Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu

E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968

Nota asupra editiei
Despre ce tet s!a folosit la traducere si despre traducerea titlurilor si inserarea unor note
supli"entare necesare traducerii#
Lamurire din partea autorului
$ceste prele%eri au fost sustinute su& auspiciile 'ole%iului Trinit(, 'a"&rid%e, pri"avara
lui 19)*# Tonul era lipsit de cere"onie, tinut in li"&a conversatiei#
Introducere
+orster isi propune sa nu studie,e ro"anul pe epoci-perioade, ci sa!si inc.ipuie ca toti
autorii ar scrie in acelasi ti"p intr!o ca"era, adica sa ai&a o vi,iune de ansa"&lu# Ti"pul
/cronolo%ia0 va fi ina"ic lui +orster in acest ca,, cu tot ceea ce insea"na1 influente si scoli#
23o"anul e o opera de i"a%inatie in pro,a, de o oarecare intindere4 5 e o definitie relativ
&una, dar nu satisfacatoare# 6u s!a putut defini ro"anul ca intre%#
Tolstoi a dat o fresca co"pleta a vietii o"ului, in iposta,a do"estica si eroica#
Dostoievs7i a sondat sufletul u"an foarte adanc# 'onstiinta "derna a fost anali,ata de Proust#
Pro,a en%le,a sta "ai sla& la capitolul acesta#
'ei "ai "ulti dintre oa"enii invatati sunt 2pseudo!eruditi4, "ultu"iti cu niste cunostinte
oarecare, fiind "ai "ult un o"a%iu adus i%norantei# Pseudoeruditul e periculos "ai ales cand
critica pentru ca!l i"ita pe adevaratul erudit fara sa!i posede si instru"entele# +orster e ironic la
adresa pseudoeruditilor care inventea,a "etode a&surde de clasificare a ro"anelor /dupa rolul
vre"ii, de ee"plu0# 'eea ce afir"a pseudoeruditul poate fi eact, dar inutil#
8criitorii cunosc uneori si acea stare nu"ita inspiratie# 8e co"&ate ideea ca istoria
evoluea,a iar arta ra"ane pe loc, nefiind decat un adevar partial# Pe lan%a cronolo%ie,
senti"entalitatea de %enul 2asta!"i place, asta nu4 va fi iarasi ceva de evitat# 3o"anul e saturat
insa de u"anitate, critica nu o poate i%nora#
$spectele alese spre de,&atere sunt1 Povestirea, Oamenii,
Intriga, Fantezia, Profetia, Schema si Ritmul.
1. Povestirea
Povestirea sau naratiunea su&iectului constituie aspectul funda"ental al ro"anului# Un
ro"an e o povestire in aspectul sau funda"ental# 8unte" tinuti tre9i de 2suspense4, ase"eni
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
8e.ere,adei care s!a salvat prin povestile ei intrerupandu!le la "o"entul oportun# Toti vre" sa
sti" ce se inta"pla "ai departe#
Povestirea e or%anis"ul literar cel "ai neevoluat si "ai si"plu# Totusi ea e cel "ai
i"portant factor co"un al prea co"plicatelor or%anis"e care se nu"esc ro"ane# :rdinea
eveni"entelor for"ea,a ti"pul ro"anului, dar "ai este si ceva ce nu se "asoara in ore, ci in
intensitate si "erita nu"ele de valoare# ;iata se poate trai in ti"p sau prin valori# Povestirea
insea"na nararea vietii in ti"p iar ro"anul include viata prin valori /folosind procedeele
discutate "ai tar,iu0# 3o"ancierul tre&uie sa tina cont de ti"p in lo%ica lui, in tesatura lui
proprie# 'easul in ro"an e "ereu pre,ent, desi scriitorul poate incerca sa!l "anevre,e1 sa!l
ascunda, sa se 9oace cu li"&ile lui inainte si inapoi#
Povestirea nu e tot una cu intri%a, povestirea poate fi &a,a unei intri%i#
'ine ne spune o poveste< Pe lan%a faptul ca narea,a ceva, povestirea adau%a ceva prin
le%atura ei cu o voce# =ntre&area care i"pin%e actiunea e 2si apoi<4 dar poate nu e "ereu
productiv sa intre&a" asta de prea "ulte ori#
>ulti autori au %ustul spatiului, dar nu si si"tul lui 5 precu" in Razboi si pace de
Tolstoi#
Povestirea e pri"itiva, intin,andu!se in ur"a pana la ori%inile literaturii, inainte de
inventarea cititului, rapun,and fondului nostru pri"itiv# De aceea, sunte" protectivi cu
povestirile care ne plac# $t"osfera pe care o %enerea,a o povesire e una de intoleranta#
Povestirea nu e "orala si nici nu favori,ea,a intele%erea celorlalte aspecte ale ro"anului#
;iata valorilor ataca ro"anul din toate partile, aducandu!i noi oa"eni, fante,ii, intri%i, in
afara de acel constant 2si apoi<4 /le%at de ti"p0# ;iata in ti"p e totusi %reu de scos de tot, astfel
ca ro"anul sa traiasca nu"ai prin valori, sa fie 2purificat4# 8cos in afara ti"pului insa ro"anul
nu "ai epri"a ni"ic# Ti"pul nu poate fi distrus fara ca el sa tarasca in pra&usirea lui tot ceea ce
ar fi tre&uit sa!i tina locul# 3o"anul care vrea sa epri"e nu"ai valorile devine ininteli%i&il si in
consecinta fara valoare#
Deci ro"anul e o povestire#
. Oamenii
Dupa povestire ne pute" indrepta spre actori# 6u ne "ai intre&a" ce se inta"pla "ai
departe ci cui se inta"pla# 8criitorul face apel nu nu"ai la curio,itatea ci si inteli%enta si
i"a%inatia noastra# ?lasul lui pune accent pe valoare# De re%ula, actantii ro"anelor sunt oa"eni
pentru ca psi.olo%ia ani"alelor ne ra"ane necunoscuta# $ctorii se pretind a fi fiinte o"enesti#
6e ocupa" de le%atura lor cu viata reala 5 care e diferenta dintre acesti oa"eni si cei reali<
>e"orialistica apartine istoriei@ te"pera"entul ro"ancierului este insa o necunoscuta
care trasfi%urea,a dove,ile istorice# =storicul se ocupa cu actiunile iar cu caracterele nu"ai in
"asura in care le deduce din actiuni# 3o"ancierul surprinde viata ascunsa c.iar la i,vorul ei1 ne
spune "ai "ult decat se poate sti despre o personalitate istorica, creind astfel un persona9 care nu
"ai este acea fi%ura istorica# =storicul inre%istrea,a in ti"p, ro"ancierul creea,a# Persona9ele
unui ro"an sunt intelese in intre%i"e de cititor doar daca ro"ancierul o doreste si o per"ite#
$tunci viata interioara si cea eterioara sunt de,valuite# De aceea persona9ele literare par sa nu
"ai ai&a secrete fata de noi, ne sunt de,valuite co"plet#
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
$nali,a" actele esentiale ale o"ului1 nasterea, ali"entatia, so"nul, dra%ostea, "oartea#
3o"ancierul le reproduce fidel, le ea%erea,a, le "ini"ali,ea,a, le i%nora sau persona9ele lui
trec prin ele altfel sau prin alte procedee<
Persona9ele in carti incep viata cu o eperienta uitata si o sfarsesc cu o eperienta
anticipa&ila dar ininteli%i&ila# $li"entatia e o le%atura intre ceea sti" si ceea ce a" uitat, e le%ata
de %ustul &un sau rau# 8o"nul ocupa ca" o trei"e din viata noastra si sti" putine despre el#
6u"ele de dra%oste denu"este un intre% pac.et de relatii "ai "ult sau "ai putin de natura
seuala si care pornesc de la prietenie la patriotis"# E altruista si e%oista si nici un %rad de
speciali,are nu o esto"pea,a#
Pasiunea autorului sunt oa"enii si de dra%ul lor va sacrifica "ulte lucruri, pana la
povestire, intri%a, for"a, fru"usete# +iintele literaturii au si ase"anari dar si diferente fata de
cele reale#
De ee"plu, nasterea1 in ro"an, persona9ul e livrat si pastrat pana se "aturi,ea,a si poate
vor&i in actiune 5 o deviere de la practica pa"anteasca# La fel si "oartea 5 autorul are o li&ertate
"ai "are in descrierea ei, atata vre"e cat are suficienta i"a%inatie si nu se asea"ana cu
sedintele de spiritis"# $li"entatia, apoi, e un act social, ea aduna oa"enii laolalta# 8o"nul
interesea,a "ai putin pe ro"ancier, acest "o"ent al uitarii, cu eceptia visului "ai eploatat#
=u&irea a facut "ai "ult rau ro"anelor care au devenit "onotone prin eploatarea ei# 'a si
"oartea, dra%ostea-casatoria convine ca sfarsit ro"anului#
$ici se inc.eie co"paratia intre Ao"o 8apiens si Ao"o +ictus# Ao"o +ictus e nascut in
dosul scenei, e capa&il sa "oara pe ea, are nevoie de prea putina .rana ori so"n si se ocupa
neo&osit de relatiile u"ane# Despre el pute" afla "ult "ai "utle decat despre oricare cunsocut al
nostru deoarece creatorul si naratorul sau sunt una si aceeasi persoana Bee"plu anali,at, >oll
+landersC#
Persona9ele literare eista eclusiv in cartile care le poarta nu"ele, in lu"ea creata de
oa"eni# Bariera artei le desparte de noi# Persona9ele devin 2reale4 in "asura in care sunt
convin%atoare /nu pentru ca sunt ca noi0# Lu"ea cartilor e o lu"e unde viata inti"a e vi,i&ila,
lu"ea nu e si nu poate fi a noastra, creatorul si naratorul ei sunt o sin%ura fiinta# Un persona9 de
ro"an e real atunci cand autorul stie totul despre el# $utorul poate sa nu ne spuna tot ce stie
despre el# Dar asta tot face persona9ul eplica&il iar aceasta e o realitate de neintalnit in viata#
Lasand deoparte placerea nor"ala a cititului, in ro"an cunoaste" oa"eni perfecti si
%asi" o co"pensatie pentru opacitatea lor din realitate# 3o"ancierul poate sa faca orice cu
persona9ele lui /sa traiasca fara so"n si .rana, de ee"plu, sa cunoasca doar iu&irea0#
Persona9ele sunt oa"eni cu vieti inti"e vi,i&ile, ale noastre sunt invi,i&ile# =ata de ce pana si
ro"anele despre oa"enii rai ne pot consola1 ele su%erea,a o rasa u"ana "ai co"pre.ensi&ila si
ne dau ilu,ia perspicacitatii si a puterii#
. Oamenii !urmare"
6e interesea,a persona9ele in relatia lor cu alte aspecte ale ro"anului1 intri%a, "orala,
alte perosna9e, at"osfera, etc# Persona9ele tre&uie sa fie doar co"para&ile cu viata cotidiana#
Persona9ele au lucruri in co"un cu oa"enii si incearca sa!si traiasca propriile vieti, uneltind
i"potriva intentiei pricipale a cartii# Persona9ele 2fu%4, ne scapa din "ana, ele sunt niste creatii
inauntrul unei alte creatii si deseori nu se ar"oni,ea,a cu aceasta din ur"a@ daca li se da deplina
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
li&ertate sfara"a cartea in &ucati iar daca sunt controlate prea strict, se ra,&una "urind si o
distru% "acinand!o pe dinauntru# Deci ro"ancierul inta"pina anu"ite dificultati si le re,olva
prin doua "i9loace pre,entate in cele ce ur"ea,a1
1# Folosirea mai multor tipuri de personaje
)# Legat de punctul sau de vedere punctul de vedere din care e spusa o
poveste
1# Pute" i"parti persona9ele in 2plate4 si 2rotunde4#
Persona9ele plate sunt alcatuite in 9urul unei sin%ure idei sau calitati 5 avanta9ul e ca ele
sunt usor recunoscute, "ai ales de oc.iul e"otional# Persona9ele plate i"presionea,a deodata
prin toata forta autorului si nu e nevoie sa fie pre,entate a doua oara din "o"ent ce ele nu se
sc.i"&a, nu se ra,vratesc, nu se de,volta# $stfel de persona9e sunt usor tinute "inte de cititor#
Perspectiva ro"ancierului /care vede persona9ele in trasaturi esentiale, deci plate0 ar putea
falsifica pentru ca nici o fiinta u"ana nu e si"pla 5 dar un ro"an are nevoie de a"&ele persona9e
plate si rotunde# Dic7ens foloseste aproape nu"ai persona9e plate1 >iDcaD&er, Pip, David
'operfield, vor sa fie rotunde, dar un reusesc#
Totusi, persona9ele plate nu sunt reali,ari asa de reusite ca cele rotunde si sunt "ai &une
atunci cand sunt co"ice 5 un persona9 plat "ereu serios sau tra%ic plictiseste# Doar persona9ele
rotunde pot 9uca roluri tra%ice ca sa ne i"presione,e si sa starneasca si alte senti"ente decat
u"orul si satisfactia produse de pertinenta# Persona9e rotunde sunt1 principalele din Razboi si
pace, toate ale lui Dostoievs7i, unele ale lui Proust# Testul unui persona9 rotund este capacitatea
lui de a ne surprinde intr!un "od convin%ator# Daca nu surprinde, e persona9 plat# Daca nu
convin%e, e un persona9 plat care pretinde ca e rotund# ="previ,i&ilitatea actiunilor lui e
i"previ,i&litatea vietii in pa%inile cartii#
)# Punctul de vedere din care e spusa o poveste#
6aratorul poate descrie din afara, din interior, sau din niste po,itii inter"ediare#
3o"ancierul tre&uie sa ne faca sa palpita", e un lucru necesar B+orster tratea,a cu ee"pleC# Un
ro"ancier are voie sa!si sc.i"&e punctul de vedere daca ii convine# $ putea sau a nu putea
patrunde in spiritul altcuiva ofera culoare eperientelor pri"ite# Dar e "ai &ine ca scriitorul sa nu
faca confidente cititorului despre propriile lui persona9e 5 invita la scaderea tensiunii si diluare
e"otionala si intelectuala 5 cititorul e invitat sa vada cu" sunt "anuite "arionetele din culise#
Dar e per"is sa faci confidente despre universul fictiunii, sa %enerali,e,e asupra conditiilor in
care se desfasoara actiunea# Pa%u&itoare sunt doar confidentele cu privire la perosna9 pentru ca
distra% cititorul de la persona9e, tentandu!l spre anali,a spiritului ro"ancierului#
#. Intriga
Daca intr!o dra"a fericirea si "i,eria u"ana iau for"a actiunii pentru ca altfel nu a" sti
de ele, in ro"an altfel e eistenta lor pentru ca acestea eista si in viata tainica a persona9elor#
3o"ancierul are acces la viata tainica a persona9elor si nu tre&uie spoliat de acest privile%iu# Pe
cititor nu tre&uie sa!l interese,e decat daca punctul de vedere e convin%ator /fie o"niscient sau
li"itat0#
=ntri%a, in loc sa %aseasca fiinte u"ane "ai "ult sau "ai putin supuse cerintelor ei, ca!n
teatru, afla unele care sunt enor"e, intunecate, refractare, si pe trei sferturi ascunse# 'at de
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
cunoscuts e epresia 2o contri&utie la intri%a4E Persona9ele unei piese de teatru isi aduc in "od
necesar contri&utia la intri%a, dar cat e de necesara o ase"enea contri&utie in ro"an<
8a defini" intri%a 5 a" definit o povestire ca fiind naratiunea unor eveni"ente in
succesiunea lor te"porala# =ntri%a este si ea naratiunea unor eveni"ente, accentul ca,and insa pe
cau,alitate# =n povestire intre&a" 2si pe ur"a<4 iar in intri%a intre&a" 2pentru ce<4# =n povestire
ne tre&uie curio,itate# Pentru intri%a ne tre&uie si inteli%enta si "e"oria cititorului# 'urio,itatea
nu ne duce decat pana la povestire, intri%a presupune inteli%enta si "e"orie#
'ititorul inteli%ent inre%istrea,a "ental un fapt, nu trece peste el, il anali,ea,a i,olat dar
si in le%atura cu celelalte eveni"ente# >e"oria se lea%a in "od lo%ic de inteli%enta 5 tre&uie sa
retine" datele anterioare#
=n intri%a fiecare cuvant si actiune contea,a, tre&uie sa fie totul so&ru si econo"ic#
=nteli%enta descopera noi eplicatii si noi inlantuiri de cau,e si efecte, un co"pact estetic pe care
autorul ni l!ar fi putut infatisa de la inceput, cu "entiunea ca atunci nu ar "ai fi fost fru"os#
+ru"usetea are si ea locul ei dar tre&uie surprinsa#
Unele intri%i nu sunt tesute strans, nu se pot re,u"a ro"anele in cateva randuri Bee"plu
din >eredit.C# $ltele sunt niste 2triu"furi ratate4# 'ateodata, o intri%a e prea reusita# Persona9ele
tre&uie sa!si suspende caracterul la fiecare cotitura a actiunii, altfel sunt &ruscate de Destin intr!
un ase"enea "od, incat realitatea de care se &ucura in oc.ii nostri e su&re,ita /T.o"as Aard(0#
Persona9elor li s!a cerut sa participe prea "ult la intri%a si vitalitatea lor e saracita# $u intarit
cau,alitatea "ai "ult decat le per"ite "aterialul#
=n ro"an, fericirea si "i,eria iau si alte for"e decat actiunea, cauta alte "i9loace de
epresie decat intri%a# =n &atalia de la inceput pierduta pe care o poarta intri%a i"potriva
persona9elor, ea isi poate lua revansa# $proape toate ro"anele sla&esc spre sfarsit# =ntri%a tre&uie
intoarsa ca un ceas# 'e s!ar face scriitorii "i9locii fara "oarte si casatorie ca de,noda"ant<
$stfel ro"anele sla&esc spre sfarsit si din cau,a lipsei de ener%ie a scriitorului, ca a oricarui
"uncitor#
Deci intri%a este ro"anul in aspectul sau lo%ic, intelectual1 ea are nevoie de "istere care
sunt insa re,olvate "ai tar,iu# 8criitorul isi planueiste cartea si!i da un aer de predeter"inare# De
ce e necesar ca ro"anul sa fie re,ultatul unui plan< $u fost si incercari de a pune altceva in locul
intri%ii, daca tot ceea ce e prearan9at e fals Bcu ee"plu din literaturaC# Pro&a&il aceasta vine prin
propunerea catre cititor de a se a"esteca in "aterialul literar si sa se lase stapanit de el, sa nu!l
conduca# $cest tip va fi %ustat de cei care nu pot spune ce %andesc pana cand nu aud ce spun si
de cei pe care!i o&oseste tirania intri%ii ca si alternativa ei, tirania persona9elor#
$. Fantezia
=ntr!un ro"an eista doua forte1 fiintele u"ane si o serie de ele"ente ce nu sunt fiitne
u"ane, precu" si a9ustarea acestor doua forte# =n ro"an eista nu nu"ai ti"p, oa"eni, lo%ica si
toate derivatele lor, nu nu"ai Destinul# Dar prin "ai "ult decat acestea nu se intele%e ceva care
sa le cuprinda, nici ceva care sa le ecluda, ci ceva care sa le taie de!a cur"e,isul ca un fir de
lu"ina cu doua nu"e1 fante,ia si profetia#
'ea "ai si"pla "etoda de a a&orda definitia oricarui aspect al pro,ei de i"a%inatie
consta in a cerceta ce anu"e cere aspectul respectiv din partea cititorului# $ nu aprecia
fantasticul in literatura nu insea"na a nu aprecia literatura# +ante,ia ne cere un suprapret#
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
+ante,ia si profetia sunt diferite# Ele sunt si ase"anatoare, fiind a"andoua %uvernate de
,ei, dar si deose&ite, caci sunt %uvernate de ,ei diferiti## 'and vo" a9un%e la profetie nu vo"
rosti nici o invocatie, dar ea se va adresa secret acelor valori care transcend a&ilitatile noastre#
Dupa "itolo%ii, le vo" distin%e in doua feluri de ro"ane# : carte fantastica cere fie acceptarea
supranaturalului fie a&senta lui# +ante,ia i"plica supranaturalul dar nu e fortata sa!l epri"e#
$ceste "i9loace /de introducere a unui persona9 supranatural0 nu se vor invec.i niciodata# 'artile
"oderne nu ne dau acelasi senti"ent reconfortant pe care il ave" cand ii relua" pe clasici Bcu
ee"plu literarC# Literatura va fi construita in 9urul ideii de dorinta#
Printre procedeele ea"inate se "ai nu"ara parodia /co"ic dupa o opera antrioara0 si
adaptarea /scrierea intr!un anu"e stil0# Ele sunt avanta9oase pentru scriitorii care au "ulte de
spus#
%. Profetia
6u ne interesa,a profetia in sensul in%ust si nici ca apel la resta&ilirea dreptatii# 'eea ce
ne interesea,a e un anu"it accent in vocea ro"ancierului pentru care ne!a" pre%atit fante,ia#
Profetia e un ton anu"it al vocii in sensul pe care i!l da" noi# Ea poate i"plica oricare din
credintele u"anitatii sau pura ridicare a iu&irii si a urii la ase"enea nivele in care receptoarele
nor"ale sa nu le "ai poata contine# 6u ne interesea,a care vi,iune particulara a universului ni se
reco"anda caci i"plicatia e cea care are se"nificatie si se filtrea,a in intorsaturile fra,ei
ro"ancierului# =nainte de a!l conda"na pe ro"ancier de afectare si distorsiune se i"pune sa!i
intele%e" punctul de vedere#
$spectul profetic cere doua lucruri1 u"ilitatea si in.i&area si"tului u"orului# +orster e
de parere ca u"ilitatea e &ine venita in acest ca, /in realitate ar de%enera in spirit defensiv si
ipocri,ie0# +ara ea nu a" ,ari i"a%inea %lorioasa a profetului# =ar u"orul, sti"a&il atri&ut al
o"ului cu educatie tre&uie acu" lasat in afara Btratea,a doua ee"ple de autori crestini1
Dostoievs7i si ?eor%e EliotC# Dar unul e un predicator /Eliot0 si celalalt e profet#
>esa9ul profetului interesea,a "ai putin decat accentul, cantecul lui# 'a si fante,istul,
profetul "anipulea,a o ra,a de lu"ina# +ictiunea profetica are caracteristicile ei# Profetia se
indreapta spre unitate, fante,ia isi arunca oc.ii in toate partile# Pentru profetie, confu,ia e
incidentala, pentru fante,ie e funda"entala# Un profet nu refleceta,a si nu sfredeleste intr!o
directie a&surda#
Ee"plu1 Moby Dick# E o lupta i"potriva raului dar dusa prea "ult ti"p sau intr!un
"od %resit, asa incat 'apitanul $.a& e pervertit intr!un "aniac ra,&unator# Deci lupta are "ai
"ult loc intre doua rauri ireconcilia&ile# Predica nu are de!a face ni"ic cu crestinis"ul# Ea cere
suferinta sau loialitate fara speranta unei reco"pense# $cest ro"an are "ai "ulte sensuri
secundare care nu se suprapun celui %eneral#
3aul e un ele"et esential in ro"ane# $utorii vor ca raul sa eiste si sa ai&a a"a&ilitatea
de a le da o "ana de a9utor in intri%a, dar adeseori raul da cate un persana9 care face "ai "ult rau
autorului# De re%ula, raul a fost insufiecient luat in considerare in pro,a de i"a%inatie ! ca
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
ele"ent literar el se ridica rareori de!asupra conduitei %resite si evita norii "isterului Balt
ee"plu din >elvilleC#
Pentru profet predo"ina "u,ica, si e diferit de fante,ist sau "oralist# Un predicator
destept /e1 LaDrence0 stie cu" sa!si calce pe nervi con%re%atia 5 la sfarsitul unei astfel de
predici nu "ai stii daca se cuvine sa ai un corp sau esti convins ca esti inutil# U"ilitatea nu e
facila cand ave" de!a face cu un asa autor irita&il si iritant, caci pe "asura ce ne u"ili" "ai tare
el se infurie "ai apri%#
& si '. Schema si ritmul
;o" i"pru"uta din plastica nu"ele de sc.e"a si din "u,ica pe cel de rit", dar din
nefericire acestea sunt cuvinte va%i, de aceea lu"ea nu e capa&ila sa epri"e ce vrea cu acesti
ter"eni#
8c.e"a e un aspect estetic al ro"anului si ea poate fi sustinuta de orice ele"ent din
ro"an /persona9, scena, cuvant0, te"elia ei sta in intri%a# +ru"usetea e constituita uneori de
for"a unei carti sau de unitate, dar cateodata lucrurile nu stau asa# $tunci vo" nu"i fru"usetea
rit"# Eista sacrificii pe care autorul le face daca vrea sa triu"fe prin sc.e"a si ni"ic altceva#
De ee"plu ro"anul The Ambassadors de Fa"es are o sc.e"a tesuta cu "odulatii dar
cu sacrificii# 'ea "ai "are parte a vietii u"ane tre&uie eli"inata inainte ca autorul sa poata crea
un ro"an cu ce a "ai ra"as# Persona9ul literar e oricu" o creatura "utilata, dar speciali,ata#
Fa"es eplorea,a foarte &ine anu"ite nise ale eperientei 5 ele sunt curatate de "ateria vul%ara
care u"ple persona9ele altor carti si pe noi insine# Totul se face de dra%ul unui efect estetic
particular, care, desi%ur, e atins, dar cu ce pretE
A#?# Gells, pe de alta parte, va continua prin a afir"a ca tre&uie sa da" preferinta vietii
si ca ea nu tre&uie sa fie dilatata sau redusa de dra%ul unei sc.e"e# $cesta e, prin ur"are
de,avanta9ul sc.e"ei ri%ide# Ea poate eterioria o at"osfera, poate fi produsul natural al intri%ii,
dar ea inc.ide usile vietii si il lasa pe ro"ancier sa faca eercitii de salon# +ru"usetea a sosit, dar
intr!o for"a prea tiranica# Dar fru"usetea poate fi introdusa si prin rit", nu nu"ai prin sc.e"a#
De ee"plu la Proust, cartea e .aotica, dar nu se desface in &ucati pentru ca e cusuta pe
dinauntru, are rit"# El foloseste ceva inrudit prin natura cu efectul pe care tre&uie sa!l produca
rit"ul1 fra,a "u,icala# Eista "o"ente cand ea nu insea"na ni"ic si e cu totul uitata, de aceea
apare "isiunea rit"ului in fictiune1 sa nu fie tot ti"pul pre,ent, ca sc.e"a, dar sa ne u"ple de
prospeti"e, surpri,a si speranta prin incantatoarea sa crestere si descrestere# Prost reali,at insa,
rit"ul e plicticos, el se solidifica printr!un si"&ol si pune piedica# 3it"ul depinde de un i"puls
local si se for"ea,a cand e atins intervalul adecvat# Dar prin rit" poate fi o&tinut un efect
"a%istral si asta fara "utilarea persona9elor1 rit"ul "icsore,a nevoia noastra de for"a
eterioara#
Teatrul e altceva, el poate fi disciplinat de $ristotel pentru ca el nu e atat de supus
pretentiilor fiintelor u"ane# >area sansa a fiintelor u"ane o constituie ro"anul# 3o"ancierul
poate recrea oa"enii, dar nu se poate lipsi de ei#
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
(oncluzie
$" putea inc.eia prin speculatii cu privire la viitorul ro"anului# Dar daca a" refu,at sa
fi" stan9eniti de trecut, nu tre&uie sa profita" de viitor# Toate pro%resele pe care le!ar putea face
o"ul tin de istorie si nu de arta, si devin fleacuri# =storia pro%resea,a, arta ra"ane pe loc# ;iitorii
ro"ancieri vor fi o&li%ati sa treaca toate faptele noi prin acelasi vec.i "ecanis", fie el varia&il,
al spiritului creator# Pute" "entiona o posi&ilitate# Daca natura u"ana e intr!adevar capa&ila sa
se trandsfor"e, aceasta nu se va putea inta"pla decat atunci cand indivi,ii vor i,&uti sa se
conte"ple pe ei insisi dintr!un un%.i nou# =ci si colo anu"iti oa"eni incearca asta# Toate
institutiile insa si interesele par sa fie i"potriva unei ase"enea cautari pentru ca nu au de casti%at
de pe ur"a fante,iei daca pro.i&itia eterna sla&este#
:"ul se "isca in doua directii 5 o inaintare %reoaie 5 istoria 5 si o "iscare "ai pie,isa,
ca de cra&, dar prea lenta si prudenta ca sa fie vi,i&ila# Daca a" avea forta sa cerceta" activitatea
u"ana intr!un ansa"&lu "ai "are de ani, poate ca aceasta "iscare de cra& ar fi "ai vi,i&ila iar
epresia 2de,voltarea ro"anului4 ar inceta sa "ai fie un cliseu si ar deveni i"portanta prin faptul
ca ar i"plica insasi de,voltarea u"anitatii#
Postfata
'itit cu serio,itate, EdDard >or%an +orster se dovedeste un ro"ancier cu totul
re"arca&il si din a&undenta sa activitate de nuvelist, ro"ancier, critic, eseit si &io%raf tot
ro"anele sunt acelela care!si desfac "ai cu usurinta stralucirea#
Un scriitor de superioara for"atie e de o&icei foarte capa&il de su%estie si aspiratie, c.iar
florile lui de stil aduc cu ele idei si opinii, alu,iile erudite desc.id noi ori,onturi asa ca in
ro"anele lui +orster se pot descoperi "ulte alte date spirituale si o sc.i"are a un%.iului lecturii
i"&o%ateste intodeauna pri"ele i"presii#
Un nea9uns al cartii dedicate ro"anului en%le,esc nu poate fi decat ca nu cuprinde
operele stralucitoare ulterioare# 'alitatea nu"arul unu a cartii e efortul autorului de a acredita
ideea ca ro"anul e un %en etern, "ult "ai vec.i si re,istent decat se crede# $utorul, nu prea
pedant si nici siste"atic, reduce de o&icei opera ro"anesca la viata pe care o cuprinde in ea, la
capacitatea de a crea oa"eni, persona9e vii si la u"anitatea ei# E prudent fata de opera prea
onirica sau cu caracter strict estetic#
+orster pare sa se "ultu"easca cu definitia ca un ro"an e o opera de i"a%inatie in pro,a
de in 9ur de HI#III cuvinte, din care pot fi etrase sapte aspecte funda"entale1 in "od deli&erat
atat de va% nu"ite, care pot inse"na in acelasi ti"p1 ele"ent co"ponent, "etoda, orientare,
structura, nivel estetic, plan de co"pre.ensiune, %rad de transparenta, etc# 3o"anul e un
or%anis" "ereu viu caruia +orster ii ra"ane "ereu fidel si in care nu poate sa creada decat fara
re,erve# 'onversatiile despre ro"an sunt "ereu interesante si delicioase# Lo%ica unor idei ar
Aspecte ale romanului Traducere i postfa de Petru Popescu
E. M. Forster Editura pentru Literatur Universal, Bucureti, 1968
putea parea c.iar discuta&ila, dar autorul vine si ineaca insa contradictia intr!o puternica
personalitate de ro"ancier care ofera pu&licului de ro"ancieri potentiali nu o teorie a ro"anului
ci si o practica a ui#
Pentru ro"anii o&isnuiti cu "etoda stricta frantu,easca si %er"ana aceasta carte poate
parea un soc si continand unele naivitati /+orster ve.iculea,a unele concepte "ia vec.i0# 'ititorii
nostri sunt poate avi,i de ter"eni /cauta idei si ter"eni noi0# ="presia finala e oricu"
su&stantiala# 'artea totusi contine o anu"ita &o%atie de traire intelectuala, autenticitate, inedit si
forta de su%estie# Prin fereastra ei, latinitatea si elinitatea noastra poate privi confu,ia li"pede a
nordului#
J 'artea e stra&atuta de o nota u"oristica# $re "ulte ee"ple literare# =n finalul ei se
%aseste o &i&lio%rafie intrea%a de ro"ane, cu tot cu autorii lor#