VIATA E UN JOC

Florence Schovel - Shin

Lumina Soarelui lui Dumnezeu adusa pe pamintul nostru de Christos a patruns incet in mintea
oamenilor in cei aproape 2000 de ani. Din aceasta Lumina sfinta, mintea oamenilor s-a hranit, de azi
ne putem bucura, in parte, de binefacerile ei. Unii oameni, facindu-se slujitorii ei, s-au speriat de
consecintele ei si au falsificat-o. In numele lui Dumnezeu au facut mult rau, au dat foc la oameni, au
condamnat la moarte au insetat sufletele oamenilor cu !iertari! "indul#ente$, pomeni, spo%edanii, alte
nenorociri si nascociri, sub masca iertarii unui Dumnezeu despre care au spus ca este aspru, facindu-l
astfel dur si %anitos. &u facut atita rau ca au intunecat si speriat sufletele lumii. Iar ca rezultat,
intunericul mintilor s-a manifestat din plin. 'ste epoca lui (ali )u#a in care traim acum si pe care o
numim ci%ilizatie. Si acum Christos, *iul lui Dumnezeu, care ne-a dat aceasta Lumina cu sacrificiul pe
care-l stim, %ine din nou sa ne dea In%atatura Sfinta a sanatatii desa%irsite, a stapinirii, a dezrobirii si a
%ietii %esnice. 'l ne in%ata ca nu e+ista decit un Dumnezeu, ,atal tuturor, ca acest Dumnezeu e plin de
iubire, de bunatate, de Lumina, *rumusete %esnica si -&C'. Dumnezeu ,atal nostru nu ne pedepseste
niciodata caci el a facut Le#ea /ietii, ci ne pedepsim fiecare incalcind-o. Inchei cerindu-%a sa ne
pre#atim a intele#e bine aceasta, ca tilharii sa nu-l mai rasti#neasca inca o data, caci aceasta ar insemna
si rasti#nirea noastra.
0ulti oameni cred ca %iata este o lupta in jurul acestei %ederi #resite, scurta noastra sedere pe
pamint este transformata intr-un infern, in loc de a cule#e roadele e+perientei si ale linistii fericiti si
linistiti pentru a ne putea aseza dincolo la un loc de pace. De multe ori nu ne dam seama ca traim, abia
cind a %enit ceasul fatal care intrerupe lanturile in care noi sin#uri ne-am le#at, atunci ne dam seama.
Dar e prea tirziu. Caci necrutatoare Le#e ne aseaza in alte lanturi de unde nu scapam decit cind am
platit toata datoria. Si apoi suntem din nou adusi la %iata - la renastere - conditionati de multe ori de
ceea ce am datorat. Si asa, mereu, traim in aceasta suferinta, aici si dincolo.
S-ar putea spune ca %iata este un joc, in care daca am sti sa ne comportam, ne-am bucura atit in aceasta
e+istenta, de roadele ei, cit si in cealalta %iata, nemai%orbind de e%olutie si de roadele ei.
In /echiul ,estament #asim re#uli de o mare claritate Christos ne in%ata cum sa dam si sa
primim sau ce inseamna a da si a primi. "Ceea ce seamana cineva aceea va culege"! Deci orice
e+teriorizeaza un om in %orba sau in fapta se %a intoarce spre el, caci ceea ce da aceea %a primi. Daca
da ura %a primi ura, daca da dra#oste %a primi dra#oste, daca critica %a fi criticat, daca minte %a fi
mintit, daca inseala %a fi inselat. ,rebuie sa mai stim ca ima#inatia are un rol principal in !1ocul %ietii!.
"Tine-ti inima imaginatia! in "riu cu toata taria# caci $rin mi%locul ei trec toate cararile vietii"
"-ro%erbe, I/223$. &ceasta inseamna ca orice isi ima#ineaza un om, mai de%reme sau mai tirziu are sa
se e+teriorizeze in lucrurile lui, in intimplarile %ietii lui.
Cunosc pe cine%a care se temea de o anumita boala. era o boala foarte rara si #reu de contractat, dar el
mereu si-o inchipuia si citea adesea despre ea, pina cind s-a manifestat in corpul lui si a murit %ictima
acelei boli, a ima#inatiei lui distru#atoare.
&sadar, pentru a face cu succes jocul %ietii, trebuie sa ne adunam ima#inatia. 4 persoana care
si-a obisnuit ima#inatia sa-si inchipuie numai bine isi atra#e in %iata, !fiecare dupa dreapta dorinta a
inimii lui!2 sanatate, bo#atie, dra#oste, prieteni, cea mai desa%irsita e+presie a celor mai inalte idealuri
ale sale.
Imaginatia a "ost &enumita ""oar"eca mintii!, fiindca taie mereu, zi de zi, ima#inile pe care
omul si le inchipuie, asa ca mai de%reme sau mai tirziu, el %a intilni propriile lui creatii, ima#inate, in
lumea din jurul lui. Ca sa-si poata modela cu succes ima#inatia trebuie sa intelea#a modul de
functionare a mintii lui. 5recii spuneau' "cunoaste-te $e tine insuti!"(
6
0intea omului prezinta trei aspecte2 subconstientul, constientul si supraconstientul.
Subconstientul este numai o cantitate de forte fara o directie este tocmai ca apa care sta si face ce este
dirijat sa faca, el n-are putere de actiune.
&m cunoscut o femeie care, pe cind era copila, isi ima#ina mereu ca %a fi %adu%a se #atea cu
haine ne#re, purta un %al ne#ru lun# iar oamenilor le parea ca este tare isteata si distracti%a. & crescut
si s-a maritat cu un om pe care l-a iubit foarte mult. In scurt timp a murit si ea a purtat %aluri ne#re ani
de-a rindul. Ima#inea ei de %adu%a s-a impre#nat in subconstientul ei si, la momentul potri%it s-a
manifestat fara sa-i pese de dezastrul obisnuit.
0intea constienta este numita mortala sau trupeasca. 'ste minte omeneasca si %ede %iata asa cum pare
ca este. 'a %ede moartea, dezastrul, boala si limitarile de orice fel si, cu aceste ima#ini ea impre#neaza
subconstientul.
0intea supraconstienta este mintea di%ina - dinlauntrul fiecarui om si este domeniul ideilor perfecte. In
ea se afla !modelul perfect! amintit de -laton, modelul di%in, fiindca e+ista un model di%in pentru
fiecare om.
"Exista un gol pe care tu trebuie sa-l umpli si, ceea ce nimeni nu poate umple, ceva ce tu ai
de facut si pe care nimeni altcineva nu poate s-o faca pentru tine."
,oate aceste idei perfecte sunt e+act infatisate in mintea supraconstienta. De obicei ele tisnesc
in constienta ca un ideal nerealizabil, !ce%a prea frumos ca sa fie ade%arat!.
In realitate, acesta este ade%aratul destin al omului, straful#erat de catre inteli#enta infinita, care este
inlauntrul lui insusi.
0ulti oameni nu-si cunosc propria lor menire, se lupta pentru lucruri si situatii care nu trebuie
sa le apartina lor si care, daca ar fi realizate, ar aduce numai deceptii si insatisfactii.
4 femeie %ine la mine si-mi cere sa-i spun !cu%intul! care s-o ajute sa se casatoreasca cu un
tinar oarecare, de care se simtea foarte indra#ostita. I-am raspuns ca aceasta ar fi o %iolare a le#ilor
uni%ersale si ca %oi rosti cu%intul pentru omul de drept, omul care ii apartine prin !ale#erea di%ina!.
&m adau#at2 !Daca &.7. este omul care iti apartine prin ale#erea di%ina nu-l poti pierde iar daca nu e
el, atunci %ei primi echi%alentul lui!.
'a l-a %azut pe &.7. de mai multe ori dar nici un pas hotaritor n-a inter%enit intre ei, in
prietenia lor. Intr-o seara ma cheama la telefon si-mi spune2 Stii, in ultima saptamina, &.7. nu mi s-a
mai parut asa de e+traordinar. I-am rasuns2 !Se poate sa nu fie el ale#erea di%ina, poate ca un altul este
cel de drept!. -utin dupa aceea se intilni cu un alt barbat, care s-a indra#ostit de ea si care i-a spus ca
este idealul lui. i spunea tot ce altadata dorea sa auda de la &.7. Curind s-a indra#ostit de el si n-a mai
interesat-o &.7.
5asim aici le#ea inlocuirii. 4 idee dreapta s-a substituit uneia #resite prin aceasta n-au fost
pierderi si sacrificii. Christos spunea2 !Ci cauta mai intii Imparatia lui Dumnezeu si Dreptatea Lui si la
toate acestea %i se %or adau#a! ,ot 'l spune ca Imparatia este inlauntrul omului. Imparatia este
domeniul ideilor drepte, a modelului di%in.
Isus Christos ne in%ata ca %orbele omului au un rol fundamental in jocul %ietii ")in cuvintele
tale te vei in&re$ta si &in cuvintele tale te vei osin&i"(
0ulti oameni au atras dezastrul in %iata lor, prin %orbele lor #resite. 4 femeie ma intreaba de ce
%iata ei de acum este plina de saracie si de lipsuri. Inainte a%ea o casa mare, era inconjurata de lucruri
frumoase si a%ea multi bani. &m stabilit ca, de pe atunci, obosita de conducerea casei, spunea mereu2
!sunt bolna%a si obosita de lucru si as dori sa traiesc intr-o lada.! &sadar, ea insasi si-a prorocit ei
insisi !intr-o lada.!
0intea subconstienta nu are sensul umorului si, adesea, oamenii ajun# in situatii nefericite prin
cu%inte spuse in #ol. &lt e+emplu2 o femeie care a%ea sume enorme de bani, #lumea uneori, spunind ca
2
!se pre#ateste sa fie #ata pentru azilul de saraci!. Dupa citi%a ani a de%enit foarte saraca deoarece si-a
impre#nat subconstientul cu ima#inea lipsurilor si a limitarii.
Din fericire, le#ea lucreaza pe amindoua caile o situatie de lipsa poate fi schimbata intr-una de
prosperitate. 4 femeie %eni la mine, intr-o zi calda de %ara, ca sa-i fac un tratament pentru prosperitate.
'ra timida, dezorientata si descurajata. Spunea ca nu are in %iata ei decit 8 dolari i-am raspuns2
!Dumnezeu %a binecu%inta acesti 8 dolari si-i %a inmulti dupa cum Isus Christos a inmultit piinea si
pestii, fiindca 'l a spus ca fiecare om are puterea sa binecu%inteze si sa inmulteasca!. 'a a intrebat2
!Ce trebuie sa fac9! I-am raspuns2 !Urmeaza-ti intuitia. &i %reo inspiratie, sa faci ce%a, sa te duci
unde%a9!
Intuitia urmeaza !in-tuiti%!, adica sa fii calauzit dinauntru, calauza cea mai buna a omului.
Despre le#ile intuitiei %oi re%eni in alt capitol. *emeia a zis2 !:u stiu, parca as dori sa mer# acasa am
e+act banii de drum!. Casa ei era intr-un oras saracacios si patrat. 0intea rationala ar fi trebuit sa-i
spuna2 Stai in :e; )or<, cauta-ti ce%a de lucru si aduna ce%a bani.
I-am raspuns2 !Du-te acasa. :u nesocoti niciodata o inspiratie!. In ce ma pri%este, am spus
urmatoarele cu%inte2 !Spirit infinit, deschide calea pentru o mare abundenta, ca un ma#net irezistibil la
tot ce-i apartine prin drept di%in!. I-am spus si ei, de asemenea sa repete aceasta fraza. &jun#ind acasa
a fost in%itata de o %eche cunostinta pentru a intilni un prieten al familiei ei. -rin el a primit, in urma,
mii de dolari, intr-un mod aproape miraculos. mai tirziu, imi spunea adesea2
!/orbeste oamenilor despre femeia care a %enit la tine cu 8 dolari si o dorinta. In calea omului e+ista
totdeauna belsu#ul dar el poate sa se manifeste numai prin credinta, dorinta sau cu%int rostit!.
Christos a aratat clar ca omul trebuie sa faca primul pas' "Cere si ti se va &a# Cauta si vei a"la# *ate
si ti se va &eschi&e" +atei# ,(,!( In Scri$turi citim' "In ceea ce $riveste lucrul miinilor mele#
$orunceste tu mie"(
Inteli#enta infinita, Dumnezeu, este #ata intotdeauna sa indeplineasca dorintele omului, fie ele
cit de mici sau mari. *iecare dorinta, e+primata sau nee+primata, este o cerere. De multe ori raminem
mirati cind o dorinta se indeplineste dintr-o data. Un e+emplu2 o data, de paste, %azind mai multi
trandafiri in #eamul unei florarii, am dori sa primesc unul si, pentru o clipa, l-am %azut, mental, intrind
pe usa.
-astele %eni si, odata cu el, frumosul arbust de trandafir. 0ultumind prietenei mele i-am spus
ca era e+act ce am dorit. 'a mi-a spus2 !:u ti-am trimis trandafir, ci liliac!. &sadar florarul a amestecat
ordinul primit si mi-a trimis un arbust de trandafir numai pentru ca am declansat le#ea in actiune si a
fost sa am trandafirul pe care l-am dorit.
Intre om si idealurile lui cele mai inalte sau dorintele inimii lui nu sta altce%a decit indoiala si frica.
Cind omul doreste fara teama, orice dorinta ii este indeplinita momentan.
Intr-un capitol %iitor %oi e+plica ratiunea stiintifica a acestui fapt si cum trebuie sa fie rasa frica
din constiinta omului. 'a e sin#urul dusman al omului, frica si lipsa, frica de nereusita, de boala, de
pierdere sau simtamintul de nesi#uranta in %reun plan oarecare, frica de frica. Isus Christos a s$us'
")e ce sunteti ingri%orati# o voi $utin cre&inciosilor-" +atei# .-/0!. &sadar trebuie sa inlocuim
frica prin credinta, fiindca frica este credinta in%ersata, credinta in rau in loc de credinta in bine.
=ostul jocului %ietii este acela de a %edea clar propriul tau bine si de a inlatura toate ima#inile mentale
ale raului.
&ceasta se face prin impre#narea mintii subconstiente cu realizarea binelui. Un om foarte
stralucitor si plin de succes mi-a marturisit ca a izbutit sa-si smul#a complet frica din constiinta lui si
ca are con%in#erea ferma !ca numai binele poate patrunde in %iata lui!. 'l %edea scris, in litere mari,
aceasta lozinca2
3
!De ce sa te superi, poate ca n-are sa se intimple niciodata.! &ceste cu%inte s-au sapat in mintea
lui subconstienta si el are con%in#erea ferma ca numai binele poate patrunde in %iata lui si, de
asemenea, numai binele se poate manifesta.
In capitolul urmator %oi insista asupra metodelor de impre#nare a mintii subconstiente. ea este
ser%itorul credincios al omului, dar trebuie multa ba#are de seama, 1ENT2U A I SE )A NU+AI
O2)INE E3ACTE( O+U4 A2E +E2EU UN ASCU4TATO2 TACUT IN 12EAJ+A 4UI SI
ANU+E' +INTEA 4UI SU*CONSTIENTA(
*iecare #ind, %orba, se imprima acolo si mai tirziu apare in e+terior cu detalii uimitoare.
Subconstientul este asemenea unei inre#istrari pe care un cintaret o face pe un disc de patefon foarte
sensibil. *iecare nota si ton se inre#istreaza, si daca stranuta sau ezita, de asemenea. De aceea sa
sfarimam toate inre#istrarile %echi si proaste din mintea subconstientului nostru, pe care nu dorim sa le
pastram si sa facem inre#istrari noi si frumoase. Spune !tare!, cu putere si con%in#ere aceste lucruri2
"Acum s"arim si &arim# $rin cuvintul meu rostit# toate inregistrarile gresite &in mintea mea
su5constienta( Acestea tre5uie sa se intoarca la grama&a &e nisi$ a nimicniciilor originale#
"iin&ca ele au $rovenit &in $ro$ria mea imaginatie &esarta6 "ac acum inregistrari $er"ecte# $rin
Christ &inlauntrul meu# inregistrari &e sanatate# 5ogatie# &ragoste si &esavirsita e7$resie &e
sine"( &cesta este patratul %ietii, jocul terminat in chip desa%irsit. In capitolele urmatoare %a %oi arata
cum un om care nu cunoaste puterea cu%intului este inapoia timpului sau. "+oartea si viata stau in
$uterea s$uselor tale" 1rover5e# 89(/8!"(
Ca$itolul II
4E:EA 12OS1E2ITATII SUCCESU4UI!
"Ea# atot$uternicia# va "i a$ararea ta si vei avea 5elsug &e arginti"(
Unul dintre cele mai mari mesa#ii date rasei prin Scripturi este ca Dumnezeu este a%erea
omului si omul poate pune in libertate, prin cu%intul lui rostit, tot ce-i apartine prin drept di%in. 'l
trebuie sa aiba perfecta incredere in cu%intul lui rostit. Isaia spunea2 !Cu%intele mele nu se %or
intoarce, in %an, la mine, ci %or indeplini ceea ce trebuie, acolo unde sunt trimise %orbele si #indurile
mele sunt o forta %ibratorie foarte puternica care modeleaza trupul si sufletul, treburile omului.!
4 femeie %ine la mine, disperata, spunind ca %a fi e%acuata la 6> ale lunii, pentru 3000 de
dolari. 'a nu %edea cum ar putea #asi acesti bani si era disperata. I-am spus ca Dumnezeu este a%erea
ei si ca pentru fiecare cerere este un ajutor. &sa ca, am spus cu%intul2 &m multumit ca femeia %a primi
>000 de dolari la timpul potri%it si pe calea cea dreapta. I-am cerut sa aiba perfecta incredere si sa
actioneze in concordanta cu perfecta ei incredere. 0a cheama la telefon si ma intreaba ce trebuie sa
faca. I-am spus2 !&zi e simbata, asa ca nu se fac e%acuari azi datoria dumitale e sa te comporti asa ca
si cum ai fi bo#ata, aratind prin acesta perfecta incredere in banii care %or %eni!. 0-a in%itat sa iau
masa cu ea s-o imbarbatez. Cind am intilnit-o la restaurant, am zis2 !:u-i momentul sa faci economii,
comanda o masa scumpa, actioneaza ca si cum ai fi primit cei 3000 de dolari. 4rice lucru, oricum ar fi,
daca il ceri in ru#aciune cu credinta il %ei primi. ,rebuie sa actionezi ca si cum ai fi primit cu
ade%arat!. & doua zi, dis de dimineata, m-a in%itat sa stau cu ea in timpul zilei. I-am raspuns2 !:u, esti
protejata in mod di%in si Dumnezeu nu-i nici o data in intirziere!. Seara mi-a telefonat si mi-a spus,
e+trem de e+altata2 !Dra#a mea, mi s-a intimplat o minune. Stateam in camera mea cind am auzit
soneria am spus femeii sa nu lase pe nimeni inauntru. *emeia care asa a facut s-a uitat pe fereastra si a
spus2 e %arul dumnea%oastra, cel cu barba alba. I-am spus2 Cheama-l, mi-ar place sa-l %ad. 'ra #ata sa
treaca de colt, cind a auzit %ocea si s-a intors. &m stat de %orba cu el aproape un ceas si, la plecare, ma
intreba2 &propo, cum stai cu finantele9 I-am spus ca-mi trebuiesc banii si el mi-a raspuns2 Iti %oi da
3000 de dolari la inceputul lunii. :-am %rut sa-i spun ca %oi fi e%acuata. Ce trebuie sa fac9 &m ne%oie
de ei miine!. I-am raspuns2 "S$iritul nu-i nicio&ata in intir;iere"(
?
&m multumit ca dinsa a primit banii pe plan in%izibil si ca se %or manifesta la timp. & doua zi de
dimineata o cheama %arul sau care- spune2 !Iti %oi da banii chiar azi!. Dupa amiaza a%ea banii in
creditul ei de la banca si a scris cecurile atit de repede cit ii in#aduia emotia ei. Daca cine%a are succes
dar se pre#ateste pentru pa#uba, %a cule#e situatia pentru care se pre#ateste.
Un om a %enit la mine sa-mi ceara a spune cu%intul pentru ca o datorie sa-i fie iertata. &m aflat
insa ca el pierdea %remea planuind ce-i %a spune omului cind nu-si %a plati datoria, neutralizind prin
aceasta cu%intele mele. &r fi trebuit sa se %ada pe el insusi platind datoria. &%em o e+emplificare in
7iblie cu cei trei re#i in desert, fara apa pentru oamenii si caii lor. Intilnindu-l pe profetul 'lisei, le-a
dat acest raspuns minunat2 &stfel #rait-a Domnul nu %eti a%ea %int precum ploaie si totusi %eti face
%alea aceasta plina cu trandafiri.
4mul trebuie sa se pre#ateasca pentru lucrul pe care l-a cerut chiar cind nu e cel mai slab semn
de a-l a%ea in %edere. 4 femeie era in cautarea unui apartament, cind era o mare lipsa de apartamente
in :e; )or<. -rietenii spuneau2 !/a trebui sa %inzi mobila si sa te muti la hotel.! 'a raspundea2 !:u
%a in#rijiti de mine sunt supraom si %oi #asi apartamentul!. Spunea mereu asa2 !spirit infinit,
deschide-mi calea pentru apartamentul cu%enit!. 'a stia ca e+ista un ajutor pentru fiecare cerere si ca
aceasta %a fi infaptuita neconditionat, lucrind pe plan spiritual. !'u cu Dumnezeu formez majoritatea.!
Si pe cind #indul spus sau ratiunea ii spunea ca s-ar putea sa nu #aseasca un apartament, ea se %edea
cumparind albituri pentru noul apartament.
Se pre#atea astfel, actionind ca si cum ar fi a%ut apartamentul. & #asit unul intr-un mod miraculos care
i-a fost dat, desi e+istau %reo 200 de solicitanti. &lbiturile au de%enit credinta acti%a. ' inutil sa mai
spunem ca trandafirii saditi in desert de cei trei re#i au fost plini de flori.
Sa te adincesti in oscilatiile spirituale ale lucrurilor, nu-i usor pentru un om obisnuit. 5indurile
dusmane, de indoiala si frica se a#ita in subconstient. 'le sunt !armata strainilor! care trebuie alun#ata.
&ceasta e+plica de ce este asa de densa !intunecimea dinaintea zorilor!. 4 mare realizare este
precedata, in mod obisnuit, de #induri chinuitoare. *acindu-ti o declaratie de inalt ni%el spiritual,
pro%oci credintele %echi din subconstient si !eroarea este e+pusa! pentru a fi data afara. ,rebuie sa faci
afirmatiile despre ade%ar in mod re#ulat, sa te bucuri si sa multumesti ca ai primit intr-ade%ar. &ceasta
inseamna ca fiecare dar, bun si perfect este al omului si asteapta numai sa fie recunoscut de el !inainte
de a ma chema iti %oi raspunde!.
4mul poate primi numai ceea ce el insusi poate %edea. &cest lucru e ade%arat pentru fiecare om
ca pentru toti supusii lui Israel. 4mul are numai tara dinlauntrul %iziunii mentalului sau. *iecare opera,
realizare mare a fost adusa in manifestare prin mentinerea %izionara si adesea, inaintea unei mari
realizari %in aparente de nereusita si descurajare.
Cind copiii lui Israel erau sa ajun#a in tara fa#aduintei, le era teama sa paseasca inauntru,
spunind ca era plina de uriasi care ii faceau sa se simta ca niste lacuste. &ceasta este, de acum,
e+perienta fiecarui om.
Cu toate acestea, acela care cunoaste le#ea spirituala, nu este zdruncinat de aparente si se mai
bucura inca, chiar si in capti%itate. &ceasta inseamna ca el persista in %iziunea lui, multumeste ca
sfirsitul este aproape si ca a primit. Isus a dat un minunat e+emplu, spunind discipolilor2 !0i-ati spus
ca mai sunt patru luni pina ce-i #ata recolta9 Iata ca %a spun %oua2 =idicati-%a pri%irea si uitati-%a la
cimp, fiindca - #ata pentru seceris.! /iziunea lui clara a strapuns lumea materiala, el a %azut, clar, in
lumea cu patru dimensiuni, asa cum sunt lucrurile cu ade%arat, perfecte si desa%irsite in 0intea Di%ina.
,ot asa, omul trebuie sa tie tot timpul treaza flacara %iziunii lui si sa ceara manifestarea celor ce le-a
primit cu ade%arat. -oate sa fie sanatate perfecta, dra#oste, belsu#, casa sau prieteni, e+presia de sine
perfecta. ,oate acestea sunt idei perfecte si terminate, inre#istrate in 0intea Di%ina care trebuie sa %ina
omului prin si nu la el. Un om a %enit sa ceara un tratament pentru succes. ,rebuia neaparat sa
calatoreasca un timp si a%ea ne%oie de >0000 de dolari pentru intreprinderea sa. ,impul insa era
>
aproape trecut cind a %enit la mine. :imeni nu dorea sa faca in%estitii in intreprinderea sa si banca a
refuzat, in mod cate#oric, sa-i dea un imprumut. &m replicat2 !7anuiesc ca ti-ai pierdut firea cind ai
fost la banca si, de aceea, si puterea. -oti controla orice situatie daca te controlezi pe tine insuti. Du-te
iar la banca si eu iti %oi face tratamentul!. ,ratamentul era2 esti identificat in dra#oste cu spiritul
orisicui este in le#atura cu banca lasa ideea di%ina sa se manifeste in aceasta situatie. 'l imi replica2
!*emeie, %orbesti lucruri imposibile, miine e simbata, banca se inchide la 62 si eu nu ma pot duce
acolo decit pina la 60, n-am timp pina miine, asadar, e prea tirziu!. &m raspuns ca nu stiu nimic despre
afaceri dar stiu totul despre Dumnezeu. 'l n-are ne%oie de timp si niciodata nu-i in intirziere. Cu el
toate lucrurile sunt posibile. 'l a spus2 !,otul suna atit de frumos cind stau si te ascult, dar cind %oi
pleca %a fi in#rozitor!.
Locuia intr-un oras indepartat si timp de o saptamina n-am auzit nimic de el ulterior am primit
o scrisoare. Spunea2 !&i a%ut dreptate, am luat bani si n-am sa ma mai indoiesc de ade%arul lucrurilor
pe care le-ai spus. Cind l-am %azut, l-am intrebat ce s-a intimplat. 'l a zis2 ,renul a fost in intirziere si
am ajuns acolo e+act cu 6> minute inainte de a inchide. &m pasit calm in banca si am spus ca am %enit
pentru imprumut ei mi l-au dat, fara nici o intrebare!.
&u fost ultimele 6> minute ale timpului in#aduit lui si Spiritul infinit n-a fost in intirziere. In aceasta
imprejurare, omul n-ar fi putut sa se descurce sin#ur. &%ea ne%oie de cine%a care sa-l ajute sa-si
mentina %iziunea. ' ceea ce un om poate face pentru altul. Isus a cunoscut ade%arul acesta cind a spus2
!Daca doi dintre %oi se %or in%oi pe pamint, orice lucru pe care-l %or cere se %a da de la ,atal meu care
este in ceruri!. Cel care cauta este prea coplesit de treburile sale si atunci se umple de indoiala si de
frica. -rietenul sau !%indecatorul! %ede clar succesul, sanatatea sau prosperitatea si niciodata nu
so%aie, pentru ca el nu este le#at de situatie. ' mult mai usor sa realizezi pentru altul decit pentru tine
insuti, asa ca nimeni nu trebuie sa omita sa ceara ajutor, cind simte ca el so%aie.
Un obser%ator subtil al %ietii a spus odata ca !nici un om nu poate reusi daca altcine%a nu crede
in succesul lui!.
&ceasta este puterea di%ina a %iziunii si multi dintre oamenii mari datoreaza succesul sotiei,
surorii sau prietenului care a crezut in el si a pastra fara so%aiala, ima#inea lor perfecta.
Ca$itolul III
1UTE2EA CUVINTU4UI
")in cuvintele tale te vei in&re$ta si &in cuvintele tale te vei osin&i" +atei# 8/(9,!( Cind
cine%a cunoaste puterea cu%intului e foarte in#rijit in con%ersatia lui. ,rebuie sa obser%e reactia
cu%intelor lui, sa stie ca ele nu trebuie sa se intoarca #oale.
-rin %orba lui rostita, omul isi faureste continuu le#i pentru el insusi. Cunosc pe cine%a care
spunea2 'u pierd intotdeauna trenul el pleaca e+act cind ajun# eu. *iica lui spunea2 'u prind
intotdeauna trenul e si#ur ca %ine e+act cind ajun# eu. &ceasta s-a intimplat multa creme. *iecare si-a
faurit o le#e pentru sine, unul de lipsuri, celalalt de succese. &ceasta este psiholo#ia superstitiilor.
-otcoa%a sau piciorul de iepure nu contin nici o putere, dar %orba spusa de omul cu credinta, ca acestea
ii %or aduce noroc, creaza speranta in mintea subconstienta care atra#e o situatie fericita. Cred, de
altfel, ca acestea nici nu sunt considerate cind omul are o spiritualitate a%ansata si cunoaste o le#e mai
inalta. :u ne putem inturna dar putem inlatura !sa se sape ima#ini!. Doi oameni din clasa mea au a%ut
cite%a luni succes in afaceri dar, deodata, ce%a ii duse la faliment. &m analizat situatia si am #asit
faptul ca ei in loc sa-si faca afirmatia si sa aiba credinta in Dumnezeu pentru succes si prosperitate, si-
au cumparat fiecare cite o maimuta cu !noroc!. &m spus2 /ad ca %-ati increzut mai mult intr-o
maimuta !cu noroc! decit in Dumnezeu. Lasati la o parte maimuta cu noroc si chemati le#ea iertarii,
!fiindca omul are putere sa-si neutralizeze #reselile lui!. 'i au hotarit sa arunce maimutele norocoase
@
si le-a mers bine iarasi. &sta nu inseamna ca trebuie sa aruncam toate obiectele purtatoare de noroc sau
potcoa%ele din casa, dar trebuie sa recunoastem ca ele nu au putere, ca e+ista o sin#ura putere
!Dumnezeu!, dar ca ele ajuta sa tina mereu treaz sentimentul sperantei.
Intr-o zi eram cu o prietena care era foarte disperata. ,ra%ersind strada, ea a #asit o potcoa%a.
Imediat s-a bucurat si si-a recapatat speranta. 0i-a spus ca Dumnezeu i-a trimis potcoa%a ca sa-i dea
curaj. In acel moment era, intr-ade%ar, sin#urul lucru care se putea inre#istra in mintea ei. Speranta ei a
de%enit credinta care s-a realizat intr-un chip minunat. Doresc sa clarific faptul ca oamenii mentionati
mai inainte se lasau sa depinda de maimutele lor, considerindu-le pe acestea ca purtatoare de noroc,
spre deosebire de femeia care a recunoscut ca indaratul potcoa%ei este puterea lui Dumnezeu. Stiu, din
propria e+perienta, ca este ne%oie de multa ener#ie ca sa nimicesti credinta ca unele lucruri aduc
nenorocire. Daca lucrul s-a intimplat, dezama#irea urmeaza fara doar si poate. &m #asit ca sin#ura
cale prin care am putut sa fac o schimbare in subconstient a fost acela al folosirii afirmatiei2 !:u e+ista
doua puteri, e+ista o sin#ura putere, Dumnezeu. De aceea nu e+ista piedici sau dezama#iri si acest
lucru inseamna o surpriza fericita!. &m obser%at o schimbare imediata si surprize fericite au inceput sa
apara in jurul meu. &%eam o prietena care zicea ca nu s-ar putea hotari sa treaca pe o scara. I-am spus2
Daca te temi, inseamna ca tu crezi in doua puteri , binele si raul, in loc de una sin#ura. Cum Dumnezeu
este absolut, nu port e+ista doua puteri opuse, decit daca omul isi face o le#e falsa despre el insusi.
&rata ca tu crezi intr-o sin#ura putere, Dumnezeu si ca nu e+ista nici o putere sau realitate in rau
trecind pe sub scara pe care o %ei %edea. -utin dupa aceea, ea se duse la banca ei. Dorea sa-si deschida
caseta din bolta cu depozitul de safeuri si era o scara in drumul ei. 'ra imposibil sa ajun#a la safeu fara
sa treaca pe sub scara. 'a tremura de frica si se inturna. ,otusi, cind a ajuns in strada, %orbele mele i-
au rasarit in ureche si s-a decis sa se intoarca pentru a trece pe sub ea.
& fost un moment #ra% in %iata ei, scarile o tinusera in capti%itate multi ani. S-a intors din
strada spre bolta dar scara nu mai era acolo. &sta se intimpla adesea. Daca %rei sa-ti in%in#i frica si te-
ai hotarit, de multe ori nici nu mai trebuie sa faci acel lucru. ' le#ea nonrezistentei care e asa de putin
inteleasa. Unii spun ca curajul contine #eniu si ma#ie. Infrunta o situatie fara frica si nu %a e+ista o
situatie pe care sa n-o poti infrunta, ea cade la o parte prin propria #reutate. '+plicatia este ca frica
atra#e scara in drumul tau, iar curajul o indeparteaza. &stfel, fortele in%izibile lucreaza pentru om, !asa
cum isi tra#e el sin#ur sforile!, cu toate ca el nu o stie. Datorita puterii %ibratorii a cu%intului, orice
%orbesti %ine spre tine. 4amenii care %orbesc mereu de boala o atra# mereu spre ei, in mod ire%ocabil.
Dupa ce omul cunoaste ade%arul, el poate fi atent la %orbele sale. De e+emplu, am o prietena
care-mi zice de multe ori, la telefon, !%ino sa ma %ezi sa mai trancanim despre lucrurile trecute!.
&ceasta birfeala despre trecut inseamna o ora de >00 pina la 6000 de cu%inte distructi%e, principalele
subiecte fiind pierderile, lipsurile, insuccesele si bolile.
I-am raspuns2 !:u, multumesc, am a%ut destule flecareli despre trecut in %iata mea, sunt foarte
costisitoare, totusi, as fi foarte %esela sa trancanim despre noutati si despre ce ne dorim, nu de cele ce
nu dorim!. 'ste o %eche zicala care spune ca omul poate folosi %orbele lui in trei feluri, sa %indece, sa
raneasca sau sa prospere. Ceea ce spune de altii %a fi spus despre el si ceea ce doreste altora, ceilalti ii
doresc lui. 7lestemele, ca si puii, se intorc la !closca!. Daca cine%a doreste altcui%a rau e si#ur ca-si %a
atra#e asupra lui acest rau. Daca doreste sa ajute cui%a in succes, el se ajuta pe el insusi in succes.
Corpul omenesc poate fi reinnoit si transformat prin cu%intul rostit si %iziunea clara, iar boala poate fi
complet stearsa din constiinta. 0etafizicianul stie ca orice boala este mentala si, ca sa ajute trupului,
trebuie sa ajute sufletul. Sufletul este mintea subconstienta si el trebuie sal%at de la #indurile
%atamatoare. In psalmul 22, citim2 !Sufletul mi-l intareste.! &sta inseamna ca mintea subconstienta,
sufletul, trebuie sa fie intarita prin idei drepte, si !mariajul mistic! este mariajul sufletului si al
spiritului sau al subconstientului cu al constientului. &cestea trebuie sa fie una. Cind subconstientul
este inundat de idei perfecte ale supraconstientului, !Dumnezeu si omul sunt una!. &sta inseamna ca el
A
este una cu re#atul ideilor perfecte, ca omul e facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si i s-a
dat putere de stapinire asupra lucrurilor create, spre a le folosi pentru corpul si ne%oile sale.
'ste ade%arata afirmatia, orice boala sau insucces %in de la %iolarea Le#ii Iubirii. !4 noua
porunca %a dam %oua2 iubiti-%a unii pe altii! si, in jocul %ietii, iubirea si bunatatea alun#a orice rautate.
4 femeie a%ea de mai multi ani o boala teribila a fetii. Doctorii spunea ca este incurabila si ea era
disperata. 'ra artista de teatru si se temea ca %a fi data afara si nu %a a%ea al mijloc de subzistenta.
&%ea un an#ajament bun, iar in seara debutului a a%ut mult succes. & a%ut o critica buna si era %esela
si mindra. Insa a doua zi a primit o nota de concediere. Un cole#, #elos de succesul ei a facut sa fie
data afara. Simtind ca dusmania si ura pun stapinire asupra ei, a stri#at2 !4 Doamne, nu ma face sa
urasc pe acest om.!. In noaptea aceea am lucrat ? ore in tacere. 'a spunea2 !&m patruns intr-o liniste
foarte adinca. &m simtit ca sunt impacata cu mine insumi, cu omul acela si cu toata lumea!. &m
continuat aceasta meditatie inca doua zile in sir si am obser%at ca a treia zi era complet %indecata de
boala de fata. /orbind de dra#oste si de dorinta de bine, ea a indeplinit le#ea, pentru ca !dra#ostea este
le#ea desa%irsita! si boala, care %enea din resentimente subconstiente, a fost nimicita. Critica continua
produce reumatism, fiindca #indurile nearmonioase cauzeaza depozite nenaturale de sin#e, care se
fi+eaza la incheieturi. *alsele cresteri sunt cauzate de #elozie, ura neinduplecata, frica, etc. *iecare
boala este cauzata de o minte nelinistita. &m spus odata in clasa mea2 :u s-ar putea ca in loc sa
spunem cui%a !ce ai!, sa spunem !cu cine ai ce%a!. :eiertarea este cea mai puternica cauza a bolii. 'a
intareste arterele sau ficatul si afecteaza %ederea ochilor. Intr-o zi am fost chemata de o femeie care
spunea ca este bolna%a pentru ca a mincat o stridie stricata. I-am spus2 !4, nu, stridia era buna,
dumneata ai otra%it-o., ai cu cine%a ce%a!. 'a a raspuns2 !4h, cu peste 6B oameni.! si de%enise atit de
armonioasa, atra#ind astfel stridia cea %atamatoare. 4rice nearmonie in e+terior arata o lipsa de
armonie in interior. Cum este inauntru este si in afara.
Sin#urul dusman al omului este el insusi. Dusmanii omului sunt casnicii lui. -ersonalitatea este
unul din ultimii dusmani care trebuie in%ins, atita timp cit pe aceasta planeta e+ista initiere in dra#oste.
Acesta a "ost mesa%ul lui Christos( "1ace voua $e $amint si in oameni 5una invoire"( De aceea,
omul iluminat se straduieste sa se perfectioneze pe el insusi fata de %ecinul sau, ceea ce are de facut
fata de el insusi fiind tocmai acest fapt de a trimite dorinte de bine si binecu%intari oricarui om si, ceea
ce este minunat este ca daca binecu%intezi un om acesta nu mai are putere a-ti face nici un rau.
Un om a %enit la mine cerindu-mi sa-l tratez pentru succes in afaceri. &%ea de %inzare o masina si un
ri%al a aparut pe scena cu o masina despre care se spunea ca este mult mai buna prietenul meu credea
ca este ruinat. I-am spus2 !Intii trebuie sa distru#i orice teama si sa stii ca Dumnezeu are incredere si
#rija fata de interesele tale si ca ideea di%ina trebuie sa se manifeste in aceasta situatie!. &dica2 masina
potri%ita %a fi %induta de omul potri%it, omului cu%enit. &m adau#at2 !:u trebuie sa ai nici un #ind de
ura fata de acest om, binecu%inteaza-l in fiecare zi si nu dori sa-ti %inzi masinile tale daca aceasta nu
este ideea di%ina!. In felul acesta el s-a dus la intilnire, fara frica si rezistenta, a binecu%intat pe celalalt
om. &poi a spus ca intilnirea a fost cu ade%arat remarcabila. 0asina celuilalt a refuzat sa functioneze si
el a %indut-o pe a sa fara nici cea mai mare #reutate. !Iar eu %a zic %oua2 iubiti pe dusmanii %ostri,
binecu%intati pe cei ce %a supara si %a pri#onesc!. Dorintele de bine produc o mare armura de protectie
asupra celui care le trimite si nici o arma care se indreapta contra lui nu %a fi eficace. Cu alte cu%inte,
dra#ostea si buna%ointa distru# dusmanii din tine insuti si de aceea nu %ei mai a%ea dusmani nici afara.
"1ace $e $amint $entru cei care trimit gin&uri &e $ace s$re a$roa$ele lor("
8
Ca$itolul IV
4E:EA NON2E<ISTENTEI
"Sa nu te o$ui raului# sa nu-l in"runti# in"runta raul s$re 5ine"(
:imic pe pamint nu poate rezista cui%a absolut nonrezistent. Chinezii spun ca apa este complet
nerezistenta. 'a poate distru#e o stinca si matura in jurul ei. Isus spunea2 !:u te opune raului!, pentru
ca el stie ca in realitate nu e+ista rau, de aceea nimic carui sa rezisti. :enorocirile pot %eni din
ima#inatia desarta a omului sau din credinta a doua puteri aceea binelui si a raului. '+ista o le#enda,
&dam si '%a au mincat din 0aCa, pomul iluziilor, si au %azut doua puteri in loc de una sin#ura,
Dumnezeu.
=aul este o le#e falsa pe care omul a facut-o sin#ur pentru el insusi prin psihoza sau adormirea
sufletului. Sufletul adormit al oamenilor inseamna aceasta autohipnoza prin credinta rasei, acea
credinta perpetuata din #eneratie in #eneratie asupra pacatului, a bolii, a mortii, etc.
&m %azut in capitolul trecut ca sufletul omului este mintea lui subconstienta si orice simte in
adinc, bine sau rau, se impre#neaza cu aceasta credinta ser%ila. ,rupul si starea omului arata ce a
#re%at el acolo. 4mul bolna% a #ra%at boala, omul sarac saracia, omul bo#at bo#atia, etc.
Unii se intreaba2 !De ce un biet copil atra#e boala, cind el e prea mic ca sa stie de ea9! =aspunsul
copiii sunt recepti%i si senziti%i la #indurile celor din jurul lor si, de cele mai multe ori, ei se
impre#neaza de frica parintilor, deci sunt %ictimele lor.
&m auzit, adesea, pe un metafizician zicind2 ")aca nu-ti strunesti singur mintea su5constienta#
atunci te va sta$ini ea $e tine". 0amele atra# adesea boli si dezastre asupra copiilor lor, tinindu-i
continuu in #induri de frica si supra%e#hindu-le simptomele.
4 femeie intreaba pe o prietena daca fetita ei a mai a%ut pojar. 'a a raspuns imediat2 !Inca nu.!.
&ceasta implica o stare de asteptare a bolii care pre#ateste drumul pe care ea nu si-l dorea pentru ea si
copil.
4mul tare este echilibrat, s-a #indit la #induri drepte, el traieste cu #induri bune cu prietenii lui,
oamenii, este fara frica, nu poate fi atins sau influentat de #indurile ne#ati%e ale celorlalti. 'l poate
primi numai #induri bune, asa cum trimite.
!=ezistenta este iad, fiindca ea pune omul intr-o stare de tortura.!
Un metafizician mi-a dat odata o reteta minunata pentru a reusi de fiecare data, in orice faza a jocului
%ietii, aceasta fiind2 Culmea nonrezistentei. 'l mi-a infatisat-o astfel2 !4 data in %iata botezam copii si
le dam diferite nume acum nu mai botez copii dar botez e%enimentele si le dau de fiecare data acelasi
nume daca am o nereusita o botez succes, in numele tatalui, al *iului si al Sfintului Duh!.
Intilnim aici marea le#e a transmutarii bazata pe nerezistenta. -rin %orba ta rostita, fiecare
nereusita se transforma in succes. '+emplu2 o femeie, care a%ea ne%oie de bani si care cunostea le#ea
spirituala a abundentei se asociase in afacere cu un om care o facea sa se simta foarte saraca. 'a %orbea
de lipsuri si limitari si ea a inceput sa fie prinsa in #indurile lui de saracie astfel, nu-l mai putea suferi
si il facea raspunzator de insuccesul ei. 'a stia ca, pentru a realiza cisti#ul, trebuie sa simta mai intii ca
a cisti#at, fiindca sentimentul de bo#atie trebuie sa preceada bo#atia propriu-zisa. Intr-o zi s-a
iluminat intelesese ca atit timp cit ea se opunea, rezista situatiei e+istente, %edea doua puteri in loc de
una. & binecu%intat pe to%arasul ei si a botezat situatia !succes!. 'a a afirmat2 !*iindca e+ista o
sin#ura putere, Dumnezeu, acest om este aici pentru binele meu, pentru prosperitatea mea! "tocmai
pentru ca i se parea ca nu e asa$. -utin dupa aceasta, a intilnit prin acest om o femeie care i-a dat,
pentru un ser%iciu facut, multe mii de dolari, apoi to%arasul s-a mutat intr-un oras indepartat si a
disparut din %iata ei. Sa faci mereu aceasta afirmatie2 !4rice om este o %eri#a de aur in lantul binelui
meu.! fiindca in toti oamenii este Dumnezeu in manifestare, asteptind prilejul dat de omul insusi
pentru a desa%irsi planul di%in al %ietii lui. !7inecu%inteaza pe dusmani si le %ei fura munitiile lor!.
B
&cest lucru este ade%arat pentru indi%id cit si pentru natiuni. 7inecu%intind o natiune, trimitind
dra#oste fata de fiecare locuitor al ei, distru#i puterea ei de a face rau...
4mul poate ajun#e la ideea dreapta a nonrezistentei prin intele#erea spirituala. Studentii mei au
spus adesea2 !:u doresc sa fiu o ro#ojina aruncata in fata usii.! Le-am raspuns2 !Daca folositi
nerezistenta, cu intelepciune, nimeni nu %a putea calca peste %oi.!
Intr-o zi, eram nerabdatoare, asteptind un telefon ur#ent. =ezistam fiecarei chemari si nu chemam nici
eu pe nimeni, #indind ca s-ar putea interfera cu ceea ce doream eu. In loc sa zic, !Ideea di%ina nu poate
duce la nici un conflict, chemarea %a %eni la timpul potri%it!, lasind inteli#entei infinite posibilitatea de
a aranja totul, am incercat sa dirijez eu insumi lucrurile. &m dat eu lupta si nu Dumnezeu, de aceea
eram incordata si nelinistita.
Clopotelul nu a sunat multa %reme si cind m-am apropiat de receptor am %azut ca era desfacut
de multa %reme, deci era intrerupt. 5rija, frica si credinta mea in interferenta au adus o totala eclipsa
telefonului. =ealizind ceea ce a%eam de primit, am inceput sa binecu%intez situatia, botezind-o succes
si afirmind2 !:u pot pierde nici o chemare care imi apartine prin drept di%in. Sunt sub scutul lui
Dumnezeu si sub le#e.! 4 prietena s-a repezit la telefonul %ecin si a anuntat compania sa faca le#atura.
,elefonul meu a fost le#at de indata si ur#ent am primit o con%orbite telefonica iar, aproape dupa o
ora, pe aceea pe care o asteptam. !7arca ta proprie intra intr-o mare linistita.!
&tita %reme cit omul rezista unei situatii, aceasta il %a sicii. Daca fu#e de ea, ea %a fu#i dupa el.
De e+emplu, spuneam aceste lucruri unei femei si ea mi-a spus2 !Cit de ade%arat este. 'ram nefericita
acasa, nu-mi iubeam mama fiindca era cicalitoare si autoritara. &m fu#it si m-am maritat, dar m-am
maritat cu propria mama pentru ca sotul era e+act ca ea si am beneficiat in continuare de aceeasi
situatie!. !Impaca-te cu ad%ersarii tai imediat. Con%in#e situatiile ad%erse ca sunt bune si nu fi tulburat
de ele, astfel cazind ele sin#ure in cintarul tau!.
:ici unul dintre aceste lucruri nu se misca, este o afirmatie minunata. Situatiile nearmonioase %in din
armonia interioara a omului insusi. *iindca nu se da nici un raspuns emotional unei atari situatii
nearmonioase, ea dispare din cale pentru totdeauna. 4pera omului este intotdeauna ca si el insusi.
Cine%a mi-a spus2 !*a-mi un tratament ca sa se schimbe sotul sau fratele meu.!. I-am raspuns2
!:u, %oi face un tratament ca sa te schimbi d-ta. Cind dumitate te %ei schimba, sotul si fratele se %or
schimba.!. Una din studentele mele a%ea obiceiul sa minta. I-am spus ca e o metoda #resita si ca, la
rindul ei, %a fi mintita. 'a mi-a raspuns2 !:u ma tem!. :u poti mer#e mult fara sa te intinzi. Intr-o zi,
ea %orbea la telefon cu un om pe care-l iubea foarte mult. Se intoarse spre mine si-mi spuse2 !:u ma
pot increde in el, il cunosc, el ma minte!. I-am raspuns2 !7ine, si tu minti, asa ca cine%a trebuie sa faca
asta pentru tine si trebuie sa fi si#ura ca aceea %a fi persoana de la care tu ai dori sa spuna ade%arul!.
-utin timp dupa aceea, am intilnit-o din nou. 0i-a spus2 !0-am %indecat de minciuna!. &m intrebat-o
cine a facut acest lucru. 0i-a spus2 !&m locuit cu o femeie care mintea mai rau ca mine!.
De multe ori esti %indecat de #reselile tale, %azindu-le la altul. /iata e o o#linda in care ne
#asim noi insine reflectati in to%arasii nostri. ,rairea in trecut este o metoda #resita si o %iolare a le#ii
spirituale. Isus a spus2 !Iata, este timpul potri%it, acum e ziua sal%arii.!.
/adu%a lui Lot s-a uitat inapoi si s-a transformat intr-un stilp de sare. =otile timpului sunt trecutul si
%iitorul. ,rebuie binecu%intat trecutul si uitat, caci altfel te tine in capti%itate trebuie binecu%intat
%iitorul, stiind ca in el se #asesc, din abundenta, bucurii fara sfirsit, dar trebuie sa traiesti in prezent.
'+emplu2 o femeie %eni la mine plin#indu-se ca n-are bani sa cumpere cadouri de Craciun. Spunea2
!&nul trecut a fost cu totul altce%a. &%eam o multime de bani si am cumparat multe cadouri dar anul
acesta abia am un cent!. I-am spus2 !:u %ei a%ea niciodata bani pentru ca esti patetica si traiesti in
trecut. ,raieste complet in prezent si prepara-te sa ai cadouri de Craciun.! In#aduie-ti santurile si banii
%or %eni. & e+clamat2 !Stiu ce sa fac. &m sa cumpar cite%a ornamente si hirtie colorata ca sa fac
60
jucarii.! I-am spus2 !*a-o si cadourile %or %eni sin#ure sa pecetluiasca Craciunul.! *acind aceasta, a
contrabalansat situatia financiara mintea rationala ii spunea sa pastreze fiecare ban pentru sine ca si
cum n-ar a%ea si#uranta ca %a primi alti bani, prin credinta in Dumnezeu. 'a a luat hirtie colorata
pentru a face jucarii si putin inainte de Craciun a primit un cadou de mai multe sute de dolari.
Cumparind hirtia colorata si ornamentele ea a impresionat subconstientul cu aparente si a deschis drum
pentru primirea banilor. & a%ut de unde cumpara, astfel, toate cadourile pe care le dorea. 4mul trebuie
sa traiasca suspendat in moment. !De aceea pri%este bine spre aceasta zi acesta este salutul zorilor.!
,rebuie sa fii a#er spiritualiceste, fiecare absenta a prioritatii tale luind a%antajul oportunitatii tale.
Intr-o zi, am spus, in mod continuu' "S$irit in"init# sa nu ma lasi sa comit vreo greseala!" si ce%a
foarte important mi-a fost spus in acea dimineata este foarte necesar sa incepi ziua cu %orbe potri%ite.
*a o afirmatie imediat dupa desteptare. De e+emplu2 !,ie ti-e data aceasta zi de implinire. 0ultumesc,
minuni %or urma, minuni si bucurii care se %or repeta mereu.!
*a-ti din aceasta un obicei si %ei %edea minuni si miracole %enind in calea ta. Intr-o zi,
dimineata, am citit o carte in care scria2 !-ri%este cu mirare la ceea ce este inaintea ta.!. -area sa fie
mesajul meu catre zi, asa ca l-am repetat mereu, pri%eam cu mirare la ceea ce era inaintea mea. Catre
orele B mi s-a dat o suma mare de bani pe care o doream pentru un anumit scop. Intr-un capitol
urmator %oi da afirmatiile pe care le-am #asit eficace. :u trebuie folosite decit afirmatiile care se par
cele mai potri%ite si con%in propriei constiinte. De e+emplu, urmatoarea a adus succes la unii2 !&m o
ocupatie minunata, intr-un loc minunat. *ac ser%iciu minunat pentru plata minunata.!. Dadusem
primele doua siruri unei studente, ea adau#indu-le pe celelalte doua. 'ste o afirmatie foarte puternica
aceea de a fi platit perfect pentru un ser%iciu perfect, ritmul patrunde usor in subconstient. 'a mer#ea
aproape cintind cu %oce tare aceasta afirmatie, a primit repede un ser%iciu minunat, a%ind o plata
pentru un ser%iciu minunat.
&lt student, om de afaceri, a folosit si el aceasta afirmatie, schimbind cu%intul !ocupatie! cu
!afacere!. 'l a adaptat formula la ceea ce i se potri%ea lui.
*iecare afirmatie trebuie e+primata in#rijit, sa acopere perfect fondul. De e+emplu, am cunoscut o
femeie care era in mare ne%oie si dorea sa lucreze. & primit un numar mare de oferte de lucru dar nu
era niciodata platita asa cum se cade. Ulterior a inteles ca trebuie sa adau#e2 !ser%iciu minunat pentru
plata minunata!. 'ste un drept di%in al omului de a a%ea abundenta. 0ai mult decit destul. 7anitele tale
trebuie sa fie pline si cupele sa se re%erse. &ceasta este ideea lui Dumnezeu despre om si cind omul %a
rupe bariera lipsurilor din propria lui constiinta, epoca de aur %a fi cu el si fiecare dorinta dreapta a
inimii lui se %a indeplini.
Ca$itolul V
4E:EA =A2+EI SI A IE2TA2II
Capeti numai ceea ce dai. 1ocul %ietii este ca bumeran#ul. 5indurile, faptele si %orbele omului
se intorc spre el, mai de%reme sau mai tirziu, cu o e+actitate e+traordinara. &ceasta este le#ea
!<armei!. cu%int sanscrit, care inseamna !a %eni inapoi! !ceea ce semeni aceea %ei cule#e!. 4 prietena
mi-a po%estit urmatoarea lectie despre ea2 !'u primesc toata <arma fata de matusa mea, caci orice ii
spun ei, altcine%a imi spune mie. &deseori, acasa sunt iritata si, intr-o zi, i-am spus matusii mele, care
imi %orbea in timpul mincarii2 nu mai %orbi atita, %reau sa maninc in pace.! -rietena mea e foarte
constienta si de aceea <arma se intoarce asa de repede pe planul mental.
Cu cit omul stie mai multe, cu atit este mai responsabil o fiinta care cunoaste le#ea spirituala si
nu o aplica sufera mai mult decit cealalta. !Frica &e )umne;eu este ince$utul intele$ciunii"( )aca
&am cuvintului ")omn" inteles &e 4ege# multe $asa%e &in *i5lie ne a$ar mai clare(
66
"2a;5unarea este a mea# voi $lati# s$use )omnul" 4egea!( este le#ea cea care se razbuna,
nu Dumnezeu. 'l %ede un om perfect, creat dupa chipul lui propriu si ii da puterea si stapinirea. 'ste
ideea perfecta a omului, inre#istrata in 0intea Di%ina, asteptind recunoasterea omului, fiindca omul
poate sa fie numai ceea ce se %ede el insusi ca este, si atra#e numai ceea ce el insusi %ede ca atra#e.
"Nimic nu se intim$la "ara sa "ie $reva;ut"# spune un %echi pro%erb.
Inainte de a oscila in%izibil, omul %ede in propria lui ima#inatie, caderea sau succesul, bucuria
sau supararea. &m obser%at aceasta fie in atra#erea bolii copilului de catre mama sa, fie a femeii care
%ede succesul pentru sotul ei. Isus spune2 !Si %eti cunoaste ade%arul si ade%arul %a %a slobozi!. /edem
astfel ca eliberarea "din toate cazurile nefericite$, %ine prin cunoastere, cunoasterea le#ilor spirituale.
&scultarea precede autoritatea si le#ea se supune omului cind el se supune le#ii. Le#ea
electricitatii a trebuit sa fie ascultata inainte ca ea sa de%ina ne%atamatoare omului. Cind se practica la
modul i#norant, ea de%ine dusman necrutator al omului. ,ot asa si cu le#ile mintii.
4 femeie cu o %ointa personala de fier, dorea sa aiba o casa care apartine unei cunostinte si adesea
construia ima#inea mentala a acestui lucru. Dupa un timp locatarul a murit si ea a intrat in posesia
casei. 0ulti ani mai tirziu, a cunoscut le#ile spirituale si a spus2 !Crezi ca am a%ut %reo le#atura cu
moartea proprietarului9! I-am raspuns2 !Da, dorinta ta era asa de puternica, fiecare #ind a facut drum
catre aceasta, ai platit deja datoria <armica. Sotul pe care l-ai iubit cu pasiune a murit putin dupa aceea
si acest lucru a fost pentru tine un elefant alb!. -osesiunea ori#inala ar fi putut sa nu afecteze prin
#indurile ei sotul daca ar fi fost poziti%e, dar asa, amindoi s-au aflat sub le#ea <armica. *emeia simtea
acea mare dorinta de a a%ea casa, ar fi trebuit sa spuna2 !Inteli#enta infinita, da-mi casa potri%ita, e#ala
in frumusete cu aceea, casa care este a mea prin drept di%in.!
&le#erea di%ina ar fi dat o perfecta satisfactie si ar fi adus binele in toti. 0odelul di%in este
sin#urul caruia ii este permis sa lucreze ne%atamat. Dorinta e o forta de temut si trebuie dirijata pe
calea cea dreapta, altfel ea naste haos. In consecinta, cel mai important este primul pas, acela de a
!spune asa cum trebuie!. ,rebuie sa ceri intotdeauna numai ce e al tau prin drept di%in. De e+emplu,
femeia ar fi luat aceasta atitudine2 !Casa pe care o doresc este a mea, nu o pot pierde, daca nu-i a mea,
da-mi echi%alentul ei.!. 4mul s-ar fi decis sa se mute in alta parte in mod armonios "cazul ale#erii
di%ine pentru ea$, spre a #asi o alta casa in schimb. orice lucru fortat in manifestare prin dorinta
personala este intotdeauna cu !#hinion! si nu are !succes!. Omul este averti;at' "Fie voia ta nu a
mea"6 si e curios cum obtine mereu ceea ce doreste daca renunta la %ointa personala. In modul acesta
da posibilitate Inteli#entei Di%ine sa lucreze pentru el. !Stai linistit si asteapta indrumarea lui
Dumnezeu!.
4 femeie %eni la mine in mare deznadejde. *iica ei se hotarise sa faca o e+cursie foarte
hazardata si mama se temea #roza%. 'a spunea ca a folosit toate ar#umentele, i-a pus in fata toate
piedicile care o pindesc si i-a interzis sa mear#a, dar fiica ei era din ce in ce mai incapatinata si mai
hotarita sa o faca. I-am spus mamei2 !&i fortat %ointa personala fata de fiica ta, ceea ce nu a%eai
dreptul sa faci frica ta fata de e+cursie este tocmai aceea care o atra#e pe fata, pentru ca omul atra#e
ceea ce ii produce frica. Las-o sa mear#a si retra#e-ti mintal miinile de pe ea, pune-o in miinile lui
Dumnezeu si spune urmatoarele cu%inte - -un aceasta situatie in miinile stiintei si puterii intelepciunii
infinite si daca aceasta e+cursie este un plan di%in, o binecu%intez si nu mai rezist deloc, daca ea nu-i
plamadita in mintea di%ina aduc laude pentru ca ea acum este dizol%ata si desfacuta!. 4 zi sau doua
dupa aceasta, fiica ei i-a spus ca a renuntat la e+cursie si situatia s-a intors la !nimicnicia! ori#inala.
,rebuie sa in%atam sa stam linistiti lucrul acesta pare atit de #reu omului. S-au ocupat mai mult de
aceasta le#e in capitolul nonrezistentei.
62
&ici %oi da un e+emplu despre semanat si cules, care s-a manifestat intr-un chip foarte curios.
4 femeie a %enit la mine, spunind ca a primit de la banca un bilet fals de 20 de dolari. 'ra suparata si-
mi spunea ca omul de la banca nu %a recunoaste #reseala lui. S-a #indit cite%a minute si a e+clamat2
!Stii, am trimis in #luma unei prietene cite%a monede false "de teatru$ tocmai ca sa rid de ea!. Le#ea,
care nu stie de #luma, i-a trimis si ei cite%a monede false. I-am spus2 !&cum sa chemam le#ea iertarii
ca sa neutralizam situatia!. Crestinismul e bazat pe le#ea iertarii. Christ ne-a mintuit de blestemul le#ii
<armice si Christos dinlauntrul fiecarui om este 0intuitorul si sal%atorul tuturor conditiilor
nearmonice. I-am mai spus2 !Spirit infinit, chemam le#ea iertarii si multumim ca este in fa%oarea
noastra. 'a nu poate pierde acesti 20 de dolari, care sunt ai ei prin drept di%in. &cum du-te la banca si
spune ca ai primit acesti bani din #reseala!. & ascultat si, spre surpriza ei, bancherul i-a dat alt bilet,
plin de curtoazie. &stfel, cunoasterea le#ii, da omului putere sa indrepte #reseala lui. Ceea ce este in
afara nu poate fi fortat sa fie ceea ce nu este. daca doresti bo#atie, trebuie mai intii sa fii bo#at in
constiinta.
4 alta femeie %eni la mine cerindu-mi un tratament pentru prosperitate. 'a nu arata prea mult
interes in treburile casnice si casa ii era in mare dezordine. I-am spus2 !Daca doresti sa fii bo#ata,
trebuie sa fii ordonata. ,oti oamenii cu mari bo#atii sunt ordonati, ordinea fiind prima le#e a omului.!
&m adau#at, !si nu %ei de%eni niciodata bo#ata daca infi#i chibriturile in pernita de ace!. & rearanjat
mobila, a reparat sertarul de al birou si indata s-a manifestat o mare donatie financiara, ca un cadou
neasteptat. *emeia insasi a de%enit fabricanta, tinea contabilitatea, fiind totdeauna atenta la
prosperitatea e+terioara, stiind ca Dumnezeu este a%erea ei. 0ulti oameni nu cunosc faptul ca darurile
si lucrurile sunt in%estitii, ca acumularile si economiile duc ine%itabil la pierdere. !&colo a fost risipa si
acum este spor, acolo unde s-a in#ramadit mai mult decit trebuie apare saracia!.
&m cunoscut un om care a%ea ne%oie de o blana pentru a-si captusi un palton. 'l si sotia lui au
mers la diferite pra%alii dar n-au #asit ceea ce doreau. 'l spunea ca toate au un aspect !ieftin!. In fine,
au %azut o blana despre care ne#ustorul spunea ca %aloreaza 6000 dolari, dar cum sezonul a trecut era
dispus sa o dea cu >00 dolari. =esursa lor financiara se ridica la A00 dolari. 0intea rationala ar fi spus2
!:u-ti pot permite sa cheltuiesti atitia bani pentru blana!, dar el era foarte intuiti% si niciodata
rezonabil. S-a intors spre ne%asta lui si a spus2 !Daca iau aceasta blana, %oi face un butoi cu bani! si
ne%asta a consimtit cu #reu, cu ezitare. 4 luna mai tirziu a primit un comision de 60.000 de dolari.
7lana l-a facut sa se simta asa de bo#at, s-a infratit cu succesul si prosperitatea, fara aceasta blana nu ar
fi primit acel comision. & fost o in%estitie platita cu o mare dobinda. Daca omul nu cunoaste aceasta
cale spre a cheltui sau a darui, aceeasi suma de bani se %a duce intr-un mod neinteresant sau nefericit.
4 femeie mi-a spus ca, la o ani%ersare a ei, a anuntat familia ca nu-si poate permite sa dea o
masa. Cite%a zile mai tirziu, cine%a a intrat in biroul ei si a luat de acolo o suma echi%alenta cu costul
acelui dineu. :apasta "le#ea$ se retra#e intotdeauna din fata omului care cheltuieste fara frica dar cu
intelepciune.
Una din studentele mele se afla la tir# cu nepotelul ei copilul cerea o jucarie si ea spunea ca
nu-si poate permite sa o cumpere. Dar apoi, a inteles ca acest refuz ar fi o lipsa de pre%edere, cunostea
pe Dumnezeu ca pe sin#ura a%ere a ei. & cumparat jucaria si, pe drum, a #asit o suma de bani e#ala cu
cea care o daduse pe jucarie. &%erea omului este inepuizabila si mascata cind acesta are credinta si
deplina speranta, lucruri care preced realizarea. Lasa credinta ta sa fie cu tine. Credinta este substanta
lucrurilor sperate, e%identa lucrurilor ne%azute ea tine %iziunea hotarita si ima#inile contrare sunt
dizol%ate si distruse !si in doua rastimpuri am putea coace daca n-am fi slabi!. Isus Christos ne-a adus
'%an#helia ca pe o le#e mai puternica decit (arma si fiindca aceasta depaseste le#ea <armei. 'ste
le#ea indurarii sau a iertarii. 'ste le#ea care elibereaza omul de cauza si efect - le#ea consecintelor.
!Sub mila si nu sub le#e "judecata$, am spus ca pe acest plan omul cule#e si unde nu a semanat
darurile Domnului sunt, pur si simplu, %arsate asupra lui!. !,ot ce imparatia cerului da este aici!.
63
&ceasta stare continua de fericire il asteapta pe omul care a depasit #indirea rasei sau a omenirii. In
#indirea omeneasca e+ista mihniri adinci, dar Isus a spus2 !Indrazniti, eu am biruit lumea.!. 5indirea
omeneasca cauzeaza dureri, suparari si moarte. Isus a taiat cu fierastraul absoluta lor nerealitate si a
spus ca #rijile, supararile si chiar moartea trebuie sa treaca ultimul inamic %a fi depasit. :oi stim
acum, chiar din punct de %edere stiintific, ca moartea poate fi depasita cu con%in#erea tineretii eterne, a
%ietii eterne. Subconstientul, fiind putere fara directie, duce ordinele la indeplinire fara sa intrebe.
Lucrind sub directia subconstientului "Christ sau Dumnezeu din om$, in%ierea corpului %a fi implinita.
4mul nu-si %a mai lepada trupul sau in moarte, il %a transforma in trupul electric cintat de Datt
Ditman, pentru ca crestinismul este intemeiat pe iertarea pacatelor si pe !mormintul #ol!.
Ca$itolul VI
A2UNCA2EA 1OVE2II
I+12ESIONA2EA SU*CONSTIENTU4UI
"4asa soarta in mina )omnului"( Cind omul cunoaste puterea lui proprie si a infaptuirii
mintii lui, caut drumul cel mai usor si mai rapid, pentru a impresiona subconstientul in bine, pentru ca
numai intele#erea intelectuala a ade%arului nu aduce rezultate. In cazul meu propriu, am #asit ca cea
mai usoara cale este aceea de a !arunca po%ara!. Un metafizician a e+plicat odata aceasta, astfel2 !Ceea
ce face ca un lucru sa fie #reu este #ra%itatea si daca o piatra ar putea fi ridicata in afara cimpului de
#ra%itatie, in ea nu ar mai e+ista #reutate!. &cest lucru il afirma, metaforic, Isus2 !1u#ul meu este bun
si po%ara mea este usoara.! 'l a depasit %ibratiile lumii, traind in lumea cu patru dimensiuni unde este
numai perfectiune, abundenta, %iata si bucurie. 'l a spus2 !/eniti la mine toti cei osteniti si impo%arati
si eu %a %oi odihni.! !Luati ju#ul meu asupra %oastra fiindca ju#ul meu este usor si po%ara este
usoara!.
:i se spune, de asemenea, in 1salmul >?' "4asa soarta ta in seama )omnului!"( In multe
pasaje din 7iblie ni se spune ca batalia este a lui Dumnezeu si nu a omului, ca omul trebuie sa stea
intotdeauna linistit ca sa %ada !mintuirea! lui Dumnezeu. &sta arata ca mintea supraconstienta sau
chiar Christ dinlauntru este comandantul care conduce batalia omului si usureaza po%ara lui. Se %ede
ca omul %ioleaza le#ea ducind el po%ara, ca o po%ara este un #ind ad%ers, acesta la rindul lui fiind
inradacinat in subconstient. -are aproape imposibil a afla un drum prin care sa poti dirija
subconstientul prin constient "sau minte rationala$, intelect daca mintea rationala este limitata in
conceptia ei si este plina de indoiala si frica. Cit de poziti% pare atunci sa arunci po%ara in mintea
supraconstienta "sau Christ dinlauntru$ unde ea de%ine !usoara! sau se dizol%a in !nimicnicia
ori#inala!.
4 femeie, intr-o ur#enta mare de bani, a facut afirmatia2 "Arunc $ovara li$sei lui Christ
&inlauntrul meu si eu merg s$re a5un&enta"( Credinta in lipsuri era po%ara ei si cind a trecut-o lui
Christos dinlauntrul ei, supraconstientul a inundat constientul cu credinta in belsu#, toate acestea a%ind
ca rezultat o a%alansa de bunuri. :oi citim2 !Christ din tine este speranta #loriei!.
&lt e+emplu una din studentele mele a capatat, cadou, un pian, dar ca sa-l poata duce acasa trebuia sa-
l mute pe cel %echi, fiindca in locuinta ei nu incapeau amindoua. Dorea sa-l pastreze pe cel %echi si nu
stia unde sa-l duca. 'ra disperata caci noul pian trebuia sa soseasca si nu a%ea deloc unde sa-l puna.
&tunci i-a %enita sa spuna mereu2 !&runc aceasta po%ara lui Christ dinlauntrul meu si sunt libera!.
Cite%a minute mai tirziu primeste un telefon de la o prietena care o intreaba daca ii poate inchiria
pianul ei cel %echi si asa el a putut fi mutat din locuinta e+act cu cite%a minute mai de%reme de sosirea
celuilalt. Cunosteam o femeie a carei po%ara era minia2 !Arunc $ovara miniei mele lui Christ
&inlauntrul meu si sunt li5era sa "iu 5lin&a# armonioasa si "ericita"( &totputernicul supraconstient
a inundat subconstientul cu dra#oste si intrea#a ei %iata s-a schimbat. De ani de zile, minia o tinea intr-
o stare de neliniste si intemnitase sufletul ei. &firmatiile trebuia facute fara incetare ceasuri intre#i,
6?
incet sau tare, linistit sau calm, dar cu hotarire. De multe ori am comparat acest proces cu desumflarea
unei armonici noi insine trebuie sa ne desumflam prin cu%intul rostit.
&m remarcat ca prin !aruncarea po%erii! lucrurile apar mai clar intr-un inter%al de timp mai
scurt. ' imposibil sa ai o %iziune clara daca mintea carnala e linistita. Indoiala si frica otra%esc mintea
si corpul ima#inatia este lasata sa rataceasca in %oie, atra#ind dezastre si boli. =epetind cu tarie
afirmatia "Arunc $ovara aceasta lui Christ &inlauntrul meu si ma eli5ere; &e ea"# %iziunea se
clarifica si trezeste un simtamint de usurare si, mai de%reme sau mai tirziu, apare manifestarea binelui,
fie in sanatate, fericire sau a%ere. 4 studenta mi-a cerut sa-i e+plic !intunecimea dinaintea zorilor!. 0-
am referit intr-un capitol precedent ca, adesea, inaintea unei mari realizari, ce%a pare sa mear#a rau,
adinci deprimari incearca constiinta. Din subconstient se ridica indoiala si frica #eneratiilor trecute.
&cestea, rasarind la suprafata, ca niste ramasite, trebuiesc #onite. &ici trebuiesc lo%ite timbalele asa
cum au facut odinioara biblicii, a da multumire ca totul e sal%at chiar atunci cind pare inconjurat de
dusmani "lipsuri sau boala$. Studenta a continuat2 !Cit de mult trebuie sa raminem in intuneric9!. I-am
raspuns2 "1ina o sa $oti ve&ea in intuneric si aruncin& $ovara# $oti ve&ea in intuneric"( Cre&inta
activa este esentiala in im$regnarea su5constientului( "Cre&inta "ara actiune este moarta"(
&ceasta %oi incerca sa e+plic aici. Isus a aratat credinta acti%a cind a poruncit multii sa sada inainte si a
multumi pentru piine si peste. Credinta acti%a este podul peste care trecem in ,ara *a#aduintei.
'+emplu dintr-o neintele#ere o femeie a fost separata de sotul ei pe care il iubea cu pasiune. 'l a
refuzat orice incercare de impacare si nu %oia sa comunice cu ea pe nici o cale. &jun#ind sa cunoasca
le#ea spirituala, cu inca aparenta de separare, facea afirmatia2 '+ista asemenea suparari in 0intea
Di%ina, totusi nu pot fi despartite de dra#oste si de to%arasul care este al meu prin drept di%in. 'a
do%edea credinta acti%a, asezind pentru el un loc in fiecare zi la masa, impin#ind astfel subconstientul
la reintoarcerea lui. & trecut un an, femeia nu a so%ait in credinta ei si, intr-o zi, el s-a intors.
Subconstientul este adesea impresionat prin muzica. 0uzica are o calitate multidimensionala si
sloboade sufletul din inchisoare. 'a face posibile si usor de indeplinit lucrarile cele mai e+traordinare.
&%eam o prietena care folosea zilnic armonia ei in acest scop. Compunea in armonia perfecta,
eliberind, astfel, ima#inatia. &lta, dansa pe cind facea afirmatiile ei. =itmul, armonia muzicii, miscarile
incarca cu%intele cu puterea uluitoare. ,rebuie, de asemenea, sa-ti amintesti a nu irosi ziua cu lucruri
!mici!.
In%ariabilul, inaintea unei indepliniri "realizari$, apare ca !somnul pamintului!. Inainte ca
Columb sa fi descoperit &merica, el a %azut ramuri si pasari , ceea ce i-a aratat ca pamintul este
aproape. &sa este si o realizare, numai ca, de cele mai multe ori, noi consideram semnul o realizare,
insasi prin aceasta fiind ama#iti.
4 femeie a spus !cu%intul! pentru o #arnitura de farfurii si nu mult dupa aceea, o prietena i-a
adus o farfurie %eche si crapata. & %enit la mine si mi-a spus2 !Uite, am spus cu%intul pentru o
#arnitura de farfurii si tot ce am primit a fost o farfurie crapata.!. !*arfuria aceasta a fost numai un
semn al pamintului asta do%edeste ca farfuriile tale sunt pe drum.!. *arfuria era !pasarile! si
!ramurile!, si, intr-ade%ar, putin dupa aceea, a %enit ser%iciul dorit. Crezind in mod continuu,
impresionezi subconstientul. Daca omul isi inchipuie ca e bo#at si are succes, la timpul potri%it, !%a
recolta!. Copiii sunt intotdeauna increzatori si, cine nu %a primi imparatia lui Dumnezeu ca un copil,
nu %a intra in ea!. Cunosteam o femeie care era foarte saraca, dar niciodata nu manifesta aceasta
simtire a saraciei. Capata cite o mica suma de bani de prietenii ei mai bo#ati, acestia cautind mereu sa-i
aminteasca cit e de saraca si ca trebuie sa faca economii. Dar ea, fara sa se sinchiseasca, isi cheltuia
banii, fie pe o palarie, fie pe un cadou si era intr-o incintatoare stare mentala. 5indurile ei erau mereu
concentrate spre o imbracaminte frumoasa, spre inele si lucruri, fara nici o alta preocupare. ,raia intr-o
lume a minunilor si numai bo#atiile i se pareau reale. 'a s-a maritat cu un om bo#at si astfel totul a
6>
de%enit realitate. :u stiu daca omul acela a fost !ale#erea di%ina! dar bo#atia, trebuia sa se manifeste
in %iata ei, asa cum ea, sin#ura, si-a ima#inat-o.
:u e+ista pace sau fericire pentru om pina ce nu si-a nimicit toata frica din subconstient. *rica
este ener#ie #resit dirijata care trebuie transmutata in credinta. Isus a s$us' ")e ce va temeti# o# voi
necre&inciosilor-"( ,oate lucrurile sunt cu putinta celor credinciosi. &m fost adesea intrebata, ce fac
pentru a scapa de frica. &m raspuns2 !0a apropii cit mai tare de lucrul care ma framinta, de care mi-e
frica!. &propiindu-te de leu, el %a dispare, fu#ind de el, el fu#e dupa tine. &m aratat in capitolele
trecute ca Leul Lipsei dispare cind indi%idul cheltuieste banii fara frica, aratind credinta ca Dumnezeu
este a%erea lui si deci a%erea lui este si#ura.
0ulti dintre studentii mei au iesit din strimtoarea saraciei, acum fiind bine salarizati, prin
distru#erea fricii de a pierde banii de chirie. Subconstientul trebuie impresionat ca Dumnezeu este
!donatorul! si !Darul!. 4 afirmatie splendida, este aceasta2 !0ultumesc acum lui Dumnezeu - donator
pentru Dumnezeu - darul!. 4mul s-a separat de atita %reme de binele si de a%utul sau prin aceste
#induri de separare si lipsa uneori are ne%oie de dinamica pentru a dizloca aceste idei false ale
subconstientului, dinamita corespunzind unei situatii mult mai bune. ,rebuie sa %e#hezi sin#ur,
continuu, pentru a descoperi daca moti%ele actiunii sunt bazate pe frica sau pe credinta. !&le#e azi pe
cine %rei sa ser%esti2 frica sau credinta9! *rica are ca obiect personalitatea. &cum, nu trebuie sa e%iti
oamenii de care te temi, fii bucuros cind ii intilnesti, ei insisi %or forma %eri#a de aur in lantul tau
!bine! sau %or disparea armonios din drumul tau. &ltii se tem de boli sau de microbi. ,rebuie sa fie
fara de frica, de nezdruncinat, chiar si intr-un astfel de loc, %ei fi imun. 5ermenii se pot contacta numai
cind %ibrezi la aceeasi inaltime cu ei. -rin frica, %ibratiile omului isi micsoreaza frec%enta pina la
ni%elul foarte jos atins de microbi. Chiar boala incarcata de #ermeni este produsul mintii carnale, asa
ca... toate #indurile trebuie sa fie obiecti%e. 5ermenii nu e+ista in 0intea Di%ina, ei sunt produsul
ima#inatiei desarte a omului. In !Sciteierea 4chiului! eliberarea omului %a %eni cind acesta %a realiza
ca nu e+ista putere in rau. !Lumea materiala %a trece si %a ramine lumea cu patru dimensiuni E lumea
minunilor E care se %a manifesta!. !Si am %azut un cer si un pamint nou, moartea nu %a mai fi, nici
plin#ere, nici stri#ate, nici dureri nu %or mai fi, caci cele dintii au trecut!.
Ca$itolul VII
IU*I2EA
*iecare om de pe aceasta planeta a primit initierea lui in iubire. "O noua $orunca va &au
voua# sa va iu5iti unii $e altii". Uspens<i spune in !,ertium or#anum!, ca iubirea este un fenomen
cosmic si deschide omului lumea cu patru dimensiuni, lumea minunilor. &de%arata dra#oste este
nee#oista si eliberata de frica. 'a se re%arsa spre obiectul afectiunii ei, fara sa ceara ce%a in schimb.
7ucuria ei este de a da. Iubirea este Dumnezeu in manifestare si cea mai puternica forta din Uni%ers.
Iubirea curata, nee#oista atra#e spre ea ceea ce este al ei si nu trebuie sa ne in#rijim sa cautam sau sa
cerem. =ar are cine%a o idee cit de mica despre iubire. 4mul este e#oist, tiran sau fricos in afectiune,
de aceea pierde lucrul pe care-l iubeste. 5elozia este cel mai mare dusman al iubirii, ima#inatia
rataceste libera, %ede iubitul atras de altcine%a si, in%ariabil, se obiecti%eaza daca nu este neutralizata.
4 femeie a %enit la mine foarte trista. 4mul pe care-l iubea a parasit-o pentru alta si i-a spus ca
niciodata nu s-a #indit sa se-nsoare cu ea. 'ra chinuita de #elozie, de ura, dorea sa-l %ada suferind asa
cum el a facut-o pe ea sa sufere, adau#ind2 !Cum a putut cind eu il iubeam asa de mult.9! I-am spus2
!Dumneata nu-l iubesti, il urasti. Da-i o iubire perfecta si %ei primi iubirea perfecta. -erfectioneaza-te,
pentru el, pe tine insuti, fiindca nu poti primi ceea ce nu dai. Da-i iubire nee#oista, nu-i cere nimic in
schimb, nu-l critica, nu-l condamna, binecu%inteaza-l oriunde ar fi el!. 'a a raspuns2 !:u %reau sa-l
binecu%intez decit daca stiu unde este.! !7ine, dar aceasta nu este iubire ade%arata. Daca ii dai aceasta
iubire ade%arata se %a intoarce spre tine, %ei primi tu, la rindul tau, iubirea ade%arata, fie de la acest
6@
om, fie de la echi%alentul lui, caci daca acest om nu-i ale#erea di%ina, nu-l %ei mai dori!. &sa cum esti
una cu Dumnezeu asa esti una cu iubirea care-ti apartine prin drept di%in.
0ulte luni au trecut si lucrurile au ramas asa cum au fost dar ea a lucrat constiincios cu ea
insasi. I-am spus2 !Cind nu %ei mai fi tulburata de cruzime, el %a inceta sa fie crud si-l %ei atra#e dupa
propriile emotii!. I-am %orbit de membrii unei &sociatii din India care nu-si spun niciodata, !7una
dimineata!, cind se intilnesc, ci !Salut di%initatea din tine!. 'i saluta mereu di%initatea din fiecare om,
din animalele salbatice ale jun#lei si nu sunt niciodata sfisiati, ei %ad pe Dumnezeu in fiecare
%ietuitoare. &m spus2 !Saluta Di%initatea din acest om si spune %ad numai eu-l tau di%in. ,e %ad asa
cum te %ede Dumnezeu, perfect, dupa chipul si asemanarea lui!. Cu timpul, ea a de%enit mai ponderata
si a pierdut #radat ura ei. 'l era capitan si ea ii spunea !cap!. Intr-o zi i-a %enit sa spuna2 !Dumnezeu
sa-l binecu%inteze pe Cap, oriunde ar fi.!. I-am spus2 !&cum este iubirea ade%arata si cind %ei fi deplin
stapina pe ea, nu %ei mai fi tulburata de situatie, %ei a%ea iubirea lui, %ei atra#e echi%alentul ei!.
-este cite%a saptamini primesc o scrisoare, in care imi spune2 !:e-am casatorit.! Cu prima
ocazie am intrebat-o2 !Cum a fost9! !4h, e+clama ea, a fost un miracol. Intr-o zi m-am trezit ca orice
suferinta incetase. In seara aceea l-am %azut si mi-a cerut sa ma casatoresc cu el. :e-am casatorit de
aproape o saptamina si nu am %azut om mai de%otat!. 'ste o %eche zicatoare2 !:ici un om nu-i
dusmanul nici prietenul tau, ci doar in%atatorul tau.!. De aceea trebuie sa de%ii impersonal si sa in%eti
ceea ce fiecare om are sa te in%ete asa ca, de indata ce ai in%atat lectia, esti liber.
Iubitul femeii era in%atatorul iubirii nee#oiste, pe care fiecare om, mai de%reme sau mai tirziu, trebuie
sa o in%ete. !Suferinta nu-i necesara pentru dez%oltarea omului, ea rezulta din %iolarea le#ii spirituale
dar, fara ea, putin oameni par capabili sa se trezeasca din somnul sufletului!.
Cind omul e fericit, de obicei de%ine e#oist si, in mod automat, le#ea <armei se pune in actiune.
De multe ori un om se ruineaza din lipsa de consideratie pentru lucrurile lui.
&m cunoscut o femeie care a%ea un sot placut, dar ea spunea2 !:-am de ce sa-mi fac #riji, fiind
maritata nu din cauza barbatului meu ci, pur si simplu, pentru ca nu ma intereseaza casatoria.!. Se
#indea la el numai cind il %edea. Intr-o zi sotul ei i-a spus ca iubeste o alta femeie si a parasit-o. &tunci
a %enit la mine disperata si plina de ura. I-am spus2 !' e+act ceea ce spuneai. /orbeai ca nu ai de ce sa
te in#rijesti fiind maritata, subconstientul a lucrat pentru aceasta!. 'a a spus2 !Da, %ad, omul capata
ceea ce doreste apoi isi da seama sin#ur ca a facut rau!. 'a s-a pus indata in armonie cu fericirea ei si a
inteles ca ei traiau mai bine separati. Cind o femeie de%ine indiferenta sau cicalitoare si inceteaza de a
mai fi o inspiratie pentru sotul ei, pierde stimulul reactiilor de mai inainte, este nelinistita si nefericita.
Un om %eni la mine abatut si nenorocit. :e%asta lui se interesa de !Stiinta numerelor! si %oia
sa-l descifreze pe el. -are ca rezultatul nu ii era fa%orabil caci el spunea2 !:e%asta mea e de parere ca
nu %oi dispune niciodata de a%ere pentru ca am un doi!. I-am raspuns2 !:u te in#riji care este numarul
dumitale. 'sti o idee perfecta in 0intea Di%ina si %om cea succesul si prosperitatea care sunt plamadite
pentru tine de Inteli#enta Infinita!. Dupa putin timp a capatat o oferta foarte a%antajoasa si doi ani mai
tirziu a a%ut un succes stralucitor ca scriitor. :ici un om nu are succes in afaceri pina ce nu iubeste
opera lui. -ictura pe care pictorul o picteaza din dra#oste "pentru arta$ este opera lui cea mai mare.
Cazanul de fiert ramine totdeauna ce%a care sta pe pamint. :ici un om nu poate strin#e bani daca-i
dispretuieste. 0ulti ramin in saracie fiindca spun2 !7anii nu inseamna nimic pentru mine si-i
dispretuiesc pe cei care-i au.!. &cesta este moti%ul pentru care multi artisti sunt saraci. Dispretul te
separa de ceea ce dispretuiesti. &m auzit spunindu-se despre un artist ca nu este bun fiindca nu are bani
la banca. &ceasta atitudine a mintii separa pe om de a%erea lui, dar acesta trebuie sa fie in armonie cu
lucrul pe care il atra#e.
6A
7anii sunt Dumnezeu in manifestare ca eliberator de lipsuri si limitari dar trebuie tinuti mereu
in circulatie si folositi mereu cum trebuie. F#ircenia si economia au urmari #roaznice. &sta nu
inseamna ca nu trebuie sa a%em %ase pline, rezer%e, stocuri si depozite pentru camara care trebuie sa
fie plina prin dreptul di%in al omului, dar inseamna ca nu trebuie sa acumulam din principiu, daca se
i%este o ocazie cind banii sunt necesari. Lasindu-i sa se faca fara frica, bucurosi deschidem drumul
pentru mai multi, Dumnezeu fiind sin#ura si inepuizabila a%ere a omului. &ceasta trebuie sa fie
atitudinea spirituala fata de bani, in 0area 7anca a Uni%ersului, nefiind niciodata lipsa.
Un e+emplu de a%aritie il a%em in filmul !Lacomie!. *emeia a cisti#at >000 de dolari la loterie dar n-a
%rut sa-i cheltuiasca. Se z#ircea si economisea lasind pe sotul ei sa moara de fri# si foame continua sa
spele podele ca sa aiba din ce trai. Iubea banii insisi si ii punea mai presus de orice intr-o noapte a fost
ucisa si banii i-au fost luati. &ici, iubirea de bani a fost un iz%or de rele. 7anii sunt buni si binefacatori,
dar folositi pentru scopuri distructi%e, z#ircenie sau acumulare, considerati mai importanti decit
iubirea, aduc boala, dezastru, pierderea lor insisi.
Urmeaza calea iubirii si toate se inmultesc, pentru ca Dumnezeu este iubire si Dumnezeu este
a%ere urmeaza calea e#oismului si a lacomiei, a%erea dispare, omul este separat de ea. Cunosc cazul
unei femei foarte bo#ate care-si strin#ea %enitul. =ar dadea cui%a ce%a sau cumpara lucruri pentru ea.
'ra foarte pasionata pentru coliere, o prietena intrebind-o odata cite are @A, a spus ea. Le cumpara si le
punea deoparte. Daca le-ar fi folosit, aceste coliere ar fi fost dreptul ei dar a %iolat le#ea folosirii.
Dulapurile erau pline cu haine pe care nu le purta niciodata si bijuterii care n-au %azut niciodata
lumina. 7ratele femeii au paralizat, in final, incapabila de a se mai in#riji de a%erea ei, a transmis
altora administrarea acestora. 4mul, necunoscind le#ea, atra#e asupra lui insusi distru#erea. ,oate
bolile, nefericirile, %in din %iolarea le#ii iubirii.
7umeran#ul de ura al omului, de minie sau de critica, se reintoarce incarcat de pacate sau de
#riji. Iubirea apare aproape ca o arta pierduta si omul care cunoaste le#ea spirituala stie ca ea trebuie
cisti#ata fara ea de%ii !alama sonora! in loc de !timbal rasunator!. &%eam o studenta care %enea la
mine luna de luna pentru a-si curata constiinta de ura. Dupa un timp ura ei s-a redus la a fi canalizata
asupra unei femei si se tot #indea mereu la acest lucru. -utin cite putin a de%enit si mai echilibrata,
toate dusmaniile ei disparusera. La un moment dat a %enit la mine, spunind2 !:u pot sa-ti spun ce simt.
*emeia aceea mi-a spus ce%a si in loc sa ma infurii am fost dra#uta cu ea, ea a fost, de asemenea foarte
dra#uta cu mine si m-a laudat. ' o minunata lumina pe care o simt inlauntrul meu.!.
Dra#ostea si buna%ointa sunt nepretuite in afaceri. 4 femeie a %enit la mine plin#indu-se de patroana
ei. Spunea ca e rece si cicalitoare fiindca nu se poate lipsi de ea in acest post. !7ine, saluta di%initatea
din patroana si trimite-i dra#oste.!. 'a spune2 !:u pot, e o femeie de marmura!. !Iti amintesti po%estea
cu sculptorul care a cerut o bucata de marmura9! & fost intrebat pentru ce ii trebuie si el a spus2
!'+ista un in#er acolo.!. Din ea a facut o minunata opera de arta. !&de%arat!, a spus ea. !/oi incerca
toate acestea!. 4 saptamina mai tirziu s-a intors si mi-a spus2 !&m facut ce mi-ai spus, femeia este
acum foarte dra#uta si ma plimba cu trasura ei!. 4amenii simt uneori remuscarile de a fi facut cui%a o
cruzime care dureaza de ani intre#i. Daca raul nu se poate indrepta, efectul lui poate fi neutralizat
facind cui%a o placere in prezent. !Ceea ce trebuie sa fac este sa iert acele lucruri care u trecut, sa
pre%in acele lucruri care sunt inaintea mea!. 5rijile, re#retele si remuscarile distru# celulele corpului si
otra%esc atmosfera indi%idului.
4 femeie, adinc suparata, mi-a spus2 !,rateaza-ma pentru a fi fericita si %esela #rijile ma fac
ner%oasa cu cei din jurul meu si asa intretin si mai mult <arma!. 0i s-a cerut, de asemenea, sa tratez o
femeie care era in doliu dupa fiica ei. &m ne#at orice credinta in pierdere si separatie si am afirmat ca
Dumnezeu este dra#ostea si bucuria femeii. *emeia si-a recisti#at pe data echilibrul si mi-a trimis
%orba prin fiul ei sa n-o tratez mai departe fiindca... era asa de fericita., incit nu parea sa fie prea
con%enabil. &stfel, mintea mortala tine sa depinda de tristete si de re#retele ei. &m cunoscut, de
68
asemenea, o femeie care se lauda pretutindeni cu nenorocirile ei, asa ca tot timpul a%ea ce%a cu care sa
se laude.
0oda %eche era ca daca o mama nu e in#rijorata pentru copilul ei nu e o mama buna. Stim,
acum, frica mamelor e cauza multor boli si accidente ale copiilor. *rica proiecteaza in mod %iu boala
sau o realizeaza in mod obiecti% daca nu e neutralizata. *ericita acea mama care poate spune sincer ca
ea pune copilul ei in mina lui Dumnezeu deoarece stie ca este astfel sub protectia di%ina. In acest mod
ea arunca asupra lui o mare aura de protectie.
4 femeie s-a trezit deodata in mijlocul noptii, simtind ca fratele ei este intr-o mare primejdie. In
loc sa se lase cuprinsa de teama, a inceput sa faca afirmatii de ade%ar !4mul este o idee perfecta in
0intea Di%ina, e intotdeauna in locul cel mai bun, fiind sub protectia di%ina!. & doua zi a aflat ca
fratele ei se aflase in apropierea unei mine care a e+plodat dar a scapat in mod miraculos.
-rin #indurile lui, omul poate fi pazitorul fratelui sau si fiecare om trebuie sa stie ca !lucrul pe care-l
iubeste sta pe locul secret al celei mai mari inaltimi, raminind acolo, in umbra &totputernicului!. :u ti
se %a intimpla nimic rau si nici o boala nu se %a apropia de tine. Iubirea perfecta z%irle frica afara.
&cela care se teme nu este perfect in dra#oste. !Dra#ostea este implinirea le#ii!.
Ca$itolul VIII
INTUITIE SAU )I2ECTIVE
"1e orice &rum ai "i# marturiseste-te lui si El va con&uce $asii tai"( :imic nu-i #reu de
sa%irsit omului care cunoaste puterea cu%intului si care isi urmeaza intuitia. -rin cu%intele lui el pune
in actiune forte ne%azute. Isi poate reconstrui corpul sau poate anima lucrurile lui. De aceea o foarte
mare importanta este in ale#erea cu%intelor potri%ite si acela care isi ale#e cu #rija afirmatiile pe care
doreste sa le arunce in in%izibil stie ca Dumnezeu este ajutorul lui, ca e+ista ajutor pentru fiecare cerere
si ca cu%intul lui rostit sloboda acest ajutor. !Cere si ti se %a da! omul trebuie sa faca prima miscare.
!&propie-te de Dumnezeu si el se %a apropia de tine!. &m fost adesea intrebata cum se ajun#e la
realizare. &m spus !Spune cu%intul si nu face nimic pina nu %ei a%ea o indrumare precisa.!. Cere
indrumarea spunind2 "S$irit in"init arata-mi &rumul# lasa-ma sa cunosc &aca este ceva &e "acut
$entru mine". =aspunsul %a %eni prin intuitie sau impuls, o intimplare remarcata de cine%a, un pasaj
dintr-o carte, etc. =aspunsurile sunt uneori de o e+actitate neasteptata.
4 femeie dorea o mare suma de bani. 'a a spus cu%intul !Spirit infinit, deschide drumul spre
ajutorul meu imediat, fa ca tot ce este al meu prin drept di%in sa ajun#a la mine acum, intr-o mare
a%alansa de abundenta! si a mai adau#at2 !Da-mi o indrumare precisa, lasa-ma sa cunosc daca este
ce%a de facut pentru mine.!. 5indul a %enit repede2 !Da unei anumite prietene ajutata de spirit 600 de
dolari!. 'a a po%estit prietenei ei asteapta si du-te inainte de a-i da banii. & asteptat in ziua aceea si a
intilnit o femeie care i-a spus2 !&zi am dat cui%a un dolar, a fost pentru mine asa de mult ca si pentru
tine a da 600 dolari!. & fost indrumarea fara #reseala si astfel a cunoscut ca trebuie sa dea 600 de
dolari. 'ra un cadou care cuprindea o in%estitie mare, pentru ca, imediat dupa aceea, o mare suma de
bani i-a %enit pe o cale remarcabila dind, deschizi drum ca sa primesti. Ca sa creezi acti%itate in
finante trebuie sa dai.
Dijma sau darea unei zecimi dintr-o suta este un %echi obicei omenesc si el asi#ura sporul.
0ulti dintre oamenii bo#ati din aceasta tara au dat aceasta dijma si nu am cunoscut nici un caz in care
acestia sa nu se rein%esteasca a zecea parte se duce si se reintoarce binecu%intata si inmultita. dar
darul sau zeciuiala trebuie date cu dra#oste si bucurie, fiindca lui Dumnezeu ii plac !donatorii %eseli!.
-olitele trebuiesc platite cu %eselie, toti banii trebuiesc trimisi fara frica si cu binecu%intare. &ceasta
atitudine a mintii il face pe om stapin al banilor si daca tine seama de aceasta, %orba lui rostita ii
deschide %aste rezer%e de bo#atie. Insusi omul isi limiteaza resursele sale prin %iziunile de limitare.
6B
Uneori i se deschid mari realizari de bo#atie, dar el se teme sa actioneze. /iziunea si actiunea mer#
mina in mina, ca in cazul omului care a cumparat blana de captuseala.
4 femeie a %enit la mine cerindu-mi sa spun cu%intul pentru o slujba dreapta. :iciodata sa nu
spui !slujba! ci Slujba dreapta! locului planuit de mintea di%ina, fiindca numai aceasta da satisfactie.
&m adus multumiri ca ea a primit totdeauna ce e al ei si ca aceasta slujba se %a manifesta repede.
De#raba i s-au facut trei oferte, doua la :e; )or< si una la -alm 7each, ea nestiind pe care s-o alea#a.
I-am spus2 !Cere pentru indrumare precisa.!. ,impul era aproape trecut, ea nedecisa... dar in curind
mi-a telefonat. !Cind m-am trezit dimineata, am simtit, -alm 7each!. 'a fusese acolo mai demult si
cunostea parfumul lui imbalsamant. I-am spus2 !Daca simti asa, desi#ur e indrumarea ceruta!. &
acceptat postul si a a%ut mult succes. &desea indrumarile ne %in in moduri si timpuri neasteptate. Intr-o
zi, ma plimbam pe strada cind am simtit, pe neasteptate, ne%oia sa mer# la o anumita brutarie, un bloc
sau doua mai departe. 0intea rationala rezista, ar#umentind2 !:u-i nimic ce te-ar putea interesa.!.
,otusi, nu am ascultat de ratiune, m-am dus la brutarie, pri%ind la orice lucru natural, asa cum ar fi fost
nimic acolo care sa ma fi interesat ajun#ind acolo am intilnit o femeie la care ma #indeam demult si
care a%ea ne%oie de ajutorul pe care i l-as fi putut da. &stfel, mer#i la un lucru pentru a afla altul.
Intuitia este o facultate spirituala care nu e+plica, ci numai indica drumul. &desea se primesc directi%e
in timpul tratamentului. Ideea prin care %in poate trece aproape neobser%ata, dar !unele din caile
Domnului sunt misterioase!. Intr-o zi spuneam in clasa ca fiecare, indi%idual, %a primi o directi%a
precisa.
4 femeie a %enit la mine si mi-a spus2 !In timp ce ati tratat aceasta, mi-a %enit ideea de a scoate
mobila din ma#azie pentru a o duce intr-un apartament!. *emeia %enea sa fie tratata de sanatate. I-am
spus ca stiu o locuinta in care ea insasi si sanatatea ei se %or transforma si am adau#at2 !Cred ca
tulburarea dumitale este si o con#estie din cauza lucrurilor depozitate de o parte. Con#estia lucrurilor
cauzeaza con#estia lucrurilor in corp ai folosit nesocotit le#ea folosintei si acum tra#i consecintele!. &
multumit pentru ca ordinea di%ina s-a stabilit in mintea, trupul si inima ei. 4amenii nici nu %iseaza ce
mare le#atura e+ista intre afacerile si trupul lor. '+ista o corespondenta mutuala pentru fiecare boala.
Cine%a poate obtine o %indecare instantanee, prin realizarea faptului ca trupul este o idee perfecta in
0intea Di%ina si de aceea intre# si perfect ii este trupul daca continua #indurile distructi%e de
acumulare a fricii, criticii, boala se %a intoarce.
Isus stia ca orice boala %ine din pacat si spunea leprosilor, dupa %indecare sa mear#a si sa nu
mai pacatuiasca, caci altfel, un lucru si mai rau %a %eni asupra lor. &stfel, sufletul omului "sau mintea
subconstienta$ trebuie sa fie spalata !mai alb decit zapada! pentru o sanatate permanenta
metafizicianul este totdeauna adinc sapat pentru !corespondenta!. Isus Christos spune2 !:u condamna
pe altii ca sa nu fii condamnat!. !:u judeca ca sa nu fii judecat!. 0ulti oameni si-au intors boli si
nefericiri pentru condamnarea altora, caci ceea ce condamni la ceilalti atra#i spre tine insuti.
4 femeie a %enit la mine suparata si bolna%a pentru ca sotul ei a fu#it de la ea cu o alta femeie. 'a
critica pe cealalta femeie si spunea2 !'a stia ca el este un om insurat si nu a%ea dreptul sa accepte
atentiile lui!. I-am spus2 !4preste-te din a judeca si binecu%inteaza, caci daca nu ai alta atitudine, %ei
atra#e aceeasi situatie si pentru tine!. & ramas surda la aceste %orbe si un an mai tirziu s-a aratat
interesata de un barbat insurat. De cite ori critici sau condamni apuci un fir elastic si trebuie sa te
astepti la o lo%itura.
Ne&eci;ia este $ie&ica in multe $rivinte( Ca sa o &e$asesti tre5uie sa "aci re$e&e
a"irmatia' "Sunt intot&eauna su5 ins$iratie &irecta si iau &eci;iile cele &re$te"( &ceste cu%inte
impresionezi subconstientul si te #asesti indata treaz, %ioi, facind miscarea potri%ita fara ezitare. &m
#asit ca este distructi% sa pri%esti spre planul psihic pentru a te lasa condus, fiind planul mai multor si
20
nu al unei sin#ure minti. Daca omul isi deschide mintea spre subiecti%itate el de%ine o tinta pentru
fortele distructi%e. -lanul psihic este rezultatul #indurilor acestea pri%esc numai drumul <armic.
Cunosc un om care ar fi trebuit sa moara demult, dupa horoscop, dar mai este inca in %iata ca unul
dintre cei mai de seama conducatori pentru ridicarea umanitatii din tara lui.
4 minte %i#uroasa poate neutraliza profetiile rele. 4mul trebuie sa spuna2 !4rice profetie falsa trebuie
sa se duca in neant, orice plan pe care ,atal din ceruri nu l-a planuit pentru mine trebuie sa se dizol%e,
sa dispara ideea di%ina %ine sa se realizeze acum.!. De aceea, daca cine%a ti-a pre%estit un e%eniment
bun, de fericire sau bo#atie, da-i ospitalitate si asteapta, caci el %a %eni mai de%reme sau mai tirziu,
prin le#ea sperantei. /ointa omului trebuie folosita ca sa contrasemneze %ointa uni%ersala. !/reau ceea
ce-mi %a fi dat prin %ointa lui Dumnezeu. ' %ointa lui Dumnezeu sa dea fiecarui om orice dorinta
dreapta a inimii lui %ointa omului trebuie folosita pentru a tine %iziunea, fara so%aire!. *iul risipitor a
spus2 !Scula-ma-%oi si %oi mer#e la tatal meu!. &desea trebuie o sfortare de %ointa parasirea
in%elisului #indurilor mortale. 'ste cu mult mai usor pentru oamenii simpli sa aiba frica in loc de
credinta si de aceea credinta apare ca o sfortare a %ointei. Cind omul se trezeste spiritual creste.
=ecunoaste ca orice inarmonie e+terioare corespunde unei inarmonii interioare, mentale. Daca se
poticneste sau cade, o face in constiinta lui.
4data, o studenta mer#ea pe drum si critica pe cine%a in #indurile ei. Isi spunea mental2 !&cea
femeie e cea mai nesuferita de pe pamint! deodata, 3 baieti care aler#au si aruncau cu pietre, au lo%it-
o. 'a nu a condamnat jocul baietilor, a chemat le#ea iertarii si a salutat di%initatea din acea femeie.
Drumurile intelepciunii sunt caile placerii si toate cararile ei sunt in pace. Cind cine%a a facut o cerere
in Uni%ersal, trebuie sa fie #ata pentru orice surpriza. 4rice lucru poate parea ca mer#e strimb dar, in
realitate, mer#e drept. 4 femeie a spus ca nu e+ista pierdere in 0intea Di%ina, de aceea ea nu poate
pierde ce ii apartine, daca a pierdut ce%a acel ce%a se %a intoarce sau %a primi echi%alentul. Cu citi%a
ani inainte pierduse 2000 de dolari, imprumutind acesti bani cui%a care a murit pe neasteptate,
nemaispecificind in ,estament acea datorie. Suparata, nea%ind nici o do%ada scrisa s-a hotarit sa ceara
bani de la 7anca Uni%ersala. & inceput prin a ierta datornicul, caci ura si neiertarea inchid toate usile
7ancii 0inunate. & facut apoi afirmatia2 !:e# pierderea, nu e+ista pierdere in 0intea Di%ina, de aceea
nu pot pierde acesti 2000 de dolari care imi apartin prin drept di%in!.
!Cind o usa se inchide, o alta se deschide!. ,raia in apartamentul unei case care era de %inzare,
in contractul de inchiriere fiind o clauza care spune ca daca casa se %a %inde chiriasii trebuiau sa se
mute in B0 de zile. Deodata, proprietarul a stricat contractul si a marit chiria. iarasi nedreptatea parea
sa fie in drumul ei, de data aceasta imperturbabila. 'a a binecu%intat pe proprietar, zicind2 !Daca chiria
s-a urcat inseamna ca eu %oi fi mai bo#ata, pentru ca Dumnezeu este a%erea mea!. :oile contracte au
fost facute cu chiria marita dar dintr-o eroare !di%ina!, clauza cu cele B0 de zile a fost uitata. -utin
dupa aceea, proprietarul a a%ut ocazia sa %inda casa. Din cauza #reselii din noile contracte chiriasii
a%ea dreptul sa mai stea un an. &#entul a oferit fiecarui chirias 200 de dolari daca se muta si mai multe
familii s-au mutat. ,rei au ramas printre care si aceasta femeie. 4 luna sau doua, mai tirziu, a#entul a
aparut si a spus femeii2 !/rei sa strici contractul pentru 6>00 de dolari9!. I-a ful#erat prin minte2
!&cum trebuie sa apara cei 2000 de dolari.! Si-a amintit ca discutase cu prietenii din casa sa actioneze
impreuna in cazul in care %a mai %eni %orba despre mutare. S-a hotarit sa-si consulte prietenii. 'i au
spus2 !Daca a oferit 6>00 de dolari, %a oferi si 2000!. &stfel, a obtinut un cec de 2000 de dolari pentru
a elibera apartamentul. & fost, desi#ur o remarcabila lucrare a le#ii si aparenta nedreptate cu marirea
chiriei a insemnat mult deschiderea drumului pentru realizarea ei. &ceasta do%edeste ca nu e+ista
pierderi si daca se considera starea spirituala poti cule#e tot ce e al tau, din marele rezer%or al binelui.
!Iti %oi inapoia tie anii pe care i-au mincat lacustele!. Lacustele sunt indoielile, ura si re#retul
#indurilor mortale. :umai ceste #induri ad%erse fura pe om, pentru ca nici un om nu da de la el, ci isi
ia lui insusi. 4mul este aici ca sa-l do%edeasca pe Dumnezeu si ca !sa depuie marturie pentru ade%ar!.
'l il poate do%edi pe Dumnezeu prin aducerea belsu#ului in lipsa si aducerea dreptatii in nedreptate.
26
Do%edeste-ma pe mine acum cu aceasta, a spus Domnul multimii daca eu nu %reau sa %a
deschid fereastra cerului si sa %ars binecu%intarea mea este pentru ca nu %or fi camari destule ca sa le
primeasca.
Ca$itolul I3
1E2SONA4ITATEA 1E2FECTA
sau +O)E4U4 )IVIN
"Nici un vint nu $oate in&e$arta 5arca mea &in &rumul ei si nici schim5a cursul
&estinului"( '+ista pentru fiecare om o perfecta e+presie de sine. '+ista un loc care lui ii este dat sa-l
umple si pe care nici un altul nu-l poate umple ce%a ce lui ii este dat sa faca, ce%a ce nimeni altul nu
poate face, este destinul lui.
&ceasta afirmatie sta ca idee perfecta in 0intea Di%ina, asteptind recunoasterea omului. Si cum
facultatea ima#inati%a este creati%a, trebuie ca omul sa %ada ideea, ideea de a se manifesta.
&sadar, cea mai indicata cerere a omului este pentru modelul di%in al %ietii lui. 'l poate sa nu aiba nici
cea mai %a#a idee fata de ceea ce este, putind e+ista multe talente minunate adinc ascunse in el.
Cererea lui trebuie sa fie2 !Spirit Infinit, deschide calea pentru ca 0odelul Di%in al %ietii mele sa se
poata manifesta sloboade acum talentele dinlauntrul meu si fa ca sa %ad clar planul perfect.!.
-lanul perfect include sanatate, bo#atie si personalitatea perfecta a e+presiei de sine. &cesta
este patratul %ietii, cel care aduce fericirea perfecta sanatate, bo#atie si personalitate perfecta.
Cind cine%a a facut aceasta cerere, se poate astepta la mari schimbari in %iata lui pentru ca, in #eneral,
fiecare om a ratacit de la 0odelul Di%in. Cunosc cazul unei femei la care lucrurile s-au manifestat ca si
cum un ciclon ar fi zdruncinat toate treburile ei dar echilibrul a %enit repede si situatii noi, minunate au
%enit in locul celor %echi. '+presia perfecta de sine nu-i niciodata obositoare, este de un interes asa de
absorbant incit %iata pare un joc. Studentii afla ca daca omul %ine in lume finantat de Dumnezeu, are
a%erea necesara pentru e+presia de sine perfecta, aceasta fiindu-i foarte la indemina. 0ulte #enii s-au
luptat ani de-a rindul cu problematica a%erii, pe cind %orba si credinta lor, rostite, ar fi rezol%at repede
fondurile necesare.
4data, de e+emplu, dupa ore, un om a %enit la mine si mi-a dat un cent. & spus2 !&m e+act A
centi pe lume si am %enit sa %a dau unul pentru ca o mare incredere in puterea cu%intului rostit de
dumnea%oastra. Doresc sa cunosc cu%intul potri%it pentru e+presia mea de sine perfecta si
prosperitate!. &m spus cu%intul nu l-am mai %azut decit dupa aproape un an cind a %enit plin de
succes si fericit, cu un teanc de bancnote #albene in buzunar. 0i-a spus2 !Imediat dupa ce ati spus
cu%intul mi s-a oferit un ser%iciu intr-un oras indepartat si acum toate s-au realizat2 sanatate, bo#atie,
fericire!.
-erfecta e+presie de sine poate fi, de e+emplu, pentru o femeie, sa fie o sotie perfecta, o mama
perfecta, o #ospodina perfecta si nu neaparat a a%ea o cariera publica. Cere indrumarea definiti%a si
drumul %a fi usor si plin de succes. :u trebuie %izualizata sau fortata o anumita pictura mentala. Cind
cine%a cere ca 0odelul Di%in sa apara, o scinteie de inspiratie %ine si %a incepe el insusi sa %ada,
realizind opera de seama. &ceasta este ima#inea sau %iziunea pe care el trebuie sa o pastreze fara
so%aire. Cind un om cauta un lucru si acel lucru il cauta pe el. ,elefonul l-a cautat pe 7ill ca sa-l
descopere. -arintii nu trebuie niciodata sa forteze cariera sau profesia copiilor lor. -rintr-o cunoastere a
ade%arului spiritual, planul copil poate fi prezis chiar din copilarie sau chiar prenatal. Un tratament
prenatal ar fi2 !*ie ca Dumnezeu sa aiba in acest copil e+presia perfecta, fie ca 0odelul Di%in sa fie al
mintii lui, al trupului si indeletnicirilor lui, sa se manifeste pretutindeni in %iata lui, pretutindeni in
eternitate!. *aca-se %ointa Domnului nu a omului, este porunca pe care o #asim tra%ersind intrea#a
22
Scriptura si 7iblia este cartea care se ocupa cu stiinta mintii. 'ste cartea care %orbeste omului despre
descatusarea sufleteasca "mintea subconstienta$ din robie. Luptele descrise acolo sunt inchipuirile
omului razboindu-se cu #indurile muritoare. !Credinta omului trebuie sa fie aceea a propriului lui sef
de familie!. *iecare om este Iahosafat si fiecare om este Da%id care a ucis pe 5oliat "#indurile mortale$
cu o mica piatra alba "credinta$ asa ca omul trebuie sa se in#rijeasca ca sa nu fie slu#a !%icleana si
lenesa! care a in#ropat talentul lui. '+ista o teribila pedeapsa pentru cei platiti fara sa foloseasca
propria lor abilitate. &desea frica sta intre om si perfecta lui e+presie de sine. Stari de frica au
impiedicat multe talente. &desea pot fi depasite prin cu%intul spus sau tratament. &tunci indi%idul
pierde toata constiinta de sine si simte ca el este numai o conducta prin care Inteli#enta Di%ina se
e+prima pe ea insasi prin el. 'l este sub inspiratie directa, fara frica si increzator, pentru ca simte pe
,atal dinlauntrul lui caruia ii datoreste opera lui.
Un baiat %enea adesea cu mama lui in clasa mea. 'l imi cerea sa-i spun cu%intul pentru
e+amenul pe care il a%ea de dat la scoala. I-am spus sa faca afirmatia2 !Sunt una cu inteli#enta infinita.
Stiu tot ce se poate cunoaste despre subiect!. 'l a%ea cunostinte e+celente de istorie dar nu era si#ur la
aritmetica. L-am %azut mai tirziu si mi-a spus2 !&m spus cu%intul pentru aritmetica si am trecut cu cea
mai mare nota dar cu toate ca am crezut ca ma pot bizui pe mine insumi la istorie, am a%ut un succes
foarte slab.! &desea omul primeste un recul cind este prea si#ur de el, ceea ce inseamna ca el se
increde in personalitatea lui si nu in ,atal dinlauntrul lui.
4 data, o studenta mi-a dat un atare e+emplu. Intr-o %ara a facut o mare e+cursie in strainatate,
%izitind multe tari unde nu cunostea limba. 'a se ru#a pentru calauzire si protectie in fiecare minut si
totul mer#ea de minune. 7a#ajele n-au fost niciodata intirziate sau pierdute, #azduirea era intotdeauna
pre#atita pentru ea la cele mai mari hoteluri si obtinea ser%icii perfecte oriunde dorea. S-a intors la
:e; )or<. Cunoscind limba a crezut ca Dumnezeu nu-i mai este necesar si a a%ut #rija de treburile ei
in mod obisnuit. ,oate i-au mers pe dos, ba#aje intirziate, multe nearmonii si confuzii. ,rebuie sa ne
formam obiceiul de a pastra prezenta lui Dumnezeu in fiecare minut. In toate drumurile tale
recunoaste-l pe el, nimic nu este prea mic sau prea mare. Uneori chiar si un incident neinsemnat poate
fi un punct de intoarcere in %iata unui om. =ibert *ulton, pazind sa fiarba apa intr-un ceainic, a a%ut
%iziunea masinii cu aburi. &m %azut pe cine%a care impiedica realizarile lui punctindu-si drumul si
opunind rezistenta. Isi fi+a credinta lui numai la un lant si dicta e+act calea prin care dorea sa-i %ina
realizarea prin acestea el punea lucrurile in stare de sta#nare. !Drumul meu nu drumul tau! este
porunca Inteli#entei Infinite si orice putere, fie &bur sau 'lectricitate, trebuie sa aiba o masinarie prin
care sa lucreze, iar omul este el, la rindul lui, aceasta masinarie. 0ereu si mereu i se e+plica omului sa
stea linistit. !4, Iuda, nu te teme si miine du-te contra lui Dumnezeu %a fi cu tine. :u trebuie sa lupti
in acea batalie, pune-te pe tine insuti si stai acolo linistit, %ezi sal%area Domnului care e cu tine!.
/edem aceasta in incidentul cu cei 2000 de dolari care i-au %enit femeii prin proprietarul ei atunci cind
a fost in nonrezistenta si netulburare sau cu femeia care a cisti#at iubirea dupa ce toate suferintele ei au
incetat. ,inta studentului este 'CGILI7=UL.
EC@I4I*2U4
'chilibrul este puterea pentru ca el da puterii lui Dumnezeu ocazia de a se manifesta prin 40,
ca acesta %rea sa faca %oia lui buna. 'chilibrul, el #indeste clar si indeciziile cele mai bune, cele mai
drepte, si cel mai repede. :u trece cu %ederea o #reseala niciodata. 0inia minjeste si paleste %iziunea,
otra%este sin#ele, cladeste drumul spre multe boli si pro%oaca hotariri #resite care duc la dezastru.
0inia e numita ca unul din pacatele cele mai #rele, caci reactia ei e foarte %atamatoare.
In 0etafizica, pacatul are un inteles mai lar# decit in in%atatura %eche. "Orice nu-i cre&inta# e
$acat"( *rica si supararea sunt pacate de moarte. 'le sunt credinta inter%ertita care pune proiectii
mentale denaturate, pro%oaca realizarea binelui de care te temi. &cesti dusmani din subconstient
trebuiesc numaidecit nimiciti. !Cind omul este el este sfirsit!. 0eterlin< spune ca2 !4mul este un
23
Dumnezeu inspaimintat.!. Dupa cum am %azut in capitolul precedent, omul poate in%in#e frica
intimpinind obiectul care-l inspaiminta. Cind Iosafat si armata lui s-au pre#atit sa intilneasca inamicul
cintind !Lauda Domnului pentru multumirile in#aduite dintotdeauna! au aflat ca inamicii lor au fost
distrusi de altii si nu au mai trebuit sa lupte. 4 femeie a ru#at o prietena a ei sa comunice ce%a unei alte
prietene comune. 'a se temea s-o faca personal fiindca mintea rationala ii spunea2 !:u te amesteca in
aceasta afacere, nu spune nimic.!. & promis sa o faca si asta o tulbura sufleteste. In final s-a hotarit sa
infrunte leul si a chemat le#ea protectiei di%ine. Cind s-a intilnit cu prietena careia trebuia sa-i faca
comunicarea, deschis #ura sa-i spuna prietena i-a spus2 !&sa si asa a parasit orasul!. &sta a facut-o sa
nu mai trebuiasca sa-i spuna nimic, fiindca situatia era in le#atura cu acea persoana care fusese in oras.
*iindca a %rut sa spuna, nu a mai fost obli#ata sa o faca, nu s-a mai temut, situatia #rea a disparut.
4mul amina de multe ori realizarile lui prin credinta in neimplinire. 'l trebuie sa faca aceasta
afirmatie2 !In 0intea Di%ina se afla numai indeplinirea, de aceea realizarea mea este completa, munca
mea este perfecta, casa mea, sanatatea mea sunt perfecte!.
,oate cararile lui sunt idei perfecte, inre#istrate in 0intea Di%ina si trebuie sa se manifeste
!prin #ratie, pe o cale perfecta!. 'l da multumiri ca a primit aceasta in in%izibil si face preparatii acti%e
pentru a primi si in in%izibil. Cine%a era in asteptarea unei realizari financiare. & %enit la mine si m-a
intrebat de ce nu i s-a indeplinit cererea. !-oate ai obiceiul de a lasa lucrurile neterminate si
subconstientul a atras aici ideea de neindeplinire "cum e in afara asa e si inauntru$!. & spus2 !&i
dreptate. &desea incep lucrurile si niciodata nu le duc la capat. 4 sa mer# acasa sa termin ce%a ce am
inceput de saptamina trecuta si lucrul acesta %a fi simbolic pentru realizarea mea!. & cusut cu ri%na si a
terminat repede ce a%ea de facut. -utin dupa aceea au %enit banii, in chip miraculos sotul ei a primit,
de asemenea, salariul de doua ori in acea luna. Cind i-a transmis patronului #reseala facuta, acesta i-a
spus sa pastreze banii. Cind omul cere cu credinta, el trebuie sa primeasca fiindca Dumnezeu isi creaza
propriile cai. &m fost uneori intrebata daca cine%a care are talente deosebite poate ale#e si cum trebuie
sa o faca. !Spirit Infinit, da-mi o indrumare perfecta, descopera-mi perfecta e+presie de sine, arata-mi
care talent trebuie sa-l folosesc acum.!. &m cunoscut oameni care au apucat deodata o noua cale de
lucru fiind complet edificati cu foarte putin sau deloc antrenament. De aceea, fa afirmatia2 !Sunt deplin
pre#atit pentru planul di%in al %ietii mele.!. *a-o fara frica, in orice imprejurare te afli. Unii oameni
sunt donatori placuti dar rai primitori. 'i refuza darurile din or#oliu sau alta ratiune primiti%a,
ne#ati%a, de aceea bareaza caile lor, de aceea se #asesc in%ariabil cu putin sau cu nimic.
4 femeie care a dat cui%a o mare suma de bani a primit in dar cite%a mii de dolari. & refuzat sa-
l ia, spunind ca nu are ne%oie. Ulterior, finantele ei au fost lezate in asa fel incit a%ea ne%oie de acea
suma. !,rebuie sa primesti cu bucurie piinea care ti se intoarce tie peste ape, liber e datul, liber e luatul
"primitul$!. '+ista intotdeauna o balanta perfecta a ceea ce dai si ceea ce primesti de aceea trebuie sa
dai fara #ind de intoarcere %iolezi le#ea daca nu accepti intoarcerea care %ine la tine fiindca !toate
darurile %in de la Dumnezeu! si omul este numai minuitorul lor. :u trebuie a ne retine niciodata %reun
#ind de saracie fata de acela care da. Cind omul mi-a dat acel cent, nu mi-am spus2 !'l, probabil,
trebuie sa faca o mare sfortare sa-mi dea mie acel cent.! Din contra, l-am %azut pe el bo#at si prosper,
cu a%erea trimisa lui si, in felul acesta, acest #ind a fost acela care, in final, i-a adus-o. Daca cine%a este
rau primitor, el trebuie sa de%ina unul bun si sa ia chiar si o marca postala daca i se da, pentru a
deschide spre el canalul de primire. Domnul iubeste pe cel ce primeste cu placere tot asa de mult ca si
pe cel care daruie cu placere.
&m mai fost intrebata de ce un om se naste bo#at si altul sanatos, altul bolna% sau sarac. Unde
e+ista un efect e+ista si o cauza nu e+ista lucruri care sa se numeasca sanse. &cestor chestiuni li se
raspunde prin le#ea incarnarii. 4mul trece prin multe nasteri si morti pina ce cunoaste ade%arul care il
pune in libertate. 'l este atras din nou de planul pamintesc prin dorintele nesatisfacute, ca sa-si
plateasca datoriile lui <armice sau sa-si indeplineasca destinul lui. 4mul care s-a nascut bo#at si
2?
sanatos a a%ut proiectata in mintea lui subconstienta ima#ini de sanatate si bo#atie din %iata anterioara,
omul sarac si bolna%, aceeasi situatie. 4mul manifesta, prin orice plan, nasterea si moartea, suma totala
a credintelor lui subconstiente. De altfel, nasterea si moartea sunt le#ile facute de el pentru ca plata
pacatului este moartea, caderea adamica in constiinta prin credinta in doua puteri omul real, spiritual
este fara nastere si moarte. !Cine a fost la inceput, este si acum si %a fi dintotdeauna!. &stfel, prin
ade%ar, el se elibereaza de le#ea <armica, pacat si moarte si se manifesta ca !omul facut dupa chipul si
asemanarea Lui!. 'liberarea omului %ine prin indeplinirea destinului, aducind in manifestare 0odelul
Di%in al %ietii lui. Domnul ii %a spune atunci2 !7ine slu#a buna si credincioasa peste putine ai fost
credincioasa, peste multe te %oi pune "chiar peste moarte$. Intra intru bucuria Domnului ,au "%iata
eterna$.!.
Ca$itolul 3
NE:ATII SI AFI2+ATII
,rebuie sa poruncesti lucrului si el ti se %a supune. 4rice bun care trebuie sa se manifeste in
%iata omului este un fapt realizat in 0intea Di%ina si este slobozit prin recunoasterea omului sau %orba
rostita de aceea el trebuie sa fie cu #rija sa ceara ca numai Ideea Di%ina sa se manifeste, pentru ca,
adesea, el cere, prin %orbele lui #resite, caderi sau nenorociri. De aceea este de cea mai mare
importanta sa se faca cererile proprii in mod corect, asa cum au fost formulate in capitolele precedente.
Daca cine%a doreste o casa, prieteni, ser%icii sau alte #induri bune, sa faca cererea pentru ale#erea
di%ina. Spirit Infinit, deschide calea pentru casa mea dreapta, pentru prietenii mei drepti, ser%iciul meu
drept. 0ultumesc pentru ca acestea se manifesta acum, pe calea cea dreapta, in mod perfect ultima
parte a cererii este de cea mai mare importanta. &m cunoscut o femeie care a cerut 6000 de dolari.
*iica ei a fost injurata si ea a primit acesti bani ca despa#ubire dar ei nu au %enit pe calea cea dreapta,
intr-un mod perfect. Cererea trebuie formulata astfel2 Spirit Di%in, multumesc ca cei 6000 de dolari,
care sunt ai mei prin drept di%in, sunt acum liberi si slobozi pentru a fi dati mie, prin 0ila ,a, pe o cale
perfecta. ' posibil ca un om sa elibereze mai mult decit #indeste ca-i posibil, pentru ca fiecare este
le#at de speranta lui limitata prin subconstient. ,rebuie sa maresti speranta pentru a obtine ceea ce
doresti pe o cale mai lar#a. 4mul se limiteaza, destul de adesea, sin#ur. Un student a cerut @00 de
dolari pentru o anumita data. I-a primit, pe urma auzind ca trebuia sa i se dea 6000 de dolari a refuzat.
'i au mar#init spiritul unic al lui Israel. 7o#atia este un lucru al constiintei. *rancezii au o le#enda care
e+emplifica aceasta un om sarac mer#ea odata pe drum cind intilni un calator care l-a oprit si i-a spus2
7unul meu prieten, te %ad ca esti sarac ia acest bot de aur, %inde-l si %ei fi toata %iata bo#at. 4mul s-a
bucurat de acest mare noroc, a luat botul de aur si s-a dus acasa. & #asit imediat de lucru si a a%ut atita
indestulare ca n-a trebuit sa %inda botul de aur. &u trecut anii si el a de%enit foarte bo#at. Intr-o zi a
intilnit in calea lui un om foarte sarac. L-a oprit si i-a spus2 7unul meu prieten, iti %oi da acest bot de
aur pe care il %ei %inde si %ei fi bo#at pentru toata %iata. Saracul a luat botul, s-a dus sa-l %inda si a
aflat ca-i numai alama. /edem astfel cum primul om a ajuns bo#at simtindu-se astfel, crezind ca botul
e de aur. *iecare om are in el insusi un bot de aur, este constiinta lui despre aur sau bo#atia care ii
aduce bo#atie in %iata lui. *acindu-si cererea lui omul trebuie sa inceapa sfirsitul traseului, adica sa
declare ca a primit. Inainte de a ma chema, eu %oi raspunde. &firmatiile continue stabilesc credinta in
subconstient. :u trebuie sa pledeze si nici sa se roa#e fierbinte, ci sa multumeasca, in mod repetat, ca a
primit. -ustiul se %a bucura si se %a umple de trandafiri. &ceasta bucurie manifestata pe cind e+ista
inca desertul "starea de constiinta$ deschide drumul spre realizare. =u#aciunile Domnului sunt in
forma de comanda sau de cerere. Da-ne noua azi piinea noastra cea de toate zilele si ne iarta noua
#reselile noastre precum si noi iertam #resitilor nostri... si sfirseste cu #lorificarea ... ca a ,a este
Imparatia si -uterea si 0arirea in %eci. &min. In ceea ce pri%este lucrul miinilor mele, porunceste-mi
tu.. &stfel ru#aciunea este o comanda si o cerere, lauda si multumire. 4pera studentilor este de a crede
ei insisi ca lui Dumnezeu toate lucrurile ii sunt posibile. Lucrul pare usor de tot in cutie, dar mult mai
#reu cind trebuie aplicat la o anumita problema. Unei femei ii trebuia realizarea unei anumite sume de
2>
bani intr-o perioada determinata de timp. 'a stia ca trebuie sa faca ce%a pentru a aduce realizarea
"realizarea inseamna manifestare$ si a cerut indrumare. Se plimba printr-un bazar cind a %azut o
#aroafa smaltuita pe un cutit de hirtie. & simtit o lo%itura in fata ei. 5indul a %enit nu am un cutit
destul de bun pentru a deschide cec-urile. & cumparat cutitul de taiat hirtie mintea rationala, desi#ur,
ar fi spus ca e o e+tra%a#anta. Cind l-a tinut in mina a a%ut o tresarire a ima#inatiei, ea insasi
deschizind un plic, care continea un cec mare... in putine saptamini a primit banii. 5aroafa de pe
cutitul de taiat hirtie a fost podul ei de credinta acti%a. 0ulte istorii se spun despre puterea
subconstientului cind aceasta este condusa cu credinta. Un om a petrecut noaptea intr-o ferma.
*erestrele camerei erau batute cu cuie pe dinauntru in mijlocul noptii a simtit ca se sufoca si a incercat
sa mear#a pe intuneric pina la fereastra. Cum nu a putut sa o deschida a lo%it cu pumnul, a tras in nari
aer proaspat si a adormit din nou, %isind frumos. Dimineata a ba#at de seama ca a spart sticla de la o
biblioteca si ca #eamul de la camera a ramas toata noaptea inchis. 'l s-a apro%izionat cu o+i#en din el
insusi, pentru ca s-a #indit la el. Cind un student incepe o realizare nu trebuie sa se intoarca niciodata.
:u lasa ca omul, al carui #ind sa clatina, sa capete ce%a de la Domnul.. Un student de culoare a facut
odata aceasta declaratie minunata2 Cind eu cer tatalui ce%a, ma asez jos si spun2 ,ata, nu %reau sa capat
mai putin decit am cerut ci mai mult.. &stfel, omul nu trebuie sa faca nici un compromis. Sa-si dea
totul. &ceasta este uneori cea mai #rea fraza dintr-o realizare. ,entatia ne indeamna sa parasim, sa ne
inturnam, sa facem un compromis. 'l ser%este pe acela care asteapta. =ealizarea %ine adesea in ceasul
al unsprezecelea, pentru ca omul o lasa sa %ina abia atunci, adica atunci inceteaza de a mai rationa si
Inteli#enta Infinita are prilejul sa lucreze. Dorintelor triste ale omului li se raspunde trist si dorintelor
lui nerabdatoare tirziu si cu %iolenta. 4 femeie m-a intrebat de ce pierde %esnic sau spar#e sticlaria ei.
&m aflat ca spunea adesea catre ea insasi sau catre ceilalti, cu suparare2 &s %rea sa scap de sticlaria
mea.. &sadar dorinta ei nerabdatoare a fost indeplinita in mod %iolent. Ceea ce ar fi trebuit sa ceara
este limpede, dar ceea ce a inre#istrat ea in subconstient a fost numai dorinta nerebdatoare de a scapa
de sticla ei, de aceea o spar#ea sau o pierdea.
Doua atitudini ale mintii pro%oaca pierderi deprecierea, in cazul femeii care nu-si aprecia sotul
sau frica de pierdere care produce ima#inea pierderii in subconstient. Cind un student este capabil sa
rezol%e problema "sa arunce po%ara$, el %a %edea manifestarea instantanee. 4 femeie era pe strada
umbrela i s-a in%irtit de la o furtuna si s-a stricat. ,rebuia sa se intilneasca cu niste oameni pe care nu-i
mai %azuse niciodata si nu %roia sa-si faca aparitie cu o umbrela stricata. '+clama2 4, Doamne, ia-ti tu
#rija acestei umbrele, eu nu mai stiu ce sa ma fac.. Un moment mai tirziu, o %oce de alaturi i-a spus2
Doriti sa reparati umbrela9 &colo este un umbrelar.. 'a a raspuns2 Intr-ade%ar, %reau.. In timp ce se
intorcea acasa pentru a plati reparatia a%ea deja o umbrela buna. &stfel, e+ista totdeauna un umbrelar
la indemina, in drumul omului, cind acesta pune umbrela "situatia$ in miinile Domnului. Unei ne#atii
trebuie sa-i urmeze intotdeauna o afirmatie. &m fost chemata, tirziu in noapte, la telefon, sa tratez un
om pe care nu-l mai %azusem niciodata. &parent era foarte bolna%. &m facut afirmatia2 :e# aceasta
aparenta de boala. ' nereala si, de aceea, nu poate fi inre#istrata de constiinta lui, acest om este o idee
perfecta in 0intea Di%ina, substanta pura, e+primind perfectiunea. & doua zi dimineata ii era mai bine
si a treia zi si-a reluat ocupatiile zilnice. :u e+ista timp sau spatiu in 0intea Di%ina, de aceea cu%intul
atin#e instantaneu destinatia lui si nu trebuie sa se intoarca in %id. &m tratat pacienti din 'uropa si am
#asit ca rezultatul era instantaneu. &m fost, de asemenea, intrebata, destul de des, care este diferenta
intre %izualizare si %izionare. /izualizarea este un proces mental, stapinit de mintea constienta sau
rationala, %izionarea este un proces spiritual, #u%ernat de intuitie sau de mintea supraconstienta.
Studentul trebuie sa-si antreneze mintea lui pentru a primi acea scinteiere de inspiratie si sa
lucreze sub indrumarile di%ine prin indrumari precise. Cind un om poate spune Doresc numai ceea ce
Dumnezeu doreste pentru mine, dorintele false se %estejesc din constiinta lui si ii sunt date o serie de
noi stampe albastre de catre 0aestrul &rhitect, Dumnezeu dinlauntrul lui. -lanul lui Dumnezeu, pentru
fiecare om, depaseste limitarile mintii lui rationale si formeaza patratul %ietii lui continind sanatate,
2@
dra#oste, abundenta, personalitate perfecta. De multe ori omul si-a construit in ima#inatie, pentru el
insusi, un bun#alo;, cind ar fi trebuit sa-si construiasca un palat. Daca cine%a incearca sa forteze o
realizare "prin mintea rationala$, el o aduce la sta#nare. /oi #rabi aceasta a spus Domnul. 'l trebuie sa
actioneze numai prin intuitie sau indrumare definiti%a. =amii cu Domnul si asteapta linistit, increde-te
in 'l, iti %a aduce tot. &m %azut le#ea lucrind in modurile cele mai surprinzatoare. Cine%a a%ea ne%oie
pentru a doua zi de 600 de dolari. 'ra o datorie de o importanta %itala care trebuia inapoiata. &m spus
cu%intul, declarind ca Spiritul nu a fost niciodata in intirziere si ca suma era la indemina. In aceeasi
seara mi-a telefonat intimplarea. I-a %enit in minte sa mear#a la seful de la banca pentru a e+amina
niste hirtii. & pri%it hirtiile si la fundul cutiei era 600 de dolari. & fost surprinsa, stiind ca nu i-a pus
niciodata acolo umblase de multe ori prin acele hirtii. & putut fi o materializare asa cum Isus a
materializat piinea si pestii. 4mul %a atin#e stadiul cind %orbele lui se %or face trup, se %or materializa
simultan. Cimpiile coapte pentru seceris se %or manifesta imediat, asa ca in toate minunile lui Isus
Christos. '+ista o e+traordinara putere chiar numai in numele lui. 'l semnifica &de%ar in manifestare.
'l spune2 orice %eti cere ,atalui, in numele 0eu el %a %a da %oua..
-uterea acestui cu%int ridica pe om in cea de-a patra dimensiune unde el este liber de toate
influentele astrale sau psihice si de%ine neconditionat si absolut, asa cum Dumnezeu insusi este,
neconditionat si absolut. &m %azut multe %indecari sa%irsindu-se prin rostirea cu%intelor In numele lui
Isus Christos Christos a fost doua, *iinta si -rincipiu. Christos din interiorul fiecarui om este
0intuirea si Sal%area lui. Christos dinlauntrul lui insusi, sinea cuadridimensionala, omul facut dupa
chipul si asemanarea lui Dumnezeu. 'ste sinea care nu cade niciodata, nu cunoaste boli sau suparari,
nu s-a nascut si nu moare niciodata. 'ste In%ierea si /iata din fiecare om. :imeni, %enind la ,atal, nu
se fereste de *iul Dumnezeu - Uni%ersalul, lucrind pe planul particularului, de%ine Christos in om, iar
Sfintul Duh inseamna Dumnezeu in actiune. &sa ca omul este manifestarea ,rinitatii tatalui, *iului si
Sfintului Duh. ,rebuie sa-ti formezi un fel de a #indi.
5inditorul2 Intuitia este un artist si este plin de #rija ca sa picteze numai ima#inile di%ine pe
cana%aua mintii lui. 'l picteaza acele ima#ini cu trasaturi maiastre de putere si decizie, a%ind credinta
perfecta ca nu e+ista putere care sa %ateme perfectiunea lui si ca acestea trebuie sa se manifeste in %iata
lui, idealul de%enind real. ,oata puterea e data omului, prin #indirea dreapta, ca sa-si aduca cerul pe
pamint acesta este scopul 1ocului /ietii. =e#ulile lui sunt credinta neinfricata, nerezistenta si
dra#ostea.
*ie ca fiecare cititor sa se elibereze acum de acel lucru care l-a tinut in capti%itate de-a lun#ul %irstelor,
stind intre el si eu-l lui si sa cunoasca ade%arul care-l %a face liber. Liber sa indeplineasca destinul lui,
sa aduca in manifestare 0odelul Di%in al %ietii lui2 sanatate, a%ere, dra#oste si perfecta personalitate.
Sa se transforme prin reinnoirea mintii lui..
Pentru serviciul drept:
Am un serviciu $er"ect6 $e o cale $er"ecta6
imi in&e$linesc serviciul $er"ect $entru o $lata $er"ecta(
Pentru eliberare de orice captivitate:
Arunc aceasta greutate lui Christos &inlauntrul meu
si eu merg li5era!# "ara nici o $ovara(
)in Viata si 1ro$ova&uirea +aestrilor
&in Orientul In&e$artat'
&mintiti-%a ca tineretea este saminta iubirii lui Dumnezeu, implantata in corpul di%in al
omului. Intr-ade%ar, tineretea este Di%initatea in om tineretea este %iata spirituala, %iata frumoasa.
7atrinetea nu este spirituala, este mortuara, urita, neade%arata. 5indurile de durere, de frica si de #riji
sunt urite, noi le numim batrinete. 5indurile de bucurie, de dra#oste si de ideal creaza frumusetea
2A
numita tinerete. 7atrinetea este doar o coaja in care zace piatra scumpa a realitatii, adica #iu%aerul
tineretii. 4bisnuiti-%a ca in %oi sa mentineti constiinta copilariei. Inchinati-%a Copilului Di%in din %oi.
Inainte de a adormi, spuneti constiintei %oastre2 =ecunosc ca in mine traieste un corp spiritual al
bucuriei, %esnic tinar si frumos. Sufletul, #ura, nasul, pielea sunt frumoase, spirituale, posed corpul
Copilului Di%in care este acum desa%irsit. =epetati aceste cu%inte si meditati asupra lor pina adormiti.
Dimineata, cind %a sculati, spuneti-%a tare2 Deci, iubire, in numele tau, in tine, lucreaza un alchimist
di%in. -rin puterea spirituala a acestei afirmatii, s-a produs in aceasta noapte transformarea si e%olutia
dinlauntru spre dinafara. Spiritul a patruns in corpul meu spiritual, in templul intim. &lchimistul din
noi a lasat sa se distru#a celulele moarte si epuizate a facut ca pielea sa se innoiasca cu aurul de
sanatate si frumusete. Intr-ade%ar, acolo unde apare iubirea di%ina, acolo este tinerete %esnica.
&lchimistul di%in locuieste in corpul meu propriu si formeaza incontinuu celule noi si frumoase de
copil. Spiritul tineretii este in corpul meu si totul este 7un, Sfint,... Sfint, Sfint, Sfint este Dumnezeu.
In%ata sa rizi si sa zimbesti ca un copil. Un suris %enit din suflet este o usurare spirituala. Un suris
ade%arat este ca o opera de arta a le#iuitorului nemuritor. 'ste bine sa spunem cu con%in#ere2 'u emit
un cu#et iubitor in intrea#a lume si doresc ca fiintele sa fie fericite si binecu%intate. Da-ti tie asi#urarea
inaintea unei zile de lucru2 In mine traieste o forma desa%irsita, o forma di%ina. Imi construiesc in
fiecare zi frumosul atita timp pina ce acesta de%ine realitate. Sunt copilul lui Dumnezeu tatal care imi
%a da tot ce am lipsa acum si intotdeauna.. Sfint, Sfint, Sfint este Dumnezeu. In%ata sa te patrunzi
intotdeauna cu bucurie. Da-ti asi#urarea2 /iata %esnica umple si patrunde sufletul si corpul meu, cu
starea sa desa%irsita.. *a totul in jurul tau luminos si frumos. Intrebuinteaza spiritul si bucura-te de
lumina soarelui... Siddha a mentinut in toate caile metode inspirati%e, asa cum Dumnezeu l-a e+primat
pe *iul prin fiecare creatura constiinta lor stie ca Dumnezeu este totul, Dumnezeu se re%eleaza in toti
si in toate. Sla%a lui Dumnezeu si pe pamint -ace si 7una%oire.
+E)ITATIE'
O# TATA!
ITI *INECUVINTE< <I4NIC F2U+USETEA(
IN OC@I A+ 4U+INA )2A:OSTEI TA4E(
+A I+1O)O*ESC CU 4U+INA TA(
A)EVA2U4 TAU VO2*ESTE 12IN :U2A +EA(
2ES1I2 CU SUF4U4 TAU )E VIATA(
12IN )2A:OSTEA TA T2AIESC VESNIC(
AU) :4ASU4 TAU(
FIINTA +EA CU +A)U4A2E4E EI ESTE FIINTA TA(
INI+A +EA ESTE INI+A TA(
TU ESTI VIATA# SANATATEA SI 1UTE2EA +EA#
12IN S1I2ITU4 TAU T2AIESC(
28