Holocaustul

Inceputurile Holocaust-ului.
Odata cu venirea lui Hitler la putere in Germania,la 30 ianuarie 1933, se inaugureaza o politica
extrem de violenta fata de populatia evreiasca. Cauzele erau in primul rand economice. vreii
devenisera principalii concurenti, rolul lor in economia germana de dupa primul raz!oi
mondial fiind important.
"ntisemitismul, devenit politica de stat, a determinat inlaturarea evreilor din serviciul civil #din
radio,teatru,opera,din scoli$ si apoi din toate functiile pu!lice. %olitica antievreiasca a continuat
prin el!orarea si aplicare cele!relor &legi de la 'uren!erg( din 193). %rin aceste legi evreii
deveneau cetateni de rang secund fiind lipsiti de drepturi politice. *upa incidentul de la
am!asada germana din %aris, cand un tanar evreu a asasinat secretarul am!asadei, nazistii au
inceput sa se gandeasca la &solutia finala(.
Exterminarea evreilor
*upa inceputul raz!oiului sprin invadarea %oloniei, la 1 septem!rie 1939, s+a dat semnalul
ani,ilarii evreilor. Intr+un discurs Hitler declarase ca &raz!oiul va duce la ani,ilarea rasei
evreilor din uropa( si ca uropa ar tre!ui sa devina un spatiu -fara
vrei-. "u fost propuse mai multe planuri pentru indeplinirea acestiu deziderat, printre care si
acela de izolare a lor in insula .adagascar. /ipsa mi0loacelor si criza de timp au dus la
a!andonarea acestui proiect si la avansarea altuia mai crud.
&1olutia finala(
xterminarea evreilor a fost definitiv ,otarata in ianuarie 1923, in cele!ra intalnire de la
4ansee. 5re!uia aplicata in primul rand evreilor, dar viza si pe tigani, precum si rasele
inferioare, ca slavii. Ca urmare a acestui plan, 6 milioane de evrei au disparut in lagarele de
exterminare, de concentrare, de munca, in g,ettouri.
Istoricul Holocaustului

1933+1939
/a 30 ianuarie 1933, "dolf Hitler era numit cancelar al Germaniei de !atranul presedinte von
Hinden!urg, care spera ca Hitler va scoate tara din criza politica si economica. Hitler era
presedintele %artidului 'ational 1ocialist .uncitoresc German #%artidul 'azist$ cu care
o!tinuse la alegerile din 1933, 337din voturi.
"0uns la putere, el ia acele masuri de lic,idare a democratiei germane. Invocand articolele din
Constitutie care puteau permite instaurarea starii de necesitate, ia, rand pe rand, acele masuri
privind ingradirea li!ertatii individuale, li!ertatii presei, li!ertatii cuvantului.
C,iar din acel an a dat noi legi prin care ii o!liga pe evrei sa renunte le functiile pu!lice, la a
mai preda in 8niversitati sau a mai profesa ca avocati. In aprilie a fost instituit !oicotul asupra
comertului facut de evrei.
In 193) sunt ela!orate legile de la 'uren!erg prin care evreii erau declarati cetateni de rangul
al II+lea. ra definita notiunea de evreu9era evreu aceea persoana care avea am!ii parinti evrei,
unul dintre parinti evreu sau unul dintre !unici evreu.
Intre 193:+1939 viata evreilor devine tot mai grea;le era interzis accesul la scolile pu!lice, la
cinema, la teatru, pe anumite !ulevarde , strazi sau cartiere ale oraselor. In noiem!rie 193<
nazistii organizeaza un pogrom cunoscut su! numele de =ristallnac,t #'oaptea de cristal$. "u
fost distruse sinagogi, magazine evreiesti din "ustria si Germania, au fost arestati si ucisi
evrei.
Ca urmare a politicii rasiale duse de regimului nazist mai multe categorii de oameni, socotite
din punct de vedere rasial si genetic inferioare au avut de suferit. "proximativ 330 000+ 3)0
000 de indivizi cu ,andicap mental sau psi,ic au fost sterilizati pentru a nu mai putea avea
copii. In 0ur de )00 de copii afro+germani au fost de asemenea sterilizati. %rin noile legi tiganii
erau calificati drept >Criminali si sociopati(.
Homosexualii au avut si ei de suferit9puteau fi arestati, 0udecati si condamnati daca se declarau
ca apartinand acestei minoritati sexuale. Intre )000 si 1) ooo de ,omosexuali au fost inc,isi in
lagarele de concentrare. "u fost interzise unele confesiuni religioase, precum &.artorii lui
Ie,ova( care, in Germania , numara 3) 000 de adepti. .ai tarziu vor fi internati in lagare si
ucisi.
Intre 1933+1939 mai mult de 0umatate din populatia evreiasca din Germania si "ustria suferise
de pe urma persecutiilor naziste. 8nii au putut sa emigreze in 81", %alestina, "merica /atina,
1,ang,ai. *ar multe tari, incluzand 81", Canada, .area ?ritanie, @ranta, nu erau pregatite sa
primeasca un numar mare de refugiati si le+au refuzat uneori dreptul la azil.

1939+192)
/a 1 septem!rie 1939, Germania a invadat %olonia si al II+lea raz!oi mondial a inceput. In
cateva saptamani armata poloneza era infranta, iar nazistii au inceput persecutiile impotriva
populatiei socotita rasa su!umana. %rimul pas9asasinarea liderilor politici si a intelectualilor de
marca + profesori universitari, artisti, scriitori, politicieni si preoti catolici. 'azistii au creat un
nou spatiu pentru rasa superioara germana , aici , in %olonia , prin deportarea populatiei
auto,tone. "lti polonezi, incluzand evrei, au fost dusi in lagarele de concentrare. Germanii &au
rapit(aproape )0 000 de copii polonezi cu infatisare ariana, pe care i+au dus in Germania
pentru a fi adpotati de familii germane. .ulti dintre ei au fost mai tarziu alungati pe motiv ca
nu puteau fi germanizati si trimisi in lagare speciale destinate copiilor, unde unii au murit de
foame, de !oli, s+au au fost in0ectati cu ser letal.
In 1920+1921 trupele germane si+au continuat ofensiva in uropa, cucerind usor9 *anemarca,
'orvegia, ?elgia, Olanda, /uxem!urg, @ranta. /a 33 iunie 1921 au atacat 8A11 si in
noiem!rie se apropiau de .oscova. /or li se alaturau ca aliati9Italia, 8ngaria, Aomania care
tre!uiau sa poarte raz!oiul impotriva Coalitiei 8nite9 .area ?ritanie, @ranta li!era, 81",
8A11.
In lunile care au urmat invaziei 8A11 au fost impuscati prin executii in masa lideri politici
comunisti, evrei, tigani. %entru aceasta operatiune au fost formate ec,ipe mo!ile de ugigasi
# insatzgrupenn $care insoteau armata germana #4er,mac,t$.
Cel mai cunoscut episod din activitatea acestor ec,ipe este cel de la ?a!I Bar, langa =iev,
unde au fost asasinati aproximativ 33 000 de oameni, in ma0oritatea lor evrei.
"u fost omorati deasemenea 3 milioane de prizonieri de raz!oi sovietici.
In timpul raz!oiului, g,etto+urile, lagarele de concentrare, de munca fortata sau de exterminare
au fost create de germani si cola!oratorii lor pentru a+i inc,ide pe evrei, tigani si alte victime
ale politicii rasiale. *upa ocuparea %oloniei, 3 milioane de evrei polonezi au fost fortati sa
locuiasca in 200 de g,etto+uri, separati de restul populatiei.
Intre 1923+1922 germanii au incercat sa distruga acesta g,etto+uri si au deportat populatia
evreiasca in centre de exterminare. *upa conferinta de la 4ansee din ianuarie 1923 s+a luat
,otararea de a se aplica &solutia finala(in pro!lema evreiasca.
"u fost alese sa functioneze ca centre de exterminare sase locatii9?elzec, 1o!i!or, 5re!linCa,
C,elmo, .a0daneC and "usc,Ditz+?irCenau.
C,elmo a fost primul lagar in care a inceput sa functioneze sistemul gazarii in camioane
mo!ile. Cel putin 1)3 000 de persoane au fost ucise intre decem!rie 1921+martie 1923. /a
?elzec functionau camere de gazare unde si+au gasit sfarsitul intre mai 1923+august 1923, 600
000 de persoane.
In mai 1923 se desc,idea centrul de exterminare de la 1o!i!or care nu a functionat decat putin
mai mult de un an, suficient pentru a ucide prin gazare 3)0 000.
/a 12 octom!rie 1923 aici a avut loc re!eliunea detinutilor si evadarea reusita a catorva mii.
/agarul de la 5re!linCa, cel mai mare dintre toate#ca si indindere$ a fost inaugurat in iulie 1923
si inc,is in noiem!rie 1923. "ici au murit :)0 000 de oameni.
Cele mai multe victime ale lagarelor de la C,elmo, ?elzec, 1o!i!or, 5re!linCa au fost
evrei;cativa au fost tigani, polonezi si soldati sovietici.

"usc,Ditz+?irCenau a fost intial lagar de concentrare si munca fortata, devenit centru de
exterminare in momentul in care numarul detinututilor evreilor din celelalte lagare care
tre!uiau ucisi, a devenit mult prea mare. .ai intai, germani au experimentat gazarea in
septem!rie 1921, pe 3)0 de detinuti polonezi !olnavi si su!nutriti si 600 de soldati rusi,
prizonieri de raz!oi. "poi, asasinatul in masa a devenit o rutina9mai mult de un 1 milion de
evrei au fost gazati la "usc,Ditz+?irCenau, 9 din 10 morti erau evrei.
In perioada 1) mai+ 9 iulie 1922, 220 000 de evrei din 8ngaria au fost adusi la "usc,Ditz in
120 de trenuri de marfa. " fost pro!a!il cea mai mare deportare in masa facuta in timpul
raz!oiului.
.etodele de ucidere folosite erau asemanatoare si erau operate de 11. vreii soseau in
vagoane de marfa , ma0oritatea provenind din g,eto+urile poloneze sau din alte zone ale
uropei de est. /a sosire, !ar!atii erau separati de femei si copii si o!ligati sa se dez!race si sa+
si predea !unurile de pret. *upa aceea erau o!ligati sa mearga &la dusuri(, de fapt camerele de
gazare si erau axfisiati cu un gaz letal #EFClon ?$.
O mica parte a celor sositi erau selectati pentru munca fortata si dusi in !araci de lemn,
neincalzite, unde multi mureau din cauza !olilor, experimentelor medicale, malnutritiei.
In unele g,etto+uri si lagare a existat o miscare de rezistenta, asa cum s+a intamplat la 1o!i!or,
5re!linCa sau in g,etto+ul din Garsovia in mai 1923. "u fost si cazuri in care unele persoane s+
au implicat in salvare evreilor9una dintre acestea a fost si diplomatul suedez de la ?udapesta,
Aaul 4allen!erg, care a salvat sute si mii de vieti.
Guvernul 18", ca si aliatii lor englezi, nu si+a propus o politica de salvare a victimelor
nazismului, desi aveau cunostiinta de ori!ilele asasinate in masa. %rioritatea lor a fost
castigarea raz!oiului.
In mai 192), Germani nazista depunea armele, trupele 11 dezertau si lagarele erau eli!erate.
Cronologia Holocaustului

1933, 30 ianuarie
%resedintele Germaniei, %aul von Hinden!urg il numeste cancelar pe "dolf Hitler. %ana la acel
moment Hitler fusese conducatorul partidului nazist+ %artidul 'ational 1ocialist .uncitoresc
German #'. 1. *. ". %$.
1933, 27-28 feruarie
Cladirea %arlamentului german #Aeic,stag$ este incendiata in circumstante ramase
necunoscute. Guvernul trateaza acest incident ca un act de terorism.
1933, 28 feruarie
Hitler in convinge pe presedintele von Hinden!urg sa invoce stare de necesitate in %arlement.
1unt adoptate *ecretele de protectie a natiunii #GolC$si a statului, cunoscute ca *ecretul de foc
al %arlamentului. "cestea suspendau drepturi si li!ertati civile precum9 li!ertatea cuvantului, a
intrunirilor, a presei.
1933, 22 martie
5rupele de elita ale lui Hitler, 11 #1c,utzstaffel$, formeazaun lagar de concentrare in imediata
apropiere a orasului *ac,au, destinat oponentilor politici.
1933, 23 martie
%arlamentul voteaza "ctul de permisiune prin care Hitler instaura dictatura in Germania.
1933, 7 aprilie
%arlamentul voteaza legea prin careerau eliminati evreii si oponentii politici din universitati si
din functiile ministeriale. In saptamanile urmatoare legi asemanatoare afectau pe avocatii,
Hudecatorii, doctorii si profesorii evrei.
1933, 10 mai
.em!rii ai partidului nazist, studenti si profesori au ars carti scrise de evrei intr+o manifestatie
pu!lica.
193!, 30iunie"1iulie
&'oaptea cutitelor lungi(+eveniment prin care au fost inlaturati prin asasinat politic, din
ordinul lui Hitler, o serie de lideri nazisti si inalti ofiteri din 1" #trupele de asalt$.
193!, 2 august
%rededintele von Hinden!urg moare, iar Hitler devine @u,rer, pastrand si functia de cancelar.
193#, 1 aprilie
'azistii incep persecutiile impotriva &.artorilor lui Ie,ova(, deoarece credinta lor ii impiedica
sa 0ure supunere statului.
193#, 28 iunie
.inisterul de Hustitie modifica Codul penal pentru a incrimina orice acte ,omosexuale. Incep
persecutiile impotriva lor.
193#, 1# septemrie
Guvernul nazist adopta /egea cetateniei si /egea pentru protectia sangelui si onoarei germane
sau /egile rasiale de la 'urem!erg prin care evreii devin cetateni de rang secund.
"ceste legi interziceau legaturile si casatoriile intre evrei si germani si se vor aplica si tiganilor
si persoanelor de culoare din Germania.
193$, 1-1$ august
1e desfasoara Hocurile Olimpice de la ?erlin. 1u! presiunea externa, Germania e o!ligata sa
includa evrei in delegatia sa.
1938, 12-13 martie
5rupele germane invadeaza "ustria si se realizeaza "nsc,luss.
1938, 30 septemrie
Conferinta de la .unc,en o!liga Ce,oslovacia sa accepte dezmem!rarea.
1938, 9-10 noiemrie
"re loc pogromul numit =ristallnac,t #'oapteade cristal $. 'azistii si cola!oratorii lor "u
incendiat sinagogi, au devastat case si magazine ale evreilor. "u fost asasinati cel putin 91 de
evrei. Gestapo aresteaza 30 000 de !ar!ati evrei si ii duc la *ac,au, 1ac,sen,ausen,
?uc,enDald and .aut,ausen. Cateva sute de femei evreice sunt incarcerate in inc,isorile
locale.
1939, 13 iunie
1. 8. ".refuza sa accepte pe teritoriul lor 900 de refugiati, ma0oritatea evrei, aflati la !ordul
navei &1t. /ouis(, o!ligata sa se intoarca in uropa.
1939, 23 august
ra semnat %actul Ai!!entrop+.olotov.
1939, 1 septemrie
Incepea al II+lea raz!oi mondial prin invadarea %olniei de catre trupele germane.
1939, octomrie
Hitler ordona ucidereaacelor germani decretati &incura!ili( si &nedemni(. "ltii vor fi
institutionalizati in ospicii care functionau ca centre de eutanasiere#aici erau fie gazati, fie
in0ectati cu su!stante letale$.
1939, 2$ octomrie
"utoritatile germane incep deportarea evreilor din %rusia, %oznan, *anzing, /odz in locatii
speciale.
19!0, 20 mai
Conducerea 11 infiinta lagarul de concentrare"usc,Ditz I, langa oraselul polonez, OsDiecim.
19!0, 1# noiemrie
"utoritatile germane ordona izolarea evreilor in g,etoul din Garsovia. "cesta a fost cel mai
mare g,etou, compus din 3)0 000 de evrei #aproximativ 307 di populatia orasului$.
19!1, 20 iulie
ste infiintat un nou g,etou in teritoriile sovietice ocupate, la .insC.
19!1, 3 septemrie
/a "usc,Ditz functionarr 11 experimenteaza gazul letal numit EFClon ?. %rimele victime au
fost prizonieri de raz!oi sovietici .

19!1, $ septemrie
"utoritatile germane infiinteaza doua g,etouri la Gilna, in /ituania ocupata. Germani si
lituanieni vor ucide zeci de mii de evrei in padurile %onarF.
19!1, 1# septemrie
Guvernul nazist ,otaraste ca toti evreii de peste 6 ani rezidenti in Germania tre!uie sa poarte,
la vedere si tot timpul, cusuta de ,aine 1teaua gal!ena a lui *avid.
19!1, 29-30 septemrie
1oldati 11, ai 4e,rmac,t, politisti germani au impuscat aproximativ 33 000 de persoane, cei
mai multi evrei, la ?a!i Bar, rampa de la periferia orasului =iev. In lunile urmatoare alte mii
de evrei, tigani si prizonieri de raz!oi sovietici au fost omorati la ?a!i Bar.
19!1, 1# octomrie
'azistii incep deportarea evreilor din Germania in g,etourile din /odz, Aiga si .insC.
19!1, 2! noiemrie
1e infiinteaza g,etoul de la 5,eresienstadt #5erezin$aflat, su! control german, in %rotectoratul
?oemiei si .oraviei.
19!1, 2$ noiemrie
"utoritatile 11 infiinteaza al II+lea lagar la "usc,Ditz numit "usc,Ditz II sau "usc,Ditz+
?irCenau. Initial, lagarul a fost destinat incarcerarii prizonierilor de raz!oi sovietici.
.ai tarziu este folosit si ca centru de exterminare.
19!1, 8 %ecemrie
Operatiunea de gazare incepe la C,elmo, unul din cele 6 centre de exterminare. 1ituat in
teritoriile poloneze anexate de Germania, aici au fost asasinati prin gazare in camioane special
destinate acestei operatiuni, cel putin 1)3 000 evrei, un numar nedeterminat de tigani si
polonezi.
19!2, 1$ ianuarie
Incepe deportarea evreilor din g,etoul din /odz la C,elmo.
19!2, 20 ianuarie
Inalti oficiali nazisti s+au intalnit intr+o vila din su!ur!iile ?erlinului pentru a discuta
coordonatele implementarii &1olutiei finale(. #vezi Intalnirea de la 4ansee$.
19!2, 17 martie
In lagarul de exterminare de la ?elzec, un detasament special 11 incepe utilizarea camerelor de
gazare pentru a ucide oameni. In perioada martie+decem!rie 1923 la ?elzec au fost exterminati
aproximativ 600 000 de persoane, cei mai multi evrei, dar si tigani.
19!2, 27 martie
"utoritatile germane incep deportarea sistematica a evreilordin @ranta. %ana la sfarsitul lunii
august 1922, germanii deportasera mai mult de :) 000 de evrei din @ranta, in lagarele din st,
in primul rand la "usc,Ditz, unde au si disparut.
19!2, martie-aprilie
5rupele 11 deporteaza evreii din /u!lin in centrul de exterminare de la ?elzec, unde au fost
omorati. "ceasta deportare facea parte din &Operatiunea Aein,ard(, numele de cod al planului
german privind asasinarea a 3 milioane de evrei din %olonia.
19!2, ! mai
Oficialii 11 fac prima selectie pentru gazare la "usc,Ditz+?irCenau. ?olnavii, dar si
prizonierii socotiti &necorespunzatori(au fost selectati pentru camera de gazare. %ana in
ianuarie 192) mai mult de 1 milion de oameni au fost asasinati sau pur si simplu au murit in
acest lagar.
"proape <6) 000 de persoane nu au fost inregistate, dar se presupune ca au fost gazati imediat
dupa venirea lor. 'oua din zece morti erau evrei.
19!2, 1# iulie
"utoritatile germane incep deportarea evreilor danezi din lagarele de transit din Olanda la
"usc,Ditz %ana in 13 septem!rie 1922 peste 100 de trenuri au carat mai mult de 100 000 de
oameni in centrele de exterminare din germania.
1923, 13 iulie
Intre 33 iulie si 13 septem!rie %olitia germana si trupele 11 au deportat aproximativ 300 000
de evrei din g,etoul din Garsovia in lagarele de concentrare si exterminare. *intre acestia 36)
000 au fost trimisi la 5re!linCa, unde au fost omorati.
19!2, 23 iulie
Incepe operatiunea de gazare de la 5rre!linCa. Intre iulie 1923 si noiem!rie 1923,
detasamentele speciale de la 5re!linCa au ucis aproximativ :)0 000 de evrei si cel putin 3000
de tigani.
19!2, ! august
1e declanseaza operatiunea de deportare a evreilor din ?elgia, care va continua pana la finele
lunii iulie 1922. Germanii au deportat 3) 000 de evrei, aproape 0umatate din populatia
evreiasca a ?elgiei. i au disparut in centrele de exteerminare din %olonia.
19!3, 1# martie
Incepe deportarea evreilor greci din 1alonic la "usc,Ditz. .ai mult de )0 000 de persoane
au sosit in acest lagar si au fost exterminate.
19!3, 19 aprilie-1$ mai
/a Garsovia are loc revolta evreilor din g,etou. /uptatoriiincercau sa reziste ,otatarii germane
de a lic,ida acest g,etou. 5rupele 11 vor deporta pe multi rasculati la 5re!linCa si .aidaneC,
dar si in lagarele de munca fortata de la 5raDniCi si %oniatoDa. 8nii luptatori au reusit sa
evadeze si sa se alature grupurilor de partizani din %olonia. Aascoala din g,etoul din Garsovia
a fost prima revolta din uropa ocupata de nazisti.
19!3, 2 august
%rizonierii evrei din lagarul de la 5re!linCa se rascoala. 300 de detinuti evadeaza, dar multi
sunt prinsi si omorati de soldatii 11. In noiem!rie 1923 un detasament special impusca toti
prizonierii din lagar.
19!3, 1! octomrie
O noua revolta a prizonierilor evrei, de data aceasta in lagarul de exterminare de la 1o!i!or, iar
300 dintre ei evadeaza. Gor fi prinsi 100 de detinuti. *upa revolta lagarul va fi inc,is.
19!3, 21 octomrie
"utoritatile germana declara g,etoul din .insC lic,idat, dupa ce vor ucide pe cei 3000 de
evrei ramasi acolo.
19!!, 1# iunie-9 iulie
Handarmeria ungara su! directa indrumare a trupelor 11 deporteaza aproximativ 230 000 *e
evrei din 8ngaria si 5ransilvania ocupata. .ulti vor fi dusi la "usc,Ditz+?irCenau, unde
0umatate dintre ei au fost imediat trimisi in camele de gazare.
19!!, 28"29 august-27 octomrie
10 000 de evrei slovaci au fost trimisi la "usc,Ditz+?irCenau.
19!!, $ octomrie
1onderCommando #detasamente speciale formate din detinuti evrei care se ocupau cu
transportul si incinerarea cadavrelor din camerele de gazare$ arunca in aer Crematoriul IG si
ucid gardieni. 3)0 de participanti la revolta mor in lupta cu soldatii 11. *upa ina!usirea ei, 300
de mem!rii din 1onderCommando au fost impuscati.
19!!, 2# noiemrie
1oldatii 11 incep demolarea camerelor de gazare de la "usc,Ditz+?irCenau.
19!#, 17 ianuarie
In conditiile apropierii trupelor sovietice, 11 evacueaza detinutii de la "usc,Ditz si ii forteaza
la un mars fortat #&marsul mortii($ spre interiorul Germaniei.
19!#, 27 ianuarie
1oldati ai "rmatei Aosii eli!ereaza <000 de prizonieri lasati la "usc,Ditz.
19!#, 11 aprilie
5rupele americane eli!ereaza 30 000 de prizonieri la ?uc,enDald.
19!#, 29 aprilie
5rupele americane eli!ereaza 33 000 de detinuti de la *ac,au.
19!#, # mai
5rupele americane eli!ereaza mai mult de 1: 00 de prisonieri la .aut,ausen si 30 000 din
lagarul de concentrare de la Gusen.
19!$, ! iulie
/a =ielce, in %olonia, multimea ataca supravietuitorii evrei. .ai mult de 20 de evrei au fost
ucisi si alti zeci raniti in acest incident.
19!7, 11 iulie
'ava &xodus 192:( care transporta 2)00 de refugiati evrei plecati din sudul @rantei cu
destinatia %alestina, este interceptata si arestata in portul Haifa de catre autoritatile engleze
care administrau la aceea data %alestina. ?ritanicii ii vor duce pe evrei la Ham!urg si de aici
inapoi in lagare.
19!8, 1! mai
*avid ?en+Gurion, conducatorul evreilor din %alestina, anunta infiintarea statului Israel. ra
declarata li!era si nerestrictionata emigrarea evreilor in acest stat. Intre 192< si 19)1
aproximativ :00 000 de evrei din lumea intrega s+au sta!ilit in Israel. 3I3 din ei proveneau din
lagarele din uropa.
&'()*&+ H),)C+-'(-,-&
intalnirea %e la .ansee si consecintele sale

/a 30 ianuarie 1923 la 4ansee, langa ?erlin, intr+o statiune de sanatate, avea loc o intalnire de 90
de minute la care participau 1) inalti functionari ai celui de+al III+lea Aeic,. 1edinta era condusa de
general 11 Aein,ard HeFdric,, seful ?iroului %rincipal de 1ecuritate, care includea si Gestapo.
Intrunirea a avut loc ca urmare a ordinului primit de la Hermann Goring cu privire la punerea in
aplicare a &solutiei finale(.

&1olutia finala(era codul utilizat de regimul nazist pentru planul de ucidere in masa a tuturor
evreilor din uropa. In timpul sedintei oficialii nazisti au discutat cu un calm a!solut despre
exterminarea#&evacuarea($ a 11 milioane de evrei din peste 30 de tari.

C,iar inainte de intalnirea de la vila de la 4ansee, trupe speciale compuse din din soldati 11 si
politisti, cunoscute su! numele de insatzgpruppen, ucisesera in masa evrei din teritoriile sovietice
ocupate de germani. Inca de la sfarsitul anului 1921 nazistii incepusera sa omoare evrei la C,elmno,
in %olonia anexata de germani. "ici personal din 11 si politie utilizau camioanein care pompau
monoxid de car!on pentru a+si ucide victimele. Intr+un camion erau urcati 20+)0 de evrei.

%e tot parcusul anului 1923, tren dupa tren transportau copii, femei, !ar!ati evrei din toate tarile
uropei catre "usc,Ditz, 5re!linCa si alte 2 centre de exterminare din %olonia ocupata. /a sfarsitul
anului 2 milioane de evrei erau morti. In timpul celui de+al II+lea raz!oi mondial#1939+192)$
germanii si cola!oratorii lor au omorat sau au pricinuit moartea a peste 6 milioane de evrei. 1ute de
comunitati din uropa, unele vec,i de sute de ani, au disparut pentru totdeauna. %entru a da o
dimensiune acestui dezastru sriitorii post!elici au numit acest fenomen unic in istorie &Holocaust(.

'curta istorie cronologica a evreilor
.ileniul 3+3 i. ,r.+ inca din epoca !ronzului sunt atestate primele populatii semite in %alestina
#Herodot foloseste prima data acest nume pentru teritoriul dintre .area .editerana si 1iria;
termenul deriva de la numele unei populatiei grecesti, filistenii; uneori numita si Canaan$.
.ileniul 3 + inceput + in %alestina patrund noi tri!uri semite de pastori nomazi; printre acestea se
aflau pro!a!il si stramosii evreilor.
este pomenit numele legendarului "!ra,am #"vraam$, conducator al unui tri! care
se sta!ileste in Canaan, pe atunci in zona de influenta a giptului.
in perioadele de foamete #sau poate doar in cautare de pasuni mai !une$, o parte din
evrei se refugiaza in gipt #?i!lia vor!este despre migratia evreilor condusi de Iosif$.
catre 1:30 i. ,r. + giptul e cucerit de ,icsosi, populatie nomada asiatica, numita de
egipteni #&printii tarilor straine($; vor conduce giptul in timpul dinastiilor 1) #&marea
dinastie ,icsosa($ si a 16 #&mica dinastie ,icsosa($; ocupa .emp,is si "varis, care devine
centrul puterii lor; acestia ii accepta pe evrei si le permit sa se aseze in manoasa *elta a
'ilului.
catre 1))0 i. ,r. + Hicsosii sunt alungati definitive de ",mosis I, din dinstia a 13;
urmeaza perioada Aegatului 'ou #dinastiile 1<+30$ + epoca de maxima putere a giptului.
sec. JIII i. ,r. + incepe procesul de sclavizare a evreilor, pusi sa munceasca in
constructii in vremea lui Aamses II #&faraonul costructor($.
"ceasta situatie determina &fuga din gipt(a tri!urilor de evrei conduse de .oise #.os,e, in
e!raica $, care pleaca din regiunea *eltei spre rasarit, trecand prin pen. 1inai, prin 1 .. .oarte,
trec Iordanul si a0ung in Canaan. .igratia a durat 20 de ani si reprezinta inceputul procesului de
formare a &poporului lui Israel( # numele de Israel apare pe o stela a faraonului .ernepta,, c. 1330
i. ,r.$.
Concluzie + aceasta prima parte a istoriei evreilor, asa cum apare in credintele lor fundamentale,
poate fi rezumata astfel9 *umnezeu l+a condus pe "!ra,am #"vraam$ din .esopotamia in Canaan
si face cu el un /egamant, reinoit de Isaac, fiul sau, apoi de Iacov #Iaco!$, nepotul sau, care va lua
numele de Israel #&cel care a luptat cu ingerul($. %rincipala clauza a acestui /egamant este
urmatoarea fagaduinta9 sa faca din descendentii lui Iacov un popor numeros #&poporul lui Israel($ si
sa stapaneasca tara Canaan. Iacov este o!ligat sa paraseasca aceasta tara din cauza foametei si sa se
retraga in gipt unde poporul sau cade in ro!ie. *ar *umnezeul /egamantului ii a0uta sa se
eli!ereze.
vreii condusi de .oise se reintorc pe pamantul lor #&pamantul fagaduntei($.
sec. JIII i. ,r. + incepe asezarea celor 13 tri!uri Israelite pe teritotiului Canaanului.
"cestea vor purta timp de doua secole lupte de cucerire, iar teritoriul va fi impartit intre
tri!uri.
sec. JII+JI i. ,r. + apare o forma noua de conducere caracteristica perioadei numita9
&poca 0udecatorilor(. Catre anul 1030 i. ,r., un astfel de 0udecator a fost 1aul, un taran
raz!oinic din tri!ul Geniamin. ste ales rege, poarta mai multe !atalii cu populatiile vecine9
aminitii, moa!itii si filistenii.
catre 1002 i. ,r. + 1aul si trei dintre fiii sai cad in lupta de langa .untele G,il!oa,
impotriva filistenilor. In partea de nord a regatului ii succede fiul sau Is!os,et, iar in sud e
proclamat rege *avid, din tri!ul lui Iuda.
1002+96) i. ,r. + domnia lui *avid. " fost ginerele lui 1aul #luase in casatorie pe
.icol, fiica acestuia, dupa victoria impotriva filistenului, Goliat,$ si multa vreme in slu0!a
sa Cade in dizgratia regelui 1aul, gelos pe popularitatea lui, si fuge, cautand refugiu la
filisteni. *upa moartea lui 1aul, tri!ul sau il proclama rege in partea de sud a regatului, pe
care il reunifica insa dupa disparitia lui Is!os,et.
Ierusalim devine capitala politica si religioasa a statutului, iar cultul monoteist al lui Ia,ve religie
de stat.
96)+93< i. ,r. + domnia lui 1olomon, fiul lui *avid si al ?ets,e!ei. Aeorganizeaza
armata, ridica cetati, duce un a!il 0oc diplomatic intre gipt si .esopotamia #c,iar se
casatoreste cu fiica unui faraon din dinastia a 31+a, are !une relatii cu 5Frul si cu regele
acestuia, Hiram I. *omnia sa a fost numita si &secolul de aur al Aegatului Israel( datorita
realizarilor de acum9 este construit 5emplul si palatul regal, regatul e impartit in 13
disctricte, etc. /a moartea sa regatul se scindeaza in doua state rivale9
o regatul nordic, Israel, cu capitala la 1ic,em, apoi 1amaria
o regatul sudic, Iudeea, cu capitala la Ierusalim, unde vor conduce
reprezentantii dinastiei lui *avid si 1olomon.
:31 i. ,r. + dupa un asediu de trei ani 1amaria este cucerita de 1argon II, iar Israelul
e transformat in provincie asiriana.
)<6 i. ,r. + la capatul unui lung asediu Ierusalimul era cucerit si distrus de
'a!ucodonosor II statul iudeu e desfiintat si multi locuitori sunt deportati in .esopotamia
#&captivitatea !a!iloniana($.
)30+)1) i. ,r. + in timpul domniei regelui persan *arius I e reconstriut 5emplul din
Ierusalim.
333 i. ,r. + "lexandru cel mare include pe cale pasnica %alestina in marele sau
imperiu, iar dupa moartea sa #333 i. ,r.$ si impartirea statului creat de el, acest teritoriu e
inclus in ,otarele regatului elenistic al giptului, condus de %tolemei.
63 i. ,r. + cucerirea romana. %ompei transforma Iudeea intr+o parte a provinciei
1iria, condusa de un procurator roman, cu centrul la Cesarea. "ceasta provincie a statutului
roman isi va castiga renumele de cea mai dificila si greu guverna!ila datorita revoltelor,
raz!oaielor, rezistentei evreilor.
3:+2 i. ,r. + spri0init de "ntonius, apoi de Octavianus, Irod I domneste ca rege al
Iudeei, si se !ucura de o adevarata autonomie. *upa moartea sa insa, Iudeea nu va fi decat o
simpla procuratura dependenta de provincia romana 1iria.
(ermeni istorici

Holocaust In "ntic,itate, 0erta adusa zeilor constand in arderea integrala a
animalului sacrificat. 5ermenul se foloseste pentru a desemna uciderea
evreilor de catre nazisti.
%ersecutarea si ani,ilarea sistematica a evreilor din uropa, organizata de
regimul nazist german si cola!oratorii acestuia in perioada 1933+192).
5igani, ,andicapati si polonezi au fost de asemenea tinta distrugerii si
decimarii din motive entice, rasiale si nationale. "lte milioane de
persoane, incluzand, ,omosexuali, martorii lui He,ova, prizonieri sovietici
de raz!oi, disidenti politici, au suferit si au murit in lagarele naziste.
/enoci%
xterminare fizica prin diferite metode a unei intregi comunitati entice,
religioase sau rasiale.
0ogrom
.asacrarea unui grup minoritar, national sau rasial; ucidere in masa a
mem!rilor unui grup national, minoritar, organizata pe elemente
nationaliste, sovine.
,agar
/oc in care erau tinuti inc,isi si su! supraveg,ere prizonierii de raz!oi
sau, in regimurule reactionare persoanele considerate ostile regimului.
/1etou
Cartier al unui oras in care erau constransi sa traiasca evreii din unele
tari.
+ntisemitism
*octrina sau atitudine rasista indreptata impotriva evreilor, carora li se
contesta drepturile cetatenesti in interiorul natiunii in care traiesc.
/estapo
%olitia secreta din Germania ,itlerista.

(rupe ''
5rupele de elita ale %artidului 'ational 1ocialist .uncitoresc German
si ale statului Hitlerist, puse su! comanda lui Hienric, Himmler.
2'olutia finala3
'umele de cod dat operatiunii prin care, in mod deli!erat, regimul
nazist al lui Hitler planuia uciderea in masa a tuturor evreilor din uropa.
24ristallnac1t3
56oaptea %e
cristal7
%ogrom organizat de nazisti in noaptea de 9I10 noiem!rie 193< prin
care au incendiat sinagogi, au distrus magazinele evreiesti, au ucis 91 de
evrei si au arestat alti 30000.
2C89lon :3
*erivat al acidului prusic utilizat in lagarele de exterminare ca gaz letal
pentru asasinarea prizonierilor in camerele de gazare
E;*E& ,+ +-'CH.&(<
:ert1a s+a nascut intr+un oras ce,oslovac, intr+o familie de evrei
vor!itori de iddis,, in anul 193<. ra cea de+a doua fiica din cele trei
ale familiei "dler. Curand dupa nasterea sa, impreuna cu parintii si
cele doua surori, se muta la /iege, un mare oras cat,olic din ?elgia in
care se sta!ilisera mai multi emigranti din estul uropei.
1933+399 %arintii ?ert,ei o trimit la o scoala elementara unde cei
mai multi prieteni ai ei erau catolici. /a scoala ?ert,a vor!ea franceza,
iar "casa iddis,. Cateodata parintii ei vor!eau mag,iara, lim!a
copilariei lor. .ama ?ert,ei s+a ingri0it ca fiica ei sa invete si e!raica.
1920+229 ?ert,a avea doar 11 ani cand germanii au ocupat ?elgia si
/iege. *oi ani mai tarziu, fam. "dler, ca toti ceilalti evrei, au fost
inregistrati, iar ?ert,a si sora ei au fost eliminate din scoala. Cativa
prieteni !elgieni le+au procurat acte false si le+au inc,iriat o casa langa
oras. Intr+o vineri, tatal ei se im!olnaveste si merge la spital. ?ert,a ii
promite tatalui ei ca il va vizita a doua zi, pentru a+i aduce spuma de
ras. 1am!ata, ea, cele doua surori, mama sa sunt trezite la ) dimineata
de Gestapo. @usesera descoperite.
@ata de doar 1) ani a fost deportata la "usc,Ditz pe 19 mai 1922. "
fost gazata doua zile mai tarziu.

&nge +uerac1er nascuta la 31dec. 1932
Inge era singurul copil al familiei "uer!ac,er. %arintii ei ?ert,old si
Aegina, evrei religiosi, locuiau intr+un orasel din Germania,
=ippen,eim. 5atal era negustor de textile si era destul de instarit
pentru a+si permite sa locuiasca intr+o casa mare de 1: camere si sa
ai!a servitori care sa+i a0utesotia la mena0.
1933+39 9 %e 10 noiem!rie 193<#=ristallnac,t$, ,uligani iesiti in
strada au aruncat cu pietre si au spart geamurile locuintei noastre. In
aceeasi zi politia aresteaza pe tatal
si !unicul meu. u, impreuna cu mama si !unica mea am reusit sa ne
ascundem intr+un sopron si am ramas acolo pana s+au linistit lucrurile.
Cand am iesit afara, am aflat
ca toti !ar!atii evrei din oras fusesera dusi in lagarul de concentrare de
la *ac,au. Cateva saptamani mai tarziu tatalui si !unicului meu li s+a
permis sa se intoarca acasa. ?unicul meu a murit insa in urma unui
atac de cord.
1920+2) 9 /a varsta de : ani am fost deportata impreuna cu parintii
mei in g,etoul din 5,erezienstadt, in Ce,oslovacia. "colo, totul ne+a
fost luat, cu exceptia ,ainelor pe care le purtam si a papusii mele,
.arlene. Conditiile din lagar erau dure9 cartofii erau la fel de pretiosi
ca si diamantele. Imi era foame, frig si ma simteam rau mai tot timpul.
Cand am implinit < ani parintii mei mi+au facut un tort din cartofi
ornat cu un cu! de za,ar. %entru a noua mea aniversare, o roc,ita din
carpe pentru .arlene, iar pentru cea de+a zecea un poem scris de
mama mea.
%e < mai 192), Inge si familia ei au fost eli!erati din g,etou 8n an
mai tarziu au emigrat in 81".

(1omas s+a nascut intr+o familie de evrei care s+a mutat la %aris
cand el avea 6 ani. Cu a0utorul tatalui sau, care era professor de lim!i
moderne, 5,omas invata franceza si devine unul din cei mai !uni elevi
din scoala. Il interesau in mod special poezia si muzica.
1933+399 *upa instalarea lui Hitler la putere, tatal sau devine tot mai
ve,ement impotriva fascismului. 5,omas se concentra insa doar
asupra studiului si este admis la scoala /ouis+le+Grand, una din cele
mai !une din %aris.
1920+229 In 1920 dupa ocuparea @rantei mama sa s+a inrolat in
organizatia de femei a Aezistentei franceze. *upa modelul mamei
sale, 5,omas si fratele sau, se vor alatura unui grup armat de rezistenta
numit(@ranc+5ireurs et %artisans(. l va fi participant activ intr+o serie
de sa!ota0e Impotriva germanilor. Grupul sau a incendiat o li!rarie
germana din %aris, iar la 3< iulie 1923 au aruncat in aer un convoi
german, omorand 600 de ofiteri si soldati.
" fost arestat pe 31 noiem!rrie 1923, torturat si condamnat la
moarte. In 1922 pe 31 fe!ruarie a fost executat de o ec,ipa germana de
pompieri. "vea 30 de ani.

:arara era cea mai mare din cele doua fiice ale unei familii
evreiesti din ?erlin. 5atal ?ar!arei era un avocat de succes. *e mica,
?ar!arei ii placeau lungile plim!ari prin ?erlin si impre0urimile
acestuia, vizita muzeele si mergea la cursuri de ec,itatie. Gisa sa
devina !alerina.
1933+399 *upa ce nazistii a0ung la putere in ian. 1933, I se va
interzice tatalui meu sa mai ai!a clienti neevrei. Cand aveam : ani
familia mea s+a mutat in Olanda unde mama avea rude. .i+am
continuat studiile in "msterdam si am invatat destul de repede
olandeza. C,iar daca nu mai locuiam intr+o casa mare, cu servitori ca
la ?erlin, imi placea mai mult in "msterdam, datorita atmosferei mai
putin formale.
1920+229 Germanii invadeaza Olanda in mai 1920. *oi ani mai
tarziu, cand vor incepe deportarile in masa, prietenul meu, .anfred
mi+a spus ca, de fapt, deportarile in lagar inseamna moarte. l a reusit
sa+mi faca rost de acte de identitate false si mi+a spus9 (*aca vei fi
c,emata, nu te duce(. (1i ce se va intampla cu parintii mei daca nu ma
ducK(am intre!at. (5ot ce s+ar putea intampla daca te+ai duce(mi+a
raspuns. (Oricine merge acolo e ucis. 1unt dusi la moarte(.
?ar!ara a ramas ascunsa pana in mai 192). "tunci "msterdam a
fost eli!erat de trupele canadiene. Ga emigra in 81" in noiem!rie
192:.

@iind cel mai mic din cei sapte copii, =ois1e a crescut intr+o casa de
evrei religiosi, vor!itori de iddis, din orasul polonez 1oColoD
%odlasCi, unde traia o numeroasa comunitate evreiasca#)000$. %arintii
sai erau implicati in comertul cu grau. .oisc,e va fi inscris intr+o
scoala pu!lica in 1oColoD in 1933.
1933+399 Gacanta de vara tocmai se inc,eiase, iar .oisc,e se
pregatea de inceperea noului an scolar, cand %olonia a fost invadata de
trupele germane la 1 septem!rie 1939.
"viatia germana va !om!arda piata orasului 1oColoDsCi, iar apoi
trupele terestre vor intra in oras pe 30 septem!rie.
5rei zile mai tarziu, ei au incendiat cea mai mare sinagoga din oras.
1ocietatea de negot a tatalui sau va fi confiscata.
1920+239 Germanii vor impune o serie de restrictii populatiei
evreiesti, cum ar fi o!ligatia de a purta 1teaua lui *avid. %e 3<
septem!rie 1921, germanii infiinteaza in oras un g,etou pentru toti
evreii din oras. "ceia care opuneau rezistenta internarii in g,etou sau
incerca sa se ascunda erau impuscati.
%e 33 septem!rie 1923 .oisc,e si familia sa au fost deportati in
lagarul de exterminare de la 5re!linCa, iar la scurt timp au fost gazati.
"vea 16 ani.
&>aella a crescut intr+o casa de evrei religiosi din orasul mag,iar
=isvarda, alaturi de ceilalti : copii ai familiei. a urma scoala pu!lica
din oras si visa sa se mute intr+un oras mare.
1933+399 "ntisemitismul devine tot mai evident c,iar si intr+un
orasel ca al nostru unde toti, crestini si evrei, ne cunosteam de ani. "u
fost nenumarate ocaziile in care am fost numita9 (evreica imputita(.
5ata a plecat in 81" incercand cu disperare sa o!tina acte de emigrare
pentru noi.
1920+229 In acest timp 8ngaria era in raz!oi cu "merica, iar mai
tarziu Hitler va invada 8ngaria. In aprilie 1922 toti evreii au fost dusi
in g,etou. %e 3< mai ni s+a ordonat sa fim gata de calatorie la ora 169
00. Oameni zam!itori au iesit in strada si au privit cum erau urcati in
camione de vite. /a "usc,Ditz mama si si sora mea mai mica au fost
gazate. u si celelalte surori ale mele am fost duse in lagarul &C(. %e
masura ce trupele sovietice inaintau, am fost mutate intr+un lagar de
munca din Germania. "m mers pe 0os pana acolo pe viscol, intr+un
mars fortat. "m reusit insa sa evadam.
Iza!ella si doua dintre surorile ei au stat ascunse doua zile pana au
fost gasite de soldatii sovietici si eli!erate pe 3) septem!rie 192). le
au emigrat in 81" unde erau asteptate de tatal lor.

=os1e a crescut intr+o familie de evrei credinciosi din Haga. 5atal
era om de afaceri, iar mama sa se ocupa de cresterea celor : copii.
1933+399 .os,e incepea clasa a GIII+a cand a iz!ucnit raz!oiul in
septem!rie 1939. "casa, familia sa discuta despre lucrurile teri!ile
care se intampla evreilor din Germania. .os,e credea mai mult decat
oricine in necesitatea aparitiei unui stat al evreilor. Continua sa
mearga la scoala pu!lica, dar acasa studia istoria evreilor.
Invata cu placere lim!ile straine, studia <, printre care si e!raica.
1920+229 Germania invadeaza Olanda si ocupa Haga la 10 mai
1920. Cand nazistii incep vanatoarea de evrei, .os,e si familia sa
reusesc sa fuga in ?elgia, unde nimeni nu+i cunostea si unde sperau sa
treaca drept crestini.
5atal sau reuseste sa procure acte false, un permis de &arian(, pentru
a putea sa locuiasca in ?russels. *ar in : aprilie 1922 in vreme ce
familia @inCler ser!a Eiua 5recerii agentii Gestapo au navalit in casa
lor. @usesera tradati.
.os,e si familia sa au fost deportati la "usc,Ditz. .os,e a murit
aici. "vea 1< ani.
?a9o era unul din cei sapte !aieti ai familiei de evrei @renCiel. i
locuiau intr+un oras situat la :) Cm vest de Garsovia, in Ga!in. "ici se
afla una din cele mai vec,i sinagogi, construita in 1:10. HaCo! locuia
c,iar langa ea.
5atal sau era palarier, iar familia sa destul de saraca. "stfel, toti cei
noua mem!rii ocupau un apartament de o camera la primul eta0 intr+o
cladire de trei , situat deasupra unui magazin.
1933+399 /a 1 septem!rie 1939 c,iar cu cateva luni inainte de a face
10 ani, a inceput raz!oiul si %olonia a fost atacata.
*upa ce trupele germane au a0uns in orasul nostru, au stropit cu
!enzina sinagoga si casele dimpre0ur si le+a dat foc. 5oti !ar!ate evrei
au fost adunati in piata si tinuti acolo, in timp ce sinagoga ardea. Casa
noastra a fost si ea stropita, dar a refuzat sa arda.
1920+2)9 /a varsta se 13 ani am fost trimis cu un grup de !ar!ati
intr+un lagar de munca. *upa un an am fost mutati la "usc,Ditz. "
doua zi, eu si fratele meu am fost aliniati alaturi de alti copii, dar si de
!atrani. "m intre!at un detinut ce urma sa se intample cu noi. l mi+a
aratat cosurile 9 (.aine fumul va fi de la tine(. .i+a spus ca daca am
fi avut numere tatuate pe !rat, am fi avut sansa sa fim trimisi la
munca, in loc sa murim. 'e+am furisat la latrine si de acolo am fugit
prin usa din spate catre grupul de !ar!ati care aveau numar tatuat pe
!rat.
*upa 1: luni la "usc,Ditz HaCo! este trimis in mars fortat catre
lagarele din Germania. " fost eli!erat in aprilie 192) si a emigrat in
81" la varsta de 16 ani.

Helene era fiica cea mare a unei familii in care tatal era evreu, iar
mama crestina. a a fost crescuta in religia mamei sale, catolica , la
Giena. 5atal moare in timpul raz!oiului, cand ea avea doar ) ani. @etei
ii placea sa innoate si sa mearga la opera. *upa ce termina liceul se
inscrie la facultatea de drept.
1933+399 /a 19 ani Helena da primele semne ale unei !oli mentale.
1tarea sa se inrautateste pe parcursul anului 1932, iar anul urmator e
o!ligata sa renunte la studiile de drept si la slu0!a sa de secretara.
*upa ce isi pierde catelul, un fox terrier, sufera o depresie puternica si
este dusa la spital. "ici e diagnosticata ca fiind sc,izofrenica si
imediat internata la spitalul psi,iatric 1tein,of din Giena.
19209 Helene este &prizoniera(la 1tein,of si nu i se permite sa
mearga acasa nici cand starea ei se mai im!unatateste.
In august mama sa era informata ca fiica ei va mutata la un alt spital,
c,iar peste granita, in ?avaria. *e fapt, Helene era dusa intr+o
inc,isoare transformata in centrul de eutanasiere in ?randen!urg.
Helene a fost una din cele 9 ::3 persoane gazate in acel an in
centrul de la ?randen!urg. "vea 39 ani.

@amilia .asloDitz locuia intr+un oras polonez de peste 1)0 de ani.
%arintii lui Henr8 faceau parte din comunitatea evreiasca si aveau
!une relatii cu vecinii lor polonezi. Cand Guvernul ,otaraste !oicotul
asupra comertului facut de evrei, comunitatea locala refuza sa
coopereze.
1933+399 Cu un an inainte sa ma nasc, tatal meu era proprietarul
unei otelarii. In ) septem!rie 1939 germanii au ocupat 4ierz!niC9 unii
evrei au plecat, dar cei mai multi, inclusiv familia mea, au ramas.
1920+229 In mai, nazistii infiinteaza in orasul nostru un g,etou
pentru evrei. "colo m+am nascut eu, opt luni mai tarziu. In 1923 tatal
meu este informat ca g,etoul va fi golit, iar evreii deportati. "stfel
aran0eaza ca eu sa fiu dus intr+o manastire catolica si ascuns acolo.
?iserica a fost !om!ardata, iar eu am fost pur si simplu a!andonat pe
strada, in speranta ca cineva ma va lua de acolo. "veam 3 ani. O
femeie m+a luat si m+a dus intr+o mansarda. ra intuneric si eram
singur. .ai tarziu femeia a revenit si mi+a dat ceva de mancare. a m+
a invatat sa+mi fac semnul crucii. 'u stiam cum ma c,eama si de ce
eram in pod.
HenrF a fost descoperit de un lucrator social evreu si dus in Israel.
1+a intalnit cu tatal sau < ani mai tarziu si s+a sta!ilit in cuador. In
19<0 s+a mutat in 81".
%arintii =ariei locuiau in 1zentes, un oras din 1 8ngariei9 mama
sa , ?ar!ara, era nascuta intr+un oras vecin, dar se mutase in 1zentes
dupa casatorie. 5atal .ariei era dentist.
1933+399 .aria s+a nascut in 1933. In 193: mama sa adduce in casa
o tanara austriaca care sa o invete pe fiica ei germana.
1920+229 In martie 1922 trupele germane ocupa 8ngaria.
.em!rii partidului nazist ungar, (Crucile cu sageti(, confisca
magazinul !unicilor. .aria, parintii ei, !unicii, unc,ii si matusile sale,
impreuna cu alte mii de evrei au fost dusi intr+un g,etou din 1zeged.
.ai tarziu, familia 'emet, a fost deportata in "ustria, intr+un un lagar
de munca.
.aria si familia ei au fost impuscati in lagar de soldatii germani in
retragere c,iar cu o zi inainte ca fortele americane sa a0unga in aceea
zona. .aria avea 13 ani.

%arintii lui =ax, 5au!e si ItziC, se cunosteau inca din copilarie.
5au!e era fiica unui croitor care si+a anga0at cateva a0utoare in
magazinul sau, iar itziC era unul dintre ei. Cei doi tineri evrei s+au
indragostit si doreau sa se casatoreasca.
1933+399 in 193< ItziC si 5au!e s+au casatorit. Cuplul s+a mutat intr+
un apartament din str. EeromsCiego, nr. 29 din Aadom, unde ItziC isi
desc,isese o croitorie. .ax s+a nascut in iulie 1939. "vea parul
carliontat si oc,ii al!astri ca si tatal sau. *oua luni mai tarziu,
Germania invadeaza %olonia.
5rupele germane ocupa Aadom si evacueaza toti evreii din str.
EeromsCiego. @amilia Aosen!lat a fost o!ligata sa a!andoneze toate
lucrurile, inclusive carutul lui .ax.
1920+239 In aprilie 1921 evreii din Aadom au fost dusi intr+un
g,etou. .ax era culcat intr+un &patut(facut din paie.
l nu avea 0ucarii si ,rana suficienta. In 1923, cand germanii incep
trierile pentru deportare, tatal sau se ,otaraste sa+si ascunda familia.
1unt insa gasiti, iar .ax si mama sa sunt dusi in lagarul de
exterminare de la 5re!linCa, unde vor fi gazati imediat dupa sosire.
.ax avea 3 ani.

@ora era fiica mi0locie a unei familii de evrei din .insC.
Inainte de al doilea raz!oi mondial fiecare al treilea /ocuitor al
orasului era evreu. *ora si familia sa locuiau pe str. 'ovomesCaiaFa,
in centrul .insC+ului. 5atal ei lucra intr+o fa!rica a statului
producatoare de mo!ila.
1933+399 Ca tanara fata, *ora era o excelenta atleta , inotatoare si o
!una dansatoare. ra mem!ra a organizatiei de pionieri, mergea in
ta!ere si studia istoria sovietica.
1920+239 5rupele germane invadatoare a0ung la .insC si intreaga sa
familie a0unge in g,etou. In 1923 cand g,etoul a inceput sa fie
evacuat, *ora care avea 19 ani, a reusit sa evadeze din convoi si s+a
alaturat trupelor de partizani.
Curand insa, germanii captureaza grupul sau.
&nsigne oligatorii pentru evrei
'azistii si cola!oratorii lor au cerut evreilor sa poarte insigne agatate de ,aine pentru a putea
fi usor identificati. le variau de la o tara la alta. "ici vedeti insigne din9 "+@ranta; ?+Croatia;
C, G+%olonia; *, @+Olanda;H+Germania
'azistii utilizau aceste insemne pentru a identifica
diferitele categorii de prizonieri din lagarele de concentrare.
Culoarea indica categoria din care facea parte prizonierul9
+rosu+politici
+verde+criminali
+purpuriu+martorii lui Ie,ova
+roz+,omosexualii
/iterele indicau tara de origine a prizonierilor9
+@+@ranCreic,
+8+8ngarn , etc
0antofii
&1olutia finala( nu era doar crima sistematic organizata,
ci si 0af sistematic organizat. Inainte ca victimele sa fie
gazate la 1o!i!or, 5re!linCa, C,elmo, .aidaneC sau
"usc,Ditz+?irCenau, trupele 11 le confiscau toate !unurile.
%rimele confiscate erau !anii si !i0uteriile, apoi ,ainele. 1+
au adunat astfel &munti( de ,aine si pantofi, care erau
distri!uiti fie colonistilor germani din %olonia, fie
&locatarilor(din alte lagare.
%antofii din imagine au fost confiscati prizonierilor de la
.aidaneC.
&1olutia finala(a produs mai mult de 3000 camioane de
marfa cu !unuri furate.
;agonul
Calea ferata a fost esentiala in aplicarea
&1olutiei finale(, deoarece deportarea se facea cu
trenul. /agarele de exterminare erau deli!erat
situate de+a lungul retelei de cale ferata. In
%olonia 22 de linii paralele de cale ferata
conduceau doar la gara "usc,Ditz.
Cei mai multi deportati evrei calatoreau spre
lagare in vagoane de marfa in conditii mizere,
cate <0+100 intr+un vagon . Iarna indurau frigul
necrutator, vara se sufocau de caldura si miros.
.ulti dintre ei, in special copii si !atrani, mureau
in timpul acestei calatorii.
:arca %e salvare %ane>a
*intre tarile ocupate de nazisti, doar
*anemarca a rezistat presiunilor germane privind
persecutarea evreilor. In septem!rie 1923,
diplomatul german Georg @erdinand *ucCDitz
informa un om de legatura al Aezistentei, despre
planul 11 de deportare al evreilor danezi. 5rei
zile mai tarziu, politia germana incepea sa faca
arestari. In aceste conditii Aezistenta daneza
,otaraste sa+i a0ute pe evrei, trecandu+i cu !arcile
in 1uedia, o tara neutra. "ici erau ascunsi in
casele, spitalele si !isericile din orasele de
coasta. %ana in octom!rie 1923 , :3330 de evrei
danezi erau scosi din tara. 5otusi aproximativ
)00 de evrei #in ma0oritate !atrani $au fost deportati in g,ettoul de la 5,eresienstadt. )1 au
supravietuit Holocaustului.
?arca din imagine, si alte cateva ca aceasta, au fost utilizate de un prim grup de rezistenta
danez cu nume de cod(Clu!ul de cusut Helsingor(. /a fiecare calatorie peste mare, !arca
transporta 13+12 evrei refugiati. 8nii dintre danezii implicati in aceasta operatiune au fost
arestati.
Canistra %e lapte %in g1ettou
In g,ettoul din Garsovia s+a constituit un grup de cativa
scriitori, profesori, ra!ini si istorici evrei condusi de dr.
manuel Aingel!lum, care a initiat o operatiune secreta cu
nume de cod &Oneg 1,a!at(# &?ucuria 1a!atului($. "cestia
au scris 0urnale zilnice , au adunat documente, acte oficiale,
afise naziste, in speranta ca intr+o zi oamenii vor afla
suferinta evreilor din g,ettou.
In prea0ma desfiintarii g,ettoului din Garsovia in
primavara anului 1923, cand totul parea pierdut , ar,iva
adunata a fost pusa in trei canistre de lapte si in cateva cutii
metalice si ingropate in pivnitele unor case.
Canistra din imagine a fost descoperita la 1 decem!rie
19)0, pe strada 'oDolipsCi, nr. 6<. In ea se aflau ziare,
decrete ale Consiliului conducator al evreilor #Iudenrat$

&
'
u

t
o
a
t
e

v
i
c
t
i
m
i
l
e

a
u

f
o
s
t

e
v
r
e
i
,

d
a
r

t
o
L
i

e
v
r
e
i
i

a
u

f
o
s
t

v
i
c
t
i
m
e
(
.
S
u
p
r
a
v
i
e
t
u
i
t
o
r

a
l

H
o
l
o
c
a
u
s
t
u
l
u
i
,

E
l
i
e

W
i
e
s
e
l

(
l
a
u
r
e
a
t

a
l

p
r
e
m
i
u
l
u
i

N
o
b
e
l
,

n
a
s
c
u
t

l
a

S
i
g
h
e
t
)

E
v
r
e
i
i

a
u

f
o
s
t

e
x
t
e
r
m
i
n
a

i

p
e
n
t
r
u

c

s
e

n

s
c
u
s
e
r

e
v
r
e
i
.
E
i

n
u

a
u

f
o
s
t

c
o
n
d
a
m
n
a

i

p
e
n
t
r
u

c

c
u
s
e
r

c
e
v
a

i
m
p
o
t
r
i
v
a

l
e
g
i
i
,