• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 1
Diversitatea sistemelor constitu
ionale contemporane
ş
i criterii de
 
tipologizare a acestora
Având în vedere conceptul general de Constitu
ie, putem face pasul
 
pentru urm
ă
toarea prezentare a diversit
ă
ii sistemelor constitu
ionale
 
contemporane.Mai întâi trebuie s
ă
preciz
ă
m c
ă
un sistem constitu
ional poate fi
 
privit din mai multe puncte de vedere:a)
 
al concep
iilor politice ce stau la baza sa. În func
ie de acest criteriu,putem distinge sisteme constitu
ionale bazate pe concep
iile liberale
ş
i pemarile idei umaniste despre drepturile
ş
i libert
ă
ile cet
ă
ene
ş
ti, pe principiilepluralismului politic
ş
i sisteme constitu
ionale a c
ă
ror doctrin
ă
politic
ă
 
ş
ieconomic
ă
se bazeaz
ă
pe concep
ia partidului unic, pe restrângereadrepturilor cet
ă
ene
ş
ti sau pe favorizarea anumitor clase sau grupuri sociale
ş
i
 
respectiv pe excluderea principiilor pie
ei libere
ş
i centralizarea întregii
 
economii na
ionale.
 
b)
 
al raporturilor existente între puterea legislativ
ă
 
ş
i puterea executiv
ă
,
 
 îndeosebi, între parlament
ş
i
ş
eful statului. In func
ie de acest criteriu,
 
distingem sisteme constitu
ionale preziden
iale (Statele Unite ale Americii,
 
aproape toate statele din America Latin
ă
 
ş
i unele state din Africa), sistemeconstitu
ionale semipreziden
iale (Fran
a, Finlanda, Austria, Portugalia,
 
Polonia, România, Bulgaria); sisteme constitu
ionale parlamentare (Italia,
 
Grecia, Germania, Elve
ia, Suedia etc).
 
c)
 
din punct de vedere al doctrinei ideologice, distingem sisteme
 
constitu
ionale întemeiate pe o ideologie oficial
ă
 
ş
i dominant
ă
(sistemele
 
constitu
ionale socialiste)
ş
i sisteme în care pluralismul ideologic este o
 
component
ă
definitorie a societ
ă
ii civile (Fran
a, S.U.A., Marea Britanie,
 
Spania, Elve
ia, Italia etc).
 
d) al metodelor de guvernare (al regimului politic). Din acest
 
punct de vedere distingem sisteme constitu
ionale democratice
ş
i sis
 
teme constitu
ionale totalitare.
 
Într-o geografie juridic
ă
, putem distinge sistemul constitu
ional anglo-
 
saxon caracterizat prin puternicul s
ă
u pragmatism (Marea Britanie, Canada
ş
iStatele Unite ale Americii), sistemul constitu
ional european (Fran
a, Italia,Portugalia etc), sistemul constitu
ional sud-american, în care, în general,for
ele armate au fost un factor de instabilitate politic
ă
, sistemul constitu
ionalal statelor africane etc.Distingem, de asemenea, sisteme constitu
ionale întemeiate pe
 
principii ale religiei islamice
ş
i sisteme în care se reg
ă
sesc norme ale religieicre
ş
tine. In acest din urm
ă
caz, nu se face demarca
ie între cultul ortodox
ş
i
 
cel catolic.Marea varietate a sistemelor constitu
ionale contemporane nu în-
 
seamn
ă
, îns
ă
,
ş
i mari deosebiri între textele diferitelor constitu
ii. Aceasta,
 
deoarece fantezia vocabularului politico-juridic al Adun
ă
rilor Constituante(organismele învestite cu sarcina de a elabora o Constitu
ie) poate fi un
 
neajuns foarte grav pentru procesul de guvernare, de care ele sunt pe deplin
 
con
ş
tiente. Iat
ă
de ce, în mod paradoxal, state mult deosebite între ele, statecare practic nu au nimic comun din punct de vedere geografic, politic,
 
na
ional, militar sau religios, au constitu
ii care, formal, seam
ă
n
ă
mult unele
 
cu altele. Aceasta, pentru c
ă
într-o Constitu
ie se reglementeaz
ă
cadrul
 
general al raporturilor politice, al fenomenelor
ş
i realit
ă
ilor sociologice
 
existente, or acestea se reg
ă
sesc în forme diferite în fiecare
ar
ă
. Astfel, toate
 
parlamentele din lume au, în principal, dou
ă
func
ii: func
ia legislativ
ă
 
ş
i
 
func
ia de control al executivului; din punct de vedere al formei de
 
guvern
ă
mânt, statele sunt ori monarhii, ori republici; toate guvernele au
 
sarcina de a organiza modul de executare a legilor votate de parlament;
 
tratatele sunt semnate de
ş
efii de state sau de guverne ori de diploma
i saumini
ş
tri etc. Toate acestea sunt consacrate în formule standardizate, comune,cu mici variante lingvistice, tuturor constitu
iilor.Dintr-o atare varietate de sisteme constitu
ionale se poate desprindesistemul occidental, care înglobeaz
ă
într-o sintez
ă
unitar
ă
, tr
ă
s
ă
turile
www.referat.ro
 
 2
regimurilor politice localizate geografic în Europa Occidental
ă
. Vom observa
 
 îns
ă
c
ă
sistemul constitu
ional occidental este privit mai mult ca tip politico-
 
 juridic de sistem constitu
ional
ş
i nu ca un sistem localizat exclusiv la o
 
anumit
ă
zon
ă
geografic
ă
. Astfel, tr
ă
s
ă
turi ale sale sunt întâlnite, de pild
ă
, în
 
sistemul constitu
ional japonez, în cel canadian sau australian.
 
Ceea ce ofer
ă
specificitate categorial
ă
acestui sistem sunt funda-
 
mentele sale teoretice forjate într-un lung proces istoric
ş
i principiile pe care
 
se bazeaz
ă
 
ş
i care sunt comune sistemelor na
ionale din Europa Occidental
ă
,
 
dar
ş
i unor state situate pe alte continente.Iat
ă
, prin urmare, c
ă
se poate vorbi cu egal
ă
îndrept
ă
ire de un sistem
 
constitu
ional occidental, dar
ş
i de sisteme constitu
ionale occidentale. In
 
acest caz, avem în vedere sistemele constitu
ionale na
ionale de tip
 
occidental.Trebuie observat, de asemenea, c
ă
tr
ă
s
ă
turile sistemului constitu
ional
 
occidental au început s
ă
fie extinse dup
ă
anul 1989, în fostele state socialiste,unele dintre ele situate în Europa R
ă
s
ă
ritean
ă
, a
ş
a cum, de altfel, ele au maifost extinse în Peninsula Iberic
ă
în anul 1975
ş
i, respectiv, în anul 1978.Dincolo de diversitatea sistemelor constitu
ionale contemporane, sepoate încerca îns
ă
,
ş
i o tipologizare a unora dintre ele în func
ie de anumitecriterii. Aceste criterii pot fi de natur
ă
geografic
ă
, politic
ă
, economic
ă
 
ş
i chiarreligioas
ă
. în ceea ce prive
ş
te tipologizarea sistemelor constitu
ionale vest-europene, încerc
ă
rile de schi
are a unor tr
ă
s
ă
turi comune
ş
i, în acela
ş
i timp,distinctive pentru fiecare în parte sunt mai vechi .O încercare de tipologizare poate fi f 
ă
cut
ă
utilizând criteriul separa
ieiputerilor. Dup
ă
cum separa
ia puterilor este rigid
ă
sau flexibil
ă
, supl
ă
,
 
distingem sisteme constitu
ionale preziden
iale
ş
i, respectiv, parlamentare.Separa
ia absolut
ă
sau rigid
ă
a celor trei puteri caracterizeaz
ă
în-
 
deosebi sistemele preziden
iale. Constitu
ia este cea care stabile
ş
te
 
departajarea net
ă
a puterilor. Pentru o analiz
ă
teoretic
ă
a sistemului, arerelevan
ă
îndeosebi departajarea puterii legislative de cea executiv
ă
, în
 
sistemele constitu
ionale preziden
iale, modalit
ă
ile de interac
iune a celor
 
dou
ă
structuri guvernante (legislativ
ă
 
ş
i cea executiv
ă
) sunt mai pu
in
 
numeroase
ş
i mai pu
in profunde decât în sistemele parlamentare. Desigur,
 
exist
ă
o anumit
ă
colaborare între executiv
ş
i legislativ, dar aceasta este
 
limitat
ă
, conflictele dintre cele dou
ă
puteri fiind solu
ionate în favoarea
 
executivului.În epoca contemporan
ă
, în afara Statelor Unite ale Americii, care aufundamentat în doctrina constitu
ional
ă
 
ş
i au institu
ionalizat pentru prima
 
oar
ă
sistemul preziden
ial, au adoptat acest regim numeroase state ale
 
Americii Latine, precum
ş
i unele state africane. în 1958, Fran
a a instaurat un
 
regim semipreziden
ial, ale c
ă
rui caracteristici au fost accentuate prinReforma constitu
ional
ă
din 1962. Dup
ă
pr
ă
bu
ş
irea regimurilor politicetotalitare comuniste, o serie de state, printre care
ş
i România, au adoptatsistemul constitu
ional semipreziden
ial.În general, regimurile preziden
iale se caracterizeaz
ă
prin urm
ă
toareletr
ă
s
ă
turi:a)
 
puterea executiv
ă
este încredin
at
ă
prin Constitu
ie pre
ş
edintelui învestit, totodat
ă
, cu largi responsabilit
ă
i în conducerea general
ă
a statului;b)
 
pre
ş
edintele este ales prin vot universal, egal, direct
ş
i secret pentruun mandat a c
ă
rui durat
ă
variaz
ă
de la un sistem constitu
ional la altul (de
 
exemplu, 4 ani în Statele Unite ale Americii); procedura alegeriipre
ş
edintelui este, din punct de vedere al reprezenta
ivit
ă
ii, similar
ă
cu cea
 
prev
ă
zut
ă
pentru alegerea parlamentului. în acest fel, pre
ş
edintele de
ine o
 
pozi
ie egal
ă
cu cea a parlamentului, în ceea ce prive
ş
te reprezentarea
 
Na
iunii.
 
c)
 
pre
ş
edintele nu poate dizolva parlamentul, iar acesta nu poaterevoca sau demite pe pre
ş
edinte. Imposibilitatea revoc
ă
rii nu înl
ă
tur
ă
 posibilitatea punerii sub acuzare a
ş
efului statului de c
ă
tre parlament pentruanumite fapte
ş
i potrivit unei anumite proceduri.d)
 
mini
ş
trii nu r
ă
spund politic pentru activitatea guvernamental
ă
pe
 
care o desf 
ăş
oar
ă
, în fa
a parlamentului.
 
Aceste tr
ă
s
ă
turi caracterizeaz
ă
în special modelul preziden
ial
www.referat.ro
 
 3
american. Unele dintre ele nu se reg
ă
sesc întocmai în alte sisteme
 
considerate preziden
iale.
 
 în practic
ă
, sistemul preziden
ial a fost aplicat în variante ce i-au
 
denaturat con
inutul. în statele Americii de Sud, de pild
ă
, este evident
ă
o
 
preponderen
ă
constitu
ional
ă
a pre
ş
edintelui, dar de cele mai multe ori,
 
echilibrul de for
e s-a înclinat în favoarea
ş
efilor marilor comandamente
 
militare. De aici
ş
i tradi
ia pudurilor militare în spa
iul politico-geografic al
 
Americii de Sud. în statele africane care au grefat modelul preziden
ial
 
american pe tradi
iile organiz
ă
rii politice tribale - incomplet atenuate de
 
st
ă
pânirea colonial
ă
- parlamentul are în general un rol mai redus;
 
pre
ş
edintele este în unele cazuri
ş
i
ş
eful Guvernului, ceea ce îi confer
ă
 prerogative dictatoriale, asem
ă
nându-1
ş
efilor de trib din perioada anterioar
ă
 
 
coloniz
ă
rii.Separa
ia supl
ă
 
ş
i colaborarea puterilor caracterizeaz
ă
sistemul
 
parlamentar. R
ă
d
ă
cinile sale istorice se afl
ă
în sistemul constitu
ional britanic.
 
Caracteristica esen
ial
ă
a acestui sistem const
ă
în gradul înalt de interferen
ă
 
 
 între Parlament
ş
i componentele sale, pe de o parte (adun
ă
ri/camere; comisiiparlamentare)
ş
i Guvern, pe de alt
ă
parte.Intre cele dou
ă
puteri exist
ă
o colaborare strâns
ă
, în general armonioas
ă
 (în principiu, sunt excluse conflictele între
ş
eful statului
ş
i parlament). în afara colabor
ă
rii armonioase
ş
i a echilibrului între puterea le-gislativ
ă
 
ş
i cea executiv
ă
, sistemul parlamentar se caracterizeaz
ă
prin:a)
 
alegerea pre
ş
edintelui republicii de c
ă
tre parlament; aceast
ă
tr
ă
-
 
s
ă
tur
ă
este evident
ă
doar în formele de guvern
ă
mânt republicane.b)
 
r
ă
spunderea politic
ă
a membrilor Guvernului
ş
i a acestuia în întregul s
ă
u, fa
ă
de parlament.c)
 
 învestirea
ş
efului statului (monarh sau pre
ş
edinte de republic
ă
) cuatribu
ii limitate privind conducerea efectiv
ă
a statului.
Ş
eful statului nu-
ş
i
 
asum
ă
r
ă
spunderea politic
ă
, putând îns
ă
s
ă
fie sanc
ionat de parlament,potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: înalt
ă
tr
ă
dare,violarea Constitu
iei
ş
i a legilor.d)
 
prerogativele constitu
ionale conferite executivului ca în anumite
 
condi
ii prev
ă
zute expres
ş
i limitativ în legea fundamental
ă
s
ă
dizolve
 
parlamentul. Dizolvarea parlamentului nu este, îns
ă
, o sanc
iune aplicat
ă
 
 
acestuia, ci o cale de rezolvare a unui conflict între Parlament
ş
i Guvern. îngeneral, actorii politici -
ş
eful statului, parlamentul (pre
ş
edin
ii celor dou
ă
 
 
camere, liderii grupurilor parlamentare), Guvernul,
ş
efii de partide de
in
 
instrumentele politice
ş
i juridice pentru a preveni crizele
ş
i tensiunile sociale,st
ă
rile conflictuale generate de inapeten
a sau chiar refuzul unei p
ă
r
i de a
 
colabora sau de a fi cooperant
ă
în c
ă
utarea unei solu
ii constitu
ionale pentrurezolvarea unei anumite probleme. în ultim
ă
instan
ă
, se poate recurge la noi
 
alegeri generale pentru formarea unui nou parlament
ş
i a unei noi echipeguvernamentale.În practica social
ă
sunt întâlnite diferite variante de regim par-lamentar mai mult sau mai pu
in dep
ă
rtate de modelul original.Prin simplificarea metodologic
ă
, pot fi identificate urm
ă
toarele treiposibilit
ă
i constitu
ionale de deformare a modelului clasic de regimparlamentar:a) preponderen
a câ
ş
tigat
ă
de guvern, într-o evolu
ie constitu
ional
ă
îndelungat
ă
, fa
ă
de parlament. Caracteristica acestei „deform
ă
ri" sau resortul constitu
ional al func
ion
ă
rii unui asemenea regim
 
const
ă
în dizolvarea parlamentului
ş
i organizarea alegerilor parlamen
 
tare anticipate în caz de divergen
ă
între guvern
ş
i parlament sau al
 
imposibilit
ă
ii de rezolvare a unei probleme de interes na
ional major,
 
 în care cele dou
ă
structuri au pozi
ii opuse. Noul parlament, ca
ş
i noul
 
guvern, care va fi format potrivit rezultatelor alegerilor anticipate, vor
 
 încerca s
ă
ias
ă
din impasul ce a blocat actorii politici preceden
i.
 
Practica arat
ă
îns
ă
c
ă
, în asemenea cazuri, noul guvern reu
ş
e
ş
te s
ă
se
 
impun
ă
parlamentului.b) preponderen
a legiuitorului asupra executivului.
 
În sistemul constitu
ional francez, parlamentul a avut un rol pre-
 
cump
ă
nitor fa
ă
de puterea executiv
ă
în timpul celei de a IlI-a
ş
i a IV-a
www.referat.ro
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...