Conform legislatiei n vigoare, n Romnia, bugetele locale sunt prevazute cu

urmatoarele categorii de venituri:1[20]

venituri proprii formate din: impozite taxe contributii, alte varsaminte, alte venituri si
cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate sin unele venituri ale bugetului de stat;
interventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
donatii si sponzorizari.
2.2. Venituri bugetare constituite la nivel local
Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt veniturile pe care autoritatile le
realizeaza pe plan local. Nivelul si sursele acelor venituri sunt controlate, decese de
catre autoritatile locale, n limitele prevazute de lege. n Romnia, principalele acte
normative care reglementeaza veniturile proprii sunt Legea finantelor publice locale si
Legea privind impozitele si taxele locale. Un alt aspect care defineste veniturile proprii
fiind acela ca autoritatile locale au n general libertate n privinta modului n care sunt
cheltuite.
Aceste venituri dau si o masura a gradului de autonomie de care beneficiaza n
mod real autoritatile publice locale. n mod ideal, veniturile proprii ar trebui sa acopere
toate cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale.
n functie de natura lor, veniturile proprii sunt impartite n:
venituri curente, care pot fi fiscale sau nefiscale;
venituri din capital;
venituri cu destinatie speciala.
2.2.1. Venituri curente

Veniturile curente sunt cele care au un caracter repetitiv de la un exercitiu
bugetar la altul, fiind ncasate pe baza unor prevederi legale cu mare valabilitate n
timp. Aceste venituri detin ponderea covrsitoare n formarea veniturilor bugetare
locale.



n functie de natura lor, veniturile curente se mpart n venituri fiscale si venituri
nefiscale.
2.2.1.1. Venituri fiscale

Veniturile fiscale ale bugetelor locale sunt reprezentate de impozitele, taxele
si contributiile percepute la bugetul local de catre stat n virtutea suveranitatii sale
financiare, n calitatea sa de subiect de drept public. Aceste venituri au un caracter
obligatoriu si nerestituibil.
Instituirea, respectiv modificarea impozitelor si taxelor locale din punct de
vedere al competentei legislative, i revine Parlamentului si numai n anumite limite
prevazute de lege.
Din punct de vedere al competentei legislativ-decizionale, impozitele si taxele
locale se pot grupa n mai multe categorii:
impozite locale care nu pot fi modificate prin decizii ale administratiilor publice
locale;
impozite locale care nu pot fi modificate n anumite limite de administratiile locale;
impozite locale a caror cuantum poate fi stabilit prin decizii ale administratiilor
publice locale, dar cu respectarea limitelor prevazute n lege;
taxe pentru servicii publice nou create constituite de consiliile locale.
Din punct de vedere a trasaturilor de fond si de forma, veniturile fiscale ale
bugetelor locale pot fi mpartite n impozite directe si impozite indirecte.
A. Impozitele directe
Impozitele directe se percep direct de la subiectii impozabili, stabiliti pe baza
datelor de care dispun organele fiscale privind persoanele, averea si venitul fiecarui
contribuabil.
Intre impozitele locale directe regasim: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren,
taxa asupra mijloacelor de transport.
Impozitul pe cladiri este reglementat de catre Legea nr. 57 din 22 decembrie
2003, privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor initiale si unele
completari au fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005.
Obiectul impunerii l reprezinta orice proprietate, cladire situata n Romnia.
Platitorii sunt orice persoane fizice, individuale sau constituite n asociatii de
orice natura, precum si orice persoane juridice, indiferent de modul de organizare, titlu
sau forma de proprietate, care detin n proprietate cladire situate n Romnia.
Modalitatea de calcul a impozitului difera n functie de tipul contribuabilului,
persoana fizica sau juridica:
n cazul persoanelor fizice, se aplica o cota de 0,2% pentru cladirile situate n
mediul urban, respectiv de 0,1% pentru cladirile situate n mediul rural, asupra unei
baze de impunere ce se determina n functie de felul, destinatia si locul unde sunt
situate cladirile,
n cazul persoanelor juridice, se aplica o cota ce poate fi cuprinsa ntre 0,5% si 1%
(valoarea exacta a cotei se stabileste prin Hotarre a Consiliului Local) asupra unei
baze de impunere reprezentata de valoarea la care este nregistrata cladirea n
evidentele contabile. n cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata n ultimi 3 ani,
cota de impunere este cuprinsa ntre 5% si 10% si se aplica asupra valorii de
inventar a cladirii.
Stabilirea impozitului datorat se realizeaza prin declaratia de impunere depusa
de proprietarul cladirii la compartimentele de specialitate ale autoritatiilor administratiei
publice locale pe a caror raza teritoriala se afla cladirea. n cazul cladirilor dobndite n
timpul anului, acestea se impun de la data de nti a lunii urmatoare celei din care
cladirea a fost dobndita.
Scutirile se refera att la obiectul impunerii, ct si la subiectii impunerii.
Urmatoarele categorii de cladiri nu unt supuse impozitului:
cladirile care sunt n proprietatea statului, n proprietatea unitatilor administrativ-
teritoriale sau a institutilor publice, cu exceptia celor folosite pentru activitati
economice;
cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice;
cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinnd cultelor
religioase recunoscute prin lege, cu exceptia celor utilizate pentru activitati
economice;
cladirile institutilor de nvatamnt preuniversitar si universitar autorizate provizoriu
sau acreditate, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice;
cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut n patrimoniul
autoritatilor locale;
constructiile si amenajarile funerare de cimitire.
Contribuabilii scutiti de la plata impozitului pe cladiri sunt:
veteranii de razboi, vaduve de razboi si vaduve necasatorite ale veteranilor de
razboi;
persoanele persecutate din motive politice, precum si cele deportate n strainatate
ori constituite n prizonieri de dictatura instaurata ncepnd cu data de 6 martie
1945;
eroii martiri si urmasii acestora, ranitii si luptatorii pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989.
Plata impozitului pe cladiri se realizeaza anual, n patru rate egale, pna la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipatie
se pot acorda reduceri de la plata impozitului. Neplata la termen atrage dobnzi si
penalizari de ntrziere n conformitate cu legislatia n vigoare.
Impozitul pe teren este reglementat de catre Legea nr. 57 din 22 decembrie
2003, privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor initiale si unele
completari au fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005.
Obiectul impunerii l constituie orice suprafata de teren situata n Romnia.
Platitorii sunt orice persoane, fizice sau juridice, proprietari de terenuri situate n
Romnia.
Calcului impozitului pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri
patrati de tern, rangul localitatii n care este amplasat terenul si zona sau categoria de
folosinta a terenului. ncadrarea terenurilor pe zone si categorii de folosinta n intravilan
si extravilan se face de catre consiliile locale.
Stabilirea impozitului datorat pentru suprafetele de teren se face pe baza a
doua elemente: pe baza evidentelor conduse de consiliile locale si pe baza
declaratiilor depuse de contribuabili. Pentru terenurile dobndite n cursul anului,
impozitul se datoreaza ncepnd cu prima zi a lunii urmatoare celei n care acestea au
fost dobndite.
Scutiri de plata impozitului pe teren se acorda pentru:
terenul care este acoperit de o cladire;
terenuri apartinnd cultelor religioase recunoscute de lege;
terenurile cimitirelor;
terenurile institutiilor de nvatamnt preuniversitar si universitar autorizate
provizoriu sau acreditate;
terenurile unitatilor sanitare de interes national care au trecut n patrimoniul
autoritatilor locale;
terenurile unitatilor administrativ-teritoriale, sau a altor institutii publice, exceptnd
suprafetele terenurilor care sunt folosite pentru activitati economice.
n ceea ce priveste contribuabilii scutiti de la plata impozitului pe teren, sunt
aceeasi ca si la impozitul pe cladiri
Plata se realizeaza la aceleasi termene si n aceleasi conditii ca si n cazul
impozitului pe cladiri.
Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementat de catre Legea nr. 57
din 22 decembrie 2003, privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor
initiale si unele completari au fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24
martie 2005.
Obiectul impunerii l reprezinta mijloacele de transport, att cu tractiune
mecanica ct si cele cu apa.
Platitorii acestei taxe sunt orice opersane fizice sau juridice care poseda
mijloace de transport nmatriculate n Romnia.
Marimea taxei datorate se stabileste n functie de tipul mijlocului de transport.
Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, taxa se calculeaza n functie
capacitatea cilindrica a acestora.
Stabilirea taxei se face de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala contribuabilii si au domiciliul sau
sediul, pe baza declaratiei de impunere.. n cazul unui mijloc de transport dobndit de
o persoana n cursul unui an, taxa se datoreaza ncepnd cu data de nti alunii
urmatoare celei n care mijlocul de transport a fost dobndit.
Scutiri de la plata taxei se acorda pentru:
autoturisme, motociclete cu atas si mototricicluri apartinnd persoanelor cu
handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul
persoanelor fizice cu domiciliul n Delta Dunarii, Insula mare a Brailei si insula Balta
Ialomitei;
institutiile publice si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de
calatori n comun cu regim urban si suburban.
Plata taxei asupra mijloacelor de transport se realizeaza anual, n patru rate
egale, pna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata
cu anticipatie se pot acorda reduceri de la plata impozitului. Neplata la termen atrage
dobnzi si penalizari de ntrziere n conformitate cu legislatia n vigoare.
B. Impozitele indirecte
Impozitele indirecte sunt cele pentru care subiectul este diferit de suportatorul
real. Aceste impozite lovesc venitul utilizat cu ocazia consumului, actionnd n mod
indirect asupra capacitatii contributive neindividuale. Acestea apar ca urmare a actelor
economice care determina o cheltuiala sau un transfer de bunuri.
n cadrul acestor impozite sunt incluse: taxa pentru eliberarea certificatelor,
avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate.
Impozit pe spectacole, taxa hoteliera, taxe speciale, alte taxe locale.
Impozitul pe spectacole ca si impozitele directe este reglementat de aceleasi
acte normative.
Obiectul impunerii este determinat de orice manifestare artistica, competitie
sportiva, activitate artistica si distractiva de videoteca si discoteca, denumite generic
spectacole.
Platitorii sunt orice persoana care organizeaza evenimentele mentionate
anterior.
Calculul impozitului - impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei
de import la suma ncasata din vnzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.
Cotele de impunere sunt procentuale diferentiate pe categorii de activitati organizate
de subiectii impunerii. Pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de
filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precumsi pentru competitiile sportive
interne si internationale cota de impunere este de 2, iar pentru alte manifestari dect
cele mentionate anterior cota este de 5.
Stabilirea impozitului se realizeaza de catre consiliile locale n a caror raza
administrativ-teritoriala se realizeaza activitatile artistice si distractive.
Scutiri de plata acestui impozit se aplica numai spectacolelor organizate n
scopuri umanitare.
Plata impozitului pe spectacole se realizeaza lunar pna la data de 15 a lunii
urmatoare celei n care a avut loc spectacolul.
Taxele de timbru sunt de mai multe feluri: taxe judiciare si taxe extrajudiciare
de timbru.
Platitorii de taxe de timbru sunt persoanele fizice si juridice pentru care actiunile
si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si pentru eliberarea, legalizarea
unor acte sau copi realizate de notarii publici sau alte organe cu atributii notariale.
Calculul taxei - taxele de timbru se pot stabili n sume fixe pentru actele si
serviciile neevaluabile n bani, n cota fixa procentuala si cota procentuala regresiva
pentru actele evaluabile n bani.
Plata se realizeaza prin aplicarea si prin anularea de timbre fiscale mobile
nainte de primirea, efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau nainte de prestarea
serviciilor. n mod exceptional, instantele judecatoresti pot retine cereri sau actiuni
netimbrate, amnnd obligatia de plata pna la primul termen de judecata.
Nendeplinirea obligatiei de plata pna la termenul stabilit atrage dupa sine anularea
actiunii sau cererii.
2.2.1.2. Venituri nefiscale
Veniturile nefiscale se refera la diverse surse de venit la bugetul local, altele
dect impozitele si taxele.
Din categoria veniturilor nefiscale mobilizate la nivelul bugetului local fac parte
urmatoarele:
varsaminte din profitul net al regiilor autonome;
varsaminte de la institutiile publice;
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri;
venituri din amenzi si alte sanctiuni;
venituri din concesiuni;
ncasare din valorificarea bunurilor confiscate;
ncasari din alte surse.

2.2.2. Venituri din capital
Veniturile din capital sunt resursele financiare obtinute din vnzarile de active
detinute de autoritati.
Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar n care se
ncaseaza, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat n patrimoniul
public.
Din categoria acestor venituri fac parte:
venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;
venituri din vnzarea locuintelor construite din fondurile statului;
venituri din privatizare.
2.3. Venituri ale bugetelor locale provenite de la nivel central
2.3.1. Cote si sume defacate din unele venituri ale bugetului de stat
Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor
dezechilibre care intervin pe plan local sau finantarea expresa a anumitor cheltuieli,
pentru obiective de interes major.
Marimea acestor venituri este stabilita prin lege, autoritatiile locale neavnd nici
un control asupra cuantumului lor, iar n unele cazuri nici asupra modului n care vor fi
cheltuite.
n perioada actuala, la bugetele locale se constituie sau s-au constituit ca si
venituri, pe lnge cele realizate la nivel local, si:
cote defalcate din impozitul pe salarii (n prezent s-a renuntat la acest venit);
sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru:
- finantarea institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat, creselor,
centrelor judetene si locale de consultanta agricola;
- sustinerea sistemului de protectie a copilului;
- subventionarea energiei termice livrata populatiei;
- retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de
producere si distributie a energiei termice;
- sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;
- finantarea unor activitati n domeniul culturii si al cultelor;
- echilibrarea bugetelor locale;
- acordarea de ajutor social si ajutor pentru ncalzirea locuintei cu lemne,
carbuni si combustibili petrolieri;
- finantarea serviciilor comunitare de evidenta a persoanei;
cote si sume defalcate din impozitul pe venit, pentru:
- echilibrarea bugetelor locale;
- subventionarea energiei termice livrate populatiei.
n ceea ce priveste sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale, acestea se aloca de la nivel central judetelor, urmnd ca un procent
de pna la 25% sa ramna la bugetul judetului, iar restul de 75% sa se distribuie
localitatilor de catre Consiliul Judetean, prioritate avnd unitatile administrativ-
teritoriale care realizeaza venituri proprii insuficiente.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice
livrata populatiei sumele se stabilesc, ca si cele pentru echilibrare, printr-o anexa la
legea bugetului de stat si se distribuie de catre Consiliul Judetean, n conditiile
prevazute la sumele pentru echilibrare, dar si n functie de cantitatea de energie
termica livrata populatiei, la care pretul local depaseste pretul national de referinta.
n ceea ce priveste cotele defalcate din impozitul pe venit, la nivelul fiecarei
unitati administrativ-teritoriale, "se aloca lunar ... o cota de 36% la bugetele locale ale
comunelor, orselor si municipiilor, pe teritoriul carora si desfasoara activitatea platitorii
de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% ntr-un cont distinct, deschis pe
seama Consiliului Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ..."2[21]
Figura 2.2. Repartizarea pe destinatii sumelor si cotelor defalcate din impozitul pe venit




nitial, sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut ca destinatii
speciale, finantarea cheltuielilor institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat,
creselor, centrelor locale de consultanta agricola, sustinerea sistemului de protectie a
copilului si subventionarea energiei termice livrata populatiei. ncepnd cu exercitiul
bugetar 2005, au fost prevazute, alaturi de destinatiile deja prezentate, si urmatoarele:
retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si
distributie a energiei termice, sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu
handicap, finantarea unor activitati n domeniul culturii si al cultelor, echilibrarea
bugetelor locale, acordarea de ajutor social si ajutor pentru ncalzirea locuintei cu
lemne, carbuni si combustibili petrolieri si finantarea serviciilor comunitare de evidenta
a persoanei.

2.3.2 Subventii
Subventiile primite de la bugetul de stat reprezinta sumele alocate de la nivelul
central comunitatilor locale, pentru anumite destinatii. Fondurile corespunzatoare
subventiilor se repartizeaza n teritoriu, prin intermediul ministerelor responsabile n
functie de destinatia acestora.
Din categoria acestor subventii acordate unitatilor administrativ-teritoriale vom
enumera numai cteva tipuri:
pentru investitii finantate partial din mprumuturi externe;
pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;
pentru finantarea elaborarii si / sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism;
pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor
existente cu destinatie de locuinta;
pentru lucrarile de cadastru imobiliar.
2.4. mprumuturile angajate de colectivitatile locale

n situatia n care veniturile unei comunitati locale nu sunt suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor necesare, se poate apela la o sursa suplimentara de venituri,
reprezintata mprumuturi.
mprumuturile contractate de autoritatile publice locale pot fi definite ca
fiind "suma primita de la creditor de catre o autoritate a administratiei publice locale,
rambursabila la un anumit termen (scadenta), cu plata unei sume n plus (dobnda) n
favoarea creditorului."3[22]
Aceste mprumuturi "fac parte din datoria publica a Romniei, dar nu reprezinta
obligatii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor
mprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale prin mprumuturi pentru
refinantarea datoriei publice."4[23]
Posibilitatea apelarii la aceasta sursa de venituri bugetare a fost acordata
autoritatilor locale prin Legea finatelor publice locale. Pot fi contractate mprumuturi
interne sau externe pe termen scurt, mediu si lung, pe care pot fi folosite fie pentru
realizarea de investitii publice de interes local, fie pentru refinantarea datoriei publice
locale, dar numai cu avizul Comisiei de Autorizare a mprumuturilor Locale.
mprumuturile interne se pot angaja fara a fi necesara aprobarea Guvernului si
nici garantii din partea acestuia. Este necesara doar informarea prealabile a
Ministerului Finantelor.





n cazul mprumuturilor externe Guvernul poate acorda, conform Legii datoriei
publice, garantii.
mprumuturile angajate de autoritatile publice locale se pot realiza n doua
modalitati:
direct, prin emiterea si lansarea titlurilor de valoare chiar catre autoritatile locale;
indirect, prin intermediul unor agentii sau insitutii specializate (banci comerciale sau
alte institutii de credit).
2.5. Definirea conceptului de cheltuiala publica
n toate economiile contemporane, cheltuielile publice sunt indisolubil legate de
nregistrarea costurilor de catre autoritatile statului, ocazionate de productia bunurilor
publice, de acordarea unor transferuri financiare diversilor beneficiari, dar si de
interventiile n spatiul economico-social.
Potrivit acceptiunii autohtone "cheltuiala publica" reprezinta "etapa urmatoare
constituirii fondurilor publice si se refera la distribuirea acestor resurse banesti catre diferitele
obiective sociale sau economice (reglementate de catre programe guvernamentale)"5[24]
n prezent, cheltuielile publice sau cheltuielile guvernamentale n terminologia anglo-
saxona, reprezinta "consumurile de resurse financiare efectuate de autoritatile publice, potrivit
optiunilor politice ale fortelor aflate la putere, n vederea furnizarii de bunuri publice, acordarii
de transferuri financiare unor categorii socio-economice definite si asigurarii stabilitatii
macroeconomice."6[25]
Deoarece odata cu dezvoltarea societatii, sarcinile statului s-au multiplicat si au devenit
mult mai complexe, interpretarea juridica a notiunii de cheltuieli publice si-au pierdut din
relevanta.
Prin interventia statala n economie, statul devine un agent economic, investitor,
producator, achizitor de bunuri si servicii, extinzndu-si considerabil aria si puterea si de
decizie.
Definirea cheltuielilor publice din punct de vedere socio-economic releva o alta arie de
actiune a acestora, un continut mai bogat si totodata mai nuantat. Astfel sunt considerate





cheltuieli publice acelea pe care statul si colectivitatile locale le fac n exercitarea puterii lor de
decizie. datorita cresterii cuantumului cheltuielilor publice si datorita importantei si structurii
acestora, aceasta conceptie nu mai este una crititca si nici restrictiva, ci una concilianta.
n prezent, cheltuielile publice sunt extrem de diversificate, iar semnificatia acestora
este data de mbinarea conceptiei juridice cu cea socio-economice. n general cheltuielile
publice sunt considerate urmatoarele:7[26]
cheltuielile publice efectuate de administratiile publice centrale de stat;
cheltuielile colectivitatilor locale;
cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;
cheltuielile organismelor internationale.
Dupa cum se poate observa trebuie facuta distinctie ntre notiunea de cheltuieli
publice si cheltuieli bugetare definite ca fiind numai acele cheltuieli care se acopera din
bugetul de stat, bugetele locale si asigurarilor sociale de stat.
Principiile care stau la baza determinarii cheltuielilor bugetare n cadrul celor publice
sunt urmatoarele:8[27]
efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea
nivelului acestora de catre Parlament sau de Consiliile Locale;
nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au
aprobat aceste sume;
efectuarea cheltuielilor e determinata de ndeplinirea conditiilor legale, si nu numai de
constituirea resurselor banesti;
finantarea se efectueaza n functie de gradul de subordonare a insitutiilor sau activitatilor cu
caracter bugetar din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele locale;





exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia
operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare
publice.
Datorita implicarii tot mai accentuate a autoritatilor publice n viata economico-
sociala, cheltuielile publice sunt caracterizate printr-un volum ridicat, ritm accelerat de
crestere si importante modificari structurale. Factorii care influenteaza aceasta evolutie a
cheltuielilor publice sunt:
factorii demografici - se refera la modificarea numarului si structurii populatiei pe sexe,
grupe de vrsta si categorii socio-profesionale;
factorii economici - ce au n vedere functia statului de redistribuire a resurselor financiare
publica dupa criteriu eficientei si echilibrului;
factorii sociali - ilustreaza actiunile statului n procesul de diminuare a inegalitatilor
existente ntre membrii societatii la nivelul veniturilor;
factorii militari - reflecta cresterea cheltuielilor publice n cazul unor conflicte armate;
factorii istorici - perpetuarea n timp a unor probleme cum ar fi, de exemplu datoriile
publice mostenite de la un regim politic la altul sau inflatie;
factorii politici - se refera la complexitatea functiilor statului.
n ceea ce priveste structura cheltuielilor publice, Romnia a adoptat criteriile de
clasificare folosite de ONU, adica criteriul functional si cel economic.
Criteriul functional clasifica cheltuielile publice n cheltuieli aferente serviciilor publice
generale, cheltuieli socio-culturale cu apararea, cu ordinea publica, cu actiuni economice,
cheltuieli de transfer din bugetul de stat si cu dobnzile aferente datoriei publice.
Criteriul economic mparte cheltuielile publice n cheltuieli curente, de capital,
mprumuturi de acordat si rambursari de credite externe s|i plati de dobnzi si comisioane
aferente acestora.
2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul economic
Cheltuielile curente sunt cheltuielile ordinare, specifice fiecarui exercitiu bugetar.
Posibilele destinatii ale cheltuielilor curente sunt reprezentate de cheltuielile cu remunerarea
personalului ce desfasoara activitati n administratia locala sau n institutiile publice cu
subordonare locala - cheltuielile cu materialele si serviciile concretizate n cheltuieli cu
ntretinerea si functionarea administratiei publice locale si a institutiilor publice de subordonare
locala. Tot din categoria cheltuielilor curente mai fac parte - subventiile alocate institutiilor
publice de subordonare locala sau regiilor autonome de interes local pentru acoperirea unor
diferente de pret sau tarif - subventiile pentru sustinerea institutiilor publice locale -
transferurile pentru plata unor ajutoare sociale, burse, alocatii, indemnizatii - transferurile
pentru sustinerea cultelor si pentru actiuni de sanatate etc.
Cheltuielile de capital de investitie se materializeaza n bunuri publice durabile cum ar
fi: construirea unor noi intreprinderi de interes local modernizarea celor existente, amenajarea
teritoriului si nzestrarea serviciilor generale. Toate aceste cheltuieli privesc avutii nationale, ce
duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.
Cheltuielile de natura financiara de la nivelul local reprezinta mprumuturile acordate
temporar pentru nfintarea unor insitutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati
finantate integral din venituri extrabugetare, precum si serviciul datoriei publice, adica plati de
dobnzi, comisioane si rambursarea mprumuturilor.
2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul functional
Clasificarea functionala are ca suport teoretic principiul specializarii bugetare si este
obligatoriu pentru toate organele si institutiile publice si cuprinde: parti, titluri, capitole,
subcapitol, paragrafe si articole.
Figura 2.1. Cheltuielile bugetelor locale

2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale
Cheltuielile cu servicii publice generale au ca destinatie ntretinerea si functionarea
organelor administratiilor publice locale si a celor nsarcinate cu mentinerea ordinei publice.
Activitatile desfasurate de aceste organe sunt numeroase si variate si privesc ntreaga viata
sociala sub aspectul conducerii si administrarii sale, de la functionarea primariilor pna la
organizarea si administrarea problemelor sociale cotidiene.
Cheltuielile cu servicii publice generale difera de la o tara la alta, fiind influentate de
mai multi factori, cum sunt:
marimea si structura aparatului de stat si a organelor de ordine publica;
nivelul salarizarii functionarilor publici;
dezvoltarea economico-sociala si urbana.
Sursa de finantare a acestor cheltuieli o reprezinta att bugetele locale ct si
unele venituri ncasate din activitatea specifica care se retin si se utilizeaza n regim
extrabugetar. n ultima vreme se constata o descentralizare a activitatii publice si
cresterea rolului organelor locale ale puterii administratiei de stat n structura
administrativ-teritoriale, ceea ce a dus la cresterea contributiei bugetelor locale la
finantarea acestor cheltuieli.
2.7.2 Cheltuieli social - culturale
Satisfacerea nevoilor cu caracter social presupune folosirea pe scara larga a resurselor
publice n scopul mbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei, a calitatii vietii fiecarui
individ.
Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt ndreptate spre realizarea de
servicii n mod gratuit cu plata redusa sau sub forma de alocatii bugetare, pensii, ajutoare si alte
indemnizatii. O parte din aceste cheltuieli sunt destinate anumitor grupari sociale, iar alte
ntregii populatii deoarece obiectivele avute n vedere sunt ridicarea standardului profesional si
al calitatii vietii populatiei.
Marimea cheltuielilor social-culturale este influentata att de dezvoltarea economica a
tarii ct si de factorul demografic, de costul serviciilor cu scopuri sociale si de politicile
existente n acest domeniu, cea mai notabila influenta fiind exercitata de factorul demografic.
n cadrul cheltuielilor social-culturale sunt cuprinse urmatoarele categori de cheltuieli:
cheltuieli cu nvatamntul;
cheltuieli cu sanatatea;
cheltuieli privind cultura, religia si actiuni cu activitate sportiva si de tineret;
cheltuieli publice pentru securitatea sociala.
Cheltuielile pentru nvatamnt au rol foarte important la realizarea progresului social
si sunt constituite din cheltuieli cu educatia efectuate prin intermediul institutiilor de educatie
scolara si cele efectuate prin alte forme de educatie exterioare educatie scolare. Marimea si
structura acestor cheltuieli depind de o serie de factori demografici, economici si social-politic.
Analiznd sumele alocate la nivel central pentru nvatamnt, cele din tarile n curs de
dezvoltare, difera att n volum ct si ca structura fata de cele din tarile dezvoltate. Astfel, n
timp ce n tarile n curs de dezvoltare sumele alocate pentru nvatamnt sunt mai mici (4-5 din
PIB) avnd ca destinatie nvatamntul primar si cel profesional, cel tehnic si universitar fiind
mai slab dezvoltat, n tarile dezvoltate sumele alocate nvatamntului sunt mult mai mari (8-10
din PIB), avnd ca destinatie modernizarea nvatamntului si cresterea performantelor sale.
Structura si dimensiunile cheltuielilor cu nvatamntul n Romnia sunt apropiate celor
ce caracterizeaza tarile n curs de dezvoltare. Astfel, sumele alocate nvatamntului primar si
gimnazial reprezinta aproximativ 85 din total, iar nvatmntului superior numai 12-14 din
total alocatiilor bugetare. Finantarea nvatamntului se face preponderent de la bugetul de stat.
Alte surse de finantare de o importanta mai redusa sunt fondurile proprii ale intreprinderilor sau
ale altor agenti economici folosite la finantarea scolilor din organizare proprie, veniturile
unitatilor de nvatamnt, sponzorizare si donatii primite din partea unor intreprinderi, fundatii,
societati de binefacere precum si contributia populatiei prin intermediul taxelor scolare. Din
taxe pe valoare adaugata au fost stabilite sume defalcate destinate finantarii cheltuielilor
institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat, inclusiv pentru drepturile privind acordarea de
produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din nvatamntul de stat pentru
copiii prescolari din gradinitele de stat cu program normal de 4 ore, creselor, centrelor judetene
si locala de consultanta agricola, precum si pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.
Repartizarea acestor sume defalcate se realizeaza de catre consiliul judetean prin hotarrea si cu
asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice si, dupa caz, a
inspectorului scolar judetean.
Cheltuielile publice pentru sanatate reprezinta acele cheltuieli facute de administratia
publica n domeniul sanatatii. Scopul acestor cheltuieli l reprezinta pastrarea sanatatii
populatiei, garantarea asistentei medicale a membrilor societatii, ceea ce constituie conditia
continuitatii dezvoltarii economice si sociale.
O caracterisitca pentru acest tip de cheltuieli este aceea ca necesitatiele pentru serviciile
de asistenta sanitara cresc mai repede dect alocatiile bugetare cu aceasta destinatie, ceea ce
determina populatia sa suporte o parte mai mare din costul prestatiei medicale. arile dezvoltate
aloca 4-10 din PIB pentru sanatate, n timp ce tarile n curs de dezvoltare aloca mai putin de 3
pentru acest domeniu.
n Romnia resursele financiare destinate ocrotiri sanatatii au provenit, pna n 1998, n
cea mai mare proportie din bugetul de stat. Alte surse de finantare, dar ntr-o pondere mica, sunt
unele cheltuieli efectuate de agentii economici, unele venituri proprii ale institutiilor sanitare sa
cheltuieli ale populatiei pentru ngrijirea si pastrarea sanatatii. Reforma care se desfasoara n
domeniul ocrotiri sanatatii n tara noastra a introdus un nou sistem de ocrotire si anume
"asigurarile sociale de sanatate"9[28] ncepnd cu anul 1998, n cheltuielile publice pentru
sanatate, alaturi de cheltuielile bugetare se cuprinde si fondul de asigurari sociale de sanatate.
Cheltuielile pentru cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de
tineret au ca destinatie asigurarea functionarii institutiile specializate din acest domeniu,
alocatiile bugetare venit n completarea resurselor private obtinute de catre institutiile de cultura
prin vnzarea de bunuri materiale sau prin perceperea unor tarife pentru serviciile furnizate.
Rolul chletuielilor pentru actiuni cultural artistice este de a contribui la cresterea nivelului de
educatie si civilaizatie a factorului uman impulsionnd participarea acestuia la activitatea
economici-sociala.
n Romnia majoritatea institutilor de cultura si de arta sunt de stat, n consecinta,
cheltuielile cu aceste actiuni sunt finantate de la buget. n ultimul deceniu, n principal ca
urmare a caderii economice si a mputinarii resurselor, cheltuielile cu cultura au scazut.
Din impozitul pe venit ncasat la buget au fost stabilite sume defalcate pentru bugetele
locale, n vederea finantarii institutilor de cultura descentralizate ncepnd cu anul 2004 si plata
contributiilor pentru personalul neclecrical angajat n unitatile cult din tara, conform Ordonantei
Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile de cult
apartinand cultelor religioase recunoscute din Romnia, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 125/2004. Sumele pentru asigurarea contributiile pentru personalul neclerical se
includ n bugetul propriu, iar plata se face prin centrele de cult de care apartin acestea.
Cheltuielile cu securitatea sociala sunt cheltuieli neproductive, spre deosebire de
investitiile n resurse umane, deoarece nu de pot recupera sub nici o forma, fiind n transferuri
n favoarea beneficiarilor care duc la reducerea produsului national.
n Romnia, n perioada comunista nu a functionat un astfel de sistem de securitate
sociala, cu toata ca exista un numar remarcat de someri. Abia dupa anul 1991, ca urmare a
implementarii unor mecanisme ale economiei de piata si scaderii productiei, s-a legiferat
protectia sociala a oamenilor si s-au initiat masuri de reintegrare profesionala a acestora.
2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice
Cheltuieli privind actiunile economice au ca destinatie finantarea regiilor autonome,
societatile comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor si alti mici intreprinzatori.
Aceste cheltuieli sunt directionate n primul rnd sectorului public, care cuprinde intreprinderile
cu capital majoritar de stat. Pentru a mentine anumite sectoare, statul acorda ajutoare financiare
intreprinderilor private aflate n dificultate.
Ponderea cheltuielilor pentru actiuni economice n cheltuieli publice totale difera de la o
tara la alta. n cazul tarilor dezvoltate ponderea n total cheltuieli publice variaza fiind mai mica



dect n tarile n curs de dezvoltare, avnd valori cuprinse ntre 3,3-12,2 . n tarile n curs de
dezvoltare ponderea n total cheltuieli publice e mai ridicata (5,3-36,3) deoarece acestea depun
eforturi pentru dezvoltarea economica.
Ajutoarele financiare ale statului catre intrepinderi mbraca diferite forme: directe si
indirecte. n cadrul ajutoarelor financiare directe avem: subventiile, investiitile, mprumuturile
cu dobnda subventionata, ajutoare financiare pentru difuzarea de informatii, studii de
marketing, organizarea de expozitii si avansurile rambursabile. Din categoria ajutoarelor
financiare indirecte vom mentiona urmatoarele: avantajele fiscale si mprumuturile garantate de
stat.
n Romnia postbelica cheltuielile pentru actiunile economice detineau ponderi foarte
ridicate n total cheltuieli publice (peste 50). Dupa anul 1990 ponderea acestor cheltuieli, n
total cheltuieli publice a nceput sa scada. Cheltuielile publice pentru industrie, agricultura si
silvicultura s-au redus treptat ca pondere n total, n timp ce cheltuielile pentru transporturi,
telecomunicatii, servicii, dezvoltare publica si locuinte a crescut. n anul 2007 se acorda
transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din
mprumuturi externe la a caror realizare contribuie si Guvernul. Ministerul Finantelor Publice
repartizeaza transferurile respective pe judete si n cadrul acestora, pe unitati administrativ-
teritoriale, pentru finantarea unor proiecte de investittie care beneficiaza de mprumuturi
externe, potrivit acordurile de mprumut ncheiate cu organismele financiare internationale.
Ordonatori principali de credite ai bugetelor locale care beneficiaza de aceste transferuri, au
obligatia sa analizeze buna executie a lucrarilor de investitii si n situatia constatarii de fonduri
disponibile, sa propuna Ministerului Finantelor Publice rentregirea transferurilor de la bugetul
de stat.
2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si
ape
n tarile dezvoltate volumul cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica,
locuinte, mediu si ape variaza de la o perioada la alta sub influenta unor factori interni sau
externi. Dintre factorii interni mentionam urmatorii: structura si nivelul de dezvoltare ale
ramurilor economice, etapa de nationalizare sau privatizare, volumul resurselor financiare, iar
dintre factorii externi: o serie de evenimente conjuncturale cu efecte generalizate, cum au fost
crizele energetice. Instrumentele folosite de autoritatea publica pentru a ajuta si sustine din
punct de vedere financiar aceste ramuri, au fost nsotite ntotdeauna si de preluarea, de catre
stat, a unei mari parti din costul social al a masurilor de disponibilizare a salariatilor.
O mare parte a ajutoarelor financiare din partea autoritatilor publice revin ramurii
transporturilor. Acestea au acoperit necesitatile de dezvoltarea a infrastructurii transporturilor,
de modernizare a mijloacelor si de transport de subventionare a diferentelor de tarif.
Ramura constructiei de locuinte primeste subventii si mprumuturi cu dobnda
subventionata, si conduce la mentinerea nivelului ramurii constructiilor n general. Importante
ajutoare se acorda si persoanelor n functie de situatia lor financiara. n paralel cu constructia de
locuinte autoritatile publice sustin financiar si amenajarile teritoriale, acordnd o serie de
avantaje pentru revitalizarea regiunilor si dezvoltarea zonelor rurale.
Protectia mediului nconjurator a devenit n ultimii ani una dintre preocuparile prioritare
ale comunitatii internationale, datorita faptului ca degradarea mediului a provocat si continua sa
provoace pierderi imense tuturor tarilor si sa influenteze esential calitatea vietii.
n Romnia ajutorul financiar public pentru aceste ramuri se efectueaza sub forma unor
transferuri pentru asigurarea contributiei Guvernului la realizarea obiectivelor finantate si din
credite externe.
n prezent subventionarea energiei termice livrate populatiei se realizeaza cu ajutorul
sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata repartizata pe unitatile administrativ-teritoriale
potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor
reglementari privind acordarea de ajutoare pentru ncalzirea locuintei si asigurarea fondurilor
necesare n vederea furnizarii energiei termice si gazelor naturale pentru populatie, precum si
unele masuri pentru ntarirea disciplinei financiare, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 525/2003. n cazul retehnologizarii, modernizarii si dezvoltarii sistemelor centralizate
de producere si distributie a energiei termice, sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata se
vor repartiza pe unitati administrativ-teritoriale, n conditiile prevederilor articolului 2 aliniatul
2, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 48/2006 pentru adoptarea unor masuri privind
furnizarea energiei termice populatiei, pentru ncalzirea locuintei si prepararea apei calde de
consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica cu modificarile
ulterioare.
2.8. Evolutia structurala a cheltuielilor publice ale comunitatilor locale n
Romnia n perioada 2002-2006
Pentru a evidentia evolutia structurii cheltuielile publice n perioada analizata vom
prezenta ponderile fiecarei tip de cheltuiala n total cheltuielile publice locale:
Tabel nr. 2.1. Evolutia structurii cheltuielilor publice locale n Romnia n 2002-2006
Nr. crt. Specificatie 2002 2003 2004 2005 2006
1. Cheltuieli social-culturale 24,21% 46,85% 54,08% 52,81% 53,22%
2. Cheltuieli pentru servicii si
dezvoltare publica, locuinte,
mediu si ape
36,07% 25,49% 22,44% 25,99% 20,35%
3. Cheltuieli pentru autoritati
publice
14,44% 9,73% 9,67% 9,38% 9,60%
4. Cheltuieli privind actiuni
economice
12,03% 8,52% 7,69% 8,15% 14,20%
5. Altele 13,25% 9,41% 6,12% 3,67% 2,63%
6. Total 100% 100% 100% 100% 100%
Ilustrarea grafica a evolutiei structurii cheltuielilor bugetelor locale din Romnia n
perioada analizata este urmatoarea:
Fig.2.1 Structura cheltuielilor bugetelor locale n perioada 2002-2006


Clasificatia bugetara ce se utilizeaza pentru ordonarea veniturilor bugetelor
locale este urmatoarea:
I. VENITURI CURENTE
A. VENITURI FISCALE
A.1. IMPOZITE DIRECTE
1. Impozitul pe profit
2. Impozite si taxe de la populatie:
- impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
- taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice;
- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;
- alte impozite si taxe de la populatie;
3. Taxa pentu folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite n alte scopuri dect
agricultura sau silvicultura
4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanle juridice:
- impozitul pe cladiri de la persoane juridice;
- impozitul pe terenuri de la persoane juridice;
5. Alte impozite directe:
- taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice;
- impozitul pe terenul din extravilan;
- alte ncasari din impozite directe;
A.2. IMPOZITE INDIRECTE
1. Impozitul pe spectacole
2. Alte impozite indirecte:
- taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;
- taxe judiciare de timbru;
- taxe de timbru pentru activitatea notariala;
- taxe extrajudiciare de timbru;
- alte ncasari din impozite indirecte;
B. VENITURI NEFISCALE
1. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome
2. Varsaminte de la institutiile publice:
- alte venituri privind circulatia pe drumurile publice;
- venituri din ncasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si
bolilor n sectorul vegetal-servicii;
- veniturile punctelor de nsamntari artificiale;
- veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare;
- varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si ale activitatilor
autofinantate;
- taxe din activitati cadastrale si agricultura;
- alte venituri de la institutiile publice;
3. Diverse venituri:
- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii, despagubiri;
- venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale;
- restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedent;
- venituri din concesiuni si nchirieri;
- ncasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii;
- venituri din dividende;
- ncasari din alte surse;
II. VENITURI DIN CAPITAL
1. Venituri din valorificarea unor bunuri;
- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;
- venituri din vnzarea locuintelor construite din fondurile statului;
- venituri din privatizare;
- venituri din vnzarea unor bunuri apartinnd domeniului privat;
III. VENITURI CU DESTINAIE SPECIAL
- taxe speciale;
- venituri din vanzarea unor bunuri apartinnd domeniului privat;
- venituri din fondul pentru drumurile publice;
- venituri din fondul de interventie;
- venituri din fondul pt.locuinte;
- venituri din amortizarea mijloacelor fixe;
- donatii si sponsorizari;
- sume acordate de persoanele juridice si fizice pentru finantarea unor actiuni de
interes public;
IV. PRELEVRI DIN BUGETUL DE STAT
1. Cote defalcate din impozitul pe salarii
2. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata
3. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit
V. SUBVENII
1. Subventii primite de la bugetul de stat
2. Subventii primite de la alte bugete
VI. DONAII {I SPONZORIZRI
1. Donatii si sponzorizari
VII. NCASRI DIN RAMBURSAREA MPRUMUTURILOR ACORDATE
- ncasari din ramburs.mprum.tempor. pt. nfiint.unor instit. si serv.publice de
interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii;
- ncasari din rambursarea microcreditelor acordate de agentiile guvernamentale
si administrate prin agentii de credit;
VIII. MPRUMUTURI
1. mprumuturi pentru investitii
2. mprumuturi temporare
Veniturile fiscale colectate la nivelul unui buget local se pot clasifica n:
Impozite directe, n componenta carora intra :
- impozitul pe profit datorat de unele regii autonome si servicii publice de interes
local;
- impozite si taxe ncasate de la populatie, precum :
- impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
- taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice;
- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;
- alte impozite si taxe de la populatie;
- taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite n alte scopuri dect
agricultura sau silvicultura (asa-numita taxa pe teren);
- impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanle juridice:
- impozitul pe cladiri de la persoane juridice;
- impozitul pe terenuri de la persoane juridice;
- alte impozite directe, precum:
- taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice;
- impozitul pe terenul din extravilan;
- alte ncasari din impozite directe;
impozite indirecte, formate din:
- impozitul pe spectacole;
- alte impozite indirecte, precum::
- taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;
- taxe judiciare de timbru;
- taxe de timbru pentru activitatea notariala;
- taxe extrajudiciare de timbru;
- alte ncasari din impozite indirecte;
La fel ca si la nivel central, impozitele si taxele directe reprezinta partea cea mai
importanta a veniturilor fiscale, ca parte constitutiva a veniturilor bugetare. Impozitele
directe trebuie sa depaseasca impozitele indirecte n volum, semn al unei directionari
normale a fiscalitatii si al asezarii sale n coordonatele firesti ale unei economii
dinamice si ale unei descentralizari administrative si financiare reale.
Conform clasificatiei functionale, bugetele locale prezinta urmatoarea structura
a cheltuielilor:
I. SERVICII PUBLICE GENERALE
II. CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE
- nvatamnt;
- sanatate;
- cultural, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;
- asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii;
III. SERVICII sI DEZVOLTARE PUBLIC, LOCUINE, MEDIU sI APE
IV. ACIUNI ECONOMICE
- agricultura si silvicultura;
- transporturi si comunicatii;
- alte actiuni economice;
V. ALTE ACTIUNI
- centre militare;
- protectie civila;
- Fondul Romn de Dezvoltare Sociala;
- alte cheltuieli;
VI. FONDURI DE GARANTARE sI REDISTRIBUIRE
VII. TRANSFERURI
VIII. MPRUMUTURI ACORDATE
IX. PLI DE DOBNZI sI ALTE CHELTUIELI
X. RAMBURSRI DE MPRUMUTURI
XI. FONDURI DE REZERV