1

I. Vocabularul
1. Jocabularul / lexicul limbii romne
~ reprezint totalitatea cuvintelor care au existat si care exist n limba romn (cca 120 000);
~ cuprinde: a) vocabularul fundamental,
b) masa vocabularului.
Vocabularul fundamental
Cuprinde cca 1500 de cuvinte avnd urmtoarele caracteristici: sunt cele mai importante,
ntelese de toti vorbitorii unei limbi;
Au cea mai mare frecvent n comunicare;
Au vechime si durabilitate,
Denumesc sau exprim notiuni fundamentale, reprezentnd toate prtile de vorbire;
Au o mare capacitate de derivare/compunere;
Fac parte din numeroase locutiuni si expresii;
Cele mai multe sunt polisemantice.
Exemple.
Cuvinte care denumesc:
prti ale corpului omenesc grade de rudenie animale, psri, insecte cunoscute Ilori,
arbori, Iructe alimente, buturi de strict necesitate Ienomene ale naturii nsusiri culori
diviziuni ale timpului (prti ale zilei, zilele sptmnii, lunile anului, anotimpurile s.a.)
corpuri ceresti.

asa vocabularului (90 din cuvintele limbii)
Cuprinde:
Toate cuvintele care nu Iac parte din vocabularul Iundamental;
Termeni stiintiIici/tehnici din limbajele de specialitate (neologisme);
Arhaisme; Regionalisme; Termeni de jargon; Termeni argotici.



2

. Cuvntul
~ este unitatea de baz a vocabularului;
~ se caracterizeaz prin form (sunete/litere) si prin sens (are unul sau mai multe sensuri).
Felul cuvintelor:
simple ~ au structur unitar (an, aur, barc, mare, scrie, a:i, vai', ori, prin s.a.);
compuse ~ alctuite din dou sau mai multe elemente componente (bunvoint, a
binecuvanta, binevoitor, fiecare, dou:eci, dup-amia:, de la, ca s, tic-tac' s.a.).

Sensul/semniIicatia cuvntului
I. Sensul propriu
Caracteristici:
Este sensul obisnuit al unui cuvnt; este cunoscut de toti vorbitorii;
Se reIer la un aspect din realitate;
Are dou aspecte:
a sensul propriu de baz: sensul cuvntului n sine care apare n orice context s-ar aIla
]picior, parte a corpului omenesc);
b) sensul propriu secundar, sensul rezultat dintr-o asemnare; depinde strict de context
(piciorul podului: stlp care sustine podul).

II. Sensul figurat
Caracteristici:
Sens neobisnuit al unui cuvnt;
Folosit cu valoare expresiv, n scopul Iormrii unei imagini poetice. Exemplu. ,Pe-un
picior de plai." (Balada Miorit)

3. Cmpul lexical
Cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu;
Cuvintele au trsturi de sens comune;

3

Este alctuit din cuvinte care apartin aceleiai prti de vorbire (numai substantive, numai
verbe, numai adjective etc);
Cuprinde cuvintele domeniului, sinonimele, derivatele acestora si expresiile din care
acestea Iac parte.
Exemplu. domeniul: grade de rudenie: mam, tat, ttic, sor, frate, bunic, bunic,
strbunic, mtu, tanti, vr, verioar s.a.

. Mijloace interne de mbogjire a vocabularului
Derivarea
Cuvintele noi se Iormeaz de la cuvntul de baz
Exemplu. bun - strbun - buntate sau de la rdcina cuvntului de baz - partea comun a
tuturor cuvintelor derivate obtinute Exemplu. colar, precolar.
Cuvintele obtinute se numesc derivate;
Derivarea: cu suIixe; cu preIixe; parasintetic (cu suIixe si preIixe);
sufixe - sunete sau grupuri de sunete adugate la sIrsitul rdcinii;
sufixe diminutivale - Iormeaz diminutive (nume de obiecte sau nsusiri considerate de
vorbitor mai mici dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. copila, copilit,
floricic, bunicel, frumuic s.a.;
sufixe augmentative - Iormeaz augmentative (nume de obiecte sau nsusiri considerate de
vorbitor mai mari dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. flciandru, csoi,
grsan, lungan s.a.
prefixe - sunete sau grupuri de sunete adugate Lnaintea rdcinii, pentru a Iorma un cuvnt
nou. Exemple.
a) derivate cu sufixe: frun:i, frun:ulit, frun:ar s.a
b) derivate cu prefixe: neadevr, inegal, reLnvt, rstimp, nebun, strbun s.a.
c) derivate parasintetice (cu sufixe yi prefixe Lnfrun:it, precolar, refcut, neLntelegtor,
strlucitor s.a.
PreIixe care dau un anumit sens cuvintelor derivate.
Exemple. antebrat (naintea bratului), antir:boinic (mpotriva rzboiului), arhicunoscut
(cunoscut Ioarte bine), bisilabic (cu dou silabe), hipertensiune (tensiune mrit), hipotensiv
(cu tensiune mic), intravenos (n interiorul venei) s.a.


4

ompunerea
Este Iormarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea), alturarea sau abrevierea unor
termeni diIeriti. Termenii cuvntului compus si pierd sensul pe care l au cnd sunt
independenti. Exemple. binevoitor, bloc-tum, de la, untdelemn, floarea- soarelui,
macrocosmos, francofonie, plafar, ONU, TAROM s.a.

ompunerea prin unire (contopire Exemple. bunstare, doispre:ece, cumsecade,
Campulung s.a.

ompunerea prin alturare (parataxa Exemple. bun-credint, ap-de-gur, verde-
glbui, de la, pentru c, floarea-soarelui, gura-leului, ochiul-boului s.a.

ompunerea prin abreviere (prescurtare)
Exemple.
a) din inijiale (SNCFR, CEC, ONU, UNESCO, UE);
b) din fragmente de cuvinte (TAROM);
c) din fragmente yi cuvinte ntregi (Rompetrol, Romarta).
Atentie! Nu se pune punct dup: abrevierile din matematic, Iizic, chimie (m, Km, Ag, W, O
s.a.); punctele cardinale (N, SV s.a.).

Compunerea cu elemente de compunere savante (preIixoide si suIixoide)
Prefixoidele (falsele prefixe
Elemente de compunere care se asaz naintea rdcinii pentru a Iorma cuvinte noi;
Provin din limba greac veche si limba latin;
si pstreaz sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international;
NU trebuie conIundate cu preIixele!
Exemple. aeronav, autocritic, biosfer, geografie, microcosmos, multimedia, ortopedie,
polisemantic, pseudonim, telespectator, :ootehnie s.a.


3

Sufixoidele (falsele sufixe
Elemente de compunere care se asaz dup rdcin sau dup un preIixoid, pentru a Iorma
un cuvnt nou;
Provin din limba greac veche sau din limba latin;
si pstreaz sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international;
NU trebuie conIundate cu suIixele! Exemple.
-cid (ucigtor): genocid, suicid,
-cratie (conducere): democratie,
-fil (iubitor): bibliofil,
-fob (care nu suport, urste): xenofob, claustrofob,
-fug (care ndeprteaz): centrifuga),
-log (specialist): geolog.

$chimbarea valorii gramaticale (conversiunea)
Procedeu de Iormare a cuvintelor prin trecerea de la o parte de vorbire la alt parte de vorbire.
Exemple.
a) adjectiv ~ substantiv: Un alb strlucitor Lmpodobete crengile mrului.
b) verb la participiu ~ substantiv: Acest om este un privilegiat.
c) adverb ~ substantiv: Afut-ti aproapele'
d) interjectie ~ substantiv: Are un of mare la inim.
e) verb la participiu ~ adjectiv: soare aurit, cer Lnnorat
I) verb la gerunziu ~ adjectiv: lebd murind, oameni suferin:i
g) pronume ~ adjective: copilul acela, eu Lnsumi, fata cealalt
h) adjective ~ adverbe: plutete uor, vorbete tare
i) substantive ~ adverbe: Jara merg la munte. Ne vedem sambt.
j) adverbe ~ prepozitii: St Lnaintea vitrinei. Merge Lnapoia lui.

6

) verbe la participiu ~ prepozitii: E premiat datorit muncii. A reuit multumit
sprifinului acordat.
1) substantive ~ prepozitii. A afuns vedet gratie talentului.

5. Familia lexical (Familia de cuvinte)
~ Cuprinde toate cuvintele obtinute prin: derivare, compunere, conversiune.
Exemple. frumos (adj.), (un)frumos (s.), (cnt) frumos (adv.), frumuel, frumusete,
Lnfrumuseta, preafrumos, Trgu-Frumos.

6. Sinonimele
~sunt cuvinte cu Iorm diIerit si cu sens asemntor sau identic;
~exist termeni sinonimi care apartin tuturor prtilor de vorbire.
Exemple. substantive (soart destin), pronume (el dansul), numerale (primul Lntaiul),
adjective (uman omenesc), adverbe (astfel aa), prepozitii (ca precum), conjunctii
(fiindc deoarece, ori sau), interjectii (of' vai').
Sinonimele se stabilesc numai n context, unde trebuie:
S denumeasc acelasi aspect din realitate;
S se poat nlocui unul cu cellalt/celelalte, Iar a modiIica sensul enuntului;
S Iie aceeasi parte de vorbire;
S Iac parte din aceeasi variant a limbii.
Exemplu. Nu se poate Iace echivalenta ntre un termen din limbajul obisnuit si un
regionalism, arhaism, termen stiintiIic.
Sinonimia se poate stabili ntre: un cuvnt si o expresie; dou expresii (a fugit a luat-o la
sntoasa, e foc i par Li tun i Li fulger).
Ielul sinonimelor:
a) perfecte (cu sensuri identice)
Exemple. el dansul, oranf portocaliu, sud mia::i s.a.
b) aproximative (sensul unuia sugereaz obiectul, n limbaj artistic, echivalentele Iiind
neobisnuite).
Exemplu. lun frunte de poet (G. Cosbuc - Noapte de var).

7

n Iunctie de numrul de sensuri suprapuse:
c) parjiale (sinonimia acoper numai o parte din sensurile unui cuvnt).
Exemple. repede iute, arm puc, ceas or.
d totale (cnd toate sensurile termenilor sinonimi coincid).
Exemple. kaliu potasiu, cupru aram.
Seria sinonimic
Cuprinde toate sinonimele unui cuvnt.
Exemple. acerb necruttor Lnverunat aspru agresiv sarcastic,
lupt btlie r:boi,
nevinovtie inocent naivitate candoare,
nevoie trebuint necesitate cerint.

. Antonimele
Sunt cuvinte cu Iorme diIerite si cu sensuri opuse. Exemple. substantive (:i-noapte, curaf-
fric, hrnicie-lene), verbe (a intra-a iei, a plange-a rade, a urca-a coborL), adjective (bun-
ru, altruist-egoist), adverbe (aici-acolo, sus-fos, Lnainte-Lnapoi).
Se pot Iorma antonime prin derivate cu preIixele: ne-, in-, des-, de:-, i-. Exemple. atent-
neatent, credincios-necredincios, uman-inuman, fust-infust, a acoperi-a descoperi, a prinde-a
desprinde, a robi-a de:robi, rational-irational, responsabil -iresponsabil.

8. Omonimele
Sunt cuvinte cu aceeasi Iorm si cu sens complet diIerit;
OmoIonele se pronunt la Iel (ea - ia, ei - iei);
OmograIele se scriu la Iel (unele se pronunt diIerit: copii - copii).
Tipuri de omonime
a) totale (cele dou cuvinte sunt identice n Ilexiune);
Exemple. leu (animal) - lei, leu (unitate monetar) - lei, lac (ap stttoare) lacuri, lac
(substant lucioas) - lacuri,
b) parjiale (cele dou cuvinte se diIerentiaz n Ilexiune);

8

Exemple. corn cornuri, corn - coarne, colt - colti, colt - colturi,
c) omonime lexico-gramaticale
Exemple. cer (subst.) - cer (verb); car (subst.) - car (verb. pers. I - sg.).
9. Cuvinte polisemantice
~ Au dou sau mai multe sensuri legate Lntre ele,
~ Sensurile unui cuvnt polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate, deosebindu-se
astIel de sensurile omonimelor, care nu au nicio legtur ntre ele.
Exemplu. baie. ncperea n care se Iace baie (intru Ln baie).
cada de baie (robinetul de la baie),
actiunea de a se mbia (face baie).

10. Paronimele
Sunt cuvinte cu Iorme asemntoare si cu sens diIerit;
~se deosebesc prin unul-dou sunete sau prin pozitionarea diIerit a unui sunet;
~n general, sunt aceleasi prti de vorbire.
Exemple. compliment-complement, ca:ual-cau:al, epic-etic, familiar familial, literar -
literal, numeral - numerar s.a.

11. Pleonasmul
~Greseal de exprimare constnd n Iolosirea alturat a unor cuvinte/constructii cu acelasi
nteles.
Exemple. democratia poporului (demo- popor); conductor managerial (manager
conductor); cooperea: Lmpreun, insecticid ucigtor, i-a Lntrit fortele sale, dar Lns s.a.

12. Aeologismele
~Sunt cuvinte noi, mprumutate din alte limbi sau create n interiorul limbii prin derivare sau
compunere, avnd obligatoriu un component neologic;
~Fac parte din masa vocabularului.

9

Exemple. autor, buldo:er, celest, dinam, alice, inerent, lexicolog, locatie, mu:eu, (a) nara,
omnipre:ent, politolog, retardat, silentios, televi:or, umor, vast, xenofobie.

13. Arhaismele
Sunt cuvinte care nu se mai ntrebuinteaz n limba actual;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite n opere literare prin crearea/redarea atmosIerei epocilor trecute.
Tipuri de arhaisme:
lexicale (cuvinte vechi): arma, ban, clucer, feud, para, parclab, pre, sptar s.a.;
fonetice (pronuntii vechi): carii (care), vecinic, Lmpregiur, a Lmbla s.a.;
morfologice (Iorme morIologice vechi): greale ]greeli), (drumul) Jienii, Adormirea Maicei
Domnului, trei s.a.;
sintactice (constructii sintactice vechi): somnul vame vietii,
semantice (sensuri vechi, schimbate cu timpul): om prost, calic (srac).

14. Regionalismele
Sunt cuvinte Iolosite numai n anumite zone ale trii;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite n opere literare, pentru a caracteriza personaje.
Tipuri de regionalisme:
lexicale. crumpen, curechi, barabule, cucuru:, ciurd,
fonetice - pronuntii regionale: ini, dete,
morfologice. a mncatr, au venitr,
sintactice: Iolosirea singularului verbului-predicat, n locul pluralului (constructii cu dezacord
al predicatului cu subiectul, n Muntenia).

15. Argoul
Este un limbaj secret elaborat de un anumit grup social cu intentia de a nu Ii nteles de
ceilalti vorbitori.

10

Termenii argotici au o existent scurt;
DiIer n Iunctie de grupul care i Ioloseste;
Circul mai mult oral.
Exemple. mititica, prnaie (nchisoare), menar, diriga, proful, ase', pag s.a.

16. 1argonul
Este limbajul unor persoane culte, care vor s se disting printr-o exprimare care produce
impresie prin introducerea n enunturi a unor cuvinte din alte limbi.
Exemple. ,Iart-m ma er'", ,,E OK'", Am spus adevrul, parol', Ciao Maria', Mersi,
drag', Bonsoar'
Sunt elemente de jargon si termenii din limbajele specializate (medical, lingvistic,
matematic etc.) Iolositi cu ostentatie n limbajul comun.

II. FONETI
1. Sunetul
~Este cea mai mic unitate sonor a limbii, produs de vibratiile aerului expirat prin
articulatie; sunetele se aud.
2. Jocala
~Este sunetul care se poate pronunta singur; S poate Iorma silab; sunt sapte vocale: a, , e, i,
o, u, ().
Exemple. a-ur, m-rar, e-lev, i-nel, o-rar, u-re-che, L-na-poi, m-n.
3.Consoana
~Este sunetul care nu se poate pronunta singur. Se pronunt numai nsotit de un alt sunet.
Exemple. b (b, be), d (d, de),/(I, Ie, eI), g (g) s.a. Nu poate Iorma silab, dect cu ajutorul
unei vocale. Exemple. na-re, soa-re.
4. Semivocala
~Este un sunet cu notare graIic asemntoare vocalei; se pronunt scurt, nu se poate
prelungi, ca vocala; nu se poate rosti singur, ci nsoteste ntotdeauna o vocal; nu poate
Iorma singur silab. Exemple. oa-ie, nou, iar-n, leu, ve-neai.
5.Diftongul

11

~Este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal si o semivocal, care se pronunt n aceeai
silab,
Felul diItongilor:
a) diftong ascendent'suitor (semivocala precede vocala).
Exemple. ie-pu-re, floa-re, veac.
b) diftong descendent'cobortor (semivocala urmea: vocalei).
Exemple. nai, ui-t, trei, :meu.
6.1riftongul
~Este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal si dou semivocale, pronuntate/scrise n aceeasi
silab.
Exemple. a) semivocal (S) vocal (V) semivocal (S);
bo-ie-roi-c, miei, i-u (dat), ve-nei s.a.;
b) S S V: cre-io-ne, l-cr-mio-r, vo-io-s s.a.
. Hiatul
~Apare ntre dou vocale alturate, pronuntate n silabe diIerite.
Atentie! A nu se conIunda vocalele n hiat cu diItongul, numai pentru c literele caIe transcriu
vocalele sunt alturate! n caz de nesigurant, se desparte cuvntul n silabe si se observ
trecerea vocalelor n silabe diIerite.
Exemple. a - e (a-er, ma-es-tru),
e - e (a-le-e, i-de-e),
i - i (fi-ind-c, fi-in-t, scri-i-tor),
o - o (al-co-ol, co-op-ta),
u - e (du-el, du-et),
a - i (ca-i-s, na-ist, na-iv),
i - e (a-ri-e, cu-ti-e, mi-e).
8. Silaba
~Este alctuit dintr-o vocal sau un grup de sunete care cuprinde obligatoriu o vocal si care
se pronunt printr-o singur deschidere a gurii (un singur eIort expirator). Exemple. A-u-rel,
p-l-ri-e, vi-oa-r s.a.

12

Cuvintele pot Ii:
a) monosilabice - Iormate dintr-o singur silab; Exemple. an, ac, bec, car, steag s.a.;
b) plurisilabice/polisilabice - Iormate din mai multe silabe; Exemple. bo-boc, c-ru-t, d-
ru-i-re s.a.

9. Reguli de desprjire a cuvintelor n silabe:
1) O consoan ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trece n silaba urmtoare.
(VCV V-CV) Exemple. a-p, cas, m-n, via-t s.a.
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteaz Iiecare o consoan, deci
respect regula 1. Exemple. a-ce, ro-chi-e, u-re-che, ve-cin s.a.
2) Dou consoane ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trec: prima la silaba dinainte si a
doua la silaba urmtoare.
(VCCV -~ VC-CV) Exemple. car-te, din-te, mun-c, pun-te s.a.
Dac n grupul de dou consoane, a doua este l sau r si prima este b, c, d, I, g, h, p, t, v,
desprtirea n silabe se Iace naintea ntregului grup de dou silabe.
Exemple. ca-blu, a-cru, co-dru, a-flu, e-gre-t, pe-hli-van, a-proa-pe, a-pri-li-e, a-tlas, co-
vrig s.a.
3) Trei sau mai multe consoane ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trec: prima la silaba
dinainte si celelalte la silaba urmtoare. Exemple. as-tru, al-bas-tru, cas-tron, con-struc-tor
s.a.
La grupurile de consoane: Ipt, mpt, nc, net, ndv, ret, erf, stm, desprtirea n silabe se Iace
dup a doua consoan din grup.
Exemple. sculp-tu-r, somp-tu-os, sfinc-ii, punc-tu-a-ti-e, func-ti-e, sand-vici, An-tarc-ti-ca,
fert-fe, ast-ma-tic.
n acelasi mod se despart n silabe si cuvintele: astfel, ab-sorb-ti-e, trans-la-tor.
Potrivit noului DOOM, cuvintele se pot desprti:
dup pronuntare: a-nor-ga-nic, des-pre,
dup structur: an-or-ga-nic, de-spre.
10. Accentul
~Reprezint pronuntarea mai intens a unei silabe dintr-un cuvnt;
~silabele cuvintelor pot Ii accentuate si neaccentuate-,

13

~semnul accentului (') se pune pe vocala din silaba accentuat;
~ntreaga silab accentuat se pronunt mai intens dect cele neaccentuate;
~n limba romn, accentul este mobil. Exemple. n, a-na-ns, no-u-spre-ze-ce, ve-ve-ri-t,
vic-to-ri-e.


III. orfologia
MorIologia studiaz: cuvntul ca unitate gramatical (apartinnd prtilor de vorbire);
modiIicrile Iormale ale cuvintelor, n Iunctie de categoriile gramaticale: gen, numr, ca:,
determinare (prin articulare), grad de comparatie, persoan, diate:, mod, timp.

1. Substantivul
-este partea de vorbire Ilexibil care denumeste obiecte (Iiinte, lucruri, Ienomene, nsusiri,
actiuni, stri suIletesti s.a.);
-are categorii gramaticale speciIice: gen, numr, ca:,
-se poate numra: un om - doi oameni,
-poate avea un determinant: acest om, om Lnalt.
Felul substantivului:
A) comun (biat, strad, ora, vant, munte, tar),
propriu (Doru, Strada Armoniei, Bucureti, Dmbovita, Carpati, Romania).
B) simplu (floare, localitate, fudet, munte, ru),
compus (gura-leului, Alba Iulia, Cara-Severin, Piatra Craiului, Criul-Negru).
Numrul substantivului
Este o categorie gramatical care exprim ideea de cantitate (unul - mai multe).
- numrul singular: prieten, cas, animal,
- numrul plural: prieteni, case, animale.
Desinen(a este sunetul sau grupul de sunete de la sIrsitul substantivului, prin care se indic
numrul acestuia. Exemple. elev - elevi, basma - basmale, cuier - cuiere s.a.
Substantivele se pot numra: un-doi, o-dou, un-dou.

14

$ubstantivele colective au Iorm de singular si sens de plural. Exemple. stol, ceat, grup,
echip s.a.
- unele substantive colective se pot Iorma prin derivare cu suIixele: -inie, -i, -et, -ite, -arie
(colrime, aluni, brdet, porumbite, rufrie, pepenrie).
$ubstantive defective de plural au numai Iorm de singular:
- alimente: miere, unt, untdelemn s.a.; materii: aur, argint, fier .a.,
- nsusiri morale: cinste, onoare, omenie s.a.;
- sporturi: fotbal, volei s.a.; S epoci istorice: feudalism, capitalism s.a.;
- religii: cretinism, catolicism s.a..
$ubstantive defective de singular au numai Iorm de plural:
- alimente - icre,
- prti ale corpului ale,
- pluralitti - aplau:e, urale.
&nele substantive au dou forme de plural, care permit diIerentierea ca sens:
Exemple. band - benzi, corn - coarne,
- bande; - cornuri.
enul substantivului
Categorie gramatical care marcheaz prin desinente ideea de animate (sex brbtesc si
Iemeiesc) si de inanimate;
genul se determin prin numrare:
masculin: un-doi: un cal (gscan, curcan) - doi cai (gscani, curcani);
Ieminin; o-dou: o iap (gsc, curc) - dou iepe (gste, curci);
neutru: un-dou: un tablou (album) - dou tablouri (albume).

Cazurile substantivului
azul Iorma luat de substantiv pentru a exprima Iunctia sintactic a acestuia;
sunt cinci cazuri: nominativ (N), acu:ativ (A),dativ (D), genitiv (G), vocativ (V);
modiIicarea Iormei substantivului dup numr, gen si caz se numeste declinare.

13

Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale care determin sau nsojesc substantivul n
declinare
Articolul
Arat n ce msur obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor.
1) Articolul hotrt 2) Articolul nehotrt
arat c obiectul denumit de
substantiv este cunoscut:
arat c obiectul denumit de substantiv este mai putin
cunoscut:
genul nr. art. hot. Exemple genul nr. art.
nehot.
Exemple
masc.
neutru
sg -1 -le biatul,
blocul,
fratele,
numele
masc. neutru Sg. un un biat, un frate, un bloc, un
nume
masc. pl -i bietii, fratii Iem. Sg. o o fat
Iem. pl -a fata masc.
Iem.
neutru
Pl. niste nite bieti (frati) nite fete
nite blocuri (nume)
Iem.
neutru
pl -le fetele,
numele


Pe baiatul acesta l-am mai v:ut. Pe strad trece un biat.

3) rticolul posesiv-genitival
Ajut la:
formarea cazului genitiv; articole genitivale: al, a, ai, ale.
Exemple. (caiet) al elevului; (carte) a elevei; (elevi) ai colii, (rochii) ale fetelor.
formarea pronumelui posesiv (al su, a sa, ai notri, ai votri).

16


4 rticolul demonstrativ-adjectival
Ajut la:
legarea substantivului de determinantul acestuia (adjectiv).
Forme ale articolului adjectival: N. - A. -cel, cea, cei, cele;
D. - G. -celui, celei, celor.
Exemple. mrul cel rou, mrului celui rou, merelor celor roii.
!repozi(iile
~ nsotesc substantive n cazurile: acu:ativ, dativ, genitiv.
a) !repozi(ii specifice cazului &TIV
simple. cu, de, din, dup, Ln, Lntre, la, pan, pe s.a.
compuse. despre, de la, de pe, de lang, de pe la s.a.
b) !repozi(ii care cer cazul DTIV:
asemenea, conform, contrar, datorit, gratie, potrivit, multumit s.a.
Exemple. Am actionat conform (contrar, potrivit) planului. Am Lnteles gratie (datorit,
multumit) afutorului tu.
c) !repozi(ii yi locu(iuni prepozi(ionale care cer cazul ENITIV:
contra, deasupra, Lmpotriva, Lmprefurul, Lnaintea, Lnapoia, de-a lungul, din pricina, Ln fata, Ln
vederea s.a.
Exemple. contra curentului, Lmpotriva minciunii, Lnaintea clasei, Ln fata soarelui s.a.
Cazurile si Iunctiile sintactice ale substantivului
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
atribut substantival apozitional
Prietenul m afut.
El este fratele meu.
Dana, prietena mea, a adus o carte.

17

A complement direct
complement indirect
nume predicativ
atribut substantival prepozitional



complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
-de cauz
-de scop
-am Lntalnit pe prietenul meu.
El mi-a adus cartea Lmprumutat.

Iti povestesc despre prietena mea.
M gandesc la fratele meu.

Am un dar pentru prietenul meu. Penarul
lui Andrei este din piele.

Dinu citete o carte de aventuri.
Dan a plecat Ln parc.
Meciul Lncepe peste o or.
Ana citete cu plcere.
El tremur de fric.
Am organi:at carnavalul pentru distractia
noastr.
A complement de agent Propunerea a fost fcut de Dan.
D complement indirect
complement circumstantial:
-de mod
-de loc
-de cauz

nume predicativ:
l-am adus prietenului (lui Dan) o carte.
Am catigat meciul, conform (potrivit)
previ:iunilor noastre.

De ce nu stai locului?
Am luat not bun datorit srguintei.

Scorul a fost contrar previ:iunilor.
G atribut substantival genitival Am v:ut caietul colegului (lui Dan).

18

nume predicativ
complement indirect
complement circumstantial
- de mod
- de timp
- de loc
- de cauz
- de scop
Jictoria prea a dinamovitilor.
Mereu am luptat Lmpotriva (contra)
minciunii.
Ei vaslesc contra curentului.
S-a Lntors acas Lnaintea orei optspre:ece.
Zmeul plutea deasupra caselor.
Am Lntar:iat din pricina ploii.
Am strans bani Ln vederea excursiei.
V Nu are Iunctie sintactic Hai, Dane, la stadion'

Explicatie.
primul -i- (Iiii) Iace parte din rdcina cuvntului; al doilea -i- (Iiii) este desinenta care
marcheaz pluralul; al treilea -i (Iiii) este articolul hotrt.
n acelasi mod se explic scrierea substantivelor. copil ~ copii ~ copiii, geamgiu ~
geamgii ~ geamgiii s.a.
2) Pluralul substantivelor Ieminine terminate n -ie si al substantivelor neutre terminate n -iu:
poe:ie ~ pl. poe:ii pl. articulat cu art. hotrt poe:iile, exercitiu - pl. exercitii pl.
articulat cu art. hotrt exercitiile,
poe:iile primul -i~ Iace parte din rdcin; - al doilea -i- desinenta pluralului; ~
-le ~ articolul hotrt.
3) Articolul genitival se acord n gen si numr cu substantivul determinat de un alt substantiv
n genitiv.
Exemplu. Cartea este a colegului, ,ai trii umeri dalbi. " (V. Alecsandri)
4) Substantivul n cazul vocativ se desparte ntotdeauna prin virgule de restul propozitiei.
Exemple. - Copile, fii cuminte'
- Jino, Ioane, mai repede'
-Pregtete-ti caietul, fato'
Explicatia virgulei:
Exemplu.

19

n propozitia: - Jino, Ioane, mai repede', virgula este cerut de substantivul ,Ioane" n cazul
vocativ.
Substantivizarea unor prji de vorbire
Prin schimbarea valorii gramaticale a unor prti de vorbire, se pot obtine substantive.
1) Substantive provenite din adjective (prin articulare sau n vocative, Iolosindu-se Ir
termen regent).
Exemple. Frumoasa aceea este sora mea, eneul mai mult alearg, Un Lntreprin:tor nu
rmane fr ocupatie, Aceasta este fapta celui curafos, Frumoaso, unde te duci?
2) Substantive provenite din pronume (prin articulare cu articol hotrt sau nehotrt).
Exemple. Eul su era mereu frmantat, Este un la' Un nimeni'
3) Substantive provenite din numerale (prin articulare cu articol hotrt, nehotrt,
demonstrativ/adjectival).
Exemple. A:i am luat un :ece, Zecele de ieri a fost la fi:ic, ipete unul din cei cinci.
4) Substantive provenite din verbe la moduri nepersonale
Iorma lung a inIinitivului (Jino la alergare', Treci la splare').
participii articulate (Cat cost un tuns?, Tunsul cost... Cel tuns este fratele meu).
5) Substantive provenite din adverbe (prin articulare). Exemple. binele, rul (fcut), Mai
exist i un maine'
Locutiunea substantival: este un grup unitar si stabil de cuvinte; este sinonim cu un
substantiv; n propozitie are valoare de substantiv, putnd Ii determinat de atribute; n
general, provine din locutiuni verbale cu verbul la inIinitiv. Exemple.
bgare de seam, aducere aminte, nebgare de seam, prere de bine, tinere de minte, tiatul
(tierea) frun:elor la caini.
lgoritmul de analiz morfosintactic a substantivului
Am catigat conform prerilor tale. (conform)prerilor- substantiv comun, genul Ieminin,
numrul plural, cazul dativ cerut de propozitia conform, articulat cu articol hotrt, enclitic -
lor, Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod.





20

2. Pronumele
Este partea de vorbire Ilexibil care tine locul unui substantiv; are urmtoarele categorii
gramaticale. gen, numr, persoan, caz
.Exemple. tu, dumneata, Li, se, fiecare, acesta, al meu, cine, oricine, Lnsumi s.a.
Func(ii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement, element predicativ
suplimentar.
Tipuri de pronume: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, negativ,
interogativ-relativ, nehotrat, de Lntrire.
Pronumele personal
Indic diIeritele persoane care particip la actul comunicrii.
Categoriile gramaticale ale pronumelui personal
persoana (pers. I, care vorbeste; pers. a Il-a, cu care se vorbeste; pers. a IlI-a, despre care se
vorbeste);
numrul (singular, plural);
genul (numai la persoana a IlI-a: masculin, Ieminin);
cazul.
are Iorme accentuate la toate ca:urile si neaccentuate numai la cazurile: acu:ativ si dativ,
are cazurile N, A, D, G (numai la pers. a IlI-a); V (numai la pers. a Il-a);
la persoana a IlI-a, exist sinonime ale pronumelor personale el, ea, ei, ele: dansul, dansa,
danii, dnsele.
Cazurile si Iunctiile sintactice ale pronumelui personal
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
Eu plec la plimbare.
Prietenii mei sunt ei.

21

A complement direct
complement indirect
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
complement de agent
-am invitat i pe el la :iua mea.
Tocmai vorbeam despre voi.
Am primit scrisoarea de la tine.
Mingea este pentru el.

S mergem pan la ei'
Am sosit dup voi, la cinci minute.
A vrea s scriu ca tine.
Tema lui este scris de tine.
D complement indirect
nume predicativ
atribut pronominal prepozitional
atribut pronominal n dativ (dativul posesiv)
complement circumstantial de mod
Mi-ai Lnapoiat cartea?
Aceast fat este asemenea ei.
Un biat asemenea lui nu mai exist.
Parc vd privirea-ti senin.
Ai fost pedepsit datorit lui.
G nume pronominal genitival
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de timp
Jocea lui este strident.
Atitudinea contra ei nu este frumoas.
De ce eti contra lor?

M ae: Lnaintea lui.
Ea a sosit dup noi, ceva mai tar:iu.
V Nu are Iunctie sintactic Cei de-acolo, voi, veniti la mine'

Pronumele personal de politeje sau de reverenj
Exprim respectul Iat de anumite persoane; are Iorme numai la persoanele a Il-a si a IlI-a;
are Iorme diIerentiate de gen, numai la persoana a IlI-a numrul singular.
Exemple. dumneata, dumneavoastr, dumnealui, dumneaei, dumnealor.
- n limbajul solemn se utilizeaz Iormule reverentioase, exprimnd cel mai nalt respect.

22

Exemple. Domnia-Joastr, Domniile-Joastre, Domnia-Sa, Mria Ta, Sfintia Sa, Excelenta
Sa.
- regional, n limbajul Iamiliar: mata, matale, mtlut s.a.
- ndeplinesc aceleasi Iunctii sintactice ca si pronumele personal.
lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui personal yi a pronumelui personal
de polite(e
Tata mi-a povestit despre cartea de la dumneavoastr, mi- - pronume personal, Iorm
neaccentuat, persoana I, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintactic de complement indirect.
(de la) dumneavoastr - pronume personal de politete, persoana a Il-a, nr. singular, cazul
acuzativ, precedat de prepozitia compus de la, Iunctia sintactic de atribut pronominal
prepozitional.
Pronumele reflexiv
Exprim identitatea dintre subiectul asupra cruia se exercit (direct sau indirect) actiunea
verbului si subiectul verbului. Exemplu. El Li spal dintii.
Are Iorme proprii, accentuate si neaccentuate:
numai la cazurile acu:ativ si dativ, la persoana a IlI-a; ~ nu se deosebesc dup numr si gen.
Cazul Forme accentuate Forme neaccentuate
A (pe) sine se, s-
D sie, siei Li, i- (-i, -i-)
Pentru persoanele I si a Il-a singular si plural, Ioloseste Iormele neaccentuate ale pronumelui
personal n acu:ativ si dativ.
Pronumele reIlexiv este marc a diatezei reIlexive.
Functiile sintactice
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
A compl. direct A:i se Lntalnete cu fotii profesori.
D compl. indirect
atribut pronominal
(dativ posesiv)
Ii caut de lucru.
Jorbea cu gura-i mic.

s- -pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul acuzativ, Iunctia sintactic de
complement direct.

23

-i - pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintactic de atribut
pronominal.
Pronumele yi adjectivul posesiv
Caracteristici: pronumele posesiv nlocuieste numele obiectului posedat si numele
posesorului, pronumele posesiv devine adfectiv posesiv cnd determin un substantiv,
acordndu-se n gen, nr. si caz cu acesta; Iormele pronumelui posesiv sunt stabilite n Iunctie
de numrul posesorilor si al obiecteor posedate. Exemple.
persoana I
un posesor - un obiect posedat: al meu, a mea,
un posesor - mai multe obiecte posedate: ai mei, ale mele,
mai multi posesori - un obiect posedat: al nostru, a noastr,
mai multi posesori - mai multe obiecte posedate: ai notri, ale noastre.
persoana a Il-a: al tu, a ta, ai ti, ale tale, al vostru, a voastr, ai votri, ale voastre.
persoana a IlI-a al su, a sa, ai si, ale sale, al lor, a lor, ai lor, ale lor.
Exemple Ln propo:itii.
pronume posesiv: Ai mei m ateapt, Unde sunt ai votri?
adjectiv posesiv: Ii plac caii mei, Jd un prieten de-al meu.
azurile yi func(iile sintactice ale pronumelui posesiv
N: a) subiect Ai si stau la mas
b) nume predicativ Casa este a voastr
Ac: a) complement direct lat-i pe ai ti'
b) complement indirect Cand Lncep un caiet, m gandesc la ale tale.
c) atribut pronominal prepozitional Merele de la ai mei sunt mai dulci.
d) nume predicativ Fructele sunt pentru ai ti.
e) complement circumstantial:
- de loc Ast:i afung la ai si.
- de timp Plecm dup ai ti, imediat.
- de mod Munceti ca ai votri, cu spor.

24

D: a) complement indirect e-am adus ceva alor ti.
b) nume predicativ El este asemenea alor si.
c) atribut pronominal prepozitional Mi-ar plcea o cas asemenea alor ti.
d) complement circumstantial de mod J chib:uiti asemenea alor votri.

G: a) atribut pronominal genitival Jom merge la cabana alor votri?
b) atribut pronominal prepozitional Cine este fata dinapoia alor ti?
c) nume predicativ El este Lmpotriva alor si.
d) complement circumstantial:
-de loc Stau Lnaintea alor mei.
-de timp Dan a plecat Lnaintea alor notri.
lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui/ ad jectivului pronominal posesiv.
Fratele meu este harnic. El este asemenea alor notri. iii -u - adjectiv pronominal posesiv, un
singur posesor si un singur obiect posedat, se acord n gen, numr si caz cu
substantivul,.fratele" (masculin, singular, nominativ), Iunctie sintactic de atribut adjectival, fi
/ stmenea) alor notri - pronume posesiv, mai multi posesori si mai multe obiecte posedate,
nr. plural, genul masculin, cazul dativ cerut de prepozitia asemenea care l nsoteste, precedat
de art. genitival alor, Iunctia sintactic de nume predicativ.

Pronumele yi adjectivul pronominal demonstrativ
Caracteristici: Pronumele demonstrativ nlocuieste numele unui obiect, indicnd apropierea,
deprtarea, identitatea si diferentierea acestuia Iat de alt obiect.
Felul: de apropiere. acesta, aceasta, acetia, acestea,
de deprtare. acela, aceea, aceia, acelea,
de identitate. acelai, aceeai, aceiai, aceleai,
de diferentiere. cestlalt/cellalt, ceastlalt/ cealalt, cestilalti/ceilalti.
Din punctul de vedere al structurii:
simple. acela, aceasta, aceea, aceia s.a.
compuse: cellalt, celelalte s.a.

23

Cnd determin un substantiv, acordndu-se n gen, numr si caz cu acesta, pronumele
demonstrativ devine adfectiv demonstrativ.
Exemple. biatul acesta (acela, cestlalt, cellalt);
casa aceasta (aceea, ceastlalt, cealalt);
acest animal, aceast albin.
Func(iile sintactice ale pronumelui demonstrativ
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
Acesta este vrul tu.
Bunica a rmas aceeai.


A complement direct
complement indirect
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
Ii atept pe ceilalti.
Despre acesta vom discuta.
Cortul de la aceia mi-a prins bine.
Cartea este de la aceea.

Joi merge la ceilalti, Ln curte.
Joi veni dup aceea, nu Lnaintea lor.
Jorbeti frumos ca aceea.
D complement indirect
nume predicativ
atribut pronominal prepozitional

complement circumstantial de mod
e-am fcut o surpri: acelora.
Telefonul tu este asemenea acestuia.
De:ordinea asemenea acesteia m
deranfea:.
Jorbete asemenea celorlalte.

26

G atribut pronominal genitival
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de timp
Prerile acestora sunt interesante.
Floarea dinaintea aceleia o Lmbia.
Opinia mea este contra celeilalte.

Merg Lnaintea celorlalti cu un pas.
Maria a venit Lnaintea celeilalte.

lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui/ ad jectivului demonstrativ
Cortul acesta este pentru ceilalti.
sta - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acord, cu substantivul ,cortul"
(neutru, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adjectival. (pentru) ceilalti -
pronume demonstrativ de diIerentiere, de deprtare; genul masculin, nr. plural, cazul acuzativ
precedat de prepozitia simpl pentru; Iunctia sintactic de nume predicativ.

Pronumele yi adjectivul pronominal nehotrt
Pronumele nehotrt nlocuieste un substantiv, Iar a da vreo indicatie precis asupra
obiectului.
1) Sunt: simple: altul, atat, cutare, tot, unul.
compuse: careva, ceva, cineva, catva, altcineva, altceva, altcareva, fiecare,
oarecare, oarecine, vreunul s.a.
2) Cnd determin un substantiv, acordndu-se cu el n gen, numr si caz, pronumele
nehotrt devine adfectiv pronominal nehotrat.
Functia sintactic a acestuia este de atribut adjectival.
Exemple. pronume nehotrt: M-a oprit unul pe strad.
adjectiv pronominal nehotrt: Oricare elev are o prere proprie.
Func(iile sintactice ale pronumelui nehotrt
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
Este cineva la u?
Marian pare un altul.

27

A complement direct
complement indirect
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de mod
complement de agent
Eu ascult cu atentie pe oricine.
Am vorbit cu fiecare despre concurs.
Sfatul de la oricine Lmi este necesar.
Cadoul este de la cineva drag.

Alearg spre altul.
Alin se poart ca un oarecare.
Compunerea e scris de altcineva'
D complement indirect
nume predicativ
atribut pronominal prepozitional
complement circumstantial de mod
e-am povestit tuturor despre olimpiad.
Ioana este asemenea fiecreia.
Exprimarea asemenea unora m Lngriforea:.
Dan muncete potrivit programului.
G atribut pronominal genitival
atribut pronominal prepozitional
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-de timp
Ideea unuia a fost interesant.
Opo:itia contra oricui nu este benefic.
Prerea ta este contra vreunuia dintre noi?

a poart sunt doi meri i Lnaintea fiecruia este
cate o banc.

Elena a afuns la coal Lnaintea tuturor.

lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui yi a adjectivului nehotrt
a fiecare sunet, Mihai Lntreab. - E cineva la u?
fiecare - adjectiv pronominal nehotrt, se acord cu substantivul ,sunet" (neutru, singular,
acuzativ), Iunctia sintactic de atribut pronominal nehotrt,
cineva -pronume nehotrt, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect.



28

Pronumele yi adjectivul pronominal negativ
Caracteristici: nlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente; apar numai n
propo:itii negative.
Formele pronumelui negativ: nimeni, nimic, niciunul, niciuna.
Cnd determin un substantiv si se acord n gen, numr si caz cu acesta, pronumele
negativ devine adfectiv pronominal negativ.
Exemplu. pronume negativ: Nu este nimeni acas.
adjectiv pronominal negativ: Nu mai am niciun mr.
azurile yi func(iile sintactice ale pronumelui negativ
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
Nu a venit nimeni la mine.
Premiantul nu este niciunul dintre noi.
A complement direct
complement indirect
atribut pronominal prepozitional

nume predicativ
complement circumstantial:
de loc
complement de agent
Nu am pregtit nimic pentru serbare.
Nu am povestit despre nimeni.
Scrisoarea de la niciunul nu m-a
impresionat.
Darul nu este pentru niciuna dintre I
ele.

Sambt nu m-am dus la nimeni.
Fapta n-a fost fcut de niciunul de-
aici.
D complement indirect Nu m-am destinuit nimnui.
G atribut pronominal genitival Caietul niciuneia nu este de:ordonat.





29

Pronumele yi adjectivul pronominal interogativ
Caracteristici: tine locul substantivului asteptat ca rspuns la o ntrebare; apare numai n
propozitii interogative; Iunctia sintactic corespunde cu aceea a cuvntului asteptat ca
rspuns la ntrebare.
Exemplu. Cine scrie? (Ion scrie) subiect.
Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, cat.
Cnd determin un substantiv si se acord n gen, numr si caz cu acesta, pronumele
interogativ devine adfectiv pronominal interogativ, cu Iunctia sintactic de atribut adjectival.
Functiile sintactice ale pronumelui interogativ
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect
nume predicativ
Cine bate la u?
Ce sunteti voi?
A complement direct
complement indirect
nume predicativ
complement circumstantial:
-de loc
-timp
-mod
complement de agent
Pe cine ai afutat ast:i?
a cine ai fost Ln vi:it?
Din ce este acest vas?
a cine te duci? Cat ai stat Ln parc? .a.



De ctre cine a fost descoperit radioul?
D complement indirect Cui i-ai Lmprumutat cartea?
G atribut pronominal genitival A cui pictur este cea premiat?

lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui yi a adjectivului pronominal
interogativ
Ce faci? Care cheie se potrivete? ce - pronume interogativ, cazul acuzativ; Iunctia sintactic
de
complement direct. care - adjectiv pronominal interogativ, genul Ieminin, numrul singular,
cazul nominativ, se acord n gen, numr si caz cu substantivul ,cheie"; Iunctia sintactic de
atribut adjectival.

30

Pronumele yi adjectivul pronominal relativ
Caracteristici: pronumele relativ Iace legtura n Iraz ntre o propozitie subordonat si
regenta ei; sunt omonime cu pronumele interogative.
Forme ale pronumelui si adjectivului pronominal relativ:
simpl. care, cine, ce, cat,
compus. ceea ce.
Cnd determin un substantiv nearticulat naintea cruia este plasat si se acord n gen,
numr si caz cu acesta, pronumele relativ (care, ce, cat) devine adfectiv pronominal relativ.
Exemple.
pronume relativ: 1) Eleva
1
/ care cant

/ este sora meaM

adjectiv pronominal relativ: 2) Care spectator o ascult, o admir.
Functiile sintactice ale pronumelui relativ
Cazul Functia sintactic Exemple de propozitii
N subiect

nume predicativ
Elevii/ care merg la olimpiad

/ sunt
pregtiti temeinic./
Cine este sportivul anului/, acela va fi
invitatul.

/
A complement direct
complement indirect

complement circumstantial de loc
Fata/pe care am cunoscut-o

/ este Aura./
Filmul/ la care m gandesc

/ este de
aventuri./
Cldirea/ Ln care lucrea: mama

/ este
impuntoare./
D) complement indirect Omul/ cruia Li port cel mai mare respect

/
este tatl meu./
G atribut pronominal genitival

complement circumstantial de loc
Albumul/ ale crui fotografii ti-au plcut

/
este al familiei mele./
Casa/ Lnaintea creia te-ai oprit

/ este casa
mea./



31

lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui yi a adjectivului pronominal
relativ
Cine tii
1
/care cheie se potrivete,

/ acela va intra.
3
'
cine - pronume relativ, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect.
care - adjectiv pronominal relativ, se acord n gen, numr si caz cu substantivul ,cheie"
(Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adjectival.

Pronumele yi adjectivul pronominal de ntrire
Caracteristici: pronumele de ntrire a disprut din limba contemporan; n comunicare se
Ioloseste astzi numai adjectivul pronominal de ntrire.
Formele adjectivului pronominal de ntrire
Persoana Cazul Numrul singular Numrul plural
masculin Feminin masculin Ieminin
I N-A Lnsumi Lnsmi Lnine Lnsene
D-G Lnsumi Lnsemi Lnine Lnsene
a II-a N-A Lnsuti Lnsti Lniv Lnsev
D-G Lnsuti Lnseti Lniv Lnsev
a III-a N-A Lnsui Lnsi Lnii Lnsei (Lnsele)
D-G Lnsui Lnsei Lnii Lnsei (Lnsele)

n cadrul propozitiilor, adjectivul pronominal de ntrire va determina ntotdeauna un
substantiv sau un nlocuitor al acestuia si, n consecint, va avea Iunctia sintactic I de atribut
adjectival.
Exemple. 1) Maria Lnsi m afut mereu.
2) ui Mihai Lnsui Li pare ru c a greit.
3) Nou Lnsene ni se aduc daruri.
4) ]ie Lnsuti Lti place cum te porti?



32

lgoritmul de analiz morfosintactic a adjectivului pronominal de ntrire
Fetelor Lnsei nu trebuie s le par ru. Lnsei - adjectiv pronominal de ntrire, se
acord n gen, numr si caz cu substantivul ,Ietelor" (Ieminin, plural, dativ), Iunctia sintactic
de atribut adjectival.


3. Aumeralul
Este partea de vorbire Ilexibil care exprim un numr sau ordinea obiectelor prin numrare.
Felul numeralelor:
a numeralul cardinal. exprim un numr; poate Ii:
simplu: un leu, opt dansatori-,
compus: doispre:ece, dou:eci i cinci, o sut doi.
b. numeralul ordinal: indic ordinea prin numrare; poate Ii:
simplu: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (Lntai, al treilea, cea de-a treia),
compus: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (al treispre:ecelea, cea de-a
unspre:ecea),
Se construieste cu: al, a, ai, ale (articole genitivale) numeralul cardinal particula -lea.
cnumeralul colectiv.
Exprim nsotirea, indicnd numrul de obiecte din care este Iormat o colectivitate.
Exemple. a) ambii, amandoi amandurora,
b)tustrei, tuspatru, tuscinci s.a.;
c)cateitrei, cteipatru s.a.
dnumeralul fracjionar: Denumeste o Iractie.
Atentie! Numeralele cardinale, ordinale si colective pot avea valoare substantival si valoare
adjectival.
Exemple. Au sosit trei.
trei - numeral cardinal cu valoare substantival, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect.
-am urmrit pe al treilea.

33

(pe) al treilea - numeral ordinal cu valoare substantival cazul acuzativ, precedat de
prepozitia simpl ,pe", nsotit de articolul genitival ,al", Iunctia sintatic de complement
direct.
Trei elevi au luat-o Lnainte.
trei - numeral cardinal cu valoare adjectival, se acord n gen, numr si caz, cu substantivul
,elevi" (masculin, plural, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adjectival. S Amandurora
le-am Lmprtit ideile mele. amandurora - numeral colectiv cu valoare substantival, cazul
dativ, Iunctia sintactic de complement indirect.
Numeralul Iractionar are numai valoare substantival.
Exemplu. O treime din tort s-a mancat.
o treime - numeral Iractionar, cu valoare substantival, cazul nominativ, Iunctia sintactic de
subiect.
e numeralul adverbial: indic de cte ori se ndeplineste o actiune sau n ce proportie se
gseste o calitate sau o cantitate a unui obiect; se Iormeaz din: prepozitia (de) numeralul
cardinal (dou) pluralul substantivului oar (ori).
Exemple. de dou ori, de trei ori, de cincispre:ece ori s.a.;
determin un verb, un adjectiv sau un adverb;
are valoare adverbial;
are Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod.
Exemplu. Adrian a fost premiat de cinci ori. / inci ori - numeral adverbial, Iunctia sintactic
de complement circumstantial de mod.
f).numeralul distributiv: indic repartizarea n grupe numerice egale a obiectelor; sunt
alctuite din: adv. (cte) numeralul cardinal (doi, trei, etc.)
Exemple. cate unul (una), cate doi (dou), cate :ece, unul cate unul, doi cate doi s.a.
poate avea valoare: adverbial, adjectival si substantival.
Exemple. a) Ei mergeau pe strad doi cate doi.
b) Cate patru colegi formau o grup.
c) In fiecare grup erau cate cinci.
doi cate doi - numeral distributiv cu valoare adverbial, Iunctia sintactic de complement
circumstantial de mod.
cate patru - numeral distributiv cu valoare adjectival, Iunctia sintactic de atribut.

34

cate cinci numeral distributiv cu valoare substantival, Iunctia sintactic de subiect,
g numeralul multiplicativ:
indic n ce proportie creste o cantitate sau o calitate;
are structura unui derivat parasintetic cu Iorm asemntoare unui participiu: Lndoit ~
preIix Ln-, suIix -it.
Exemple. Lndoit, Lntreit, Lmptrit, Ln:ecit s.a.
sinonime neologice: dublu, triplu.
are valoare adjectival si adverbial.
Exemple. a) valoare adverbial: Muncete Ln:ecit (dublu, triplu).
b) valoare adjectival: Am strans o recolt Ln:ecit (dubl etc.).


4. Adjectivul
Este partea de vorbire Ilexibil care exprim nsusirea unui obiect.
Felul adjectivelor:
propriu-zise (om Lnalt, floare frumoasf),
provenite din: verb la participiu (mr Lnfrun:it), verb la gerunziu (frun: tremurand) -
gerunziu acordat; adverbe (asemenea copii), pronume (aceast fat, clasa noastr).
variabile (si modiIic Iorma n cadru comunicrii). Pot avea:
patru Iorme: nalt-nalt-nalti-nalte;
trei Iorme: mic-mic-mici (1) m. sg.; 2) I. sg.; 3) m. I. pl.);
dou Iorme: (adjectivele terminate n -e, n diItong iu n consoanele ' si c).
Exemple.cuminte (m. si I. singular) - cuminti (m. si I. plural)
blai (m. sg. si pl.) - blaie (I. sg. si pl.)
vechi (m. sg. m. pl. I. pl.) - veche (I. sg.)
invariabile (nu si modiIic Iorma n cadrul comunicrii)
Iorme vechi: ditamai, otova s.a.
Iorme noi: bleumarin, ro:, oliv s.a. Aceeasi terminatie la m. si I., sg. si pl.

33

Exemplu. (rochie, palton, rochii, paltoane) bleumarin.
Se acord n gen, numr si caz cu substantivul determinat.
Cradele de comparajie ale adjectivului
gradul pozitiv frumos,
gradul comparativ:
de superioritate - mai frumos,
de inferioritate - mai putin frumos,
de egalitate - tot aa de (la Iel de, deopotriv de) frumos.
gradul superlativ
relativ
de superioritate - cel mai frumos,
de inferioritate - cel mai putin frumos,
absolut
de superioritate - foarte frumos,
de inferioritate - foarte putin frumos.
djective care nu au grade de compara(ie
Exemple.
nsusirile exprimate nu permit comparatia: antic, complet, fundamental, imens, infinit, mort,
principal, sfarit/ terminat s.a.
Iorme de comparatie si superlative mostenite din limba latin: anterior, extrem, inferior,
maxim, minim, posterior, superior, suprem s.a.
sensul cuvintelor nu permite comparatia: bibliofil, celest, electric, electronic, lingvistic,
matematic, topografic s.a.
Pozitia adjectivului: de obicei urmeaz dup substantivul determinat;
Exemplu. norii plumburii.
cnd trece naintea substantivului, preia de la substantiv articolul.
Exemplu. plumburiii nori.


36

Articolul adjectival leag adjectivul de substantivul
determinat.
Exemple. N-A: norul cel plumburiu, norii cei plumburii
D-G: norului celui plumburiu, norilor celor plumburii
Func(iile sintactice ale adjectivului
Atribut adjectival: hiocelul plpand a Lnflorit.
Nume predicativ: Petalele sunt albe.
Modalitji de formare a adjectivelor:
prin derivare
cu suIixe (artos, albstrui, fanatic, dornic s.a.);
cu preIixe (necurat, strluminat, imatur s.a.).
prin compunere
binevoitor, binemeritat, rufctor s.a.
galben-ver:ui, dulce-acrior (-amrui) s.a.
prin conversiune / schimbarea valorii gramaticale (adjectivizare)
Exemple.
din verbe la participiu sau la gerunziu: Lmpodobit(), suprat(), complicat(), ar:nd(),
suferind(), tremurnd() s.a.;
din adverbe: (efort) evident, (sentiment) firesc, (om) ru, (timp) probabil s.a.

ocu(iunea adjectival
reprezint un grup unitar de cuvinte cu valoare morIologic si sintactic proprie adjectivului;
nu are gen, numr si caz proprii.
Exemple. (om) de exceptie (vorbe) Ln doi peri, fel de fel,
de geniu (biat) la locul lui, ca acela,
de frunte (om) nedus la biseric s.a.
lgoritmul de analiz morfosintactic a adjectivului

37

1)Rochia Eugeniei este vernil.
2)Andrei este colegul cel mai prietenos.
vernil- adjectiv propriu-zis, invariabil, cu o singur terminatie, gradul pozitiv, se acord n
gen, numr si caz cu substantivul ,rochia" (Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de
nume predicativ. cel mai prietenos - adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru terminatii, gradul
superlativ relativ de superioritate, se acord n gen, numr si caz cu substantivul ,colegul"
(masculin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adjectival.

5. Jerbul
Este partea de vorbire Ilexibil care arat actiunea, starea sau existenta.
Verbele sunt:
a predicative: cnd pot Iorma singure predicate, Iiind la moduri personale. Lnvt, s Lnvt,
a Lnvta, Lnvat'
b nepredicative: cnd nu pot Iorma singure predicat;
verbele copulative: care Iormeaz predicate nominale, cu nume predicative (pare cuminte,
este bun),
verbele auxiliare-. care ajut la Iormarea unor moduri si timpuri (am citit, voi fi, a
cumpra),
Verbele auxiliare
a avea - indicativ, perIect compus (am v:ut),
- conditional-optativ, prezent (a vedea),
a fi - conjunctiv, perIect (s fi v:ut),
- conditional-optativ perIect (a fi v:ut),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi v:ut),
a avea - indicativ, viitor (voi povesti),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi povestit).
Verbele copulative
A Ii - cnd nu este verb predicativ sau auxiliar.
Exemplu. (Adrian este elev, floarea este parfumat),
a deveni - verb numai copulativ.

38

Exemplu. (El va deveni profesor).
!!!!! a afunge, a iei, a Lnsemna, a se face, a prea, a rmane (sunt verbe predicative, care
pot deveni copulative).
Exemple. - verb predicativ: Ei au afuns Ln pdure.
- verb copulativ: Ei au afuns cantreti.
Conjugrile verbului
Se pot stabili dup suIixele de inIinitiv:
conjugarea I, n -a. a canta,
conjugarea a Il-a, n -ea . a vedea
conjugarea a IlI-a, n -e. a crede,
conjugarea a IV-a, n -i si L. a dormi, a coborL.
Diateza
Indic raportul dintre actiune, subiectul gramatica si obiectul care suport actiunea.
Exemple.
Diateza:
activ: ~ Elevul scrie (a scris, va scrie etc) tema.
pasiv: ~ verbul a Ii participiul verbului conjugat: Tema este scris de elev.
reflexiv: ~ pron. reIlexiv n D sau Ac verb la mod personal :El se gandete la problem.
El Li imaginea: o poveste.
ten(ie! Pronumele reIlexive intr n structura verbului nu se analizeaz separat.
Exemplu. Lmi Lnchipui - verb predicativ, conjugarea a IV-a. diateza reIlexiv cu pronumele
reIlexiv n cazul dativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numrul singular, Iunctia
sintactic de predicat verbal.
Modul
Este categoria gramatical prin care se arat cum consider vorbitorul actiunea exprimat de
verb.
odurile personale (predicative): verbele au marcate categoriile gramaticale de persoan
si numr; au Iunctie sintactic de predicat verbal sau pot alctui predicat nominal mpreun cu
un nume predicativ; sunt patru moduri personale.

39

INDICATIV: Verbul exprim o actiune sigur (care se reali:ea:). Dan pleac n excursie.
Noi am cantat n cor. Tu vei expedia o scrisoare.
IMPERATIV: Verbul exprim o porunc (un ordin), un Lndemn, un sfat, o rugminte, o
urare. -Cant tu! -Nu canta' -Scrieti mai ordonat! -Rmaneti cu bine!
CONJUNCTIV: Verbul exprim o actiune posibil, reali:abil. - Poti
1
/ s mergi si tu la
cinematograI!
2
/
CONDITIONAL-OPTATIV: Verbul exprim o actiune a crei reali:are depinde de
Lndeplinirea unei conditii sau o actiune dorit. Dac a avea timp,
1
/ a veni cu tine.
2
/ A
merge si eu n excursie.
PREZUMTIVUL: Verbul red un proces asupra cruia vorbitorul nu are o opinie clar:
Probabil c m-o fi cunoscand de undeva. Ja fi fost de curnd?

odurile nepersonale (nepredicative): verbele nu au marcate categoriile gramaticale de
persoan si numr; verbele nu au Iunctia sintactic de predicat; sunt patru moduri nepersonale
INFINITIV: Verbul exprim numele actiunii: A citi este o mare desItare. El poate canta la
pian.
PARTICIPIU: Verbul exprim o actiune terminat, suferit de o fiint sau de un lucru.
Am vzut un ctel lovit de o biciclet. Scrisoarea primit azi m-a bucurat.

GERUNZIU: Verbul exprim o actiune n desfurare, simultan cu actiunea verbului
determinat: Trecand prin parc, l-am ntlnit pe Dan. Se plimba citind ziarul.

SUPIN: Verbul exprim: numele actiunii, scopul unei alte actiuni sau destinatia unui obiect:
E usor de criticat. Am venit la cules struguri. Am o masin de scris.

Timpurile modului indicativ
Prezentul. Actiunea verbului se desIsoar n momentul vorbirii Exemple. Lnvt, Lnveti
Lnvat, Lnvtm, Lnvtati, Lnvat.
Atentie la ortograIia unor verbe! cree: (recree:, agree:), cree:i, creea:, crem creati,
(tu) scrii, (tu) tii, (tu) vii.
Imperfectul:Exprim o actiune trecut, care se desIsoar n acelasi timp cu o alt actiune
trecut; exprim durata sau repetarea. Exemple . Lnvtam, Lnvtai, Lnvta etc.
Perfectul compus: Exprim o actiune trecut, terminat n momentul vorbirii; este alctuit
din: Iormele speciIice ale verbului auxiliar a fi: am, ai, a, aji, au participiul verbului de
conjugat.

40

Exemple. am Lnvtat, ai v:ut, a trecut, (voi) ati hotrat.
Forma invers: Lnvtat-am, v:ut-ai, hotrt-ati.
Perfectul simplu: Exprim o actiune trecut si terminat n trecut (n limba literar); n limba
vorbit: (n regiunea Olteniei) exprim o actiune terminat de curnd. Exemple. Lnvtai,
v:ui, trecu, dormirm, hotrrti, citir.
Mai mult ca perfectul: Exprim o actiune trecut, terminat naintea altei actiuni trecute.
Exemple. Lnvtasem, v:usei, mersese, dormiserm, hotraserti, porniser.
1impul viitor: Exprim o actiune care se va desIsur dup momentul vorbirii.
Jiitorul: Are Iorme speciIice pentru limba scris (cenzurat si pentru limba vorbit.
Exemple. (pentru limba scris, cenzurat): voi Lnvta, vo vedea, va cere, vom citi, veti hotrL,
vor canta,
(pentru limba vorbit): o s citesc, ai s citeti, are s citeasc s.a.
Jiitorul anterior: Exprim o actiune viitoare, terminat naintea altei actiuni viitoare;
este alctuit din: verbul auxiliar a fi la viitor participiul verbului de conjugat.
Exemple. voi fi Lnvtat, vei fi v:ut, va fi trecut, vom fi avut, veti fi venit, vor fi coborat.
Modul conjunctiv Are timpurile:
- prezent: (s Lnvt, s ve:i, s faci, s coboram s.a.);
- perIect: (s fi Lnvtat, s fi v:ut s.a.).
Modul condijional-optativ Are timpurile:
- prezent: a (ai, ar, am, ati, ar) Lnvta,
- perIect: a fi (ai fi, ar fi, am fi, ati fi, ar fi) Lnvtat.
Modul imperativ: Are numai persoana a Il-a; are Iorme aIirmative si negative.
Exemple. Lnvat', Lnvtati', nu trece', nu treceti' s.a.
!ersoanele verbului
persoana I - a emittorului (vorbitorului): (eu) Lnvt, (noi) Lnvtm,
persoana a Il-a - a receptorului (asculttorului): (tu) Lnveti, (voi) coborati etc.;
persoana a IlI-a - (despre care se vorbeste n mesaj): (el, ea) crede, (ei, ele) cred.
Numrul verbului

41

singular (actiunea este Icut de o singur persoan: cant, ve:i),
plural (actiunea este Icut de mai multe persoane: cantm, vedeti).

Funcjia sintactic a verbelor
Iunctia sintactic a verbelor la modurile personale (predicative)
predicat verbal Exemplu. El desenea:.
verb copulativ - parte a predicatului nominal: Exemplu. El va fi medic.
predicat verbal incomplet (verbul copulativ urmat de o propozitie subordonat predicativ):
exemplu. Tu ai rmas
1
/ cum te-am cunoscut.

/
Iunctiile sintactice ale verbelor nepredicative:
subiect (A munci este datoria tuturor.),
nume predicativ (Alimentele sunt de mancat),
complement direct (Nu pot atepta.),
complement indirect (M-am sturat de a scrie.),
complement circumstan(ial (A promis fr a gandi.)
atribut (Temele de scris sunt dificile.).

Jerbele active pronominale
Sunt verbe la diateza activ;
nsotite de pronume reIlexive care ndeplinesc, separat de verb, Iunctie sintactic. Sunt:
obiective - pronumele reIlexiv are Iunctii sintactice de:
complement direct ~ Ea se laud.
complement indirect ~ Eu Lmi impun un nou regim alimentar.
reciproce pronumele reIlexiv cu Iunctii sintactice de:
complement direct ~ Ele se afut.
complement indirect ~ Ei Li scriu des.
posesive - pronumele reIlexiv are Iunctia sintactic de:

42

atribut pronominal n dativ (dativul posesiv).
Se veriIic prin acceptarea pronumelui reIlexiv, Iorm accentuat. Exemple. El i-a rupt
haina (sa). El se laud (pe sine).
Alte exemple de verbe active pronominale, unde pronumele reIlexive se analizeaz separat
de verbul lng care se aIl:
Ea i-a splat ferestrele. Ele se Lnteleg prin gesturi. El i-a stricat stiloul. A vrea s-mi iau
un trening.
Exemplu. ,,s(-mi) iau" - verb predicativ, activ pronominal posesiv conjugarea I, diateza
activ, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numrul singular, Iunctia sintactic de
predicat verbal.
Verbele personale A cror actiune este Icut de o persoan; au toate cele trei persoane.
Exemplu. eu citesc, tu citeti, el/ea citete.
Verbele impersonale (actiunea nu este Icut de o persoan): Au numai Iorme la persoana a
IlI-a (sunt unipersonale). Nu au subiect gramatical:
a) cnd exprim Ienomene ale naturii (a brumat, tun, plou),
b) cnd reIerirea la o persoan se Iace prin complement indirect (Li tun i Li fulger, Li arde
de...),
- au subiect gramatical exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoan. (Este o
duminic frumoas., Este o toamn bogat.),
verbele impersonale pot Ii la:
diate:a activ (ploua, a brumat),
diate:a reflexiv (se :ice, se ateapt (mult);
diate:a pasiv (i-a fost scris s..., i-a fost dat s...
verbe impersonale (provenite din verbe personale)
Exemple. A afuns la coal a afuns verb personal
Ne-a afuns/cat am muncit a afuns verb impersonal
lgoritmul de analiz morfosintactic a verbului
Ionel era Lntrebat cel mai des la lectie, era Lntrebat - verb predicativ, conjugarea I, diateza
pasiv, modul indicativ, timpul imperIect, persoana a IlI-i singular, Iunctia sintactic de
predicat verbal.

43

ocu(iunea verbal Este un grup unitar si stabil de cuvinte sinonim cu un verb; poate Ii
determinat de complemente, ca si verbul; elementele care o compun apartin unor clase
morIologice diIerite; cel putin unul din termenii care o compun este verb; multe au sensuri
Iigurate.
Exemple. a-i aduce aminte (a-si aminti); a da de veste (a vesti, a nstiinta); a lua loc (a sta; a
sedea); a-l duce capul (a judeca; a gndi); a se da fos (a cobor); a se face bine (a se vindeca);
a se da de-a rostogolul (a se rostogoli); a o lua la fug (a alerga) s.a.
lgoritmul de analiz morfosintactic a locu(iunii verbale
,a dat de veste" - locutiune verbal alctuit din verb (a dat), j conjugarea I, diateza activ,
modul indicativ, timpul perIect i compus, persoana I, numrul singular prepozitia ,de"
substantivul ,veste" genul Ieminin, singular, nearticulat; Iunctia sintactic de predicat
verbal.

.Adverbul
Este partea de vorbire care exprim o caracteristic a unei stri sau a unei nsusiri; determin
un verb sau o locutiune verbal.
Felul adverbului:
dup semnificajie:
adverbe de loc: cas, acolo, aici, dincolo, dincoace, aproape, departe, afar, Lnuntru s.a.
adverbe de timp: a:i, maine, acum, atunci, ieri, :iua, noaptea, toamna, primvara, foia,
vinerea s.a.
adverbe de mod: aa, astfel, altfel, clar, greu, uor, vitefete, frantu:ete, socialmente s.a.
dup provenienj: provenite din alte prti de vorbire prin:
derivare (tinerete, tara, actualmente),
compunere (altfel, de-a lungul, fur-Lmprefur),
prin schimbarea valorii gramaticale: -din substantive: lunea, dup-amia:, vara,
-din verbe la participiu, neacordate: vorbete deschis.
dverbe propriu-zise
Vezi exemplele de la Ielul adverbelor dup semniIicatie.
dverbe provenite din alte pr(i de vorbire

44

prin derivare cu suIixe: -ete (frtete, voinicete)-, -i/a (cruci, pie:i, tara), -mente
(realmente).
prin compunere din:
prepozitie adverb (degeaba, Lntocmai),
prepozitie substantiv (devreme, acas),
prepozitie numeral (Lntruna),
adjectiv substantiv (altfel, bunoar, astfel),
articol sau numeral dat (odat/o dat, deodat niciodat s.a.).
prin schimbarea valorii gramaticale:
adjectiv adverb: caine ru (adj.); se poart ru (adv)
substantiv adverb; var (subst.) frumoas, Jara (adv.) merg la mare.

Cradele de comparajie ale adverbului
po:itiv. aproape, bine,
comparativ.
de superioritate - mai aproape, mai bine,
de inIerioritate - mai putin aproape, mai putin bine
de egalitate - tot aa de aproape, tot atat de bine,
superlativ
relativ
de superioritate (cel mai aproape, cel mai bine),
de inIerioritate (cel mai putin aproape, cel mai putin bine),
absolut
de superioritate (foarte aproape, foarte bine),
de inIerioritate (foarte putin aproape).
dverbele relative Se Iolosesc n Iraze, ca elemente introductive ale unor propozitii
subordonate (unde, cand, cum).
exemple. Am fost/unde m-a trimis.Am plecat cand am hotrat. A fost cum m-am ateptat.

43

dverbele interogative Apar n propozitii interogative.
Exemple. Unde te duci?Cand plecm Ln excursie?
dverbele nehotrte Sunt adverbele care nu precizeaz mprejurarea.
Exemple. candva, undeva, cumva, oriunde, oricand, oricum s.a.
Locujiunea adverbial: Este un grup unitar de cuvinte, sinonim cu un adverb; n propozitie
se comport ca un adverb.
Exemple.
de loc: (de) fur-Lmprefur, de unde pan unde, din loc Ln loc, de o parte i de alta, peste tot, la
dreapta s.a.
de timp: din :i Ln :i, cand i cand, :i cu :i, de-a pururi, ast- var, maine-sear, dup-amia:
s.a.
de mod: din nou, fr Lndoial, pe din dou, de asemene de voie de nevoie, de-a binelea, de
aceea, pentru aceea, p tcute, pe Lncercate, dintr-odat, de :or s.a.
dverbele yi locu(iunile adverbiale predicative
Sunt urmate de conjunctii subordonatoare (c, s), ndeplinesc Iunctia sintactic de predicat
verbal.
Exemple. firete (c...); desigur (c...); sigur/cu sigurant (c...); imposibil (s...), negreit
(c...); de bun seam (c...) s.a.
Func(iile sintactice ale adverbului/locu(iunii adverbiale
complement circumstantial de loc: Dan m ateapt afar. Frun:ele se Lmprtiaser peste
tot.
complement circumstantial de timp: Maine vom pleca Ln excursie. Joi merge la tenis dup-
amia:.
complement circumstantial de mod: Cuvantul lui atarn greu. II durea capul de-a binelea.
atribut adverbial: Casa de aici este a bunicilor mei. Excursia de ast-var a fost de vis.
predicat verbal: Imposibil/ s nu ia o not mare

./ Cu sigurant c Lmi va scrie.

Iar Iunctie sintactic: Nu a mai venit la noi.


46

7. Prepozijia
Este partea de vorbire neIlexibil care leag complementul de verbul, adfectivul sau adverbul
determinat si atributul de substantivul ori de substitutul acestuia.
Felul propozitiilor:
adup form
simple. ctre, cu, de, din, dup, fr, Ln, la, lang, pe, pentru, peste, spre, sub s.a.
compuse: de la, de pe, de prin, despre, dinspre, Lnspre, pe la, de pe la s.a.
bdup cazul cerut de preopozi(ie
prepozijii care cer cazul acuzativ. cu, din, de, la, pe, despre, dinspre s.a. (cele mai multe
prepozitii)
prepozijii care cer cazul genitiv. asupra, contra si prepozitii provenite din adverbe articulate:
Lnaintea, Lnapoia, deasupra, dedesubtul, Lnuntrul, Lmprefurul s.a.
ten(ie! Aceste prepozitii cer cazul:
dativ numai cnd se aIl naintea unui pronume personal, Iorm neaccentuat.
Exemplu. S-a npustit asupra-mi. (dativul posesiv)
acuzativ, cnd se aIl naintea unui adjectiv pronominal posesiv.
Exemplu. S-a npustit asupra mea.
dativ asemenea, aidoma, contrar, conform, potrivit (provenite din adverbe); datorit,
multumit (provenite din participii); gratie (provenit din substantiv).
Exemple.
Se poart asemenea unei printese, (unei printese - dativ)
Am catigat datorit efortului depus, (eIortului - dativ)
ocu(iunea prepozi(ional este un grup unitar de cuvinte care se comport ca o prepozitie;
grupul poate Ii Iormat din dou sau mai multe cuvinte.
a) Locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv: Ln fata, Ln furul, Ln miflocul, Ln spatele, de-a
lungul, Ln preafma, Ln apropierea, din pricina, din cau:a s.a.
Atentie! Ca si prepozitiile, cer dativul n constructia dativului posesiv (Ln furu-mi, Ln preafma-
ti), cer acuzativul naintea adjectivului pronominal posesiv (Ln furul su, Ln preafma sa).
b)Locutiuni prepozitionale care cer cazul acuzativ conform cu, Ln afar de, fat de, Ln loc de,
Lmpreun cu s.a.

47

Atentie! Prepozitiile se analizeaz mpreun cu partea secundar de propozitie analizat. Nu
separat!
8. Conjuncjia
Este partea de vorbire neIlexibil care leag:
a n propozi(ie: dou prti de propozitie de acelasi Iel (subiecte, nume predicative, atribute,
complemente).
Exemple.
subiecte: Carmen i Dana vor reali:a un interviu.
nume predicative: Aurora este inteligent i prietenoas.
complemente: Dan va lua tramvaiul sau metroul.
atribute: Purta un colier de aur ori de argint.
b n fraz: dou propozitii de acelasi Iel sau diIerite:
Exemple.
de acelasi Iel: Elevii au afuns la timp
1
' i s-au urcat Ln vagon.

/
diIerite (o propozitie principal (1pp/) si un secundar (
ps
/). Relu nu a re:olvat problema./
fiindc nu Lnvtase teorema./
Felul conjunc(iilor
dup Iorm:
simple (i, dar, iar, ci, c, s, dac, dei etc.);
compuse (ca s, ci i, fiindc etc.).
dup rolul n enunt (propozitie sau Iraz):
a)conjunc(ii coordonatoare, care leag prti de propozitie sau propozitii de acelasi Iel.
Acestea sunt:
copulative. i, nici, iar (cu sensul de i. Eu scriu iar/i el citete/.),
disjunctive: sau, ori, fie,
adversative: ci, dar, iar, Lns,
conclusive. deci, aadar.
b)conjunc(ii subordonatoare, care leag propozitiile secundare de regente: c, s, dac,
dei, fiindc, Lnct s.a.

48

ocu(iunea conjunc(ional: este un grup unitar de cuvinte cu valoare de conjunctie:
a) coordonatoare:
copulative: precum i (Si-a cumprat o blu: i o fust, precum i o rochie),
adversative: numai c,
conclusive: prin urmare.
b) subordonatoare cu toate c, de vreme ce, fr s, mcar c, pentru ca, pentru ca s s.a.
lgoritmul de analiz a conjunc(iei
Am vrut
1
/ s-l afut,

/ dar mi-a respins propunerea.7 dar - conjunctie simpl, coordonatoare

adversativ.

9. Interjecjia
Este o parte de vorbire neIlexibil; se Ioloseste exclamativ; exprim: senzatii, stri suIletesti,
ndemnuri; reproduce sunete din natur (onomatopee).
Felul interjectiilor:
simple. a, ah, au, ei, hm, miau, tii, uf, vai, :u s.a.
compuse: hei-rup, cip-cirip, tic-tac, cot-co-dac, cioc-poc s.a.
Atentie! Interjectiile simple repetate nu trebuie conIundate cu interjectiile compuse! (cioc-
cioc', piu-piu', pic-pic').
Interjec(iile de adresare
prin care:
- emittorul se adreseaz direct unei persoane: (mi,tu, b(i), bre),
- se atrage atentia receptorului asupra unei situatii (ia..., iat, hei, uite).
!unctua(ia interjec(iei
Dup interjectie se pot Iolosi virgula sau punctul, n Iunctie de intensitatea senzatiei sau a
zgomotului.
Dup semnul exclamrii cerut de interjectie, enuntul continu cu liter mic.
De la interjectii se pot Iorma, prin derivare, verbe.
Exemple. miorlau' tranc' beh' tic-tac' :drang' chit-chit' ham-ham' groh-groh' cirip'

49

miorlau a miorli (v.) groh-groh ~ a grohi
tic-tac -~ a tici ham-ham ~ a hmi etc.

Func(iile sintactice ale interjec(iei
far func(ie sintactic: Ah' (Jai' Jleu') m-am ars'
predicat verbal: Eu, atunci, tuti' Ln ap.
nume predicativ E vai de tine.
complement circumstan(ial de mod Zbura fal-fl.