Campul lexical semantic al numelor de familie

Alina-Mihaela Bursuc, teza de doctorat, Eugen Munteanu, Iasi, 2009.

Gunther Ipsen: gruparea cuvintelor pe domenii/categorii de sens
p. 3 Jost Trier, Leo Weisgerber, Gunther Ipsen, raportarea teoretica la ideile
lui Humboldt = baza pt teoria campului lexical in cadrul unei semantici
diacronice structurale, numita se lexematica, propusa de Coseriu (1964).
Alte studii in domeniu: a gandi - Doina Negomireanu
frumos - Livia Vasiluta
Analize de pana la acel moment: incomplete, si care st. doar un (sub)ansamblu
al sferei numelor de familie.
p. 4 In reallizarea studiului: incadrarea pozitiilor noastre in cadrul teoriilor
germane si asumarea conceptiei semantice a lui Coseriu
trecerea in revista > teorii germ.- teoria campului
de cuvinte a lui Jost Trier & teoria c. lgv. a lui Leo Weisgerber, conceptiile
campurilor de semnificatie ale lui Gunther Ipsen, Walter Porzig (campurile
elementare de semnificatie) si Andre Jolles
criticile aduse de Wartburg si Karl Reuning
conceptiei lui Jost T.
Sunt dezvoltate urm. aspecte: referentul (structurile de rudenie romanesti si
constiinat genealogica la romani)
Cap. I istoricul termenului (camp)
p. 6: 1876 lgv. suedez Tegner folos. term. s. falt, echiv germ Feld, si
desemneaza prin acesta un camp corespunzator unui continut de cosntiinta,
construit si str. cu aj vocabularului unei lb., fiecare lb structurandu-l in felul sau.
p. 7: 1924 Feld germ. G. Ipsen. Ac formuleaza si o prima teorie a campului de
semnificatie. Trier a prel. term de la Ipsen. Originalit. lui Trier: 1931 util. term.
de camp de cuv., fata de camp de semnificatie a lui Ipsen.
Term. fol. de A. B.: camp lgv.
Wartburg cons. ca conceptul de camp se intrebuinteaza exagerat deoarece ex.
domenii care nu se lasa atat de exact determinate. Coseriu vb si el depsre partea
nestructurabila a lexicului.
Andre Jolles sustine ca exista un germene al conceptului (camp) in gram. gr. a
lui Dionysos Thrax, veche de 2000 de ani, constand in relatiile semantice intre
diferite perechi de cuv.
p. 8: formularea p-zisa a teorie c., impreuna cu utiliz. term., s-a produs odata cu
Trier, dar teoria sa nu a produs o revolutie in semantica; el nu introdus nici
termenul si nici conceptul; el doar a adunat idei si a creat o scoala.
Teoria lui Leo W. completeaza conceptia maestrului Jost T., astfel incat se poate
vb. despre o sg. teorie a campului lgv.: Trier-Weisgerber. Ac. este abordata,
dezvoltata si aprofundata de Coseriu in directie structurala.
Cercetarea campului intampina dificultati din cauza lispsei de unitate a
definitiilor si a metodelor, precum si din cauza diferentei de reflectii lgv. si
opinii privind importanta si dependenta problemelor descriptive, istorice,
comparative (citat Reuning). Sg. punct comun: acordul unanim in privinta
naturii campului, un camp nefiind niciodata identificat cu o grupa etimologica.
p. 9: Teorii ale campului in lgv. germana (structurat: prezentarea conceptiei
(Trier) (camp de cuvinte), critica conceptie (Wartburg), camp lgv. (Leo. W.),
camp de semnificatie (Gunther Ipsen), camp elementar de semnificatie (Walter
Porzig), critica conceptiei acestuia, camp de semnificatie (Andre Jolles), critica
conceptiei).
Campul lex. in conceptia lui Coseriu:
p. 26: Coseriu precizeaza 3 dintre cauzele pentru care lexicografia traditionala
nu a fost structurala:
- identificarea semnificatului lexical cu realitatea extralgv. (Weisgerber)
- relatia dintre planul expresiei si planul continutului considerata drept obiect de
studiu al lexicologiei
- asumarea caracterului diferit al lexicului fata de gramatica (Pour une
semantique diachronique structurale, in Travaux de linguistique et de
litterature, Strasbourg, 64, 230-245). In lexicologia traditionala era identificat
continutul lgv. cu realit. extralgv. dat. cercet. vocabul. dupa criteriul lucrurilor
desemnate. Lexicul este domeniul cel mai putin structurat al limbii (ac. loc).
p. 27-28: Campul lex., str. paradigmatica
Str. lexicale sunt clasificate in str. paradigmatice (caracterizate prin relatii in
absentia) si structuri sintagmatice (rel. in praesentia). Prima categ. este alcat. din
str. paradig. primare, caracterizate prin autonomia notiunii, respectiv str. sec., a
caror notiune este dependenta de o alta notiune. Campul si clasa reprez. str.
paradigm. primare iar dezv., modif., compozitia fac parte din str. paradigmatice
sec. Campul este paradigma care rezulta din impartirea unei zone continui de
semnificat lexical intre mai multe lexeme, prin opozitii directe imediate.
(Coseriu, Prelegeri si conferinte '92-'93, Iasi, '94). Str. sinagmatice sunt reprez.
de solodaritatile date in limba, combinatii determinate de afinitate, selectie si
implicatie. C. l. este o str. paradigmatica primara asadar, cu precizarea ca in
practica pot apartine camplui si str. secundare. Studiul unui camp lex. este
conditionat de trecrea prin filtrul a 7 distinctii preliminare:
- realitate - limba, metalimbaj - limbaj primar, sincronie - diacronie, discurs
repetat - tehnica vorbirii, arhitectura limbii (lb. istorica) - str. lb. (lb.
functionala), tip, vorbire - sistem, norma,, desemnare, sens - semnificatie.
p. 32: Criteriile folosite de Coseriu in teoria campurilor lexicale
- criteriul dimensiunilor supraordonat criteriului opozitiilor
- tipul de raport cu realitatea lgv. pe care o organizeaza (sensul ontic al
opozitiilor)
- tipul de raport intre semnificati si expresia lor, nr. dimensiunilor, modul de
combinare a dimensiunilor in interiorul unui camp.
p. 32-33: Exista 3 perspective de clasificare:
-dupa: configuratie, dupa sensul obiectiv si dupa expresia lor. Ex. c. unidim. si
plurid. C. unidim. pot fi clasif. in antonimice, graduale si seriale. C. antonimice
se car. prin opoz. privative (x-non x), ceea ce face ca aceste campuri sa fie
bipolare. In cazul in care contin opozitii graduale, termenul primar fct. ca
arhilexem, iar ac. c. pot deveni pluridim. C. seriale contin opozitii multilat. iar
term. au ac. statut semantic. Ac. campuri seriale cunosc 2 subtipuri: ordinale
(inchise) si non-ordinale (deschise).
Gradul de complexitate al c. creste odata cu nr. dimensiunilor.
C. pluridim. sunt de 2 tipuri: bidimens. si multidim. (C. Vers..., in Chaiers de
lexicologie, XXVII, '75, 30-51.)
Cap. II, Studiul semnificatiei (continutul cuv. si cont. lb.)
Cap. III Studiul vocabularului rudeniei
Cap. IV Inventarul numelor de rudenie
Cap. v Analiza semica (stadiul actual, analiza comparativa)
Cap. VI Analiza contextuala
Concluzii