din
cofinanŃarea de la buget aferentă programelor finanŃate din fonduri externe nerambursabile, iar în
debit, la sfârşitul perioadei, totalul veniturilor realizate pentru închiderea contului şi stabilirea
rezultatului patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Conform legii nr.500/2002 privind finanŃele publice, instituŃiile publice pot folosi, pentru
desfăşurarea activităŃii lor, bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi
fizice, sub formă de donaŃii şi sponsorizări.aceste sume provenite din partea unor terŃe persoane
române sau străine, persoane fizice sau juridice, au la bază convenŃii sau contracte în care persoanele
care acordă finanŃarea stabilesc limita şi destinaŃia.bunurile materiale primite de instituŃiile publice sub
formă de donaŃii şi sponsorizări se înregistrează în contabilitatea acestora. DonaŃiile şi sponsorizările
primite de către instituŃiile publice sunt înregistrate în conturile 776 Fonduri cu destinaŃie specială şi
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit.
Contul 776 Fonduri cu destinaŃie specială Ńine evidenŃa veniturilor fondurilor cu destinaŃie
specială, cu ajutorul său fiind înregistrate donaŃiile şi sponsorizările primite sub formă de bani. Este
cont de pasiv care înregistrează în credit veniturile cu destinaŃie specială iar în debit, la sfârşitul
perioadei, veniturile încorporate în contul de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu
prezintă sold.
Contul 779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit Ńine evidenŃa veniturilor din
donaŃii şi sponsorizări primite de instituŃiile publice sub formă de bunuri, dar şi a bunurilor primite
prin transfer, serviciile primite cu titlu gratuit. Este de asemenea un cont de pasiv care înregistrează în
credit veniturile realizate, iar în debit, la sfârşitul perioadei, veniturile încorporate în contul de rezultat
patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Intrebări de autoevaluare (Capitolul 3):
RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. Institutiile publice pot primi atat finantare interna, de la ordonatorul de credite superior, cat si
finantare externa de la alte institutii din strainatate.
2. Finantarea externa a institutiilor publice poate fi de doua feluri: finantare rambursabilă şi
finantare nerambursabila.
3. Institutiile publice pot avea venituri proprii, adica nu primesc finantari de la ordonatorul de
credite superior..
4. Institutiile publice nu pot beneficia de donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice
5. FinanŃarea din fonduri externe nerambursabile este reflectată în contabilitate prin intermediul
contului 774 FinanŃarea din fonduri externe nerambursabile.
6. Contul 776 Fonduri cu destinaŃie specială Ńine evidenŃa veniturilor fondurilor cu destinaŃie
specială, cu ajutorul său fiind înregistrate donaŃiile şi sponsorizările primite sub formă de bani.
7. Contul 779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit Ńine evidenŃa veniturilor din
donaŃii şi sponsorizări primite de instituŃiile publice sub formă de bunuri, dar şi a bunurilor
primite prin transfer, serviciile primite cu titlu gratuit.

Capitolul 4.: Contabilitatea activelor imobilizate:

4.1. ParticularităŃi privind imobilizările în cadrul instituŃiilor publice
O mare perioadă de timp imobilizările au fost denumite active fixe, însă utilizarea acestui
termen se restrânge, deoarece noŃiunea de fixe sugerează o durată nelimitată de funcŃionare.

12
www.referat.ro
Mijloacele imobilizate sunt elemente patrimoniale destinate să fie utilizate de persoanele
juridice în mod durabil, pentru realizarea obiectului de activitate.
Imobilizările din punct de vedere al comportamentului lor economic şi al structurii tehnice şi
participativ-productive au următoarea componenŃă:
A. IMOBILIZĂRILE CORPORALE sau tangibile, au o existenŃă fizică. Categoria de imobilizări
corporale include active fixe pe teren lung care sunt utilizate în activitatea economică continuă de
exploatare şi care în fapt reprezintă locul de desfăşurare a exploatării (terenuri şi clădiri) şi
echipamentele pentru fabricarea, comercializarea, livrarea şi deservirea producŃiei.. Terenurile
reprezintă imobilizări corporale pentru că au o durată de funcŃionare nelimitată fiind singurele
elemente din această categorie care nu sunt supuse deprecierii sau altor tipuri de cheltuieli.
Deprecierea constă în trecerea periodică pe cheltuieli a costurilor imobilizărilor corporale (altele
decât terenurile şi resursele naturale) pe toată durata de funcŃionare.
B. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE sau intangibile sunt active pe termen lung care nu au o
existenŃă fizică şi în cele mai multe cazuri sunt legate de diferite drepturi sau avantaje
economice. În cazul instituŃiilor publice imobilizările necorporale cuprind:
a. Concesiunile, brevetele, licenŃele, mărcile, drepturile şi alte valori similare;
b. Cheltuielile de dezvoltare care au ca scop aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoştinŃe în scopul realizării de produse sau servicii noi care sunt îmbunătăŃite
substanŃial înaintea stabilirii producŃiei de serie sau utilizării;
c. Alte active fixe necorporale inclusiv programele informatice create de instituŃii sau
achiziŃionate de la terŃi ( cont 208);
d. Înregistrări ale reprezentaŃiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări
muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice sau recreative efectuate pe
pelicule, benzi magnetice şi alte suporturi (cont 206).
C. IMOBILIZĂRI FINANCIARE constituie părŃi ale capitalului sub formă de împrumuturi, titluri
de participare, titluri de creanŃe imobilizate în capitalul altor agenŃi economici, care aduc profit
sub formă de dobânzi, dividente etc. Ele îmbracă forma investiŃiilor financiare de regulă
excedentele financiare obŃinute din activitatea unităŃii patrimoniale şi care nu sunt necesare
operaŃiilor sale curente, deci pot fi investite pe termen lung în valori producătoare de venituri
financiare.
D. IMOBILIZĂRILE ÎN CURS sunt activele imobilizate neterminate, în execuŃie pe mai multe
exerciŃii financiare (lucrări de investiŃii).

4.2. OperaŃiuni contabile privind intrările şi ieşirile de imobilizări în patrimoniul instituŃiilor.

Contabilitatea imobilizărilor necorporale (activelor fixe necorporale) se conduce cu ajutorul
următoarelor conturi de activ: 20 – active fixe necorporale: 203,205,206,208,2081,2082,
Un element necorporal raportat drept cheltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui
activ necorporal. .
Activele fixe necorporale sunt active identificabile, care nu au un suport material (fără substanŃă fizică)
şi sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an. Ele sunt formate din:
Cheltuielile de dezvoltare sunt acele cheltuieli care au fost generate de aplicarea rezultatelor cercetării
sau altor cunoştinŃe, scopul fiind acela de a se realiza produse sau servicii noi sau îmbunătăŃite
substanŃial (cheltuielile au fost generate înaintea stabilirii producŃiei de serie sau utilizării).
Dezvoltarea este aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinŃe, în scopul realizării de produse
sau servicii noi sau îmbunătăŃite substanŃial, înaintea stabilirii producŃiei de serie sau utilizării (cont
203). Exemple de activităŃi de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcŃia şi testarea producŃiei intermediare sau folosirea intermediară a
prototipurilor şi modelelor;
b) proiectarea uneltelor şi matriŃelor care implică tehnologie nouă;
c) proiectarea, construcŃia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere
economic pentru producŃia pe scară largă;
d) proiectarea, construcŃia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi ori îmbunătăŃite.

13
www.referat.ro
Concesiunile, brevetele, licenŃele, mărcile comerciale, drepturile şi alte valori similare achiziŃionate
sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziŃie
sau la costul de producŃie în funcŃie de modalitatea de dobândire (achiziŃie sau alte căi), (cont 205).
Odată intrate în patrimoniul instituŃiilor, permit acestora să utilizeze pe o anumită perioadă bunuri,
drepturi de autor, mărci etc.
Înregistrări ale evenimentelor cultural-artistice şi sportive, curind: reprezentaŃii teatrale, programe de
radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative
efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi etc. pentru înregistrarea lor în contabilitate se
utilizează contul 206..
Avansurile şi activele fixe necorporale în curs de execuŃie- cuprind avansurile acordate furnizorilor de
active fixe necorporale (contul 234) şi activele fixe necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei,
evaluate la costul de producŃie sau costul de achiziŃie, după caz (contul 233).
Alte imobilizări necorporale cuprind programele informatice create de unitate sau achiziŃionate de la
terŃi, pentru necesităŃile proprii de utilizare, precum şi alte active fixe necorporale (cont 208).
Toate activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de
proprietate dacă sunt achiziŃionate (în cazul celor achiziŃionate cu titlu oneros, de exemplu la primirea
facturii) sau în momentul întocmirii documentelor dacă sunt construite sau produse de instituŃie,
respectiv primite cu titlu gratuit.
. Un activ necorporal se înregistrează iniŃial la costul de achiziŃie sau de producŃie, adică la
preŃul plătit pentru el.
În funcŃie de modalitatea de dobândire, activele fixe necorporale se evaluează iniŃial la una din
următoarele valori:
- costul de achiziŃie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producŃie, pentru cele produse de instituŃie;
- valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. donaŃii, sponsorizări).
Costul de achiziŃie este utilizat pentru evaluarea iniŃială a activelor fixe necorporale care au fost
procurate cu titlu oneros. Conform reglementărilor contabile specifice prin cost de achiziŃie al unui
bun se înŃelege preŃul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport –aprovizionare şi
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului
respectiv. Reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul
de achiziŃie.
Prin cost de producŃie al unui bun se înŃelege costul de achiziŃie al materiilor prime şi consumabilelor,
celelalte cheltuieli directe de producŃie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producŃie alocate în
mod raŃional ca fiind legate de fabricaŃia acestora. Costul de producŃie este utilizat drept bază pentru
evaluarea iniŃială a activelor fixe necorporale construite sau produse de către instituŃie.
Valoarea justă este utilizată pentru evaluarea acelor active necorporale care intră în instituŃie în mod
gratuit: prin donaŃii, sponsorizări etc. Această valoare se determină pe baza raportului întocmit de
specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de
evaluatori autorizaŃi. Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi
recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
Avansurile acordate de instituŃiile publice furnizorilor pentru achiziŃia de active fixe necorporale sunt
evidenŃiate cu ajutorul contului 234 –avansuri acordate pentru active fixe necorporale, care este un
cont de activ.
Plusurile la inventar (diferenŃe cantitative) sunt tratate asemănător cu intrările în instituŃie cu titlu
gratuit.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăŃirea
performanŃelor faŃă de parametrii funcŃionali stabiliŃi iniŃial.
La ieşirea din instituŃia publică, se creditează conturile de active fixe necorporale. Conturile
corespondente se stabilesc în funcŃie de felul acestor active necorporale (amortizabile şi
neamortizabile) şi modalitatea de ieşire din instituŃie (vânzarea, casarea etc.).
Evaluarea activelor fixe necorporale se realizează la valoarea actuală a fiecărui element,
denumită valoare de inventar, stabilită în funcŃie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preŃul pieŃei.
Ajustări pentru depreciere. Dacă se constată o depreciere reversibilă se constituie sau se majorează
ajustări pentru depreciere pe seama cheltuielilor (se foloseşte contul 6813 Cheltuieli operaŃionale
14
www.referat.ro
privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe care intră în corespondenŃă cu contul 290 Ajustări
pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Are loc o majorare majorare a ajustării dacă se constată
o depreciere suplimentară faŃă de cea care a fost reflectată la sfârşitul exerciŃiilor financiare anterioare.
Dacă se constată că motivele care au determinat o ajustare pentru depreciere au încetat să mai
existe într-o anumită măsură, această ajustare trebuie să fie diminuată sau anulată pe seama veniturilor
( se foloseşte contul 7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe care intră în
corespondenŃă cu contul 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale).
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se conduce cu ajutorul
următoarelor conturi de pasiv: 290 – ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor
fixe necorporale: 2904,2905,2908.
Evaluarea unui activ necorporal cu ocazia prezentării sale în bilanŃ trebuie să se facă la costul său mai
puŃin amortizarea si/sau ajustările cumulate de valoare.
Ajustările de valoare cuprind toate corecŃiile destinate să Ńină seama de reducerile valorilor activelor
individuale, stabilite la data bilanŃului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările
de valoare pot fi : ajustări permanente, denumite şi amortizări şi / sau ajustări provizorii denumite
ajustări pentru depreciere, în funcŃie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor
fixe necorporale.
Contabilitatea imobilizărilor corporale în instituŃiile publice. Activele fixe corporale (sau imobilizările
corporale) reprezintă obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare şi care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiŃii:

Au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre de Guvern;

Au o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Sunt deŃinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producŃia proprie de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terŃilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative.
În prezent, conform Hotărârii Guvernului nr.105/2007 (intrată în vigoare la 12.02.2007, valoarea
minimă de intrare este de 1.800 lei.
În categoria imobilizărilor corporale sunt incluse:
A. Terenurile şi amenajările de terenuri. Contabilitatea se Ńine separat : pentru terenuri se
foloseşte contul 2111 –terenuri-, iar pentru amenajări de terenuri contul 2112 – amenajări de
terenuri-. EvidenŃa analitică a terenurilor se poate realiza pe următoarele categorii : terenuri
agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcŃii, terenuri cu construcŃii, terenuri cu zăcăminte
etc. Amenajările de terenuri cuprind diverse lucrări realizate pentru racordarea la sistemul de
alimentare cu energie electrică, pentru acces, împrejmuiri şi alte lucrări asemănătoatoare.
B. ConstrucŃiile. Pentru evidenŃa construcŃiilor se foloseşte contul sintetic 212 – construcŃii-.
ConstrucŃiile se evidenŃiază pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a mijloacelor fixe.
C. InstalaŃiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaŃiile. Pentru contabilizarea lor,
se utilizează contul sintetic de gradul I 213 InstalaŃii tehnice, mijloace de transport, animale şi
plantaŃii, care este cont de activ şi care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, conform
planului de conturi.
D. Mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecŃie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale sunt evidenŃiate în contabilitate cu ajutorul contului 214, conform
Catalogului, pe grupe, subgrupe, clase şi subclase.
E. Avansuri şi active fixe corporale în curs de execuŃie sunt sumele acordate drept avans
furnizorilor de active fixe corporale şi sunt evidenŃiate cu ajutorul contului 232 -avansuri
acordate pentru active fixe corporale-. Lucrările de investiŃii neterminate până la sfârşitul
perioadei, realizate în regie proprie sau în antepriză, reprezintă active fixe corporale în curs de
execuŃie şi sunt evidenŃiate cu ajutorul contului 231 –ajustări corporale în curs de execuŃie.
Evaluarea se realizează la cost de producŃie sau de achiziŃie.
F. Alte active ale statului cuprind : zăcămintele (rezervele de cărbune, de petrol şi gaze naturale,
rezervele de minereuri metalifere şi nemetalifere), resursele biologice necultivate (pădurile
virgine, resursele piscicole neexploatate), rezervele de apă (întinderile de apă şi alte rezerve

15
 www.referat.ro
subterane în situaŃia în care li se poate atribui o valoare de piaŃă). Pentru evidenŃierea lor, se
utilizează contul 215 – alte rezerve ale statului-.
O cale nouă de procurare a activelor fixe corporale o reprezintă şi pentru instituŃile publice şi
leasing-ul. Activele fixe corporale deŃinute în baza unui contract de leasing se evidenŃiază în
contabilitate în funcŃie de natura contractului de leasing.
Mai sunt asimilate şi se înregistrează ca mijloace fixe:
• Valorile de muzeu, obiectele de artă şi expoziŃie;
• CărŃile din bibliotecă (evidenŃiate, gestionate şi inventariate în conformitate cu prevederile art.40 din
Legea bibliotecilor nr. 334/2002);
• InvestiŃiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
• CapacităŃile puse în funcŃiune parŃial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace
fixe;
• InvestiŃiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăŃirii parametrilor tehnici iniŃiali, prin
majorarea valorii de intrare a mijlocului fix.
Sunt considerate active fixe corporale, dar nu se supun amortizării următoarele mijloace fixe aflate în
proprietatea publică:
• Lacurile, bălŃile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiŃii;
• Terenurile, inclusiv cele împădurite.
• Bunurile care apartin domeniului public al statului si al unitatilor administrativ teritorile
potrivit legii, inclusiv investitiile efectuate la acestea
• Activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfasoara
activitati de natura economica, a caror uzura fizica si morala se recupereaza prin tarif sau pret,
potrivit legii;
• Activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de mobilizare care sunt
evidentiate in contabilitate ca active fixe corporale;
• Bunurile din patrimoniul cultural national;
• Bunurile utilizate in baza unui contract de inchiriere;
• Bunurile de natura armamentului si tehnicii de lupta.
NU SUNT CONSIDERATE ACTIVE FIXE CORPORALE conform OrdonanŃei Guvernului nr.81/2003
privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituŃiilor publice:

Motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaŃiilor de orice fel, care nu modifică parametrii
tehnici iniŃiali ai activului fix corporal;

Sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale, indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare;

ConstrucŃiile şi instalaŃiile provizorii;

Animalele care nu au îndeplinit condiŃiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de
îngrăşat, coloniile de albine, păsările, cu excepŃia celor pentru reproducere;

Pădurile;

Prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producŃiei de serie, inclusiv seria
zero, sau cele care sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;

Echipamentul de protecŃie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat,
indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare.

MuniŃiile de orice fel (inclusiv bombele, rachetele, torpilele);

Echipamentul, uniformele de serviciu si de oras pentru elevi si militari in termen, echipamentul
si materialul sportiv.
Căile de intrare a imobilizărilor corporale pot fi: achiziŃie, donaŃii, transfer, plusuri la inventar,
investiŃii, leasing financiar, schimb de active, construcŃie în regie proprie leasing-ul etc.
La intrarea in instituŃie imobilizările corporale se evaluează la valoarea de intrare care poate fi:
a) Costul de achiziŃie este utilizat pentru evaluarea activelor fixe corporabile procurate cu titlu
oneros şi este format din preŃul de cumpărare, taxele nedeductibile, cheltuielile de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care pot fi direct atribuite achiziŃiei bunurilor respective (exemplu:
montajul). Reducerile comerciale acordate de furnizori nu se includ în costul de achiziŃie.
InstituŃiile publice pot achiziŃiona activele fixe corporale de la furnizori interni şi externi.
16
www.referat.ro
b) Costul de producŃie este utilizat pentru evaluarea activelor realizate de către instituŃie în regie
proprie. Include toate cheltuielile recunoscute de instituŃie pentru realizarea cu forŃe prprii a
imobilizărilor respective şi punerea în funcŃiune.
c) Valoarea justă se utilizează pentru evaluarea acelor active dobândite gratuit de instituŃie
(donaŃii, sponsorizări, dezmembrări, plusuri la inventar etc.)
Cheltuielile ulterioare efectuate de instituŃii majorează costul activelor fixe corporale (investiŃii
realizate la mijloace fixe sub forma cheltuielilor ulterioare).
InstituŃiile publice care sunt finanŃate integral din venituri extrabugetare reŃin veniturile respective.
Casarea se realizează în baza unui proces verbal de casare care este întocmit de o comisie special
constituită în acest scop.
Transferul. InstituŃiile publice pot transfera altor instituŃii publice fără plată, diverse bunuri (altele
decât clădiri) aflate în stare de funcŃionare, indiferent de durata de folosinŃă..
Pentru bunurile care implică apărarea Ńării, ordinea publică şi siguranŃa naŃională, procedurile de
transfer, respectiv de valorificare, sunt aprobate în mod distinct de către Guvern.
Minusurile cantitative stabilite la inventar (inventarierea se realizează, în general, la sfârşitul anului
dar poate fi efectuată şi în cursul anului în cazul predărilor de gestiune, existenŃei indiciilor privind
pagube etc) se înregistrează asemănător ieşirilor din gestiune.
Concesionarea. Institutiile publice pot concesiona bunuri si servicii. Concesionarea bunurilor
proprietate publica este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind
regimul contractelor de concesiune de bunuri si proprietate publica.
.Contractul de concesiune poate fi atribuit prin:
• Licitatie; orice persoana fizica sau juridica avand dreptul sa depuna o oferta.. procedura de
licitatie se poate desfasura numai daca s-au primit trei oferte valabile in urma publicarii
anuntului de licitatie. Neandeplinirea conditiei genereaza anularea procedurii si repetarea
licitatiei.
• Negociere directa, numai in situatia in care nu s-au primit trei oferte valabile dupa repetarea
procedurii de licitatie.
Pentru evidenta garantiei depuse de concesionar se utilizeaza contul 8051 – garantii constituite de
concesionar, cont ce functioneaza in partida simpla: in debit se inregistreaza garantiile constituite de
concesionar iar in credit garantiile retinute sau restituite concesionarului. Soldul contului evidentiaza
garantiile constituite de concesionar la un moment dat.
Contabilitatea imobilizărilor financiare în instituŃiile publice
Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite, un instrument de capitaluri proprii al unei
alte entităŃi, un drept contractual.
Activele financiare cuprind:

Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acŃiuni deŃinute de stat sau unităŃile
administrativ-teritoriale potrivit legii ( creanŃe ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor speciale-şomaj şi sănătate-), în capitalul unor
societăŃi comerciale sau organisme internaŃionale a căror deŃinere pe o perioadă îndelungată
aduce venituri sub formă de dividente. Pentru evidenŃierea lor în contabilitate, se utilizează
contul 260 – titluri de participare- care este un cont de activ şi se dezvoltă în conturi sintetice
de gradul II.

CreanŃele imobilizate reprezintă drepturile instituŃiilor publice pentru împrumuturi acordate
pe termen lung (pentru care se percep dobânzi) şi alte creanŃe pe termen lung (sume depuse la
terŃi sub forma garanŃiilor, depozitelor), potrivit legii.pentru înregistrarea în contabilitate a
creanŃelor imobilizate se utilizează contul 267 –creanŃe imobilizate- care este un cont de activ
şi se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II.

Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obigaŃiunile deŃinute de stat, a căror deŃinere pe o
perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi. EvidenŃa contabilă se realizează cu
ajutorul contului 265 – alte titluri imobilizate – cont de activ.
Titlurile de participare şi alte titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora, în
condiŃiile prevăzute de lege;
CreanŃele imobilizate se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanŃă respectiv.

17
www.referat.ro
Calea de ieşire din patrimoniu a activelor financiate este vânzarea. Pentru înregistrarea în
contabilitate se utilizează grupa de conturi 52-disponibil al bugetelor-
. În situaŃia în care activele financiare sunt depreciate, se pot constitui sau majora la sfârşitul
exerciŃiului financiar, ajustări pentru depreciere pe seama cheltuielilor. Dacă ajustările devin total sau
parŃial fără obiect, se diminuează sau anulează prin reluare de venituri; se utilizează contul 296 –
ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare-Activele fixe financiare sunt prezentate în
bilanŃ la valoarea de intrare diminuată cu ajustările pentru depreciere cumulate.

Intrebări de autoevaluare (Capitolul 4)

RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. Mijloacele imobilizate sunt elemente patrimoniale destinate să fie utilizate de persoanele

juridice în mod durabil, pentru realizarea obiectului de activitate.
2. Mijloacele imobilizate nu sunt elemente patrimoniale destinate să fie utilizate de persoanele
juridice în mod durabil, pentru realizarea obiectului de activitate.
3. Costul de achiziŃie este utilizat pentru evaluarea iniŃială a activelor fixe necorporale care au fost
procurate cu titlu oneros.
4. Contabilitatea imobilizărilor necorporale (activelor fixe necorporale) se conduce cu ajutorul
următoarelor conturi de activ: 20 – active fixe necorporale: 203,205,206,208,2081,2082.
5. Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior
ca parte din costul unui activ necorporal.
6. Contractul de concesiune nu poate fi atribuit prin licitatie şi negociere directa.
7. Căile de intrare a imobilizărilor corporale pot fi: achiziŃie, donaŃii, transfer, plusuri la inventar,
investiŃii, leasing financiar, schimb de active, construcŃie în regie proprie leasing-ul etc
8. Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite, un instrument de capitaluri proprii
al unei alte entităŃi, un drept contractual.
9. Pentru evidenŃierea în contabilitate a titlurilor de participare, se utilizează contul 262 – titluri
de participare- care este un cont de activ şi se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II.

Capitolul 5.: Contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terŃii:

5.1.ParticularităŃi privind operaŃiunile cu materiale la nivelul instituŃiilor publice
AchiziŃiile de bunuri, lucrări şi servicii de către instituŃiile publice din România sunt denumite
achiziŃii publice şi sunt supuse unor reglementări speciale.
Contractul de achiziŃie publică este un contract cu titlu oneros încheiat în scris între una sau mai
multe autorităŃi contractante (instituŃii publice) pe de o parte, şi unul sau mai mulŃi operatori economici
(persoane fizice sau juridice) pe de altă parte, având ca obiect de lucrări, furnizarea de produse sau
prestarea de servicii.
Atribuirea unui contract de achiziŃie publică unui agent economic trebuie să respecte anumite
proceduri:
LicitaŃia deschisă, în cadrul căreia orice agent economic interesat are dreptul de a depune oferta;
LicitaŃia restrânsă, în cadrl căreia orice agent economic are dreptul de a depune candidatura, urmând ca
numai candidaŃii selectaŃi să aibă dreptul de a depune oferta;
Dialogul competitiv, care reprezintă procedura la care orice agent economic are dreptul să-şi depună
candidatura şi prin care autoritatea contractantă (instituŃia publică) conduce un dialog cu candidaŃii
admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluŃii apte să răspundă necesităŃilor sale, urmând
ca pe baza soluŃiei/soluŃiilor găsite, candidaŃii selectaŃi să elaboreze oferta finală;
Negocierea- este acea procedură prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaŃii
selectaŃi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preŃul, cu unul sau mai mulŃi dintre aceştia;
Cererea de oferte – este o procedură simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la
mai mulŃi agenŃi economici.
Important: toate instituŃiile publice au obligaŃia de a atribui contractele de achiziŃie publică prin
intermediul licitaŃiilor deschise sau a licitaŃiilor restrânse, şi doar în cazul în care nu sunt îndeplinite

18
www.referat.ro
condiŃiile pentru realizarea acestor proceduri, se va apela la celelalte. De asemenea, instituŃiile publice
au dreptul de a achiziŃiona direct produse, lucrări sau servici, în măsura în care valoarea achiziŃiei nu
depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro. AchiziŃia se realizează pe bază de document
justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziŃie publică.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziŃie publică se realizează prin aplicarea procedurii de
dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai oferta cea mai avantajoasă din
punct de vedere economic.
Stocurile sunt acesle active curente care:
• Sunt deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii;
• Sunt în curs de producŃie în vederea vânzării sau utilizării, în procesul normal de desfăşurare a
activităŃii;
• Sunt regăsite sub formă de materii prime, materiale ce urmează a fi folosite în desfăşurarea
activităŃii curente a instituŃiei, în procesul de producŃie sau prestare de servicii.
În cadrul stocurilor sunt incluse:
• Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral
sau parŃial, fie în starea lor iniŃială, fie transformată. ( contul 301)
• Materialele consumabile (de exmplu: materialele auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese deschimb, seminŃe şi materiale de plantat, furaje etc.) participă la procesul de
fabricaŃie fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit sau asigură desfăşurarea activităŃii curente
a instituŃiei.(contul 302)
• Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bun uri cu o valoare mai mică decât
limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fice corporale, indiferent de durata lor de
folosinŃă, sau cu o durată ami mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile
asimilate acestora (echipamentul de protecŃie, de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele,
sculele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de măsură şi control etc.) (contul 303)
• Semifabricatele sunt acele produse care nu au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic
şi care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităŃii sau se livrează terŃilor.(contul 341)
• Produsele finite sunt acele elemente de stoc care au parcurs în întregime fazele procesului
tehnologic şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituŃiei. (contul 345)
• Rebuturi, materiale recuperabile şi deşeurile cuprind rebuturile (definitive sau parŃiale) şi
produsele declasate. Rebutul definitiv este acel produs rezultat în urma procesului tehnologic,
dar care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau
contracte şi nu poate fi utilizat decât, eventual, ca materie primă sau material pentru producerea
altor bunuri. Rebutul parŃial este produsul care nu corespunde standardelor dar care, fiind
supus unor operaŃii de remediere eficiente sub aspect economic, devine un produs
corespunzător sau poate fi valorificat ca produs declasat. Produsul declasat este acel produs
care nu corespunde normelor şi/sau standardelor dar poate fi valorificat, în condiŃiile legii, la
preŃ redus. (contul 346)
• ProducŃia în curs de execuŃie este reprezentată de acele produse care nu au trecut prin toate
fazele prevăzute în procesul tehnologic sau care nu au fost supuse probelor şi recepŃiei tehnice
sau necompletate în întregime. Tot în această categorie mai sunt asimilate şi lucrările şi
serviciile aflate în curs de execuŃie.(contul 331)
• Stocurile aflate la terŃi sunt bunuri aflate în custodie, prelucrare sau consignaŃie la terŃi şi se
înregistrează distinct pe categorii de stocuri ( conturile: 351, 354, 356, 357, 358, 359).
• Animalele şi păsările includ animalele născute vii şi cele tinere de orice fel crescute pentru
producŃie, reproducŃie, muncă, reprezentaŃie, expunere, precum şi animalele şi păsările la
îngrăşat pentru a fi valorificate.( contul 361)
• Mărfurile reprezintă bunurile pe care instituŃia le cumpără în vederea revânzării sau produsele
realizate în instituŃii şi transferate spre vânzare magazinelor proprii.(contul 371).
• Ambalajele sunt reprezentate de materiale refolosibile, achiziŃionate sau realizate în instituŃie,
folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării şi care în mod temporar pot fi păstrate
de terŃi, cu obligaŃia restituirii în condiŃiile prevăzute în contracte.(contul 381).
Stocuri specifice sectorului public:
19
www.referat.ro

Materiale din rezerva de stat includ bunuri din proprietatea publică a statului, scopul
constituirii acestui tip de stoc fiind acela de a interveni operativ pentru protecŃia populaŃiei,
a economiei şi pentru apărarea Ńării, în situaŃii excepŃionale determinate de calamităŃi
naturale (inundaŃii, cutremure etc) , epidemii, accidente industriale sau nucleare, fenomene
sociale sau economice, conjuncturi externe sau în situaŃie de război. (contul 3041)

Materiale din rezerva de mobilizare includ bunuri din proprietatea publică a statului
necesare în situaŃie de război, (cont 3042) fiind clasificate pe domenii asfel:
În industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri, utilaje strict
specializate, scule, dispozitive, verificatoare etc.
În telecomunicaŃii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menŃinerii în
stare de funcŃionare a capacităŃilor de transport şi telecomunicaŃii necesare
asigurării nevoilor forŃelor sistemului naŃional de apărare;
În domeniul sănătăŃii : materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime
şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar
medical;
În comerŃ : produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităŃilor
militare, solicitate pe plan local, la momentul mobilizării.

Ambalaje din rezerva de stat şi de mobilizare cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se
constituie în rezerva de stat şi de mobilizare.(contul 305)

Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau a unităŃilor
administrativ-teritoriale, precum şi bunurile de acest fel aflate în custodie sau în consignaŃie la
terŃi sunt evidenŃiate distinct de către instituŃiile statului abilitate în acest sens.(contul 347)

Alte stocuri cuprind: muniŃiile şi furniturile pentru apărare naŃională, ordine publică şi siguranŃă
naŃională, precum şi alte stocuri specifice altor instituŃii publice. (contul 309)
De reŃinut:
1. Un alt aspect specific stocurilor deŃinute de instituŃiilor publice se referă la documentele aflate în
fondurile bibliotecilor. Aceste documente, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost
clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naŃional mobil, nu
sunt active fixe ci materiale de natura obiectelor de inventar aflate în folosinŃă, ele fiind evidenŃiate,
gestionate şi inventariate în condiŃiile legii. ( pentru înregistrarea lor se utilizează conturile: 3031,
3032)
2. Eliminarea documentelor din colecŃii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau
moral, după o perioadă de minim 6 luni de la achiziŃie.
Contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza pe baza a trei metode:Metoda operativ-
contabilă, Metoda cantitativ-valorică, Metoda global-valorică
5.2.ParticularităŃi privind decontările cu terŃii
Contabilitatea terŃilor asigură evidenŃa datoriilor şi creanŃelor instituŃiilor publice în relaŃiile acesteia
cu:
Furnizorii. În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaŃiunile privind achiziŃiile de bunuri,
lucrări executate şi servicii prestate, precum şi achiziŃiile de active fixe pe baza efectelor comerciale (
conturile 401, 403, 404, 405). Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate într-un
cont distinct (conturile 232,234,409). Efectele comerciale scontate neajusnse la scadenŃă se
înregistrează într-un cont în afara bilanŃului şi se menŃionează în notele expliocative. Bunurile
cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, se evidenŃiază
ditinct în contabilitate ( contul 408). Contabilitatea furnizorilor se Ńine pe fiecare persoană fizică sau
juridică. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrl acestora
pe termene de plată.
Personalul. Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenŃiază :drepturile salariale, sporurile,
premiile, indemnizaŃiile pentru concediile de odihnă precum şi cele pentru incapacitate temporară de
muncă, plătite din fodul de salarii şi alte drepturi în bani şi/ sau în natură datorate de instituŃia
publică personalului pentru munca prestată ( contul 421).

20
www.referat.ro
Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenŃiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de
lege, cuvenite pensionarilor conform legii (contul 422).
Ajutoarele şi indemnizaŃiile datorate evidenŃiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de
muncă, îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate (contul 423).
Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenŃiază indemnizaŃiile de şomaj datorate şomerilor, potrivit
legii ( cont 424).
Avansurile acordate personalului evidenŃiază indemnizaŃiile pentru concedii de odihnă acordate ca
avans (contul 425).
Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, deschis pe
fiecare persoană ( contul 426).
Sumele datorate şi neachitate reŃinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate,
chirii sau pentru alte obligaŃii ale salariaŃilor, datorate terŃilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaŃii contractuale ( contul 427 ).
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), aferente
exerciŃiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul (contul 4281).
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente
de lucru, precum şi debite provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităŃile stabilite în baza
unor hotărâri ale instanŃelor judecătoreşti şi alte creanŃe faŃă de personalul unităŃii se înregistrează ca
alte creanŃe în legătură cu personalul ) contul 4282).
Asigurările sociale, protecŃia socială datorate de angajatori-instituŃiile publice- pentru asigurări
sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, accidente de muncă şi boli profesionale, asigurări pentru
şomaj, indemnizaŃii şi concedii ( conturile 4311, 4313, 4315, 4371), precum şi contribuŃiile asiguraŃilor
(salariaŃi) pentru asigurări sociale de stat, asigurări de sănătate şi asigurări pentru şomaj ( conturile:
4312, 4314, 4372). Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane, cum ar fi:
drepturi pentru donatorii de sânge, alocaŃii şi alte ajutoare pentru copii, alocaŃia suplimentară pentru
familiile cu mai mulŃi copii, ajutoare sociale, indemnizaŃii pentru persoanele cu handicap şi altele
(contul 438).
Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat. În cadrul decontărilor cu
aceste bugete, se cuprind:
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenŃă între valoarea taxei
exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (T.V.A. colectată – contul 4427) şi a taxei
deductibile pentru cumpărăturile de bunuri şi servicii (T.V.A. deductibilă - contul 4426).
Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă ( contul 4428) care, pe măsură ce devine exigibilă, se trece la
taxa pe valoarea adăugată colectată, respectiv taxa pe valoarea adăugată deductibilă.Taxa pe valoarea
adăugată de plată ( contul 4423);
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat ( contul 4424).
Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale calculate
potrivit legii ( contul 444). Acesta trbuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma
plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanŃă
Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize) sau
bugetelor locale ( impozitul pe clădiri, pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate, potrivit legii.
Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate
bugetului de stat sau bugetelor locale ( contul 446).
Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate
la bugetl statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului după
prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi şi penalităŃi, vărsăminte efectuate în plus la
buget şi altele, precum şi sumele datorate bugetului de către instituŃiile finanŃate de la buget
reprezentând venituri realizate în condiŃiile legii( conturile 4481 şi 4482).
Comunitatea Europeană( PHARE, ISPA, SAPARD etc.). Sumele primite din contribuŃia financiară
nerambursabilă a ComunităŃii Europene se înregistrează la instituŃiile publice implicate în derularea
acestor fonduri ( Fondul NaŃional şi AgenŃiile de Implementare) ca şi creanŃe – sume de primit (
conturile 4501, 4511, 4531, 4541, 4551, 456, 457, 458) şi datorii – sume de plată ( conturile : 4502,
4512, 452, 4532, 4542, 4552) . Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în

21
www.referat.ro
contabilitatea instituŃiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.
Debitorii şi creditorii diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor:
Sumele datorate instituŃiilor publice de către terŃe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul
prpriu şi clienŃii, se înregistrează ca şi debitori diverşi (contul 461);
Sumele datorate de instituŃiile publice unor terŃe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul
propriu şi furnizorii, se înregistrează ca şi creditori diverşi (contul 462);
EvidenŃa creanŃelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetului asigurărilor de şomaj şi a Fondului NaŃional Unic de asigurări sociale de sănătate, se
realizează pe baza declaraŃiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. EvidenŃa analitică se Ńine
pe tipuri de impozite şi plătitori, pe structura clasificaŃiei bugetare ( conturile 463,464,465,466).
Creditori ai bugetelor mai sus menŃionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau
de compensat cu alte creanŃe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanŃe ale altor bugete, la cererea acestora
sau din oficiu, se evidenŃiază pe tipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificaŃiei bugetare (
contul 467). În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenŃiază împrumuturile pe termen scurt
acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii (contul 468)
precum şi dobânzile aferente acestora ( contul 469).
Conturi de regularizare şi asimilate. Conturile de regularizare se utilizează când operaŃiunile îşi
extind efectele pe mai mulŃi ani iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciŃiului în care
au fost realizate sau efectuate. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind:
Sumele plătite în exerciŃiul financiar curent, dar care privesc exerciŃiile financiare următoare, se
înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans ( chirii, asigurări, abonamente, publicaŃii,
alte cheltuieli efectuate în avans ( contul 471).
Sumele încasate în exerciŃiul financiar curent, dar care privesc exerciŃiile financiare următoare, se
înregistrează distinct în contabilitate, la venituri în avans ( contul 472).
OperaŃiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare
clarificări ulterioare, se ănregistrează provizoriu, într-un cont didtinct. Sumele înregistrate în acest cont
trebuie clarificate de către instituŃie în termenul cel mai scurt ( contul 473).
Decontările între instituŃiile publice cuprind operaŃiunile de decontare intervenite în cursul
exerciŃiului între instituŃia superioară şi instituŃiile subordonate sau între instituŃiile subordonate ale
aceleiaşi instituŃii superioare, reprezentând valoarea activelor fixe şi a amterialelor transmise şi primite
în vederea executării unor acŃiuni în cadrul instituŃiei, precum şi sumele transmise de instituŃia
superioară către instituŃiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaŃii bugetare, din
fonduri speciale, fonduri cu destinaŃie specială etc.. contabilitatea decontărilor între instituŃiilor
publice, cuprinde operaŃiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în
contabilitatea unităŃii debitoare, cât şi a celei creditoare aparŃinând aceluiaşi ordonator principal de
credite ( conturile 481, 482). La consolidare soldurile acestor conturi se elimină.
Decontările interne în cadrul instituŃiilor publice privesc acel tip de relaŃii dintre instituŃia publică şi
ordonatorii de credite principali pentru finanŃări din bugetul local (unde funcŃionează trezorerii), dintre
instituŃia superioară şi instituŃiile subordonate privind finanŃarea de la buget şi acele raporturi
intervenite în cursul execuŃiei între instituŃiile publice reprezentând valoarea materialelor transmise şi
primite în vederea executării unor acŃiuni în contul instituŃiei care le-a transmis (fiind vorba de acele
decontări în cadrul sistemului instituŃiilor publice). Decontările interne din cadrul instituŃiilor publice
mai privesc din alt punct de vedere acele raporturi privind drepturile şi obligaŃiile evaluabile în bani
ale unităŃii patrimoniale cu personalitate juridică şi personalul angajat pe baza contractelor de muncă şi
a contractelor de prestări servicii. De asemenea, împrumutul din fondul de rulment reflectă o decontare
internă..
Decontările externe privesc raporturile de decontare ale instituŃiei publice cu persoane fizice sau
juridice (terŃi externi instituŃiei) care pot fi instituŃiile superioare sau subordonate, privind finanŃarea
bugetară, diverse persoane fizice sau juridice, debitori sau creditori pentru creanŃe de încasat şi
obligaŃii de plată de achitat.
Ajustări pentru depreciere. InstituŃiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea creanŃelor la
sfârşitul exerciŃiului financiar, pe seama cheltuielilor ( conturile 491, 496 497).
Contabilitatea terŃilor este condusă cu ajutorul următoarelor conturi: 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48,
49, detaliate pe subgrupele corespunzătoare.
22
www.referat.ro

Intrebări de autoevaluare (Capitolul 5):

RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. AchiziŃiile de bunuri, lucrări şi servicii de către instituŃiile publice din România sunt denumite
achiziŃii publice şi nu sunt supuse reglementărilor speciale.
2. Conturile 401, 403, 404, 405 sunt utilizate în contabilitatea furnizorilor şi evidenŃiază
operaŃiunile privind achiziŃiile de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate, precum şi
achiziŃiile de active fixe pe baza efectelor comerciale .
3. Ajutoarele şi indemnizaŃiile datorate evidenŃiază ajutoarele de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate (contul 423)
4. Sumele primite din contribuŃia financiară nerambursabilă a ComunităŃii Europene se
înregistrează la instituŃiile publice implicate în derularea acestor fonduri ( Fondul NaŃional şi
AgenŃiile de Implementare) ca şi creanŃe – sume de primit ( conturile 4501, 4511, 4531, 4541,
4551, 456, 457, 458).
5. EvidenŃa creanŃelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale
de stat, bugetului asigurărilor de şomaj şi a Fondului NaŃional Unic de asigurări sociale de
sănătate, nu se realizează pe baza declaraŃiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.
6. Decontările externe privesc raporturile de decontare ale instituŃiei publice cu persoane fizice sau
juridice (terŃi externi instituŃiei) care pot fi instituŃiile superioare sau subordonate, privind
finanŃarea bugetară, diverse persoane fizice sau juridice, debitori sau creditori pentru creanŃe de
încasat şi obligaŃii de plată de achitat.
7. InstituŃiile publice nu pot înregistra ajustări pentru deprecierea creanŃelor la sfârşitul exerciŃiului
financiar, pe seama cheltuielilor .

Capitolul 6.: Lucrări contabile de închidere ale exerciŃiului bugetar:

6.1.ParticularităŃi privind cheltuielile şi veniturile extrabugetare
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor este organizată având în vedere clasificaŃia bugetară,
obiectul său fiind evaluarea şi înregistrarea în funcŃie de natura şi destinaŃia veniturilor şi cheltuielilor.
În scopul dezvoltării unor acŃiuni proprii fără finanŃare de la buget, instituŃiile publice pot utiliza
anumite venituri prevăzute de lege pentru autofinanŃarea integrală sau parŃială a unor cheltuieli
determinate. În această categorie,.se includ venituri din subvenŃii, venituri din alocaŃii bugetare cu
destinaŃie specială, sau venituri din vânzare de produse, semifabricate, mărfuri, lucrări executate,
servicii prestate şi alte activităŃi.
Veniturile extrabugetare sunt evidenŃiate cu ajutorul conturilor din grupa 70 „ venituri din activităŃi
economice”. Conturile de venituri au funcŃiune contabilă de pasiv, se creditează în cursul exerciŃiului
cu veniturile înregistrate la data primirii lor sau în momentul constatării..Se debitează la finele
exerciŃiului bugetar prin contul 121 „ Rezultatul patrimonial” pe surse de finanŃare. La sfârşitul
exerciŃiului nu prezintă sold.
Cheltuielile extrabugetare urmează regimul veniturilor extrabugetare.
Pentru aceste tipuri de venituri şi cheltuieli, instituŃiile publice organizează execuŃie bugetară
separată. Asfel, conturile de cheltuieli sunt aferente clasei 6, de regulă grupa 61 „ Cheltuieli cu
lucrările şi serviciile executate de terŃi” sau grupa 62 „ Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi”.
Conturile de cheltuieli au funcŃiune contabilă de activ. Se debitează în cursul exerciŃiului cu
cheltuielile înregistrate la data constatării, se c reditează la finele perioadei prin contul 121 „Rezultatul
patrimonial”, pe surse de finanŃare. La finele exerciŃiului nu prezintă sold.
În vederea întocmirii situaŃiilor financiare instituŃiile publice trebuie să efectueze o serie de
lucrări premergătoare pe baza cărora să poată fi extrase fluxurile informaŃionale care au caracterizat
activitatea instituŃiei în cursul exerciŃiului financiar-contabil. Durata exerciŃiului financiar este de 12
luni şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic, respectiv exerciŃiul financiar începe la 1 ianuarie şi se
încheie la 31 decembrie, cu excepŃia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinŃării
instituŃiei publice.

23
www.referat.ro
ComponenŃa şi succesiunea lucrărilor contabile de închidere a exerciŃiului financiar- contabil
sunt următoarele:
a) Întocmirea balanŃei conturilor înainte de inventariere; balanŃa conturilor înainte de
inventariere reprezintă de fapt, o inventariere scriptică a conturilor, întrucât prin intermediul ei
se verifică realitatea şi exactitatea datelor înscrise în aceasta.
b) Inventarierea generală a patrimoniului şi înregistrarea operaŃiilor de regularizare constatate
în urma inventarierii;
c) Întocmirea balanŃei finale a conturilor după inventariere. BalanŃa finală a conturilor după
inventariere este necesar a fi întocmită întrucât pe baza ei se va închide finanŃarea şi se va
stabili rezultatul patrimonial al instituŃiei publice.
Fiecare dintre etapele prezentate mai sus se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare
în domeniul contabilităŃii, precum şi a altor reglementări care, fără a fi de natură specific contabilă, fac
referire la modul de închidere a exerciŃiului bugetar.

6.2. Inventarierea patrimoniului

Inventarierea generală a patrimoniului se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv şi are ca scop principal stabilirea situaŃiei reale a
tuturor elementelor de activ şi pasiv ale fiecărei instituŃii, precum şi a bunurilor şi valorilor deŃinute cu
orice titlu, aparŃinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaŃiilor financiare
anuale.răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, revine ordonatorului de credite
sau altei persoane care, are obligaŃia gestionării elementelor de activ şi pasiv şi care elaborează şi
transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise, adaptate la specificul unităŃii.
Inventarierea elementelor de activ şi pasiv se efectuează de către comisii de inventariere,
formate din cel puŃin două persoane, numite prin decizie scrisă, emisă de ordonatorul de credite.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în
listele de inventariere cu cele din evidenŃa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.
Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele
determinate de expirarea termenelor de prescripŃie a creanŃelor sau din alte cauze, comisia de
inventariere trebuie să solicite şi să primească explicaŃii scrise de la persoanele care au răspunderea
gestionării respectiv a urmăririi decontării creanŃelor. În baza explicaŃiilor primite şi a documentelor
cerecetate, membrii comisiei de inventariere stabilesc caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi
deprecierilor constatate, precum şi caracterul plusurilor, propunând şi modul de regularizare a
diferenŃelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
Comisia de inventariere la instituŃiile publice este unică, atribuŃiile ei referindu-se atât la
patrimoniul administrat direct de aceasta, cât şi la patrimoniul instituŃiilor subordonate, fără
personalitate juridică, care nu au compartimente proprii de contabilitate. În aceste cazuri, din comisia
de inventariere trebuie să facă parte, în mod obligatoriu şi câte un reprezentant al instituŃiei fără
personalitate juridică.
Bunurile aflate în administrarea instituŃiilor publice se inventariază anual, cu excepŃia
clădirilor, construcŃiilor speciale şi a celorlalte bunuri aflate în gestiunea misiunilor diplomatice şi a
oficiilor consulare, care se inventariază o dată la 3 ani.
Un regim specific îl au bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naŃional mobil , din
fondurile de carte, vaorile de muzeu şi recuzita în cadrul instituŃiilor artistice de spectacole, care,
datorită naturii lor speciale, se inventariază în condiŃiile şi la termenele stabilite de către Ministerul
Culturii.
De exemplu, instituŃiile publice deŃinătoare de bunuri culturale sunt obligate să verifice
existenŃa şi integritatea bunurilor pe care le deŃin şi care sunt înscrise într-un document special numit
Registru pentru evidenŃa analitică a bunurilor culturale, asfel:
a) instituŃiile care deŃin până la 100.000 de obiecte – o dată la 3 ani;
b) instituŃiile care deŃin între 100.000 şi 250.000 de obiecte – o dată la 4 ani;
c) instituŃiile care deŃin între 250.000 şi 500.000 de obiecte – o dată la 5 ani;
d) instituŃiile care deŃin peste 500.000 de obiecte – o dată la 7 ani.

24
www.referat.ro
Anual, ordonatorul de credite respectiv poate dispune, însă, efectuarea verificării unui număr de
obiecte aflate în inventar.
De asemenea, luând în considerare specificul activităŃii unor instituŃii, ordonatorii principali de
credite pot elabora norme proprii privind inventarierea unor bunuri cu caracter specific aflate în
administrare, inclusiv pentru stabilirea unor excepŃii de la regula generală de inventariere. Toate aceste
excepŃii trebuie însă, să primească avizul Ministerului FinanŃelor Publice.
Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea contabilă. Lipsurile imputabile se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea de
înlocuire. Pentru lipsuri, sustrageri şi alte produceri de pagube care constituie infracŃiuni, ordonatorii
de credite sunt obligaŃi să sesizeze organele de urmărire penală. Pagubele constatate la inventariere şi
imputate persoanelor vinovate, precum şi debitorii deveniŃi insolvabili trebuie evidenŃiate în
contabilitate în conturi analitice didtincte, iar în cadrul acestora, pe fiecare debitor, urmărindu-se
recuperarea lor. Scăderea din contabilitate a unor pagube neimputabile se realizează în baza aprobării
ordonatorului de credite, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
Bunurile constatate plus se evaluează şi se înregistrează în contabilitate în funcŃie de preŃul
pieŃei la data constatării sau de costul de achiziŃie al bunurilor similare.
OperaŃiile de regularizare se referă la următoarele elemente:
a) regularizarea plusurilor şi minusurilor cantitative constatate în urma inventarierii. Această
regularizare se va face în funcŃie de particularităŃile elementului constatat plus sau minus,
respectiv: imobilizări, stocuri, elemente de trezorerie etc. aşa cum au fost prezentate deja în
capitolele referitoare la categoriile respective.
b) Constituirea/majorarea sau diminuarea/anularea ajustărilor pentru depreciere constatate la
elementele de activ deŃinute de instituŃia publică la sfârşitul exerciŃiului finaniar, precum şi
constituirea/majorarea sau diminuarea/anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
c) Înregistrarea diferenŃelor de curs valutar ca venituri, respectiv cheltuieli financiare, în urma
reevaluării creanŃelor şi/ sau datoriilor în valută şi a disponibilului în valută deŃinut de
instituŃia publică la 31 decembrie în conturi deschise la băncile comerciale, în condiŃiile
precizate expres prin legislaŃia aferentă.
d) Identificarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor aferente altor exerciŃii financiare
asfel:
471 = clasa 6
Chelt. înreg. în avans Conturi de cheltuieli

Şi respectiv,
Clasa 7 = 472
Conturi de venituri Venituri înregistrate în avans
e) Înregistraea tranzacŃiilor în curs de clarificare în contul 473 –decontări din operaŃii în curs
de clarificare-, respectiv amenzi, cheltuieli de judecată, operaŃiuni efectuate în conturile
bancare pentru care nu există documente etc., adică operaŃiuni care nu pot fi înregistrate pe
cheltuieli sau alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare.

6.3. SituaŃiile financiare anuale

SituaŃiile financiare întocmite de instituŃiile publice trebuie să ofere o imagine fidelă a
activelor, datoriilor, poziŃiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a
performanŃei financiare şi a rezultatului patrimonial al acestora. Spre deosebire de societăŃile
comerciale, instituŃiile publice au obligaŃia de a întocmi un set de situaŃii financiare la sfârşitul fiecărui
trimestru şi anual, la data de 31 decembrie a fiecărui exerciŃiu bugetar. SituaŃiile financiare se
întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul FinanŃelor Publice, ele reprezentând, totodată,
documentul oficial care reflectă situaŃia patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităŃilor
administrativ-teritoriale.
SituaŃiile financiare se întocmesc în moneda naŃională, dar luând în considerare implicarea
României în relaŃiile financiare internaŃionale, precum şi acordurile de finanŃare încheiate cu diverse
organisme europene şi nu numai, există posibilitatea ca situaŃiile financiare să fie întocmite şi într-o
monedă străină, la solicitarea acestora.
25
www.referat.ro
SituaŃiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:
BilanŃul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi
capital propriu al instituŃiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. BilanŃul prezintă pentru fiecare
element valorile aferente perioadei curente şi a celei precedente, însă situaŃia în care datele nu sunt
comparabile, acest fapt trebuie menŃionat în notele explicative care însoŃesc situaŃiile financiare.
Ordinea de prezentare a elementelor în bilanŃ este gradul crescător al lichidităŃii pentru active şi gradul
crescător al exigibilităŃii pentru datorii. În cadrul bilanŃului instituŃiei publice se realizează distincŃia
curent/necurent atât pentru active cât şi pentru datorii.
Structura bilanŃului instituŃiilor publice este următoarea: ACTIVE ( Active necurente , Active curente),
DATORII (Datorii necurente, Datorii curente), CAPITALURI PROPRII (Rezerve şi fonduri,
Rezultatul patrimonial, Rezultatul raportat)
Active nete/capitaluri proprii=Total active-Total datorii
Contul de rezultat patrimonial este acea componentă a situaŃiilor financiare care prezintă veniturile,
finanŃările şi cheltuielile din cursul exerciŃiului curent. În cadrul contului de rezultat patrimonial,
veniturile, finanŃările şi cheltuielile sunt prezentate conform contabilităŃii de angajamente, pe tipuri de
activităŃi desfăşurate de instituŃia publică:
o ActivităŃi operaŃionale
o ActivităŃi financiare
o ActivităŃi extraordinare
Comparabilitatea în timp a datelor este asigurată şi în cadrul contului de rezultat patrimonial prin
prezentarea unei coloane distincte cu valorile perioadei precedente. Dacă valorile prevăzute anterior nu
sunt comparabile, absenŃa comparabilităŃii trebuie prezentată în notele explicative.
Rezultatul patrimonial pus în evidenŃă în cadrul acestei componente a situaŃiilor financiare este un
rezultat economic care exprimă performanŃa financiară a instituŃiilor publice, respectiv excedent sau
deficit patrimonial. Acest rezultast se determină pe fiecare sursă de finanŃare în parte, precum şi pe
total, ca diferenŃă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciŃiul financiar curent.
Structura contului de rezultat patrimonial este următoarea:
Venituri operaŃionale
Venituri din impozite şi taxe, contribuŃii de asigurări şi alte venituri ale bugetelor;
Venituri din activităŃi economice
FinanŃări, subvenŃii, transferuri, alocaŃii bugetare cu destinaŃie specială
Alte venituri
Total venituri operaŃionale
Cheltuieli operaŃionale
Cheltuieli cu salariile şi contribuŃiile aferente
SubvenŃii, transferuri
Cheltuieli privind stocurile, lucrările şi serviciile executate de terŃi
Cheltuieli de capital, amortizări şi provizioane
Alte cheltuieli operaŃionale
Total cheltuieli operaŃionale
Excedent/deficit din activitatea operaŃională
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent/deficit din activitatea financiară
Excedent/deficit din activitatea curentă
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul patrimonial (excedent/deficit)
SituaŃia fluxurilor de trezorerie prezintă existenŃa şi mişcările de numerar (încasări şi plăŃi) divizate
pe categorii de activităŃi : operaŃională, investiŃii (reprezentată de achiziŃii şi vânzări de imobilizări) şi
finanŃate (împrumuturi primite şi rambursate). În ceea ce priveşte situaŃia fluxurilor de trezorerie, un
rol important în aprobarea sa îl are Trezoreria Statului, prin unităŃile sale, care trebuie să acorde viza
pe această componentă a situaŃiilor financiare prezentată de instituŃiile publice arondate acestora.
26
www.referat.ro
Această viză a unităŃii de trezorerie se acordă trimestrial şi certifică nu doar soldurile conturilor de
disponibilităŃi deschise de instituŃiile publice, ci şi exactitatea plăŃilor nete de casă efectuate de acestea.
SituaŃia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere informaŃii referitoare la
structura capitalurilor proprii, influenŃele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenŃele
rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor
contabile. Practic, situaŃia prezintă în detaliu creşterile şi diminuaările din timpul anului ale fiecărui
element al conturilor de capital.
Anexe la situaŃiile financiare, care conŃin politici contabile şi note explicative şi furnizează
informaŃii suplimentare despre elementele înscrise în situaŃiile financiare. De asemenea, anexele
cuprind şi referiri la principiile contabile în baza cărora au fost întocmite situaŃiile financiare,
Contul de execuŃie bugetară va cuprinde toate operaŃiunile financiare din timpul exerciŃiului
financiar cu privire la veniturile încasate şi plăŃile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul
şi trebuie să conŃină:
a) InformaŃii privind veniturile:
• Prevederi bugetare iniŃiale, prevederi bugetare definitive;
• Drepturi constatate;
• Încasări realizate
• Drepturi constatate de încasat
b) InformaŃii privind cheltuielile
• Credite bugetare iniŃiale, credite bugetare definitive;
• Angajamente bugetare;
• Angajamente legale;
• PlăŃi efectuate;
• Angajamente legale de plătit;
• Cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)
c) InformaŃii privind rezultatul execuŃiei bugetare (încasări realizate minus plăŃi efectuate).
Depunerea situaŃiilor financiare respectă ierarhia ordonatorilor de credite:
• InstituŃiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau
terŃiari, depun un exemplar din situaŃiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic
superior;
• Ordonatorii principali de credite depun la Ministerul FinanŃelor Publice sau DirecŃiile Generale
ale FinanŃelor Publice JudeŃene şi a Municipiului Bucureşti, după caz, un exemplar din
situaŃiile financiare trimestriale şi anuale.

Intrebări de autoevaluare (Capitolul 6):

RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. Veniturile extrabugetare sunt evidenŃiate cu ajutorul conturilor din grupa 70 „ venituri din
activităŃi economice”.
2. La finele exerciŃiului conturile de venituri (70) şi cheltuieli (60) pot prezenta solduri
creditoare/debitoare..
3. Bunurile aflate în administrarea instituŃiilor publice se inventariază anual, cu excepŃia
clădirilor, construcŃiilor speciale şi a celorlalte bunuri aflate în gestiunea misiunilor diplomatice şi a
oficiilor consulare, care se inventariază o dată la 3 ani.
4. InstituŃiile publice deŃinătoare de bunuri culturale sunt obligate să verifice existenŃa şi
integritatea bunurilor pe care le deŃin şi care sunt înscrise într-un document special numit Registru
pentru evidenŃa analitică a bunurilor culturale, o dată la 7 ani-pentru instituŃiile care deŃin peste
500.000 de obiecte.
5. Contul de rezultat patrimonial este acea componentă a situaŃiilor financiare care prezintă
veniturile, finanŃările şi cheltuielile din cursul exerciŃiului curent.
6. Anexele la bilanŃul contabil cuprind şi referiri la principiile contabile în baza cărora au fost
întocmite situaŃiile financiare.

27
www.referat.ro
7. Contul de execuŃie bugetară va cuprinde toate operaŃiunile financiare din timpul exerciŃiului
financiar cu privire la veniturile încasate şi plăŃile efectuate, în structura în care a fost aprobat.

Capitolul 7.: Măsuri de reformă a contabilităŃii publice:

7.1. Armonizarea contabilităŃii publice cu practicile contabile ale societăŃilor comerciale
Schimbările care au intervenit în ultimii ani în sistemul public au condus la o schimbare
remarcabilă în domeniul contabilităŃii publice. Asfel, în forma sa actualizată, contabilitatea publică
este capabilă să ofere informaŃii mult mai clare despre buna gestionare a fondurilor publice, asigurând
în acest fel un instrument mult mai eficient în luarea deciziilor cele mai eficiente referitoare la
gestionarea fondurilor publice.
Măsurile de reformă care au avut loc în contabilitatea publică din România se încadrează în
contextul internaŃional de reglementare privind contabilitatea publică..
Cadrul internaŃional de reglementare privind contabilitatea publică cuprinde:

Regulamentul Consiliului ComunităŃii Europene nr. 1605/2005 privind Regulamentul Financiar
aplicabil bugetului general al ComunităŃii Europene;

Regulamentul Comisiei ComunităŃii Europene nr. 2342/2002 privind regulile detaliate de
implementare a Regulamentului financiar aplicabile bugetului general;

Regulamentul Comisiei ComunităŃii Europene nr. 2909/2002 privind managementul contabil al
activelor fixe nefinanciare ale ComunităŃii Europene;

Sistemul European de Conturi (SEC „95);

Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
Reforma contabilităŃii publice în Uniunea Europeană şi în lume
Modernizasrea managementului public a devenit în ultimii ani o problemă majoră a Ńărilor
membre ale Uniunii Europene. Asfel, deşi orientată tradiŃional spre înregistrarea veniturilor şi a
cheltuielilor în momentul încasării, respectiv plăŃii acestora (contabilitatea de casă), contabilitatea
sectorului public trebuie să devină un instrument real de conducere, în principal prin intermediul
raportării unor situaŃii financiare moderne.
În practică, autorităŃile publice locale, regionale sau naŃionale elaborează conturile într-un
format destinat să prezinte mai degrabă modul de implementare anuale decât a activelor şi datoriilor.
Legislatorul bugetar este de regulă mulŃumit cu aceste conturi bugetare, suma de bani cheltuită prin
Trezorerie şi impozitele colectate putând fi cunoscute la orice moment. Cu toate acestea,
administratorii publici au datoria să ofere transparenŃă şi să prezinte situaŃiile financiare într-o formă
completă, informativă şi uşor de înŃeles, care să ofere posibilitatea efectuării de comparaŃii între
performanŃele financiare ale unor organisme similare.
În trecerea la contabilitatea de angajamente, România a avut în vedere cerinŃele
Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al ComunităŃii Europene nr. 1605/25.06.2005 şi
ale Regulamentului Comisiei Europene privind regulile detaliate de implementare a Regulamentului
financiar nr. 2342/23.12.2002, Capitolul „Contabilitate şi prezentarea conturilor” cu privire la:

Metodele de evaluare a activelor şi datoriilor;

Principiile de contabilitate general acceptate;

Structura planului de conturi;

Structura situaŃiilor financiare;
În calitate de Ńară membră a Uniunii Europene, România s-a preocupat pentru adoptarea legislaŃiei
europene în domeniul contabilităŃii publice, la această dată raportând realizări importante pe linia
tranziŃiei la contabilitatea de angajamente:

Înregistrarea în contabilitate a creanŃelor fiscale începând cu 1 ianuarie 2003;

Calcularea şi înregistrarea amortizării activelor fixe începând cu 1 ianuarie 2004”

Efectuarea şi experimentarea noilor reglementări contabile în anul 2005

Pregătirea personalului din compartimentele financiar-contabile de către Institutul NaŃional de
AdministraŃie şi Centrele Regionale de Formare Profesională.
Armonizarea contabilităŃii publice cu practicile contabile ale societăŃilor comerciale se
concretizează în adoptarea metodelor de evaluare, după cum urmează:
Pentru evaluarea elementelor de bilanŃ, se stabilesc următoarele reguli:
28
www.referat.ro
a) Evaluarea la data intrării în instituŃia publică
La data intrării în patrimoniu, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric), care se stabileşte astfel:
- la cost de achiziŃie-pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- la cost de producŃie- pentru bunurile produse în instituŃie;
- la valoarea justă- pentru bunurile obŃinute cu titlu gratuit.
Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între
două părŃi aflate în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii cu preŃul determinat obiectiv. Pentru
bunurile care au valoare de piaŃă, valoarea justă este identică cu valoarea de piaŃă.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de activ şi de pasiv se face la valoarea
actuală a fiecărui element , denumită valoare de inventar, stabilită în funcŃie de utilitatea
bunului, starea acestuia şi preŃul pieŃei, conform normelor emise în acest scop de Ministerul
FinanŃelor publice.
c) Evaluarea la încheierea exerciŃiului financiar. La încheierea exerciŃiului financiar,
elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaŃiile
financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop,
valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, respectiv valoarea de
inventar. În acest caz, se vor avea în vedere printre altele:
- Pentru elementele de activ, diferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă netă se înregistrează în contabilitate pe seama unei ajustări pentru
depreciere sau pterdere de valoare, atunci când deprecierea este temporară, aceste elemente
menŃionându-se, la valoarea de intrare. Prin valoarea contabilă netă se înŃelege valoarea de
intrare, mai puŃin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare,
cumulate.
- Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenŃele constatate în plus între valoarea
de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor
cauzatoare de datorii.
d) Evaluarea la data ieşirii din unitate. La data ieşirii din unitate sau la darea în consum,
bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.o măsură de armonizare
contabilă este cea referitoare la planul de conturi adoptat de către instituŃiilor publice după 01
ianuarie 2006 care cuprinde 8 clase, numerotate de la 1 la 8. în cadrul claselor există mai multe
grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Ca şi în cazul
societăŃilor comerciale, conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcŃie de
specificul activităŃii şi de necesităŃile proprii de informare. Conform normelor în vigoare,
conturilr sintetice au fost desfăşurate pe principalele conturi analitice care stau la baza
întocmirii bilanŃului contabil şi îndeosebi a executării bugetului de venituri şi cheltuieli.
7.2. Amortizarea mijloacelor fixe şi reevaluarea acestora
Pentru integrarea euroapeană a României, reforma sistemului de contabilitate este imperativă.
Noua lege a finanŃelor, aplicabilă de la 01 ianuarie 2003, conŃine noile concepte de contabilitate
publică şi contabilizare a costurilor pentru instituŃiile publice. Amortizarea mijloacelor fixe a constituit
o problemă c omplexă pentru toate instituŃiile publice din Europa, alături de reevaluarea mijloacelor
fixe.
Amortizarea activelor fixe necorporale
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile aferente achiziŃionării de brevete, drepturi de autor,
licenŃe, mărci de fabrică şi alte valori similare se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, (după caz)ceea ce presupune
aplicarea unei cote de amortizare la valoarea de intrare (valoarea amortizabilă) a activelor fixe
necorporale.
Cota de amortizare este o mărime procentuală care se stabileşte în funcŃie de durata de viaŃă
utilă (care este de fapt o durată normală de utilizare stabilită prin lege), raportând 100 la durata
amintită.
Durata de viaŃă (estimată sau normată) reprezintă acea perioadă de timp determinată,
exprimată în ani şi ore de funcŃionare, de la data punerii în funcŃiune a unui mijloc fix în stare nouă
până la data în care acesta a fost amortizat integral.
29
www.referat.ro
Amortizarea se va înregistra lunar, începând cu luna următoare celei în care a fost dat în
folosinŃă sau pus în funcŃiune activul fix necorporal până la recuperarea integrală a valorii de intrare a
acestuia.
Valoarea amortizabilă a unui activ necorporal trebuie să fie alocată sistematic de-a lungul
duratei sale de viaŃă
Concesiunile, brevetele, licenŃele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare se
amortizează în funcŃie de durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituŃiile publice care le
deŃin.
Cheltuielile de dezvoltare şi programele informatice create de instituŃiile publice, achiziŃionate
sau dobândite pe alte căi sunt amortizate pe o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de
credite.
NU SE AMORTIZEAZĂ: înregistrările de reprezentaŃii teatrale, programe de radio sau televiziune,
lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice sau recreative efectuate pe pelicule,
benzi magnetice sau alte suporturi.
Reevaluarea activelor fixe necorporale
După intrarea în patrimoniul instituŃiilor publice, activele fixe necorporale pot fi reevaluate, această
operaŃiune realizându-se în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaŃi. DiferenŃa
pozitivă dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este evidenŃiată cu ajutorul contului de pasiv : 105 –
rezerve din reevaluare-
Amortizarea activelor fixe corporale
Pentru amortizarea activelor fixe corporale se utilizeaza metoda de amortizare liniara. (contul
281 cont de pasiv) Se calculeaza amortizare incapand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la
recuperarea integrala a valorii de intrare, in conformitate cu duratele normale de utilizare prevazute in
Catalogul privind duratele normale de utilizare. Duratele sunt aprobate prin hotarare de Guvern si sunt
stabilite sub forma unui interval (durata minima si durata maxima). Institutiile au asfel posibilitatea de
a alege numarul de ani din interval pentru amortizarea activului fix corporal. Durata stabilita se poate
majora sau reduce pana la 20% cu aprobarea ordonatorului de credite.
Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii in
functiune a activului.
Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta in
Catalogul privind duratele normale de utilizare.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, in concesiune sau in folosinta gratuita, se
calculeaza de catre institutiile publice care le au in patrimoniu. Valoarea neamortizata se include
integral in cheltuielile institutiilor publice la momentul scoaterii din gestiune.
Amortizarea componentelor care intra in structura unui activ corporal cu durate de utilizare
diferite decat a actvului rezultat (obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un
singur corp), la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set.
Reevaluarea activelor fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice are ca obiectiv
aducerea acestora la costul curent sau la valoarea de intrare actualizata corelata cu utilitatea bunurilor
si cu valoarea de piata a acestora.
Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justa care se determina pe baza unor evaluari
efectuate de regula, de profesionisti calificati, membri ai unui organism profesional in domeniu.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, asfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.
Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la
rezerva din reevaluare (contul 105)
Bunurile din patrimoniul cultural national vor putea fi reevaluate doar de catre evaluatori autorizati in
condittile legii.
7.3. Sistemul de documente şi contabilitatea instituŃiilor publice în format electronic
Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituŃii publice trebuie
să asigute prelucrarea automată a datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele
contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acesrora pe suporturi tehnice.

30
www.referat.ro
La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale
pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă, potrivit reglementărilor
legale în vigoare.
UnităŃile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic
de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaŃiilor din
documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru
prelucrare.
ResponsabilităŃile ce revin personalului instituŃiei cu privire la utilizarea sistemului informatic
de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. InstituŃiile publice au obligaŃia
păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum şi a
documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitae.
Aceste documente justificative pot fi păstrate după editarea lor cu ajutorul sistemelor
informatice. În condiŃiile conducerii contabilităŃii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, fiecare operaŃiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile,
în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate.
În aceată situaŃie, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura
editării lor.
Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite
sau altei persoane care are obligaŃia gestionării unităŃii beneficiare.
Din puct de vedere al bazei de date, trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice
moment a conŃinutului registrelor, jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. ExerciŃiul
financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaŃiile financiare anuale şi, de regulă,
coincide cu anul calendaristic. Durata exerciŃiului financiar este de 12 luni.
ExerciŃiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepŃia primului an
de activitate, când acesta începe la data înfiinŃării instituŃiei publice, potrivit legii.

Intrebări de autoevaluare (Capitolul 7)

RaspundeŃi cu : Adevărat/Fals la următoarele întrebări:

1. Măsurile de reformă care au avut loc în contabilitatea publică din România se încadrează în
contextul internaŃional de reglementare privind contabilitatea publică..
2. Noua lege a finanŃelor, aplicabilă de la 01 ianuarie 2003, conŃine noile concepte de contabilitate
publică şi contabilizare a costurilor pentru instituŃiile publice.
3. Amortizarea componentelor care intra in structura unui activ corporal cu durate de utilizare
diferite decat a actvului rezultat (obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza
un singur corp), la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau
set.
4. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justa care se determina pe baza unor
evaluari efectuate de regula, de profesionisti calificati, membri ai unui organism profesional in
domeniu.
5. Bunurile din patrimoniul cultural national vor putea fi reevaluate doar de catre evaluatori
autorizati in condittile legii.

31