Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Tunelelor Secrete de Sub București

Istoria Tunelelor Secrete de Sub București

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by Marina Vaduva

More info:

Published by: Marina Vaduva on Jun 02, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/02/2014

pdf

text

original

 
Istoria tunelelor secrete de sub București
 
Oct. 25 
De la daci, trecând pe la Vlad Ţepeş şi culminând cu Ceauşescu, labirintul tunelelor secrete de sub Bucureşti – 
 
şi poveştile despre ele – 
 
nu au încetat să crească. Citiţi mai jos un amplu material despre tunelele şi catacombele pe care le ascunde Bucureştiul şi împrejurimile sale.
 
La 12 metri sub platoul Pieţei Revoluţiei există o reţea de catacombe prin care se circulă cu  barca. E vorba de culoare betonate, cu lăţimea de aproximativ 2 metri, prin care curge un râu
subteran a
dânc de 1 metru. Cu apă curată. Debitul râului secret e de aproximativ 1,5 metri cubi pe secundă. La intrare, aceste căi navigabile, care străbat Capitala, sunt utilate cu bărci  pneumatice. Informaţiile ne
-
au fost furnizate de Dan Falcan, şeful Secţiei de
Istorie a
Muzeului Municipiului Bucureşti. Istoricul a cules toate datele existente despre catacombele Bucureştilor, mai vechi şi mai noi, şi le
-a pus cap la cap, pentru a-
şi face o imagine asupra istoriei oraşului.
 
Capitala României are o tradiţie de secole în materie de tainiţe şi coridoare secrete. Din datele  pe care le deţin istoricii, primele coridoare subterane demne de luat în seamă au fost beciurile  producătorilor de vinuri. Acestea aveau zeci de metri şi erau atât de largi, încât se circulă prin
ele cu carele. În Secolul al XIX-
lea au apărut edificiile care aveau tuneluri de refugiu, cum e tunelul care leagă Palatul Ghica Tei de Mânăstirea Plumbuită, lung de mai bine de 1 kilometru. În nordul Parcului Cişmigiu, Biserica Schitu Măgureanu e lagată pri
n subterane de Palatul Kretzulescu.
Sub Palatul Golescu, situat lângă Stadionul Giuleşti, a fost depistat un coridor subteran care dă înspre lunca Dâmboviţei. Coridorul a fost folosit şi de Tudor Vladimirescu.
 
 
„De pe la 1826 ne
-
au rămas câteva relatări, ca
re ne dau o imagine asupra catacombelor de
sub Capitala Ţării Româneşti. La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri. Îi călcau mereu, iar poterele nu puteau face nimic. Deşi reuşeau să îi localizeze, când să pună mâna pe ei, haiducii dispăreau «intrând în  pământ», adică coborau în subteran. Astăzi, putem afirma că, sub această şosea, erau o mulţime de coridoare subterane, late de 3 metri şi înalte de 2 metri. Dar toate datele acestea au pălit atunci când am intrat în 
cu alte informaţii recente. Labirintul subteran vechi al oraşului pare neînsemnat pe lângă cel construit din ordinul lui Ceauşescu. Datele mi
-au  parvenit de la militarii care au intrat în subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat al
României, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoraş şi căpitanul Nicolae Grigoraş,
de la
unitatea specială de luptă antiteroristă. Ei au intrat în aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, împreună cu un grup de genişti şi pirotehnişti”, explică muzeograful Dan Falcan.
 
Conform relatării militarilor, la subsolul clădirii au găsit un tunel, nu prea lung, care coboară
într-
un fel de cazarmă. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducând chiar până la etajul II al clădirii. Pe un alt culoar se poate ajunge la un  buncăr mai larg, la 7 metri adâncime.
 
Se trece, apoi, de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios, la adâncimea de 9 metri. Militarii au căutat, apoi, camera în care se află sistemul de ventilaţie şi s
-
au trezit pe un nou culoar. După ce au străbătut aproximativ 30 de metri, au găsit o nişă cu o ladă mare, în care erau 16 bărci din cauciuc, cu pompe de umflare. După alţi 20 de metri, militarii au observat că pereţii tunelului au altă culoare, sunt mai noi şi sunt acoperiţi cu un fel de răşină sintetică. După încă 10 metri, culoarul
 
se înfundă. Chiar la capăt se află un piedestal din lemn pe care era aşezat un capac de WC. Au ridicat capacul, iar sub el au găsit un chepeng de fier. L
-
au ridicat şi au găsit… un râu cu apă curată, care curge
într-
o matcă artificială din beton. Are lăţimea de cca. 1,5 metri şi adâncimea de aproximativ 1 metru. Râul se află cam la 12 metri sub platforma Pieţei Revoluţiei.
 
Cele 16 bărci erau folosite, de fapt, pentru această cale de navigaţie. Albia amenajată are pe lateral bare metalice făcute pentru oprirea sau impulsionarea bărcilor. „În opinia militarilor, râul secret duce către unul dintre lacurile din afara oraşului, în nord, şi Dâmboviţa, în sud
-
est”, subliniază Falcan.
 
Ofiţerii au vorbit, însă, de existenţa unui alt canal similar, la capătul unui alt tunel, precum şi de un sistem de inundare a labirintului, pe secţiuni. În cazul în care un eventual fugar e urmărit, el poate inunda porţiuni de tunel în spatele lui, pentru a
-
i opri pe următori. A mai fost găsită o gură de ieşire din labirint în curtea interioară a fostului CC, de unde, printr 
-
o reţea de canale, se poate intra în canalizarea oraşului, de unde se poate ieşi către Dâmboviţa. Reţeaua are guri de ieşire în Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica. „În urma unor cercetări ulterioare a reieşit că ramificaţiile subterane au corespondenţă cu circa 80 de obiective din Bucureşti, cum ar fi clădirea ASE, Casa Enescu, Opera Română etc. Subliniez, relatările sunt ale unor ofiţeri din cadrul Armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neagă existenţa acestor căi de navigaţie secrete, dar, când am încercat să le explorăm, nu ni s
-a
 permis, pe motiv că… nu se poate.
 
Despre aceste galerii ale lui Ceauşescu ne
-
a vorbit şi Rădulescu Dobrogea, preşedintele Asociaţiei Eco
-civica, fost inspector
de mediu în Primăria Capitalei, omul care s
-a ocupat
mulţi ani de pânză freatică a oraşului. El susţine că ştie de aceste galerii ale lui Ceauşescu şi că aşa apa limpede care curge prin ele este pânza freatică de sub oraş. Administratorii Senatului au văzut numai intrarea în catacombe: „Pot să vă spun că am auzit despre aceste
 
lucruri, dar nu le-
am văzut. Există o cale de comunicaţie subterană care pleacă din Senat către Piaţa Revoluţiei, o cale care pleacă de la Palatul Regal către Piaţă şi încă una, tot d
in Palatul
Regal, către Biserica Kretzulescu. Intrările în aceste căi de acces le
-
am văzut, dar unde se opresc, nu ştiu, nu este treaba noastră să cotrobăim pe acolo”, ne
-a declarat inginer
Constantin Bratu, directorul tehnic al administraţiei clădirii fos
tului CC, apoi a Senatului României, iar acum a Ministerului de Interne.
Ceauşescu vroia să umble cu maşina pe sub Bucureşti.
 
Casa Poporului are un singur buncăr antiatomic, legat de principalele instituţii ale statului
 prin 20 de kilometri de catacombe. A
ceste secrete ale Bucureştiului au fost dezvăluite de colonelul în rezervă Nicolae Kovacs. „Ceauşescu voia să demonstreze prin Casa Poporului că e cel mai tare conducător din blocul socialist. Şi a reuşit”, spune colonelul în rezervă Nicolae
Kovacs (82 de
ani), omul care a condus partea cea mai secretă a lucrărilor de la Casa Poporului. Kovacs, absolvent al secţiei de construcţii speciale din Academia Militară, a avut comanda celor 12.000 de militari rezervişti care au lucrat la acest edificiu gigantic. Col
onelul
dezvăluie că în Casa Poporului sunt 5.000 de încăperi şi că în subteran există şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime, acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii.
 
Adăpostul e compus din sala principală, adică punctul de comandă – 
 cartierul general care
trebuia să aibă legături telefonice cu toate unităţile militare din România – 
 
şi mai multe
apartamente de locuit, destinate conducerii
statului, în caz de război. „Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s
-
au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi.
Aveam vr 
eo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, ne
-a declarat Kovacs.
Kovacs a lucrat la toate tunelurile
 
Ca ofiţer superior specializat în construcţii speciale, Kovacs a lucrat
 
la tot ce înseamnă pasaje secrete realizate în timpul lui Ceauşescu. „Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţiei – 
 
n.r.) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei
 
sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare,  pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui
Carol al II-
lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, ne
-a explicat colonelul Kovacs.
Unele catacombe, ţinute secrete până ac
um
 – 
 
mai precis cele situate în zona Pieţei Victoria
-, vor fi amenajate pentru parcaje subterane.
Al doilea buncăr al lui Ceauşescu… a fost început de Hitler
 
Concomitent cu şantierul de la Casa Poporului, Kovacs a lucrat şi la clădirile „speciale” din
apr 
opiere, actualul Hotel Marriott şi Ministerul Apărării. „Pe locul ales pentru minister era deja un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nemţi prin 1942.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->