PERIOADA DESTINDERII

CONFERINTA PENTRU
SECURITATE Sl COOPERARE
IN EUROPA DE LA HELSINKI

iulie -august 1975
Ce reprezinta OSCE ?
Organizaia pentru Securitate i Cooperare n
Europa (OSCE) este o organizaie
internaional pentru securitate. Se concentreaz
asupra prevenirii conflictelor, administrrii crizelor i
reconstruciei post-conflictuale. In prezent,este
formata din 56 de ri participante
din Europa, Mediteran, Caucaz, Asia
Central i America de Nord, acoperind spaiul
emisferei nordice "de la Vancouver la Vladivostok.
O.S.C.E
Organizaia a fost creat n 1973 sub numele
de Conferina pentru Securitate i Cooperare
n Europa, noua denumire fiind capatata la 1
ianuarie1995,
Negocierile privind crearea unei grupri de
securitate europene dateaz nc din anii
1950, ns Rzboiul Rece a mpiedicat
obinerea unor progrese substaniale pn n
noiembrie 1972 la Helsinki
CSCE
Recomandrile rezultate n urma
negocierilor, "Carta Albastr", au conferit
fundaia practic pentru crearea unei
conferine n trei faze, procesul Helsinki
CSCE s-a deschis n Helsinki pe 3
iulie 1973 cu participarea reprezentanilor din
35 de ri,democratice si comuniste,
europene (cu exceptia Albaniei), plus SUA si
Canada


Prima etapa
a CSCE 3-7 iulie 1973 Helsinki

S-a adoptat n mod oficial Cartea Albastr

A constituit cadrul pentru ca toi ministrii de
Externe s-i reafirme dorina de a negocia
n vederea detensionrii relaiilor Est-Vest.
Au fost afirmate viziunile fiecarei parti privind
securitatea si cooperarea in Europa. S-a
stabilit ca urmatoarea etapa sa se
desfasoare la Geneva
A doua etap
a CSCE 18 septembrie 73 21 iulie
75 - Geneva
Sute de experti i negociatori din cele 35 de
state participante au depus cel mai amplu
efort diplomatic de negociere 22 luni.
Negocierile au vizat armonizarea unor
puncte de vedere pana nu de mult
ireconciliabile (cum ar fi drepturile omului).
S-a elaborat draftul Actului Final al
Conferintei
A Treia etapa a CSCE Actul Final de
la Helsinki 30 iulie 1 august 1975
n cadrul Actului Final s-au definit Cele 3
cosuri (baskets), constnd n cei trei vectori
de interes:

Problemele legate de securitate n Europa.
Cooperarea n domeniile economiei,stiinei i
tehnologiei, precum i a mediului.
Cooperarea n domeniul umanitar i alte.
ACTUL FINAL
n Actul Final sunt stabilite cele zece principii
directoare n relaiile dintre statele participante.

Aceste principii, cunoscute sub numele de
"Decalogul Helsinki
Decalogul Helsinki
Egalitatea suveran, respectarea drepturilor inerente suveranitii
Abinerea de la ameninarea sau folosirea forei
Inviolabilitatea frontierelor
Integritatea teritorial a statelor
Soluionarea panic a diferendelor
Non-intervenia n treburile interne
Respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, inclusiv
libertatea degndire, contiin, religie sau convingeri
Drepturi egale i de auto-determinare a popoarelor
Cooperarea ntre state
ndeplinirea cu bun-credin a obligaiilor care decurg din dreptul
internaional
In concluzie,la CSCE de la Helsinki :

Participa 35 de state, democratice si comuniste

Se declara c frontierele sunt inviolabile, deci nu pot fi
modificate prin for, dar pot fi schimbate prin voina popoarelor
nvecinate,astfel la final, statele, inclusiv SUA si URSS,
semneaza actul final prin care sunt recunoscute frontierele
stabilite la sfarsitul razboiului

Are loc cooperarea economica intre Est si Vest,care primeste
un puternic impuls

Se recunosc si se garanteaza sa se respecte drepturile omului
Invadarea
Afganistanului
Informatii generale
Perioad: 27 decembrie 1979 15 februarie 1989 (9 ani, 50
zile)

Loc: Afghanistan

Rezultat: Acordul de la Geneva (1988);
Retragerea trupelor sovietice;
Rzboiul civil din Afganistan continu.


La 24 decembrie 1979, elemente ale diviziei 105 aeropurtat sovietic
au debarcat n Afganistan n timp ce trupele terestre au trecut frontiera.
Peste trei zile, 5000 de soldai sovietici au ocupat Kabul i Hafizullah
Amin a fost ucis. La scurt timp, prin intermediul undelor de la Radio
Kabul, Babrak Karmal a anunat c a preluat puterea, condamnnd
crimele comise de Amin, agent al imperialismului american.

Invazia sovietic se nscrie n contextul rzboiului rece: deoarece SUA
susinea Pakistanul n faa Indiei care se dorea vrful de lance al rilor
nealiate, URSS a susinut Afganistan care avea, din 1919, revendicri
teritoriale asupra regiunilor majoritar patune din Pakistan a crei
achiziie a permis Afganistanului de a nu mai avea enclav posednd
un acces direct la Marea Oman.
Desfasurare:
Dar ca urmare a loviturii de stat din 1973 efectuat de prinul Mohammed
Daud Khan, Afganistan s-a ndeprtat din ce n ce mai mult de Moscova.
Pentru a evita pierderea de influen n regiune, URSS a decis de a
interveni n Afganistan, din 1978, pentru a plasa aici un regim sub ordinele
sale. Acesta a ntreinut relaii privilegiate cu URSS i a nceput o serie de
reforme colectiviste i sociale (impunerea unui atism de stat, alfabetizare,
drepturile femeilor, reforme agrare etc.) care au fcut s contravin
cutumelor conservatoare afgane, ct i unei politici represive fa de elite i
clasele mijlocii din ar. Opoziia aflat ntr-o continu cretere a ameninat
regimul comunist de la Kabul, ceea ce l-a mpins pe Leonid Brejnev (1906
1982) de a interveni n Afganistan n decembrie 1979.

Moscova a trimis Armata Roie n Afganistan pentru a-l readuce la putere
pe Babrak Kamal i a justificat intervenia sa prin dorina de a pstra
regimul pe loc i de a menine calmul n Asia Central.

La nceput, sovieticii au vizat esenial de a concentra la centrele de putere
deinute de regimul lui Amin: adic capitala i marile baze militare. Dar n
paralel, trupele motorizate au intrat n principalele orae afgane.

Planul Chtorm 333 (botezat de asemenea Operaiunea Praga) prevedea
intrarea n for a armatei a 40-a sovietic comandat de generalul
Borissov. ntre Takent (Uzbekistan) i principalele aeroporturi din
Afganistan s-a stabilit un pod aerian. Trupele de elit au ocupat locurile
strategice, ncepnd cu Kabul, n timp ce restul forelor au urmat drumul
invaziilor de la dou orae frontaliere: Kuska (la vest) i Termez (la est).
Fora de invazie sovietic dispunea de trei divizii de infanterie echipate cu
numeroase blindate, o divizie aeropurtat i diferite uniti autonome,
adic un total de 55 de oameni.
n faa ocupantului sovietic s-a pus n micare o vie rezisten naional.
Sovieticii nu se ateptau la o asemenea reacie. Aceast agresiune
armat a provocat o emoie puternic n adunarea umma i numeroi
islamiti au ptruns n ar pentru a organiza rezistena afgan
mudjahidin (agerieni, filipinezi, saudii, palestinieni, egipteni, chiar
civa europeni de origine nudjahidir) susinui i finanai ntre altele
de CIA.

La sfritul anului 1980, sovieticii au stpnit marea ax asfaltat care
leag Kabul, Kandaharm Herat, Maymana i Mazar-i-Sarif, dar au
ntlnit dificulti serioase pentru a controla oraele, n timp ce
rezistena afgan a nceput s controleze masivele muntoase. Strategia
sovietic era urmtoarea: sovietizarea nordului Afganistanului, golirea
provinciilor din est de populaiile lor i construirea de baze militare n
vestul i n sudul Afganistanului.

Concluzie:

Invazia Afganistanului de ctre URSS a provocat o
vast micare de protest printre guvernele pro-
occidentale. Una din consecine a fost boicotul
Jocurilor olimpice de var din 1980 de la Moscova
de ctre numeroase ri pro-occidentale i
nghearea ratificrii acordurilor de limitare a
armamentelor SALT II.
Razboiul stelelor
Razboiul stelelor
Marea Britanie, Statele Unite si Uniunea Sovietica semneaza
Tratatul de non-proliferare a armelor nucleare. Prin acesta se
prevede sa nu fie realizat transferul de arme la alte natiuni si nici sa
nu se incurajeze alte natiuni in producerea de arme nucleare
proprii. Tratatul a intrat in vigoare in 1970. Dar pina in anul 1968,
mai mult de 186 de tari si-au dat acordul pentru semnarea acestuia.

Desfasurare:
Noiembrie 1969: SALT
Prima etapa a SALT, Tratatul pentru Limitarea Armelor Strategice, a inceput
la Helsinki, in Finlanda. Aceste convorbiri au dus la semnarea tratatului
SALT I in luna mai a anului 1972.

Mai 1974: Test nuclear al Indiei
India detoneaza prima arma nucleara, o bomba de 15 kilotone, in desertul
Rajasthan.

Noiembrie 1974: Limitarea armelor nucleare
Statele Unite si Uniunea Sovietica, in cadrul unei intilniri desfasurate la
Vladivostok, au fost de acord cu limitarea arsenalelor nucleare. Fiecare
dintre partile semnatare a hotarit sa nu detina mai mult de 2.400 de
lansatoare strategice.

Martie 1979: Fabrica Three Mile Island
Reactorul nuclear din fabrica Three Mile Island, de linga orasul Harrisburg,
Pennsylvania, sufera o topire partiala. Este emanat ceea ce a fost descris
sub numele de minim material radioactiv.



Martie 1983: Razboiul stelelor
Presedintele american Ronald Regan anunta Initiativa de Aparare
Strategica (SDI). Cunoscut sub numele de Razboiul Stelelor, SDI a fost p
us in practica prin intermediul unui sistem- satelit nuclear de aparare, care
era capabil sa distruga orice racheta sau alta arma ostila din spatiu.

August 1985: Moratoriu privind testarea nucleara
Uniunea Sovietica face public un moratoriu privind testarea nucleara.

Aprilie 1986: Cernobil
Reactorul nuclear Cernobil din Ucraina a suferit o incendiere si o topire.
Cantitati masive de materiale radioactive sint emanate, afectind o mare
parte a Europei.

Decembrie 1987: Tratatul INF
Presedintele sovietic Mihail Gorbaciov si presedintele american Reagan
semneaza Tratatul Fortelor Nucleare (INF) - primul acord semnat atit de
Moscova, cit si de Washington - care prevede eliminarea unei intregi
categorii de arme.




Iulie 1991: START
Statele Unite si Uniunea Sovietica semneaza tratatul Convorbirilor pentru reducerea
armelor strategice, cunoscut sub numele de tratatul START. Negocierile au inceput
in anul 1982. Semnarea tratatului echivala cu noi reduceri in domeniul armelor
nucleare.
1992: North Korea
Coreea de Nord, suspectata de a fi desfasurat un program de inarmare nucleara, se
retrage din Tratatul de non-proliferare. In anul 1995, dupa negocieri intense, un
consortiu international este de acord cu construirea a doua reactoare nucleare pentru
a inlocui un reactor sovietic vechi, la Pyongyang. Acordul s-a semnat in schimbul
inghetarii oricaror programe de inarmare desfasurate de Coreea de Nord.
Mai 1995: Teste ale Chinei
China desfasoara primele doua teste nucleare subpamintene .
August 1995: Interzicerea impusa de SUA
Statele Unite anunta o interzicere a tuturor testelor de arme nucleare in America
Septembrie 1995: Teste ale Frantei
In ciuda protestelor internationale, Franta reia testarile nucleare in Pacificul de Sud.
Septembrie 1996: Tratatul nesemnat de India si Pakistan
Natiunile Unite aproba Tratatul de Interzicere a Testelor care interzice testarea
nucleara ce implica explozii, insa permite testele de laborator. India respinge tratatul.
Pakistanul declara ca nu semneaza decit dupa semnatura Indiei.
Mai 1998: Teste ale Indiei si Pakistanului
India organizeaza cinci teste nucleare subterane. Pakistanul, in replica, desfasoara
propriile teste nucleare, cu citeva zile mai tirziu.



Scutul antiracheta
Interesul guvernului american fata de securizarea
teritoriului sau impotriva unui atac cu rachete balistice
dateaza inca din timpul administratiei Reagan cand, la
propunerea presedintelui, in anul 1983 se pun bazele a
ceea ce va deveni mai tarziu National Missile Defense.
Initiativa de Aparare Strategica presupunea introducerea in
spatiul extraatmosferic a unui sistem de aparare
antiracheta (ce capatase in presa denumirea de razboiul
stelelor) sprijinit din punct de vedere tehnic pe sisteme de
arme cu energie dirijata lasere de mare putere si instalatii
capabile sa emita fascicule de particule.
Arma sistemului de aparare antiracheta reprezinta o imbinare
intre interceptor si o incarcatura explozibila extraatmosferica
atasata in scopul detonarii focoasei. Interceptorul este o
racheta in trei trepte folosita pentru a propulsa incarcatura
exploziva spre punctul de interceptie.
Realizat de:

o CONFERINTA PENTRU SECURITATE Sl COOPERARE
IN EUROPA DE LA HELSINKI: Bulgaru Bianca si Pinzaru Madalina

o INVADAREA AFGANISTANULUI: Popa Madalina si Scripcaru Andreea

o RAZBOIUL STELELOR SI SCUTUL ANTIRACHETA: Bostan Alina si
Panainte Andreea



Profesor indrumator:
Lungu Luminita