Norme de radioprotecţie

în radiologia dentară
Conf. univ. dr. Danisia HABA
Disciplina de Radiologie oro-
maxilo-faciala si
neuroradiologie, UMF IASI
 Generalităţi
 În timpul efectuării radiografiilor dentare atât
pacientul cât şi personalul medical care
realizează explorarea sunt expuşi acţiunii razelor
X.
 În vederea diminuării la minimum a efectelor
acestor radiaţii, au fost create normative atât la
nivel internaţional cât şi la nivel naţional care
reglementează:
 modul de protecţie a personalului medical,
 modul de protecţie a pacienţilor,
 măsurile de protecţie pentru cei care locuiesc în
imediata vecinătate a laboratorului sau a cabinetului
echipat cu aparate radiologice.
 Generalităţi

 În România, autoritatea care

autorizează şi controlează activitatea
în domeniul nuclear este Comisa
Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare (CNCAN).
 Generalităţi
 Următoarele documente reglementează
activităţile nucleare în general şi cele de
radioprotecţie în particular:
 Ordinul Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare (CNCAN) nr.40/1990,
 H.G. nr. 655/04.06.1990,
 Instrucţiunile CNCAN RP, 02/1993,
 Legea 111/10.10.1996 “Legea privind
desfăşurarea în siguranţă a activităţilor
nucleare”,
 Anexa nr.1 la Normele fundamentale de
securitate radiologică,
 Generalităţi
 Anexa nr.1 la Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul
expunerilor medicale la radiaţiile ionizante,
 H.G. nr. 287/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a CNCAN,
 Ordinul preşedintelui CNCAN pentru aprobarea Normelor
fundamentale de securitate radiologică nr.404/ 29.08.2000,
 Ordinul preşedintelui CNCAN pentru aprobarea Normelor
fundamentale de securitate radiologică în practicile de radiologie de
diagnostic şi radiologie intervenţională nr. 173/23.12.2003,
 Documentul ghid privind Asigurarea Calităţii în Radiologia de
Diagnostic. Eficacitatea şi Securitatea Radiaţiei în Radiologia
Intervenţională WHO, 2000, Geneva.
 Terminologie
 Termenii utilizaţi pentru măsurarea
radiaţiilor roentgen se bazează pe
capacitatea razelor X de a se acumula în
aer, ţesuturi moi şi oase. În cadrul
radioprotecţiei sunt utilizate şi măsurate
trei mărimi:
 expunerea,
 doza absorbită şi
 doza echivalentă.
 Terminologie
 Termenii utilizaţi pentru măsurarea radiaţiilor roentgen se
bazează pe capacitatea razelor X de a se acumula în aer,
ţesuturi moi şi oase. În cadrul radioprotecţiei sunt utilizate şi
măsurate trei mărimi: expunerea, doza absorbită şi doza
echivalentă.
 Expunerea este definită ca mărimea ionizării produsă în aer
de către razele X sau razele gamma.
 Doza absorbită reprezintă cantitatea de energie pe care
radiaţia X o cedează obiectului iradiat şi pe care acesta o
absoarbe.
 Doza echivalentă (biologică) este definită ca produsul dintre
doza absorbită şi factorul de calitate al radiaţiei.
 Terminologie
 Expunerea este definită ca mărimea ionizării
produsă în aer de către razele X sau razele
gamma.
 În acest moment sunt în circulaţie două sisteme
de unităţi pentru mărimile specifice
radioprotecţiei.
 Unitatea : Expunerea
 Noile unităţi: coulomb pe kg (C/kg)
 Vechile unităţi: roentgen (R)
 Echivalenta: 1R = 2,58x10-4 C/kg
 Terminologie
 Doza absorbită reprezintă cantitatea
de energie pe care radiaţia X o
cedează obiectului iradiat şi pe care
acesta o absoarbe.
 Unitatea : Doza absorbită
 Noile unităţi: gray (Gy)
 Vechile unităţi: rad
 Echivalenta: 1rad= 0,01 Gy
 Terminologie
 Doza echivalentă (biologică) este
definită ca produsul dintre doza
absorbită şi factorul de calitate al
radiaţiei.
 Unitatea : Doza echivalentă
 Noile unităţi: sievert (Sv)
 Vechile unităţi: rem
 Echivalenta: 1rem=0,01Sv
 Terminologie
 Conform legislaţiei în vigoare, dozele
maxime admise pentru personalul
medical sunt :
 20 mSv/an fiind valabile şi următoarele
limite pentru doza echivalentă:
 150 mSv/an pentru cristalin,

 500mSv/an pentru piele,

 500 mSv/an pentru extremităţile mâinilor

şi picioarelor
 Terminologie
 La persoanele în curs de pregătire cu
vârste între 16-18 ani limita dozei
efective este de 6 mSV/an.
 Pentru femeile expuse profesional care ia
la cunoştinţă faptul că este gravidă
impune informarea în scris a titularului
de autorizaţie care va asigura protecţia
fătului la nivelul de doză prevăzut pentru
populaţie (1 mSv/an).
 Terminologie
 Pentru populaţie, limita dozei efective
este de
 1 mSv/an,
 fiind valabile şi următoarele limite
pentru doza echivalentă:
 15 mSv/an pentru cristalin,
 50 mSv/an pentru piele.
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 Protecţia pacientului se realizează
prin :
 administrarea de doze mici de
radiaţii,
 oprirea cursului radiaţiei X către
organele critice: tiroidă, gonade,
stern,
 limitarea numărului de examene la
strictul necesar.
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 Reducerea dozei de radiaţii administrate
pacienţilor se obţine prin :
 utilizarea de aparate radiologice care să
permită filtrarea corespunzătoare a fascicolului
de radiaţii şi colimarea corespunzătoare a
fascicolului incident.
 În acest sens se folosesc filtre de aluminiu
având grosimea minimă de 1,5mm
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi

Filtru de aluminiu si colimator adaptat

Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 înlocuirea conului
localizator scurt
de ebonită cu
cilindrul centror,
eventual
rectangular,
plumbat care are
dimensiunile şi
forma filmului
radiologic.
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 Folosirea tehnicii
planurilor paralele în
realizarea filmelor
retroalveolare.
 Folosirea filmelor rapide
şi sensibile care permit
reducerea timpului de
expunere şi a
kilovoltajului (filme
clasa E şi F).
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi
 Folosirea pe scară largă a sistemelor
radiografice dentare digitale (reduc doza
de iradiere cu până la 80%).
Măsuri de protecţie pentru
pacienţi

 Folosirea corectă de către

personalul medical a
tehnicilor de expunere
pentru a evita repetarea
radiografiilor dentare.
 Măsuri de protecţie pentru
pacienţi

 Oprirea cursului
radiaţiilor spre
organele critice
ale pacientului
se realizează
prin utilizarea :
 şorţului plumbat
cu guler
 Măsuri de protecţie pentru
pacienţi

 Oprirea cursului
radiaţiilor spre
organele critice
ale pacientului
se realizează
prin utilizarea :
 şorţului plumbat
 Măsuri de protecţie pentru
pacienţi

 Oprirea cursului radiaţiilor spre

organele critice ale pacientului
se realizează prin utilizarea :
 şorţului plumbat cu piesa de
protectie tiroidiana
 Măsuri de protecţie pentru
personalul medical

 Protecţia personalului medical care

efectuează examenele radiologice se
realizează prin :
 utilizarea de aparate Roentgen care emit
puţine raze secundare (folosesc o
colimare strânsă şi o filtrare adecvată),
 utilizarea de filme sensibile de tip E şi F
care necesită expuneri mici
Măsuri de protecţie pentru
personalul medical

 diminuarea efectelor ionizării

aerului prin interpunerea între
aparat şi operator a unui
paravan de plumb, porţiuni de
zid prevăzute cu geam plumbat
sau declanşarea expunerii
dintr-o încăpere alăturată
Măsuri de protecţie pentru
personalul medical
 Măsuri de protecţie pentru
personalul medical

 În cazul folosirii paravanului de

plumb se recomandă plasarea
practicianului în "unghiul mort"
aflat între 90-135°, plecând de la
axa fasciculului primar în afara
razei de 2m
Măsuri de protecţie pentru
personalul medical
Măsuri de protecţie pentru
personalul medical

 efectuarea controlului medical

periodic (la 6 luni examen clinic şi
de laborator),
 alimentarea corespunzătoare a
personalului,
 interzicerea lucrului personalului
medical de sex feminin în perioada
de sarcină,
Măsuri de protecţie pentru
personalul medical
 purtarea
fotodozimetrelor
care vor fi citite
lunar, iar dozele
obţinute vor fi
înregistrate în
fişa dozimetrică
individuală.
 Măsuri de protecţie în
vecinătatea laboratorului

 Aceste măsuri se adresează

pacienţilor din sălile de aşteptare
vecine sălii în care funcţionează
aparatul roentgen, persoanelor
care trec prin dreptul ferestrelor
acestor laboratoare aflate la parter,
locatari aflaţi în încăperi vecine cu
laboratorul de radiologie.
 Măsuri de protecţie în
vecinătatea laboratorului

 Protecţia persoanelor aflate în vecinătatea

laboratorului se poate realiza prin:
 amplasarea adecvată a laboratoarelor de
radiologie dentară,
 amplasarea conform normelor în vigoare a
aparatului de radiologie dentară.
 Normele prevăd o distanţă de minim 1,5 m + 20
cm între cupola aparatului şi perete
 Măsuri de protecţie în
vecinătatea laboratorului

 Protecţia persoanelor aflate în

vecinătatea laboratorului se poate
realiza prin:
dublarea cu o bandă de plumb a părţii de
jos a ferestrelor laboratoarelor de
radiologie aflate la parter,
 placarea uşilor care separă laboratorul
de spaţiile vecine cu o tablă de Pb de 1
mm.